Valea Dunarii Intre Braila Si Patlageanca

5/28/2018 Valea Dunarii Intre Braila Si Patlageanca

1/69

VALEA DUNARII INTRE BRAILA SI PATLAGEANCA

STUDIU GEOMORFOLOGIC

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SCOALA DOCTORALA SIMION MEHEDINTI

ARGUMENT

Valea Dunarii, intre Braila si Patlageanca, reprezinta unul dintre sectoarele Dunarii

pentru care studiile de geomorfologie fluviala aplicata reprezinta, inca, o raritate. Bineinteles,

lucrarile de ansamblu fie asupra tarii, fie asupra provinciei istorice, Dobrogea, fie cu privire la

Dunare, nu ocolesc aceasta entitate geografica, dar, analizarea in cadrul unor teritorii mult mai

intinse face ca nivelul de evidentiere a particularitatilor sa ramana redus, ele fiind necesare si utile

doar pentru formarea unei priviri generale pentru ca, de multe ori, abunda in descriptivism.

La o scara de analiza mai detaliata, studiile de mica amploare (publicate de-a lungul anilor

sub forma articolelor stiintifice) au vizat mai mult domenii ca idraulica, idrologia,

idrogeologia, idrotenica, ocolind parca sfera de activitate a geomorfologiei. !tudiile

monografice asupra Vaii Dunarii (Dunarea intre Bazias si "eatalul #zmail-$onografie

idrologica, Limnologia sectorului romanesc al Dunarii, %eografia Vaii Dunarii &omanesti etc.)

raman valoroase, indiferent de data aparitiei lor.

Practic, lipsa unei analize amanuntite din punct de vedere geomorfologic asupra acestui

sector de vale dintre Braila si Patlageanca, motiveaza alegerea subiectului de cercetare sub forma

unei teze de doctorat.

Dar cercetarea s-a orientat cu precadere asupra albiei minore ce a beneficiat de o atentie

suplimentara din partea noastra, motivata de o imbinare de trasaturi destul de originala atat dinperspectiva analizei sistemice a datelor statistice obtinute de la diferite institutii cu atributii in

domeniu ('dministratia ationala 'pele &omane* - Directia apelor Dobrogea-Litoral*,

'dministratia +luviala a Dunarii de os, #nstitutul de !tudii si Proiectari pentru #mbunatatiri

+unciare, ficiul de !tudii Pedologice si 'grocimice - Braila, Parcul atural Balta $ica a

Brailei*) carora le multumim, cat si din numeroasele observatii de teren, desfasurate periodic,

atent monitorizate de conducatorul stiintific, in toata etapa preliminara redactarii tezei de

doctorat.

#ntreaga suma de atribute desprinse din masuratori si din observatii directe, face ca analiza

sa fie dificila pentru intregul sector de vale, tinand cont si de spatiul temporal alocat studiului,

ceea ce poate genera unele confuzii, mai ales la nivelul finalitatii sale.

Pe langa dificultatile intalnite in realizarea analizei, demersul nostru a stimulat interesulpentru cercetare asupra albiei minore ale carei trasaturi sunt evidentiate riguros, apelandu-se la

metode de cercetare diverse, atat clasice, cat si moderne, ale cercetarii geomorfologice in contetul

actual de abordare la nivel mondial.

astfel de interpretare analitica prezinta avanta/ul unei decopertari graduale, ordonata

dupa o succesiune logica, pentru ca, in final, sesizarea aspectelor si a mecanismelor discrete,

precum si modul de asamblare a acestor elemente, sa se realizeze pe un fundament sistemic.

'doptarea unei astfel de strategii de cercetare presupune, in primul rand, o documentare

amanuntita. Pe langa sursele bibliografice si cartografice, o importanta determinanta a

reprezentat-o cunoasterea directa, in teren, iar din acest punct de vedere, dimensiunile teritoriale

relativ reduse ale ariei de studiu au constituit un avanta/, pe parcursul anilor de stagiu fiind

strabatuta in repetate randuri. +ormatia geografica de elita, eperienta si desciderea stiintifica aprofesorului coordonator sunt tot atatea atribute care au permis realizarea acestei teze de

doctorat, prile/ cu care ii adresez cele mai sincere multumiri.


2/69

#n fine, studiul nostru adera la scopul tuturor lucrarilor de geomorfologie fluviala aplicata

si propune o varianta moderna de abordare a unei astfel de tematici.

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

istorie a Dunarii este o gigantica opera pe care n-o

poate intocmi un singur om oricat de enciclopedist ar fi el.

JEAN BART "artea Dunarii, 1933

1.1 Scopul lucrar ! co!"#$"ul #%olu"# ac"ual# a cu!oa&"#r "#or#"c# & aplca"%# a

'#o(or)olo'#

Lucrarea de fata reprezinta un sistem unitar de analiza si interpretare, cu un pronuntatcaracter aplicativ, realizat prin converenta metodelor moderne cu cele clasice in vederea sta!iliriistarii actuale a reliefului, la nivelul "aii #unarii, dintre Braila si $atlaeanca%

Caracterul aplicativ al lucrarii de fata, justifica cercetarile amanuntite, concretizate prinaprecieri analitice cu privire speciala asupra albiei minore, valorizand contributia personala pe

acest domeniu de interes.

$rin intermediul teoriei enerale a sistemelor, fluviul #unarea este considerat un sistemdesc&is, sensi!il la orice interventie asupra lui, ce raspunde prin autorela'ele materializate lanivelul morfoloiei al!iei si de aceea a!ordarea cantitativa a acestuia conduce la rioarea siacuratetea rezultatelor o!tinute%

#e la inceput dorim sa precizam ca notiunea de valedesemneaza teritoriul care inlo!eazatoate formele de relief specifice unui rau (al!ia minora, al!ia ma'ora, terasele si versantii), iar noi, inlucrarea de fata, am a!ordat doar primele doua elemente enumerate mai sus% *n opinia noastra,folosirea acestui termen doar pentru patul vaii #unarii din aval de Braila, nu ar fi resita atata timpcat terasele de a!raziune si versantii sunt mosteniti de la culoarul predo!roean, iar delimitareanivelului pana la care a +participat fluviul din punct de vedere enetic, ar fi mai reu de trasat%

#upa delimiterea ariei de studiu si parcurerea materialului !i!liorafic s-au prezentatconceptele teoretice si s-au descris metodele de lucru aplicate in cadrul acestui studiueomorfoloic% Analizarea sectorului #unarii cuprins intre Braila si $atlaeanca s-a realizat din

prisma conceptului de sistem geomorfologic fluvial,printr-o a!ordare lo!ala, su! toate aspectelesale.factori de control(cauza),procese fluviale(eroziune, transport, acumulare), morfologia albiei

fluviului(efect)%/data cu identificarea factorilor de control (geologia, relieful, conditiile climatice, conditiile

idrologice, perdeaua forestiera plantata, interventia antropica) s-a realizat descrierea

mecanismelor si a relatiilor prin care aceste varia!ile independente determina sc&im!ari alemorfoloiei fluviului, la nivelul ariei de studiu%Tinand cont de structura oranizatorica a sistemului eomorfoloic fluvial al al!iei #unarii,

s-au pus in evidenta, doua din cele trei niveluri &olar&ice (subsisteme), propuse de#cim si colab.,1909.sectiunea transversala a albiei,sectorul de albie% $onderea foarte redusa a al!iei minore dinaria de studiu (3,2 ), raportata la lunimea intreului fluviu, a constituit motivul pentru careanalizarea celui de al treilea nivel (profilul longitudinal) ar fi fost nerelevanta%

!ectiunea transversala a albiei se individualizeaza prin procesele fluviale de a'ustarepermanenta ce se materializeaza printr-un nivel de sta!ilitate dinamica si o asimetrie a formei pecare o descrie, iarsectorul de albiea fost a!ordat ca un intre sta!il prin punerea in discutie atuturor mecanismelor de a'ustare prezente la nivelul patului si al malurilor pe !aza carora s-au

realizat evaluari privind dinamica morfoloiei fluviului%$rin eometrie, morfoloie, stratirafie si mod de formare, albia ma/orareprezinta o entitate

eorafica !ine individualizata, ce ocupa patul vaii, ceea ce reprezenta, de fapt, intreul edificiu


3/69

cladit de #unare% Limitele ei sunt date de contactul cu unitatile de relief invecinate cu caracteristicimorfoloice si morfometrice diferite de aceasta, ceea ce o face usor de identificat%

1.* Flu%ul Du!ar#a + a&p#c"# '#!#ral#

$rin pozitia sa eorafica, #unarea a reprezentat, dintotdeauna, o punte de leatura intrepopoarele Europei /ccidentale, cele ale Europei 4entrale si 5editeraneene, cu 5area Neara si/rientul Apropiat% 6tra!ate reiuni variate din punct de vedere morfoloic, sisteme montane,

&ercinice si alpine, unitati de campie, reiuni cu aspecte climatice si &idroloice diverse% Acestealasa o amprenta vizi!ila asupra caracteristicilor sale% 6e varsa in 5area Neara prin #elta #unarii, atreia ca marime din Europa% 7luviul este impartit in trei sectoare .superiorsau alpin, cu o lunimede 0121 3m(de la izvoare si pana la $oarta #evin), mi/lociu, denumit si panonic, (se desfasoaraintre $oarta #evin si Bazias, lun de 455 3m) si inferiorsau pontic (intre Bazias si pana la varsareain 5area Neara) (tabelul 0)%

6abel 0Da"# (or)o(#"rc# al# ,a-!ulu /ro'ra)c al Du!ar

1.0 I&"orcul c#rc#"arlor )-co+'#o'ra)c# a&upra Va Du!ar ! a%al /# c"orul

/#)l#ulu

4omple8itatea deose!ita pe care o reprezinta analizarea sistemului fluvial al #unarii nedetermina sa privim in ansam!lu principalele studii referitoare la cursul inferior si la mediuleorafic, in care s-a format si a evoluat, in interalitatea sa% Astfel, se pot distine doua mari etapeale cunoasterii cursului inferior al #unarii.

- etapa empirica,care se intinde pe mai !ine de doua milenii, in care toate informatiile pecare le detinem se !azeaza pe relatari, opinii, descrieri, c&iar si sc&ite fara a avea o consistentastiintifica

- etapa stiintifica, care incepe odata cu infiintarea 4omisiei Europene a #unarii (10:;),cand apar primele lucrari !azate atat pe o temeinica cunoastere a fenomenelor, cat si peinterpretarea unor analize de teren% 6ecolul al 9;01

6uprafata al!iei in sectorul Braila-$atlaeanca(inclusiv pe teritoriul ?crainei) (3mp)

0;0,1>

6uprafata ariei de studiu (3mp) :>>,;0Lunimea totala a fluviului (3m) 0:>Lunimea fluviului in aria de studiu (3m) 09,2:


4/69

unor specialisti din diverse domenii (eorafie, eoloie, !ioloie, &idrote&nica etc%). 7mm. de$artonne, %. $unteanu-$urgoci, 'l. Dimitrescu-'ldem, %. Valsan, ". Bratescu, . Popp, %r.'ntipa, #. Vidrascuetc% #upa 19:=, au aparut institutele de cercetare (#$8, #P'"8, #!P#+,#"#6#Detc%), in cadrul carora s-au realizat cele mai importante studii ce vizau amena'area comple8aa Luncii #unarii si lucrari cu caracter monorafic (9ona de varsare a Dunarii - monografieidrologica,Dunarea intre Bazias si "eatal #zmail, %eografia Vaii Dunarii &omanesti etc%)%

1. I!ca/rar#a '#o'ra)ca a ar# /# &"u/u

'ria de studiuse aseste in partea terminala a !azinului &idrorafic al #unarii, la contactulcu delta si la doar 0= @m de varsarea in 5area Neara% Aceasta zona este denumita de ma'oritateaeorafilor romani c"orul Du!ar (ar"(#, in eneral pentru trasaturile morfoloice ale al!ieiminore si in special pentru adancimea mai ridicata decat a sectoarelor din amonte% *ncadrata din

punct de vedere matematic intr-un patrulater imainar, aria de studiu se desfasoara in latitudine pecirca 10, iar in lonitudine pe apro8imativ 1 (fig. 0)%

Al!ia ma'ora este deose!it de e8tinsa (aproape 1= @m) de-o parte si de alta a fluviului, insectorul cuprins de la confluenta cu #unarea "ec&e si pana la cea cu 6iretul% #upa inustarea dindreptul $romontoriului Bueacului, al!ia se e8tinde din nou intrerupta totusi de pintenul calcaros de

la *saccea% Limita estica si sudica este data de aliniamentul format de inaltimile #o!roei de Nord%*n nord, limita are un caracter administrativ, fiind data de frontiera cu ?craina si R% 5oldova%Aceasta limita cu caracter administrativ este trasata, mai departe, spre vest in lunul diului celeaa localitatea Ciuriulesti (R% 5oldova) de Calati% *ntalnirea cu 4ampia 4ovurlui, in dreptulorasului Calati, impune o limita transanta si deose!it de clara% *n cadrul 4ampiei 6iretului *nferior,delimitarea domeniului #unarii se face mult mai reu datorita lipsei urmelor lasate de fluviu(rinduri, privaluri, !alti etc%), si de accea consideram ca vec&ea sosea care leaa Braila de Calati ar

putea fi privita ca limita, mai ales ca urmareste o treapta mai inalta de relief, la peste ;-> m%

+ig. 0I!ca/rar#a '#o'ra)ca a ar# /# &"u/u2 A + Ba-!ul /ro'ra)c al Du!ar.


