Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878

1.Prezentarea unui obiectiv urmarit de Romania prin participarea la acest razboi. Dupa abdicarea fortata a lui Al. I. Cuza din 1866, 11 februarie, tronul Romaniei este ocupat de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen care in lunga sa domnie(1866-1914) a continuat modernizarea economica, sociala si institutionala, ca principal obiectiv in 1877-1878 avand cucerirea independentei de stat si recapatarea Dobrogei.2.Precizarea unui stat alaturi de care a participat Romania in razboi. Reizbucnirea chestiunii orientale n Balcani, prin declanarea rscoalelor antiotomane din Bulgaria i Bosnia-Heregovina i a rzboiului dintre Serbia i Imperiul Otoman, a reprezentat cadrul extern favorabil cuceririi independenei de stat a Romniei, n condiiile n care eforturile de a obine acest statut pe cale diplomatic euaser. n aprilie 1877, Rusia, care s-a implicat n favoarea popoarelor balcanice, a declarat rzboi Imperiului Otoman, trupele ruse ncepnd (pe baza unei Convenii semnate cu noul guvern liberal, condus de Ion C. Brtianu) traversarea teritoriului Romniei ctre Peninsula Balcanic. La 9/21 mai 1877, n Parlamentul de la Bucureti, ministrul de Externe, Mihail Koglniceanu, citea declaraia de independen a Romniei. n urma solicitrilor Rusiei, armata romn, condus de principele Carol I, a intervenit pe frontul de la sudul Dunrii, luptnd la Plevna, Grivia, Rahova, Vidin, i contribuind, cu preul unor mari jertfe umane i materiale, la nfrngerea Turciei.3.Mentionarea conducatorului Romaniei din timpul razboiului si a unui document referitor la spatiul romanesc din 1878. n 1878, prin tratatele de pace de la San Stefano (februarie 1877) i Berlin(iulie 1877) a fost recunoscut independena Romniei, ca i apartenenena la statul romn a Dobrogei i Deltei Dunrii. Proclamarea regatului, n 1881, a reprezentat consacrarea progresului statului romn n a doua jumtate a secolului al XIX-lea4.Prezentarea unei batalii la care a participat armata romana in razboi. Din aprilie la Dunare s-a instalat starea de razboi, prin bombardarea de catre rusi a localitatilor de pe malul romanesc. Ofensiva rus a fost oprit n faa sistemului de fortificaii de la Plevna i n pasul ipka. Dup dou asalturi nereuite asupra Plevnei, marele duce Nicolae, fratele arului, care comanda armata rus pe frontul de ia Plevna i-a cerut n mod expres, prin telegrama din 19 iulie 1877, lui Carol I s se alture armatei sale. Armata romn a trecut n sudul Dunrii l a luat parte la atacul asupra Plevnei din 30 august 1877, n care, dup pierderi grele, a fost cucerit reduta Grivia I. Dup un lung asediu, Plevna a capitulat pe 28 noiembrie 1877, n frunte cu generalul Osman Paa. Armata romn a cucerit de asemenea Rahova i a naintat n vestul Peninsulei Balcanice pn ctre Vidin i Belogradcik.5. Formularea unui punct de vedere cu privire la importanta participarii Romaniei la razboiul din 1877-1878 si sustinerea acestuia printr-un argument istoric. In concluzie, datorita participarii Romaniei la razboiul din 1877-1878, Romania nu doar a obtinut independenta, aceasta a fost recunoscuta international alaturi de Muntenegru si Serbia, si, dupa cum atesta cele doua tratate de pace de la San Stefano(februarie 1878) si cel de la Berlin(iulie 1878), aceasta obtine teritoriile Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor.