Utilizarea Standardelor de Contabilitate in Mediul de Afaceri Din Romania - Raport Diana Traistaru

UTILIZAREA STANDARDELOR DE CONTABILITATE ÎN MEDIUL DE AFACERI DIN ROMÂNIA

CUPRINS

INTRODUCERE Pag. 3

CAPITOLUL I CONCEPTE ŞI OBIECTIVE SPECIFICE IMPLEMENTĂRII STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ

Pag. 5

1.1 Necesitatea reglementărilor contabile armonizate/conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară

Pag. 5

1.2 Convergenţa U.S GAAP-urilor cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)

Pag. 10

1.3 Necesitatea convergenţei, armonizării şi conformării reglementărilor contabile româneşti cu IFRS

Pag. 13

1.4 Factorii cu impact privind necesitatea aplicării IAS/IFRS de către societăţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti

1.4.1 Motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării

1.4.2 Materialele de studiu şi metodologia de prelucrare a informaţiilor

Pag. 20

Pag. 20

Pag. 22

CAPITOLUL II IMPACTUL APLICĂRII STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA

Pag. 27

2.1 Efectele aplicării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară

Pag. 27

2.2 Studiu empiric privind efectele aplicării IAS/IFRS de către societăţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti

Pag. 33

2.2.1 Rolul şi importanţa situaţiilor financiare din perspectiva IFRS în activitatea societăţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

Pag. 33

2.2.2 Analiza poziţiei financiare

2.2.3 Analiza performanţei financiare

2.2.4 Analiza riscului de faliment

Pag. 33

Pag. 48

Pag. 57

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

RESURSE BIBLIOGRAFICE

Pag. 60

Pag. 62


ANEXE Pag. 66


INTRODUCERE

În secolul XXI, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) au fost adoptate ca standarde obligatorii într-un număr tot mai mare de ţări din întreaga lume. Printre avantajele adoptării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară se numără calitatea, transparenţa şi comparabilitatea raportării financiare, care ulterior scad costurile de pregătire a declaraţiilor financiare şi ajută în luarea unor decizii de investiţii mai eficiente.

Procesul de implementare a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară este complex şi trebuie luate în considerare diverse aspecte în momentul în care se evaluează implementarea acestora, şi anume: caracteristicile sistemului contabil românesc, perspectiva sa istorică, caracteristicile şi atitudinile companiilor româneşti, utilizatorii situaţiilor financiare şi aşteptările lor şi, nu în ultimul rând, trăsăturile profesiei contabile româneşti.

Scopul raportului de cercetare este acela de a analiza măsura în care sunt respectate cerinţele prevăzute de Standardul Internaţional de Raportare Financiară ale societăţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB categoria I şi categoria II) , precum şi de a identifica beneficiile implementării standardelor contabile atât în România, cât şi în Uniunea Europeană, dar şi de a identifica problemele întâmpinate la trecerea de la Ordinul Ministrului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 1802/2014 la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Sursele de informare care stau la baza acestei cercetări sunt reprezentate în special de articole publicate în reviste de specialitate, atât în sfera contabilă, cât şi în sfera economică, cărţi de specialitate relevante domeniului de referinţă, acte legislative, documente oficiale, comunicate de presă şi alte documente emise de diferite organisme naţionale şi internaţionale care activează în sfera contabilităţii (IASB, IFAC, FASB).

Determinarea faţă de acest raport de cercetare şi factorii abordaţi în scopul selecţiei conceptului prezentat reprezintă efectul existenţei unui număr mare de lucrări de specialitate pe baza cărora sunt reflectate numeroase ipostaze ce au trezit interesul nostru în legătură cu tema dezbătută.

Într-un proces de cercetare se aşteaptă ca ideile dezvoltate şi contribuţiile aduse la cunoaşterea ştiinţifică să fie fundamentate pe fiabilitatea şi relevanţa terminologiei de specialitate utilizată. În acest sens considerăm necesar să proiectăm o imagine a procesului de cercetare din perspectivă cronologică, arătând secvenţial etapele dezvoltării cercetării pe care am realizat-o.

Cercetarea este realizată în cinci etape:- Etapa I: Stabilirea temei de cercetare ştiinţifică prin realizarea acestei

etape, a luat naştere tema de interes prezentată în raportul de cercetare, denumită “Utilizarea standardelor de contabilitate în mediul de afaceri din România”;

3


- Etapa a II-a: Precizarea obiectivului general urmărit: în cadrul acestei etape am dezbătut evaluarea modului în care aplicarea IAS/IFRS este realizată în situaţiile financiare din cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A., cât şi a S.C Severnav S.A;

- Etapa a III-a: Fixarea metodelor de cercetare: această etapă a fost realizată pe baza selecţiei celor mai potrivite metode de cercetare, acestea fiind analizate diferit în funcţie de subiectul analizat. Abordarea metodelor de cercetare ştiinţifice a fost efectuată pe baza a două concepte: din punct de vedere al neopozitivismului, metoda de cercetare este reprezentată de testarea empirică a posibilităţilor de lucru, spre deosebire de conceptul de relativism, în care metodele de cercetare dezbătute la nivelul studiului empiric sunt: observarea, posibilităţile de lucru şi evaluarea posibilităţilor.

- Etapa a IV-a: Realizarea procedeelor de colectare şi expunere a informaţiilor: este etapa prin care am consolidat procedeele de colectare a informaţiilor cu privire la raportarea financiară atât în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cât şi în cadrul S.C Severnav S.A.;

- Etapa a V-a: Analiza şi interpretarea rezultatelor, prezintă etapa în care am evidenţiat rezultate prelucrării informaţiilor care urmăresc procesul de implementare a IAS/IFRS în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi a S.C Severnav S.A.

Structura raportului de cercetare este construită pe două capitole, astfel: Capitolul I „Concepte şi obiective specifice implementării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară”, Capitolul II „Impactul aplicării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară asupra mediului de afaceri din România”, iar în final am prezentat câteva concluzii şi propuneri privind utilitatea aplicării standardelor internaţionale de contabilitate.

Introducerea constă în argumentarea actualităţii temei de cercetare, prezentând importanţa teoretică a raportului, scopul cercetării, cât şi noutatea ştiinţifică.

Primul capitol intitulat “Concepte şi obiective specifice implementării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară” reflectă literatura de specialitate, prin prisma căreia este prezentată aplicarea standardelor de contabilitate, proces prezentat în cel de-al doilea capitol “Impactul aplicării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară asupra mediului de afaceri din România”, printr-o cercetare empirică la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, societăţi cotate la Bursa de Valori Bucureşti.

Finalul demersului ştiinţific este redat prin evidenţierea unei sinteze a principalelor “Concluzii, propuneri şi dezvoltări ulterioare”, în baza cărora ne putem exprima opinia în legătură cu avantajele pe care le prezintă adoptarea IFRS, atât la nivel naţional şi global, cât şi la nivelul societăţilor care aplică aceste standarde contabile.

4


CAPITOLUL I CONCEPTE ŞI OBIECTIVE SPECIFICE IMPLEMENTĂRII STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE

RAPORTARE FINANCIARĂ

1.1 Necesitatea reglementărilor contabile armonizate/conforme cu Standardele Internaţionale de

Raportare Financiară (IFRS)

Sistemul contabil continental şi sistemul contabil anglo-saxon coexistă la nivel internaţional, ceea ce a determinat întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare într-un format şi într-o structură, relativ apropiate, facilitând astfel comparabilitatea în timp şi spaţiu a poziţiei financiare şi a performanţei entităţilor economice, inclusiv a celor transnaţionale(Mustaţă, 2008)1.

Din acest punct de vedere, aplicarea diverselor norme contabile a condus la rezultate distincte, ce vor avea consecinţe în privinţa calculului indicatorilor economico-financiari, asupra interpretării informaţiilor şi a expunerii adevărului contabil (Ionaşcu, 2013)2.

Atât organismele de reglementare şi de standardizare contabilă, cât şi caracteristicile de decizie la nivel naţional, dar şi la nivel internaţional, au pus accent pe efectele raportării financiare asupra economiei, considerent relatat pe baza acordării de informaţii utile privind poziţia şi performanţa unei întreprinderi, proces implementat în sprijinul utilizatorilor situaţiilor financiare în consolidarea deciziilor acestora, fiind prezentat ca principal obiectiv al raportării financiare (IASB, 2013a)3.

Iatridis (2010)4 consideră că „din perspectiva referenţialelor contabile aplicate la nivel internaţional, întreprinderile activează şi redau raportări financiare de calitate, cercetând interesul investitorilor, fapt evidenţiat prin adoptarea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)”.

Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASC), odată cu implementarea procesului de internaţionalizare a normalizării contabile, s-a prezentat ca fiind un organism independent şi privat, iar fundamentele acestui comitet au fost reflectate prin prisma organismelor profesionale contabile din diverse ţări, precum Marea Britanie, Canada, Germania, Japonia, Franţa, Olanda, Australia, Irlanda, Mexic şi Statele Unite ale Americii (Muller, 2010)5.

1 Mustaţă, R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pag. 88;2 Ionaşcu, M., Raportarea financiară conformă cu IFRS, guvernanţa corporativă şi previziunile analiştilor financiari: aprecieri privind piaţa românească de capital, în Efectele crizei şi perspectivele redresării economice, coord. N. Dardac şi G. Anghelache, Ed/ASE, 2013, pag. 233;3 IASB, Conceptual framework: The use of business model in the conceptual framework (IASB Staff paper), 2013a, available at: www.iasb.org (vizitat la 15.12.2014);4 Iatridis G., International Financial Reporting Standards and the quality of financial statement information, International Review of Financial Analysis, 2010, pag. 5;

5

http://www.iasb.org/


Ionaşcu (2013)6 precizează că „IASC şi-a făcut apariţia pe baza necesităţii unei purificări, la nivel internaţional, a experienţei contabile existente în diverse ţări, prin elaborarea unui model conceptual unitar al situaţiilor financiare şi pe baza armonizării caracteristicilor socio-economice şi a diferenţierilor contabile, ce amplifică sistemele contabile naţionale”.

Lenghel (2013)7 prezintă faptul că „în luna aprilie a anului 2001, IASC devine IASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Raportare Financiară), deţinând ca obiectiv principal devenirea unui organism de reglementare cu activitate la nivel global în scopul normalizării informaţiei contabile destinată investitorilor, neţinându-se cont de natura informaţiei şi a mijloacelor utilizate, de mărimea sau sectorul de activitate al întreprinderilor sau de acţiunile realizate”.

Cele mai importante organisme profesionale ce au luat parte la elaborarea standardelor emise de IASB sunt prezentate în cadrul Figurii nr. 1.1:

Sursa: Proiecţie proprie după Mustaţă, R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pag. 88;

5 Muller, V., Situaţiile financiare consolidate. Dezvoltări şi aprofundări la nivel internaţional, european şi naţional, Editura Alma Mater, Cluj-napoca, 2010, pag. 9;6 Ionaşcu, M., Raportarea financiară conformă cu IFRS, guvernanţa corporativă şi previziunile analiştilor financiari: aprecieri privind piaţa românească de capital, în Efectele crizei şi perspectivele redresării economice, coord. N. Dardac şi G. Anghelache, Ed/ASE, 2013, pag. 233;7 Lenghel, R. D., Contabilitate managerială. Manual de studiu universitar, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-Napoca, 2013, pag. 38-40;

6

IOSCO (International Organisation of Sucrities Commissions – Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori

Imobiliare

Organisme profesionale

contributoare la elaborarea

standardelor emise de IASB


Figura nr. 1.1 Principalele organisme profesionale ce au contribuit la elaborarea standardelor emise de IASB

Toate aceste organisme participă, în mod direct sau indirect, consultativ sau determinant, la procesul de expunere a standardelor IAS/IFRS. De reţinut, este faptul că dintre aceste organisme care acţionează la nivel internaţional sau global, cea mai semnificativă este activitatea realizată de IASB şi FASB.

Înlocuirea denumirii standardelor s-a realizat datorită faptului că normele internaţionale au urmărit, îndeosebi, structura şi prezentarea situaţiilor financiare şi mai puţin aspectele de contabilizare.

Conform cadrului IASB se precizează că, deşi situaţiile financiare pot fi asemănătoare de la o ţară la alta, există totuşi diferenţe la nivelul lor, ale căror cauze trebuie cercetate în diversitatea de circumstanţe economice, politice, juridice şi sociale.8

Ionaşcu (2013)9 prezintă că „din punct de vedere al cadrului IASB, se evidenţiază faptul că, deşi situaţiile financiare pot fi asemănătoare de la o ţară la alta, sunt redate anumite diferenţe la nivelul acestora, ale căror cauze necesită o cercetare în privinţa diversităţii circumstanţelor economice, sociale, politice şi juridice”.

Albu şi alţii (2013)10 consideră că „IASB se luptă să dobândească legimitate globală în termeni ai normalizării financiare prin atragerea Comisiei de Valori Mobiliare (CNVM), a profesioniştilor şi organizaţiilor statului în proiectul de armonizare contabilă internaţională. Influenţa cea mai importantă asupra lucrărilor Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) a fost aceea a Organizaţiei Internaţională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO) ce a sprijinit IASC-ul în scopul de a câştiga credibilitate pe pieţele de capital internaţionale şi a furnizat un sumar fundamental al actualelor standarde contabile emise”.

În cadrul Federaţiei Internaţională a Contabililor Autorizaţi (IFAC) s-a observat că obţinerea unei convergenţe internaţionale, între IFRS şi US GAAP, necesită mai mult susţinere teoretică. Este nevoie de un acord în privinţa standardelor internaţionale care ar putea servi ca fundament pentru raportarea financiară şi audit global, determinând facilitarea adoptării acestor standarde şi în ultimul rând, demararea unor acţiuni necesare încurajării implementării.

Studiul IFAC a identificat factori ce împiedică convergenţa11: adoptarea şi implementarea standardelor internaţionale într-o ţară

se desfăşoară într-un mediu influenţat de factori unici în acea ţară

8 Săcărin, M., Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în volumul – Congresul profesiei contabile din România: Profesia contabilă şi globalizarea, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 26;9 Ionaşcu, M., Raportarea financiară conformă cu IFRS, guvernanţa corporativă şi previziunile analiştilor financiari: aprecieri privind piaţa românească de capital, în Efectele crizei şi perspectivele redresarii economice, coord. N. Dardac şi G. Anghelache, Ed/ASE, 2013, pag. 238;10 Albu, C.N., Albu, N., Alexander, D., When global accounting standards meet the local context— Insights from an emerging economy, Critical Perspectives on Accounting, in press, 2013, pag. 74;11 Mustaţă, R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pag. 37;

7


ca de exemplu economia, politica, legislaţia, reglementările şi cultura;

statele consideră necesară amendarea standardelor internaţionale pentru a asigura identitatea naţională.

România a experimentat pentru prima oară adoptarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate în anul 2000, prin intermediul unei faze de convergenţă, îmbunătăţirea contextului contabil având loc în strânsă legătură cu principiile europene şi internaţionale şi vizând înlăturarea noilor elemente originale existente în procesul operaţiunilor economice.

Armonizarea cu Directivele Europene, într-o primă fază şi apoi conformitatea, rămân necesare pentru aderarea în cadrul Uniunii Europene (UE), la fel ca şi aplicarea IAS/IFRS, atât timp cât acestea sunt conforme cu normele europene.12

Factorii care influenţează îmbunătăţirea sistemului contabil implică asimilarea totală a reglementărilor europene în ceea ce priveşte elaborarea situaţiilor financiare13:

concordanţa situaţiilor şi raportului financiar cu forma conturilor anuale şi obligativitatea oferirii de informaţii concrete privind aceste conturi;

adoptarea unor noi legi contabile; respectarea regulii de “imagine fidelă”; asimilarea limbajului de specialitate al contabilităţii, în conformitate

cu Directivele Europene; demararea unui proiect de aplicare a IAS/IFRS şi de emitere a

Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC); redactarea de instrucţiuni cu scopul implementării corecte a

proiectului de dezvoltare a sistemului contabil.Adoptarea Directivelor Europene este mandatorie, întrucât acestea

reprezintă fundamentul dreptului contabil. Fiecare stat în parte ţine cont de aceste directive şi de standardele europene atunci când îşi emite propriile standarde naţionale, trebuind să se conformeze cu acestea.

Marile companii au ca scop internaţionalizarea, datorită faptului că aceasta facilitează existenţa unor noi pieţe, a unor anumite beneficii fiscale, surse de finanţare, dar şi reducerea cheltuielilor. Piaţa economică locală poate fi influenţată de activităţi care se desfăşoară la mari distanţe, ca rezultat al răspândirii corporaţiilor pe mari arii geografice, fiind nevoie în acelaşi timp de furnizarea de informaţii financiare comparabile din diferite colţuri ale lumii.

Normalizarea contabilă presupune emiterea de reglementări şi norme într-un grup de state, pentru un grup de companii sau de experţi contabili. Este nevoie, de asemenea, de existenţa unor organisme de control ale acestor reglementări, care să verifice funcţionarea şi aplicarea în condiţii optime.14

12 Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Olimid, L., Calu, D.A., An empirical evaluation of the costs of harmonising Romanian accounting with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS), Accounting in Europe, vol. 4(2), 2007, pag. 205;13 Hail, L., Leuz, C., Wysocki, P., Global Accounting Convergence and the Potential Adoption of IFRS by the U.S. (Part II): Political Factors and Future Scenarios for U.S. Accounting Standards, Accounting Horizons, vol. 24, no. 4, 2010, pag. 54-55;14 Choi, F., Meek, G., International Accounting, 7th edition, Pearson Education, 2011, pag. 18;

8


Aceste etape, în procesul de convergenţă, armonizare, conformare cu standardele de contabilitate sunt evidenţiate în Figura nr. 1.2, unde sunt reflectate şi cele mai relevante caracteristici ale fiecărei etape.

Sursa: Proiecţie proprie după Choi, F., Meek, G., International Accounting, 7th edition, Pearson Education, 2011, pag. 18

Figura nr. 1.2 Caracteristicile procesului de armonizare, normalizare şi standardizare

Odată cu aderarea tot mai multor state la Uniunea Europeană (UE) şi a alinierii noilor firme la condiţiile societăţii şi pieţei europene, companiile naţionale devin în acest fel, corporaţii multinaţionale.

Armonizarea este procesul de ameliorare a compatibilităţii practicilor contabile prin limitarea gradului lor de variaţii. Se disting forme majore ale procesului de armonizare contabilă internaţională ce sprijină teoria existenţei unei armonizări formale, materiale şi spontane.

După convergenţa sistemelor contabile cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, la nivelul Uniunii Europene s-au armonizat obiectivele europene cu IAS/IFRS, iar reglementările contabile naţionale s-au conformat cu prevederile Directivelor Europene. Statele membre Uniunii Europene au adoptat norme contabile naţionale conforme cu prevederile Directivei nr. 34/2013 în OMFP 1802/2014, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2015.

