VACANT 1.Denumirea postului : Lector vacant

PAGINA | 1

..

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE.

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE.

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 300115 Timişoara, România.

Tel./Fax: +4 0256-592.224 (620), www.cbg.uvt.ro www.geografie.uvt.ro

.

.

APROBAT, RECTOR, PROF UNIV.DR.MARILEN PIRTEA

ANEXA_________ LA CM________ Titular de post: VACANT Luat la cunoştiinţă Data: 01.10.2014 Semnătura titularului,

FIŞA POSTULUI 1.Denumirea postului : Lector vacant 2.Poziţia din statul de funcţii : Lect., poziţia 18 3.Nivelul postului : lector universitar 4.Descrierea postului: Meteorologie-climatologie, I G (2 grupe), semestrul II, lucrări practice 2 ore/săptămână Practică de specialitate, II G (1 grupă), semestrul II, 0,5 ore/săptămână Geomorfologie, II G (2 grupe), II GT (2 grupe), II PT (1 grupă), semestrul I, lucrări practice, 5 ore /săptămână Ameliorarea, amenajarea și organizarea terenurilor agricole și forestiere, I PDDT, semestrul I, curs, 2,5 ore /săptămână a.Pregătirea profesională impusă ocupantului postului: licenţă, master, doctorat în geografie b.Experienţa necesară executării sarcinilor postului: conform standardelor Departamentului de Geografie c.Dificultatea sarcinilor postului: medie d.Sfera de relaţii (de a intra în relaţii, de a răspunde): a) de subordonare : director de departament, decan b) functionale: cu celelelalte posturi din compartiment c) colaborare: cu posturi din alte compartimente d) reprezentare: - 5. Descrierea activităţilor (sarcinilor) corespunzătoare postului:

Repartizarea programului de lucru pe activităţi se face după cum urmează:

40 ore/ săpt.

A. Activităţi normate în statul de funcţii 16 ore/săpt.

I. Activităţi de predare, seminar, laborator, lucrări practice – 28 săptămâni

10 ore/săpt.

1.Cursuri la ciclul I licenţă 2.Cursuri la ciclul II master 3.Cursuri la forma studii academice postuniversitare 4.Cursuri de perfecţionare postuniversitare, inclusiv cursuri de

2,5 ore /săpt.

PAGINA | 2

..





.

.

pregătire pentru examenele de definitivat sau dobândirea de grad didactic, organizate pentru profesorii din licee, gimnazii şi pentru institutori 5.Module de curs pentru formarea continuă 6.Cursuri organizate pentru pregătirea doctoranzilor 7.Activităţi de seminar, complementare sau nu cursurilor enumerate la pct.A.I, după caz, conform planului de învăţământ 8.Lucrări practice şi de laborator, conform cu planul de învăţământ, complementare sau nu cursurilor de la pct. A.I.

7,5 ore/săpt.

II. Alte activităţi – 42 săptămâni 6 ore /săpt.

1.Îndrumarea (conducerea) proiectelor de finalizare a studiilor, a lucrărilor de licenţă și disertație 2.Pregătire materiale pentru seminarii și lucrări practice 3.Conducerea activităţilor didactice artistice sau sportive (inclusiv pregătirea acestora) 4.Activităţi de evaluare: -comisie concurs de admitere -comisie examen de doctorat -comisie susţinere publică teză de doctorat, inclusiv de evaluarea tezei -evaluare referat de doctorat -evaluare în cadrul concursurilor de admitere la toate formele de învăţământ (de lungă durată, de scurtă durată, inclusiv postuniversitar, altele decât doctoratul) -evaluarea în cadrul activităţilor didactice directe la toate formele de învăţământ-curs, seminar, proiecte de an, proiecte (lucrări) de finalizare a studiilor -evaluare examene semestru -evaluare şi activităţi complementare în cadrul comisiilor de finalizare a studiilor universitare sau postuniversitare - activităţi privind promovarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar - definitivatul - grad didactic II - grad didactic I - concurs pentru ocuparea posturilor vacante -activităţi privind pregătirea şi promovarea cadrelor din învăţământul superior

1,5 ore /săpt. . 0,5 ore /săpt 1 oră /săpt. 1,5 ore /săpt. 1 oră /săpt. 0,5 ore /săpt.

B. Activităţi normate la catedră – 42 săptămâni 16 ore/săpt.

1.Consultaţii (pentru toate formele conexe cursurilor de la pct.A.I.) 2.Participarea la activităţi în interesul instituţiei, pregătire individuală 3.Participarea la conferinţe, simpozioane, congrese ş.a., organizate în domeniul de activitate principal sau în domenii interdisciplinare 4.Înfiinţarea, amenajarea şi modernizarea laboratoarelor, a staţiilor pilot, a centrelor de excelenţă (cercetare), a aparaturii

6 ore/săpt. 6 ore/săpt. 1 oră/săpt.

PAGINA | 3

..





.

.

de laboratoare 5.Organizarea de schimburi academice între diferite universităţi din ţară şi din străinătate 6.Elaborarea de materiale didactice

3 ore/săpt.

C. Activităţi de cercetare ştiinţifică – 42 săptămâni 8 ore/săpt.

1.Activităţi pe bază de Granturi sau prevăzute în planul intern 2.Activităţi pe bază de Contracte sau prevăzute în planul intern

2 ore/săpt. 6 ore/săpt.

NOTĂ: Fişele individuale vor include obligatoriu activităţi în toate capitolele FIŞEI

POSTULUI, respectiv A, B, C cu activităţile respective. În proiectele fişelor de post nominale se vor înscrie orele pe săptămână la activităţile unde este cazul din interiorul capitolelor respective.

Constituie sarcini de serviciu şi următoarele: -Respectă prevederile R.O.I. şi dispoziţiile Conducerii Universităţii, facultăţii şi catedrei -Respectă Normele de Protecţia Muncii şi P.S.I. -Răspunde de păstrarea bunurilor primite în gestiune -Respectă Normele de folosire a aparaturii din dotare -Respectă dispoziţiile legale privind secretul de serviciu -Se constituie obligaţie de serviciu şi sarcinile dispuse de şeful ierarhic superior.

Decan, Director de Departament,

Conf. Dr. Ing. Constantin BOLCU Prof. Dr. Nicolae POPA

Vizat, Departament Resurse Umane

PAGINA | 4

..





.

.

MEMORIU JUSTIFICATIV

PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A POSTULUI DE LECTOR VACANT,

POZIȚIA 18, DIN STATUL DE FUNCȚII AL DEPARTAMENTULUI DE GEOGRAFIE

A. Informaţii legate de postul scos la concurs Structura postului:

Geomorfologie - 5 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anul II, la 3 specializări: Geografie, Geografia

turismului, Planificare teritoriului);

Meteorologie-Climatologie – 2 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anul I, specializarea: Geografie);

Ameliorarea, amenajarea și organizarea terenurilor agricole și forestiere – 2,5 ore curs (la nivelul

Master, curs la programul: Dezvoltarea și amenajarea durabilă a teritoriului – PDDT);

Practică de specialitate – 0,5 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anul II, specializarea: Geografie);

Total: 10 ore convenționale

1. Necesitatea ocupării postului în contextul realizării obiectivelor din planul de dezvoltare al

departamentului și facultăţii

Considerăm necesară scoaterea la concurs a postului menţionat întrucât ocuparea acestuia ar

permite folosirea expertizei titularului la realizarea obiectivelor educaţionale şi de cercetare ştiinţifică ale

departamentului și facultăţii.

În condițiile în care la nivel european există o preocupare reală pentru creșterea productivității

terenurilor agricole și o organizare mai rațională a suprafețelor utilizate agricol, respectiv ocupate de

păduri, considerăm că scoaterea la concurs a acestui post ar duce la dezvoltarea acestui domeniu în cadrul

departamentului, conferindu-i un grad mai mare de atractivitate și competitivitate. Totodată, prin acest

demers se va putea răspunde în viitor mai bine cerințelor de pe piața muncii, în condițiile în care în

nomenclatorul meseriilor din România există atât ocupația de geomorfolog, meteorolog, meteorolog

previzionist, cât și referent de specialitate pedolog. În acest context, preconizăm o creștere a cererii de

specialişti în domeniile menționate, prevăzute în postul de lector scos la concurs pe piaţa muncii, pe

termen mediu şi lung. Drept urmare, departamentele de geografie care vor avea dezvoltate competenţele

de a pregăti aceşti specialişti vor beneficia de un avantaj concurenţial.

