VALEN ŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

VALENŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

M XII. ELECTROSECURITATEA

Energia electrică – este cea mai utilizată formă de energie, fără de care nu poate fi concepută societatea umană civilizată. Această energie se poate produce din mai multe resurse energetice primare, se poate transmite la mari distanţe, se poate transforma în alte forme de energie ( mecanică, termică, luminoasă, etc.)

Curentul electric prezintă următoarele pericole:

• Electrocutările, ca urmare a atingerii de către om (sau oricare altă fiinţă) a unor obiecte aflate în mod normal sau accidental sub tensiune.

Electrocutarea constă în trecerea unui curent electric periculos (peste o anumită valoare) prin corpul omului.

• Arsurile electrice şi metalizarea pielii datorită arcului electric. Privirea arcului electric cu ochiul liber poate duce la orbire.

• Incendiile - datorită supraîncălzirii circuitelor electrice, sau datorită arcului electric.

• Exploziile - datorită supraîncălzirii unor echipamente electrice, sau datorită arcului electric în medii explozive.

Factorii de care depinde electrocutarea sunt: • Valoarea intensităţii curentului ( funcţie de

tensiunea electrică şi rezistenţa electrică).Limita curenţilor nepericuloşi: 10[mA] în curent alternativ şi 50[mA] în curent continuu.• Tensiunea electrică (poate fi periculoasă peste 24

[V]).• Frecvenţa curentului. Frecvenţa redusă este mai

periculoasă. Curenţii de frecvenţă foarte înaltă se folosesc în medicină în scopuri terapeutice.

• Durata de acţionare a curentului electric. Peste 0,1 secunde, curentul poate fi mortal.

• Traseul urmat de curent prin corp. Cel mai periculos traseu este mână-mână. În cazul în care electrocutarea se produce pe traseul mâna dreaptă-picior, consecinţele sunt mai puţin grave decât în cazul electrocutării pe traseul mâna stângă - picior, inima fiind mai puţin afectată. Se recomandă electricienilor să lucreze cu mâna dreaptă.

• Umiditatea măreşte pericolul electrocutării. Creşterea umidităţii determină creşterea conductivităţii pielii, deci scăderea rezistenţei electrice.

• Temperatura mediului. Dacă este mare, ca urmare a transpiraţiei, scade rezistenta corpului omenesc.

Din punct de vedere al pericolului de electrocutare locurile de muncă pot fi:

• foarte periculoase (umiditate mare, temperaturi ridicate, conductoare care ocupă o suprafaţă mare, etc);

• periculoase, sau puţin periculoase ( umiditate redusă, pardoseală izolatoare, absenţa conductoarelor, etc.)

Electrocutările se pot produce: • Prin atingerea directă se produce când omul atinge un

conductor aflat în mod normal sub tensiune. Exemple: conductoare neizolate, contactele prizelor electrice, etc.

• Prin atingere indirectă se produce când omul atinge un conductor care se află accidental sub tensiune. Exemplu: carcasa unei maşini electrice ajunsă sub tensiune ca urmare a unui defect de izolaţie.

• Prin tensiune de pas, respectiv la atingerea simultană a două puncte de pe sol, la o distanţă de 0,8 m între ele şi aflate la potenţiale diferite, ca urmare a scurgerii prin pământ a unui curent electric. Acest tip de tensiune poate apărea, de exemplu, în apropierea unui conductor căzut la pământ sau a unei linii aflate sub tensiune.

Prevenirea atingerilor care pot provoca electrocutarea

(sau şocul electric) se realizează prin măsuri tehnice

şi/sau organizatorice.

Pentru evitarea electrocutărilor directe se vor aplica

măsuri tehnice şi organizatorice.

Pentru evitarea electrocutărilor prin atingere indirectă

se vor aplica numai măsuri tehnice

MĂSURI TEHNICE:• acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active

(izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;

• închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare; • protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea

unor distanţe minime de securitate;• scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului

electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;

• utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;

• folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;• alimentarea la tensiune foarte joasa (redusă) de protecţie; • egalizarea potenţialelor şi izolarea fata de pământ a platformei

de lucru.