5/69

CAPITOLUL *

CONCEPTE3 METODE DE LUCRU SI FONDUL DE DATE

2.1.1 Conceptul de sistem geomorfologic fluvial.

!istemul geomorfologic fluvial se prezinta ca o structura de forme si procese aflate in

interactiune, care functioneaza individual si in comun pentru a asigura un comple de reliefuri

(#cim si colab., 1909)/data cu introducerea notiunii de olon, (:oestler, 19;>) s-a desemnat structura oranizatorica aoricarui sistem% Astfel, &olonul este un sistem care se comporta simultan ca sistem si su!sistem% #in

punct de vedere ierar&ic, in sistemul al!iilor se distin trei niveluri &olar&ice de !aza (su!sisteme).sectiunea transversala a albiei,sectorul de albiesiprofilul longitudinal (#cim si colab%, 1909)% I!ca-ul &"u/ulu !o&"ru !# %o( r#)#r /oar la pr(#l# /oua !%#lur, analizarea profiluluilonitudinal fiind nerelevanta pentru un sector cu o pondere foarte redusa (3,2 ) din lunimea satotala% 2.1.2 Conceptul de timp geomorfologic

Timpul eomorfoloic este o notiune introdusa de !cumm si Lict;(19;:) cu scopul de apozitiona din punct de vedere spatial si temporal, cercetarile privind dinamica reliefului%*n functie de evolutia formelor de relief, acestea se pot raporta la trei unitati de timp.- timpul ciclic (eoloic) reprezinta o perioada ma'ora din timpul eoloic care se desfasoara

pe parcursul a circa 1====== ani, implicand un ciclu de eroziune - timpul graded (de ec&ili!ru dinamic) se refera la o secventa din timpul ciclic carea'une pana la 1=== ani si in care se inreistreaza a'ustari continue intre varia!ilele sistemuluifluvial - timpul stationar (steadD time) avand o lunime de o zi, o luna, cel mult un an, in careformele de relief pot fi privite independent de timp, pentru ca varia!ilele sistemului fluvial nu sesc&im!a%

/ alta maniera de a!ordare a dinamicii reliefului din punct de vedere spatial si temporal, a fostpropusa de "urc (190=) si se refera la timpul contemporansau alfel spus, timpul e8perienteiumane, ultimele sute de ani de cand !eneficiem de volum insemnat de masuratori asuprafenomenelor din natura si pe !aza carora se pot face cele mai multe analize%

2.1.3 Conceptul de echilibru

Notiunea de ec&ili!ru a starnit ample dez!ateri pentru evaluarea dinamicii proceselor si aformelor eomorfoloice% Astfel, la inceputul deceniului opt s-au propus mai multi termeni princare sa se desemneze starea de ec&ili!ru in care se poate asi al!ia unui rau in raport cu trecereatimpului%#n opinia noastra, sistemul geomorfologic fluvial al Dunarii dintre Braila si Patlageanca

se gaseste intr-un ecilibru dinamic stabil cu scimbari de mica amploare absorbite prin

capacitatea sa de autoreglare%

2.1.4 Conceptul de prag geomorfologic si raspunsul complex al sistemului

6istemele aflate departe de ec&ili!ru pot manifesta comportamente foarte diferite,imprevizi!ile si neasteptate% 6altul cantitativ si calitativ in evolutia unor fenomene eorafice estecunoscut su! denumirea de pra% 4oncepul de prag geomorfologic a fost introdus de !cumm(19>3).pragul reprezinta o zona critica in care are loc scimbarea sistemului de la o stare la alta.5ai tarziu (19>9), acelasi autor reformuleaza definitia spunand ca un prag geomorfologic este un

prag de stabilitate a formelor de relief care este depasit fie prin scimbari intrinsece ale reliefului

insusi, fie prin scimbari progresive ale unei variabile eterne%*n aria de studiu, se resimte prezenta lacurilor de !ara', din amonte, ca prauri e8trinseci,

prin diminuarea cantitatii de aluviuni transportate, ceea ce se repercuteaza, in primul rand, prinadancirea al!iei%


6/69

*.* M#"o/# /# lucru

Aparitia teoriei enerale a sistemelor, in a doua 'umatate a secolului al


7/69

Atunci cand a intervenit un numar mai mare de varia!ile, s-a apelat la regresia multipla,lucru usurat de utilizarea calculatorului electronic% $entru aplicarea acestui tip de reresie, se

porneste de la realizarea matricei de corelatiiin care se introduc toate varia!ilele pentru a se vedeanivelul senzitivitatii fiecareia dintre ele, dar si ordinea in care acestea intra in calculul ecuatieireresiei multiple%

$rezentarea concluziilor e8primate pe seama rezultatelor o!tinute s-a realizat cu a'utorul

analizarii seriilor de timp% Acestea reprezinta un set sistematizat de valori ale unei varia!ilemasurate la momente sau intervale de timp eale si successive% $e !aza componentelor reasite inserii de timp (tendinta, componenta periodica, componenta aleatorie) se pot realiza predictii

privind desfasurarea in timp si in spatiu a fenomenului studiat%

*.0 Fo!/ul /# /a"#

*n cele ce urmeaza vom prezenta, in linii enerale, structura fondului de date utilizat pentruintocmirea lucrarii noastre% Astfel se pot pune in evidenta. a) date si informatii provenite de la institutii cu atributii in domeniu

- "onditiile idrologice (scurgerea licida si scurgerea solida)>

- Perdeaua forestiera plantata pe ambele maluri ale albiei>

- #nterventia antropica.

0.* G#olo'a ar# /# &"u/u

3.2.1 Structura si alcatuirea geologica a ariei de studiu

6coate la iveala contrastul dintre tineretea vaii fluviului si vec&imea $latformei 4ovurlui(partea +co!orata a /roenului Nord #o!roean) care dateaza din era paleozoica, cea care sustineintreul edificiu al #unarii, in aria de studiu% $latforma 4ovurlui este alcatuita dintr-un fundamentidentic cu cel al /roenului Nord #o!roean si prezinta o cuvertura sedimentara cu formatiunineoene si cuaternare% *n toata perioada de sedimentare, aria de studiu se asea la limita dintreBazinul #acic care acoperea $latforma 5oesica si Bazinul Eu8inic, situat la est de /roenul Nord#o!roean, fapt ce a condus la realizarea unor alternante a depozitelor marin-salmastre eu8inice cucele de oriine fluvio-lacustre, care au umplut patul vaii #unarii% Crosimea mare a acestordepozitelor a scos in evidenta faptul ca in toata perioada de sedimentare, miscarile tectonice

neative au fost deose!it de active% 5anifestarea acestor miscari (neotectonice) si in 4uaternar a'ucat un rol important in realizarea ar&itecturii actuale a fluvilui in aria de studiu. stoca'e aluvionareintre Braila si Calati, adancimi mari ale al!iei, mult su! nivelul marii la Crindu, lipsa teraselor,

pierderea contactului al!iei (Bratul 5acin) cu /roenul Nord #o!roean% $e !aza apectelorprezentate s-au conturat doua tipuri de arii neotectonice cu. - miscari neotectonice de coborareincepute in $leistocen, ce se manifesta si astazi, intalnite investul ariei de studiu (4ampia 6iretului *nferior) si la contactul cu #elta #unarii

- miscari neotectonice de coborare manifestate in $leistocen, cu o stabilitate relativa inprezent, intalnite in cea mai mare parte a ariei de studiu (fig. 5)%

$e fondul evenimentelor tectonice din 4uaternar, cat si datorita interactiunii dintre Lacul4uaternar situat in sudul si sud-estul Romaniei si eustatismul 5arii Nere, traseul #unarii s-a

format succesiv de la vest spre est, aspect dovedit prin scaderea numarului de terase pana ladisparitie% Noi consideram ca sectorul dunarean cuprins in aria de studiu a avut functia unui culoarintre Bazinul Eu8inic si Bazinul #acic, dovedit de structura variata si rosimea mare a depozitelor


10/69

su!aluviale, lipsa teraselor sapate de #unare, ceea ce se e8plica prin puternice miscari tectoniceneative, cat si prin retraerea relativ tarzie a Lacului 4uaternar, in aval de Braila%

+ig. 5 Ar !#o"#c"o!c# ! c"orul /u!ar#a! cupr!& !"r# Brala & Pa"la'#a!ca

0.0 R#l#)ul ,a-!ulu /ro'ra)c al Du!ar

5orfoloia al!iei este influentata in mod direct, de relief(ca volum deasupra nivelului de!aza), prin eneria pe care o introduce in sistem cu scopul de a directiona ravitational intreul flu8de materie (apa si sediment) spre nivelul de !aza% *n opinia noastra, tratarea in ansam!lu a reliefului

din intreul !azin &idrorafic al #unarii ne a'uta la evaluarea principalelor intrari (materie sienerie) in sistemul eomorfoloic fluvial dintre Braila si $atlaeanca% Astfel, in cursul superior,5untii Alpi domina altimetric !azinul cu altitudini ce depasesc 2=== m, unde cei mai multi afluentisi-au adancit vaile, ceea ce a face ca viteza apei sa fie ridicata, in contrast cu masivele &ercinicesituate la nord% $anta al!iei #unarii scade de la 1,1 K la =,3 K, dar se mentine ridicata incomparatie cu sectoarele din aval% *n cursul mi'lociu, #unarea isi modifica fundamental trasaturile,in sensul ca al!ia este mult larita si prezinta caracteristicile unei ape dintr-o reiune de deal sau decampie, dar primeste cei mai importanti afluenti ai sai din reiuni montane. Tisa din 4arpati, #ravasi 6ava din Alpi% Totodata, panta fluviului scade foarte mult, de la =,23 K pana la =,=2 K% 4ursulinferior se suprapune in cea mai mare parte peste teritoriul Romaniei, unde 4arpatii au o altitudinemedie de 02= m si 9= din suprafata lor se aseste su! 1:== m sau faptul ca eneria reliefului, inreiunile deluroase variaza de la : m la := m, iar in treapta campiilor aceasta scade la =-: m%

0. Cl(a ,a-!ulu /ro'ra)c al Du!ar

Bazinul #unarii ocupa un teritoriu e8tins (apro8imativ 0 din suprafata Europei), motivpentru care la nivelul sau interfereaza ? tipuri de climate cu caracteristici diferite, impunandfluviului un reim &idroloic comple8% 4antitatile cele mai ridicate de precipitatii (peste ===mmIan) se inreistreaza in vestul (5untii Alpi) si sud-vestul !azinului (5untii #inarici),contri!uind la formarea de!itului, cu cresteri spectaculoase, de la :0= mcIs (inainte de confluenta cu*nnul) la :20: mcIs la /rsova% *n cursul inferior, cantitatea mult mai redusa de precipitatii (in ariilemontane - putin peste 1=== mmIan), impune cresteri moderate, motiv pentru care la intrarea in delta

