V. Cebotari _ Motiune

7/25/2019 V. Cebotari _ Motiune

http://slidepdf.com/reader/full/v-cebotari-motiune 1/7

D E P U T A T I N P A R L A M E N T U L R E P U B L I C I I M O L D O V A

MD-2073 Chişinău bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 105

www.parlament.md

2 16

VJb

Domnului Andrian CANDU

Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova

MOŢIUNE SIMPLĂ

asupra activităţii domnului Vladimir Cebotari ministrul justiţiei

Subs em naţii, deputaţi în Parlam entul Re publicii M oldo va, în conform itate

cu art.105 alin.(2) din C onstituţia Rep ublicii Mo ldov a şi art.112 şi art.113 din

Regulam entul Par lam entulu i Republici i Mold ova, înain tăm m oţiunea s im plă

asupra activităţii ministru lui justiţiei, domn ul Vla dim ir C ebota ri.

La 20 ianuar ie 2016 Par lamentul Republici i Moldova a votat Hotăr îrea

Par lamentulu i nr . pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului şi

acordarea votu lu i de încredere Guvernulu i . Astfel , po tr iv i t Programului de

activitate al Guvernului pentru perioada 2016-2018, executivul şi-a asumat

obligaţia în faţa Parlame ntului de a realiza urm ătoarele o biec tive în dom eniul

justiţiei, după cum urm eaz ă:

1. Elab orare a unui nou docu me nt de politici pentru asigur area continuităţii

reformei în sectorul justiţiei.

3. Dec rim inali zare a legislaţiei prin instituirea şi implem enta rea uni i spectru

extins de măsuri punitive efective nonprivative de libertate, diverşiiicarea şi

sporirea eficien ţei instrum entaru lui pro baţiunii.

Motivarea

http://www.parlament.md/

http://www.parlament.md/



4. Op tim izar ea hărţii instanţelor de jud eca tă şi spec ializa rea jud ecăto rilor ,

precum şi crearea comp lete lor specia l iza te , inc lus iv în jud ecăt or i ib dc prim ă

instanţă, pen tru a asigu ra calitatea deciziilo r, repartiz area ale atorie efic ientă a

dosarelor, îmbunătăţirea administrării şi optimizarea cheltuielilor de întreţinere a

instanţelor de jude cat ă.

5 . Cons t i tuirea unui s is tem transparent , bazat pe profes ional ism şi

integritate, de acc eder e şi pro m ova re în func ţia de jud ecăto r, inclu siv la curţile de

apel şi la Curtea Supremă de Justiţie.

6 . Dim inua rea dura te i proceselo r de judec ată, inc lus iv prin s implif icarea

pro cedu rilor în cazul uno r tipuri de acţiuni civile (redu cere a num ărului de trepte de

contes tare a hotărî r i lor judecătoreşt i , in t roducerea obl iga torie a medieri i , pentru un

anumit tip de litigii civile).

7 . Pro mo vare a reform ei organelor procura turi i , exclud erea influenţei pol i t ice

şi creşterea transparenţei activităţii acestora

Actualul minis t ru nu o s ingură dată declara că va prom ova o s t ra tegie de

ref orm ă corectă, bu nă , realistă şi care în final, va duc e la un alt sistem de justiţie.

Cu a devăra t , aceas ta t rebuie să f ie esenţa m andatu lui unui m inis t ru- reformator ,

esenţa consolidării statului de drept, esenţa aşteptărilor venite din societate. In

rea l i ta te , ceea ce a promis minis t ru Cebotari că va face , au fos t ui ta te . Minis t rul

justiţiei răspun de de întrea ga activitate a ministe rului în fa ţa Gu vern ulu i, iar în

cal i ta te de mem bru a l Guvern ului - şi în faţa P arlamen tului .

în conformita te cu ar t .21 a Legi i cu privire la Guvern, minis tere le s înt

organele centra le de specia l i ta te a le s ta tului . E le s înt conduse de mii iştr i , care

poartă răspundere personală pentru îndepl inirea sarc ini lor puse în seama lor .

De asemenea şi a r t .29 a l aceeaşi legi prevede că, membri i Guvernului poartă

răspu nde re pen tru sf erele de activitate ce le-au fos t încre dinţate şi pentru

act ivi ta tea Guvernului în ansamblu.

