untitledGHID
- 2020 -
2
Prezentul ghid îi are ca scop de a oferi medicilor veterinari, fermierilor, autoritilor veterinare, industriei de medicamente de uz veterinar i asociaiilor,
îndrumri practice cu privire la utilizarea prudent a substanelor antimicrobiene, în special a antibioticelor, în medicina veterinar.
CUPRINS 1. INTRODUCERE ……………………………………………………………………………….. 3 2. DEFINIII ……………………………………………………………………………………… 4 3. DOMENIU DE APLICARE I SCOP ………………………………………………………. 5 4. CADRUL DE REGLEMENTARE …………………………………………………………….. 5 5. CONSIDERAII GENERALE PRIVIND UTILIZAREA PRUDENT A SUBSTANELOR
ANTIMICROBIENE …………………………………………………………………………… 6 5.1. Aspecte care trebuie luate în considerare înainte de a utiliza substane antimicrobiene …6 5.2. Aspecte specifice care trebuie luate în considerare înainte de a utiliza substane anti-microbiene în cazul crora riscul pentru sntatea public este estimat ca fiind crescut …... 8 5.3. Aspecte specifice care trebuie luate în considerare înainte de a utiliza substane antimicrobiene care sunt utilizate în afara indicaiilor din prospect sau nu sunt autorizate pentru utilizare la animale ……………………………………………………………….…… 8 5.4. Administrarea oral a substanelor antimicrobiene la grupuri de animale prin hran i ap de but …………………………………………………………………………………. 10
6. RESPONSABILITI ………………………………………………………………………….. 10 6.1. Medicul veterinar de liber practic ……………………………………………..……... 10 6.2. Distribuitorul angro ……………………………………………………………………… 12 6.3. Comercializarea cu amnuntul ………………………………………………………... 12 6.4. Persoana care administreaz substana antimicrobian ……………………………. 13 6.5. Proprietarii de animale …………………………………………………………………... 13 6.6. Operatorul din sectorul hranei pentru animale …………………………………….. 14 6.7. Operatorul din sectorul alimentar – procesatori ……………………………………… 17 6.8. Asociaiile de cresctori de animale …………………………………………………….. 17 6.9. Asociaii ale fabricanilor i distribuitorilor de medicamente de uz veterinar ……. 17 6.10. Autoriti competente ………………………………………………………………….. 17
Agenia Naional pentru Sigurana Alimentelor ……………………………………………. 17 Centrul Republican de Diagnostic Veterinar ....................……………………………………18 7. CONTRAVENII I SANCIUNI ………………………………………………………….. 19 ANEXE ……………………………………………………………………………………………. 20 Anexa 1 …………………………………………………………………………………………….. 20 Anexa 2 ……………………………………………………………………………………………. 20 Anexa 3 ……………………………………………………………………………………………. 20
3
1. INTRODUCERE
Utilizarea pe scar larg a substanelor antimicrobiene în medicina uman i veterinar în ultimii ani a accelerat apariia i rspândirea microorganismelor rezistente.
Consecinele sunt foarte grave deoarece se estimeaz c, în fiecare an, infeciile rezistente la antimicrobiene provoac decesul a cel puin 25 000 de pacieni.
Se estimeaz c, pân în anul 2050, fr a se implementa aciuni concrete, rezistena antimicrobian va genera anual, la nivel global, un numr de 10 milioane de decese premature.
Antibiorezistena are impact nu numai asupra sntii publice ci i la nivel economic prin costurile generate de tratamente, costurile sociale, scderea productivitii i a competitivitii.
În Republica Moldova în acest sens s-a elaborat o strategie naional i un plan de aciuni de combatere a rezistenei la antimicrobiene în medicina veterinar, deoarece antibiorezistena trebuie considerat o problem de securitate a sntii publice, pentru care trebuie luate angajamente la nivel naional i internaional.
Toate prile implicate în elaborarea unei strategii trebuie s ajung la un consens, astfel încât lupta pentru combaterea rezistenei antimicrobiene s fie eficient, prin: • msuri pentru evitarea utilizrii preventive a substanelor antimicrobiene, aciuni
sanitar- veterinare pentru a restriciona administrarea la animale de antimicrobiene care sunt de o importan critic pentru sntatea uman inclusiv îmbuntirea practicilor de prescriere i utilizare prudent a substanelor antimicrobiene, (de exemplu, administrarea s se efectueze numai pe baza testrii sensibilitii la antimicrobiene);
• promovarea i facilitarea punerii în aplicare a msurilor pentru prevenirea infeciilor la animale, cum ar fi vaccinarea i însprirea msurilor de biosecuritate, în scopul de a reduce presiunea infecioas i, prin urmare, necesitatea de a utiliza antibiotice;
• utilizarea instrumentelor de diagnosticare, inclusiv teste rapide în sectorul veterinar ca mijloc de aplicare corect a prescrierii de substane antimicrobiene.
Abrevieri utilizate pe parcursul textului: ANSA – Agenia Naional pentru Sigurana Alimentelor, EMA – Agenia European a medicamentelor, DM/RSA – Direcii municipale/raionale pentru Sigurana Alimentelor, IP CRDV – Întreprinderea Public Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, RPC – Rezumatul caracteristicelor produsului.
4
2. DEFINIII În înelesul prezentului ghid se utilizeaz termenii definii din legislaia specific: Medicament de uz veterinar - a) orice substan sau combinaie de substane destinate tratrii sau prevenirii bolilor
la animale; sau b) orice substan sau combinaie de substane care poate fi utilizat sau administrat
la animale pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funciilor fiziologice, prin exercitarea unei aciuni farmacologice, imunologice sau metabolice sau pentru a stabili un diagnostic medical.
Perioada de ateptare - intervalul de timp dintre ultima administrare a medicamentului de uz veterinar la animale, în condiii normale de utilizare, în conformitate cu prevederile Legii 119/2018, pân în momentul în care se obin alimente provenite de la astfel de animale, necesar pentru a proteja sntatea public i pentru a garanta c aceste alimente nu conin reziduuri în cantiti care depesc limitele maxime de reziduuri;
Antimicrobian - orice substan produs pe cale sintetic sau natural pentru a distruge sau a împiedica dezvoltarea de microorganisme, de exemplu bacteriile, viruii sau ciupercile, precum i paraziii, în special protozoarele.
Antibiotic - antimicrobian obinut dintr-un microorganism sau derivat dintr-un microorganism, care poate s distrug sau s împiedice dezvoltarea altor microorganisme.