(4eatal *zmail) de!itul lic&id mediu sa inreistreze ;2>0 mcIs% 4resterea temperaturii aeruluiprimavara, in sectorul superior, provoaca topirea timpurie a zapezii in Alpi, suprapunerea peste


11/69

de!itele ma8ime din sectorul mi'lociu, favorizeaza inreistrarea unor de!ite ma8ime e8treme pecursul romanesc al #unarii, asa cum s-a intamplat in primavara anului ==;%

0.4.Scur'#r#a lc/a*n cadrul sistemului fluvial al al!iei de!itul lic&id si solid detin rolul varia!ilelor de control%

#aca de!itul lic&id impune marimea al!iei, de!itul solid dicteaza sta!ililitatea sau insta!ilitatea

acesteia% *ata de ce, analizarea reimului &idroloic al fluviului este o conditie de !aza incunoasterea dinamicii actuale a al!iei fluviului%Reimul scurerii apei #unarii are numeroase particularitati ce difera de la sectorul superior la celinferior, fiind influentat atat de factori fizico-eorafici, cat si de factorii antropici care si-au pusamprenta, mai ales in ultimele patru decenii% #in analiza detaliata a epurei de!itelor mediimultianuale ale afluentilor cu !azine &idrorafice mai mari de 2=== @mp, de-a lunul #unarii(Dunarea intre Bazias si "eatal #zmail, 19;>> %eografia &omaniei, 1903> P. %astescu, 199=>

#.Pisota, 199:>Danube Basin 'nal;sis - @+D &oof &eport ==2- #nternational "ommission forte Protection of te Danube &iver)se pot constata mai multe diferentiri pe care le vom mentiona incele ce urmeaza (fig.?).

4ursul superior al #unarii se desfasoara de laizvoare (la unirea celor doi afluenti Brege si

Brigac) si pana la $oarta #evin, unde se constatafaptul ca aportul principal de apa este dat de

afluentii de pe flancul nordic al Alpilor (#ller, Lec, #sar, #nn, 6raun, 7nns) ce au o alimentarenivo-laciara.#intre acestia cel mai important este#nnul, cu un de!it mediu, la confluenta de >3:mcIs, mai mare decat al #unarii (:0= mcIs)% #e!ite ma8ime se inreistreaza in iunie-auust cand secom!ina cu ploile atlantice si pot a'une la 2=== mcIs, in timp ce de!itele minime apar in perioadaianuarie-aprilie% #e altfel, afluentii de pe dreapta furnizeaza circa 0;,2 din cantitatea de apa pecare o primeste fluviul in acest sector%

4ursul mi'lociu se desfasoara de la $oarta #evin pana la Bazias unde se inreistreaza celmai insemnat aport de apa, de apro8imativ :>,3 din totalul de!itului afluent% $ana la "iserd,#unarea primeste mai multi afluenti, atat pe stana, din 5untii Tatra ( VA, 8ronsi#pol;), cat si pe

dreapta (&abAsi !i)% Reimul de scurere este determinat de cei mai importanti afluenti ai #unarii.Drava, !ava si 6isa% $rimii doi izvorasc din sud-estul Alpilor, dintr-o reiune in care seinreistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii din tot !azinul #unarii, ceea ce e8plica de!itelema8ime, rezultate prin coincidenta precipitatiilor ma8ime cu topirea zapezilor din primavara, dar side!itele minime de la sfarsitul verii% $este acesta trasatura, in cazul 6avei, se suprapune nuantamediteraneana care conduce la aparitia celui de-al doilea ma8im &idroloic, in noiem!riedecem!rie% La acestia se adaua Tisa cu un reim de tip carpatic, cu ape mari primavara si micitoamna% 4resterea temperaturii aerului primavara, in sectorul superior, provoaca topirea timpurie azapezii in Alpi% Atunci cand se suprapune peste de!itele ma8ime din sectorul mi'lociu, favorizeazainreistrarea unor de!ite ma8ime e8treme pe cursul romanesc al #unarii, asa cum s-a intamplat in

primavara anului ==;%

4ursul inferior incepe c&iar de la intrarea fluviului in tara% #intre toate sectoarele, acestadetine cea mai mica pondere in ceea ce priveste de!itul mediu, furnizat de afluenti cu !azine&idrorafice mai mari de 2=== @mp (12 )% #e asemenea, predomina aportul afluentilor de dreapta


12/69

(03,1> ) in comparatie cu celelalte sectoare in care predomina aportul afluentilor de stana% *naval de lacul de la $ortile de 7ier *, cei mai importanti afluenti ai #unarii provin de pe teritoriul tariinoastre (iu 0; mcIs, lt 1>2 mcIs si'rges >1 mcIs), in timp ce afluentii de pe stana suntmult mai mici, doar#s3era'une la un de!it mediu de :2 mcIs% *n sectorul !altilor, dintre 4alarasi siBraila, primeste apele#alomitei,cu un de!it mediu de 2: mcIs% *n aval de Braila #unarea primestecel mai important afluent de pe teritoriul Romaniei, !iretul 2= mcIs, dupa care urmeaza

confluenta cuPrutul 11= mcIs%*n concluzie, putem afirma ca reimul scurerii #unarii este influentat de afluentii alpini,din sectorul superior care totalizeaza un de!it mediu multianual de apro8imativ 1;> mcIs si maiales de marea confluenta din 'urul Belradului unde primeste circa ?024 mcCsde la #rava, 6ava,Tisa si 5orava% Asa cum am mai spus, acestia influenteaza decisiv reimul de scurere al #unarii%#aca inainte de confluenta cu *nnul are un de!it multianual de doar E1mcIs, imediat isi du!leazavaloarea si continua sa creasca, a'unand la "iena sa inreistreze 0F51mcIs, la Budapesta 5?1mcIs, iar dupa marea confluenta din 'urul Belradului, de!itul se du!leaza din nou, pana la valoareade ?11mcIs% *n sectorul inferior, care reprezinta apro8imativ 30 din lunimea totala, nu seinreistreaza cresteri spectaculoase de de!it, ci doar de la GEmcIs (/rsova) pana la 2G4EmcIs(4eatal *zmail)%

3..1 Scurgerea lichida medie

#in analiza datelor de la punctele

&idrometrice de pe cursul inferior al #unarii,se poate constata o crestere de peste 1: intre/rsova si 4eatal *zmail (tabelul ?.0), foarte apropiata de valoarea o!tinuta prin cumularea de!itului

provenit de la principalii afluenti (cu !azin &idrorafic mai mare 2=== @mp), prezentata infig. G.?n!un indicator pentru a evidentia variatia spatiala a scurerii medii este raportul dintre suprafata!azinului (+) si de!itul mediu specific H(lIs M @mp)% Acesta din urma are un rol deose!it indesfasurarea tuturor proceselor eomorfoloice si &idroloice din cadrul unui !azin &idrorafic% #eaceea este folosit in numeroase corelatii cu celelalte varia!ile ale !azinului &idrorafic, sta!ilindu-se astfel, relatii de cauzalitate% *n ceea ce ne priveste, #unarea, in sectorul romanesc, prezinta oscadere a cantitatii de apa care se scure in unitatea de timp pe suprafata aferenta !azinului, spreaval, de la 9,:1 lIs M @mp - /rsova pana la 0,1: lIs M @mp 4eatal *zmail% Referindu-ne la raficul

dinfig. ?.? se constata o puternica corelatie data de coeficientul de determinare, cu toate ca relatiadintre cele doua varia!ile este inversa% 6i cu aceasta ocazie se poate demostra ca reteaua


13/69

&idrorafica a tarii noastre nu influenteaza decat intr-o mica masura reimul scurerii fluviului#unarea%

3..2 Scurgerea lichida maxima

Crupand pe luni valorile ma8ime ale de!itelor, a'unem la concluzia ca acestea seinreistreaza cu precadere in anotimpul de primavara, mai ales in luna aprilie, evidentiindu-se 20de

aparitii in perioada 1921-==1% Acest aspect este in concordanta cu ceea ce prezentam la inceputulcapitolului, referitor la faptul ca alimentarea din Alpi detine cea mai mare influenta in formareade!itului #unarii% *n iernile !lande, topirea timpurie a zapezilor din Alpi se suprapune pestema8imul mediteranean, favorizand inreistrarea unor valori ridicate in decem!rie, ianuarie sife!ruarie% 5a8ime se pot inreistra la sfarsitul primaverii sau inceputul verii, pe fondul inreistrariiunor temperaturi mai reduse care tin !locata in munti, zapada mai mult timp%

3..3 !iiturile

4apacitatea mare de stocare a apelor in al!ia minora face ca in cazul viiturilor de pe #unare, acesteasa se desfasoare pe perioade luni de timp, in una, doua sau mai multe luni, iar cresterea si scadereanivelului apei se realizeaza cu doar cativa centimetri pe zi (in anul ==;, cresterea ma8ima a fost de

19 cm in zilele de 1;-1> martie)% Raportand durata viiturilor la de!ite mai mari de 11=== mcIs, sepoate constata ca cea din 19>= s-a mentinut cel mai mult - 12: zile, urmata de cele din ==; - 1=9zile si ==: - ;> zile% Acestea ocupa, in ma'oritate, lunile martie, aprilie si mai%

3..4 "epartitia scurgerii lichide din timpul anului

La nivel sezonier scurerea medie este apro8imativ eala pe intre cursul inferior%$rimavara se inreistreaza volumul ma8im de circa 32 , toamna cel minim de 10 , iar vara siiarna, : , respectiv 3 % Totusi se poate o!serva ca vara, ponderea volumului scurs creste incursul inferior odata cu apropierea de 5area Neara, e8plicata prin reimul de tip carpatic al retelei&idrorafice din tara noastra% *n sc&im!, primavara, ponderea volumului scurs de apa scade de laBazias spre 6ulina, cauza fiind inreistrarea mai devreme a apelor mari in cursul mi'lociu decat incursul inferior, unde reteaua &idrorafica poseda trasaturile unui reim de scurere mediteranean%

3.. Curbele caracteristice ale debitelor lichide

?...0 "eia limnimetrica

Reprezinta corelatia rafica dintre nivelul si de!itul apei in sectiunea pe care o stra!ate%

#atorita corelatiei puternice dintre cele doua varia!ile se pot determina cu o !una precizie, valorilede!itului si dinamica in timp a variatiei cur!ei descrise de acestea%


14/69

Reprezentarea c&eii limnimetricepentru postul &idrometric de la Braila (Fm1;>) in anii 19;: si ==: evidentiaza unspor de nivel e8plica!il prin incorsetarea

al!iei minore% *n anul 19;: sectiunea de la Fm 1;> era partial modificata, fiind indiuit doar malulstan (fig. )% ?lterior, in cursul anilor >=, s-a indiuit si malul drept, ceea ce a condus la un spor alde!itului cu consecinte asupra cresterii nivelului apei% $e !aza modelului loaritmic am putut sta!ilio crestere a nivelului apei cu apro8imativ 9 cm la un de!it de 12=== mcIs, intre anii 19;: (;3,3cm) si ==: (;:,3 cm), dar care se anuleaza la un de!it de ;=== mcIs, (312,1: cm in 19;: si

31:,> cm in ==:%

?...5 "urba de asigurare empirica a debitelor medii anuale

$entru construirea acestui tip de reprezentare rafica (fig. 2) se foloseste calculul depro!a!ilitate, pe !aza formulei lui @eibull ( p m I nH1 8 1== ), in care meste numarul deordine, ordonat descrescator, iar nreprezinta numarul total de termeni% 4u a'utorul acestui tip decalcul se poate determina pe !aze pro!a!ilistice, de!itul de umplere a al!iei minore (ban3fulldiscarge)% Acest de!it are valori de asiurare cuprinse intre 1= si este raspunzator deintensificarea proceselor eomorfoloice de la nivelul al!iei minore%

