VaPasteurella haemolytica(Newsom şi Gross 1932)

Habitat. Este un comensal al mucoasei nasofaringiene, la mai multe specii de animale, fiind frecvent asociată cu pneumopatiile enzootice ce apar la tineretul bovin şi ovin, la capre şi chiar la porc.

Morfologie. Din punct de vedere morfologic P. haemolytica se aseamănă pînă la identificare cu P. multocida, Smith (1959-1961) descrie 2 tipuri în cadrul speciei de P.haemolytica, desemnate cu A şi T, sugerînd că ar putea fi considerate ca specii separate. Tipul A formează colonii mici, de culoare gri pe agarul cu sînge, fermentează arabinază în jur de 7 zile, nu fermentează treholoza şi sunt sensibile la penicilină, iar tipul T formează colonii mai mari, cu centrul mai închis, fermentează treholoza în 2 ore şi nu fermentează arabinaza.

Cultivare. Nu prezintă deosebiri semnificative, în ceea ce priveşte mediile de cultură, caracterele culturale şi tinctoriale. Pentru diferenţiere de P. multocida se ia în consideraţie capacitatea de a produce hemoliză pe geloză cu sînge de oaie sau iepure.

Caractere biochimice. P. haemolytica are o activitate biochimică destul de intensă. Are o activitate constant pozitivă faţă de glucoză, lactoză, zaharoză, galactoză, maltoză, trehaloză şi fructoză. Nu fermentează adonita, dulcita şi inulina. Fermentează inconstant manita, rafinaza şi arabinoza. Nu produc indol şi cu unele excepţii, nici H2S.

Structură antigenică. Din punct de vedere serologic P. haemolytica este divizată în tipuri antigenice capsulare, notat cu cifre arabe, de la 1 la 12 şi 4 grupe somatice notate cu litere mari ale alfabetului latin A la D. Au fost descrise înrudiri antigenice cu tulpini de Actinobacillus lignieresi.

Patogenitate. Este considerată de mulţi autori ca patogenă pentru tractusul respirator al viţeilor, dar izolează frecvent şi din cavităţile nazale ale viţeilor sănătoşi. S-a dovedit că P. haemolytica are capacitatea de a coloniza căile nazale ale viţeilor, fiind capabilă în anumite condiţii să-şi pună în valoare elementele de patogenitate. P. haemolytica este deseori asociată cu îmbolnăviri de natură respi-ratorie, mai ales la tineretul bovin şi ovin. Este, de asemenea, asociată cu febra de transport, însă rolul său în cadrul acestui complex respirator este discutabil. S-a demonstrat totuşi, că există o creştere rapidă a numărului de P. haemolytica în cavităţile nazale ale viţeilor în urma transportului, ceea ce ar, favoriza trecerea lor în josul traheii, pătrunderea în pulmoni într-un număr suficient pentru a dezvolta o pneumonie fibrinoasă.

Au mai fost descrise infecţii cu caracter septicemic la miei şi păsări, iar la unele specii manite.

Diagnostic. Se efectuează după metodologia descrisă la P. multocida. Pent-ru diferenţiere se ia în consideraţie capacitatea hemolitică, capacitatea de o fermenta lactoza, lipsa producerii de indol şi H2S, ca şi o patogenitate mai scăzută

1

pentru animalele de laborator. S-a demonstrat că 35.3% din tulpinele izolate de la viţei cu pneumopatii au fost patogene pentru soarece.

Alte specii de Pasteurella1.Pasteurella caballi - se izolează de la cabaline, este Gram –.2.Pasteurella pneumotropica – se izolează din infecţii, cu caracter endemic

de la diferite rozătoare domestice şi sălbatice.3.Pasteurella aerogenes – se izolează din materii fecale de la porc, din

leziuni de metrită la vacă, de la unele păsări (raţă).4.Pasteurella bettii. A fost numită după numele unui bolnav, numit Bett. S-a

izolat de la un om, cu o infecţie digitală şi un abces al glandelor lui Bartholin.5.Pasteurella granulomatis. A fost izolată în Sud–Estul Braziliei, de la

bovine ce prezentau granuloame subcutanate, înconjurate de ţesut fibros.6.Pasteurella lymphangitidis. Este responsabilă de cazuri de limfangită, la

bovine, în Sud-Estul Indiei.7.Pasteurella mairii. Este un germen responsabil de avorturi la scroafe şi

septicemii la purcei.8.Pasteurella trehalosi. Este o specie izolată din cazuri de septisemie de la

miei. Această specie se diferenţiază de P. haemolytica prin incapacitatea de a fermenta trehaloza şi arabinoza.

2