MĂSURI ORGANIZATORICE:• executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări,

reparări, racordări etc.) trebuie sa se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;

• delimitarea materială a locului de munca (îngrădire);

• eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;

• elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;

• organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe;

• Instruirea oamenilor. Legislaţia impune obligativitatea instructajului şi stabileşte metodologia efectuării lui pentru fiecare loc de muncă.

Metode de protecţie împotriva electrocutărilor:• Utilizarea tensiunilor reduse. Exemplu: 24V la

prizele din pivniţe, garaje, băi, pentru alimentarea sculelor portabile, etc.

• Legarea la pământ a carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: utilajele dintr-un atelier acţionate electric.

• Legarea la nul a carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: prizele din blocurile de locuinţe pentru alimentarea consumatorilor casnici.

• Izolarea suplimentară de protecţie, cu materiale electroizolante. Exemple: carcase electroizolante, izolarea dublă, izolarea întărită.

• Separarea de protecţie (intercalarea unui transformator de separaţie între utilaj si reţeaua electrică).

• Izolarea suplimentară aplicată amplasamentului omului. Exemple: covoraşe de cauciuc, platforme electroizolante .

• Îngrădirea locurilor periculoase şi utilizarea tăbliţelor avertizoare (plăcile avertizoare de interdicţie, de prevenire, de admitere).

• Egalizarea potenţialelor ( efectuarea unor legături prin conductoare a elementelor metalice din zonă, care accidental ar putea ajunge sub tensiune şi conectarea la instalaţia de legare la pământ sau nul).

• Deconectarea automată de protecţie a instalaţiei electrice în cazul scăderii rezistenţei de izolaţie. Acţionarea se face la cel mult 0,2 secunde de la apariţia defectului.

• aria de lucru a macaralelor• manipularea obiectelor lungi• platformele de lucru • locul de parcare al utilajelor

TREBUIE păstrată distanţa de siguranţă/ vecinătate faţă de instalaţiile electrice în exploatare

1

Exemplu de pericol

5

Exemplu de risc

Măsuri de electrosecuritate

Tensiune kV Distanţă m

Până la 1 0,5

între 1 şi 30 1,5

între 30 şi 110 2,00

între 110 şi 220 3,00

între 220 şi 380 4,00

Distanţa minimăDistanţa până la firele electrice aeriene


Înaintea lucrărilor de întreţinere, deconectaţi întrerupătorul, încuiaţi şi semnalizaţi panoul.

Întreţinerea se face doar de către persoane calificate (electricieni).

Semnalizare


Izolaţi contactele electrice!


Nu folositi improvizaţii!


Nu introduceti cablurile direct in priza. Utilizati un stecher pentu conectarea la sursa de curent.

NU FOLOSITI IMPROVIZATII


Protectia cablurilor plasate pe caile de circulatie


Atunci cand se monteaza un stecher pe un cablu, in primul rand se indeparteaza izolatia exterioara si izolatiile clablurilor interioare pe o lungime potrivita. Nu fixati firele interioare fara sa indepartati izolatia

Verificati stecherul inainte de a utiliza un echipament electric. Nu utilizati un echipament electric care are stecher spart. Inlocuiti stecherul cat mai repede posibil!

Verificarea echipamentelor de munca electrice


Fixati ferm cablul la stecher folosind placuta de prindere a stecherului. Fixati placuta de prindere pe izolatia esterioara a cablului, nu pe firele interioare

Măsuri de electrosecuritateVerificarea echipamentelor de munca electrice

Izolatia interioara trebuie indepartata cu grija pentru a evita taiarea firelor de cupru sau alte distrugeri.

Verificarea echipamentelor de munca electrice


Fixati ferm firele conform:

Marcaj pe ştecher

Culoarea izolaţiei firelor

Sistem nou Sistem vechi

L (de linie) Maro Roşu

N (nul) Albastru Negru

E Galben/verde Verde

Nu incarcati excesiv priza. Stecherul trebuie sa se potriveasca cu puterea echipamentului.