6abel ?D#,"#cu a&'urar /# *3 153 453 65 7lapo&"url# /ro(#"rc#8

Brala3 Gr!/u3 I&acc#a3 C#a"al I-(al

#upa calcularea valorii de asiurare pentru fiecare de!it, conform formulei lui @eibull, setrece la aplicarea modelelor matematice (liniar, loaritmic, de putere, e8ponential) in vedereasta!ilirii celei mai puternice corelatii% *n cazul ariei noastre de studiu, functia e8ponentiala seincadreaza cel mai !ine in conditiile impuse de noi% $e !aza ecuatiei e8ponentiale o!tinute pentrufiecare post &idrometric (Braila, Crindu, *saccea si 4eatal *zmail), s-au putut calcula de!ite cudiferite valori de asiurare (, 1=, := si 9= ) (tabel ?)%

?...? "urba de frecventa a debitelor medii anuale

$entru cele patru siruri de date care apartinposturilor &idrometrice Braila, Crindu, *saccea si 4eatal*zmail, amplitudinea intervalului de frecventa este >==

mcIs% 4u a'utorul rezultatelor o!tinute in urma rupariisirului de date s-au construit &istorame pentru fiecare dincele patru posturi &idrometrice (+ig. 4)% 6-a constatat ca


15/69

in toate cazurile repartitiile prezinta un sinur +varf , motiv pentru care se numesc unimodale, cuun rad redus de asimetrie%

4ele mai multe aparitii ale de!itelor se intalnescin intervalul cuprins intre ;3=1>=== mcIs la toate

posturile, mai putin la Braila unde predomina intervalul:;=1;3== mcIs%7aptul ca in acest sector #unarea primeste cel mai important afluent de pe

teritoriul Romaniei, 6iretul, se resimte c&iar de la Crindu unde se inreistreaza cel mai mare numarde aparitii (1) in intervalul ;3=1>=== mcIs% 4resterea valorii de!itului a condus la aparitia celuide-al optulea interval, la 4eatal *zmail, fiind de peste 91== mcIs% 7aptul ca acest post &idrometric seafla situat intr-un sector ce evolueaza in reim natural (rolul de atenuator al al!iei ma'ore), seconcretizeaza printr-un numar mai mic de aparitii (=) ale de!itelor in intervalul cu cea marefrecventa de ;3=1>=== mcIs% 3..# !ariatia debitului lichid in perioada 1$41%2&

6eriile de timp discrete, asa cum se numesc inreistrarile realizate la intervale de timp !inesta!ilite, indica nivelul s&im!arilor din cadrul unui sistem natural% Aceste sc&im!ari, in opinia lui

&ao (190=) citat de&adoane si colab%, (199;), sunt clasificate astfel. i) regulate,cand oscilatiilesunt uniforme in 'urul unei medii statistice ii)prag,cand au loc modificari ample fara revenirea la

pozitia dinaintea pertur!arii acestora iii) cu rampa,cand fenomenul inreistrat evolueaza pe opanta mai redusa, in cazul nostru in perioada 19>1-190= cand cresterea de!itului s-a realizatproresiv iii) tranzitare cu variatii !ruste, dar cu revenire la pozitia anterioara sc&im!arii,asemenea momentului producerii viiturii din 19>=%

idroraful de!itului mediu anual inreistrat la postul &idrometric Braila prezinta uninterval cu un de!it semnificativ mai ridicat decat media si doua intervale, situate de-o parte si dealta a primului, cu valori mult mai reduse%

*n a!ordarea traditionala, variatiile seriilor detimp sunt privite ca o rezultanta a suprapuneriiurmatoarelor componente. tendinta (6), periodicitatea(P) si reziduu (7)% Astfel, modelul clasic dedescompunere a seriile de timp este de forma. = 6HPH 7. $rimele doua componente prezinta variatiisistematice, iar componenta reziduala descrie variatiileintamplatoare (aleatoare)%

Aplicarea metodei BallotBenson, putemaprecia faptul ca la postul &idrometric Braila se

individualizeaza trei cicluri de variatie, in care seconstata o insemnata diferenta cantitativa a de!ituluilic&id% Limitele acestor cicluri au fost trasate in punctelee8treme ale aplicatiei BallotBenson, la infle8iunea

cur!ei, locul indicand prezenta unei cauze dura!ile ce a provoacat sc&im!area (fig. E)% 4utoate ca rezultatele o!tinute in cadrul acestui capitol au demonstrat o evidenta uniformitate avariatiei de!itelor lic&ide in sectorul Braila-$atlaeanca, prezentam valorile o!tinute pentru cele

patru posturi &idrometrice unde se o!serva intervale cu o durata cuprinsa intre 10 si 3 ani%*ndividualizarea acestor cicluri de variatie poate contri!ui la e8plicarea alternantei aradarederadare ce se manifesta la nivelul al!iei fluviului (tabel G)%

6abel G Cclur /# %ara"# a /#,"ulu lc/ ! c"orul cupr& !"r# Brala & Pa"la'#a!ca


16/69

3..' (roblema nivelului si a debitului de maluri pline )ban*full, ban*full discharge+

Debitul de maluri pline (!an@full disc&are) reprezinta o notiune e8trem de utila pentrueomorfoloi si in acelasi timp deose!it de discutata% $e lana eomorfoloi, ceilalti specialisi(&idroloi, inineri) sunt interesati de aceasta pro!lema atat pentru lucrarile de &idroamelioratii, cat

si pentru toate constructiile monumentale din lunul cursurilor de rau%*n sectorul nostru de studiu, aprecirea nivelului si a de!itului de maluri pline (!an@full) s-arealizat prin trei metode diferite%

$rima metoda se refera la construirea unui rafic pe !aza caruia sa fie prezentata corelatiadintre nivel si de!it% $entru aceasta s-au folosit toate valorile masuratorilor e8peditionare dinintervalul 19;:==; (3:= valori pentru fiecare din cele doi parametrii &idroloici)% Este cunoscutfaptul ca odata cu cresterea de!itului creste rapid si nivelul% *n momentul cand apa se revarsa pestemaluri, in al!ia ma'ora aceasta crestere este incetinita creand o infle8iune a norului de puncte (fig.F)%

*n sectiunea de la Braila, valorile (nivel side!it) au fost sortate descrescator, in functie de

de!it pentru toata perioada 19;:-==;, dupa cares-au rupat in doua cateorii,su! >=== mcIs si peste >=== mcIs%

#e ce am ales valoare de >=== mcIs calimita intre cele doua intervaleO

Analizarea c&eii limnimetrice pe toataperioada ne-a condus la aceasta valoare ade!itului ce corespunde valorii nivelului de 30=21= cm% Acest nivel cumulat cu cota etia' care, laBraila, este de 1,=>; m fata de nivelul 5% Nere,a'une la altitudinea rindurilor (:-; m) dispusein lunul malurilor% *n spri'inul acestei aleeri

mai este si cota de atentie a fluviului (2;= cm la Braila) la care apa atine de'a 1I3 din lunimeadiului de aparare BrailaCalati% Craficul construit de noi confirma toate arumentele e8puse pana

Po&"ul

/ro(#"rc

Cclurl# /# %ara"# a

/#,"ulu lc/ 9(c:&;

916* *;

916>0

< *55;

"-/- 040 #'4' 022

" $#1 #021 #&3&S-CC5- #&3& #$#& #1&3

C5-6-/

78-/

#&$1 '1## #13


17/69

acum% Astfel, infle8iunea norului de puncte se realizeaza la apro8imativ >=== mcIs si la un nivelcuprins intre 30= si 2== cm% 4ele doua linii de reresie se intalnesc in aceasta cur!ura% Nu in ultimulrand, se poate constata ca, la peste >=== mcIs, punctele de rafic nu mai sunt asa de concentrate,corelatia dintre nivel si de!it scade (R de la =%9=: la =,00;>), ceea ce ne face sa credem ca aintervenit +ceva in relatia dintre cele doua varia!ile% Acel +ceva nu este decat revarsarea apei

peste maluri care a condus la o reducere a nivelului in raport cu de!itul% $anta reresiei liniare a

de!itului de peste >=== mcIs s-a redus semnificativ tocmai datorita acestui motiv%4ea de-a doua metoda implica un numar mai mare de calcule, dar sunt finalizate prinrezultate mult mai e8acte si se !azeaza pe pro!a!ilitatea de aparitie a valorii calculate cu

posi!ilitatea de depasire% Aceasta metoda poarta denumirea de distri!utia Log-Pearson tip ### sieste recomandata de I.!. @ater 'dvisor; "ommittee on @ater Data (190), fiind descrisa in%uidelines for Determining +lood +loJ +reHuenc; (1901)% $entru realizarea distri!utiei Lo-$earson tip *** se impune parcurerea mai multor pasi pana la o!tinerea rezultatului final% $rimulalee lunimea sirului de date si toate aspectele (variatii ale de!itului ma8im, modificari ample inmorfoloia al!iei in perioada analizata) care pot distorsiona rezultatul final% #upa aceea se ordonezade!itele ma8ime anuale in ordine descrescatoare pentru a se calcula perioada de revenire ( 6r) cua'utorul formulei.

6r (nH 1) I m, (1)unde nreprezinta numarul de valori, iar meste ranul unui termen din sir% /data sta!ilita perioadade revenire se poate calcula pro!a!ilitatea de depasire (7P) a fiecarui de!it, pe !aza formulei.

7P 1I6r ()?n alt pas consta in e8traerea loaritmului pentru fiecare valoare din sir, dupa care se

realizeaza media aritmetica atat pentru sirul valorilor naturale, cat si pentru cel loaritmat% $entrua reduce timpul si numarul intermina!il de calcule, softul E8cel este de mare a'utor in realizareaurmatorului pas, cel al calcularii cu a'utorul formulelor a variatiei, deviatiei standard sicoeficientului de asimetrie al sirului% $entru o!tinerea valorii de!itului la un anumit interval derepetare se aplica formula.

lo K(6r) med lo KH (:P M loK) (3)in care med lo K media aritmetica a valorilor de!itului loaritmat,: se o!tine cu a'utorul

ta!elului de frecventa (8aan,19>>) pentru intervalul de revenire de 1%=1, , 1=, :, :=,1==, == ani,pe !aza coeficientul de asimetrie calculat in preala!il si P deviatia standard a sirului de valori%

/ treia metoda, deose!it de utila pentru sta!ilirea de!itului de maluri pline, este o!servatiain teren, apoi compararea cu rezultatele o!tinute prin calcul% *nfig. 01 'se poate o!serva linia

paralela cu luciul apei (cota zilei >2 cm 11 fe!ruarie ==0) ce uneste partea superioara a maluluiputernic erodat si corespunde amprentei lasate de acest de!it pe pontonul !acului% ?n alt arumentar fi ca urmatorul +semn din mal se apropie de nivelul rindurilor si deci un de!it mult prea mare(fig. 01 B)% 6e poate aprecia astfel ca nivelul dominant este cel de 30=21= cm ce ii corespunde unde!it de >3==>:== mcIs, conform c&eii limnimetrice sta!ilite in anul ==;%

+ig. 01 A < N%#lul /# ,a!?)ull la Brala 9/r#ap"a "ra&a"a la !%#lul po!"o!ulu & a (alulu #ro/a";2 B +

Pr!cpal#l# r#p#r# /# /#!")car# al# !%#lulu /# ,a!?)ull 91


18/69

de!itului de maluri pline, atata timp cat intre dominanta si revarsarea apei in al!ia ma'ora seconstata o diferenta cantitativa consistenta materializata in peste 1:== mcIs, aspect deose!it de !inereprezentat la Braila%

0.= Scur'#r#a &ol/a

6ensi!il la toate modificarile din cadrul !azinului &idrorafic, materialul aluvionar este

puternic influentat de acestea% #unarea, principala artera &idrorafica a Europei, a reprezentatdintotdeauna pentru toate tarile tranzitate de ea, o resursa deose!it de importanta a mediului pe careacestea au valorificat-o, uneori, intr-un mod nerational, ceea ce a produs numeroase dezec&ili!re deordin &idroloic si eomorfoloic% Reularizarea comple8a a fluviului si constructia sistemelor&idroeneretice pe toata suprafata !azinului au condus, mai ales in ultimele decenii ale secolului;: @Is, Braila