9


1.2 Convergenţa US GAAP-urilor cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)

Armonizarea a dus la convergenţă, dar şi la comparaţii între Principiile Contabile General Acceptate de către Statele Unite ale Americii (US GAAP) şi IAS/IFRS.15

În zilele noastre, ambele părţi folosesc conceptul convergenţei aşa cum este menţionat în literatura de specialitate. Din punct de vedere lingvistic, termenul de convergenţă reprezintă acţiunea de concentrare sau orientare către acelaşi punct sau acelaşi scop şi implică eforturi relativ egale ale organizaţiilor implicate în vederea atingerii aceluiaşi ţel, cel de reducere a diversităţii contabile.16

Armonizarea şi convergenţa au fost folosite pentru a descrie eforturile Statelor Unite şi ţărilor europene de a se îndrepta spre o infrastructură contabilă, financiară şi globală, procesul de armonizare fiind prezentat în Figura nr. 1.3, fiind de asemenea redate cele mai importante evenimente ce au loc pe măsura desfăşurării acestuia.

Sursa: Proiecţie proprie după Hail, L.; Leuz, C.; Wysocki, P., Global Accounting Convergence and the Potential Adoption of IFRS by the U.S. (Part II): Political Factors and Future Scenarios for U.S. Accounting Standards, Accounting Horizons, vol. 24, no. 4, 2010, pag. 28

Figura nr. 1.3 Evenimente importante în cadrul

15 Mustaţă, R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate [Models for the measurement of the accounting harmonization and diversity – between necessity and spontaneity], Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă: Publishing House, 2008, pag. 21;16 Hail, L., Leuz, C., Wysocki, P., Global Accounting Convergence and the Potential Adoption of IFRS by the U.S. (Part II): Political Factors and Future Scenarios for U.S. Accounting Standards, Accounting Horizons, vol. 24, no. 4, 2010, pag. 28;

10


procesului de armonizareHeffes (2008)17 consideră faptul că „din perspectiva FASB, scopul

fundamental al acestui proces este reprezentat de un singur set de standarde contabile internaţionale de înaltă calitate, pe care companiile din întreaga lume le-ar folosi atât pentru raportare financiară naţională şi internaţională. Calea către acest scop este reprezentată de eforturile FASB şi IASB, de îmbunătăţire a US GAAP şi IFRS, dar şi eliminarea diferenţelor dintre acestea. Pentru asigurarea unei eficiente comparabilităţi la nivel global, este necesară existenţa unor standarde internaţionale de contabilitate calitative ca fundament de raportare în întreaga lume”.

Structura independentă a FASB este redată astfel:

Sursa: Proiecţie proprie după Heffes, E., Global accounting firm CEOs on challenges - transitioning from GAAP to IFRS, and more. In D. L. Street & B. E. Needles Jr. (Eds.), IFRS Digest: What U.S. Practitioners and Entities Need to Know Now. New York, NY: American Institute of Certified Public Accountants, Inc, 2008, pag. 185-188

Figura nr. 1.4 Componentele structurii independente a FASB

17 Heffes, E., Global accounting firm CEOs on challenges - transitioning from GAAP to IFRS, and more. In D. L. Street & B. E. Needles Jr. (Eds.), IFRS Digest: What U.S. Practitioners and Entities Need to Know Now. New York, NY: American Institute of Certified Public Accountants, Inc, 2008, pag. 185-188;

11


Din perspectiva lui Mihai şi alţii (2012)18 „Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite (SEC), prin intermediul FASB lucrează la stabilirea unui singur set de standarde care nu numai că poate fi asimilat şi îmbunătăţit, dar poate fi şi de ajutor în pregătirea viitoarelor declaraţii financiare comparabile. Dacă adoptarea are loc, se preconizează obţinerea unor numeroase beneficii de către profesioniştii contabili şi managerii marilor companii de contabilitate”.

Figura nr. 1.5 ilustrează progresul SEC în contextul adoptării în Statele Unite, lucrând în cooperare cu IASB şi FASB:

Sursa: Proiecţie proprie după AICPA (2011), AICPA recommends SEC allow optional adoption of IFRS by U.S. public companies. Retrieved from http://www.aicpa.org/Press/PressReleases/2011/Pages/AICPARecommendsSECAllowOptionalAdoptionofIFRSbyUSPublicCompanies.aspx (vizitat la 21.01.2015)

Figura nr. 1.5 Progresul SEC

18 Mihai, S., Ionaşcu, M., Ionaşcu, I., Economic benefits of International Financial Reporting Standards (IFRS) adoption in Romania: Has the cost of equity capital decreased?, African Journal of Business Management, vol. 6(1), 2012, pag. 200-205;

12

http://www.aicpa.org/Press/PressReleases/2011/Pages/AICPARecommendsSECAllowOptionalAdoptionofIFRSbyUSPublicCompanies.aspx



1.3 Necesitatea convergenţei, armonizării şi conformării reglementărilor contabile româneşti cu IFRS

În evoluţia contabilităţii la nivel global, procesul cu impact semnificativ asupra acesteia l-a reprezentat convergenţa contabilă între cele două referenţiale contabile internaţionale: IAS/IFRS şi US GAAP (Figura nr. 1.6).

Sursa: Proiecţie proprie după Mustaţă, R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pag. 42-44

Figura nr. 1.6 Convergenţa contabilă între cele două referenţiale contabile internaţionale (IAS/IFRS şi US GAAP)

Procesul de convergenţă contabilă dintre IAS/IFRS şi US GAAP presupune apropierea celor două sisteme contabile, în cadrul căruia obiectivul principal, al acestui proces este, atât de a stabili un set de standarde contabile şi de raportare financiară care să fie inteligibile pentru utilizatorii informaţiei financiar-contabile şi realizabile de către organismele de reglementare contabilă, cât şi de a elimina cât mai multe diferenţe existente între referenţialele contabile emise (Mustaţă, 2008)19.

Procesul de convergenţă contabilă a debutat oficial în urma unei întâlniri comune a membrilor IASB şi FASB desfăşurate pe data de 18 septembrie 2002, când cele două organisme au semnat Acordul de la Norwalk, SUA, prin care ambele părţi au convenit să coopereze în vederea reducerii diferenţelor dintre IAS/IFRS şi US GAAP.20 19 Mustaţă, R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pag. 42;20 Ristea M., Olimid O., Sisteme contabile comparate, Bucureşti, Editura CECCAR, 2006, pag. 238;

13


Convergenţa standardelor contabile descrie eforturile de reducere ale diferenţelor majore între IFRS şi US GAAP, dar şi între IFRS, în vederea realizării de rapoarte financiare calitative. Convergenţa acestora se referă atât la obiectiv, cât şi la modalitatea adoptată pentru a-l atinge.21

Beneficiile convergenţei standardelor contabile sunt reprezentate de costuri reduse ale tranzacţiilor pentru iniţiatorii rapoartelor financiare, întrucât aceştia sunt capabili să folosească un singur set de standarde contabile şi nu seturi multiple.

În plus, se preconizează următoarele beneficii majore ca rezultat al convergenţei standardelor contabile22:

externalizarea generală a reţelei ce provine din folosirea răspândită a standardelor obişnuite;

comparabilitatea îmbunătăţită a declaraţiilor financiare aparţinând diferitelor entităţi.

Administrarea reţelelor descrie fenomenul prin care beneficiul fiecărei persoane rezultat în urma folosirii unui singur set de standarde, creşte proporţional cu numărul indivizilor care folosesc concomitent acelaşi tip de standarde. Dacă externalizarea nu ar exista, fiecare firmă s-ar ghida după propriile reguli, iar nevoia standardelor ar fi redundantă.

Un aspect important ar fi cazul în care standardele produse de un iniţiator global ar reprezenta produsul unui compromis politic. În contextul convergenţei standardelor contabile, cele mai puternice naţiuni din punct de vedere economic şi politic, ar ajunge să domine procesul de implementare a standardelor pentru a a asigura formularea standardelor în propriul interes naţional şi nu în interesul pieţelor de capital globale.23

Prin intermediul acestor colaborări, FASB şi IASB au vizat compatibilizarea diverselor tratamente contabile divergente prin prioritizarea şi categorizarea lor în proiecte pe termen scurt sau în proiecte pe termen lung. Lista proiectelor prezintă uneori schimbări, fie prin adăugarea de noi tratamente contabile, fie prin reprioritizarea celor neexistente.24

Sub presiunea G20, cele două organisme contabile îşi intensifică eforturile (MoU – 2009, 2010, 2012) pentru o convergenţă contabilă reală între cele două reglementări contabile, eforturi finalizate cu un raport SEC (2012) în care sunt tratate următoarele aspecte25:

diferenţele esenţiale între US GAAP şi IAS/IFRS; calitatea procesului de normalizare contabilă susţinut de IASB şi

gradul de independenţă; 21 Ionaşcu,I., Ionaşcu, M., Săcărin, M., Mihu, M., Percepţii ale normalizatorilor contabili privind evoluţia contabilităţii româneşti în contextual intergrării europene, în volumul - Congresul profesiei contabile din România: Profesia contabilă şi globalizarea, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 555;22 Pop, A., De la normare la convergenţă în contabilitate, în volumul – Congresul profesiei contabile din România: Armonizare sau Convergenţă în Standardele Internaţionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 638;23 Neag, R., The Reform of Romanian Accounting-A Present Reality, National and Regional Economics VII, Technical University of Košice - Faculty of Economics, 2008, pag. 763;24 Săcărin, M., Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în volumul – Congresul profesiei contabile din România: Profesia contabilă şi globalizarea, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 892;25 Hail, L., Leuz, C., Wysocki, P., Global Accounting Convergence and the Potential Adoption of IFRS by the U.S. (Part II): Political Factors and Future Scenarios for U.S. Accounting Standards, Accounting Horizons, vol. 24, no. 4, 2010, pag. 62-63;

14


metode de implementare şi ranforsare a IAS/IFRS în companiile listate americane;

analiza impactului generat de trecerea de la US GAAP la IAS/IFRS.Peng şi Bewley (2010)26 consideră că „organismele existente la nivel

internaţional îşi concentrează eforturile, în acest sens procesul de convergenţă contabilă poate rămâne un subiect de actualitate, a cărei analiză va fi în permanenţă controversată. Suntem de părere că până la stabilirea acelui numitor comun între referenţialele contabile existente la nivel internaţional mai este un drum lung, care poate întâlni diverse obstacole ce pot face ca procesul de convergenţă contabilă să fie realizat greu, dar nu imposibil”. Tranziţia graduală a României spre IFRS a presupus o fază menită să formeze sistemul contabil în jurul clauzelor IFRS (o fază de armonizare), urmată de adoptarea deplină a standardelor contabile internaţionale în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene (o fază de conformitate). Astfel, una din urmările aplicării obligatorii a IFRS-urilor în România este faptul că pentru o anumită perioadă de timp (1999-2005), unele entităţi au implementat reglementări contabile obligatorii armonizate atât cu Directivele Europene, cât şi cu IFRS-urile, ceea ce a dus la o aplicare parţială a IFRS.27

Din perspectiva lui Ristea şi alţii (2010)28 este precizat faptul că „anul 1999 a fost anul transformărilor în materie contabilă. Presupunându-se care vor fi schimbările la nivelul Uniunii Europene, viitorul este cel al IAS/IFRS, iar România, aspirantă la integrarea în rândul statelor membre, adoptă destul de repede normele internaţionale. Din acest punct de vedere, Ministerul Finanţelor emite Ordinul nr. 403/1999 înlocuit în 2001 cu un altul cu aceeaşi denumire, şi anume: OMF nr. 94/2001 privind „Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate”. După denumirea actului normativ, este clar că s-a realizat un compromis în legătură cu baza legală a sistemului nostru contabil. Pe de o parte, s-au adoptat standardele internaţionale de contabilitate, iar pe de altă parte, s-au păstrat şi Directivele Europene”.

La rândul său, OMF nr. 94/2001 a fost modificat prin OMF nr. 1827/2003 privind modificarea şi completarea unor reglementări în domeniul contabilităţii, reglementare care a stabilit noi coordonate ale reformei contabile naţionale, precum şi deschiderea acesteia către aplicarea IFRS.29

26 Săcărin, M., Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în lucrarea: Profesia contabilă şi Globalizarea, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 885;27 Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Săcărin, M., Mihu, M., Percepţii ale normalizatorilor contabili privind evoluţia contabilităţii româneşti în contextual intergrării europene, în volumul - Congresul profesiei contabile din România: Profesia contabilă şi globalizarea, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 548;28 Ristea, M., Jianu, I., Jianu, I., Experienţa României în aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi a Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 1(25), 2010, pag. 57;29 Ionaşcu, I., ş.a., Percepţii ale normalizatorilor contabili privind evoluţia contabilităţii româneşti în contextul integrării europene, în lucrarea: Profesia contabilă şi Globalizarea, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 552;

15


În România, structura şi formatul situaţiilor financiare au suferit modificări începând cu aprobarea Legii contabilităţii nr. 82/1991.30

După apariţia OMFP nr. 94/2001 privind armonizarea contabilităţii româneşti cu prevederile Directivei a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, ţara noastră a adoptat pentru bilanţ, formatul tip listă (vertical) inspirat din contabilitatea anglo-saxonă, model de bilanţ care s-a apropiat foarte mult de modelul de bilanţ tip listă recomandat de Directiva a IV-a a CEE. Aşadar, în anul 2006, prin apariţia OMFP nr. 1752/2005, cu aplicabilitate la data de 01.01.2006, toate entităţile au respectat prevederile aduse de acesta, OMFP nr. 94/2001, abrogându-se. În anul 2010 îşi face apariţia o nouă reglementare OMFP nr. 3055/2009, care abrogă OMFP 1752/2005 şi aplicat începând cu data de 01.01.2010.31

Începând cu 1 ianuarie 2015 este abrogat şi OMFP 3055/2009 şi înlocuit de OMFP 1802/2014.

Implementarea IFRS-urilor în Uniunea Europeană pentru grupurile de societăţi (prin Regulamentele 1606/2002, 1725/2003, 1126/2010, 1802/2014) reprezintă un progres în procesul armonizării contabile, contribuind semnificativ la îmbunătăţirea integrării şi competivităţii pieţelor de capital din Uniunea Europeană, prin oferirea cadrului legal de aplicare a unor standarde contabile de calitate superioară, care permit într-o măsură sporită comparabilitatea informatiilor contabile.32

Informaţiile prezentate în situaţiile financiare vizează33: activele controlate de întreprindere; datoriile întreprinderii; capitalurile proprii; rezultatul net al întreprinderii; performanţa economică a întreprinderii, informaţii ce se pot

constitui ca baza pentru determinarea fluxurilor de numerar viitoare.

Extinderea aplicării IFRS în România s-a datorat condiţiilor impuse autorităţilor româneşti de către creditorii internaţionali – Fondul Monetar Internaţional34, ca o măsură de creştere, conducând la o îmbunătăţire a stabilităţii financiare şi a încrederii investitorilor în spaţiul economic românesc.35

30 Săcărin, M., Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în lucrarea: Profesia contabilă şi Globalizarea, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 885;31 Ionaşcu, I., ş.a., Percepţii ale normalizatorilor contabili privind evoluţia contabilităţii româneşti în contextul integrării europene, în lucrarea: Profesia contabilă şi Globalizarea, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 552;32 Săcărin, M., Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în lucrarea: Profesia contabilă şi Globalizarea, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 886;33 Ristea, M., Jianu, I., Jianu, I., Experienţa României în aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi a Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 1(25), 2010, pag. 54-55;34 Muller, V., Situaţiile financiare consolidate. Dezvoltări şi aprofundări la nivel internaţional, european şi naţional, Editura Alma mater, Cluj-napoca, 2010, pag. 11;

16


Primele motive prezentate de către reglementatorii contabilităţii româneşti, argumente venite să sprijine extinderea aplicării obligatorii a IFRS, se numărau nevoia unei alinieri cu practică internaţională de promovare a transparenţei şi compatibilităţii situaţiilor financiare, creând şi menţinând un mediu de investiţii atractiv dat fiind interesul statului de a se proteja împotriva pierderilor de capital străin prin exploatarea inconsistenţelor în clauzele contabile aplicate de către companiile ce aparţin grupurilor multinaţionale şi recomandărilor organizaţiilor internaţionale, mai precis ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional, de a implementa IFRS.36

De asemenea, entităţile româneşti listate pe o piaţă stabilizată şi care aplică pentru prima oară IFRS în situaţiile financiare individuale trebuie să furnizeze informaţii comparabile pentru anii anteriori, aşa cum se cere de către IFRS 1 „Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară”.37

Într-un studiu efectuat de Păşcan şi Ţurcaş (2012)38 asupra companiilor cotate la bursa din România, s-a observat că „aplicarea pentru prima dată a IFRS-urilor diferă de la o entitate la alta. În unele cazuri adoptarea IFRS a generat o uşoară creştere sau descreştere a venitului net în situaţiile financiare consolidate. Aceste diferenţe pot fi cauzate de dimensiunea entităţilor, de domeniul lor de activitate sau de condiţiile adoptării IFRS - obligatorii sau facultative”. Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară în România prezintă diferite etape de dezvoltare (aşa cum este explicat în Tabelul nr. 1.1). Astfel, pe de o parte, există o etapă de adoptare voluntară, ce implică entităţi ce au nevoie de raportare financiară a IFRS-urilor, etapă ce cuprinde perioada 1990-2014.39

Opţiunea voluntară de aplicare a IFRS-urilor a fost menţionată şi în reglementările legale contabile începând cu anul 2006, dar doar ca oportunitate de aplicare a IFRS într-un ansamblu separat de situaţii financiare.

Ulterior, din anul 2012 a avut loc o altă etapă a extinderii adoptării IFRS în România, ceea ce viza introducerea IFRS-urilor în situaţiile financiare individuale ale entităţilor listate pe o piaţă stabilizată şi de asemenea, viza eliminarea dublei raportări pentru aceste companii.

35 Manolescu, M., Morariu, A., Roman, A.G, Mocanu, M., Priorităţi şi responsabilităţi în procesul de extindere a aplicării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) în România, Audit financiar, nr. 8, 2009, pag. 26-27;36 Ristea, M., Jianu, I., Jianu, I., Experienţa României în aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi a Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 1(25), 2010, pag. 188;37 Boia, L., România, ţară de frontieră a Europei [Romania, the frontier country of Europe], 4th edition, Ed. Humanitas, 2012, pag. 28;38 Păşcan, I.D., Ţurcaş, M., Measuring the impact of first-time adoption of International Financial Reporting Standards on the performance of Romanian listed entities, Procedia Economics and Finance 3, 2012, pag. 211-216;39 Mihai, S., Impactul standardelor internaţionale de contabilitate asupra eficienţei sistemului de raportare financiară în România [The impact of international accounting standards on the efficiency of the Romanian accounting reporting model], în Ionaşcu, I. (eds.) Internaţionalizarea contabilităţii: evoluţii şi consecinţe în mediul românesc [The internationalization of accounting: evolutions and consequences in the Romanian environment], Ed. ASE, 2008, pag. 101-102;

17


Tabelul nr. 1.1 Etape de dezvoltare privind aplicarea IFRS-urilor

Perioada Înaintede 1990

1990-1998 1999-2005 2006 – 2011 2012-2014

AplicareaIFRS în

România

(entităţi/conturi

individuale sau

consolidate)

Nuse aplică

Aplicarea voluntară deplină a IFRS

Sucursale ale companiilor multinaţionale sau ale companiilor

cu finanţare străină într-un al doilea set de situaţii financiare individuale

şi/sau consolidate

Armonizare obligatoriecu IFRS

Aplicare voluntară deplină a IFRS

Sucursale ale companiilor multinaţionale sau ale companiilor cu finanţare străină într-un al doilea set

de situaţii financiare individuale şi/sau consolidate

Conformitate obligatorie cu IFRS

Situaţii financiare individuale

Perioada Înainte de 1990

1990-1998 1999-2005 2006-2011 2012-2014

18

● Entităţi nefinanciare mari – peste 1700 entităţi vizate până în anul 2003

● Bănci şi companii de asigurări începând cu anul 2001

● Companii de brokeraj începând cu anul 2000

Nu se aplică

● Bănci într-un al doilea set de situaţii financiare

● Companii listate

● Bănci

● Companii de brokeraj (2011-2013)


Aspecte ale

aplicării IFRS în

România

Declaraţii financiare

consolidate(Nu se aplică)

● Aplicare IFRS parţială

●Reglementările armonizării se bazează pe un plan contabil naţional şi pe un plan contabil sincronizat

● Situaţiile financiare conforme reglementărilor armonizate cu IFRS-urile sunt valide în relaţie cu instituţiile statului

Situaţii financiare consolidate

Companii listate începând cu anul 2007

Bănci – începând cu anul 2006

Sursa: Prelucrare proprie după Boia, L., România, ţară de frontieră a Europei [Romania, the frontier country of Europe], 4th edition, Ed. Humanitas, 2012, pag. 28

Pe plan naţional, reglementările contabile au fost până de curând reprezentate de Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene. Aceastăreglementare a fost înlocuită prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/29 decembrie 2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale şi situaţiile financiare anuale consolidate publicat în M.O. nr. 963, p I, din 30 decembrie 2014.40

La baza cercetării propuse se află o reglementare din octombrie 2012, respectiv Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1286/2012 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale deRaportare Financiară, aplicabile pentru societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Astfel, toate societăţile cotate pe o piaţă de capital reglementată au pregătit în mod obligatoriu situaţii financiare individuale în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară începând cu exerciţiul financiar 2012.

Ca rezultat, din anul 2012, toate entităţile ale căror valori sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, aplică IFRS după o perioadă de tranziţie de 3 ani (2009-2011) în timpul căreia au fost obligate să pregătească două seturi de declaraţii financiare: unul în conformitate cu Directivele Uniunii Europene, considerat cel oficial şi unul sub IFRS, rezultat în urma reformulării situaţiilor financiare conforme cu Directivele Uniunii Europene şi menit să informeze pe cei interesaţi de astfel de raportări

40 Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014;

19

Nu se aplică

Nici o situaţie financiară a IFRS nu este validă în relaţie cu instituţia statului

● Reglementările contabile ale IFRS bazate pe un plan naţional de conturi şi pe un sistem contabil sincronizat

● IFRS-urile sunt aplicate ca fiind unica bază a contabilităţii în situaţiile financiare individuale ce sunt valide în relaţie cu instituţiile statului

● Adoptarea deplină a IFRS-urilor europene în conturile consolidate ale companiilor listate şi ale băncilor● Situaţiile financiare pe baza IFRS-urilor sunt întocmite prin reformularea celor conforme cu reglementările naţionale


financiare. În plus, entităţile autorizate, reglementate şi supervizate de CNVM (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) aplică IFRS după o perioadă de tranziţie în timpul căreia raportarea financiară este realizată atât standardelor contabile locale, cât şi pe baza celor internaţionale. Aceste instituţii au obligaţia să conceapă pentru anii financiari 2011, 2012 şi 2013 un set secundar de situaţii financiare conforme IFRS-urilor obţinute prin reformularea celor pregătite în concordanţă cu normele contabile locale ce îndeplinesc condiţiile Directivei a IV-a a Comunităţii Economice Europene (CEE). Declaraţiile financiare anuale concepute potrivit IFRS trebuie să fie revizuite şi publicate pe website-urile instituţiilor, dar sunt realizate exclusive pentru scopul acelor unităţi, acţionarilor şi a CNVM-ului, nereprezentând sprijin în luarea deciziilor de investiţii. În acelaşi timp, industria asigurărilor este şi ea vizată pentru implementarea IFRS ca fiind “baza contabilă pentru situaţiile financiare anuale”.41

În vederea emiterii de norme contabile europene, are loc mai întâi un proces de propunere a unui proiect de către o comisie de experţi contabili. Acest proiect urmează să fie aprobat de către Consiliul de Miniştri, apoi este verificat în cadrul Parlamentului European. Etapa următoare constă în numeroase negocieri, ce duc la revizuirea şi redactarea normei care urmează să fie adoptată de către ţările Uniunii Europene.42

1.4 Factorii cu impact privind necesitatea aplicării IAS/IFRS de către societăţile cotate la Bursa de Valori

Bucureşti

1.4.1 Motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării

Motivaţia cercetării:

Motivaţia cercetării de faţă este de a identifica beneficiile implementării standardelor contabile atât în România, cât şi în Uniunea Europeană, dar şi de a identifica problemele întâmpinate la trecerea de la Ordinul Ministrului Finanţelor Publice (OMFP) nr. 1802/2014 la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Importanţa cercetării:

Importanţa cercetării constă în măsura în care, implementarea IAS/IFRS de către societăţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale începând cu exerciţiul financiar 2009, conduce la creşterea calităţii analizei financiare prin reducerea probabilităţii utilizării practicilor de management al rezultatului, precum şi prin creşterea relevanţei valorilor contabile furnizate.

41 Mustaţă, R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate [Models for the measurement of the accounting harmonization and diversity – between necessity and spontaneity], Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă: Publishing House, 2008, pag. 44-46,;42 Nobes, C., Parker, R., Comparative International Accounting, 10th edition, Pearson Education, 2008, pag. 45;

20


Elaborarea obiectivului general este prezentat în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, prin prezentarea succintă a analizei stării financiare, pe perioada 2009-2013.

Metodologia de cercetare:

Metodologia de cercetare este esenţial a fi prezentată, deoarece în cadrul acesteia sunt descrise toate abordările metodologice utilizate în studiul empiric

Cercetarea de faţă are ca punct de pornire necesitatea şi importanţa analizei stării financiare a unei întreprinderi.

Efectele normelor atât europene, cât şi internaţionale asupra situaţiilor financiare, sunt redate prin rezultate obţinute din punctul de vedere al analizei economico-financiare pe baza situaţiilor financiare ale S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi ale S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, pe o perioadă de cinci ani (2009-2013), asigurându-se echilibrul financiar şi eficienţa activităţii întreprinderii.

Am considerat necesară constatarea faptului că, studiul nostru empiric reprezintă un început în determinarea principalelor direcţii de implementare a IAS/IFRS la nivel microeconomic, deoarece adoptarea acestora constituie o influenţă şi la nivel macroeconomic.

În cadrul cercetării empirice, a fost realizată o analiză economico-financiară, care a adoptat şi aplică Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate/ Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IAS/IFRS).

Analiza realizată presupune calculul unor indicatori financiari pe o perioadă de 5 ani pe baza datelor preluate din cadrul situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii, respectiv, Bilanţul contabil, Contul de profit şi pierdere, împreună cu Notele explicative şi supravegherea efectelor pe perioade diferite, astfel încât am avut posibilitatea de a evidenţia evoluţia întreprinderii analizate pe o perioadă de cinci ani (2009-2013).

Pornind de la datele prezentate în cadrul situaţiilor financiare pe baza metodelor şi tehnicilor elaborate de analiza economico-financiară am obţinut informaţii asupra performanţelor agenţilor economici analizaţi prin prezentul raport ştiinţific.

Într-un prim pas m-am concentrat asupra analizei de ansamblu a poziţiei financiare a entităţii, ceea ce cuprinde o analiză a evoluţiei şi a structurii poziţiei financiare pe baza datelor din Bilanţ şi a Notelor Explicative.

Pentru a reflecta capacitatea S.C. Şantierul Naval Orşova S.A., cât şi a S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin de a face faţă datoriilor pe termen scurt, respectiv pe termen lung am calculat indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii entităţii, atât în valoare absolută, cât şi relativă. Încadrarea acestora în intervalele de siguranţă arată gradul echilibrului financiar, capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile.

Pentru depistarea punctelor tari şi a punctelor slabe a gestionării resurselor se calculează indicatorii de activitate, care sunt puşi în evidenţă cu ajutorul vitezelor de rotaţie ai resurselor controlate de entitate.

21


Evaluarea performanţelor financiare ale S.C. Şantierul Naval Orşova S.A, cât şi a S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin constituie o parte importantă a studiului empiric şi se referă la următoarele aspecte: analiza de ansamblu a performanţelor financiare şi analiza ratelor de rentabilitate. Sursa informaţională principală o constituie Contul de Profit şi Pierdere şi Notele Explicative.

Analiza de ansamblu a performanţelor financiare vizează analiza performanţelor generate de cele patru nivele de activitate: nivelul de exploatare, nivelul financiar, nivelul extraordinar şi nivelul global. În a doua etapă am realizat o scurtă analiză a stării de rentabilitate financiară a entităţii pe baza ratelor de rentabilitate.

În ultima parte a cercetării am prezentat o evaluare a riscului de faliment utilizând două metode statistice. Modelul Altman, implică calcularea a cinci variabile ale stării financiare parţiale ale unei companii, care înlocuite într-o formulă dau naştere unui indicator numit „scor Z”, care permite estimarea stării de faliment a entităţii.

Cealaltă metodă statistică străină folosită a fost Modelul Conan-Holder, care se bazează pe rate financiare de tip „lichiditate-exigibilitate”.

Concluziile finale generale legate de situaţia financiară a entităţilor S.C. Şantierul Naval Orşova S.A. şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin sintetizează punctele tari şi punctele slabe constatate, precum şi oportunităţile şi ameninţările posibile.

1.4.2 Materialele de studiu şi metodologia de prelucrare a informaţiilor

Descrierea surselor de informare a întreprinderilor analizate:

În cadrul cercetării de faţă, informaţiile financiar-contabile ale S.C. Şantierul Naval Orşova S.A. şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, necesare pentru perioada 2009-2013, au fost obţinute din mai multe surse:

Site-uri internet ce furnizează informaţii cu specific bursier, precum: www.bvb.ro sau www.kmarket.ro, de unde am preluat o parte din informaţiile financiar-contabile pe baza Bilanţurilor Contabile, a Conturilor de profit şi pierdere şi a Notelor explicative;

Site-uri internet ce furnizează informaţii financiar-contabile prelucrate pe societăţile analizate, precum: www.snorsova.ro (pentru S.C Şantierul Naval Orşova S.A) şi www.severnav.ro (pentru S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin);

Situaţiile financiar-contabile anuale ale entităţilor pentru perioada 2009-2013, cu componentele:

- Bilanţul prescurtat;- Contul de profit şi pierdere;- Date informative;

22

http://www.severnav.ro/

http://www.snorsova.ro/

http://www.kmarket.ro/

http://www.bvb.ro/


- Situaţia activelor imobilizate;- Situaţia amortizării activelor;- Note explicative la situaţiile financiar anuale simplificate;

Am avut în vedere ca întreprinderile să fie înscrise la categoria I sau la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti.

1) S.C Şantierul Naval Orşova S.A

Obiectul principal de activitate:

S.C Şantierul Naval Orşova S.A are ca obiect principal de activitate construcţia de nave fluviale (cod CAEN rev. 2: 3011 „Construcţia de nave şi structuri plutitoare”). Societatea a fost înfiinţată în baza H.G. nr. 19/10.01.1991, prin transformarea si preluarea patrimoniului fostului Şantier Naval Orşova, din subordinea Ministerului Transportului şi Telecomunicaţiilor.

În privinţa construcţiilor de nave, trendul descendent al cererii, a fost menţinut şi în prezent, fapt ce a condus, pe de o parte la imposibilitatea acoperirii cu comenzi, iar pe de altă parte la o stagnare a preţurilor de livrare, care erau deja la un nivel foarte scăzut, în condiţiile în care preţurile la materiale, gaze şi servicii au avut o evoluţie ascendentă.

Societatea este înregistrată la CNVM – Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare cu Certificatul nr. 111/02.03.1998, actualizat la data de 06.10.2008, în urma înregistrării majorării capitalului social, ca efect al fuziunii.

Structura capitalului social:

Capital social subscris şi vărsat: 28.557.297,5 lei.

Piaţa:

S.C Şantierul Naval Orşova S.A este o societate comercială a cărei acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, respectiv este listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I, cu simbolul SNO.

Principalii concurenţi:

Principalii concurenţi ai societăţii la activitatea de construcţii şi reparaţii nave sunt:

- în ţară: toate şantierele navale; - la extern: în special şantierele navale din China şi Coreea, iar apoi

Polonia, Serbia, Turcia, Slovacia, Cehia şi Ucraina.

2) S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Obiectul principal de activitate:

23


S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin are ca obiect principal de activitate construcţia de nave fluviale şi structuri plutitoare (cod CAEN rev. 2: 3011 „Construcţia de nave şi structuri plutitoare”). Societatea a fost înfiinţată în anul 1852 de către compania austriacă de transport naval D.D.S.G. şi a funcţionat la început doar ca şantier de reparații navale.

Structura capitalului social:

Capital social subscris şi vărsat: 12.603.865 lei.

Piaţa:

S.C Şantierul Naval Orşova S.A este o societate comercială a cărei acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, respectiv este listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria a II-a, cu simbolul SEVE.

Principalii concurenţi:

Principalii concurenţi ai societăţii la activitatea de construcţii şi reparaţii nave sunt, la nivelul ţării, toate şantierele navale.

Metodologia de prelucrare a informaţiilor:

I. Metodologia analizei economico-financiară

Metodologia analizei economico-financiară în cadrul cercetării cuprinde două grupe de metode:

a) metode ale analizei calitative;b) metode ale analizei cantitative;A. Metodele analizei calitative a informaţiilor economico-financiare

asigură determinarea structurii fenomenelor întreprinse la nivelul întreprinderilor analizate. Metodele utilizate în cadrul acestei analize sunt cele de tip complementar: diviziunea sau descompunerea rezultatelor şi comparaţia acestora.

B. Metodele analizei cantitative a informaţiilor economico-financiare are rolul de a evidenţia resursele interne din viaţa economico-financiară a întreprinderilor analizate. Metodele analizei cantitative utilizate sunt: metoda balanţieră, metoda SWOT (metodă specifică diagnosticului financiar), metoda scorurilor, metodă prezentată după cum urmează:

Metoda scorurilor are ca obiectiv furnizarea unor modele necesare evaluării riscului de faliment al unei întreprinderi. Această metodă reprezintă

24


o tehnică statistic ce ajută la stabilirea unor caracteristici pe baza observaţiilor realizate asupra unui obiect, fenomen sau proces.43

Rezultatele obţinute în urma acestei metode, permit, pe de o parte, descrierea într-un mod sintetic a caracteristicilor întreprinderilor slabe şi, pe de altă parte, să se evidenţieze riscul de faliment.

Pentru fiecare întreprindere analizată, se obţine după aplicarea analizei discriminatorii, un scor Z (The Z score), în funcţie de ansamblul ratelor. Distribuţia diferitelor scoruri permite distingerea întreprinderilor sănătoase de cele slabe.

Scorul Z atribuit fiecărei întreprinderi este determinat cu ajutorul funcţiei44:

Z = a1 * x1 + a2 * x2 + … + an * xn,

Unde:xi = reprezintă ratele implicate în cadrul analizei;ai = reprezintă coeficientul de pondere a fiecărei rate.

Funcţia discriminant estimată reprezintă linia dreaptă care împarte în cel mai corect mod, întreprinderile ce dau faliment, pe o parte, şi pe cele care nu dau faliment, pe de altă parte.45

II. Modele statistice

În cadrul cercetării am realizat o evaluare a riscului de faliment utilizând două metode statistice. Modelul Altman, implică calcularea a cinci variabile ale stării financiare parţiale ale unei companii, care înlocuite într-o formulă dau naştere unui indicator numit „scor Z”, care permite estimarea stării de faliment a entităţii.

Cealaltă metodă statistică străină folosită a fost Modelul Conan-Holder, care se bazează pe rate financiare de tip „lichiditate-exigibilitate”.

Modelul ALTMAN

Modelul statistic Altman reprezintă una dintre primele funcţii scor utilizate în analiza riscului de faliment ce a permis prevederea a 75% din falimente, cu 2 ani înainte de producerea acestora.

Funcţia utilizată de Altman are următoarea formă46:

Z = 1,2 * X1 + 1,4 * X2 + 3,3 * X3 + 0,6 * X4 + 0,999 * X5,

Unde:

43 Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere Tabără N., Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, pag. 19;44 Idem., pag. 19-20;45 Jaba, E., Robu, I-B, Utilizarea analizei discriminant pentru obţinerea probelor de audit, Revista “Audit Financiar”, nr. 11/2009;46 Altman, E. I., Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporale Bankruptcy, Journal of Finance, New Zork, 1968, pag. 287;

25


X1 = (Active circulante)/(Activ total);

X2 = (Autofinanţare)/(Activ total);

X3 = (Rezultat din exploatare)/(Activ total);

X4 = (Capitaluri proprii)/(Datorii pe termen scurt);

X5 = (Cifra de afaceri)/(Activ total).

Din conţinutul indicatorilor rezultă că nivelurile acestora sunt cu atât mai bune cu cât înregistrează o valoare absolută mai mare. Din acest punct de vedere, scorul Z este intepretat astfel:

a) dacă Z < 1,8, reiese faptul că starea de faliment este iminentă;

b) dacă 1,8 < Z < 3, reiese faptul că situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi apropiate de pragul stării de faliment;

c) dacă Z > 3, situaţia financiară este bună, aceasta fiind solvabilă.

Modelul CONAN-HOLDER

Modelul statistic Conan-Holder este aplicat pentru întreprinderile industriale, întreprinderile de transport sau de construcţii, cu un număr între 10 şi 500 de salariaţi.47

Modelul prezintă următoarea funcţie scor48:

Z = 0,24 * X1 + 0,22 * X2 + 0,16 * X3 - 0,87 * X4 - 0,1 * X5,

Unde:

X1 = (Excedentul brut din exploatare)/(Datorii totale);

X2 = (Capital permanent)/(Pasiv total);

X3 = (Active circulante - Stocuri)/(Pasiv total);

X4 = (Cheltuieli financiare)/(Cifra de afaceri);

47 Isaic-Maniu, I., Caracterizarea statistică a riscului – Concepte, tehnici, aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti, 2006, pag. 69;48 Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere Tabără N., Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, pag. 22;

26


X5 = (Cheltuieli cu personalul)/(Valoarea adăugată brută).

Din acest punct de vedere, scorul Z este intepretat astfel:

a) Dacă Z ≤ -0,05, rezultă un eşec;

b) Dacă -0,05 < Z ≤ 0,04, rezultă un pericol;

c) Dacă 0,04 < Z ≤ 0,1, rezultă o alertă;

d) Dacă 0,1 < Z ≤ 0,16, rezultă o situaţie bună;

e) Dacă Z > 0,16, rezultă o situaţie foarte bună.

Pe baza acestor criterii, nu trebuie a fi supraestimate valenţele informaţionale ale metodei scorurilor, fapt prin care reiese reducerea informaţiei de bază prin prisma analizei discriminante, pe baza celor mai semnificative rate considerate a fi constante în timp.

CAPITOLUL II IMPACTUL APLICĂRII STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ASUPRA

MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA

2.1 Efectele aplicării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară

Cadrul economic actual al Uniunii Europene, cât şi cel global, au la bază îmbunătăţirea nivelului de normalizare contabilă internaţională şi de implementare naţională, România având anumite raţionamente pentru a aplica IAS/IFRS49:

numărul mare de investitori europeni, precum Germania, Italia, Grecia, Franţa;

apropierea contextului economic românesc de cel european, atât din punct de vedere al structurii, cât şi din punct de vedere al poziţionării geografice.

Mihai şi alţii (2011)50 consideră că „aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) reflectă o activitate cu un

49 Pop, A., De la normare la convergenţă în contabilitate, în volumul – Congresul profesiei contabile din România: Armonizare sau Convergenţă în Standardele Internaţionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 631;50 Mihai, M., Drăgan, C., Ciumag, A., Iota, A., Considerente privind capacitatea de implementare corespunzătoare a IFRS, Audit financiar, nr. 8, 2011, pag. 37;

27


ridicat nivel de complexitate, ce necesită prezenţa unor pregătiri profesionale solide în domeniu, dar şi o înţelegere a factorilor de natură contabilă”.

Adoptarea IAS/IFRS a cunoscut cel mai mare succes în statele aflate în curs de dezvoltare, unde aceste standarde au fost implementate fără a mai fi amendate. În statele Europei Occidentale, dar şi în Japonia, IAS/IFRS sunt privite ca un avantaj ce redă sistemului anglo-saxon o largă perspectivă internaţională, iar din acest punct de vedere, aceste standarde au fost uneori înţelese ca fiind nefavorabile viziunii altor standarde din Japonia şi Europa.51

Pornind de la principalele referenţiale contabile internaţionale (IFRS şi US GAAP) şi de la tendinţa actuală de convergenţă şi de armonizare a reglementărilor contabile, o serie de studii empirice au investigat dacă aplicarea IFRS-urilor este benefică pentru participanţii la piaţa de capital.

Scopul adoptării IAS/IFRS este acela de a spori comunicarea, transparenţa şi comparabilitatea, iar aceste standarde sunt concepute să fie aplicate situaţiilor financiare şi altor raportări financiare ale tuturor întreprinderilor orientate spre profit.52

În România, implementarea IFRS nu a fost privită de la început ca aducând multe oportunităţi, ci dimpotrivă.53

Ionaşcu şi alţii (2007)54 prezintă într-un studiu faptul că „majoritatea întreprinderilor consideră că implementarea IAS/IFRS oferă date mult mai concrete, conducând la o comunicare mult mai bună pe piaţa de capital”.

Din punctul de vedere al lui Ionaşcu şi alţii (2010)55, „analiza procesului de implementare, atât la nivel de ţară cât şi de entitate, se rezumă la compararea costurilor şi beneficiilor rezultate”.

La nivel naţional, din perspectiva implementării IAS/IFRS, au fost subliniate următoarele aspecte pozitive, redate în cadrul Figurii nr. 2.1:

51 Barth, M., Landsman, W., Lang, M., International Accounting Standards and Accounting Quality, Journal of Accounting Research, vol. 46, nr. 3, 2008, pag. 34;52 Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Munteanu, L., Motivaţii şi consecinţe ale adoptării IFRS: percepţii privind factorii instituţionali din mediul românesc, Audit financiar, nr. 12, 2011, pag. 36;53 Barth, M., Landsman, W., Lang, M., International Accounting Standards and Accounting Quality, Journal of Accounting Research, vol. 46, nr. 3, 2008, pag. 35;

54 Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Olimid, L., Calu, D.A., An empirical evaluation of the costs of harmonising Romanian accounting with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS), Accounting in Europe, vol. 4(2), 2007, pag. 208;55 Ionaşcu, I., Ionaşcu M., Mihai S., Implementarea IFRS şi reducerea costului capitalului pentru companiile româneşti cotate, Revista Audit Financiar, nr. 1, 2010, pag. 35-36;

28


Sursa: Proiecţie proprie după Albu, N., Albu, C. N., International Financial Reporting Standards in an Emerging Economy: Lessons from Romania, Australian Accounting Review, 33(4), 2012, pag. 344

Figura nr. 2.1 Evidenţierea aspectelor pozitive privind implementarea IAS/IFRS

Albu şi Albu (2012)56 consideră că „motivele adoptării IAS/IFRS în România şi beneficiile aşteptate sunt exprimate şi conduc la o dezvoltare economică”.

IFRS încearcă să atingă cerinţele impuse la nivel internaţional a economiilor dezvoltate, în scopul de a deţine un set comun şi vast de standarde de contabilitate adresate celor care acţionează în mediul de afaceri.

Aşa cum precizează şi Ionaşcu şi alţii (2011)57, „mediul economic românesc este caracterizat de o serie de factori instituţionali specifici, precum piaţa bursieră slab capitalizată şi cu o lichiditate redusă, finanţarea predominant bancară a entităţilor şi calitatea guvernanţei corporative, ceea ce poate influenţa calitatea raportării financiare bazate pe IFRS şi duce la diferenţe de aplicare a IFRS în România comparativ cu alte ţări”.

56 Albu, N., Albu, C. N., International Financial Reporting Standards in an Emerging Economy: Lessons from Romania, Australian Accounting Review, 33(4), 2012, pag. 344;57 Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Munteanu, L., Motivaţii şi consecinţe ale adoptării IFRS: percepţii privind factorii instituţionali din mediul românesc, Audit financiar, nr. 12, 2011, pag. 35;

29


În principal, consultanţii fiscali ce vor fi implicaţi în adoptarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiaă, sunt prezentaţi în Figura nr. 2.2:

Sursa: Proiecţie proprie după AICPA (2011), AICPA recommends SEC allow optional adoption of IFRS by U.S. public companies. Retrieved from http://www.aicpa.org/Press/PressReleases/2011/Pages/AICPARecommendsSECAllowOptionalAdoptionofIFRSbyUSPublicCompanies.aspx (vizitat la 22.01.2015)

Figura nr. 2.2 Categorii de participanţi la adoptarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară

Cai şi alţii (2014)58 prezintă „măsura în care, diferenţele reieşite între standardele internaţionale şi reglementările naţionale au influenţat efectele implementării IFRS şi rezultatele ce au condus la reflectarea beneficiilor mult mai ample, ca urmare a adoptării IFRS, în cadrul ţărilor în care exista un nivel mai ridicat de divergenţă între normele locale şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) înaintea adoptării”.

Păşcan şi Ţurcaş (2012)59 confirmă faptul că „factorii economici, culturali sau politici au influenţat adoptarea IFRS într-o anumită ţară, iar acest lucru a condus la afectarea comparabilităţii între ţări”.

În opinia lui Barth şi alţii (2008)60, „este dificil de aflat dacă trecerea la IFRS necesită o creştere a relevanţei informaţiei financiare”.

Pe baza cercetărilor, Ionaşcu şi alţii (2011)61 precizează că „beneficiile adoptării IFRS depind într-o mare măsură de obiectivele ce stau la bata aplicării acestor standarde, cât şi de contextul local în care sunt aplicate”.

Aşadar, din perspectiva lui Iatridis (2010)62, sunt prezentate principalele beneficii ce au rezultat în urma studiilor empirice:

58 Cai L., Rahman A., Courtenay S., The effect of IFRS adoption conditional upon the level of preadoption divergence, The International Journal of Accounting, nr, 49, 2014, pag. 147-178;59 Păşcan, I. D., Ţurcaş, M., Measuring the impact of first-time adoption of International Financial Reporting Standards on the performance of Romanian listed entities, Procedia Economics and Finance 3, 2012, pag. 216;60 Barth M., Landsman W., Lang M., International Accounting Standards and accounting quality, Journal of Accounting Research, nr. 3, 2008, pag. 469;61 Ionaşcu, I., Ionaşcu, M., Munteanu, L., Motivaţii şi consecinţe ale adoptării IFRS: percepţii privind factorii instituţionali din mediul românesc, Audit financiar, nr. 12, 2011, pag. 38;

30




Sursa: Proiecţie proprie după

Figura nr. 2.3 Principalele beneficii ale adoptării IFRS

Deoarece IFRS reprezintă un set de standarde complexe şi presupun costuri suplimentare de aplicare, se constată faptul că acestea sunt destinate, îndeosebi, întreprinderilor mari, dar multe ţări consideră oportună aplicarea IFRS şi în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, în scopul îmbunătăţirii sistemului contabil.

În România, costul implementării IFRS este considerat a fi mai scăzut decât în alte ţări, observaţie reflectată ca rezultat al adoptării parţiale a acestor standarde.

Unii autori consideră aplicarea IAS/IFRS ca fiind complicată, costisitoare, complexă şi oneroasă. Trecerea de la un sistem contabil bazat pe reguli la unul bazat pe principii, cum ar fi cazul trecerii de la sistemul contabil românesc la IFRS-uri, reprezintă o sarcină mult mai complicată decât modificarea reglementărilor contabile şi a instrucţiunilor adiţionale. Acest lucru ar putea explica de ce profesioniştii contabili din România au oscilat între IAS/IFRS şi sistemul contabil bazat pe regulile europene, între anii 2001-2012.63

62 Iatridis, G., International Financial Reporting Standards and the quality of financial statement information, International Review of Financial Analysis, 19(3), 2010, pag. 198;63 Brochet, F., Jagolinzer, A.D., & Riedl, E.J., Mandatory IFRS Adoption and Financial Statement Comparability. SSRN eLibrary, 2012. Retrieved from http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1819482 (vizitat la 29.08.2014);

31

http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1819482


Timp de peste treizeci de ani, structura şi prezentarea situaţiilor financiare individuale şi a situaţiilor financiare consolidate au fost reglementate de către două directive contabile (Directiva 78/660/CEE, cunoscută şi sub numele de Directiva a IV-a şi Directiva 83/349/CEE, numită şi Directiva a VII-a). Aceste două directive se aflau într-o cumplită nevoie de modernizare.64

În anul 2013, a fost adoptată Directiva 2013/34/UE, abrogând atât Directiva a IV-a, cât şi Directiva a VII-a. Noua directivă a fost aplicată pe 20 iulie 2013, acordând statelor membre o perioadă de doi ani pentru a se supune regulamentelor. Directiva 2013/34/UE stabileşte măsurile preliminare, regulile de prezentare, publicare şi audit pentru situaţiile financiare individuale şi a situaţiilor financiare consolidate, prin asocierea dispoziţiilor ambelor directive, într-o singură directivă.65

Directiva 2013/34/UE realizează o clasificare a întreprinderilor pe baza unor criterii de dimensiune (totalul bilanţului contabil, cifra de afaceri netă şi un număr mediu de salariaţi în timpul anului financiar). Pentru ca o întreprindere să treacă dintr-o categorie în alta, este necesar să depăşească două praguri prestabilite timp de doi ani financiari consecutivi.66

Principalele categorii de entităţi după OMFP 1802/2014 în raport de 2 din cele 3 categorii de mărime, se grupează astfel67:

a) microentităţi;b) entităţi mici;c) entităţi mijlocii şi mari.Microentităţile reprezintă acele entităţi care, la data bilanţului, nu

depăşesc limitele a cel puţin 2 dintre următoarele 3 criterii: totalul activelor: 350.000 EUR; cifra de afaceri netă: 700.000 EUR; numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.Entităţile mici semnifică acele entităţi care, la data bilanţului, nu se

încadrează în categoria microentităţilor şi care nu depăşesc limitele a cel puţin 2 din următoarele 3 criterii:

totalul activelor: 4.000.000 EUR; cifra de afaceri netă: 8.000.000 EUR; numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.Entităţile mijlocii şi mari reprezintă acele entităţi care, la data

bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin 2 din următoarele 3 criterii: totalul activelor: 4.000.000 EUR;

64 IASPlus, Use of IFRS by Jurisdiction, 2013. Retrieved fromhttp://www.iasplus.com/en/resources/ifrs-topics/use-of-ifrs (vizitat la 25.08.2014);65 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în JO L 182, 29.6.2013;66 Eurostat, Structural business statistics, 2010. Retrieved from:http://epp.eurostat.ec.europa.eu (vizitat la 27.08.2014);67 Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în JO L 182, 29.6.2013;

32

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

http://www.iasplus.com/en/resources/ifrs-topics/use-of-ifrs


cifra de afaceri netă: 8.000.000 EUR; numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50. Adoptarea noii Directive contabile 2013/34/UE nu rezolvă această

diferenţiere şi nu permite reglementatorilor contabili naţionali să utilizeze Standardele Internaţionale de Raportare Financiară pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

Aşa cum precizează şi Ristea şi alţii (2010)68, „unii cercetători au remarcat că pentru investitori există costuri implicate de înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare ale întreprinderilor străine, iar adoptarea de standarde uniforme conduce la reducerea aceste costuri şi la creşterea semnificativă a investiţiilor pe pieţele de capital străine”.

Pe baza unui studiu realizat de Albu şi Albu (2012)69, „cei intervievaţi au fost de părere că, de regulă, costurile privind implementarea IFRS vor fi mai mari decât beneficiile în următorii doi sau trei ani de la punerea în aplicare a acestor standarde. Din acest punct de vedere, pe termen lung, beneficiile vor depăşi totuşi costurile, deoarece raportarea IFRS devine un proces de rutină încorporat în cultura companiilor”.

Albu şi alţii (2013)70 au analizat „calitatea informaţiilor prezentate in situaţiile financiare consolidate întocmite conform IFRS ale societăţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti. Conform rezultatului analizei întreprinse, a reieşit faptul că nivelul de transparenţă şi de comunicare este un nivel relativ bun şi în creştere faţă de analizele anterioare. S-a constat un nivel ridicat de transparenţă din punct de vedere al raportării efectelor standardelor noi, al informaţiilor cu impact financiar şi privind informaţiile despre comunicarea non-financiară”.

2.2 Studiu empiric privind efectele aplicării IAS/IFRS de către societăţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti

2.2.1 Rolul şi importanţa situaţiilor financiare din perspectiva IFRS în activitatea societăţilor cotate la

Bursa de Valori

Cercetarea de faţă are ca punct de pornire necesitatea şi importanţa analizei stării financiare a două societăţi cotate la Bursa de Valori Bucureşti. Aceasta asigură o bază informaţională care poate influenţa managementul societăţilor şi actul decizional în aspecte precum: performanţele propuse, evoluţia activităţii, stabilitatea financiară a entităţii. Contextul actual al crizei

68 Ristea, M., Jianu, I., Jianu, I., Experienţa României în aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi a Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 1(25), 2010, pag. 63;69 Albu, N., Albu, C. N., International Financial Reporting Standards in an Emerging Economy: Lessons from Romania, Australian Accounting Review, 33(4), 2012, pag. 347;70 Albu, C.N., Albu, N., Alexander, D., When global accounting standards meet the local context — Insights from an emerging economy, Critical Perspectives on Accounting, in press, 2013, pag. 312;

33


economico-financiare mondiale face ca analiza să aibă o importanţă şi mai mare.

Privită ca sistem, analiza financiară se structurează în următoarele componente:

analiza poziţiei financiare pe baza Bilanţului Contabil; analiza performanţelor financiare pe baza Contului de Profit şi

Pierdere; analiza riscurilor; analiza previzională.Necesitatea analizei financiare a societăţilor comerciale reiese, cel

puţin din următoarele considerente: sporirea eficienţei întregii activităţi şi cunoaşterea esenţei fenomenelor şi proceselor.

Rezultatele obţinute şi prelucrate în cadrul acestui studiu empiric sunt sintetizate astfel:

rezultate referitoare la utilitatea întocmirii situaţiilor financiare anuale conform IFRS la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin;

rezultate referitoare la aspectele pozitive şi aspectele negative ale raportării IFRS evidenţiate în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin.

2.2.2 Analiza poziţiei financiare

Poziţia financiară a unei întreprinderi este reprezentată în înţelesul IAS/IFRS de relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale sale. Informaţii despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de Bilanţ, dar în completare şi celelalte elemente ale situaţiilor financiare pot furniza informaţii utile.

Analiza poziţiei financiare vizeză analiza de ansamblu a poziţiei financiare şi analiza echilibrului poziţiei financiare.

Investigarea situaţiilor financiare pe o durată mai lungă, pe parcursul a mai multor exerciţii financiare (5 ani în cazul nostru) sporeşte valoarea unei astfel de analize.

I. Analiza de ansamblu a poziţiei financiare

Analiza evoluţiei activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

În cadrul analizei de ansamblu a poziţiei financiare a S.C Şantierul

Naval Orşova S.A şi a S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin se urmăresc aspecte privind evoluţia şi structura elementelor de active, datorii şi capitaluri proprii. Informaţii despre acestea se găsesc în Bilanţ şi în Notele explicative.

34


Conform IFRS (2013, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare paragr. 49)71, activele reprezintă o sursă controlată de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare.

În vederea elaborării bilanţului financiar, atât în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cât şi în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, am operat următoarele corecţii ce se regăsesc în Anexa nr. 1 Evoluţia şi calculul elementelor de activ şi Anexa nr. 2 Evoluţia şi calculul elementelor de pasiv:

Am eliminat din activ cheltuielile în avans, considerate non-valori, reducând cu aceeaşi valoare şi nivelul capitalului propriu, acestea regăsindu-se în grupa activelor fictive;

Veniturile în avans au fost asimilate capitalurilor proprii.

Evoluţia elementelor de activ pentru cele două societăţi concurente este redată după cum urmează:

Figura nr. 2.4 Evoluţia activelor patrimoniale în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecţie proprie în baza datelor S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, în urma corecţiilor efectuate, pentru anul 2009 se observă, pe elemente componente, faptul că activele imobilizate devansează activele circulante, spre deosebire de perioada 2010-2013, perioadă în care activele circulante prezintă valori mult mai ridicate decât cele ale activelor imobilizate.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, pentru anul 2009, se observă faptul că activele circulante devansează activele imobilizate, spre deosebire de perioada 2010-2013, când activele imobilizate prezintă valori ridicate, mult peste nivelul activelor circulante.

71 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, Bucureşti, 2013a, pag. 6;

35


Atât la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cât şi la nivelul S.C Severnav S.A, imobilizările corporale ale societăţilor analizate au participare esenţială în scopul creării de valoare pentru acestea, constituind motorul de bază.

În cadrul activelor imobilizate, la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cele mai mari pierderi s-au înregistrat la imobilizările corporale, care au scăzut cu – 5.215.275 lei în anul 2010 faţă de anul 2009, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, la nivelul căreia, valorile imobilizărilor corporale au înregistrat creşteri cu 68.274.974 lei în anul 2010 faţă de anul 2009.

Pe baza analizei efectuate am observat că în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, scăderea activelor imobilizate se datorează investiţiilor realizate de societate, investiţii concretizate în terenuri şi construcţii, societatea adoptând o strategie de restrângere în detrimentul modernizării. Corelând creşterea activelor cu evoluţia cifrei de afaceri, putem concluziona, pe elemente componente, faptul că, în anul 2009, la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, ritmul de creştere al activelor circulante a fost inferior creşterii cifrei de afaceri, ceea ce denotă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor, aspect reieşit şi la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin.

Evoluţia elementelor de pasiv pentru cele două societăţi concurente este redată astfel:

Figura nr. 2.5 Evoluţia pasivelor patrimoniale în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin


36


Figura nr. 2.6 Evoluţia capitalurilor permanente pe elemente în cadrul

S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, în privinţa elementelor de pasiv, pe toată perioada analizată, se observă o reducere a capitalului permanent, datorată exclusiv scăderii capitalurilor proprii, rezultând o diminuare cu + 5.468.927 lei în anul 2010 faţă de anul 2009, existentă până la sfârşitul perioadei ( cu + 2.502.163 lei în anul 2013 faţă de anul 2012).

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, se observă o majorare a capitalului permanent, cu 63.379.732 lei în anul 2010 faţă de anul 2009, urmată de o majorare cu 11.274.142 lei în anul 2011 faţă de anul 2010, spre deosebire de diminuarea semnalată la finele perioadei de – 9.460.066 lei în anul 2013 faţă de anul 2012.

Majorările amintite s-au datorat exclusiv creşterii capitalului propriu, întrucât societatea nu a apelat deloc la îndatorarea pe termen lung în perioada studiată.

Analiza structurii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Pentru calculul şi analiza ratelor de structură a elementelor de activ la S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (Anexa nr. 3 Analiza ratelor de structură ale elementelor de activ), se

37


utilizează datele din bilanţ financiar, nivelul acestora fiind prezentat în cadrul Figurii nr. 2.7:

Figura nr. 2.7 Evoluţia ratelor de structură ale elementelor de activ în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin


În urma analizei acestor rate, pentru S.C Şantierul Naval Orşova S.A, se constată următoarele:

Activele imobilizate au deţinut o pondere de 53.44% din activele totale în anul 2009, în scădere până la 50.34% în anul 2010, până la 43.04% în anul 2011, la 41.62% în anul 2012 şi până la 43.39% în anul 2013, datorită creşterii nivelului activelor imoblizate într-un ritm inferior creşterii activelor totale;

Activele circulante au pondere în creştere din anul 2009 de la 46.55% la 49.65% în anul 2010, la 56.95% în anul 2011, la 58.37%, ponderea urmând să scadă la 56.60% în anul 2013, datorită ritmului mult mai lent de creştere a acestora comparativ cu activele totale. În cadrul activelor circulante, ponderea principală a revenit stocurilor, urmate de creanţe şi disponibilităţi.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, se constată următoarele:

Activele imobilizate au deţinut o pondere de 27.91% în anul 2009, în creştere până la 57.45% în anul 2010, ajungând la 77.95% în anul 2011, la 84.83% în anul 2012, urmată de o diminare până la 79.18% în anul 2013, datorită scăderii nivelului activelor imobilizate

38


într-un ritm superior creşterii activelor totale. În structura activelor imobilizate, ponderea principală a revenit imobilizărilor corporale, fapt ce atestă interesul societăţii pentru strategia de creştere internă;

Activele circulante au avut o pondere în scădere în anul 2009 de la 72.08% la 42.54% în anul 2010, la 22.04% în anul 2011, la 15.15% în anul 2012, ponderea urmând să crească atingând nivelul de 17.35% în anul 2013, datorită ritmului mult mai lent de creştere a acestora comparativ cu activele totale. În cadrul acestora, ponderea principală a revenit stocurilor, urmate de creanţe şi disponibilităţi.

Recomandări utile: Necesitatea unei noi pieţe de desfacere, pentru ca ponderea

creanţelor să se apropie de cea a stocurilor; Păstrarea unei ponderi de peste 70% a activelor imobilizate, în

scopul continuării investiţiilor.

Pentru calculul şi analiza ratelor de structură ale elementelor de pasiv la S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (Anexa nr. 4 Analiza ratelor de structură ale elementelor de pasiv), se utilizează datele din bilanţ financiar, nivelul acestora fiind prezentat în cadrul Figurii nr. 2.8:

Figura nr. 2.8 Evoluţia ratelor de structură ale elementelor de pasiv în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta

Turnu-Severin


În urma analizei ratelor structurii pasivelor patrimoniale în cadrul celor două societăţi cotate la bursă, se constată următoarele:

Datoriile totale reflectă sursele de finanţare atrase în totalul pasivelor societăţii, astfel încât ponderea acestora a urmat un trend

39


crescător pe perioada analizată (de la 11.47% în anul 2009 la 16.08% în anul 2013) la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi un trend descrescător în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (de la 83.16% în anul 2009 la 25.10% în anul 2013);

Capitalurile proprii prezintă sursele proprii în totalul mijloacelor utilizate pentru finanţarea societăţilor analizate, astfel ponderea capitalurilor proprii a urmat un trend descrescător la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A (de la 88.53% în anul 2009 la 83.92% în anul 2013) şi un trend crescător, la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (de la 16.84% în anul 2009 la 74.90% în anul 2013).

Recomandări utile: Creşterea capitalurilor proprii, ce denotă o reducere a ponderii de

peste 85% a surselor atrase din totalul pasivului; O majorare a ponderii rezultatului economico-financiar în totalul

capitalurilor proprii.

Concluzii:

Tabelul nr. 2.1 Sinteza analizei performanţei financiare la S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013:

Denumirea elementelor

Puncte tari Puncte slabeS.C

Şantierul Naval

Orşova S.A

S.C Severnav S.A Drobeta

Turnu-Severin

S.C Şantierul Naval Orşova S.A


Turnu-Severin

Active

- activele imobilizate devansează activele circulante.

- activele circulante devansează activele imobilizate;- creşteri accentuate la nivelul imobilizărilor corporale;- majorări ale activelor corporale.

- scade volumul activelor bilanţiere pe toată perioada analizată;- pierderi mari la nivelul imobilizărilor corporale;- ritmul de creştere al activelor circulante este inferior creşterii cifrei de afaceri.

- scade volumul activelor bilanţiere pe toată perioada analizată;- ritmul de creştere al activelor circulante este inferior creşterii cifrei de afaceri

Datorii şi capitaluri

proprii

- ponderea datoriilor totale a urmat un trend crescător

- majorarea capitalului permanent pe toată perioada analizată;- creşterea

- reducerea capitalului permanent pe toată perioada analizată;- scăderea valorilor capitalurilor proprii

- ponderea datoriilor totale a urmat un trend descrescător.

40


valorilor capitalurilor proprii în anii 2010 şi 2011.

pe toată perioada analizată.

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

II. Analiza echilibrului poziţiei financiare

Echilibrul financiar al S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este exprimat prin egalitatea dintre resursele financiare necesare pentru îndeplinirea acţiunilor plănuite şi posibilităţile de constituire a acestor resurse din surse proprii sau surse atrase.

Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

O formă de realizare a echilibrului financiar al societăţilor cotate la bursă analizate în cadrul cercetării de faţă este redată prin asigurarea permanentă a capacităţii de plată a acestora, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

A) Analiza lichidităţii în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Conform IFRS (2013, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare paragr. 16)72, lichiditatea reflectă „disponibilităţile de numerar evidenţiate în viitorul apropiat, fiind necesară luarea în calcul a obligaţiilor aferente acestei perioade”.

Ratele lichidităţii evidenţiate în cadrul studiului empiric sunt:a) rata lichidităţii generale;b) rata lichidităţii imediate;c) rata lichidităţii efective.Evoluţia indicatorilor ratei lichidităţii în cadrul S.C Şantierul Naval

Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.9:

72 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, Bucureşti, 2013a, pag.7;

41


Figura nr. 2.9 Evoluţia ratelor de lichiditate în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


Pe baza calculului efectuat în cadrul Anexei nr. 5 Determinarea ratelor de lichiditate, se constată următoarele:

Rata lichidităţii generale înregistrează valori foarte mari, cu mult peste nivelul acceptat (valoare acceptată: 2), cea mai mare valoare fiind în anul 2010 de 6,69, în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, în cadrul căreia nivelul ratei lichidităţii generale înregistrează valori foarte mici, cu mult sub nivelul acceptat (valoare acceptată: 2), cea mai mare valoare fiind în anul 2009 de 0,91. Pentru acest indicator, valorile standard sunt cuprinse între 1,5-2,5;

Rata lichidităţii imediate, pe perioada analizată (2009-2013) în cadrul societăţilor analizate, înregistrează o scădere accentuată, astfel încât la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, ponderea este situată peste limita de asigurare a echilibrului financiar, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde ponderea este cu mult sub limita de asigurare a echilibrului financiar, considerată standard între intervalul 0,8-1;

Rata lichidităţii efective înregistrează valori semnificative la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi valori nesemnificative la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, valoarea standard a acestui indicator fiind de 0,3.

Concluzii:În cadrul celor societăţi cotate la bursă, chiar dacă situaţia tinde să se

stabilizeze, indicatorii de lichiditate din toţi anii analizaţi nu ating valoarea recomandată. Această situaţie poate avea repercursiuni pe viitor, în scopul obţinerii unor beneficii economice viitoare.

42


B) Analiza solvabilităţii în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

În cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, conform IFRS (2013, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare )73 solvabilitatea reflectă capacitatea acestora de a onora datoriile, indiferent de gradul de exigibilitate, iar starea acestui indicator necesită a fi analizată din punctul de vedere al funcţiilor acestuia, pe de o parte, cât şi a orizontului de timp la care se referă, pe de altă parte.

Factorii care influenţează starea de solvabilitate sunt mai variaţi şi mai complecşi decât în cazul lichidităţii.

Evoluţia indicatorului analizat al ratei solvabilităţii la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.10:

Figura nr. 2.10 Evoluţia ratei solvabilităţii generale în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


73 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, Bucureşti, 2013a, pag. 8-9;

43


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, rata solvabilităţii generale înregistrează valori în scădere, spre deosebire de rata solvabilităţii generale la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde acest indicator urmează un trend crescător, urmat de o uşoară scădere în anul 2013.

Din analiza efectuată (Anexa nr. 6 Determinarea ratei solvabilităţii generale), reiese faptul că valorile indicatorului analizat la cele două societăţi, nu se încadrează în intervalele de siguranţă.

Concluzii:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, gradul de solvabilitate al acesteia este nefavorabil, datorită faptului că volumul datoriilor este mare, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde volumul datoriilor urmează un trend descrescător, evidenţiindu-se un grad de solvabilitate favorabil.

Analiza capitalului de lucru (fond de rulment – capital de lucru)

Ca parte componentă a echilibrului economic, echilibrul financiar redă o funcţionalitate şi forme de exprimare distincte.

Analiza echilibrului financiar, la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, este realizată conform ”conceptului francez”, cu ajutorul indicatorilor: situaţia netă, fond de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă.

Evoluţia situaţiei nete în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.11:

44


Figura nr. 2.11 Evoluţia situaţiei nete în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A este evidenţiată o situaţie netă pozitivă, dar descrescătoare, fapt ce conduce la o gestiune economică difuză, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde este redată o situaţie netă pozitivă şi crescătoare, fapt ce conduce la o bună gestiune economică.

Concluzii:

În urma calculelor efectuate, pe perioada analizată (2009-2013), S.C Şantierul Naval Orşova S.A nu a reuşit să-şi atingă scopul propus, acela de maximizare a valorii societăţii, respectiv a capitalurilor proprii, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, societate ce a reuşit pe baza maximizării valorilor capitalurilor proprii să-şi atingă scopul propus.

Evoluţia fondului de rulment în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.12:

45


Figura nr. 2.12 Evoluţia fondului de rulment în cadrulS.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A este evidenţiat faptul că, pe perioada 2009-2011, fondul de rulment a avut o evoluţie pozitivă şi crescătoare, spre deosebire de anii 2012 şi 2013, ani ce au reflectat o evoluţie pozitivă, dar descrescătoare.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, fondul de rulment financiar a înregistrat o evoluţie negativă şi oscilantă.

Concluzii:

Evoluţia pozitivă şi crescătoare a fondului de rulment la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A a reflectat participarea acestuia la concretizarea echilibrului financiar pe termen scurt şi la realizarea echilibrului financiar pe termen lung, obiectiv imposibil de atins la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, datorită evoluţiei negative a acestuia.

Evoluţia nevoii de fond de rulment în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.13:

46


Figura nr. 2.13 Evoluţia nevoii fondului de rulment în cadrulS.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, pe perioada analizată (2009-2013), este redată o nevoie de fond de rulment pozitivă, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde nevoia de fond de rulment a fost negativă.

Concluzii:

Nevoia de fond de rulment pozitivă redată la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, denotă un surplus de noi temporare, în raport cu resursele temporare, spre deosebire de nevoia de fond de rulment negativă din cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde a fost evidenţiată o diminuare a nevoilor temporare, în raport cu resursele temporare.

Evoluţia trezoreriei nete în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.14:

47


Figura nr. 2.14 Evoluţia trezoreriei nete în cadrulS.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A se prezintă o trezorerie netă negativă pentru perioada analizată, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde este evidenţiată o trezorerie netă negativă pentru anii 2010 şi 2011 şi o trezorerie netă pozitivă pentru anii 2009, 2012 şi 2013.

Concluzii:

Pe baza evoluţiei negative a trezoreriei nete este redat faptul că, la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, nu se evidenţiază rezultatul întregului echilibru financiar.

Analiza echilibrului financiar prin indicatori de activitate

Analiza echilibrului financiar poate fi abordată şi din punctul de vedere dinamic, sub forma evidenţierii relaţiei dintre eforturile S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, exprimate pe baza resurselor controlate de acestea, cât şi de a efectelor acestor utilizări, ce sunt redate prin indicatori de flux.

Pe baza acestui context, am ales să evidenţiez determinarea indicatorilor de rotaţie prin utilizarea valorii mediei geometrice, prezentată în cadrul Figurii nr. 2.15:

48


Figura nr. 2.15 Analiza evoluţiei indicatorilor de activitate în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin


Din evoluţia vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, aşa cum sunt prezentate în Anexa nr. 7 Analiza indicatorilor de activitate, se constată următoarele aspecte:

Viteza de rotaţie a totalului activelor reprezintă numărul de rotaţii pe care îl realizează activele totale în scopul obţinerii unui anumit nivel al cifrei de afaceri. La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, nivelul mediu este de 1,81 rotaţii, peste nivelul mediu evidenţiat în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 1,76 rotaţii);

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate: în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, nivelul mediu este de 2,64 rotaţii, sub nivelul mediu al S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 2,57 rotaţii), fiind redată o tendiţă de scădere lentă;

Viteza de rotaţie a stocurilor: în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, nivelul mediu (3,21 rotaţii) este sub nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 3,58 rotaţii), fiind redată o tendinţă de creştere lentă;

Viteza de rotaţie a creanţelor: nivelul mediu în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A (nivel mediu: 7,43 rotaţii) este cu mult sub nivelul

49


mediu evidenţiat la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 11,55 rotaţii), fiind redată o tendinţă de menţinere;

Viteza de rotaţie a datoriilor reflectă un nivel mediu de 5,33 rotaţii în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cu mult peste nivelul mediu evidenţiat în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 2,90 rotaţii), fapt ce prezintă o tendinţă de creştere lentă;

Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii: o scădere a vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii pe toată perioada analizată în cadrul celor două societăţi reflectă o diminuare a eficacităţii managementului în gestionarea capitalurilor acţionarilor.

Concluzii:

În ansamblu, la nivelul celor două societăţi, se constată o creştere a eficienţei utilităţii activelor pe total şi pe componente, fapt ce este evidenţiat prin diminuarea accenatuată a vitezelor de rotaţie.

2.2.3 Analiza performanţelor financiare

În cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, analiza performanţelor financiare reflectă analiza performanţelor generate pe nivele de activitate, astfel urmărindu-se evoluţia evienţiată în cadrul acestora.

Contul de Profit şi Pierdere prezintă rezultatele activităţilor de exploatare, financiare şi extraordinare pe o perioadă de timp determinată. Din acest punct de vedere, această situaţie financiară furnizează informaţii utilizate la nivelul celor două societăţi cotate la bursă, atât pentru evaluarea performanţelor anterioare, cât şi pentru estimarea viitoarelor rezultate financiare ale întreprinderii.

Analiza pe nivele a performanţelor financiare

I. Nivelul de exploatare

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 8 Evoluţia trendului performanţelor de exploatare şi în cadrul Anexei nr. 11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune, am pus în evidenţă volumul activităţilor de exploatare, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, factorii de influenţă sunt prezentaţi după cum urmează în cadrul Figurii nr. 2.16:

50


Figura nr. 2.16 Evoluţia performanţelor de exploatare în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


Cifra de afaceri netă:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cifra de afaceri netă prezintă o creştere de la un an la altul în toţi cei 5 ani analizaţi, într-un ritm mai accentuat în anii 2012 şi 2013 (I2012/2011

CAN = 89.09%), I2013/2012CAN

= 105.85%), datorită creşterii mai accentuate atât a producţiei vândute, cât şi a vânzărilor de mărfuri.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, cifra de afaceri netă prezintă o scădere de la un an la altul pentru perioada 2009-2012, într-un ritm mai accentuat în anii 2011 şi 2012 (I2011/2010

CAN = 71.93%, I2012/2011

CAN =

46.80%), datorită unei diminuări accentuate a producţiei vândute şi a vânzărilor de mărfuri.

51


Producţia exerciţiului:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, producţia exerciţiului înregistrează diminuări şi majorări pentru perioada analizată, constatându-se un ritm mai accentuat de creştere în anii 2011 şi 2013 (I2011/2010

Pe = 95.99%,

I2013/2012Pe

= 106.52%), datorită unei creşteri a producţiei vândute şi a producţiei de imobilizări pentru aceşti ani.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, producţia exerciţiului înregistrează scăderi în perioada 2009-2012, urmând o creştere accentuată în anul 2013 (I2013/2012

Pe = 54.65%).

Valoarea adăugată:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, valoarea adăugată înregistrează o tendinţă uşor descrescătoare în anul 2011 (I2011/2010

VA =

66.96%) şi o tendinţă crescătoare pentru anii 2009, 2010, 2012 şi 2013 (I2010/2009

VA = 69.49%, I2012/2011

VA = 93.24%, I2013/2012VA = 95.41%).

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, valoarea adăugată prezintă o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Excendentul brut din exploatare:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, excedentul brut din exploatare prezintă o tendinţă descrescătoare în anii 2011 şi 2013 (I2011/2010

EBE

= 62.51%, I2013/2012EBE = 83.03%) şi o tendinţă crescătoare pentru anii 2009,

2010 şi 2012.La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, excedentul brut

din exploatare prezintă o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Rezultatul exploatării:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, cu o tendinţă de scădere până în anul 2012, urmată de o creştere accentuată în anul 2013.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul exploatării se concretizează de asemenea în profit pe toată perioada analizată, cu o tendinţă în scădere de la un an la altul, situaţia îmbunătăţindu-se, cu o tendinţă uşoară de creştere în anul 2012.

II. Nivelul financiar

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 9 Evoluţia trendului performanţelor financiare, am pus în evidenţă volumul activităţilor financiare, utilizând o serie de indicatori specifici.


52


Figura nr. 2.17 Evoluţia performanţelor financiare în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, rezultatul financiar înregistrează, pentru perioada 2009-2012, pierderi, situaţia fiind remediată la finele perioadei analizate. Rezultatul negativ de natură financiară se compensează prin surplusul de efecte redat de către procesul de creditare al activităţi de exploatare.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul financiar este concretizat în profit, cu o creştere accentuată în anul 2011, urmată de o tendinţă uşor descrescătoare pentru finele perioadei analizate.

III. Nivelul global

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 10 Evoluţia trendului performanţelor globale, Anexei nr. 11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune şi Anexei nr. 12 Calculul capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă, am pus în evidenţă volumul activităţilor globale, utilizând o serie de indicatori specifici.

53



Figura nr. 2.18 Evoluţia performanţelor globale în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

Severin


Rezultatul curent:Atât în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cât şi în cadrul S.C

Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul curent exprimă sintetic performanţele economice şi financiare ale societăţilor analizate, evoluând diferit de la un an la altul, astfel:

- la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, rezultatul curent înregistrează o scădere accentuată pentru perioada 2009-2012, urmată de o majorare considerabilă la finele perioadei analizate;

- la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul curent înregistrează o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Factorul cu influenţă pozitivă asupra evoluţiei rezultatului curent în cadrul celor două societăţi analizate este rezultatul exploatării, iar cel cu influenţă negativă este rezultatul financiar, ce se concretizează în pierdere în toţi anii analizaţi.

Rezultatul brut al exerciţiului:

54


În cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, cât şi în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, valorile şi evoluţia rezultatului brut al exerciţiului sunt identice cu cele ale rezultatului curent, deoarece societăţile nu prezintă activităţi extraordinare.

Capacitatea de autofinanţare:La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, capacitatea de autofinanţare

evoluează diferit de la un an la altul. Cea mai mică valoare este înregistrată în anul 2011, ca urmare a unei scăderi semnificative faţă de anul 2010 (I2011/2010

CAF = 29.92%), iar cea mai accentuată creştere a capacităţii de autofinanţare este înregistrată în anul 2012 faţă de anul 2011 (I2012/2011

CAF = 106.27%). La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, capacitatea de autofinanţare înregistrează o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Concluzii:

Tabelul nr. 2.2 Sinteza analizei performanţei financiare la S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013:


Puncte tari Puncte slabeS.C Şantierul Naval Orşova

S.A

S.CSevernav S.A

Drobeta Turnu-Severin

S.C Şantierul Naval Orşova

S.A

S.CSevernav S.A


Activitatea de

exploatare

- creşterea cifrei de afaceri netă de la un an la altul;- creşterea accentuată a producţiei vândute şi a vânzărilor de mărfuri;- ritm accentuat de creştere a producţiei exerciţiului pentru anii 2011 şi 2013;- tendinţă de creştere a excedentului brut din exploatare pentru anii

- creştere accentuată a producţiei exerciţiului în anul 2013;- rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată;- tendinţă uşoară de creştere a rezultatului exploatării în anul 2012.

- ritm accentuat de diminuare a producţiei exerciţiului pentru anii 2009, 2010 şi 2012;- diminuări ale valorii adăugate pe perioada analizată;- rezultatul exploatării scade până în anul 2012;- tendinţă descrescătoare a excedentului brut din exploatare pentru anii 2011 şi 2013;- marja

- scăderea cifrei de afaceri netă de la un an la altul pentru perioada 2009-2012;- scăderi ale producţiei exerciţiului pentru perioada 2009-2012;- diminuări accentuate ale producţiei vândute şi vânzărilor de mărfuri;- scădere accentuată a valorii adăugate pe

55


2009, 2010 şi 2012;- rezultatul exploatării se concretizeazăîn profit în anii 2009, 2010, 2012 şi 2013.

comercială scade substanţial pe perioada analizată.

toată perioada analizată;- scădere accentuată a excedentului brut din explotare pe toată perioada analizată.

Activitatea financiară

- ameliorarea pierderii financiare în anul 2013.

- pierdere financiară pentru perioada 2009-2012.

- creştere accentuată a pierderii financiare în anul 2011.

- pierdere financiară pentru anii 2009, 2010, 2012 şi 2013.

Activitatea globală

- majorare considerabilă a rezultatului curent în anul 2013;- creştere accentuată a capacităţii de autofinanţare în anul 2012 faţă de anul 2011.

- scădere accentuată a rezultatului curent pentru perioada 2009-2012;- scăderi semnificative ale capacităţii de autofinanţare în anul 2011 faţă de anul 2010.

- scădere accentuată a rezultatului curent pe toată perioada analizată (2009-2013);- scădere accentuată a capacităţii de autofinanţare pe toată perioada analizată (2009-2013).

Activitatea extraordinară

- nu este reprezentată la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A pentru perioada analizată

- nu este reprezentată la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pentru perioada analizată


Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor de rentabilitate

Performanţele S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin sunt reflectate prin metoda ratelor de profitabilitate, ce exprimă în mărime relativă, contribuţia indicatorilor de rezultate în scopul exprimării performanţelor financiare ale societăţilor analizate.

Analiza ratelor de profitabilitate, în cadrul cercetării de faţă, este pusă în evidenţă prin următoarele categorii de rate:

a) rata rentabilităţii comerciale;

56


b) rata rentabilităţii economico-financiare.

I. Rata rentabilităţii comerciale

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 13 Analiza evoluţiei ratelor rentabilităţii comerciale, am pus în evidenţă evoluţia ratelor de rentabilitate comerciale, utilizând o serie de indicatori specifici.


Figura nr. 2.19 Evoluţia indicatorilor ratei rentabilităţii comerciale în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin


La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rata marjei brute a profitului şi rata marjei nete a profitului, înregistrează o tendinţă de diminuare pentru perioada analizată (2009-2013). Astfel, diminuarea ratei marjei brute la nivelul celor două societăţi este evidenţiată prin reducerea valorilor existente la nivelul costurilor cu materii prime, materiale şi mărfuri, spre deosebire de diminuarea ratei marjei nete a profitului ce este cauzată de costurile financiare ale celor două societăţi analizate.

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, rata merjei nete de exploatare înregistrează o tendinţă în creştere pentru perioada

57


2009-2013, spre deosebire de rata marjei brute de exploatare, ce înregistrează o tendinţă de scădere din cauza faptului că la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, este necesar ca valoarea cifrei de afaceri să acopere o mare parte a costurilor. Astfel, în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, atât rata marjei nete de exploatare, cât şi rata marjei brute de exploatare, înregistrează tendinţe în scădere pe toată perioada analizată, din cauza aceluiaşi fenomen întâlnit şi la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A.

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, rata marjei comerciale înregistrează o tendinţă în creştere în anul 2010, urmată de o scădere accentuată a indicatorului pe perioada 2011-2013, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde marja comercială înregistrează o tendinţă ocilantă, cu diminuări şi majorări pe toată perioada analizată.

Concluzii:

Situaţia trebuie ameliorată pe termen mai lung printr-o politică de gestionare eficientă a resurselor controlate de cele două societăţi analizate.

II. Rata rentabilităţii economico-financiare

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 14 Analiza evoluţiei ratei rentabilităţii economico-financiare, am pus în evidenţă evoluţia ratelor de rentabilitate comerciale, utilizând o serie de indicatori specifici.


58


Figura nr. 2.20 Evoluţia indicatorilor ratei rentabilităţii economico-financiare în cadrul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin


Rata rentabilităţii activelor, la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, înregistrează o evoluţie oscilantă, cu o creştere bruscă la nivelul anului 2011, spre deosebire de evoluţia din cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde rata rentabilităţii activelor înregistrează o tendinţă de diminuare cauzată de creşterea rapidă a indicelui activelor faţă de indicele de creştere al rezultatelor.

Rata rentabilităţii capitalurilor proprii, la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, înregistrează o evoluţie oscilantă, cu o creştere bruscă la nivelul anului 2011, spre deosebire de nivelul evidenţiat în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde rata rentabilităţii capitalurilor proprii înregistrează o evoluţie oscilantă, cu o creştere bruscă la nivelul anilor 2010 şi 2012, creştere bruscă evidenţiată prin existenţa eficienţei utilizării capitalurilor proprii.

Concluzii:

Vitezele de rotaţie ale activelor sunt în scădere, ceea ce prevede o diminuare generală a stării de rentabilitate.

2.2.4 Analiza riscului de faliment

Analiza riscului de faliment al societăţilor analizate reflectă o importanţă majoră pentru diverşi parteneri de afaceri printre care amintim:

investitorii, ce au ca obiectiv cunoaşterea stării societăţilor analizate înainte de a investi capitalul deţinut;

acţionarii, ce sunt interesaţi să-şi protejeze capitalul investit şi de obţinerea de dividende;

clienţii, furnizorii, ce au ca scop încheierea unor relaţii cu companii sigure care să-şi poată îndeplini obligaţiile contractuale.

băncile, care sunt preocupate de calitatea portofoliilor de credit ce le formează;

creditorii, interesaţi să-şi recupereze capitalul acordat sub formă de împrumut;

Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment, fiecare dintre acestea evidenţiind aspecte diferite. În cadrul studiului empiric, am analizat riscul de faliment al S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, cu ajutorul a două metode statistice: modelul

59


Altman şi modelul Canon-Holder. Aceste metode se bazează pe metoda scorurilor, mai exact pe un şir de indicatori determinaţi statistic, ce pot determina cu o anumită probabilitate starea de sănătate viitoare a societăţilor analizate.

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 15 Analiza evoluţiei riscului de faliment – modelul Altman şi Anexei nr. 16 Analiza evoluţiei riscului de faliment – modelul Conan-Holder, am pus în evidenţă evoluţia riscului de faliment, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, indicatorii sunt prezentaţi după cum urmează în cadrul Tabelului nr. 2.3:

Tabelul nr. 2.3 Determinarea riscului de faliment

Indicatori Perioada analizată2009 2010 2011 2012 2013

Funcţia scor – Modelul Altman


6,99 9,51 6,29 3,77 4,58


Turnu-Severin4,05 3,20 3,62 3,22 2,34

Funcţia scor – Modelul

Conan-Holder


0,74 0,87 0,41 0,27 0,31


Turnu-Severin0,14 0,24 0,32 0,24 0,10


Potrivit modelului Altman:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, pentru perioada 2009-2013, se constată următoarele:

1. Valoarea funcţiei scor, superioară şi în creştere faţă de limita minimă de 3, plasează societatea într-o situaţie financiară favorabilă, fără nici un risc de faliment;

2. Societatea este solvabilă, credibilă pentru bancheri, aceştia având posibilitatea de a beneficia de credite, riscul de faliment fiind inexistent.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin:

- pentru perioada 2009-2012:

60


1. Valoarea funcţiei scor, superioară şi în creştere faţă de limita minimă de 3, plasează societatea într-o situaţie financiară favorabilă, fără nici un risc de faliment;

2. Societatea este solvabilă, credibilă pentru bancheri, aceştia având posibilitatea de a beneficia de credite, riscul de faliment fiind inexistent.

- pentru anul 2013:

1. Valoarea funcţiei scor, inferioară şi în scădere faţă de limita minimă de 3, plasează societatea într-o situaţie nefavorabilă.

2. Societatea nu este solvabilă şi nu poate beneficia de credite, aceasta fiind sub risc de faliment.

Potrivit modelului Conan-Holder:

La nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A, pentru perioada 2009-2013, se constată următoarele:

1. Valoarea funcţiei scor, superioară limitei minime de 0,16 şi în creştere de la 0,74 la 0,87 pentru anii 2009 şi 2010, urmată de o diminuare până la sfârşitul perioadei analizate, de asemenea superioară limitei minime de 0,16, plasează întreprinderea într-o situaţie financiară favorabilă.

2. Societatea este solvabilă şi poate beneficia de credite, riscul de faliment fiind inexistent.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, pentru perioada 2009-2013, se constată următoarele:

1. Valoarea funcţiei scor, pentru anii 2009 şi 2013, înregistrează valori inferioare limitei minime de 0,16, ceea ce reflectă dificultăţi financiare în cadrul societăţii analizate;

2. Societatea nu este solvabilă şi nu poate beneficia de credite, aceasta fiin sub risc de faliment.

61


CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

Obiectivul cercetării este acela de a determina în ce măsură implementarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate/Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IAS/IFRS) de către societăţile cotate la Bursa de Valori Bucureşti pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale începând cu exerciţiul financiar 2009 conduce la o creştere a calităţii raportării financiare.

Pe parcursul acestei cercetări am constatat că procesul de privatizare, destul de accelerat, dezvoltarea pieţei de capital şi a economiei de piaţă functionale, globalizarea economică şi perspectiva aderării la Uniunea Europeană, sunt doar câteva precondiţii ce au impus dezvoltarea continuă a sistemului contabil românesc, iar tendinţa generală în domeniul contabilităţii se manifestă prin eforturile de a asigura un cadru comun, agreat la nivel internaţional, cadrul de intocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, prin care să se ofere informaţii relevante şi credibile tuturor categoriilor de utilizatori ai acestora, acţionari, investitori, creditori financiari, instituţii guvernamentale. De aceea perfecţionarea mediului de afaceri reprezintă una dintre prioritatile României pentru realizarea obiectivelor generate de aderarea la Uniunea Europeană și alinierea la normele impuse de aceasta.

Analiza şi documentarea au constat în parcurgerea literaturii de specialitate selectate, analiza standardelor şi reglementărilor contabile relevante, analiza documentelor furnizate, inclusiv din cele de sinteză, de către S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, întocmite conform reglementărilor naţionale şi internaţionale, analiza situaţiilor financiare şi a performanţei financiare ale întreprinderii analizate conform reglementărilor naţionale, europene şi internaţionale.

Analiza realizată presupune calculul unor indicatori financiari pe o perioadă de cinci ani pe baza datelor preluate din cadrul situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii, respectiv, Bilanţul contabil, Contul de profit şi pierdere, împreună cu Notele explicative și supravegherea efectelor pe perioade diferite, astfel încât am avut posibilitatea de a evidenţia evoluţia întreprinderii analizate pe o perioadă de cinci ani (2009-2013).

În cadrul cercetării empirice, a fost realizată o analiză financiară, care a adoptat și aplică Reglementările contabile conforme cu Directivele europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Pornind de la datele prezentate în cadrul situaţiilor financiare pe baza metodelor şi tehnicilor elaborate de analiza financiară am obţinut informaţii

62


asupra performanţelor agenţilor economici analizaţi prin prezentul raport ştiinţific.

Sub aspectul responsabilităţilor ce revin S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, trebuie subliniat cã persoanele care asigură administrarea şi/sau conducerea acestora, directorii economici, contabilii-şefi sau alte persoane care au obligaţia gestionării acestor societăţi trebuie să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a IFRS.

Aceste persoane răspund, potrivit responsabilităţilor şi competenţelor alocate în cadrul societăţii pentru:

stabilirea cadrului organizatoric intern; elaborarea planului de măsuri pentru implementarea IFRS; exactitatea şi realitatea datelor cuprinse în situaţiile financiare

anuale întocmite în baza IFRS.Având în vedere că societăţile analizate în cercetarea de faţă fac

obiectul Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 881/2012 au folosit şi folosesc în continuare IFRS pentru efectuarea diverselor raportări, se apreciază că demersul început prin acest ordin va fi util tuturor părţilor interesate.

Modul de abordare atât a cercetării teoretice cât şi practice conferă lucrării un caracter inovativ, elementul de noutate fiind abordarea problemei impactului adoptării Standardelor Internaţionale de Raportare asupra performanţei entităţilor prin studiul comparativ al analizei financiare calculate în baza datelor oferite de raportările conforme cu IFRS şi a valorilor acesteia oferite de raportările făcute în sistemul contabil anterior.

Contibuţia proprie a fost evidenţiată în modul de sistematizare a teoriilor privind rolul şi importanţa situaţiilor financiare în cadrul sistemului contabil al entităţilor economice, precum şi analiza factorilor determinanţi ai naturii prudente a raportărilor financiare.

În baza rezultatelor obţinute în cadrul studiului de caz, putem sintetiza o serie de recomandări:

acordarea unei atenţii mărite de către analişti în interpretarea valorilor ratelor financiare, datorită lipsei unei baze de comparaţie între cele două perioade – pre şi post adoptare a standardelor - necesitatea unei informări sporite a utilizatorilor situaţiilor financiare asupra conţinutului standardelor şi a modului în care politicile şi procedurile contabile pot afecta rezultatele în vederea separării efectelor generate de aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară asupra rezultatelor, de cele generate de schimbări intervenite în activitatea celor două societăţi analizate;

dezvoltarea unor noi rate care să caracterizeze performanţa globală sau a anumitor elemente, şi a căror formulă de calcul să ia în considerare noţiunea nou introdusă de venit global;

verificarea conţinutului anumitor elemente globale raportate în situaţiile financiare la nivelul S.C Şantierul Naval Orşova S.A şi S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, atunci când are loc efectuarea unei analize a profitabilităţii.

63


O altă direcţie de cercetare poate fi studiul impactului standardelor internaţionale de raportare asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, care va putea fi iniţiată la momentul definitivării acestei categorii de standarde particulare şi a aplicării lor pentru un număr relevant de entităţi.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

CĂRŢI:

1. Avram, M. - Integrarea României în Uniunea Economică şi Monetară Europeană. Elemente de convergenţă financiar-contabilă, Editura Universitaria, Craiova, 2009

2. Avram, M. - Contabilitatea întreprinderii armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale, Editura Universitaria Craiova, 2005

3. Boia, L. - România, ţară de frontieră a Europei [Romania, the frontier country of Europe], 4th edition, Ed. Humanitas, 2012

4. Choi, F.,Meek, G.

- International Accounting, 7th edition, Pearson Education, 2011

5. Colasse, B. - Analiza financiară a întreprinderii, traducere Tabără N., Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009

6. Feleagă, L.,Feleagă, N.

- Contabilitate Financiară – o abordare europeană şi Internaţională, vol. I, II, Editura Economică, Bucureşti, 2007

7. Gîrbină, M.M. - Curs de pregătire pentru examenul de acces domeniul contabilitate, Bacău, 2010

8. Isaic-Maniu, I. - Caracterizarea statistică a riscului – Concepte, tehnici, aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti, 2006

9. Jaba, E.,Robu, I-B.

- Utilizarea analizei discriminant pentru obţinerea probelor de audit, Revista “Audit Financiar”, nr. 11/2009

10.

Lenghel, R. D. - Contabilitate managerială. Manual de studiu universitar, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-Napoca, 2013

11.

Mihai, S. - Impactul standardelor internaţionale de contabilitate asupra eficienţei sistemului de raportare financiară în România [The impact of international accounting standards on the efficiency of the Romanian accounting reporting model], în Ionaşcu, I. (eds.) Internaţionalizarea contabilităţii: evoluţii şi consecinţe în mediul românesc [The internationalization of accounting: evolutions and consequences in the Romanian environment], Ed. ASE, 2008

12.

Mihalciuc, C. - Contabilitate financiară aprofundată, curs pentru învăţământul la distanţă, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, 2008

13.

Muller, V. - Situaţiile financiare consolidate. Dezvoltări şi aprofundări la nivel internaţional, european şi naţional, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2010

14.

Mustaţă, R. - Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi spontaneitate [Models for the measurement of the accounting harmonization and diversity – between necessity and spontaneity], Cluj-

64


Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă: Publishing House, 200815.

Năstase, I., G. - Competiţie şi competitivitate, Editura PRO UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2009

16.

Năstase, I., G. - Gestiunea financiară a întreprinderii. Metode de analiză, evaluare şi calcul ale eficienţei economice financiare a activelor imobilizate necorporale. Studii de caz – Brevetul de invenţie, Editura PRO UNIVERSITARIA, Bucureşti, 2009

17.

Pop, A. - De la normare la convergenţă în contabilitate, în volumul – Congresul profesiei contabile din România: Armonizare sau Convergenţă în Standardele Internaţionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004

18.

Ristea, M.,Olimid, O.

- Sisteme contabile comparate, Bucureşti, Edit. CECCAR, 2006

19.

Săcărin, M. - Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în volumul – Congresul profesiei contabile din România: Profesia contabilă şi globalizarea, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006

STUDII ŞI ARTICOLE:1. Albu, C.N.,

Albu, N.,Alexander, D.

- When global accounting standards meet the local context— Insights from an emerging economy, Critical Perspectives on Accounting, in press, 2013

2. Albu, N.,Albu, C. N.

- International Financial Reporting Standards in an Emerging Economy: Lessons from Romania, Australian Accounting Review, 33(4), 2012

3. Albu, N.,Albu, C.N.,Bunea, S.,Calu, D.A.,Gîrbina, M.

- A story about IAS/IFRS implementation in Romania An institutional and structuration theory perspective, Journal of Accounting in Emerging Economies, vol. 1,no. 1: 76-100, 2011

4. Albu, C.,Albu, N.

- Accounting change in Romania - A Historical Analisys, Cardiff University Conference, 2010

5. Altman, E. I. - Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporale Bankruptcy, Journal of Finance, New Zork, 1968

6. Barth, M., Landsman, W., Lang, M.

- International Accounting Standards and Accounting Quality, Journal of Accounting Research, vol. 46, nr. 3, 2008

7. Brochet, F., Jagolinzer, A.D., Riedl, E.J.

- Mandatory IFRS Adoption and Financial Statement Comparability. SSRN eLibrary, 2012. Retrieved fromhttp://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1819482 (vizitat la 29.12.2014)

8. Gîrbină, M. M.,Albu N.,Albu C. N.

- Corporate Governance Disclosures in Romania, în Nguyen, D. K., Boubaker, D. (editori), Board Directors and Corporate Social Responsability, Palgrave Macmillan, 2012

9. Cai L.,Rahman A., Courtenay S.

- The effect of IFRS adoption conditional upon the level of preadoption divergence, The International Journal of Accounting, nr, 49, 2014

10. Graur, S. S.,Agrawal, R.

- Service quality measurement in retail store context: a review of advances made using SERQUAL and RSQS, The Marketing Review, nr. 6(4), 2006

11. Hail, L.,Leuz, C.,Wysocki, P.

- Global Accounting Convergence and the Potential Adoption of IFRS by the U.S. (Part II): Political Factors and Future Scenarios for U.S. Accounting Standards, Accounting Horizons, vol. 24, no. 4, 2010

12. Heffes, E. - Global accounting firm CEOs on challenges - transitioning from GAAP to IFRS, and more. In D. L. Street & B. E. Needles

65

http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1819482


Jr. (Eds.), IFRS Digest: What U.S. Practitioners and Entities Need to Know Now (pp. 185-188). New York, NY: American Institute of Certified Public Accountants, Inc, 2008

13. Iatridis G. - International Financial Reporting Standards and the quality of financial statement information, International Review of Financial Analysis, 2010

14. Ionaşcu, M. - Raportarea financiară conformă cu IFRS, guvernanţa corporativă şi previziunile analiştilor financiari: aprecieri privind piaţa românească de capital, în Efectele crizei si perspectivele redresarii economice, coord. N. Dardac & G. Anghelache, Ed/ASE, pag. 230-243, 2013

15. Ionaşcu, I.,Ionaşcu, M., Munteanu, L.

- Motivaţii şi consecinţe ale adoptării IFRS: percepţii privind factorii instituţionali din mediul românesc, Audit financiar, nr. 12, 2011

16. Ionaşcu, I.,Ionaşcu M.,Mihai S.

- Implementarea IFRS şi reducerea costului capitalului pentru companiile româneşti cotate, Revista Audit Financiar, nr. 1, 2010

17. Ionaşcu, I.,Ionaşcu, M.,Olimid, L.,Calu, D.A.

- An empirical evaluation of the costs of harmonising Romanian accounting with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS), Accounting in Europe, vol. 4(2), 2007

18. Ionaşcu,I.,Ionaşcu, M., Săcărin, M.,Mihu, M.

- Percepţii ale normalizatorilor contabili privind evoluţia contabilităţii româneşti în contextual intergrării europene, în volumul - Congresul profesiei contabile din România: Profesia contabilă şi globalizarea, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006

19. Kuo, Y. F.,Wub, C. M.,Deng W. J.

- The relationships among service quality, perceived value, customer satisfaction, and post-purchase intention in mobile value-added services, Computers in Human Behavior 25, 2009

20. Manolescu, M., Morariu, A., Roman, A.G, Mocanu, M.

- Priorităţi şi responsabilităţi în procesul de extindere a aplicării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) în România, Audit financiar, nr. 8, 2009

21. Mihai, S.,Ionaşcu, M., Ionaşcu, I.

- Economic benefits of International Financial Reporting Standards (IFRS) adoption in Romania: Has the cost of equity capital decreased?, African Journal of Business Management, vol. 6(1): 200-205, 2012

22. Mihai, M.,Drăgan, C.,Ciumag, A.,Iota, A.

- Considerente privind capacitatea de implementare corespunzătoare a IFRS, Audit financiar, nr. 8, 2011

23. Neag, R. - The Reform of Romanian Accounting-A Present Reality, National and Regional Economics VII, Technical University of Košice - Faculty of Economics, 2008

24. Nobes, C.,Parker, R.

- Comparative International Accounting, 10th edition, Pearson Education, 2008

25. Păşcan, I. D.,Ţurcaş, M.

- Measuring the impact of first-time adoption of International Financial Reporting Standards on the performance of Romanian listed entities, Procedia Economics and Finance 3, 2012

26. Pitic, D.,Dincă, V. M.

- Măsurarea nivelului de excelenţă în IMM-uri utilizând instrumentul Balanced Scorecard, Revista Calitatea – acces la succes, nr. 1-2, 2009

27. Pukelyte, R. - Quality assessment of university studies as a service: Dimensions and criteria, 2010

28. Ristea, M.,Jianu, I.,Jianu, I.

- Experienţa României în aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi a Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 1(25), 2010

66


REGLEMENTĂRI JURIDICE, DIRECTIVE, MANUALE, NORME:1. *** - Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a

Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în JO L 182, 29.6.2013

2. *** - Instrucţiunea CNVM nr. 6/2011 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare Regulamentul CNVM nr. 4/2011 privind Reglementările contabile conforme cu Directiva IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

3. *** - Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008

4. *** - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 37/2011 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi pentru modificarea altor acte normative incidente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285, din 22 aprilie 2011

5. *** - Ordinul nr. 1/2013 al Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 1/2013 pentru modificarea Instrucţiunii nr. 6/2011 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 116/2011, Monitorul Oficial, Partea I nr. 297/2013, ASF 2013

6. *** - Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014

7. *** - Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 687 din 4 octombrie 2012

8. *** - Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare

RAPOARTE EMISE DE CĂTRE DIVERSE ORGANISME DE SPECIALITATE:1. *** - AICPA, IFRS Readiness Tracking Survey, 20102. *** - IASB, Conceptual framework: The use of business model in

the conceptual framework (IASB Staff paper), 2013a, available at: www.iasb.org (vizitat la 15.12.2014)

3. *** - IASB, Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (traduction), CECCAR, Bucureşti. 2009

4. *** - Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2013, Editura CECCAR, Bucureşti, 2013a

SITE-URI WEB:

67

http://www.iasb.org/


1. *** - www.ceccar.ro (vizitat la 5.02.2015)2. *** - www.snorsova.ro (vizitat la 15.02.2015)3. *** - http://www.ifrs.org (vizitat la 25.01.2015)

ANEXE

68

http://www.ceccar.ro/


Anexa nr. 1 Evoluţia şi calculul elementelor de activ


S.C Şantierul Naval Orşova S.A- Valoare lei -

2009 2010 2011 2012 2013Active imobilizate

56.532.975 47.960.796

41.518.154 42.011.274 40.541.049

I. Imobilizări necorporale

162.105 14.331 8.163 16.009 3.432

II. Imobilizări corporale

51.168.592 45.953.317 41.501.891 41.921.058 40.478.640

III. Imobilizări financiare 5.202.278 1.993.148 8.100 6.000 6.541Active circulante

49.249.638 47.302.938

54.945.563 58.917.924 52.876.003

I. Stocuri 34.555.268 28.320.185 32.684.422 43.079.228 36.878.579II. Creanţe 13.632.587 6.995.242 6.089.056 10.348.920 11.422.128III. Disponibilităţi 1.061.783 11.987.512 16.172.085 5.489.776 4.575.296Total active 105.782.61

395.263.73

496.463.717 100.929.052 93.417.052

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Şantierul Naval Orşova S.A pe perioada 2009-2013

Denumirea elementelo

r

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin- Valoare lei -

2009 2010 2011 2012 2013Active imobilizate

42.165.024 110.421.939 106.507.947

105.656.903 91.557.389


61.173 34.114 3.362 0 0


42.103.851 110.378.825 106.490.629 105.656.903 91.556.661

III. Imobilizări financiare

0 0 0 0 0

69


Active circulante

108.863.430

81.746.327 30.126.992 18.872.583 20.072.956

I. Stocuri 97.175.649 74.935.729 23.883.764 17.345.340 17.302.077II. Creanţe 9.228.387 3.698.463 5.390.289 1.098.900 1.740.858III. Disponibilităţi

2.459.394 3.112.135 852.939 428.343 1.030.021

Total active

151.028.454

192.159.266 136.634.939

124.543.442 115.630.345

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Denumireaelementelor

S.C Şantierul Naval Orşova S.AModificarea absolută

- Valoare lei -Indice- % -

D2010/

2009

D2011/

2010

D2012/

2011

D2013/

2012

I2010/

2009

I2011/

2010

I2012/

2011

I2013/

2012

Active imobilizate

-8.572.179 -6.442.642 493.120 -1.470.225 84.83 86.56 101.18 96.50


-147.774 -6.168 7.846 -12.577 8.84 56.96 196.11 21.43


-5.215.275 -4.451.426 419.167 -1.442.418 89.80 90.13 101.00 96.55


-3.209.130 -1.985.048 -2.100 541 38.31 0.40 74.07 109.01

Active circulante

-1.946.625 7.642.625 3.972.361 -6.041.921 96.04% 116.15 107.22 89.74

I. Stocuri -6.235.083 4.364.237 10.394.806 -6.200.649 81.95 115.41 131.80 85.60II. Creanţe -6.637.345 -906.186 4.259.864 1.073.208 51.31 87.04 169.95 110.37III. Disponibilităţi 10.925.729 4.184.573 -10.682.309 -914.480 1128.99 134.90 33.94 83.34Total Activ -10.518.879 1.199.983 4.465.481 -7.512.146 90.05 101.25 104.62 92.55



S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-SeverinModificarea absolută

- Valoare lei -Indice - % -

D2010/

2009

D2011/

2010

D2012/

2011

D2013/

2012

I2010/

2009

I2011/

2010

I2012/

2011

I2013/

2012

Active imobilizate

68.247.915 -3.904.992 -851.044 -14.099.514 261.85 96.46 99.20 86.65


-27.059 -30.752 -3.362 0 55.76 9.85 0 0

70



68.274.974 -3.888.196 -833.726 -14.100.242 262.15 96.47 99.21 86.65


0 0 0 0 0 0 0 0

Active circulante

-27.117.103 -51.619.335 -11.254.409 1.200.373 75.09 36.85 62.64 106.36

I. Stocuri -22.239.920 -51.051.965 -6.538.424 -43.263 75.09 36.85 62.64 106.36II. Creanţe -5.529.924 1.691.826 -4.291.389 641.958 77.11 31.87 72.63 99.75III. Disponibilităţi 652.741 -2.259.196 -424.596 601.678 126.54 27.40 50.21 240.46Total Activ 41.130.812 -55.524.327 -12.091.497 -8.913.097 127.23 71.10 91.15 92.84


Anexa nr. 2 Evoluţia şi calculul elementelor de pasiv



2009 2010 2011 2012 2013Datorii totale

12.138.970 7.062.018 10.869.259 20.035.801 15.025.818

Datorii pe termen scurt

12.138.970 7.062.018 10.869.259 20.035.801 15.025.818

Datorii pe termen lung

0 0 0 0 0

Capitaluri proprii

93.643.643 88.174.716 85.594.458 80.893.397 78.391.234

Total Pasiv 105.782.613 95.263.734 96.463.717 100.929.198 93.417.052




2009 2010 2011 2012 2013Datorii totale

125.597.264 103.348.344 36.549.875 28.486.835 29.033.804

Datorii pe termen scurt

119.080.100 98.375.618 34.506.657 24.952.069 25.903.187


6.517.164 4.972.726 2.043.218 3.534.766 3.130.617

Capitaluri proprii

25.431.190 88.810.922 100.085.064

96.056.607 86.596.541

Total Pasiv 151.028.454 192.159.266 136.634.939

124.543.442 115.630.345

71




S.C Şantierul Naval Orşova S.AModificarea absolută

- Valoare lei -Indice- % -

D2010/

2009

D2011/

2010

D2012/

2011

D2013/

2012

I2010/

2009

I2011/

2010

I2012/

2011

I2013/

2012

Datorii totale -5.076.952 3.807.241 9.166.542 -5.009.983 58.17 153.91 184.33 74.29Datorii pe termen scurt

-5.076.952 3.807.241 9.166.542 -5.009.983 58.17 153.91 184.33 74.29


0 0 0 0 0 0 0 0

Capitaluri proprii

-5.468.927 -2.580.258 -4.701.061 -2.502.163 94.15 97.07 94.50 96.90

Total Pasiv -10.518.869 1.199.983 4.465.481 -7.512.146 90.05 101.25 104.62 92.55


Denumireelemente

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-SeverinModificarea absolută

- Valoare lei -Indice - % -

D2010/

2009

D2011/

2010

D2012/

2011

D2013/

2012

I2010/2009

I2011/2010

I2012/2011

I2013/2012

Datorii totale -22.248.920 -66.798.469 -8.063.040 546.969 82.28 35.36 77.93 101.92Datorii pe termen scurt

-20.704.482 -63.868.961 -9.554.588 951.118 82.61 35.07 72.31 103.81


-1.544.438 -2.929.508 1.491.548 -404.149 76.30 41.08 172.99 88.56

Capitaluri proprii

63.379.732 11.274.142 -4.028.457 -9.460.066 349.22 112.69 95.97 90.15

Total Pasiv 41.130.812 -55.524.327 -12.091.497 -8.913.097 127.23 71.10 91.15 92.84


Anexa nr. 3 Analiza ratelor de structură ale elementelor de activ

Indicatori


- % -

S.C Severnav S.ADrobeta Turnu-Severin

- % -2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013

Rata activelor imobilizate

53.44 50.34 43.04 41.62 43.39 27.91 57.45 77.95 84.83 79.18

Rata imobilizărilor 0.15 0.01 0.01 0.01 0.003 0.04 0.01 0.002 0 0

72


necorporaleRata imobilizărilor corporale

48.37 48.23 43.02 41.56 43.38 27.87 57.44 77.95 84.83 79.18

Rata imobilizărilor financiare

4.92 2.10 0.01 0.05 0.007 0 0 0 0 0

Rata activelor circulante

46.55 49.65 56.95 58.37 56.60 72.08 42.54 22.04 15.15 17.35

Rata stocurilor 32.66 29.72 33.88 42.68 39.47 64.34 38.99 17.47 13.92 14.96Rata creanţelor 12.88 7.34 6.31 10.25 12.22 6.11 1.92 3.94 0.88 1.50Rata disponibilităţilor

1.01 12.59 16.76 5.44 4.91 1.63 1.63 0.63 0.35 0.89


Anexa nr. 4 Analiza ratelor de structură ale elementelor de pasiv

IndicatoriS.C Şantierul Naval Orşova S.A

- % -

S.C Severnav S.ADrobeta Turnu-Severin

- % -2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013

Rata datoriilor totale

11.47

7.41 11.26

19.85

16.08

83.16 53.78

26.75

22.87 25.10

Rata datoriilor pe termen scurt

11.47 7.41 11.26 19.85 16.08 78.84 51.19 25.25 20.03 22.40

Rata datoriilor pe termen lung

0 0 0 0 0 4.32 2.58 1.49 2.83 2.70

Rata capitalurilor proprii

88.53

92.59

88.74

80.15

83.92

16.84 46.22

73.25

77.13 74.90


Anexa nr. 5 Determinarea ratelor de lichiditate

IndicatoriS.C Şantierul Naval Orşova S.A S.C Severnav S.A


2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013Ratalichidităţii generale

4,05 6,69 5,05 2,94 3,51 0,91 0,83 0,87 0,75 0,77

73


Ratalichidităţii imediate

1,21 2,68 2,04 0,79 1,06 0,09 0,06 0,18 0,06 0,10

Rata lichidităţii efective

0,08 1,69 1,48 0,27 0,30 0,02 0,03 0,02 0,01 0,03


Anexa nr. 6 Determinarea ratei solvabilităţii generale

IndicatoriS.C Şantierul Naval Orşova S.A S.C Severnav S.A


2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013Rata solvabilităţii generale