Necesitatea ocupării postului este legată și de pensionarea recentă (în anul 2012) a d-lui Prof.

univ. dr. Gheorghe Ianoș, titularul cursului intitulat Ameliorarea, amenajarea și organizarea terenurilor

agricole și forestiere, precum și a altor cursuri din domeniul geografiei fizice. Prin reducerea numărului

de specialiști în Geografie fizică din cadrul departamentului se crease un dezechilibru. În urma

promovării în anul universitar 2013-2014 pe poziții de conferențiari a doi lectori specialiști în geografie

fizică, începând cu acest an universitar, disponibilul actual de activități didactice din acastă ramură a

geografiei a crescut ușor, fapt care face necesară scoaterea la concurs a unor posturi vacante. Practic,

structura corpului didactic al Departamenbtului de Geografie din acest moment cuprinde un număr de

cinci lectori și șase conferențiari, în timp ce numărul profesorilor universitari este de patru. Pentru a

consolida baza piramidei specialiștilor geografi ai Departamentului, considerăm ca oportună și necesară

scoaterea la concurs a acestui post, mai ales dacă ținem cont că în acest moment doar doi din cei cinci

lectori sunt din domeniul geografiei fizice.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcată contribuția științifică notabilă din ultimii ani în domeniul

geografiei fizice, cu realizări importante în toate disciplinele aflate în postul scos la concurs, dar cu

precădere în geomorfologie. În acest sens, amintim că una din cele cinci direcții de cercetare ale

PAGINA | 5

..





.

.

departamentului este studierea problemelor de geomorfologie aplicată și studiul resurselor din spațiile

montane și zonele umede de câmpie, iar laboratoarele foarte performante dezvoltate în ultimii ani, în

principal din proiecte de cercetare și utilizate cu precădere în această direcție (laborator de geomorfologie

și geofizică) vor putea fi mai eficient exploatate prin ocuparea acestui post de către un specialist în

geomorfologie. Nu mai puțin important este faptul că geomorfologia reprezintă una din principalele

direcții de specializare a doctoranzilor Departamentului, nu mai puțin de opt studenți elaborând teze cu

specific geomorfologic în prezent. În ultimii ani, odată cu realizarea laboratorului de dendrocronologie și

a introducerii primului curs de Dendrocronologie din România la specializarea Știința Mediului în 2009,

o serie de studenți au fost antrenați în activitatea de cercetare științifică, rezultatele obținute fiind

notabile. Cursul de Ameliorarea, amenajarea și organizarea terenurilor agricole și forestiere asigură

continuarea pregătirii studenților în probleme ce țin de înțelegerea sistemelor forestiere, iar ocuparea

acestui post de către un specialist ar asigura atragerea acestor studenți spre masteratul PDDT, precum și o

mai bună gestiune a laboratorului.

2. Valoarea ştiinţifică pretinsă candidaţilor

Condiţiile de prezentare la concurs pentru postul care face obiectul prezentului memoriu sunt prevăzute

în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, art.219 alin.(1), lit. a), art. 295 alin. (1) şi art. 301, în HG

457/4.05.2011, OMECTS 6560/27.12.2012, Regulamentul privind ocuparea posturilor didactice și de

cercetare vacante din UVT, art. 49 și Anexa 1, art. 5 și în Standardele minimale și obligatorii pentru

acordarea titlurilor didactice de asistent, lector, conferențiar și profesor la Departamentul de Geografie.

3. Perspectivele postului Având în vedere interesul susţinut al studenţilor pentru specializările cărora li se adresează

disciplinele aferente postului scos la concurs, rolul important al acestor discipline în economia

specializărilor şi complexitatea lor, considerăm că scoaterea la concurs a postului care face obiectul

prezentului memoriu este oportună și necesară.

Disciplinele cuprinse în structura postului propus pentru concurs sunt discipline importante în

pregătirea studenţilor pentru specializările din ciclul de licență (Geomorfologie și Meteorologie-

Climatologie) și din cel de master (Ameliorarea, amenajarea și organizarea terenurilor agricole), care

asigură transmiterea de cunoştinţe, formarea şi îmbunătăţirea de deprinderi fundamentale, necesare

finalizării cu succes atât a studiilor de licenţă cât și a celor de masterat.

Nu în ultimul rând, expertiza viitorului titular, selectat prin concurs, va duce la transmiterea de

cunoștințe, deprinderi și abilități necesare în cercetarea științifică deoarece atât geomorfologia,

meteorologia și climatologia, cât și pedologia sunt domenii de foarte mare actualitate. Acest fapt este

subliniat și de numeroasele contracte de cercetare în acest domeniu, atât naționale cât mai ales

internaționale derulate în ultimii cinci ani în Departamentul de Geografie precum și de numărul ridicat de

absolvenți preocupați de domeniile prezentate care în prezent urmează școala doctorală a

departamentului. În acest sens, trebuie precizat că din cele cinci teze de doctorat susținute în cadrul Școlii

doctorale de Geografie de la înființare și până în prezent, trei au avut un specific geomorfologic, iar câte

una a fost de meteorologie, respectiv pedologie.

4. Numărul posturilor existente deja în aceeaşi specialitate

În structura Statului de Funcțiuni al Departamentului de Geografie nu există niciun post care să

cuprindă discipline similare celor din structura postului scos la concurs.

PAGINA | 6

..





.

.

5. Analiza evoluţiei numărului de candidaţi la specializările la care se scot posturile la concurs în

ultimii trei ani

În ultimii trei ani, situaţia studenţilor înscrişi la programele de studii la care se predau disciplinele

cuprinse în structura postului scos la concurs este următoarea:

Specializare

ciclul master

Master PDDT

Anul de studiu anul I anul II

2014-2015 12 17

2013 - 2014 16 17

2012 – 2013 17 16

Din datele enumerate mai sus, se poate aprecia că oferta noastră educaţională își menține

atractivitatea, iar postul de lector propus are perspective bune în următorii ani, având în vedere analiza

numărului de candidaţi la specializările vizate. Cele trei specializări din cadrul ciclului de licență sunt

deja consacrate, funcționând din 1990 (specializarea Geografie), 2001 (specializarea Geografia

Turismului), respectiv 2007 (Planificare teritorială).

Programul de master PDDT funcționează în cadrul Departamentului de Geografie din anul 2004,

iar sub titulatura actuală din 2008, fiind singurul masterat cu titulara aceasta din România și unul din cele

cinci din țară care abordează probleme de planificare și amenajare teritorială. Acest masterat a atras în

fiecare an la examenul de admitere candidați ce provin și din alte domenii în afara geografiei (economie,

cadastru, știința mediului, agronomie, etc) cât și din alte universități. Programul de masterat reprezintă, în

același timp, o oportunitate ridicată de continuare a formării specialiștilor în acest domeniu atractiv și

util, dar în mod special a studenților de la specializarea Planificare teritorială, preocupați de pregătirea la

un nivel cât mai ridicat în direcția aceasta.

6. Strategia de dezvoltare a resurselor umane – situația pensionabililor în următorii 5 ani

Departamentul de Geografie are în vedere o strategie de resurse umane echilibrată, încurajarea

perfecţionării profesionale a cadrelor didactice, scoaterea la concurs, în următoarea perioadă, a

posturilor în conformitate cu necesităţile sale de dezvoltare atât din perspectivă educaţională, cât şi a

cercetării ştiinţifice.

Se va urmări menținerea echilibrului între nivelele superioare și cele de bază ale ierarhiei

posturilor universitare, astfel încât să se asigure atât experiența, prestigiul și vizibilitatea națională și

internațională a Departamentului de Geografie, cât și atragerea de cadre didactice tinere și cu potențial

ridicat de cercetare, încurajarea excelenței în activitatea profesională, respectiv încadrarea în parametrii

economico-financiari caracterizați prin sustenabilitate.

O atenție specială va fi acordată creșterii numărului de cadre didactice din departament abilitate

să conducă lucrări de doctorat, în scopul consolidării Școlii doctorale de Geografie. Astfel, celor 4

conducători de doctorat din departament (din care Prof. univ. dr. Remus Crețan, Prof. univ. dr. Nicolae

Popa, Prof. univ. dr. Petru Urdea din școala doctorală a departamentului, respectiv Prof. univ. dr.