10== @Is si 4eatal *zmail 11= @Is), in timp ce valoarea de!itului lic&id s-a marit doar cu1:,3> % 4resterea a fost influentata considera!il de aportul afluentilor, dintre care cei maiimportanti din acest punct de vedere sunt 6iretul, /ltul si Aresul, dar fara a desconsideraimportanta al!iei fluviului in desfasurarea flu8ul de aluviuni transportate de acesta% Anii ;= aude!utat cu reularizarea comple8a a #unarii si cu constructia primelor acumulari% 6e poate spune ca

pe teritoriul Romaniei #unarea isi inc&eie reimul naturalde scurere, ocazie cu care de!uteaza tendinta de scadere

pronuntata a de!itului solid%$e seama acestei scaderi, Batuca (==:)

individualizeaza trei tipuri de reim disticte in dinamicade!itului solid al #unarii pe cursul inferior% Astfel, regimulnaturalcuprins intre anii 193119;:, regimul tranzitoriuintre 19;;190: si regimul actual care a de!utat lainceputul anului 190;% La o privite atenta aceste reimuri

se suprapun peste ciclurile de!itului lic&id, identificate denoi (19219;2, 19;:190, 1903==2)% #e aceea se poateafirma ca la modificarea cantitatii de aluviuni transportate

de fluviu au contri!uit si factorii naturali (pe lana cei antropici), in special cei climatici% #intabelul se constata ca valoarea cantitatii de aluviuni a scazut relativ putin in intervalul 19;:190,

pe fondul unei cresteri a de!itului lic&id cu peste 1=== mcIs, in conditiile unei modificari deanverura a intreului !azin dunarean ce au constat in construirea sistemul &idrote&nic de la $ortile

de 7ier * (19>) si a numeroaselor lacuri de !ara' pe afluenti (12 lacuri din cele 31 de pe /lt, 12 dincele mai importante acumulari din !azinul Aresului sau 1 din cele 2; de lacuri prezente in !azinul6iretului)%

*n intervalul cuprins intre 1903==2 s-au continuat lucrarile &idrote&nice, atat pe #unare(Lacul $ortile de 7ier ** - 1902), cat si pe afluentii sai% Reducerea de!itului lic&id si prezenta celor2; lacuri de !ara' in !azinul #unarii, pe teritoriul Romaniei, au constituit principalii factori care aucondus la diminuarea de!itului solid, a'unand pana la :,1: din valoarea inreistrata inintervalul 19219;2% #aca in perioada 19119;, in cadrul sectorului romanesc al #unarii,cresterea a depasit 9= , de la /rsova la 4eatal *zmail, aceasta s-a redus foarte mult ulterior,datorita opririi unor cantitati importante de aluviuni in cele doua lacuri de !ara' de pe #unare($ortile de 7ier * si **)% Reducerea cantitatii de aluviuni poate fi pusa si pe seama numeroaselor

constructii &idrote&nice realizate pe principalii afluenti. /lt, Ares si 6iret% *ntr-un studiu !inedocumentat, in care au apreciat stadiul colmatarii pe ma'oritatea lacurilor de !ara' din tara noastra,

&adoanesi&adoane (==3) sustin ca aproape 'umatate din cantitatea de aluviuni depusa in acestea


19/69

(== milioane mc) apartin raurilor Ares si /lt (fig. ?.?2)% #e asemenea, cele mai importanteritmuri anuale de colmatare se inreistreaza in cadrul lacurilor de pe Ares ($itesti 1:,> ,Bascov 11,> ), pe 6iret (Cal!eni 1=,; ), pe /lt (Covora 0,> , Rm% "alcea :,;3 ) saufaptul ca la postul &idrometric Lunoci (6iret) situat la apro8imativ := @m de confluenta cu#unarea, cantitatea de aluviuni s-a diminuat cu apro8imativ 2: fata de perioada dinainteaamena'arilor &idrote&nice% Aria su!carpatica, drenata de numerosi afluenti ai #unarii, participa cu

cea mai insemnata productie de aluviuni - =; tI@mpIan%Analizand valorile de!itului solid in suspensie si la celelalte posturi &idrometrice din arianoastra de studiu constatam o scadere a cu apro8imativ ,9; in sectorul Braila si Crindu, dar ocrestere foarte importanta (:;,32 ) in urmatorul sector de al!ie care se desfasoara pana la *saccea%Aportul de aluviuni se continua pana la 4eatal *zmail, dar la o intensitate mult mai redusa (:,;0 )

*nformatiile pe care le furnizeaza variatia de!itului solid in suspensie la Braila, Crindu,*saccea si 4eatal *zmail poate reprezenta o !aza preliminara pentru identificarea proceselordominante la nivelul al!iei cat si provenienta aluviunilor% *n acest sens, intre Braila si Crindu,valorile inreistrate indica o preponderenta a aradarii dovedita prin numeroasele stoca'e prezentela nivelul al!iei% ?rmeaza sectiunea *saccea unde cantitatea de aluviuni aproape ca se du!leaza fatade Crindu, de la 392 la ;1> @Is% Acest aport de sedimente se e8plica doar printr-un intens proces de

deradare (mai cu seama in tronsonul meandrat al al!iei dintre Crindu si 5m ;2 in amonte de*saccea), atata timp cat #unarea primeste ca afluent doar $rutul, cu o medie a lui &de apro8imativ= @Is% "alorile de!itelor solide inreistrate la 4eatal *zmail in perioada 1903 - 199= indica ca

procesul deradarii al!iei se continua si in aval de postul &idrometric *saccea% *n acest interval detimp, s-a manifestat un aport de aluviuni, intre posturile &idrometrice *saccea si 4eatal *zmail de2>,;2 % A urmat un moment de ec&ili!ru, intre 1991199;, dupa care s-a manifestat aradareaal!iei dintre *saccea si 4eatal *zmail, e8plicata prin aparitia unui deficit de aluviuni, intre cele doua

posturi, de circa 2,>> %

3.#.2 "egimul scurgerii solide medii din timpul anului

*n luna aprilie se inreistreaza valoarea ma8ima, in timp ce de!itele minime apar in lunile detoamna suprapuse peste cele mai reduse de!ite lic&ide% La Crindu valorile se reduc in comparatie cuBraila, ceea ce intareste ideea unei predominante a aradarii% *n aval, la 4eatal *zmail, valorile crescfoarte mult mai ales in lunile de primarava cand se intensifica eroziunea asupra al!iei fluviului%

7ata de cur!a anului fictiv, analizarea de!itului solid in suspensie in ani caracteristici poateintrei imainea privind evolutia acestuia, la variatiile scurerii lic&ide% $entru aceasta am ales anicu de!ite ridicate cand s-au inreistrat si viituri (19>=, ==:, ==;), dar si ani in care de!itul ascazut mult su! medie (199=, ==3) (fig. 00)%

A B

*n cazul anilor cu de!ite ridicate, intre posturile &idrometrice Braila si Crindu, se constata o scaderea cantitatii de aluviuni (1,01 - 19>= 30,1= - ==;) ceea ce se e8plica printr-o preponderenta aaradarii, dar si cresteri aparute pe fondul aportului mai mare al raurilor interioare ale Romaniei(==:)% *ntre Crindu si 4eatal *zmail valoarea lui&se reface, ealand-o sau c&iar depasind-o pecea de la Braila% $entru anii in care se inreistreaza de!ite ridicate, cum au fost 19>= si ==;, se potevidentia doua tipuri de reimuri ale de!itului solid in suspensie.

- regimul cu valori ridicate ale de!itului lic&id si solid, manifestat in prima 'umatate aanului, mai cu seama in lunile de primavara

- regimul cu valori scazute ale de!itului lic&id si solid, inreistrat in a doua 'umatate aanului in care valorile cantitatii de aluviuni variaza mult mai putin de la un post la altul, pelunimea sectorului Braila$atlaeanca%

*n anii cu de!ite lic&ide reduse, incarcarea cu aluviuni a fluviului se face preponderent dincadrul al!iei% Astfel, acesta se descarca de aluviuni in cadrul !altilor (*alomitei, Brailei) dupa care


20/69

se incarca spre 4eatal *zmail (in ==3 Braila 12= @Is, Crindu =9 @Is, *saccea 311 @Is, 4eatal*zmail 3:= @Is)%

3.#.3. ebitul solid tarat

Referindu-ne la de!itul solid tarat, datele de care dispunem in aria de studiu sunt mai putinconsistente decat ale celorlalti parametrii &idroloici. Braila (19>0==;) si 4eatal *zmail (190=

==;)% $e toata perioada inreistrarilor, cantitatea aluviunilor tarate a fost foarte redusa atat laBraila, cat si la 4eatal *zmail% Nu a depasit cu mult 2 @Is% Totusi, in 190= si in 1901 valorile lui %au depasit cu mult media celorlalti ani% Este reu de facut aprecieri atata timp cat nu cunoastem cuma evoluat de!itul de aluviuni tarat in anii antecedenti, la valori de peste 1=== @Is ale scureriisolide% 4resterea su!stantiala a transportului tarat s-ar datora, in opinia noastra, pe de o parte,de!itelor de peste 13=== mcIs, in anii la care ne-am raportat, iar pe de alta parte, faptului ca acestiase asesc la finalul unui ciclu in care de!itul solid a depasit frecvent 1=== @Is%

3.#.4 "aportul dintre debitul lichid si debitul solid in suspensie

Relatia dintre cele doua varia!ile, K si &, a fost pusa in evidenta inca din 19:3 de

cercetatorii americani, Leopold si $addoc3, in lucrarea dereferinta dedicata eometriei &idraulice a al!ilor de rau% *nopinia autorilor, aplicarea corelatiei & f(K) si a functiei de

putere prin intermediul unui rafic cu scara loaritmica, indicaconcetratia de sedimente in suspensie, la cresterea de!ituluilic&id% Atunci cand dreapta reresiei prezinta o inclinare la 2:=

se poate aprecia ca aceasta se mentine constanta% #e fapt, acesttip de corelatie sc&iteaza conditiile de !aza din cadrul

!azinului &idrorafic, referitoare la reimul scurerii% Asa cums-a precizat inca de la inceput, de!itul solid este varia!iladeose!it de sensi!ila la toate modificarile survenite de-a lunultimpului in cadrul !azinului &idrorafic% *n functie de perioada

la care se raporteaza analiza transportului de aluviuni (zilnica, lunara, anuala, multianuala), relatiacu de!itul lic&id va capata diferite forme pe care suntem interesati sa le identificam pentru a le

putea interpreta%6ectiunea de la Braila (@m 1;>) reprezinta intrarea in sistemul fluvial analizat de noi%

Aceasta controleaza cea mai mare parte din !azinul &idrorafic al #unarii (401?5 3mp),apro8imativ 09, din suprafata acestuia% 4ele peste patru decenii de ample interventii antropicein intreul !azin au condus treptat la scaderea concentratiei de aluviuni in suspensie transportate defluviu, la Braila, de la 13; @Is (19;:190) la 2=; @Is (1903==2)%

Totusi, aceasta scadere drastica a cantitatii de aluviuni transportate nu s-a manifestat si la

nivelul corelatiei K-&, mentinandu-se un ritm apropiat de crestere, c&iar si la valori mai mici,specific intervalului cuprins intre anii 1903-==2 (fig. 05)% #e asemenea, se remarca o sensitivitateaproape identica, in cazul am!elor corelatii, suerand !unele leaturi dintre varia!ilele de la nivelulal!iei fluviului%

3.#. (roblema efectivitatii geomorfologice

*mpotriva a ceea ce s-a crezut multa vreme ca raurile isi modeleaza cel mai intens al!ia doarin timpul fenomenelor e8treme (in cazul nostru viiturile), @olmansi $iller(19;=) demonstreazaca sc&im!arile intr-un sistem eomorfoloic fluvial sunt realizate nu numai de marimea fortelorcare participa la aceste modificari, ci si de frecventa cu care acestea se repeta% 5ai tarziu, @olmansi %erson (19>0) definesc conceptul de efectivitate eomorfoloica ca fiind un proces sau un

ansam!lu de procese ce modifica o forma de relieful% La !aza acestei transformari sta lucrulgeomorfologic - com!inatia dintre marimea si frecventa fortelor care actioneaza asupra formeirespective de relief%


21/69

4onceptul de efectivitate eomorfoloica a fost aplicat, pentru prima data, in Romania de&adoane si #cim (190;), in cazul transportului de aluviuni din !azinul raului Trotus% 4u aceastaocazie autorii au sta!ilit ca efectivitatea ma8ima in transportul de aluviuni o au de!itele lic&ide cu o

perioada de repeta!ilitate de apro8imativ 3 luni si 'umatate, acestea fiind raspunzatoare de tranzitula circa := din volumul total de sedimente%

$e !aza modelului construit de autorii amintiti pentru raul Trotus, am utilizat de!itele lic&ide

medii lunare inreistrate la cele patru posturi &idrometrice din aria de studiu. Braila, Crindu,*saccea si 4eatal *zmail% 4alcularea claselor de frecventa a de!itului lic&id s-a realizat prinutilizarea relatiilor matematice 3%9 si 3%1=% Rata transportului de material solid a fost sta!ilita cua'utorul functiei de putere prin realizarea corelatiei dintre de!itul lic&id (K) si de!itul solid insuspensie (&). & p K/ (2)

4u a'utorul relatiei se calculeaza efectivitatea eomorfoloica (E) a fiecarui clase defrecventa a de!itului lic&id.