Premix pentru furaje cu coninut medicamentos - orice medicament de uz veterinar preparat pentru fabricaia ulterioar a furajelor cu coninut medicamentos;
Furaj cu coninut medicamenos - orice amestec din unul sau mai multe medicamente de uz veterinar i unul sau mai multe furaje, gata preparat pentru introducerea pe pia i care este destinat hrnirii animalelor fr o prelucrare ulterioar, cu proprieti curative, preventive sau alte proprieti specifice unui medicament de uz veterinar;
Registru de stat al medicamentelor de uz veterinar – sistem informaional automatizat care conine totalitatea informaiilor (datelor) cu privire la medicamentele de uz veterinar înregistrate, conform prevederilor prezentei legi, pentru producere, comercializare, utilizare în practica veterinar, import i export, inut de Agenia Naional pentru Sigurana Alimentelor;
Tratament metafilactic - administrarea medicamentului de uz veterinar în acelai timp la un grup de animale clinic sntoase (dar probabil infectate) aflate în contact, pentru a le împiedica s dezvolte semne clinice i pentru a preveni rspândirea bolii. Înainte ca medicamentul de uz veterinar s fie utilizat, trebuie s fie stabilit prezena bolii în grup/turm. Aplicarea metafilaxiei va trebui s fie combinat întotdeauna cu o administrare de tratament.
Utilizare în cascad a medicamentelor de uz veterinar - utilizarea unui medicament de uz veterinar autorizat pentru animale dintr-o alt specie sau pentru animale din aceeai specie, dar pentru o afeciune diferit. Dac medicamentul de uz veterinar nu este autorizat, tratamentul se poate efectua cu un medicament de uz uman autorizat, pentru utilizare la aceeai specie sau la alte specii pentru afeciunea în cauz sau penru alt
5
afectiune. Dac medicamentul de uz veterinar nu exist, tratamentul se poate efectua cu un medicament de uz veterinar preparat extemporaneu de ctre o persoan autorizat conform legislaiei nationale, pe baza unei prescripii veterinare.
Prescripie medical veterinar - orice recomandare pentru un medicament de uz veterinar emis de un medic veterinar, în conformitate cu legislaia naional în vigoare.
Prospect - document care însoete medicamentul de uz veterinar i cuprinde descrierea detaliat a modului de utilizare, dozele, indicaiile, contraindicaiile, reaciile adverse ale produsului, precum i alte informaii utile;
Etichet - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care se aplic pe ambalajul primar sau secundar i pe care sînt înscrise informaii referitoare la medicamentul de uz veterinar.
Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) - document în care se regsesc detaliat date despre indicaia medicamentului de uz veterinar, doze i include atenionrile speciale cu privire la utilizarea responsabil a acestuia, prin prisma riscului de apariie a rezistenei la antimicrobiene. RCP-ul reprezint un „instrument” pentru a prezenta utilizatorului informaiile cele mai importante i pentru a-i permite acestuia s se conformeze principiilor referitoare la utilizarea responsabil.
3. DOMENIU DE APLICARE I SCOP Prezentul ghid se refer la utilizarea prudent a substanelor antimicrobiene la
animale i, în special, la modul de limitare a dezvoltrii rezistenei la antimicrobiene. Prevederile ghidului reflect concluziile Consiliului Europei - privind impactul
rezistenei la antimicrobiene în sectorul sntii umane i în sectorul veterinar – abordarea principiului „One Health”, adoptate la 22 iunie 2012, i în Raportul privind provocarea microbian-ameninrile tot mai mari reprezentate de rezistena la antimicrobiene, adoptat de Parlamentul European la 10 decembrie 2012.
Scopul prezentului ghid este de a oferi medicilor veterinari, fermierilor, autoritilor veterinare, industriei de medicamente i asociaiilor, îndrumri practice cu privire la utilizarea prudent a substanelor antimicrobiene, în special a antibioticelor, în medicina veterinar.
4. CADRUL DE REGLEMENTARE Utilizarea substanelor antimicrobiene la animale trebuie sã respecte normele i
cerinele naionale. Substanele antimicrobiene trebuie sã fie utilizate astfel cum se specificã în
informaiile despre medicamentul de uz veterinar întregistrat (rezumatul caracteristicilor produsului (RCP), prospectul de utilizare i etichetã).
În RCP sunt prevzute indicaiile aprobate pentru utilizarea unui medicament de uz veterinar, astfel cum au fost elaborate în cadrul procesului de evaluare a riscurilor.
Toate medicamentele de uz veterinar care conin substane antimicrobiene sunt subiect al procesului de înregistrare. Acest proces se desfoar în conformitate cu Legea 119/2018.
6
În timp pot apãrea date noi care necesitã efectuarea de modificãri ale condiiilor înregistrrii de introducere pe piaã, de exemplu, modificãri aduse dozei recomandate, pentru a îmbunãtãi eficiena terapeuticã.
Legislaia actualã i anume Legea nr.119 din 05.07.2018 cu privire la medicamente de uz veterinar, permite actualizarea informaiilor despre medicamentul de uz veterinar (RCP, prospect însoitor, etichetã).
Legislaia sanitar-veterinar în vigoare privind furajele medicamentate reglementeaz condiiile privind fabricarea acestora prin încorporarea în furaje a medicamentelor de uz veterinar înregistrate în acest scop, comercializarea i utilizarea furajelor medicamentate în hrana animalelor.
5. CONSIDERAII GENERALE PRIVIND UTILIZAREA PRUDENT A SUBSTANELOR ANTIMICROBIENE
Folosirea nejustificat a antimicrobienelor, a grbit fenomenul de antibioticorezisten, ceea ce a dus la selectarea de microorganisme rezistente la un anumit tip de antimicrobian, sau chiar cu rezisten multipl.
Apariia în ultima perioad a agenilor patogeni cu rezisten multipl la antimicrobiene, precum i eecurile legate de tratamentele aplicate, a atras atenia asupra acestui fenomen atât autoritilor din domeniul medicinei umane, cât i veterinare, naionale i internaionale.
Dezvoltarea rezistenei poate fi redus, cu condiia respectrii unor serii de msuri în scopul prelungirii duratei de via (de utilizare eficace) a antimicrobienelor, atât în medicina uman cât i veterinar.
Folosirea antimicrobienelor ar trebui s fie limitat la situaiile în care acestea sunt necesare, iar alegerea lor, trebuie s ia în considerare o serie de factori.