Martin Olaru, afiliat la școala doctorală a unei alte universități de stat), estimăm că în următorii 5 ani li

se vor mai adăuga cel puțin alte 2 cadre didactice.

Specializare

ciclul licență

Geografie Geografia turismului Planificare teritorială

Anul de studiu anul I anul II anul

III

anul I anul II anul

III

anul I anul II anul

III

2014-2015 28 28 34 42 40 42 20 19 30

2013 – 2014 34 34 24 52 43 43 23 24 15

2012 – 2013 47 25 35 58 48 47 28 18 27

PAGINA | 7

..





.

.

În cursul anului universitar 2011-2012, s-a pensionat un cadru didactic, la împlinirea vârstei de

65 de ani, Prof. univ. dr. Gheorghe Ianoș (n. 1946).

Conform legislației în vigoare, în următorii cinci ani, vor fi pensionate la limita de vârstă alte 2

cadre didactice din departament, care ocupă în prezent un post de profesor universitar, respectiv un post

de conferențiar universitar.

7. Strategia cercetării științifice a departamentului

Strategia cercetării științifice a Departamentului de Geografie vizează îndeplinirea următoarelor

obiective, statuând și principalele măsuri care trebuie luate în acest sens:

Creşterea prestigiului cercetării desfăşurate în cadrul Departamentului - Publicarea rezultatelor cercetării numai în reviste recunoscute CNCSIS, preferabil B+, BDI şi

creșterea numărului publicaţiilor în reviste cotate ISI.

- Asigurarea participării membrilor catedrei la un număr cât mai mare de manifestări ştiinţifice din

ţară şi străinătate.

- Cooptarea în colectivele de cercetare a partenerilor din străinătate, cu recunoaştere în domeniile de

interes ale Departamentului.

- Publicarea de cărți științifice sau capitole de carte la edituri internaționale prestigioase și la edituri

naționale recunoscute CNCSIS.

- Publicarea de atlase și hărți la edituri internaționale prestigioase și la edituri naționale recunoscute

CNCSIS.

- Prezentarea rezultatelor cercetării la congrese și simpozioane internaționale de rang european și

mondial.

- Organizarea de congrese și workshop-uri internaționale care să sporească vizibilitatea științifică a

departamentului

Asigurarea continuităţii finanţării activităţilor de cercetare

- Documentarea sistematică cu privire la criteriile de eligibilitate, domeniile prioritare şi calendarul

competiţiilor naţionale şi la apelurile internaţionale de finanţări europene.

- Elaborarea de propuneri de proiecte de cercetare în vederea participării la competiţiile naţionale şi

internaţionale.

Îmbunătăţirea cotaţiei publicaţiilor ştiinţifice editate

- Adaptarea conţinutului, formei rşi ritmicităţii apariţiei revistelor editate la cerinţele pentru revistele

B+, BDI.

- Realizarea demersurilor necesare pentru reevaluarea revistelor.

Afirmarea şi accentuarea utilităţii practice a cercetării pentru mediul economic-social

- Asigurarea transmiterii către instituţiile locale, judeţene sau regionale a direcţiilor şi rezultatelor

cercetării.

- Urmărirea evoluţiilor cadrului territorial local, judeţean şi regional, cu scopul de a veni în

întâmpinarea solicitărilor potenţialilor beneficiari.

- Diversificarea ofertei de servicii prin includerea celor de cartografie digitală, analiză spațială în

mediul GIS, construirea bazelor de date geospațiale.

Consolidarea colectivelor şi direcţiilor de cercetare

- Includerea masteranzilor şi doctoranzilor în colectivele de cercetare.

- Includerea masteranzilor şi doctoranzilor în echipele de realizare a granturilor și contractelor de

cercetare/servicii

- Realizarea de investiţii în baza materială, infrastructura de cercetare şi informaţională a centrului

CDR START.

PAGINA | 8

..





.

.

8. Strategia de finanțare a departamentului, care să dovedească faptul că postul ce urmează să

fie scos la concurs poate fi susținut pentru o perioadă de cel puțin 3 ani unviersitari.

Deşi, în ultimii ani, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie a înregistrat un deficit financiar

semnificativ, dar cu tendință de redresare, Departamentul de Geografie a reușit să asigure un bun

echilibru bugetar, în fiecare an bilanțul său financiar fiind pozitiv și asigurând reducerea unei părți a

deficitului înregistrat la nivel de facultate.

Acest lucru a fost posibil prin:

- strategia activă de dezvoltare a programelor de licență și master, care au înregistrat un număr

echilibrat de studenţi, deşi orele aferente acestor programe au fost remunerate numai din posturi

de lector vacant la nivelul licență și la masterat;

- strategia activă de dezvoltare a şcolii doctorale, care a adus departamentului un excedent

semnificativ, în condițiile în care activitatea de coordonare a lucrărilor de doctorat a rămas

neremunerată;

- organizarea financiar avantajoasă a planurilor de învăţământ şi a formaţiilor de studiu;

- organizarea activităților de predare astfel încât numeroase cursuri să fie făcute în comun la mai

multe specializări;

- solicitarea doctoranzilor pentru a ține ore de laborator/lucrări practice din posturile vacante

(echivalentul a 1,4 posturi vacante de asistent în anul universitar 2012-2013, echivalentul a 2

posturi vacante de asistent în anul universitar în 2013-2014, respectiv a 2,62 în anul 2014-2015).

- reducerea semnificativă a numărului de posturi vacante, la minimum necesar pentru funcționarea

în condiții legale.

- pensionarea cadrelor didactice care au depăşit vârsta de 65 ani.

- încărcarea cu încă cel puțin două ore convenționale a normelor cadrelor didactice titulare.

Reducerea numărului de posturi titulare şi vacante justifică, în consecinţă, nevoia ocupării unui

număr suficient de posturi cu titulari care să ajute programele de studii oferite de departament atât în

vederea reacreditărilor ulterioare cât şi în scopul susţinerii calităţii didactice şi de cercetare.

De asemenea, în vederea eficientizării activității în cadrul programelor de studii oferite în

domeniul Știința mediului, la nivelul facultății s-a convenit ca, începând cu anul universitar 2013-2014,

cele 3 specializări de mediu să fie comasate într-una singură, organizată în cadrul Departamentului de

Geografie.

Pe de altă parte, specializările Geografia turismului și Geografie, la care sunt prevăzute o parte

din activitățile didactice din postul de lector propus să fie scos la concurs, sunt unele din specializările cu

cel mai mare număr de studenţi la nivelul de licenţă din întreaga facultate, aceste specializări acoperind

deficitul înregistrat de specializări cu număr mai mic de studenţi din cadrul aceluiaşi departament.

Masterul de Planificare și Dezvoltare Durabilă a Teritoriului a atras, de asemenea, în fiecare an la

examenul de admitere și candidați ce provin din domenii diferite de geografie (economie, cadastru, știința

mediului, agronomie, etc.) cât și din alte universități. Numărul de candidați, chiar dacă a prezentat ușoare

oscilații, a asigurat un număr sustenabil de studenți, în ultimii 3 ani existând inclusiv studenți cu taxă.

Considerăm că, datorită utilității sociale a programului și a calității actului didactic, acest master va fi

atrăgător și în viitor.

De aceea, Departamentul de Geografie poate garanta sustenabilitatea postului de Lector, poziția

18 din statul de funcţiuni al departamentului.

9. Salariul minim de încadrare Salariul minim de încadrare pentru un lector titular este de 1565 RON/lună.

PAGINA | 9

..





.

.

10. Fișele de disciplină

FIŞA DISCIPLINEI – Geomorfologie (specializarea Geografia Turismului) 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie/ GEOGRAFIE

1.3 Catedra Geografie

1.4 Domeniul de studii Geografie

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii / Calificarea Geografia turismului

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Geomorfologie

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Fd

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 15

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat 8

Examinări 4

Alte activităţi…………………………………… 2

3.7 Total ore studiu individual 69

3.8 Total ore pe semestru 125

3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Geologie generală, Hidrologie, Meteorologie-Climatologie.

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Realizarea temelor anterioare şi îndeplinirea sarcinilor

specifice fiecărei teme.

6. Competenţele specifice acumulate

PAGINA | 10

..





.