(:)in care 7Q frecventa relativa a valorilor de!itului lic&id R

marimea transportului de aluviuni corespunzatoare fiecaruide!itului lic&id de anumita frecventa Rt volumul total dealuviuni transportate%

4u a'utorul reprezentarilor rafice (fig. 0?) s-a pututsta!ili efectivitatea eomorfoloica a de!itelor lic&ide la cele

patru posturi &idrometrice din aria noastra de studiu% Astfel, s-a constatat ca valoarea ma8ima a efectivitatii se inreistreazala de!ite lic&ide cuprinse intre >:== si >999 mcIs, doar la*saccea valoarea efectivitatii este mai mica, fapt e8plica!ilatata timp cat sirul de date a cuprins un numar mai mic de ani(19>>==;) in care Ksi&au suferit scaderi, in comparatie cu

intervalul analizat la celelalte trei posturi &idrometrice (19;:==;)%?n alt aspect interesant rezultat din rafice este faptul ca valoarea ma8ima a efectivitatii

eomorfoloice nu depaseste 1> din totalul cantitatii de aluviuni transferate de fluviu, laniciunul din posturile &idrometrice analizate de noi, in comparatie cu !azinul raului Trotus unde

procentul a'une pana la >= % Acest fapt se e8plica printr-o recurenta mai mica, in cazul #unarii,cuprinsa intre 1= si 11 luni, spre deose!ire de Trotus unde perioada de repeta!ilitate este deapro8imativ 3 luni si 'umatate% Totusi la #unare, de!itele lic&ide cuprinse intre ;=== si 9=== mcIstransporta circa :=;= din cantitatea totala de aluviuni% 3.#.# (rovenienta debitului solid in suspensie si evaluarea fluxului de aluviuni in aria de studiu

#escifrarea provenientei si realizarea raportului de efluenta al aluviunilor la nivelul unui

!azin de talia celui pe care in ocupa #unarea este cu adevarat imposi!ila fara un efort con'uat dinpartea unor institutii de cercetare interesate de acest domeniu e8trem de pretentios% *n cazul temeia!ordate de noi, al!ia minora ramane principalul element de studiu, pe care incercam sa-l analizam,lasand, pe viitor, acest su!iect desc&is tuturor discutiilor%

/ modalitate eficienta de identificare a provenientei aluviunilor se poate realiza princorelatia dintre Ksi&cu a'utorul functiilor de putere% "aloarea e8ponentilor si inclinarea dreptei dereresie pot suera, in norul de puncte, anumite dominante ale provenientei aluviunilor. de al!ie saude !azin% $e seama unei astfel de metodoloii, %rimsaJ si LeJin (190=), &adoane si &adoane(==>) au putut sta!ili ponderea aluviunilor furnizate de !azin sau de al!ie% $entru rauri cu !azinede cateva sute sau mii de @mp, acest lucru este posi!il si mult mai usor de indeplinit% /data cucresterea suprafetei de pe care raul isi aduna apa si sedimentele, lucrurile se complica si este

&azardat sa se realizeze evaluari fara o foarte !una cunoastere a situatiei e8istente in !azinul supusanalizei%


22/69

*n cazul nostru, al!ia minora dintre Braila si $atlaeanca este +inc&isa de un sistem dediuri insu!mersi!ile care o izoleaza practic de al!ia ma'ora% $e principalul afluent romanesc,6iretul, s-au realizat numeroase studii de acest en deose!it de valoroase pentru noi, de catrecolectivul de cercetare de la ?niversitatea din 6uceava%

Nu intamplator am prezentat dinamica de!itului solid in cele trei cicluri distincte identificatede noi (192-19;2 19;:-190 1903-==2) in care interventia antropica a fost diferita ca

intensitate% Asa cum am aratat pe lar, in ultimul interval (1903==2), scaderea cantitatii dealuviuni la postul &idrometric Braila a fost de peste trei ori mai mica fata de primul interval% #aca inprimul si al doilea ciclu, intre Braila si 4eatal *zmail, s-a inreistrat un aport de aluviuni mai mic de= , dupa 1903 acesta a crescut la ;=,32 % 7aptul ca 6iretul se varsa intr-un sector in care s-auinreistrat pierderi de aluviuni pe toata perioada de inreistrare, ne indreptateste sa afirmam caal,a #&"# pr!cpalul )ur!-or 9p# a(a "#!/!"# ac"ual# /# a/a!cr#; ! r#al-ar#a apor"ulu

/(#!"ar a(!"" /# !o, in conditiile in care si $rutul furnizeaza, in medie, doar = @Is%*n spri'inul arumentelor noastre privind cresterea ponderii aluviunilor provenite din al!ie,

dupa 1903, stau ecuatiile functiilor de putere realizate pe !aza datelor de la postul &idrometricBraila% Astfel, in raficul din fig. 0G se poate o!serva ca panta primelor doua cicluri cumulate(192190) prezinta o inclinare mai redusa in care e8ponentul functiei are o valoare de 1,31=0,

spre deose!ire de ultimul interval (1903==2) in care e8ponentul creste (1,220)% $entru ca aceastacrestere sa nu para a fie intaplatoare am realizat o comparatie !azata pe impartirea sirului de date indoua intervale eale (19219>3 19>2==2), iar rezultatul a fost cat se poate de elocvent. primulinterval cu un e8ponent mic (1,030) iar al doilea cu o valoare mult mai mare (,029)%

+ig. 0G Po&"ul /ro(#"rc Brala. Mo/)car#a r"(ulu /# !carcar# cu alu%u! ! !"#r%al# /)#r"# /# "(p8 A8

16** & 16>0


23/69

nivelului redus de aluviuni in suspensie din apa, a avut loc o crestere de , milioane tone, fluviulavand competenta de a transporta o cantitate mai mare de sedimente% La acestea, s-a adauat aportul

primit atat de la 6iret, cat si de la al!ie%% !ectorul %rindu#saccea,suprapus peste sectorul meandrat al al!iei care se identifica

printr-un aport aluvionarde >,> milioane toneIanual (19>>==;), la care $rutul contri!uie cu doar;31 mii toneIanual acest aport s-a manifestat in ==; (13,0 milioane tone), cat si in ==3 (peste 3

milioane tone)3% !ectorul #sacceaPatlageanca se caracterizeaza prin aport aluvionar moderat, cuapro8imativ 1,> milioane toneIanual (19>>==;) sau 1,: milioane tone in ==3% *n anul ==; s-auinreistrat pierderi de aluviuni de apro8imativ 3,> milioane tone%

*n sectorul Braila$atlaeanca (intervalul 19>>==;), productia de aluviuni a fost de '2&& #1milioane toneIanual, cu o crestere de 39,; intre cele doua posturi &idrometrice%

+ig. 0 Flu$ul alu%o!ar al al,# Du!ar !"r# Brala & Pa"la'#a!ca

9%alorl# pr#-#!"a"# r#pr#-!"a (#/ a!ual# calcula"# p#!"ru p#roa/a 16@@>-==;, intre Braila si $atlaeanca, transferul sedimentar a avut o pondere de I3 din totalulflu8ului aluvionar realizat de triada eomorfoloica (eroziune-transport-acumulare)%

3.#.' -naliza granulometrica a aluviunilor transportate

#e-a lunul timpului, la cele patru posturi &idrometrice din aria de studiu, Braila, Crindu,*saccea si 4eatal *zmail, s-au efectuat analize ranulometrice pe !aza pro!elor recoltate in timpulmasuratorilor e8peditionare realizate de A%N% +Apele Romane% 4el mai lun sir de date s-ainreistrat la Braila (19>2==;), urmat de 4eatal *zmail (190=-==;) si *saccea (190==;)% LaCrindu insa e8ista doar doua intervale mai scurte (1901190:) si (====;)% La toate posturile s-au realizat atat determinari ale de!itului solid in suspensie, cat si ale de!itului solid tarat% Numai la*saccea ranulometria de!itului tarat s-a efectuat dupa anul ==1%

6epararea pro!elor colectate pe diametre specifice s-a realizat cu a'utorul fotocolorimetruluiDr. Lange% $e !aza rezultatelor o!tinute s-a sta!ilit spectrul ranulometric al aluviunilor

transportate de fluviu cu a'utorul scarii granulometrice @entJort (0F55)% Astfel, in cele patrusectiuni, aluviunile in suspensie sunt formate din silt ( 1,11G1,12? mm), cu cea mai mare pondere,nisip (1,112?5 mm) si intr-o proportie mai mica, arila (sub 1,11G mm)% #e asemenea, diametrele


24/69

mediane ale aluviunilor in suspensie prezinta o tendinta de scadere de la Braila pana la 4eatal*zmail% Arila detine o pondere foarte mica, su! 0,21 pe tot sectorul, fractiunile cu diametrereduse, siltul fin si foarte fin (1,11G1,110 mm) totalizeaza peste 3= din total (Braila 3,11,Crindu 3,:: , *saccea 3>, 3 si 4eatal *zmail 3>,: ) si impreuna cu siltul mediu sedepaseste procenta'ul de ;= % 7aptul ca sectorul inferior al !azinului #unarii este suprapus intr-o

!una masura peste depozitele loessoide indica rolul deose!it pe care il 'oaca aceste roci in

compozitia ranulometrica a sedimentelor transportate de fluviu% /ricum, raportul dintre procentulde arila continuta in aluviunile in suspensie si cel prezent in depozitele loessoide este su!unitar, insensul ca fluviul are o capacitate importanta de eroziune si transport a unor fractiuni ranulometricemai mari de =%== mm%

Aluviunile tarate intreesc spectrul ranulometric al nisipurilor pana la nivelul fractiunii de mm, de unde de!uteaza pietrisurile% $redomina nisipul fin (1,12?-1,5 mm) si mediu (1,511,11 mm), urmat de nisipul rosier (1,115 mm), in proportie de peste 90 si doar intr-o foartemica masura siltul (sub 1,12? mm). Braila 1,21 , Crindu =,1, *saccea =,=9 si 4eatal*zmail 1,;9 %

6e poate constata astfel ca fluviul transporta selectiv aluviunile, in suspensie fractiuneasiltica, iar su! forma tarata pe cea arenitica (nisipoasa)% $e !aza mediei aritmetice realizate pentru

intre sirul de date, s-a putut construi diarama spectrului ranulometric al aluviunilor tarate in carese constata o crestere a nisipului fin, de la ;2, ; (Braila) la 03,30 (4eatal *zmail) indetrimentul celui mediu, in conditiile in care diametrul median se reduce mai putin. =,1 - Braia=,= Crindu =,19 - *saccea =,1> - 4eatal *zmail

Analiza ranulometrica a aluviunilor din patul al!iei a aratat ca acestea sunt formate in ceamai mare parte, din nisip fin si mediu, iar raportul dintre cele doua fractiuni este determinat descaderea diametrului particulelor in lunul al!iei fluviului, cat si de aportul afluentilor%