Act ivi ta tea M inis terului Jus t iţie i a l Republ ic i i Mo ldov a în ul t imele c inci luni

a fost com pro m isă de o serie de acţiuni ale cond ucer ii, pe alocur i nechi 3zuite, dar

în cele mai des e cazuri inte nţiona te şi conştiente , care au adus prejudic ii grav e atît

statului Republica Moldova în sens material şi de imagine, cît şi societăţii întregi şi

cetăţenilor în partic ular. Cu regret, aceste acţiuni con tinu ă şi în preze nt,

iar prej udic iile se dato reaz ă în special lipsei profe sion alism ulu i şi luării unor

deciz i i incorecte , uneori evident i legale de către conducătorul aces tui minis ter ,

dom nul Vlad imir Cebo tari . Dacă să vorbim d espre pol i t ic i le implemen ta te nou a-

vechea guvernare , t rebuie să remarcăm că pol i t ic i le sunt s tabi l i te şi îndepl ini te de

clasa politică, în num ele voin ţei popu lare care o legitime ază prin alegeri libere. In

rea l i ta te as is tăm la un t ransfer de prerogat ive . Aces t t ransfer grav, necons t i tuţional

de prerogat ive şi de responsab i l i tăţi către s t ructuri le neform ale de autoadm inis t rare

2



a coaliţiei de guv erna re, înch ega te în baza şantajulu i şi a coru perii d eputa ţilor, a

avut drept scop numai dorinţa de a scăpa de sarcina grea de reformare a justiţiei.

Transferul de prerogative şi responsabilităţi s-a asociat cu un plan diabolic de

subm inar e a org ane lor de ocrotir e a nor me lor de drept şi al autorităţii jude cătore şti

în part icula r.Nu lip sa de iniţiative legislative m ici o rep roşăm min istrulu i justiţiei,

dar lipsa totală a unei strate gii, a unui p roiect de re for m ă reală. Minis trul Justiţiei

prin activitatea sa compromite întregul sistem al justiţiei.

Chia r din start vom m enţion a faptu l că, per soa na m inistru lui justiţiei este

com pro mi să prin activităţile para lele func ţiei sale şi anu m e: lansarea com pani ei

aeriene Fly O ne ime diat num irii sale în funcţie. De altfel, un fost mem bru al PD ,

domnul Andrei Popov, a declara t publ ic că, scopul lansări i companie i es te

fa l imentarea companie i de s ta t Air Moldova.

In con tinu are vom a naliza activităţile pro fes ion ale ale min isterulu i justiţiei

dup ă intrarea în fu ncţie a nou lui m inistru al justiţiei.

1 . As tfe l , do mnu l V ladim ir Cebo tari anu nţa cu mu lt fas t despre iniţierea

uno r acţiuni în regre s împo triv a fun cţion arilo r de stat vino vaţi de cor dam nar ea

Republic i i M old ova la CE DO . In primul rând, vom me nţiona că, aceas tă acţiune a

fost iniţiată în mod selectiv, nef iind înain tate preten ţii pe mar gine a tu turor

dosare lor pierdute la CEDO, mai a les pe cauzele unde Republica Moldova a

pierdut sume mari de bani. In al doilea rând, vom menţiona faptul ce. , cauzele

iniţiate, cu toate că, sunt de interes pub lic ma jor , fap t care pre sup une trans pare nţă

ma xim ă, după info rm are a pub lică despre iniţierea lor, alte inform aţii nu au fost

prezenta te publ icului . Mai mult , conf orm opinie i specia l işt i lor , aces te cauze sunt

com pro mi se şi nu au sorţi de izbâ ndă.

2. Min istrul justiţiei şi-a asum at oblig aţia de a tran spar entiz a activitatea

minis terului , cu toa te aces tea , aces ta , a refuz at prezen tarea un or inform aţii publ ice

legate de exam inarea cauzelor la CED O, în aces t sens f i ind necesară intervenţia

instan ţelor de jud eca tă şi a Curţii Con stituţiona le pe ntru a putea acce de la

informaţii (cauza Jurişti i pentru d repturi le om ului îm potr iv a M inis terului jus t iţie i

privin d accesul la info rm aţie).