Utilizarea prudent a antimicrobienelor pentru minimizarea riscului de apariie i rspândire a fenomenului de rezisten, trebuie abordat într-un context mult mai larg, alturi de bunstarea animalelor, îmbuntirea condiiilor de igien, nutriie, status imunologic (stimulare nespecific i specific prin vaccinare) etc. Prevenia este foarte important în acest proces de reducere a nevoii utilizrii antimicrobienelor. Aceasta se poate obine printr-o abordare holistic a problemei.
5.1 Aspecte care trebuie luate în considerare înainte de a utiliza substane antimicrobiene
Aspecte generale: Este important ca veterinarii s aib în vedere reducerea consumului de
antimicrobiene. Aceasta se poate realiza prin: • Prevenirea bolilor prin asigurarea biosecuritii i îmbuntirea condiiilor de
igien; • Utilizarea raional i specific a antimicrobienelor pentru evitarea rezistenei
încruciate i a corezistenei; • Limitarea utilizrii numai la situaiile strict necesare;
7
• Utilizarea ca tratament specific pentru o boal a carei diagnosticare s-a fcut în baza examenului clinic i ori de câte ori este posibil, pe baza rezultatelor testelor de sensibilitate microbiologic;
• Utilizarea unui agent antimicrobian cu spectru cât mai restrâns posibil. Pentru a limita la minimum utilizarea antimicrobienelor trebuie acordat prioritate
prevenirii infeciilor, întrucât reducerea numrului de infecii reduce numrul tratamentelor necesare. Reducerea incidenei bolilor la animale i a infeciilor zoonotice conduce la scderea necesitii utilizrii antimicrobienelor.
Obiectivul de reducere a utilizrii substanelor antimicrobiene este, de asemenea, în conformitate cu regulile de bunstare a animalelor, având scopul de a reduce densitatea populaiei animalelor în ferme. Densitatea mare de animale în ferme este considerat a fi un factor de risc major în apariia i rspândirea infeciilor ce necesit utilizarea de antimicrobiene pentru a reduce suferina animalelor bolnave.
Aspecte specifice: Atunci când situaia impune utilizarea antimicrobienelor (pentru protejarea sntii
animalelor i pentru bunstarea acestora), trebuie s se respecte urmtoarele principii: • prescrierea i eliberarea de substane antimicrobiene trebuie sã fie justificate
printr-un diagnostic veterinar, în conformitate cu stadiul actual al cunotinelor tiinifice; • în cazul în care este necesar sã se prescrie o substanã antimicrobianã, prescripia
medicalã ar trebui sã se bazeze pe un diagnostic realizat în urma examinãrii clinice a animalului de cãtre medicul veterinar care prescrie substana antimicrobianã. Atunci când este posibil, trebuie efectuate teste de sensibilitate la antimicrobiene pentru alegerea substanei antimicrobiene potrivite.
În anexa nr. 1 sunt prezentate clasele de substane antimicrobiene care pot fi utilizate în medicina veterinar i care prezint un risc sczut sau limitat pentru sntatea public (conform documentului EMA/381884/2014 din 18 Decembrie 2014 - Veterinary Medicines Division/CVMP/CHMP “Answers to the requests for scientific advice on the impact on public health and animal health of the use of antibiotics in animals”), cu meniunea c trebuie redus la minimum utilizarea nejustificat a acestora. Aceste substane antimicrobiene nu sunt lipsite de un impact negativ asupra dezvoltrii rezistenei la antimicrobiene i este important ca ele s fie utilizate responsabil;
• utilizarea medicamentelor de uz veterinar care conin substane antimicrobiene trebuie sã se facã numai în baza i inând cont de indicaiile din prospect, etichetã i RCP. Utilizarea în afara indicaiilor duce la instalarea fenomenului rezistenei; trebuie evitat utilizarea iresponsabil, inclusiv utilizarea inutil sau perioade de tratament nejustificat de lungi, iar efectuarea tratamentului în grup (metafilactic) trebuie efectuat doar în situaia în care tratamentul individual nu este posibil;
• tratamentul metafilactic antimicrobian trebuie prescris numai atunci când existã o nevoie realã de tratament. În astfel de cazuri, medicul veterinar trebuie sã justifice i sã documenteze tratamentul pe baza datelor clinice cu privire la dezvoltarea unei boli într- un efectiv de animale;
8
• trebuie sã se evite profilaxia de rutinã i sã fie aplicatã numai în situaii exceptionale; • ori de câte ori este posibil, trebuie sã se evite administrarea de medicamente de
uz veterinar cu substane antimicrobiene la un efectiv întreg de animale. Animalele bolnave trebuie izolate i tratate individual (de exemplu, prin administrarea de substane injectabile);
• atunci când se ia o decizie cu privire la tratamentul antimicrobian, trebuie sã se ia în considerare toate informaiile referitoare la animale, cauza i natura infeciei i gama de produse antimicrobiene disponibile;
• prima alegere ar trebui sã fie întotdeauna o substanã antimicrobianã cu spectru restrâns, cu excepia cazului în care testele de sensibilitate prealabile – susinute, dupã caz, de date epidemiologice relevante – indicã faptul cã aceasta ar fi ineficientã;
• trebuie evitatã utilizarea substanelor antimicrobiene cu spectru larg i a combinaiilor de substane antimicrobiene (cu excepia combinaiilor fixe coninute în medicamentele de uz veterinar înregistrate);
• în cazul în care un animal sau un grup de animale suferã de infecii recurrente care necesitã tratament antimicrobian, ar trebui depuse eforturi pentru eradicarea tulpinilor de microorganisme;
• (prin identificarea pentru care boalã este recurentã) i modificarea condiiilor de producie, cretere i/sau gestionare a animalelor;
• reducerea la minimum a utilizrii agenilor antimicrobieni care prezint riscul de propagare a rezistenei transmisibile;
• tratamentul antimicrobian trebuie efectuat în conformitate cu instruciunile din prescripia medicului veterinar;
• rezultatele tratamentului antimicrobian trebuie sã fie reevaluate în mod regulat, pentru a evita administrarea inutilã de medicamente de uz veterinar;
• utilizarea preoperatorie a substanelor antimicrobiene trebuie sã fie redusã la minimum prin utilizarea unor tehnici aseptice;
• atunci când este posibil, sunt preferabile strategiile alternative pentru controlul bolilor care s-au dovedit a fi la fel de eficiente i de sigure (de exemplu, vaccinuri, autovaccinuri) în locul tratamentului antimicrobian.