.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Înţelegerea conceptelor de bază ale geomorfologiei;

Aflarea specificităţii geomorfosferei;

Identificarea corelaţiilor dintre procesele morfogenetice şi formele de relief;

Însuşirea terminologiei specifice şi a semnificaţiei acesteia;

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor

codului de etică profesională.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup,

respect faţă de diversitate şi multiculturalitate, acceptarea diversităţii de opinie.

Autoevaluarea nevoii de formare profesională continua în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele

pieţii muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general

al disciplinei

Însuşirea şi interpretarea corectă a evoluţiei geomorfosferei prin prisma teoriilor

clasice şi moderne ale geomorfologiei;

Explicarea prin analogii cu fenomene din alte geosfere a interacţiunilor complexe ce

au loc în geomorfosistem;

Aprecierea corectă şi cu precizie a relaţiilor dintre factorii şi procesele morfogenetice

şi morfodinamice în individualizarea şi evoluţia reliefurilor terestre;

Formularea de ipoteze privind modalităţile de evoluţie actuală a reliefului în contextul

schimbărilor contemporane de mediu.

7.2 Obiectivele

specifice

Dobândirea de către studenţi a abilităţilor de analiză, conceptualizare şi interpretare a

problematicii geomorfologiei;

Elaborarea de materiale sintetice, pe baza bibliografiei indicate;

Elaborarea harţilor geomorfologice şi a materialelor grafice şi cartografice, prin

însuşirea tehnicilor şi metodelor specifice cartografierii geomorfologice;

Elaborarea de modele specifice, inclusiv a celor cu suport geoinformatic;

8. Conţinuturi

8.1 Curs Nr

ore.

Metode de predare Observaţii

Obiectul şi definiţia geomorfologiei, raporturile sale cu

alte ştiinţe, teorii şi concepţii în geomorfologie

2 Prelegerea, conversația euristică,

problematizarea, învățarea prin

descoperire.

Geomorfologia planetară: uniţaţile morfostructurale ale

continentelor şi oceanelor



descoperire.

Agenţi şi procese geomorfologice; Legile geomorfologiei

erozivo-acumulative



descoperire.

Meteorizaţia şi efectele sale geomorfologice 2 Prelegerea, conversația euristică,


descoperire.

Procese şi forme gravitaţionale 2 Prelegerea, conversația euristică,


descoperire.

Pluviodenudarea şi torenţii Prelegerea, conversația euristică,


descoperire.

Relieful fluvial 5 Prelegerea, conversația euristică,


descoperire.

Relieful petrografic şi structural 5 Prelegerea, conversația euristică,


PAGINA | 11

..





.

.

descoperire.

Relieful climatic 4 Prelegerea, conversația euristică,


descoperire.

Relieful litoral; Regionarea geomorfologic 2 Prelegerea, conversația euristică,


descoperire.

Bibliografie

Băcăuanu, V., Donisă, I., Hârjoabă, I.,1974, Dicţionar geomorfologic, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 281 p.

Bălteanu, D., 1983, Experimentul de teren în geomorfologie, Edit. Academiei, Bucureşti, 157 p.

Grecu, F., Palmentola, G. 2003, Geomorfologie dinamică, Edit. Tehnica, Bucureşti, 392 p.

Ielenicz, M., 2004, Geomorfologie, Edit. Univeritară, Bucureşti, 344 p.

Josan, N., Petrea, D. Petrea, R., 1996, Geomorfologie generală, Edit. Universităţii din Oradea, Oradea, 408 p.

Mac, I., 1986, Elemente de geomorfologie dinamică, Edit. Academiei, Bucureşti, 214 p.

Mac, I., 1996, Geomorfosfera şi geomorfosistemele, Edit. Presa UniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 365 p.

Naum, T., Grigore, M., 1974, Geomorfologie, Edit. Did. şi Ped., Bucureşti

Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974) - Relieful României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 483 p.

Posea, Gr. Grigore, M., Popescu, N., Ielenicz, M., (1976) - Geomorfologie, Edit.Did. şi Ped., Bucureşti, 535 p.

Rădoane, M., Ichim, I., Dumitriu, D. (2000-2001) – Geomorfologie, Edit. Universităţii din Suceava, 504 p.

Surdeanu, V. (1998) – Geografia terenurilor degradate, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 274 p.

Urdea, P. (2005) – Curs de glaciologie şi geomorfologie glaciară, Univ. de Vest Timişoara, 311 p.

Urdea, P. (2005) – Gheţarii şi relieful, Edit. Univ. de Vest, Timişoara, 380 p.

8.2 Seminar / laborator Nr.

ore


Utilizarea modelului digital de elevație în

geomorfologie

10 expunerea sistematică, conversaţia, demonstraţia

didactică, observaţia, exerciţiul

Metode de analiză cantitativă a reliefului 10 expunerea sistematică, conversaţia, demonstraţia


Metode de reprezentare cartografică folosite în

geomorfologie



Metode de investigare a proceselor

geomorfologice



Metode de cercetare utilizate în geomorfologie şi

domeniul lor aplicativ 2 expunerea sistematică, conversaţia, demonstraţia


Bibliografie

Allison, R.(ed.), 2002, Applied geomorphology, John Wiley & Sons, Chichester .

Badea L., Niculescu G., Roată S. 2001, Unităţile de relief ale României. Bucureşti , Ars Docendi.

Gomez B., Jones J.P., 2010, Research methods in Geography. A Critical Introduction, 459 p.

Goudie A., (1990), Geomorphological Techniques, 692 p.

Grigore, M. (1979) - Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Ed. Academiei, Bucureşti, 247

p.

Hengl, T., Reuter, H.I. (eds) (2008). Geomorphometry: Concepts, Software, Applications. Developments in

Soil Science, vol. 33, Elsevier, 772 pp.

Li Y., Zhu Q., Gold C., (2005). Digital Terrain Modeling. Principles and Methodology. CRC Press. Boca

Raton.

Morariu T., Velcea V., (1971). Principii şi metode de cercetare în geografia fizică, Edit. Did., Ped., Bucureşti.,

284 p.

Niculescu, G. , 1965, Munţii Godeanu, Edit. Academiei Române, Bucureşti.

Posea, G., 2005, Geomorfologia României. Bucureşti : Editura Fundaţiei "România de Mâine".

Rădoane, M. , Rădoane, N., 2007, Geomorfologie aplicată, Editura Universităţii Suceava, Suceava .

Slaymaker, O.,(ed.), 2004, Fluvial geomorphology, Routledge, London, New York,

Ungureanu, I., 1978, Hărţi geomorfologice, Edit. Junimea, Iaşi, 185 p.

Urdea, P. , 2000, Munţii Retezat, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 274 p.

Wilson, J. P., Gallant, J. C., 2000, Digital terrain analysis. In Terrain Analysis: Principles and Applications.,

John Wiley and Sons, New York, pp. 1-27.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

http://www.elsevierdirect.com/product.jsp?isbn=9780123743459

PAGINA | 12

..





.

.

Conţinuturile dezvoltă spiritul critic şi de analiză în rândul studenţilor, care apreciază avantajele demersului

geografic prospectiv şi înţeleg complementaritatea sa cu alte demersuri;

Sprijină studenţii în pregătirea pentru alegerea şi elaborarea lucrării de licentă şi integrarea în echipe complexe

de elaborare a unor contracte/granturi de cercetare;

Trezesc interesul studenţilor pentru participarea la activităţi de cercetare în echipe multidisciplinare,

conştientizându-i asupra propriei lor capacităţi de analiză ştiinţifică şi de comunicare într-un mediu academic

şi/sau profesional.

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Activitatea la curs, stăpânirea cunoştințelor

din curs și bibliografia aferentă.

Contabilizarea activitaţii la curs;

portofoliu de 8-10 subiecte/ întrebări

din tematica obligatorie.

70 %

(10%, 60%)

10.5

Seminar /

laborator

Cunoaştere şi înţelegere Sinteză sub formă de proiect a

rezultatelor obţinute la activităţile de

laborator.

10%

Explicare şi interpretare Observare continuă pe parcursul

semestrului.

10%

Aplicaţie practică Observare abilităţilor practice 10%

10.6 Standard minim de performanţă

- obţinerea a cel puţin 50 de puncte din punctajul general care se acordă la evaluarea finală la lucrarile practice;

- participarea la testarea periodică prin lucrari de verificare.

Data completării

26.09.2014

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament

15.10.2014

Semnătura şefului catedrei/departamentului

PAGINA | 13

..





.