3. Faptul că, în activitatea sa ministrul justiţiei foloseşte duble standarde se

dem ons trea ză şi prin fap tul că, acesta, înai ntân d acţiuni de regres îm potr iva

persoanelor vinovate de condamnarea Republ ic i i Moldova la CEDO, nu execută

obliga ţia sa legală de a pre zen ta scuze p ubli ce celor care au avu t de suferit de pe

urm a acţiunilo r ilegale ale statului. De altfe l, nu este clar dacă, pierder ea c auzelor

la CE D O nu se dato reaz ă şi activităţii agentul ui guv ern am enta l, care, recent a fost

înlocui t pentru nişte motive neclare . Notăm că, exis tau zvonuri că, domnul Li l ian

Apo stol a plecat pe ntru a nu i se iniţia dosar pena l.

3



4. Ministrul justiţiei şi-a asumat obligaţia de a fortifica protecţia drepturilor

şi libertăţilor fu nd am en tale ale om ului, aplic area cât mai rară a măsu rilor

preventive privative de libertate cât şi a pedepselor privative de liberate. La acest

capitol însă se constată doar regres, or, se atesă o creştere vădită a numărului

per soan elor deţinute ilegal, încălca rea principiu lui publ icităţii pro cesu lui de

jud eca tă, deten ţia per soa nelo r în condiţii contrare art. 3 din Co nv enţia EDO , lipsa

unor acţiuni pentru înc hiderea pe ni tenciarului nr . 13 şi t ransferarea persoan elor din

cadru l acestui peni tenc iar în alt peni tencia r, or, C ED O de ja de mu lţi ani a declarat

că, cond iţiile din cadru l peniten ciaru lui nr. 13 sunt con tare art. 3 din C onv enţie,

reprezen tând o problem ă s is temică, fapt pentru care Rep ubl ica Mo ldova pierde

cons tant sum e de bani din cauza inac ţiunii m inister ului justiţiei. Not ăm că, la

capi tol exis tă s ta t is t ic i , rapoarte care confirmă creşterea cons tantă a numărului

persoane lor plasa te în detenţie prevent ivă, în jur d e 80% din cazuri le în care

proc uror ul solicită arestul preven tiv sunt satisfăcut e de către instanţa de jud eca tă.

Actualmente , aces t procent ar putea f i mai mare .

5. Este adev ărat că, min isteru l justiţiei s- a activizat în cee a ce priveşte

prezentare a proiec te lo r de lege legate de refor ma jus t iţie i , însă majori ta tea

proiec te lor de lege au drept scop unele t ransformări de formă, nu şi de fond. Mai

mult , o mare p arte dintre iniţia t ive au drept scop l imitarea d repturi lor fund am enta le

a le omu lui într-un mod contrar s tandardelor internaţionale .

As tfel, se dor eşte limitar ea dreptulu i la viaţa priv ată prin p rom ov area

proiec tului big brother , permiterea interceptări i convorbir i lor te lefonice , veri f icarea

core spon den ţei, a poştei electron ice în baza autoriz aţiei proc uro rului fa ră

• 1 • • o

A

imp licarea in stanţei de jud eca tă. In conte xt notăm că, societa tea civilă a înain tat un

demers prin care sol ic i tă preşedinte lui Republ ic i i Moldova despre res t i tuirea spre

reex am inar e a legii priv ind testare a integrităţii instituţiona le. Din acest dem ers se

consta tă prac ticile vicioa se ale min isteru lui. Astfel , în cadru l şedinţei p arlam enta re,

s-a menţiona t că, proi ectul a trecut exp ertiza C om isiei de la Veneţia, dar s-a omis

men ţionarea faptului că ul ter ior proiec tul a fos t mod if ica t esenţia l , prevăzând un

nou me can ism . In plus, nu s-a me nţiona t că noul pro iect nu a soluţionat prev ede rile

pro blem atice la care a atras atenţia Com isia de la Ven eţia în opinia sa din

decembr ie 2014 .

6. Min istrul justiţiei vor beşte despre of erir ea unu i rol mai activ al

jud ecăto rul ui la exam inar ea cau zelo r în instan ţa de jud eca tă, însă proiectele, iniţiate

vize ază limitar ea acestui rol al jud ecăto rulu i, care într-o serie de acţiuni proc esua le

(ex: măsu rile de asig urare a acţiunii) vor ave a doar un rol form al. De altfel ,

minis trul justiţiei este ten tat să retrag ă o serie de dreptu ri ale ins tanţelor de

judec ată la exam inarea cauzelor şi impu nerea unor obl igaţi i ne jus l i f ica te ,

excluzând orice ma rjă de apreciere a ins tanţei . Es te regre tabi lă part ic iparea

min istrulu i justi ţiei, la acţiune a de „ex ecu ţie pu bli că a uno r jud ecăto ri, prin

interm ediul C SM . De altfel, această acţiune are drept sco p de a intim ida s sternul

judecătore sc şi de a-1 subo rdon a pol i t ic .

4



Min istrul justiţiei nu a avut nici o reacţie la atacurile p ubli ce a e do mn ului

Ion Druţă la adresa unor demnitari europeni, care denunţau public abuzurile

s is temului judecător esc şi a le organelor de autoadm inis t rare . Prob ab 1, minis t rul

era de acord cu poz iţia do mn ului Dru ţă. Da că e aşa, atunci nu este clar de ce acesta

nu a con dam nat reac ţia amb asad oru lui S UA în privinţa iniţierii urmării pe nale

împot r iva judecă to ru lu i , Dom nica Mano le .

7. Ministrul justiţiei este tentat să limiteze libertatea profesiei de avocat prin

transmiterea competenţelor refer i toare la cariera avocaţi lor în subordinea

min isterulu i f ără a se ţine con t de specificu l profe siei de avo cat şi că, anteri or o

asemenea prac t ică s -a dovedi t a f i foarte vic ioasă. Totodată se încearcă impunerea

asigurării prof esio nal e a avoc aţilor, în lipsa oricăro r statistici, probe, ar gum ente ,

care ar jus t i f i ca imp unerea u nor asem enea ob l igaţi i . Spre regre t însă, minis terul nu

face nimic pen tru a clar ifica sistemul fisc al al avo caţilor, asigu rarea restituirii

con for m e a ono rariilo r de către instanţele de jud eca tă, atât a celor achitata în cadrul

instanţei cât şi a celor achitate în cadrul proce dur ilor e xtra jud iciar e.

8. Ministerul justiţiei nu întreprinde nimic real în vederea fortificării

instituţiei medier ii şi a om bu dsm anu lui, am bele fiin d de facto lipsă în Repu blica

Moldova .

9. Nu este clar ce întrep rine m iniste rul justiţiei în vede rea luptei cu violen ţa

în famil ie şi împotr iva minor i lor .

10. Ministrul justiţiei nu are nici o strategie în ceea ce priveşte lupta cu

exam inarea cau zelor în ins tnţa de judec ată în te rmen i nerezon abi l i . Un ica ce face

minis terul , es te promovarea unui proiec t de lege prin care să înlăture răsDunderea

materia lă a s ta tului pentru încălcarea termenului rezonabi l de examinare a

cauzelor , bazându-se pe nişte ipoteze extrem de grave şi anume că, persoanele ar

putea abuziv să încaseze de la s ta t pre judic i i le materia le prin examinarea tardivă a

cauzelor , or , o asemena încasarea prin definiţie nu poate f i abuzivă, deoarece poate

fi făcută doar prin interm ediul unei hotărâri judecătore şt i .

11. Co nfo rm pro gram ului se indică despre crearea unor m ecan sme de

promovare doar a persoanelor integre în cadrul s is temului judecătoresc , zu toa te

aces tea , devin din ce în ce mai dese cazuri le de pr om ova re a judecători lo r pe

cri ter i i exclus iv pol i t ice , a unor persoane compromise cu veni turi ne jus t i f ica te . în

acest sens nu este ref orm at Institutul Nation al al Justitei, acea institu:ie care

9 9 y

i

t rebuie să as igure accedere a în funcţie de jude cător , pro curor a persoanelor cu

adev ărat pregătite, cu o repu taţie irepro şabilă.