5.2 Aspecte specifice care trebuie luate în considerare înainte de a utiliza substane antimicrobiene în cazul crora riscul pentru sntatea public este estimat ca fiind crescut
Multe dintre substanele antimicrobiene sunt utilizate atât la animale cât i la om. La utilizarea substanelor antimicrobiene a cror risc pentru sntatea public este
estimat ca fiind crescut, este necesarã o atenie specialã pentru a asigura eficacitatea continuã a acestor substane antimicrobiene i pentru a reduce la minimum dezvoltarea rezistenei la antimicrobiene.
Aceste substane antimicrobiene ar trebui s fie incluse în schemele de tratament numai în cazul în care medicamentele de uz veterinar alternative (inclusiv ageni antimicrobieni) care prezint un risc mai redus pentru sntatea public nu au dat
9
rezultate i numai dup efectuarea testelor de sensibilitate. Clasele de substane antimicrobiene în cazul crora riscul pentru sntatea
public este estimat ca fiind crescut sunt prezentate în anexa nr. 2 (conform documentului EMA/381884/2014 din 18 Decembrie 2014 -Veterinary Medicines Division/CVMP/CHMP “Answers to the requests for scientific advice on the impact on public health and animal health of the use of antibiotics in animals”).
Înainte de a folosi astfel de substane antimicrobiene la animale, ar trebui luate în considerare urmãtoarele aspecte:
• utilizarea substanelor antimicrobiene de importanã criticã ar trebui sã se limiteze la cazurile în care nu exist altã alternativã;
• utilizarea numai dupã ce un medic veterinar a stabilit, în baza testelor de sensibilitate la substane antimicrobiene i a datelor epidemiologice relevante, cã nu este disponibilã nicio altã substanã antimicrobianã afarã de cele de importanã criticã în situaia respectivã;
• administrarea medicamentelor de uz veterinar care conin substane antimicrobiene de importanã criticã trebuie sã se facã numai în baza i inând cont de indicaiile din prospect, etichetã i RCP;
• utilizarea în afara indicaiilor duce la instalarea fenomenului de rezistenã.
5.3 Aspecte specifice care trebuie luate în considerare înainte de a utiliza substane antimicrobiene care sunt utilizate în afara indicaiilor din prospect sau nu sunt autorizate pentru utilizare la animale
• în situaii excepionale, când nu exist substane antimicrobiene alternative, cu indicaii pentru speciile int respective, sau nu sunt autorizate pentru utilizare la animale, se acceptã utilizarea substanelor antimicrobiene fãrã respectarea indicaiilor din prospect (procedura - ″în cascadã″), administrarea la animale a substanelor antimicrobiene “în cascad” trebuie înregistrat în registrul de consultaii i tratamente;
• administrarea substanelor antimicrobiene “în cascadã” se va efectua numai în situaia în care medicul veterinar care elibereazã prescripia medicalã sau decide tratamentul considerã cã utilizarea unei anumite substane antimicrobiene, în afara indicaiilor din prospect sau care nu este autorizat pentru utilizare la animale, este necesarã pentru a evita suferina animalelor bolnave. Utilizarea acestor substane ar trebui evitatã i limitatã strict la cazuri excepionale, ca de exemplu, în cazul în care existã motive etice pentru a face acest lucru i numai atunci când testele de laborator privind sensibilitatea la antimicrobiene au confirmat cã nicio altã substanã antimicrobianã nu ar fi eficientã;
• aceste substane ar trebui utilizate în mod excepional, preferabil numai la animalele de companie;
Clasele de substane antimicrobiene care nu sunt autorizate pentru utilizare la animale sunt prezentate în anexa nr. 3 (conform documentului EMA/381884/2014 din 18 Decembrie 2014 - Veterinary Medicines Division/CVMP/CHMP “Answers to the
10
requests for scientific advice on the impact on public health and animal health of the use of antibiotics in animals”).
5.4 Administrarea oral a substanelor antimicrobiene la grupuri de animale prin hran i ap de but
Ori de câte ori este posibil, tratamentul individual al animalului (animalelor) bolnave (de exemplu, utilizând tratamentele injectabile) este preferabil tratamentului în grup sau în masã, efectuat prin administrarea substanei antimicrobiene oral prin hranã sau prin adãugarea substanei antimicrobiene în apa de bãut sau în furaj. Atunci când se utilizeazã tratamentul în grup, ar trebui sã se inã seama de urmãtoarele elemente:
• tratamentul antimicrobian oral administrat prin furaje sau apã de bãut cu adaos de medicamente de uz veterinar trebuie sã fie administrat numai dacã este prescris de un medic veterinar;
• utilizarea medicamentelor de uz veterinar care conin substane antimicrobiene trebuie sã se facã numai în baza i inând cont de indicaiile din prospect, etichetã i RCP. Utilizarea în afara indicaiilor duce la instalarea fenomenului antibiorezistenei;
• substanele antimicrobiene trebuie administrate grupurilor de animale prin hranã sau apã de bãut numai în cazul în care existã semne de boalã sau infecie microbianã; un astfel de tratament nu trebuie administrat ca tratament profilactic;
• administrarea de substane antimicrobiene prin furaje sau apã ar trebui sã fie limitatã la animalele care necesitã tratament, iar sistemele de administrare a acestora trebuie sã fie adecvate;
• cantitãile de substane antimicrobiene administrate în furaje sau apã trebuie sã fie monitorizate i înregistrate în mod continuu;
• pentru a se asigura uniformitatea dozei medicamentului de uz veterinar care conine substane antimicrobiene administrat prin furaje, este important sã se asigure omogenitatea distribuiei în toata masa furajului, pentru ca fiecare animal sã obinã doza terapeuticã necesarã pentru tratarea bolii, în conformitate cu prescripia veterinarã;
• utilizarea fãrã respectarea indicaiilor (″în cascadã″) trebuie sã fie limitatã la minimum necesar i la situaii excepionale în care nu sunt disponibile alte opiuni de tratament autorizate;
• depozitarea i pãstrarea furajelor medicamentate trebuie sã se facã în condiii corespunzãtoare care sã nu cauzeze deteriorarea calitãii acestuia. Accesul la aceste depozite trebuie sã fie restricionat.
• furajele medicamentate neconsumate trebuie s fie predate spre denaturare unei firme specializate.