Simptomele incarcarii excesive sunt:- incalzirea stecherului- miros de ars- carbonizarea, - decolorarea, - deformarea

Cand observati astfel de situatii, oriti curentul si apelati la persoane competente.

Nu depasiti capacitatea echipamentului de distributie a energiei electrice!


Tipuri de ştechere Simplu Schuko

Intensitatea curentului (Amperi A) 5 15

Puterea maximă a echipamentului conectat (Watt, W) 1.000 3.000

Stecherul trebuie sa se potriveasca cu puterea echipamentului. Puterea maxima permisa a echipamentului in functie de tipul de stecher este:

Evitati spargerea

stecherelor, prizelor cu

obiecte masive!

Atentie la pozitionarea prizelor si circulatia echipamentelor de munca!


Scoateti stecherul din priza tragand de stecher, nu de cablu

Nu indepartati niciodata un stecher defect fara sa intrerupeti curentul.

Utilizarea corecta a echipamentelor electrice


Un stecher trebuie sa se potriveasca cu priza sau cu adaptorul de conectare. Nu modificati stecherul sau priza pentru a le face sa se potriveasca si nu introduceti fortat in priza daca sunt de tipuri diferite.

Utilizarea corecta a echipamentelor electrice


Introduceti si scoateti stecherul din priza numai cu mainile uscate!

Stecherele trebuie intotdeauna mentinute curate, fara praf, ulei, grasimea sau alte murdarie


Stecherele trebuie sa fie ferite de flacara deschisa sau de surse de caldura

Evitati picurarea si stropirea cu apa sau alte lichide pe stecher


Nu reparaţi niciodată

echipamente electrice

în timp ce staţi în apă!


Scoaterea cât mai rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului electric, asigurarea accidentatului împotriva căderii şi dacă este cazul, asigurarea altor surse pentru iluminat.

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE

În situaţia în care nu respiră normal, după desfacerea hainelor la gât, piept şi în zona abdominală, i se va face respiraţie artificială, printr-una din metodele cunoscute, până la venirea medicului (salvării).

S-au înregistrat cazuri în care electrocutatul a fost salvat după câteva ore de respiraţie artificială.

Dacă victima nu respiră şi nu are puls, i se va face simultan cu respiraţia artificială (gură la gură) şi masaj cardiac. În această situaţie este necesară intervenţia a doi salvatori.

Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească electricianul:

• să fie apt din punct de vedere fizic si psihic;

• să posede calificarea profesională corespunzătoare funcţiei pe care o deţine;

• să fie autorizat pentru lucrările pe care le efectuează;

• să fie instruit şi să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă inclusiv procedeele de scoatere de sub tensiune şi de acordare a primului ajutor.

Mijloace de protecţie împotriva electrocutării:• prăjini electroizolante; • cleşti electroizolanţi; • detectoare de tensiune; • indicatoare de corespondenta a fazelor; • placi electroizolante;• teci electroizolante;• pălării electroizolante;• folii electroizolante;• unelte electroizolante;• covoare electroizolante;• platforme electroizolante;• mănuşi electroizolante;• încălţăminte electroizolantă.

MIJLOACE DE PROTECŢIE

Mijloace de protecţie împotriva acţiunii arcului electric si a traumatismelor mecanice:• casca de protecţie;• viziera de protecţie;• îmbrăcăminte cu ţesătura rezistenta la efectul termic al

arcului electric (nu se admite îmbrăcăminte de lucru din materiale sintetice!);

• mâner cu manşon de protecţie pentru manevrarea siguranţelor tip MPR.

Mijloace de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru :• bariere;• frânghii şi benzi de împrejmuire;• panouri şi paravane mobile;• panouri de semnalizare de securitate.

Proiectul este disponibil online la adresa:

http://valente-culturale ssm.wikispaces.com/

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!

http://valente-culturale-ssm.wikispaces.com/




VALEN ŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Documents

Transcript of VALEN ŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