13. în activităţile legate de lupta cu corupţia, se atestă doar o mimare a

reform ei , l ipsa acţiuni lor de implemen tare a ins trum ente lor exis tente , mo dif icar ea

per ma nen tă a instr um ente lor pentr u a bloc a lupta cu coru pţia, lupta cu corupţia

exclus iv pe cr i te ri i pol i t ice . Actualm ente m inis terul jus t iţie i pro mo vează pachetul

5



de integr i ta te , însă nu înt rep r inde acţiuni rea le în ved erea d epol i t i zăr i i s t ructur i lor

respo nsab i le de lup ta cu corup ţia şi l ipsa de integr i ta te . M inis terul jus t iţie i nu face

nimic în vederea garantăr i i cer t i tudini i jur idice şi neadmi ter i i prac t ic i i judecătoreşt i

neun i f o r m e .

17. Min is terul jus t iţie i nu înt rep r inde nic i o acţiune în ve dere a garantăr i i

repar t izăr i i a lea tor i i a cauzelo r în ins tanţele de jud eca tă. Ast f e l , as tăzi c ont in uă

pract ic i le de man ipul are a repar t izăr i i a lea tor i i pr in in terme diul blocăr i i

jude cător i lo r nedo r iţi , dep une rea d e căt re rec lam anţi a aceleea şi acţiuni de mai

mu l te ori în ved erea a ju nge r i i cauze i la jud ecăto rul pot r ivi t , anula rea pe parcu rsul

anului a di spoz iţi i lor pr ivin d forma rea com plete lor de jud ec ată şi reform area

pe r m anen t ă a com pl e t e l o r de j ude ca t ă con t r a r ho t ăr â r i l o r C SM e t c .

în ca l i t a te de deputaţi de nenum ărate or i am atenţionat a supra agravăr i i

perm ane nte a s i tuaţie i în dom eniu l jus t iţie i , asu pra m odu lui nep rofe s ionis t de

con duc ere a min is terului jus t iţie i de căt re dom nul Vla dim ir Cebo tar i , care nu face

nimic decât să pu nă umărul l a ins taura rea dic ta tur i i , d i s t rug erea indep ende nţei

jus t iţie i ş i a profes i i lor co nex e jus t iţie i . A stăzi , culp abi l i za rea ce lor la lţi a cons t i tu i t

s ingura s t ra tegie a minis t rului ş i anume s t ra tegia unei fa l se imagini în ochi i unor

cercur i de îna lţi fun cţiona r i europe ni . Jus t iţia are l ipsur i foar te m ar i . P roblem a es te

că defe cte le jus t iţie i nu se îndre aptă de la s ine şi n ic idecu m pr in abord ăr i

dem ago gice şi pop ul i s te . Crea rea unui s i s tem judi c iar per f orm ant , corect s i c redibi l

p r e supune r e f o r m ă , p r e supun e concepţi e , p r e supune e l ab or a r ea unor codur i no i ,

refo rm area Ins t i tu tului Na ţiona l a l Jus t iţie i , Cent rului N aţiona l de Exper t ize

Judic iare , a l t e s t ructur i .

Astăzi s înte m nev oiţi să con s ta tăm că, af lar ea în cont inu are a do mn ului

Cebo tar i în f run tea Min is terulu i jus t iţie i va deter iora prog res iv s i tuaţia în do me niul

jus t iţie i ş i funcţionăr i i adecvate a personalului d in domeniul jus t iţie i .

Dispoz i t i vu l

Av înd în vede re ce le menţion ate ma i sus şi în baza preve der i lo r C onst i tuţie i

Republ ic i i Moldova şi a l tor ac te l egis la t ive în vigoare , pr in prezenta moţiune

s implă sol ic i tăm in iţierea ime dia tă a proce dur i i d e dem i tere a l minis t rului jus t iţie i ,

dom nul V l ad i m i r C ebo t a r i .



O [/ctLC

~ /

oJl MllVucl

J f . I r i w T

y / / y /

^Avotv.

cM

z r s t / j

( / . ^otoMuC-

V. Cebotari _ Motiune

Documents

Transcript of V. Cebotari _ Motiune