6. RESPONSABILITI 6.1 Medicul veterinar de liber practic:
• Prescrierea antimicrobienelor se realizeaz numai de ctre medicii veterinari de liber practic;
• Medicamentele de uz veterinar antimicrobiene trebuie prescrise numai dup
11
examinarea clinic a animalului de medicul veterinar de liber practic; • Medicii veterinari înscriu seria i numrul prescripiei în registrul de consultaii
i tratamente; • Medicii veterinari care prescriu medicamentele de uz veterinar trebuie s utilizeze
parafa prevzut în legislaia naional;
• În cazul în care se stabilete acelai diagnostic pentru un numr mai mare de animale dintr-o exploataie, se elibereaz o singur prescripie medical, pe al crei formular se menioneaz numerele de identificare ale animalelor supuse tratamentului cu antimicrobiene;
• Dac nu pot fi trecute toate numerele de identificare ale animalelor supuse tratamentului pe formularul de prescripie medical, la rubrica "Numrul/Numerele de identificare" se completeaz cu meniunea: "vezi registrul de consultaii i tratamente numrul ..../data ....";
• Unitile în care se desfoar activiti de asisten medical-veterinar sunt obligate s pstreze exemplarul de culoare roz al formularului de prescripie medical emis, pe o perioad de 5 ani de la data emiterii lor;
• Medicul veterinar este obligat s prescrie doar cantitatea de antimicrobiene necesar pentru efectuarea complet a tratamentului în cauz;
• În cazul medicamentelor de uz veterinar antimicrobiene care se administreaz animalelor de la care se obin produse destinate consumului uman, inclusiv ecvidee, medicul veterinar este obligat s înscrie în prescripia medical perioada de ateptare ce trebuie respectat pân la obinerea produselor de la animalele supuse tratamentului, în conformitate cu prospectul medicamentului de uz veterinar antimicrobian prescris i utilizat;
• Medicii veterinari de liber practic trebuie s sftuiasc fermierii în ceea ce privete elaborarea i implementarea programelor de imunizare, în asigurarea condiiilor optime de cazare/întreinere a animalelor i a programelor nutriionale;
• Medicii veterinari de liber practic pot s prescrie substane antimicrobiene numai fermelor cu care au relaii contractuale, iar pentru medicamentele prescrise, acetia trebuie s îi asume întreaga responsabilitate; selectarea celui mai potrivit produs antimicrobian trebuie s in cont, în principal, de circumstanele în care a aprut boala;
• Medicii veterinari de liber practic trebuie s se informeze i s cunoasc medicamentele antimicrobiene înregistrate în Registru de stat al medicamentelor de uz veterinar , modul în care acestea se utilizeaz i riscurile pentru produsele alimentare care apar urmare utilizrii necontrolate a acestora; în acest sens, ei trebuie s participe la cursurile de formare profesional continu i s studieze literatura de specialitate;
• Medicii veterinari de liber practic trebuie s cunoasc statusul de sntate al efectivului de animale pe care îl trateaz; în acest sens, medicii veterinari trebuie s in evidena detaliat a tuturor bolilor i tratamentelor efectuate animalelor din ferm/gospodria populaiei;
12
• Medicii veterinari de liber practic trebuie s stabileasc tratamente cu antimicrobiene doar atunci când este absolut necesar i s in cont de istoricul animalului/efectivului, semnele clinice observate în timpul examinrii, coroborate, când este cazul, cu rezultatul examenelor necropsice i cu examene de laborator;
• Medicii veterinari de liber practic trebuie s respecte calea de administrare i doza indicat în prospectul produsului antimicrobian;
• Justificarea utilizrii medicamentelor de uz veterinar în exploataiile comerciale de animale se face pe baza registrului de consultaii i tratamente al unitii de asisten medical- veterinar care deine un contract de prestri servicii medicale veterinare cu exploataia respectiv;
• Trebuie s notifice proprietarul animalului/animalelor cu privire la perioada de ateptare pentru lapte/carne/organe/ou/miere;
• Trebuie s respecte legislaia în vigoare, Statutul medicului veterinar i Codul de deontologie medical veterinar;
• Numai medicii veterinari au competena de a prescrie antimicrobiene pentru tratarea animalelor, în urma unei examinri i a unui diagnostic clinic;
6.2 Distribuitorul angro • Distribuia angro a medicamentelor de uz veterinar se face în baza unei autorizaii
sanitar-veterinare de funcionare cu profil de distribuie a medicamentelor de uz veterinar, obinut conform prevederilor art. 18 al Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitar- veterinar.
• Distribuitorii angro furnizeaz medicamente de uz veterinar antimicrobiene numai ctre unitile autorizate sanitar veterinar i anume, farmaciile veterinare, punctele farmaceutice veterinare, unitile în care se desfoar activiti de asisten medical- veterinar, exploataiile de animale, grdinile zoologice, rezervaiile naturale de animale, primriile/consiliile locale care dein adposturi de animale, asociaiile/organizaiile pentru protecia animalelor legal constituite i care dein adposturi de animale, ministerele sau structurile de servicii specializate ale statului pentru siguran i ordine public care dein animale.
• Achiziionarea medicamentelor de uz veterinar antimicrobiene de ctre unitile menionate mai sus se efectueaz numai pe baz de not de comand vizat, semnat i parafat de un medic veterinar de liber practic;
6.3 Comercializarea cu amnuntul • Comercializarea cu amnuntul a medicamentelor de uz veterinar antimicrobiene
se realizeaz numai prin farmacii veterinare i puncte farmaceutice veterinare; • Comercializarea cu amnuntul a medicamentelor de uz veterinar antimicrobiene se
realizeaz numai în baza unei prescripii eliberate de un medic veterinar de liber practic; • Este interzis comercializarea medicamentelor de uz veterinar antimicrobiene prin
internet.
13
6.4 Persoana care administreaz substana antimicrobian • Trebuie sã facã tratamentul cu substane antimicrobiene în baza prescripiei
medicale emise de cãtre medicul veterinar ca urmare a stabilirii unui diagnostic realizat în urma examinãrii clinice a animalului. Atunci când este posibil, trebuie sã se efectueze teste de sensibilitate la antimicrobiene pentru a determina alegerea substanei antimicrobiene potrivite;
• Sã obinã substanele antimicrobiene din surse autorizate, pe baza unei prescripii veterinare;
• Sã urmeze întotdeauna instruciunile aflate în prospectul însoitor, eticheta medicamentului de uz veterinar, mai ales atunci când trateazã animalele cu medicamente de uz veterinar pe cale oralã (substane antimicrobiene adãugate în furaje sau în apã);
• S fie contient de aspectele generale privind utilizarea prudent a substanelor antimicrobiene i de riscul de instalare a rezistenei la antimicrobiene.