.

FIŞA DISCIPLINEI – Geomorfologie (specializarea Geografie) 1.Date despre program






1.6 Programul de studii / Calificarea Geografie

2.Date despre disciplină





3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)







Tutoriat 8

Examinări 4





4.Precondiţii (acolo unde este cazul)


4.2 de competenţe

5.Condiţii (acolo unde este cazul)




6.Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on





PAGINA | 14

..





.

.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale






pieţii muncii

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


al disciplinei









7.2 Obiectivele

specifice







8.Conţinuturi

8.1 Curs Nr

ore.






descoperire.





descoperire.


erozivo-acumulative



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



PAGINA | 15

..





.

.

descoperire.

Bibliografie
















ore



geomorfologie






geomorfologie




geomorfologice






Bibliografie






p.




Raton.


284 p.









9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,









PAGINA | 16

..





.

.


10. Evaluare

Tip

activitate


din nota finală






70 %

(10%, 60%)

10.5

Seminar /

laborator



laborator.

10%


semestrului.

10%





Data completării

26.09.2014




15.10.2014


PAGINA | 17

..





.

.

FIŞA DISCIPLINEI – Geomorfologie (specializarea Planifica teritorială) 1.Date despre program






1.6 Programul de studii / Calificarea Planificare teritorială













Tutoriat 4

Examinări 4







4.3 de competenţe






Com

pet

enţe

pro

fesi

on





PAGINA | 18

..





.

.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale






pieţii muncii



al disciplinei









7.2 Obiectivele

specifice







8.Conţinuturi

8.1 Curs Nr

ore.






descoperire.





descoperire.


erozivo-acumulative



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



descoperire.



PAGINA | 19

..





.

.

descoperire.

Bibliografie
















ore



geomorfologie






geomorfologie




geomorfologice






Bibliografie






p.




Raton.


284 p.


















PAGINA | 20

..





.

.


10. Evaluare

Tip

activitate


din nota finală






70 %

(10%, 60%)

10.5

Seminar /

laborator



laborator.

10%


semestrului.

10%





Data completării

26.09.2014




15.10.2014


PAGINA | 21

..





.

.

FIŞA DISCIPLINEI – Meteorologie-Climatologie (specializarea Geografie) 1.Date despre program






1.6 Programul de studii / Calificarea Geografie


2.1 Denumirea disciplinei Meteorologie-Climatologie



2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob








Tutoriat 4

Examinări 5

Alte activităţi…………………………………… -





4.1 de curriculum

4.4 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu videoproiector şi tablă de scris

5.5 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de laborator dotată cu computere, softuri specifice,

videopriector şi tablă de scris.


PAGINA | 22

..





.

.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

• Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice, explicarea

genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le au asupra sistemelor geografice naturale şi

antropice.

• Utilizarea metodelor şi tehnicilor de culegere şi prelucrarea a datelor provenite din diferite surse

• Realizarea de materiale grafice specifice

• Elaborarea unor studii şi proiecte de specialitate

• Valorificarea rezultatelor obţinute din analize studii şi proiecte geografice

• Asigurarea asistenţei profesionale în diferite arii geografice

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

• Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor


• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup,


• Autoevaluarea nevoii de formare profesională continua în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la

cerinţele pieţii muncii.



al disciplinei

• Cunoaşterea principalelor caracteristici ale termodinamicii aerului atmosferic.

Însuşirea metodelor de bază de analiză şi interpretare a sistemului meteo-climatic.

• Formarea abilităţilor de investigaţie socio-spaţială, de analiză şi interpretare

geografică a rezultatelor obţinute.

7.2 Obiectivele

specifice

• explicarea fenomenelor meteorologice cu implicaţii asupra mediului înconjurător;

• principalele caracteristici ale elementelor meteorologice;

• caracteristicile tehnice şi modul de funcţionare al aparatelor folosite în practica

meteorologică;

• interpretarea materialelor grafice şi cartografice de distribuţie spaţială a principalelor

elemente meteorologice.

8.Conţinuturi

8.1 Curs Nr

ore.


Meteorologia. Introducere şi scurt istoric. Atmosfera

terestră. Caracteristici generale

2 Prelegere introductivă însoţită de

prezentare PowerPoint,

Explicaţie

Radiaţia solară, terestră şi atmosferică. Bilanţul radiativ 2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Termodinamica atmosferei. Aerul atmosferic.

Temperatura. Vaporii de apă

2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Diagramele aerologice. Stabilitatea şi instabilitatea

atmosferei

2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Sistemele noroase şi precipitaţiile. Noţiuni de

meteorologie satelitară şi radar

2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Dinamica atmosferei. Forţe care acţionează in atmosferă.

Presiunea atmosferică. Mişcările orizontale ale aerului.

Vântul. Curenţii Jet

2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie,

Circulaţia generală a atmosferei. Vremea.

Masele de aer

2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Formaţiuni barice. Fronturi atmosferice. Prognoza

meteorologică. Metode de analiză sinoptică

2 Explicaţie

Descriere

PAGINA | 23

..





.

.

Demonstraţie

Clima. Obiectul şi probleme de bază ale climatologiei.

Componentele sistemului climatic

2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Factorii de radiaţie. Influenţa reliefului asupra climei 2 Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Clasificarea climatelor. Necesitatea clasificărilor. Criterii

de clasificare

Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Tipurile geografice de climat Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Variabilitatea climatică. Schimbări şi oscilațiile climatice Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Modele climatice Explicaţie

Descriere

Demonstraţie

Bibliografie

1. Măhăra Gheorghe, 2001, Meteorologie, Ed. Univ. din Oradea

2. Ştefan, Sabina, (2004), Fizica atmosferei, vremea şi clima, Editura Universităţii din Bucureşti

3. Ciulache, S., (2004), Meteorologie şi climatologie, Editura Universitară Bucureşti

4. Patriche, C., V., (2009), Metode statistice aplicate în climatologie, Editura Terra Nostra, Iaşi.

8.2 Seminar / laborator Nr. ore Metode de predare Observaţii

Organizarea şi efectuarea observaţiilor meteorologice

(prezentarea modului de organizare a observaţiilor

meteorologice la nivel mondial şi naţional, însoţite de un scurt

istoric al acestei activităţi; discuţii legate de motivarea

importanţei efectuării observaţiilor meteorologice şi

organizarea acestora; explicarea

organizării staţiei meteorologice, precum şi a modului şi

timpului de efectuare a observaţiilor meteorologice; efectuare

de observaţii pe platforma meteorologică şi la radar);

2 Explicație

Descriere

Demonstraţie

Parametri meteorologici (măsurarea intensităţii energiei

radiante, măsurarea de strălucirea a Soarelui, măsurarea

temperaturii aerului şi a solului, măsurarea umezelii aerului şi

nebulozitatea, măsurarea precipitațiilor atmosferice, măsurarea

presiunii atmosferice şi măsurarea caracteristicilor vântului) –

explicarea fiecărui parametru în parte şi prezentarea

principalelor instrumente folosite pentru măsurarea elementelor

meteorologice;

8 Explicaţie

Demonstraţie

Observaţie

Exerciţiul

Realizarea observaţiilor (vizitarea staţiei meteorologice din

Timişoara şi a CMR Banat-Crişana şi efectuarea observaţiilor

meteorologice pe platform meteorologică şi la radar, precum şi

prezentarea staţiei meteorologice automată);

4 Explicaţie

Demonstraţie

Observaţie

Exerciţiul

Elemente de statistică folosite în meteorologie şi climatologie

(prezentarea elementelor de statistică matematică utilizate în

prelucrarea şirurilor de date meteorologice, constituirea unei

baze de date meteorologice, calcularea unor indici statistici şi

analiza grafică a datelor utilizate în practica meteorologică);

4 Explicaţie

Demonstraţie

Observaţie

Exerciţiul

Tipuri de date radar utilizate în prognoza (prezentarea

principiului de funcţionare al radarului meteorologic Doppler,

descrierea principalelor produse radar, prezentarea structurilor

radar associate fenomenelor meteorologice periculoase şi a

sistemelor convective mezoscalare)

2 Explicaţie

Demonstraţie

Observaţie

Exerciţiul

Sateliţii meteorologici. Interpretarea şi corelarea imaginilor

satelitare şi a celor radar (prezentarea tipurilor de sateliţi 2 Explicaţie

Demonstraţie

PAGINA | 24

..