0.@ P#r/#aua )or#&"#ra pla!"a"a

3.'.1 Consideratii generale asupra perdelei forestiere plantate din aria de studiu

"eetatia reprezinta o componenta fundamentala a tuturor sistemelor fluviale% Aceastae8ercita o influenta directa asupra eroziunii, consolidarii pantei malurilor, reducerii vitezei cureriiin apropierea sa, favorizand formarea acumularilor sedimentare, avand ca finalitate stabilizareamalurilor% Astfel, manifesta un intens control asupra dinamicii malurilor si implicit asupra sectiuniitransversale a al!iei fluviului% 7aptul ca veetatia naturala a fost indepartata aproape in totalitate,locul ei fiind luat de culturi forestiere, ne-a indemnat sa apelam la termenul de perdea forestiera

plantataca factor de control%*n aria de studiu, pana la interventia antropica din anii ;=, salcia detinea ponderea cea mai

mare in cadrul padurii ce insotea pe cele doua maluri, fluviul #unarea% Aceasta continea amestecuride 6ali8 al!a si 6ali8 frailis cu o dispunere polieta'ata% *n portiunile mai inalte ale al!iei ma'ore se

instalasera plopii neri auto&toni (Popescu, 1992)%/data cu indiuirea al!iei ma'ore a fluviului, a aparut zona de dig-mal destinata culturilorforestiere, urmand ca acestea sa indeplineasca functii multiple% $rima se refera la o!tinerea unor

productii insemnate de lemn in timp relativ scurt% A doua are rolul de aparare a diurilor impotrivaefectului distructiv al inundatiilor, al valurilor si al &etii, dar si de reducere a intensitatii procesuluide eroziune asupra malurilor%

$e !aza o!servatiilor de teren si cu a'utorul materialului cartorafic si imaistic s-a pututrealiza un profil transversal ce cuprinde al!ia minora si zona di-mal a #unarii din aval de Braila(@m 1;>)% 6e constata ca doar ;,23 din suprafata este ocupata de veetatie care s-a dezvoltatspontan, in special pe maluri, intre nivelul apei si cota de !an@full (maluri pline), motiv pentru careeste direct influentata de valoarea de!itului #unarii in functie de care variaza ca intindere% 4ea mai

mare pondere o detine veetatia plantata in care predomina perdeaua de protectie (:;,22 dinintreaa lunime a zonei di-mal), in care domina salcia al!a% $adurea de plop ocupa portiunile cele


25/69

mai inalte ale al!iei ma'ore (rindurile fluviale) pe o suprafata de peste 1I3 (3>,13 ) din intreaalunime a profilului% 4u toate acestea, in anul ==; apa a stanat apro8imativ 1:= zile in zona di-mal, ceea ce a afectat perdeaua de plopi din aria de studiu% *n fig. 02se poate o!serva ca de!itul curecurenta la := ani depaseste cu cel putin 3 m cota altimetrica a al!iei ma'ore%

3.'.2 nfluenta perdelei forestiere plantate asupra albiei minore din aria de studiu

Atat scaderea drastica a cantitatii de aluviuni transportate de fluviu, cat si realizarea uneiperdele forestiere neintrupte de la Braila la $atlaeanca, pe am!ele maluri, cu latimi ce variaza intre2= si ;:= m, care a'un la 1=== m, in aval de Braila s-au repercutat prin modificari ale al!iei(adancirea si inustarea sa)% Acest fenomen este tipic tuturor raurilor la nivelul carora au avut locinterventii antropice asa cum au o!servatLiebaultsiPiega;(==) in mai multe reiuni ale 7ranteisau&inaldi(==3) in cazul raurile din Toscana (fig. ?.F)%

*n cazul ariei noastre de studiu, prezenta perdelei forestiere plantate a condus la o limitare aeroziunii laterale si la intensificarea celei verticale, ceea ce s-a materializat in dinamica parametrilor

&idraulici ai sectiunii transversale a al!iei minore% Aplicand sc&ema propusa de &inaldi(==3) sepoate identifica radul de inustare si de adancire a al!iei minore%

*ntre Braila si $atlaeanca, procesul de deradare a al!iei nu este pus in evidenta numai deadancirea patului al!iei (la Braila de la 0,? m 19;: la 0F,F m ==;), dar si de prezenta uneitrepte superioare care indica nivelul de !an@full (maluri pline) ce insoteste malul pe intreaalunime a sa, lasand su! ea ar!ori cu radacini dezolite la peste 1 m% Totodata, aceasta treapta leaamalul de rindurile fluviale de :-; m ocupate in special de padurile de plop, iar fruntea pe care o

prezinta aceasta, inalta de 2=-:= cm, accentueaza imainea deconectarii al!iei de la suprafata activainitiala (fig. 04)%

:ig. 1# Brala 9?( 1=@; < Pro)l "ra!&%#r&al pr! al,a (!ora a Du!ar & -o!a /'


26/69

+ig. 04 Brala 9( 1=>


27/69

@m% 6uprafata incintei (in aria de studiu) a fost desecata, terenurile servind culturilor aricole sidoar apro8imativ 9 &a sunt ocupate de apele Baltii aton%

$e malul drept al #unarii, in aria de studiu se intalnesc doua incinte indiuite% $rima,#ncinta $acin# ". Bratianu ('zaclau- in trecut),construita in anul 19;2, se intinde de la @m 1;9 sipana la @m 1:2, iar pe !ratul 5acin pana la intalnirea cu 5untii 5acinului (#!P#+, 5114)% 4ea maimare parte a incintei se aseste in aria de studiu (9=,3> ) din suprafata totala de 12: &a% *n

cadrul sau se aseste Lacul Ji'ila cu o suprafata de 1;:= &a, avand in prezent folosinta piscicola%4&iar daca peste 0: din suprafata incintei este ocupata de terenuri aricole, doar 13 dintreacestea !eneficiaza de sisteme de iriatii%

A doua amena'are este reprezentata de #ncinta#.". Bratianu#saccea construita intre anii190; si 1900 aceasta ocupa sectorul meandrat al #unarii si prima 'umatate a celui sinuos, pana la5m ::, avand o suprafata de 19>> &a (#!P#+, 5114)% #iul are o lunime 23,: @m si a foste8ecutat pentru un de!it cu asiurare de : % *n cadrul acestei incinte, in apropiere de *saccea,e8ista o amena'are piscicola indiuita de :== &a% *n timpul inundatiilor din ==;, diul dinspre#unare a cedat pe o lunime de 1 m, fiind de altfel sinurul eveniment de acest tip din intreaaarie de studiu%

La nivelul ariei de studiu, sinurul sector care functioneaza in reim natural este cuprins

intre *saccea si $atlaeanca, pe malul romanesc, in rest intreaa al!ie minora a #unarii fiindindiuita (inclusiv malul ucrainian, inca din anii ;=)%

3.0.2 5tapizarea lucrarilor de barare si influenta acestora asupra albiei fluviului

*n !azinul &idrorafic al #unarii, inca din sec al m la cota de etia') pentru realizarea inconditii normale a naviatiei cu vase maritime% *n acest sens, A7#J monitorizeaza al!ia minora, atatla nivelul malurilor, cat si la nivelul patului, intervenind periodic, prin draa'e in punctele criticecare se intalnesc, cel mai frecvent in cadrul vadurilor, in porturi si in !azine portuare% Romania a

e8ecutat de-a lunul timpului, lucrari de draa'e care s-au situat in medie (intre anii l9;1-199=) lacantitati de circa =>93== mcIan (Bondar, 199>)%


28/69

4oncomitent cu constructiile &idrote&nice au fost realizate lucrari pentru conectareasistemelor de iriatii la cursul fluviului, prin intermediul unor canale si a unor conducte inropate% 3.0.4 "aspunsul albiei minore a fluviului la interventia antropica

*n opinia noastra, raspunsul la interventia antropica s-a manifestat cu urmatoareleconsecinte.

- indiguireaa produs o crestere a de!itelor la ape mari, iar prin concentrarea scurerii a fost

favorizata adancirea al!iei plantarea perdelei forestiere su! forma unei !enzi continue a dus laconstranerea latirii al!iei minore si c&iar inustarea sa, asa cum s-a intamplat la posturile&idrometrice de la Braila, *saccea si 4eatal *zmail

- efectullucrarilor de barare, in opinia noastra, tre!uie analizat la nivelul intreului !azin&idrorafic aferent cursului inferior, pentru ca acesta a fost amplificat de lacurile construite peafluentii sai, avand rolul unor decantoare care au oprit permanent cantitati importante de aluviuni,iar rezultatul s-a materializat prin"#!/!"a '#!#ral-a"a /# a/a!cr# a al,# (!or#%


29/69

CAPITOLUL

SECTIUNEA TRANSVERSALA A ALBIEI MINORE A DUNARII3

LA NIVELUL ARIEI DE STUDIU

.1 El#(#!"# /# /#)!r# a c"u! "ra!&%#r&al#

#upa#cim si colab%, (1909), albia minoraeste o forma de relief neativa ce descrie oconcavitate ocupata de apa temporar sau permanent prin care tranziteaza flu8ul de materie sienerie supus ravitatiei% Tratata in maniera sistemica, la nivelul al!iei se pot identifica mai multesu!unitati ierar&ice. sectiunea transversala, sectorul de al!ie si profilul lonitudinal%

!ectiunea transversala a albiei minore esteunitatea eomorfoloica de !aza a structurii unuisistem eomorfoloic fluvial in care au loc procese ce modeleaza al!ia, aceasta reprezentand de faptmultiplicarea tuturor fenomenelor de la nivelul sectiunii transversale% 5orfoloia actuala asectiunilor de al!ie este rezultatul uvernarii leilor fizice, raportate prin procese si forme fluvialeo!servate direct%

7iecare sectiune transversala se defineste prin mai multi parametrii care definesc formaeometrica .

- latimea albiei(B) reprezinta distanta dintre cele doua maluri, la nivelul apei- aria sau suprafata sectiunii transversale (A) corespunde arealului cuprins intre maluri,

olinda apei si patul al!iei- adancimea maima(&ma8) masurata intre nivelul apei si talve (punctul cel mai co!orat al

sectiunii transversale)- adancimea medie (&med) se determina ca fiind raportul dintre aria sectiunii si latimea al!iei

(&ma8 AIB) - perimetrul udat ($) urmareste lunimea conturului sectiunii transversale si poate fi

determinat prin relatia $ B H ( M &ma8)- raza idraulica (R) e8prima raportul dintre aria sectiunii si perimetrul udat. R AI$*n eomorfoloie acesti parametrii se raporteaza la nivelul de maluri pline dupa care se si

calculeaza acestia, in timp ce pentru naviatie se foloseste nivelul de etia', diferit in functie defiecare sectiune. Braila la 1,=>; m, Crindu la =,0== m, *saccea la =,;0 m, 4eatal *zmail la=,:>= m%

.* Mor)olo'a c"u! "ra!&%#r&al#

$e cei aproape 9= @m, cat reprezinta lunimea totala a al!iei #unarii in sectorul Braila$atlaeanca, !eneficiem de un !oat material, in cele patru sectiuni transversale (Braila @m 1;>,

Crindu @m 121,3 5m>;H:1= mS, *saccea @m1==, 5m :2H100 mS si 4eatal *zmail @m 0=,:

5m 22S) in care se realizeaza masuratorie8peditionare de catre Administratia Nationala +Apele

+ig. 0EI!/'ur#aal,# (aor# a Du!ar3 ! ara /# &"u/u2I!/'ur#a c"orulu ro(a!#&c al Du!ar9A; (JJJ.mmediu.ro)


30/69

Romane, dar si sectiunea de la @m 1:9, unde s-au efectuat masuratori intr-o perioada scurta detimp (1903190;) (fig. 0F)%