6.5 Proprietarii de animale • Trebuie s utilizeze numai antimicrobienele prescrise de medicii veterinari
dup examinarea clinic a animalelor; • Nu trebuie s achiziioneze niciodat antimicrobiene de pe internet sau din
alte surse neautorizate; • Trebuie s ia msuri ce pot contribui la reducerea necesitii de a utiliza
antimicrobiene, i anume: îmbuntirea condiiilor de igien i biosecuritate în ferme (inclusiv msuri de
prevenire a introducerii infeciilor), cum ar fi: utilizarea unor haine i cizme separate pentru fiecare unitate; limitarea accesului; punerea la dispoziie a unor faciliti de splare i dezinfectare a mâinilor (cu spun lichid, ap cald i rece); asigurarea îndeprtrii rapide a animalelor moarte i împiedicarea accesului la acestea; aplicarea sistemului „totul plin-totul gol” în fiecare unitate; respectarea unui program strict de curare i dezinfectare; efectuarea de controale regulate de dezinfecie;
îmbuntirea sistemelor de cretere a animalelor prin oferirea de condiii adecvate de adpostire, de ventilare i de mediu pentru animale, precum i de instalaii adecvate i curate în timpul transportului (de exemplu, spaiile de adpostire i vehicule);
evitarea situaiilor stresante care pot slbi sistemul imunitar al animalelor, fcându-le mai susceptibile la infecii, de exemplu, limitarea transportului animalelor, reducerea la minimum a timpului de transport i asigurarea respectrii densitii recomandate a populaiei de animale (evitarea supraaglomerrii);
punerea în aplicare a altor tratamente zootehnice pentru a reduce la minimum îmbolnvirea i pentru a reduce utilizarea de antimicrobiene;
crearea unor sisteme integrate de producie care evit necesitatea de a cumpra i de a amesteca populaiile de animale i de a transporta animale cu stare de sntate necunoscut;
introducerea unor planuri de sntate specifice pentru fiecare efectiv de animale,
14
menite s duc la îmbuntirea treptat i continu a sntii efectivului de animale, precum i evitarea i descurajarea programelor de sntate în care animalele sunt tratate în mod sistematic cu antimicrobiene în mod profilactic;
instituirea de programe de control al unor boli specifice la animale (atât virale, cât i bacteriene) prin vaccinare i aplicarea politicilor de vaccinare;
utilizarea de alternative eficiente i sigure, dovedite tiinific, la antimicrobiene; utilizarea doar a furajelor i a apei sigure i de calitate.
• Proprietarii de animale de la care se obin alimente trebuie s pstreze documentele referitoare la achiziionarea, deinerea i utilizarea medicamentelor de uz veterinar antimicrobiene, inclusiv pentru animalele tiate;
• Furajele sau materiile prime utilizate pentru producerea furajelor în morile/mixerele/fabricile de furaje din cadrul exploataiilor de animale trebuie obinute de la furnizori autorizai/înregistrai sanitar veterinar, care aplic programe de autocontrol ce includ determinri privind contaminarea microbiologic;
• Trebuie consultat medicul veterinar cu care exploataia de animale deine contract de prestri servicii în interpretarea rezultatelor testelor de laborator. Ingredientele recunoscute ca prezentând un risc crescut pentru contaminarea microbiologic (ex: soia i derivate din soia, rapi i derivate din rapi, proteine de origine animal), trebuie evitate.
• Furajele trebuie s fie manipulate i transportate astfel încât s se evite contaminarea încruciat, depozitate în spaii sau containere închise sau în saci sigilai, iar spaiile de depozitare trebuie s nu fie expuse psarilor sau roztoarelor;
• Trebuie s existe i s se aplice proceduri de igienizare a vehiculelor, echipamentele trebuie întreinute corespunztor i curate periodic;
6.6 Operatorul din sectorul hranei pentru animale • Operatorii din sectorul hranei pentru animale care produc furaje medicamentate
trebuie s dein autorizaie eliberat de ctre DM/RSA; • În scopul asigurrii siguranei hranei pentru animale, precum i a trasabilitii
produselor, operatorii trebuie s respecte, în primul rând, cerinele generale privind igiena furajelor referitoare la instalaii, echipamente, personal, producie, controlul calitii, depozitare i documente;
• Operatorii trebuie s se asigure c toate ingredientele îndeplinesc standardele necesare, în special în ceea ce privete contaminarea microbiologic i c procesul de fabricaie nu permite contaminarea furajelor cu ageni microbieni care ar putea compromite sigurana hranei pentru animale;
• La fabricarea furajelor medicamentate trebuie utilizate doar premixuri pentru furaje medicamentate care sunt înregistrate în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar (link de pe site-ul ANSA http://registru.ansa.gov.md/ ).
• În afara cerinelor generale de igien, productorii de furaje medicamentate trebuie s respecte cerinele specifice în vigoare, respectiv:
deinerea de spaii, echipament tehnic, faciliti de depozitare i de inspecie adecvate i de personal cu cunotine i calificri în domeniul tehnologiei amestecului;
depozitarea premixurilor i furajelor medicamentate în spaii corespunztoare, separate i securizate, sau în containere închise ermetic care sunt special destinate pentru depozitarea de astfel de produse;
utilizarea de furaje conforme cu prevederile legislative în vigoare i care, în combinaie cu premixul autorizat pentru furaje medicamentate, produc un amestec omogen i stabil;
doza zilnic a medicamentului de uz veterinar trebuie s fie inclus într-o cantitate de furaj echivalent cu cel puin jumtate din raia zilnic de hran pentru animalele tratate sau, în cazul rumegtoarelor, s corespund cu cel puin jumtate din necesarul zilnic de suplimente nonminerale din raie.