.

.

meteorologici şi a tipurilor de produse satelitare utilizate în

prognoză, interpretarea imaginilor satelitare şi radar);

Observaţie

Exerciţiul

Hărţile sinoptice şi interpretarea lor (construirea hărţilor

reliefului baric, interpretarea hărţilor sinoptice prin identificarea

principalelor elemente barice, explicarea cauzelor circulaţiei

generale a atmosferei);

2 Explicaţie

Demonstraţie

Observaţie

Exerciţiul

Diagramele aerologice (utilizarea datelor din sondajele

atmosferice în realizarea prognozelor meteorologice,

prezentarea importanţei sodajelor atmosferice în identificarea

potenţialelor fenomene meteorologice periculoase şi a

amplitudinii acestora);

2 Explicaţie

Demonstraţie

Observaţie

Exerciţiul

Avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase (explicarea

principalelor fenomene meteorologice periculoase, prezentarea

principalelor coduri de avertizare şi a indicelui de confort

termic).

2 Explicaţie

Demonstraţie

Observaţie

Exerciţiul

Bibliografie:

1. Al Gore, (2007) - Un adevăr incomod – pericolul planetar reprezentat de încălzirea globală şi posibelele

măsuri care pot fi luate, Rao international publishing company;

2. Belozerov, Valeriu, (1975) – Elemente de climatologie aplicată, Universitatea Babeş – Bolyai, Facultatea

de Biologie – Geografie, Catedra de Geografie, Cluj Napoca;

3. Bâzâc, Gheorghe, (1985) – Din istoria meteorologiei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

4. Bâzâc, Gheorghe, (1983) – Influenţa reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei României,

Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti;

5. Boba, Ionu , (2001) – Meteorologie şi climatologie - îndrumător de lucrări practice, Editura Presa

Universitară Română, Timişoara;

6. Bogdan, Octavia, (2009) – Bazele teoretice ale Meteorologiei, Universitatea creştină Dimitrie Cantemir,

Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu;

7. Bogdan, Octavia, (1978) – Fenomene climatice de iarnă şi de vară, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti;

8. Ciulache, Sterie, (2004) – Meteorologie şi climatologie, Editura Universitară, Bucureşti;

9. Ciulache, Sterie, (1980) – Oraşul şi clima, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

10. Ciulache, Sterie, (1985) – Climatele Pământului, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

11. Dragotă, Carmen, Sofia, (2006) – Precipitaţii excedentare în România, Editura Academiei Române,

Bucureşti;

12. Edward, Linacre, Bart, Geerts, (1997) - Climate & weather explained, Routledge;

13. Fărcaş, Ion, (1999) – Clima urbană, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca;

14. Frederick, K., Lutgens, Edward, J., Tarbuck, (2007) - The atmosphere – an introduction to Meteorology

(tenth edition), Pearson Publishing;

15. Giugiuman, Ion, Cotrău, Mar ian, (1975) – Elemente de climatologie urbană, Editura Academiei

Republicii Socialiste România, Bucureşti;

16. Ion Bordei, Ecaterina, Mustăţea, Anca, (1986) – Cine esti tu, meteorologule?, Editura Ştiin ifică şi

Enciclopedică, Bucureşti;

17. Ionac, Nicoleta, Ciulache, Sterie, (2010) – Legi, mărimi şi simboluri în Meteorologie, Editura ArsDocendi

2010, Universitatea din Bucureşti;

18. José, P., Peixoto, Abraham, H., Oort, (1992) – Physics of climate, American Institute of Physics,

NewYork;

19. Laure, Chémery, (2003) – Clima, Enciclopedia Rao, Bucureşti;

20. Măhăra, Gheorghe, (1979) – Circulaţia aerului pe Glob, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

21. Măhăra, Gheorghe, (2006) – Variabilităţi şi schimbări climatice, Editura Universităţii din Oradea;

22. Nimigeanu, George, (1973) – Climatologie, Reprografia Universităţii din Craiova, Universitatea din

Craiova, Facultatea de Istorie – Geografie;

23. Obrębska-Starkel, Barbara, (2000) – Reconstructions of climate and its modelling, Institute of

Geography of the Jagiellonian University, Cracow;

24. Obrębska-Starkel, Barbara, (2000) – Images of weather and climate, Institute of Geography of the

Jagiellonian University, Cracow;

25. Patriche, Cristian, Valeriu, (2009) – Metode statistice aplicate în climatologie, Editura „Terra Nostra”,

Iaşi;

26. Roger, G., Barry, Richard, J., Chorley, (2003) – Atmosphere, weather and climate (eight edition),

PAGINA | 25

..





.

.

Routledge;

27. Soroceac, Mihaela, (2004) - Meteorologie şi Climatologie – caiet de lucrări practice, Universitatea de Vest

din Timişoara, Secţia Geografie, Timişoara;

28. Stanciu, Eugenia, (2005) – Precipitaţiile atmosferice din Banat, Editura Eurostampa, Timişoara;

29. Stăncescu, Ion, Ballif, Sergiu, (1981) – Meteorologie... fără formule, Editura Albatros, Bucureşti;

30. Tudor, M., Ţ ugulea, E., (1973) – Lucrări practice de meteorologie, Reprografia Universitatea din

Craiova, Universitatea din Craiova, Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură;

31. William, J., Burronglus, et al. (2007) – A guide to weather, Fog City Press;



Conţinutul disciplinei a fost elaborat în conformitate cu planul de învăţământ şi răspunde exigenţelor didactice şi

ştiinţifice corespunzătoare specializărilor similare din alte centre universitare. Meteorologia şi Climatologia

facilitează însuşirea cunoştinţelor de bază în realizarea unui proiect de cercetare, atât din punct de vedere

teoretic, cât şi al metodelor de lucru în domeniu, dezvoltându-le studenţilor gândirea analitică, abilitatea de

problematizare, de gestionare a unui demers ştiin ific, a unei baze de date şi de operare a acesteia. Softurile cu

care se lucrează în cadrul aplicaţiilor practice sunt dintre cele mai moderne şi frecvent utilizate în instituţiile de

profil. O astfel de pregătire aplicată îi face pe student compatibili cu piaţa ofertei de muncă în domeniul

cartografiei, sistemelor informaţionale geografice, de cadastru, de meteorologie sau instituţii administrative

locale, chiar şi pentru activitatea de cercetare.

10. Evaluare

Tip

activitate


din nota

finală

10.4 Curs Înțelegerea și asimilarea cunoștințelor Examinare scrisă cu întrebări din

cursul predat şi

bibliografia obligatorie

60 %

10.5

Seminar /

laborator

Cunoaştere şi înţelegere Lucrare scrisă (dosar final), sinteză

sub formă de proiect a rezultatelor

obţinute la activităţile de

laborator

20%


semestrului

10%

Aplicaţie practică Observare continuă pe parcursul

semestrului

10%


Minim nota 5 la laborator;

• Cel puţin 50% prezenţă la activităţile de curs;

• Cunoştinţe de bază cu privire la tematica discutată la curs.

Data completării

26.09.2014




15.10.2014


PAGINA | 26

..





.

.

FIŞA DISCIPLINEI – Ameliorarea, amenajarea și organizarea terenurilor agricole și forestiere

(specializarea Planificarea și dezvoltarea durabilă a teritoriului)

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara

1.2 Facultatea / Departamentul Chimie-Biologie-Geografie / Geografie



1.5 Ciclul de studii Master

1.6 Programul de studii / Calificarea Planificarea şi dezvoltarea durabilă a teritoriului

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Ameliorarea, amenajarea şi organizarea terenurilor agricole și

forestiere 2.2 Titularul activităţilor de curs


2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2






Tutoriat 4

Examinări 5

Alte activităţi…………………………………… -




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum •

4.2 de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu videoproiector şi tablă de scris

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Sală de laborator dotată cu computere, softuri

specifice, videopriector şi tablă de scris.

PAGINA | 27

..





.

.

.

6. Competenţele specifice acumulate

C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

al

e

• Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice,

explicarea genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le au asupra

sistemelor geografice naturale şi antropice.

• Utilizarea metodelor şi tehnicilor de culegere şi prelucrarea a datelor provenite din

diferite surse

• Realizarea de materiale grafice specifice

• Elaborarea unor studii şi proiecte de specialitate

• Valorificarea rezultatelor obţinute din analize studii şi proiecte geografice

• Asigurarea asistenţei profesionale în diferite arii geografice

C

om

pet

enţe

tran

sver

sal

e

• Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor

şi a valorilor codului de etică profesională.

• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică

faţă de grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate, acceptarea diversităţii de

opinie.

• Autoevaluarea nevoii de formare profesională continua în scopul inserţiei şi

adaptabilităţii la cerinţele pieţii muncii. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Definirea şi enunţarea principalelor procese care duc la

degradarea terenurilor agricole şi forestiere.

• Aprofundarea lucrărilor ce se execută în vederea redării circuitului

agricol şi forestier a terenurilor degradate.

7.2 Obiectivele specifice • definirea şi caracteristicile principale ale fontului forestier şi agricol;

• cunoaşterea principalelor procese, naturale şi antropice care duc la

degradarea terenurilor;

• caracteristicile tehnice de ameliorare şi organizare a

terenurilor degradate;

8. Conţinuturi

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

Noţiuni introductive. Rolul lucrărilor de amenajare şi

ameliorare a terenurilor agricole şi forestiere.

Prelegere introductivă însoţită

de prezentare PowerPoint,

Explicaţia

Amploarea şi consecinţele proceselor de degradare a terenurilor

pe teritoriul României.

Explicaţia, Descrierea,

Demonstraţia

Principalele procese care sunt implicate în degradarea

terenurilor agricole şi forestiere. Procese de eroziune şi

torenţiale. Torenţialitatea bazinelor hidrografice şi cauzele

acesteia.


Demonstraţia

Necesitatea amenajării bazinelor torenţiale. Măsuri şi lucrări

de amenajare. Măsuri de combatere a eroziunii în adâncime.


Demonstraţia

Deplasările de teren. Explicaţia, Descrierea,

Demonstraţia

Lucrări de consolidare, agrotehnice şi hidrotehnice de amenajare

a versanţilor. Lucrări de consolidare a terenului. Lucrări de

reţinere a apei pe versanţi. Lucrări de colectare şi evacuare a

apelor de pe varsanţi.


Demonstraţia

Eroziunea eoliană Explicaţia, Descrierea,

Demonstraţia

Asupra conceptului de ecosistem forestier. Funcționalitatea

ecosistemului forestier.



PAGINA | 28

..





.

.

.

Explicaţia

Pădurile din România: structură, repartiţie geografică,

caracteristici.



Explicaţia

Fondul forestier național: forme de proprietate, administrarea

fondului național, amenajarea pădurilor. Grupele funcționale de

păduri.



Explicaţia

Pădurile şi amenajarea teritoriului. Modificări aduse proceselor

torenţiale şi de degradare a terenului ecosistemelor forestiere.

Descrierea, Explicaţia,

Demonstraţia

Consideraţii privind instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri

degradate. Evoluţia sistemelor forestiere de pe terenurile

degradate.


Demonstraţia

Acţiuni pentru dezvoltarea reglementărilor, a cadrului

constituţional şi a dezvoltării durabile a pădurilor.


Demonstraţia

Gestionarea durabilă a pădurilor. Certificarea pădurilor: definire,

concept european, situația din România.


Demonstraţia

Bibliografie: Blidaru V., Pricop Gh., Wehry, (1981), Irigaţii şi drenaje, Edit. Didactică şi Pedagogică.

Codul silvic, Legea nr. 46/2008.

Dragotă, C. (2006), Precipitaţii excedentare în România, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Ianoş, Gh, Puşcă, I., Goian, M. (1997), Solurile Banatului, Editura Mirton.

Giurăscu, C. (1976), Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Ceres,

Bucureşti.

Mărăcineanu F., Roşianu F., Mitoiu C., Constantin, E. (2000), Impactul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

asupra mediului în judeţul Olt, Edit. Bren, Bucureşti. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și dezvoltării rurale (2005), Programul forestier național.

Munteanu, A., Traci, C., Clinciu, I., Lazăr, N. (1991), Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin

lucrări silvice şi hidrotehnice, Editura I Academiei Române.

Pătrăşcoiu, N., Toader, T., Scripcaru, G. (1987), Pădurile şi recrearea, Editura Ceres, Bucureşti.

Pompei, C. (ed.) (2007), Amenajarea teritoriilor periurbane, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Ştefan, V,. Tomiţă, O., Ltitiz, Îmbunătăţiri funciare, 1981, Ed. Didactică şi pedagogică. Surd, V., Bold, I., Zotic, V., Chira, Carmen (2005), Amenajarea teritoriului și infrastructurii tehnice, Editura

Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Toke, I., Pahonţu, C., Găşpărel, M., Gheorghiţă, Gh., Iacob, D., Achim, D., Dicu, D., Aldea, I., D. (2008),

Raportul privind starea pădurilor României în anul 2007, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. x x x Raportul privind starea pădurilor României în anul 2007.

x x x (1981), Pădurile României. Studiu monografic, Editura Academieie R.S.R., Bucureşti.

x x x (1983), Geografia României, vol. I, Geografia fízică, Editura Academiei, Bucureşti. x x x (2004), Pădurile României. Parcuri naţionale şi parcuri naturale, Regia Naţională a pădurilor,

Romsilva, Bucureşti. x x x (2005), Program forestier național, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. x x x Legea nr. 46/2008, Codul Silvic.

8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Irigaţiile. Descrierea, Explicaţia,

Demonstraţia 4 ore

Metode de udare. Descrierea, Explicaţia,

Demonstraţia 4 ore

Combaterea excesului de umiditate. Descrierea, Explicaţia,

Demonstraţia 6 ore

PAGINA | 29

..





.

.

.

Situația actuală a fondului forestier în cadrul principalelor forme de relief din România: seminar interactiv.


Demonstraţia 2 ore

Importanța pădurilor ca entitate în amenajarea teritoriului. Raportul cu relieful, climatul și componenta umană (așezări, infrastructură, interes economic). Reprezentare grafică și cartogarfică.


Demonstraţia 6 ore

Pădurile și protecția mediului înconjurător. Rezervații forestiere -

analiză video, discuții interactive.


Demonstraţia 6 ore

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,


Conţinutul disciplinei a fost elaborat în conformitate cu planul de învăţământ şi răspunde exigenţelor didactice

şi ştiinţifice corespunzătoare specializărilor similare din alte centre universitare. Degradarea terenurilor, atât

agricole cât şi forestiere, în contextul unei utilizări tot mai agresive şi pe fondul unor schimbări ai parametrilor

climatici reprezintă o preocupare actuală pentru toate economiile lumii. Consecinţele unei utilizări neraţionale

pot avea caractere dezastruase, pe termen lung. Ameliorarea, amenajarea şi organizarea terenurilor agricole şi

forestiere este o temă importantă în contextul asigurării resurselor pe care aceste terenuril le generează.Cursul

facilitează însuşirea cunoştinţelor de bază în realizarea unui proiect de cercetare, atât din punct de vedere

teoretic, cât şi al metodelor de lucru în domeniu, dezvoltându-le studenţilor gândirea analitică, abilitatea de

problematizare, de gestionare a unui demers ştiinţific.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de

evaluare

10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs - În alegerea şi asimilarea

cunoştinţelor

Examinare scrisă cu întrebări din cursul predat şi bibliografia obligatore

60%

10.5 Seminar / laborator

- Cunoaştere şi în elegere

Lucrare scrisă (dosar final), sinteză sub formă de

proiect a rezultatelor obţinute la

activităţile de laborator

20%

- Explicare şi

interpretare

Observare continuă pe parcursul semestrului

10%

- Aplicaţie practică Observare continuă pe parcursul semestrului

10%


• Minim nota 5 la laborator;

• Cel puţin 50% prezenţă la activităţile de curs;

• Cunoştinţe de bază cu privire la tematica discutată la curs.

Data completării

01.10.2014

Data avizării în catedră

15.10.2014

Semnătura titularului de

curs

Semnătura șefului

catedrei/departamentului


PAGINA | 30

..





.

.

.

FIŞA DISCIPLINEI – Practică de specialitate (specializarea Geografie) Denumirea

disciplinei Practică de specialitate în Munții Făgăraș

Anul de studiu IIG LICENTA Semestrul* II Tipul de evaluare finală (E / V / C) C

Regimul disciplinei {Ob-obligatorie, Op-opţională, F- facultativă} Ob Numărul de credite 3

Total ore din planul

de

Total ore studiu individual

Total ore pe semestru

(Nr. Total ore pe sem.–Nr.