8,71 13,48 8,87 5,03 6,21 1,20 1,85 3,73 4,37 3,98


Anexa nr. 7 Analiza indicatorilor de activitate

IndicatoriS.C Şantierul Naval Orşova S.A S.C Severnav S.A Drobeta

Turnu-Severin2009 2010 2011 201

2201

32009 2010 2011 2012 2013

Viteza de rotaţie a totalului activelor

0,98 0,63 0,60 0,51 0,56 1,02 0,54 0,86 0,39 0,29

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate

1,81 1,26 1,39 1,23 1,30 3,68 0,98 1,11 0,47 0,37

Viteza de rotaţie a stocurilor

1,05 0,80 2,42 2,99 3,05 1,60 1,45 4,97 2,86 2,00

Viteza de rotaţie a creanţelor

9,29 16,15

17,47

7,28 5,16 16,85

29,53

22,05

45,23

19,88

Viteza de rotaţie a datoriilor

8,46 8,57 5,33 2,59 3,51 1,23 1,05 3,25 1,74 1,19

Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii

1.09 0.68 0.67 0.64 0.67 6.11 1.23 1.18 0.51 0.39


Anexa nr. 8 Evoluţia trendului performanţelor de exploatare

74




2009 2010 2011 2012 2013Cifra de afaceri netă

99.894.922 69.300.063 55.795.808 49.712.974 52.626.018

Producţia exerciţiului

99.896.142 59.829.612 57.432.139 49.300.281 52.517.049

Valoarea adăugată

63.800.628 44.339.311 29.689.834 27.685.384 26.415.156

Excedentul brut din exploatare

30.531.127 21.414.374 13.387.144 13.920.982 11.558.960

Rezultatul exploatării

21.090.574 18.144.360 8.478.916 3.715.053 5.957.893

Costul bunurilor vândute şi al serviciilor

79.588.558 61.559.149 50.969.780 45.440.882 48.581.878

Rezultatul aferent cifrei de afaceri

20.306.364 7.740.914 4.826.028 7.185.136 1.131.096




2009 2010 2011 2012 2013Cifra de afaceri netă

195.500.904 165.390.558

118.965.970 55.685.653 30.409.769

Producţia exerciţiului

195.383.697 165.135.969

118.007.480 55.435.512 30.297.918

Valoarea adăugată

118.314.427 103.099.431

55.996.650 33.725.936 15.446.124

Excedentul brut din exploatare

72.571.811 70.468.755 30.817.207 16.943.532 4.184.756

Rezultatul exploatării

65.480.446 68.266.869 24.967.650 18.390.963 2.302.607

Costul bunurilor vândute şi al serviciilor

177.512.793 161.097.819

108.919.984 51.863.998 25.855.434

Rezultatul aferent cifrei de afaceri

17.988.111 4.292.739 10.045.985 3.821.655 4.554.335


Denumirea elementelorS.C Şantierul Naval Orşova S.A

Indice- % -

I2010/2009 I2011/2010 I2012/2011 I2013/2012

Cifra de afaceri netă 69.37 80.51 89.09 105.85

75


Producţia exerciţiului 59.89 95.99 85.84 106.52Valoarea adăugată 69.49 66.96 93.24 95.41Excedentul brut din exploatare 70.13 62.51 103.98 83.03Rezultatul exploatării 86.03 46.73 43.81 160.37Costul bunurilor vândute şi al serviciilor 77.34 82.79 89.15 106.91Rezultatul aferent cifrei de afaceri 38.12 62.34 148.88 15.74


Denumirea elementelorS.C Severnav S.A Drobeta Turnu-

SeverinIndice- % -

I2010/2009 I2011/2010 I2012/2011 I2013/2012

Cifra de afaceri netă 84.59 71.93 46.80 54.60Producţia exerciţiului 84.51 71.46 46.97 54.65Valoarea adăugată 87.14 54.31 60.22 45.79Excedentul brut din exploatare 97.10 43.73 54.98 24.69

Rezultatul exploatării 104.25 36.57 73.65 12.52Costul bunurilor vândute şi al serviciilor 90.75 67.61 47.61 49.85Rezultatul aferent cifrei de afaceri 23.86 234.02 38.04 119.17


Anexa nr. 9 Evoluţia trendului performanţelor financiare



2009 2010 2011 2012 2013Venituri financiare

2.580.187 2.443.476 4.249.151 2.313.298 1.426.163

Cheltuieli financiare

2.418.176 2.655.642 4.024.642 2.919.155 1.474.380

Rezultat financiar

162.011 -211.632 224.509 -605.857 -48.217




2009 2010 2011 2012 2013Venituri financiare

1.814.336 7.338.581 5.118.326 1.530.086 1.105.063


12.472.211 7.971.663 9.129.402 3.900.791 2.054.384

Rezultat financiar

-10.658.875 -633.082 -4.011.076 -2.370.705 -949.321



S.C Şantierul Naval Orşova S.AIndice- % -

76


I2010/2009 I2011/2010 I2012/2011 I2013/2012

Venituri financiare

69.37 80.51 89.09 105.85


109.79 151.58 72.53 50.50

Rezultat financiar

-117.56 -106.08 -269.85 7.95



S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-SeverinIndice- % -

I2010/2009 I2011/2010 I2012/2011 I2013/2012

Venituri financiare

404.47 69.74 29.89 72.22


63.91 114.52 42.72 52.66

Rezultat financiar

5.99 633.57 59.10 40.04


Anexa nr. 10 Evoluţia trendului performanţelor globale


- Valoare lei -2009 2010 2011 2012 2013

Rezultat curent

21.252.585 17.932.728 8.703.425 3.109.196 5.909.676

Rezultatul brut al

exerciţiului21.252.585 17.932.728 8.703.425 3.109.196 5.909.676

Impozitpe

profit1.542.843 261.493 0 0 0

Rezultatul net al exerciţiului 19.709.742 17.671.235 8.703.425 3.109.196 5.909.676Capacitatea

de autofinanţare

17.063.058 12.792.990 3.828.584 4.068.907 2.588.006


IndicatoriS.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

- Valoare lei -2009 2010 2011 2012 2013

Rezultat curent 64.995.955 67.720.992 22.669.333 17.157.976 1.568.956

Rezultatul brut al

exerciţiului64.995.955 67.720.992 22.669.333 17.157.976 1.568.956

Impozit pe

77


profit 28.667 43.000 0 0 0Rezultatul net al exerciţiului 64.967.288 67.677.992 22.669.333 17.157.976 1.586.956Capacitatea

de autofinanţare

69.166.316 66.557.870 26.558.530 15.328.981 2.626.045



S.C Şantierul Naval Orşova S.AIndice- % -

I2010/2009 I2011/2010 I2012/2011 I2013/2012

Rezultat curent

84.37 48.53 35.72 190.07

Rezultatul brut al

exerciţiului

84.37 48.53 35.72 190.07

Impozit pe profit

16.94 0 0 0

Rezultatul net al

exerciţiului

89.65 49.25 35.72 190.07

Capacitatea de

autofinanţare74.97 29.92 106.27 63.60



S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-SeverinIndice- % -

I2010/2009 I2011/2010 I2012/2011 I2013/2012

Rezultat curent

104.19 33.47 75.68 9.14

Rezultatul brut al

exerciţiului104.19 33.47 75.68 9.14

Impozit pe profit

149.99 0 0 0

Rezultatul net al

exerciţiului

104.17 33.49 75.68 9.14

Capacitatea de

autofinanţare96.22 39.90 57.71 17.13


Anexa nr. 11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune

Solduri intermediare de gestiune (2009)





77.119- 27.286

40.892-9.084

57.151- 31.532

412.693- 335.114

117.934- 107.663

78


=49.833 (MC) =31.808(MC) =25.619(MC) =77.579(MC) =10.271(MC)99.894.922- 249.953+ 251.173

69.259.171- 9.456.941+ 27.382

55.738.657+ 1.693.482+ 0

49.300.281+ 0+ 0

52.508.084+ 0+ 8.965

=99.896.142 (PEx) =59.829.612 (PEx)

=57.432.139(PEx) =49.300.281(PEx) =52.517.049(PEx)

+ 49.833- 36.145.347

+ 31.808- 15.522.109

25.619- 27.768.276

+ 77.579- 21.692.476

+ 10.271- 26.112.164

=63.800.628 (VA) =44.339.311(VA) =29.689.834(VA) =27.685.384(VA) =26.415.156(VA)

+ 0- 610.511- 32.658.990

+ 0- 312.562- 22.612.375

+ 0- 317.383- 15.985.307

+ 0- 251.273- 13.513.129

+ 0- 225.086- 14.631.110

=30.531.127 (EBE) = 21.414.374(EBE)

=13.387.144(EBE)=13.920.982(EBE)=11.558.960(EBE)

+ 2.860.462- 3.246.384- 7.173.149- 2.243.238- (- 361.756)

+ 700.900- 723.317- 6.300.106- (-2.944.812)- (- 107.697)

+ 506.577- 465.794- 4.570.734- 229.699- 148.578

+ 2.028.620- 354.000- 2.744.813- 8.980.502- 155.234

+ 145.460- 591.483- 4.068.263- 1.255.493- (+ 168.685)

=21.090.574 (RE) = 18.144.360 (RE)=8.478.916 (RE) =3.715.053 (RE) =5.957.893 (RE)+ 2.580.187- 2.418.176

+ 2.443.476- 2.655.108

+ 4.249.151- 4.024.642

+ 2.313.298- 2.919.155

+ 1.426.163- 1.474.380

=21.252.585 (RC) = 17.932.728(RC) =8.703.425(RC) =3.109.196(RC) =5.909.676(RC)+ 0- 0- 1.542.843

+ 0- 0- 261.493

+ 0- 0- 0

+ 0- 0- 0

+ 0- 0- 0

=19.709.742(RNEx)

=17.671.235(RNEx)

=8.703.425(RNEx)

=3.109.196(RNEx)

=5.909.676(RNEx)







194.646- 21.901

254.589-156.476

1.171.151- 1.047.330

315.139- 217.483

111.851- 39.229

=172.745 (MC) =98.113(MC) =123.821(MC) =97.656(MC) =72.622(MC)195.306.258± 0+ 77.439

165.135.969± 0+ 0

117.794.819± 0+ 212.661

55.370.514± 0+ 64.998

30.297.918± 0+ 0

=195.383.697 (PEx)

=165.135.969 (PEx)

=118.007.480(PEx)

=55.435.512(PEx) =30.297.918(PEx)

+ 172.745- 77.242.015

+ 98.113- 62.134.651

+ 123.821- 62.134.651

+ 97.656- 21.807.232

+ 72.622- 14.924.416

=118.314.427(VA) =103.099.431(VA)

=55.996.650(VA) =33.725.936(VA) =15.446.124(VA)

+ 0- 1.029.660- 44.712.986

+ 0- 972.323- 31.658.353

+ 0- 706.595- 24.472.848

+ 0- 541.712- 16.240.692

+ 0- 586.089- 10.675.279

= 72.571.811(EBE) = 70.468.755(EBE)

=30.817.207(EBE)=16.943.532(EBE)=4.184.756(EBE)

+ 887.217-1.164.297- 3.779.554

+ 414.183- 2.206.597- 3.736.191

+ 1.815.042- 1.305.864- 3.775.402

+ 686.545- 1.742.298- 1.068.109

+ 335.622- 1.069.805- 1.160.682

79


- 28.599- 3.006.132

- (-147.852)- (-3.178.867)

- (- 176.403)- 2.759.736

- (- 1.323.386)- (- 2.247.907)

- 10.298- (- 23.014)

=65.480.446 (RE) = 68.266.869 (RE)=24.967.650 (RE) =18.390.963 (RE) =2.302.607 (RE)+ 81.838- 566.329- 0

+ 30.312- 576.189- 0

+ 4.002- 2.302.319- 0

+ 4.041- 1.237.028- 0

+ 469- 734.120- 0

= 64.995.955(RC) = 67.720.992(RC) =22.669.333(RC) =17.157.976(RC) =1.568.956(RC)+ 0- 0- 28.667

+ 0- 0- 43.000

+ 0- 0- 0

+ 0- 0- 0

+ 0- 0- 0

= 64.967.288(RNEx)

=67.677.992(RNEx)

=22.669.333(RNEx)

=17.157.976(RNEx)

=1.568.956(RNEx)


Anexa nr. 12 Calculul capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă

Metoda deductivă

(2009)

Metoda deductivă

(2010)

Metoda deductivă

(2011)

Metoda deductivă

(2012)

Metoda deductivă

(2013)30.531.127 21.414.374 13.387.144 13.920.982 11.558.960+ 2.860.462 + 700.900 + 506.577 + 2.028.620 + 145.460- 14.947.699 - 8.849.159 -0.289.646 - 11.274.838 - 9.068.197+ 2.580.187 + 2.443.476 + 4.249.151 + 2.313.298 + 1.426.163- 2.418.176 - 2.655.108 - 4.024.642 - 2.919.155 - 1.474.380± 0 ± 0 ± 0 ± 0 ± 0- 1.542.843 - 261.493 - 0 - 0 - 0CAF=17.063.058 CAF=12.792.99

0CAF=3.828.584 CAF=4.068.90

7CAF=2.588.006


Metoda deductivă

(2009)

Metoda deductivă

(2010)

Metoda deductivă

(2011)

Metoda deductivă

(2012)

Metoda deductivă

(2013)72.571.811 70.468.755 30.817.207 16.943.532 4.184.756+ 887.217 + 414.183 + 1.815.042 + 686.545 + 335.622- 3.779.554 - 3.736.191 - 3.775.402 - 1.068.109 - 1.160.682+ 81.838 + 30.312 + 4.002 + 4.041 + 469- 566.329 - 576.189 - 2.302.319 - 1.237.028 - 734.120± 0 ± 0 ± 0 ± 0 ± 0- 28.667 - 43.000 - 0 - 0 - 0CAF=69.166.316

CAF=66.557.870

CAF=26.558.530

CAF=15.328.981

CAF=2.626.045


80


Anexa nr. 13 Analiza evoluţiei ratei rentabilităţii comerciale

Indicatori S.C Şantierul Naval Orşova S.A2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri(CA)

102.756.604 60.571.404 57.995.867 51.910.120 52.780.443

Profit brut(Pb)

-64.229 -183.150 283.852 - 153.083 - 33.688

a) Rata marjei brute a profitului (=Pb/CA)

- 0,06% - 0,30% 0,48% - 0,29% - 0,06%

Profit net(Pn)

- 10.277 - 29.304 45.416 - 24.493 - 5.390

b) Rata marjei nete a profitului (=Pn/CA)

- 0,01% - 0,04% 0,07% - 0,04% - 0,01%

Profit din exploatare

99.896.142 59.829.612 57.432.139 49.300.281 52.517.049

c) Rata marjei nete de exploatare (=Pex/CA)

97,21% 98,77% 99,02% 94,97% 99,50%

EBE 30.531.127 21.414.374 13.387.144 13.920.982 11.558960d) Rata marjei brute de exploatare (=EBE/CA)

29,71% 35,35% 23,08% 26,81% 21,90%

Marja comercială (MC)

49.833 31.808 25.619 77.579 10.271

Venituri din vânzarea mărfurilor

77.119 40.892 37.151 412.693 117.934

e) Rata marjei comerciale(=MC/Venit. Vânz. Mărf.)

64,61% 77,78% 44,82% 18,79% 8,70%


Indicatori S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri(CA)

155.507.660 109.244.300 118.861.425 49.709.570 34.622.967

Profit brut(Pb)

- 484.491 - 545.877 - 2.298.317 - 1.232.987 - 733.651

a) Rata marjei brute a profitului (=Pb/CA)

- 0,31% - 0,49% - 1,93% - 2,48% - 2,11%

Profit net(Pn)

- 77.518 - 87.340 - 367.731 - 197.278 - 117.384

b) Rata marjei nete a profitului(=Pn/CA)

- 0,04% - 0,07% - 0,30% - 0,39% - 0,33%

Profit din 195.383.697 165.135.969 118.007.480 55.435.512 30.297.918

81


exploatarec) Rata marjei nete de exploatare(=Pex/CA)

125,64% 151,16% 99,28% 111,51% 87,50%

EBE 72.571.811 70.468.755 30.817.207 16.943.532 4.184.756d) Rata marjei brute de exploatare(=EBE/CA)

46,66% 64,50% 25,92% 34,08% 12,08%

Marja comercială (MC)

172.745 98.113 123.821 97.656 72.622

Venituri din vânzarea mărfurilor

194.646 254.589 1.171.151 315.139 111.851

e) Rata marjei comerciale(=MC/Venit. Vânz. Mărf.)

88,74% 38,53% 10,57% 30,98% 64,92%


Anexa nr. 14 Analiza evoluţiei ratei rentabilităţii economico-financiare


- % -2009 2010 2011 2012 2013

Rata rentabilităţii activelor (ROA) -0,009 -0,03 0,04 -0,02 -0,005Rata rentabilităţii capitalurilor proprii

(ROE)-0,01 -0,03 0,05 -0,03 -0,006


IndicatoriS.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

- % -2009 2010 2011 2012 2013

Rata rentabilităţii activelor (ROA) -0,05 -0,04 -0,002 -0,15 -0,10Rata rentabilităţii capitalurilor proprii

(ROE)-0,30 -0,09 -0,36 -0,20 -0,13


82


Anexa nr. 15 Analiza evoluţiei riscului de faliment – Modelul Altman

Denumireavariabilelor

S.C Şantierul Naval Orşova S.A2009 2010 2011 2012 2013

R1 = Active circulanteActiv total

0,46 0,49 0,56 0,58 0,56

R2 = AutofinanţareActiv total

0,16 0,13 0,03 0,04 0,02

R3 = Rezultat dinexploatare

Activ total0,19 0,19 0,08 0,03 0,06

R4 = Capitaluri propriiDatorii totale

7,71 12,48 7,87 4,03 5,21

R5 = Cifrade afaceriActiv total

0,97 0,63 0,60 0,51 0,56

Funcţia-scor Z 6,99 9,51 6,29 3,77 4,58



S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin2009 2010 2011 2012 2013

R1 = Active circulanteActiv total

0,72 0,42 0,22 0,15 0,17

R2 = AutofinanţareActiv total

0,45 0,34 0,19 0,12 0,02

R3 = Rezultat dinexploatare

Activ total0,43 0,35 0,18 0,14 0,01

R4 = Capitaluri propriiDatorii totale

0,20 0,85 2,73 3,37 2,98

R5 = Cifrade afaceriActiv total

1,02 0,56 0,86 0,39 0,29

Funcţia-scor Z 4,05 3,20 3,62 3,22 2,34


Anexa nr. 16 Analiza evoluţiei riscului de faliment – Modelul Conan-Holder


S.C Şantierul Naval Orşova S.A2009 2010 2011 2012 2013

R1 = Excedent brut deexploatare

Datorii totale2,51 3,03 1,23 0,69 0,76

R2 = Capitaluri permanente

Activ total0,87 0,92 0,88 0,80 0,83

R3 = Active circulante−Stocuri

Activ total0,13 0,19 0,23 0,15 0,17

83


R4 = Cheltuieli financiareCifra deafaceri

0,02 0,04 0,06 0,05 0,02

R5 = Cheltuieli cu personalulValoareaadăugată

0,51 0,50 0,57 0,48 0,55

Funcţia-scor Z 0,74 0,87 0,41 0,27 0,31



S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin2009 2010 2011 2012 2013

R1 = Excedent brut deexploatare

Datorii totale0,57 0,68 0,84 0,59 0,14

R2 = Capitaluri permanente

Activ total0,14 0,49 0,71 0,76 0,70

R3 = Active circulante−Stocuri

Activ total0,07 0,03 0,04 0,01 0,02

R4 = Cheltuieli financiareCifra deafaceri

0,003 0,005 0,001 0,024 0,021

R5 = Cheltuieli cu personalulValoareaadăugată

0,37 0,30 0,43 0,48 0,69

Funcţia-scor Z 0,14 0,24 0,32 0,24 0,10


84

Utilizarea Standardelor de Contabilitate in Mediul de Afaceri Din Romania - Raport Diana Traistaru

Documents

Transcript of Utilizarea Standardelor de Contabilitate in Mediul de Afaceri Din Romania - Raport Diana Traistaru