• Operatorii trebuie s asigure o amestecare corespunztoare a furajelor cu premixurile medicamentate pentru a garanta obinerea unor furaje medicamentate omogene din punctul de vedere al distribuiei substanelor antimicrobiene. Acest lucru poate fi realizat prin aplicarea de msuri cum ar fi: evitarea riscului de neomogenitate în cazul amestecurilor complexe formate din mai
multe ingrediente ce au diametrele particulelor i densiti diferite; asigurarea distribuiei uniforme a ingredientelor active în cazul amestecurilor de
cereale destinate producerii furajelor combinate (unele ingrediente active sunt de natur mineral i au greutate mare, altele sunt uoare i pot avea încrctur electrostatic etc., aspecte ce pot genera distribuie neuniform putând conduce la apariia supradozrii în anumite puncte ale fluxului, chiar dac pe ansamblu cantitile încorporate sunt corespunztoare);
evitarea sedimentrii/concentrrii la baza amestecului a elementelor cu greutate/densitate mare (ingredientele de natura lipidic sau cele puternic hidrofile au tendin de aglomerare în bulgri în care pot fi antrenate componente uoare sau cu granulaie foarte fin);
asigurarea unei granulaii (diametrul particulelor) corespunztoare a componentelor din compoziia furajului, în cazul cerealelor mcinate, în scopul realizrii unei bune omogeniti i creterii digestibilitii (granulaia se poate determina prin sitare, pe sita circular cu ochiuri ptrate cu diametrul ochiurilor de 2,8 mm).
asigurarea ordinii de introducere, în procesul tehnologic, a ingredientelor, în funcie de natura acestora i de sistemele de mixare/amestecare folosite (orizontal sau vertical). În acest sens, la început, trebuie respectat introducerea macrocomponentelor într-o cantitate, apoi introducerea aditivilor i la final, componenta fluid, dup caz;
asigurarea corespunztoare a timpului de mixare, în scopul obinerii unei rate de omogenizare ridicate;
efectuarea testrii omogenitii produsului i respectiv a ingredientelor active prin determinarea unor parametri din probe recoltate din puncte diferite ale unui lot în
16
vrac sau prin recoltarea probelor la timpi diferii pe parcursul prelucrrii (testarea la timpi diferii aduce informaii preioase asupra timpului de mixare necesar (eficiena instalaiei), iar testarea din puncte diferite va aduce informaii asupra omogenitii produsului finit). • În vederea evitrii contaminrii încruciate, operatorii trebuie s ia msuri
adecvate pentru a reduce transferul de substane antimicrobiene la loturile ulterioare de furaje, cum ar fi: utilizarea unor proceduri de curare i de decontaminare cu eficien cunoscut
(curarea insuficient a echipamentului fiind sursa cea mai frecvent de apariie a contaminrii încruciate);
efectuarea de teste de laborator; utilizarea de etichete privind starea de curenie a echipamentului; efectuarea de controale periodice, în conformitate cu procedurile interne stabilite
de ctre operatori; asamblarea, proiectarea, construcia i dimensiunile instalaiilor i echipamentelor
astfel încât s permit reducerea la minim a riscului de contaminare încruciat i al oricrui efect nedorit asupra siguranei i calitii produselor;
distribuia i depozitarea materiilor prime s fie fcute numai de persoane autorizate în acest scop, pe baza unei proceduri scrise, pentru a se garanta faptul c acestea sunt corect cântrite sau msurate, în ambalaje curate i corect etichetate;
adugarea premixurilor i aditivilor cât mai aproape de momentul producerii amestecului (de cele mai multe ori, contaminarea încruciat are loc în timpul dozrii, mcinrii i amestecrii pe flux);
splarea tehnologic a liniei de fabricaie pentru realizarea noilor amestecuri; evitarea contaminrii încruciate a furajului combinat în timpul transportului prin
convertori, lanuri transportoare i lifturi pân la depozitarea provizorie a acestuia în silozurile pentru produse finite);
evitarea contaminrii încruciate în timpul transportului i a etapelor suplimentare din procesul de producie în cazul furajelor granulate; • Productorii de furaje medicamentate au obligaia s pstreze înregistrrile zilnice
ale tipurilor i cantitilor de premixuri pentru furaje medicamentate, ale furajelor utilizate, precum i ale furajelor medicamentate produse, deinute i/sau livrate, împreun cu numele i adresele cresctorilor ori deintorilor de animale sau numele i adresa distribuitorului autorizat i, dup caz, numele i adresa medicului veterinar care a întocmit prescripia medical;
• Registrele în care se fac înregistrrile trebuie pstrate i trebuie s fie disponibile la orice solicitare a autoritii sanitar-veterinare competente, în cazul controlului;
• Medicul veterinar de liber practic este obligat s elibereze prescripia medical pentru furaje medicamentate numai pentru cantitile care sunt necesare scopului tratamentului.
17
6.7. Operatorul din sectorul alimentar – procesatori • În scopul protejrii sntii publice, proprietarii sau responsabilii unitilor de
prelucrare iniial a produselor primare de origine animal trebuie s ia în cadrul programului de autocontrol toate msurile necesare pentru ca: s nu se accepte în cursul livrrilor directe sau prin intermediari decât acele animale
pentru care productorul este în msur s garanteze c a fost respectat timpul de ateptare pentru medicamente de uz veterinar;
s se asigure c animalele de ferm sau produsele introduse în unitate nu prezint depiri ale limitelor maxime de reziduuri admise i c nu prezint nicio urm de substane sau de medicamente de uz veterinar interzise. • Productorii, proprietarii sau responsabilii unitilor de prelucrare iniial trebuie
s pun pe pia numai produse sigure, care respect cerinele legale în vigoare cu privire la reziduurile de medicamente.
6.8 Asociaiile de cresctori de animale • Trebuie s informeze fermierii cu privire la rezistena la antimicrobiene i la
necesitatea utilizarii prudente a substanelor antimicrobiene; • Trebuie s se implice direct în constientizarea crescatorilor de animale pentru
colectarea voluntar a datelor privind consumul de antimicrobiene în fermele de animale de la care se obin alimente;
• S militeze pentru furnizarea de stimulente pentru fermieri în scopul de a-i încuraja s adopte msuri eficiente de prevenire, s îmbunteasc standardele privind sntatea i bunstarea animalelor i s monitorizeze agenii patogeni i sensibilitatea acestora la nivelul efectivului de animale.
6.9 Asociaii ale fabricanilor i distribuitorilor de medicamente de uz veterinar • Trebuie s se implice activ în aciuni comune cu asociaiile de cresctori de
animale, care s conduc la utilizarea prudent a substanelor antimicrobiene, la reducerea consumului acestora, precum i la facilitarea monitorizrii consumului de antimicrobiene;
• Trebuie s susin dezvoltarea de produse alternative la antimicrobiene; • Trebuie s asigure diponibilitatea vaccinurilor ca alternative de tratament.