La acestea se adaua mai multe ridicari topo&idrorafice realizate in tronsoanele criticepentru naviatie de Administratia 7luviala a #unarii de Jos (A7#J), cat si toporafierea al!iei, intreanii ==2 si ==: cu ec&ipamente moderne, in care se includ ecosonda de adancime, antena C$6 sisofturile de specialitate% #in pacate pentru necesitatile naviatiei, masuratorile s-au oprit la cota +=

m (de etia') a mirei, eomorfoloii folosind nivelul de al!ie plina (!an@full), nivel la care toateprocesele din cadrul al!iei se intensifica% Totusi, am consideratca aceste masuratori ne pot a'uta la sta!ilirea parametrilormorfometrici ai al!iei, intre cota += a mirei si cota de maluri

pline nu apar sc&im!ari cantitative si calitative de amploare,care sa ne modifice concluziile finale%

4.2.1 :orma sectiunii transversale

!tabilitatea formei se identifica prin intermediul raportului dintre sectiunea transversala sifiura eometrica in care aceasta se inscrie (Lane,193:)% *n natura predomina doua forme sta!ile.

trapezoidala si para!olica (#cim si colab., 1909)% *n sectorul nostru de studiu, sectiunea seincadreaza cel mai !ine in forme trapezoidale, tipic pentru al!iile formate in depozite nisipo-

prafoase cu o !una coezivitate% *n fig. 51prezentam sectiunea transversala nr% 1>, situata in dreptulorasului Calati, inscrisa intr-un trapez cu a'utorul caruia s-a calculat sta!ilitatea prin metoda luiLane%

$entru calcularea coeficientului de forma, a tre!uit sa se apeleze la fiura eometrica in caresa se incadreaza cel mai !ine sectiunile noastre% $entru aceasta, asa cum am mai spus, am folosit cafiura de !aza trapezul, pe !aza caruia am o!tinut coeficienti ce au variat de la =,19 la =,9>%

?n alt aspect care se contureaza este faptul ca valoarea coeficientilor Lane creste in parteamediana a sectorului Braila $atlaeanca, aspecto!serva!il in interiorul elipsei din cadrul raficului din

fig. 50% Aici se constata in eneral variatii mai mici alevalorilor, cu e8ceptia sectiunilor trasate in al!ia #unariila confluenta cu $rutul, ceea ce face ca mediacoeficientului Lane sa fie mai mare de =,>; fata de =,>2cat inreistreaza in restul ariei de studiu%

$e lana informatiile pe care le poate furnizapentru identificarea tipului de al!ie, cu a'utorulcoeficientului de forma se poate analiza nivelul de

corelare a parametrilor morfoloici (latimea al!iei, adancimeama8ima, aria sectiunii), cei care controleaza forma sectiunii%

$entru analiza spatiala a formei sectiunii, se apeleaza la functiide putere (= a .M b), cu a'utorul carora se poate aprecia nivelul la care cele patru varia!ile folositein calculul ei (aria sectiunii, latimea al!iei !aza mare a trapezului, adancimea ma8ima inaltimeatrapezului si !aza mica a trapezului in care se inscriu sectiunile transversale) se coreleaza cucoeficientul Lane%

Aceste functii matematice descriu cel mai !ine fenomenele eorafice in care, de cele maimulte ori, relatiile sunt neliniare% 7enomenele naturale nu sunt in eneral fenomene independente,manifestandu-se ca rezultat al actiunii unor factori de influenta si conditioneaza, la randul lor,

manifestarea acestora%Analizand reprezentarile rafice (fig. 55), putem

constata ca latimea al!iei, la nivelul olinzii apei, se aseste

in cea mai puternica corelatie cu coeficientul de sta!ilitate,atat la nivelul intreului sector, cat si la nivelul trosonului% *nam!ele cazuri leaturile sunt inverse, asadar scaderea latimii


31/69

al!iei conduce la o crestere a sta!ilitatii% / situatie aproape identica este descrisa de latimea !azeimici a trapezului in care au fost inscrise sectiunile, dar corelatia dintre cei doi parametrii este multmai sla!a%

/ alta varia!ila utilizata la aprecierea sta!ilitatii esteadancimea ma8ima, in cazul intreului sector aceasta prezentand celmai redus nivel de corelatie, aproape ine8istent, in sc&im! leatura

acesteia cu coeficientul Lane creste, in tronsonul median, dar ocupatot pozitia a treia dupa cei doi parametri care se refera la latimea al!iei%Aria sectiunii se modifica foarte putin in corelatie cu coeficientul Lane, de aceea valorile

sunt rupate in 'urul unei linii paralele cu a8a (Lane)% #e fapt valoarea ariei sectiunii nuinfluenteaza aproape deloc sta!ilitatea, intre cele doua rafice e8istand c&iar si diferente alesensului leaturii, in primul caz pozitiva, iar in al doilea, neativa (inversa)%

7olosirea modelului functiei de putere se face, de o!icei, atunci cand e8ista doar douavaria!ile% *n sc&im!, atunci cand e8ista mai multi factori cu potential e8plicativ, este !ine sa seapeleze la un tip de analiza mai comple8, care sa cuprinda succesiv toate varia!ilele care pot a'uta la

predictia unor varia!ile dependente%

+ig. 55 Cor#la"a /!"r# co#)c#!"ul La!# & pr!cpal para(#"r (or)olo'c a c"u! "ra!&%#r&al#.

A + c"orul Brala + Pa"la'#a!ca2 B + c"orul cupr!& !"r# co!)lu#!"#l# Sr#"ulu & Pru"ulu.

/ astfel de metoda, care ar putea cuprinde un numar mai mare de varia!ile independenteintroduse in model, cu influenta asupra lui , este reresia liniara multipla% Acest tip de modelstatistic este foarte des folosit in analizele economice, dar cu succes se poate aplica fenomenelor

naturale% *n studierea fenomenelor de eorafie economica, a fost utilizat pentru prima data de@olpert,19;2, citat de&adoane si colab.,199;, la analizarea productivitatii fermelor din 6uedia%Asa cum am mai aratat, in tara noastra aceasta metoda s-a aplicat pentru determinarea vari!ilelordin cadrul !azinelor &idrorafice de catre#cim si colab.,190;%

*n cazul nostru, analiza morfoloica a sectiunii al!iei implica un numar mai mic de varia!ile,dar cu toate acestea, implica o cantitate mare de calcule% 4u a'utorul softului E8cel se reduce foartemult timpul de analiza si se mareste considera!il calitatea rezultatelor%

7ara a intra inutil in detalii, modelul reresiei liniare multiple este de forma. a H ! 1 < 1 H ! < H ! 3 < 3 H%%%H ! m < mH ? (;)

La nivelul al!iei, modelul privind sta!ilitatea formei are urmatoarele varia!ile."aria!ila dependenta notata cu.

L coeficientul de forma Lane"aria!ilele independente notate cu.

< A aria sectiunii al!iei la cota de etia' (A)


32/69

< B latimea al!iei la cota de etia' (B) < & adancimea cursului de apa la cota de etia' (& ma8)

< ! !aza mica a trapezului in care s-a inscris sectiunea (!)Ecuatiei de reresie liniara multipla este de forma. L 1,9 - =,===20< B=,=10< & =,===< ! =,====3< A (>)

unde coeficientul de determinare. R =,>;;, iar coeficientul de corelatie. r =,0>:%

$e !aza coeficientilor de corelatie calculati pentru fiecare perec&e posi!ila de varia!ile, s-arealizat o matrice, cu a'utorul careia se poate compara radul de variatie ( tabel 2)% *ndependenti deunitatea de masura, coeficientii de corelatie e8prima valori cuprise intre -1 si H1% *n functie denivelul de corelatiem, vom introduce succesiv toate varia!ilele%

6abel 2 Ma"rc#a cor#la"# /!"r# co#)c#!"ul La!# & para(#"r (or)olo'c a

c"u! "ra!&%#r&al# ! ca/rul c"orulu Brala < Pa"la'#a!ca

6e poate constata, deci, ca, fie prin metoda modelul functiei de putere, fie prin metodareresiei liniare multiple, latimea al!iei la nivelul apei cat si latimea !azei mici a trapezului, sunt ceimai !uni predictori pentru aprecierea coeficientul de forma Lane, din punctul de vedere al niveluluide corelatie cu acesta%

*nca de la aplicarea functiei de putere pentru sta!ilirea celor mai !une corelatii alecoeficientului Lane cu parametrii morfoloici ai sectiunii transversale, s-a o!servat ca latimea al!ieis-au modificat vizi!il in relatie cu forma al!iei% A urmat, ca nivel de corelatie, !aza mica a

trapezului, dar aceasta nu este un parametru al al!iei, participand doar in relatia matematica, lacalcularea sta!ilitatii formei% $e a treia pozitie se afla adancimea ma8ima, la un nivel foarte scazutde corelatie, ceea ce arata ca o sectiune adanca nu este de fiecare data si foarte sta!ila% 7oarteinteresant este faptul ca in cazul modelului functiei de putere, sta!ilitatea creste odata cu adancimea%4orelatia foarte redusa a adancimii ma8ime cu coeficientul Lane a condus la aceasta apreciereeronata% #e fapt, reresia multipla a corectat aceasta impresie falsa% 4resterea sta!ilitatii nu esteinsotita de o scadere a adancimii si ca e8emplu, din 2 de valori ale coeficientului Lane, cedepasesc =,0=, numai 11 inreistreaza adancimi mai mari de = m% 4u alte cuvinte c#l# (a &"a,l#c"oar# al"# al,# !"al!#&c acolo u!/# !r#'&"r#a-a %alor (#/ al# para(#"rlor

(or)olo'c%/data sta!ilita importanta varia!ilelor care intra in relatie cu coeficientul de sta!ilitate al

formei sectiunii transversale, vom trece la urmatorul pas, cel al identificarii si localizarii cat maie8acte a sectoarelor de al!ie dupa nivelul de omoenitate (rad de imprastiere a seriei de date) alatimii al!iei si a adancimii ma8ime% / modalitate de individualizare a tronsonului median (un

La!# A B (a$ ,

La!# 1

A

=,=22001 1

B 5=

=,=;;>1 1

(a$

=,11=:30

=,=:=;>3 -=,;19;; 1

, -=,;;9;=,11:9

1=,0=;;>

9=,;1>

3 1


33/69

termen mai putin eorafic), in cadrul ariei noastre de studiu, s-ar putea realiza tocmai pe seamaacestor diferente de omoenitate% Astfel, pe !aza celor 0;; de masuratori succesive, e8ecutate din1== in 1== m, valorile latimii al!iei si cele ale adancimii ma8ime, raportate la cota de etia' a mirei,au fost reprezentate rafic prin puncte (fig G.E)% 7luctuatiile descrise de cele doua siruri de puncte

pot fi interpretate cu a'utorul celor trei parametrii folositi, de o!icei, la caracterizarea numerica aunei distri!utii statistice. media aritmetica, abaterea standardsi coeficientul de variatie%

/data calculati parametrii statistici prezentati mai sus, vor fi reprezentati rafic su! formaunor drepte paralele cu a8a /3 ori (:1,=2 ) su! deviatia standard, indicand de fapt ca valorile acestora sunt mai mici decat peansam!lul sectorului Braila-$atlaeanca% Acesta dispersie din 'urul mediei este prezentata cel mai

!ine de coeficientul de variatie (4v), in cazul latimii al!iei din tronsonul median creste la 2,> ,mult peste valorile medii% Rezultate o!tinute se datoreaza departarii frecvente de medie, aici

inreistrandu-se toate valorile e8treme (latime, adancime) din intre sectorul Braila$atlaeanca%Atat in aval cat si in amonte de tronsonul median, se inreistreaza o frecventa mai mare aadancimiilor care urca peste valoarea inferioara a deviatiei standard (-11,> m), ceea ce e8plica


34/69

valori mai reduse in raport cu media, in timp ce latimea se mentine mai aproape de mediaaritmetica%

4.2.2. -simetria sectiunilor transversale

*n sensul cel mai lar, asimetria reprezinta lipsa de simetrie, proprietatea prin care unansam!lu spatial (o fiura eometrica) isi are elementele distri!uite in mod eal si armonios, de-o

parte si de alta fat

Valea Dunarii Intre Braila Si Patlageanca

Documents

Transcript of Valea Dunarii Intre Braila Si Patlageanca