Histologia Aparatului Genital

VaginulEste un conduct musculofibros de 8 9 cm. lungime, ce se intinde de la colul uterin la vulva.

I se descriu patru funduri de sac: anterior, posterior si 2 laterale.

Peretele vaginal nu contine glande. Secretia vaginului provine din glandele endocolului si prin transudatia vaselor de calibru mare ale corionului mucoasei.Peretele vaginal are trei straturi: mucoasa, musculara si adventice.

Mucoasa este alcatuita din epiteliu si corion.

Epiteliul mucoasei este pluristratificat pavimentos nekeratinizat.

Celulele lui pot contine cantitati mici de kerarohialina (precursor al keratinei). Sub stimulare estrogenica, celulele epiteliului vaginal sintetizeaza si acumuleaza cantitati mari de glicogen, care se depoziteaza in lumenul vaginal cand epiteliul se descuameaza. Bacteriile din vagin metabolizeaza glicogenul si formeaza acid lactic, responsabil de ph-ul acid. Aceasta aciditate protejeaza impotriva agentilor patogeni.

Corionul este alcatuit din tesut conjunctiv lax, lipsit de glande. Contine numeroase fibre elastice, numeroase celule (in special celule migrate: limfocite dispuse difuz sau nodular), multe vase de sange (capilare subendoteliale, vene dilatate, sinusuri venoase) si fibre nervoase amielinice.

Musculara este saraca in fibre musculare netede, dispuse circular- intern si longitudinal- extern. In 1/3 inferioara, alcatuind orificiul extern al vaginului, musculatura devine striata, si se va afla sub control voluntar. Intalnim numeroase fibre conjunctive elastice groase, dispuse in retea.Adventitia este un tesut conjunctiv dens, bogat in fibre elastice, care contine plexuri nervoase si vase sangvine.

Epiteliul vaginal este format din urmatoarele tipuri celulare:1. strat bazal cu celule mari, cu nucleu veziculos si citoplasma bazofila. Celulele sunt dispuse pe un singur rand, in care se observa numeroase mitoze.

2. strat parabazal cu celule mari, poligonale, in care citoplasma vireaza spre acidofilie3. strat intermediar (navicular) cateva randuri de celule intermediare, mai mari ca cele anterioare, tot poligonale. Nucleul lor este mai mic, si pe masura ce ne apropiem de suprafata, incepe sa degenereze; apar nuclei picnotici. Celulele acestui strat se pot desprinde ca nuste nacele.4. strat superficial cu celule precornificate si cornificate, celule turtite, avand un inceput de keratinizare; nucleii sunt picnotici, iar citoplasma contine mari cantitati de glicogen.

Epiteliul vaginal se caracterizeaza prin procese de : proliferare, diferentiere, maturare si descuamare, procese corelate cu nivelul hormonilor ovarieni.Studiul epiteliului vaginal poate fi facut prin raclarea epiteliului vaginal. Produsul obtinut se intinde pe lama sub forma de frotiu. Acesta se coloreaza cu un colorant pentru nucleu: hemalaun, si doi coloranti citoplasmatici: fuxina acida si verde lumina (sau albastru de metil). Se fac si coloratii pentru glicogen: carmin amoniacal Best.Modificarile morfologice ale frotiului vaginal se realizeaza su influenta hormonilor ovarieni.

Aprecierea starii hormonale, dupa frotiul vaginal, se face numarand 200 elemente celulare si calculand: procentul de celule acidofile (indice acidofil), procentul de nuclei picnotici (indice picnotic), ambele corelate cu nivelul estrogenilor in sange (in directa proportionalitate). Se iau in consideratie si: prezenta celulelor intermediare si a celor grupate in placarde mari (martorele unei cantitati crescute de progesteron).Faza estrogenica predomina celulele bazofile, din stratul intermediar si bazal

indicii acidofil si picnotic sunt scazuti: 5-10% reactia pentru glicogen este pozitiva putine leucocite pe frotiuPe masura ce creste cantitatea de estrogeni, vor creste si indicii acidofil si picnotic. Faza ovulatorie frotiu curat - predomina celulele acidofile

indicele acidofil -70%

indicele picnotic -90% nu exista leucocite pe frotiu Faza progesteronica - frotiu murdar indicii acidofil si picnotic: scazuti

celule descuamate dispuse in placarde celule intermediare numeroase leucocite, flora microbiana