6.10 Autoriti competente Agenia Naional pentru Sigurana Alimentelor • Este autoritatea de stat care aplic prevederile Programului de Guvernare i
realizeaz activitile de aprare a sntii animalelor, de supraveghere, prevenire i control al bolilor ce se pot transmite de la animale la om, prin asigurarea cadrului instituional i juridic, a resurselor financiare, a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfurarea în condiii optime a activitilor specifice în vederea asigurrii i garantrii sntii animalelor, sntii publice, proteciei animalelor, proteciei mediului i a siguranei alimentelor;
18
• Este autoritatea competent central responsabil în domeniul medicamentelor de uz veterinar i nutriiei animale;
• Întocmete Planul de Control Reziduuri (P.C.R.) cu respectarea cerinelor naionale i are rolul de a monitoriza prezena reziduurilor în alimentele de origine animal, în vederea depistrii tratamentelor ilegale la animale, a depirii limitelor maxime de reziduuri admise i a respectrii perioadelor de ateptare prescrise în cazul administrrii substanelor autorizate;
• Monitorizeaz i raporteaz periodic rezistena antimicrobian a bacteriilor zoonotice i comensale;
• Supravegheaz circulaia medicamentelor de uz veterinar; • Are desemnat Laboratorul Naional pentru Monitorizarea Rezistenei
Antimicrobiene organizate în cadrul IP CRDV.
Centrul Republican de Diagnostic Veterinar • Este instituie public cu personalitate juridic i funcioneaz ca autoritate de
referin la nivel naional pentru sntatea i bunstarea animalelor, aflat în subordinea A g e n i e i .
• Este instituie, care efectueaz analiza probelor prelevate în cadrul controlului oficial i la cerere privind hrana pentru animale i produselor alimentare;
• Activitatea analitica a institului include testarea probelor prelevate in control oficial, confirmarea rezultatelor pozitive/neconforme, serotipizarea tulpinilor izolate, identificarea speciei i testarea rezistenei antimicrobiene a izolatelor transmise de DRSA i de alte laboratoare din domeniul de activitate;
• Este responsabil cu evaluarea documentaiilor tehnice aferente medicamentelor de uz veterinar care contin substane antimicrobiene în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în vederea emiterii certificatelor de înregistrare ;
• Include atenionri speciale în rezumatul caracteristicilor produsului, etichetelor i prospectelor medicamentelor de uz veterinar care conin antimicrobiene, în baza Deciziilor Comisiei Medicamentelor Veterinare;
• Verific calitatea medicamentelor de uz veterinar care conin substane antimicrobiene.
19
contravenional a Republicii Moldova privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele sanitare veterinare i pentru sigurana alimentelor:
• Introducerea pe teritoriul rii, producerea, comercializarea, promovarea ori utilizarea a produselor farmaceutice de uz veterinar fr certificate de conformitate, neomologate, interzise sau neînregistrate;
• Reambalarea, inclusiv în cantiti mici, a produselor farmaceutice de uz veterinar fr autorizaia/ permisiunea productorului acestora i a autoritilor abilitate;
• Producerea, comercializarea, transportarea, pstrarea produselor farmaceutice de uz veterinar contrafcute ori fr documentele care s ateste proveniena i calitatea acestora;
• Utilizarea sau administrarea produselor farmaceutice de uz veterinar în alte scopuri decît cele pentru care au fost înregistrate sau în alte condiii decît cele prevzute pe etichet, în prospect ori în specificaiile tehnice ale produsului respectiv sau contrar cerinelor stabilite;
• Practicarea ca profesie a activitii farmaceutice veterinare sau a activitii de asisten medical veterinar în lipsa studiilor medicale veterinare;
• Înclcarea regulilor de prescriere a reetelor i de eliberare a produselor farmaceutice de uz veterinar;
• Desfurarea activitii farmaceutice veterinare în locuri neautorizate; • Pstrarea i etichetarea neconform a produselor farmaceutice de uz veterinar,
precum i depozitarea, distribuirea, comercializarea i utilizarea produselor farmaceutice de uz veterinar neautorizate, interzise, expirate sau far documentul care s ateste calitatea i/sau proveniena acestora;
• Nerespectarea prevederilor legale privind pstrarea evidenelor referitoare la animalele tratate, nerespectarea perioadei de ateptare pentru animalele/psrile tratate sau a produselor obinute de la acestea;
• Nerespectarea prevederilor legale care reglementeaz producerea, distribuia, comercializarea i utilizarea produselor farmaceutice de uz veterinar, a aditivilor furajeri i a hranei pentru animale;
• Folosirea antibioticelor în hrana pentru animale în calitate de stimulatori de cretere sau cu scop profilactic;
• Netransmiterea notificrilor privind operaiunile de import/export/ utilizare a produselor farmaceutice de uz veterinar i a hranei pentru animale;
• Modificarea adus produselor farmaceutice de uz veterinar înregistrate, a instruciunilor de utilizare i a informaiilor de pe etichet, de ctre productori, importatori, fr informarea, în scris, a autoritii competente.
20
• Aminopenicilline, fr inhibitori de β-lactamas • Polipeptide ciclice (bacitracin) • Derivai ai nitrofuranului (de ex. nitrofurantoin)* • Nitroimidazoli* • Penicilline: peniciline antistafilocococice (penicilline β-lactamaz-resistente) • Penicilline: naturale, peniciline cu spectrul îngust (penicilline β-lactamaz-sensitive) • Antibacterieni steroizi (acid fusidic)* • Sulfonamide, dihidrofolate reductase inhibitori i combinatii • Tetracicline
(* Autorizate numai pentru animale de companie)
Anexa 2 Antimicrobiene utilizate în medicina veterinar
în cazul crora riscul pentru sntatea publica este estimat ca fiind crescut • Aminoglicoside and aminociclitoli • Aminopenicilline în combinaie cu inhibitori de β-lactamas • Amoxicillin-clavulanic acid) • Amphenicoli (florfenicol & thiamfenicol) • Cephalosporine, 1 i 2 generatie i cefamicine • Macrolide • Lincosamide • Pleuromutiline • Rifamicine • Cefalosporins, 3 i 4 generatie • Polimyxine (de ex. colistina) • Quinolone (fluoroquinolone ialte quinolone)
Anexa 3
lactamas • Derivaii acidului fosfonic (de ex. fosfomicin) • Acidul pseudomonic • Riminofenazine • Streptogramine • Sulfone • Medicamente utilizate exclusiv pentru tratarea tuberculozei sau a altor boli micobacteriene