75

invatamant

(Nr. Credite x 25 ore)

Total ore plan inv.)

Titularul disciplinei

* Daca disciplina are mai multe semestre de studiu, se completeaza câte o fișă pentru fiecare semestru

Facultatea CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE

Departament GEOGRAFIE

Domeniul GEOGRAFIE

Specializarea Geografie

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de invatamant (Ex: 28 la C dacă disciplina are curs de 14_saptămâni x 2_h_curs pe saptămână)

Total C** S L P

48 48

**C – curs, S – seminar, L – activități de laborator, P – proiect sau lucrări practic

Competente generale (competentele generale sunt mentionate in fisa specializarii)

Competențe specifice disciplinei

1. Cunoaștere și înţelegere: Cunoașterea și utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinelor Geomorfologie, Metode de cercetare în geografia fizică - cunoașterea caracteristicilor naturale generale ale spaţiului de pratică (M. Făgăraș); - cunoașterea litologiei, tectonicii și morfologiei spațiului montan analizat;

- cunoașterea vegetației alpine specifice sectorului montan analizat; - cunoașterea și înțelegerea specificului metodelor geofizice de identificare a structurii

substratului formelor de relief din domeniul alpin analizat - - întelegerea și cunoașterea proceselor periglaciare care se manifestă în spatial analizat.

2. Explicare și interpretare (explicarea și interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum și a conţinuturilor teoretice și practice ale disciplinei) - explicarea condiționărilor litologice, topografice și climatice în existent și distribuția permafrostului în C. Meridionali - explicarea existenței morfologiei de gipfelflur specifică în M. Făgăraș;

- explicarea interdependenței factorilor de mediu în desfășurarea proceselor periglaciare din

spațiile montane înalte (C. Meridionali), - interpretarea unor profile geomorfologice existente în raport cu realitatea din teren; 3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea i evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare i de aplicare) - dobândirea de către studenţi a deprinderilor necesare măsurătorilor în teren (aplicarea unor

metode geofizice);

PAGINA | 31

..





.

.

.

- realizarea unor cartări geomorfologice în teren pe baza hărților topografice și a celor geomorfologice incomplete;

- prelucrarea datelor obținute din măsurătorile în teren;

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive i responsabile fata de domeniul tiinţific / cultivarea unui mediu tiinţific centrat pe valori si relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale i civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile tiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională i în promovarea inovaţiilor tiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesionala) - implicarea studenţilor în aplicarea unor metode neinvazive pentru studiul substratului și al

unor procese geomorfologice.

- formarea unei atitudini pozitive, responsabile faţă de mediul montan ;

- promovarea spiritului de lucru în echipă;

Tematica activităților 1.Parcurgerea unor trasee turistice pentru familiarizarea cu specificul morfologic al M. Făgăraș

2.Realizarea unor cartări geomorfologice pentru forme de relief glaciar și periglaciar: morene,

ghețari de pietre, râuri de pietre, potcoave nivale.

3. Realizarea de măsurători geofizice în văile Bâlea, Doamnei, Capra (ERT, GPR)

4. Realizarea unor prezentări (*.ppt) pentru: morfologia arealului M. Făgăraș, pentru dinamica

proceselor periglaciare în C. Meridionali

Bibliografie Bălteanu, D., 1983, Experimentul de teren în geomorfologie, Edit. Academiei, Bucureşti, 157 p.



Josan, N., Petrea, D. Petrea, R., 1996, Geomorfologie generală, Edit. Universităţii din Oradea,

Oradea, 408 p.


Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974) - Relieful României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 483

p.

*** Geografia României, volumul 3, Editura Academiei, 1987.

La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea în notare, exprimată în % {Total = 100%}

- răspunsurile la colocviul final 30

- participarea la măsurătorile geofizice în teren 40

- realizarea cartărilor geomorfologice în teren 20

- participare activă la măsurători, promovarea spiritului

de echipă în activitatea de teren 10

Evaluarea finală se face prin examinare scrisă, constând dintr-un nr. 3 întrebări legate de aplicațiile din zilele anterioare și vizează metodele utilizate, cartarea foemelor de relief și specificul climatului montan

Cerinţe minime pentru nota 5

(sau cum se acordă nota 5) Cerinţe minime pentru nota 10

(sau cum se acordă nota 10)

-obținerea a cel puțin 15% la evaluarea prin colocviu de

la finalul practicii

-obținerea a cel puțin 20% din punctajul aferent

măsurătorilor

-obținerea a cel puțin 10% din punctajul de la activitatea

de cartare

-obținerea a cel puțin 25% la evaluarea prin colocviu de la

finalul practicii

-obținerea a cel puțin 35% din punctajul aferent măsurătorilor -obținerea a cel puțin 15% din punctajul de la activitatea de cartare - obținerea punctajului maxim de 10% pentru participare activă

Data completării: 27. 09. 2014 Semnătura titularului:

Data avizării în catedră Semnătura șefului departamentului

15.10.2014

PAGINA | 32

..





.

.

.

11. Extrase din procesele verbale ale ședințelor de Departament și Consiliului facultății

PAGINA | 33

..





.

.

.

PAGINA | 34

..





.

.

.

PAGINA | 35

..





.

.

.

PAGINA | 36

..





.

.

.

12. Extras din statul de funcții (doar pagina care conține postul scos la concurs).

PAGINA | 37

..





.

.

.

B. Calendarul, tematica și componenţa comisiilor de concurs

a. Prelegerea va avea loc în data de 27.01, ora 12, în clădirea principală a UVT, Blvd. V.

Pârvan, nr. 4, Timișoara, sala 132

b. Tematica prelegerii este prezentată mai jos:

Metodologia elaborării studiilor ecopedologice pentru fundamentarea proiectelor de

sistematizare, organizare a terenurilor și de dezvoltare a producției agricole

Planificarea terenurilor pentru înființarea de plantații pomicole și viticole

Pădurile din România, structură, repartiție geografică, caracteristici

Fondul forestier național: forme de proprietate, administrarea fondului național,

amenajarea pădurilor

Grupe funcționale de păduri

Bibliografie

Blidaru V., Pricop Gh., Wehry, (1981), Irigaţii şi drenaje, Edit. Didactică şi Pedagogică.

Codul silvic, Legea nr. 46/2008.

Ianoş, Gh, Puşcă, I., Goian, M. (1997), Solurile Banatului, Editura Mirton.

Giurăscu, C. (1976), Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Ceres,

Bucureşti.

Mărăcineanu F., Roşianu F., Mitoiu C., Constantin, E. (2000), Impactul lucrărilor de îmbunătăţiri

funciare asupra mediului în judeţul Olt, Edit. Bren, Bucureşti.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și dezvoltării rurale (2005), Programul forestier național.

Munteanu, A., Traci, C., Clinciu, I., Lazăr, N. (1991), Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale

prin lucrări silvice şi hidrotehnice, Editura I Academiei Române.

Pătrăşcoiu, N., Toader, T., Scripcaru, G. (1987), Pădurile şi recrearea, Editura Ceres,

Bucureşti.

Ştefan, V,. Tomiţă, O., Ltitiz, Îmbunătăţiri funciare, 1981, Ed. Didactică şi pedagogică. Toke, I., Pahonţu, C., Găşpărel, M., Gheorghiţă, Gh., Iacob, D., Achim, D., Dicu, D., Aldea, I., D.

(2008), Raportul privind starea pădurilor României în anul 2007, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale. x x x Metdologia elaborării studiilor pedologice, Partea a II-a. Elaborarea studiilor pedologice

în diferite scopuri, RPTA, 1987.

x x x Raportul privind starea pădurilor României în anul 2007.

x x x (1981), Pădurile României. Studiu monografic, Editura Academieie R.S.R., Bucureşti.

x x x (1983), Geografia României, vol. I, Geografia fízică, Editura Academiei, Bucureşti. x x x (2004), Pădurile României. Parcuri naţionale şi parcuri naturale, Regia Naţională a pădurilor,

Romsilva, Bucureşti. x x x (2005), Program forestier național, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

x x x Legea nr. 46/2008, Codul Silvic.

PAGINA | 38

..





.

.

.

VACANT 1.Denumirea postului : Lector vacant

Documents

Transcript of VACANT 1.Denumirea postului : Lector vacant