Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
-
Upload
raul-nemes -
Category
Documents
-
view
218 -
download
0
Transcript of Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
1/46
I. Introducere
1.1 Gradul de actualitate al lucrării
Fotbalul a cunoscut şi cunoaşte o intensă acceleraţie, similară celorlalte sectoare alevieţii sociale, datorită efectului, pe plan sportiv-fotbalistic, al progresului rapid al ştiinţelor
generale şi speciale, al spiritului de competitivitate sporit pe care-l manifestă omul modern,
al tendinţelor sale de afirmare în ierarhia naţională şi internaţională a valorilor, a tentaţiei
sale de câştig material.
Alături de aceste condiţii externe, fotbalul a evoluat în aceeaşi măsură şi datorită
acumulărilor înregistrate în conţinutul şi în factorii săi competenţi, în pregătirea fiică,
tehnică, tactică şi psihologică.
!ncepând de prin anul "#$%, aceşti factori supralicitaţi pe rând, devoltaţi şi
accentuaţi până la limitele relative ale momentului, s-au stimulat reciproc în devoltare,
unii pe seama altora, când pregătirea tehnică şi tactica pe seama celei fiice, când toate pe
seama anga&ării psihice.
'coli de fotbal şi echipe, din dorinţa afirmării şi câştigării poiţiilor de frunte ale
clasamentelor internaţionale, au găsit permanent one neexploatate, fie ale tehnicii sau
pregătirii fiice, fie ale tacticii sau anga&ării psihice, care să le asigure pentru moment
întâietatea.
!n anii "#$%-"#$(, datorită acumulărilor generale din anii anteriori şi inovaţiilor
tactice ale unor echipe, fotbalul a fost răscolit şi îndreptat pe drumul unor prefaceri tactice
şi de concepţie de naţională maghiară care, părăsind parţial poiţiile şi posturile
îmbătrânite ale )*-ului, sugereaă posibilitatea transformării sistemului de &oc.
Acest lucru creeaă noi şi favorabile spaţii de devoltare tehnică şi fiică, care, la
rândul ei, permite transformarea definitivă de către brailieni în "#$+ a sistemului )*, în
sistem cu ( fundaşi
Aceasta, alături de marea inovaţie tactică adusă &ocului, a solicitat realiarea unor
eforturi fiice deosebite, a modificat tehnica dinamiând-o, a creat astfel posibilitatea
apariţiei în continuare a altor modificări tactice şi de aşeare în teren, a condus probabil la
apariţia betonului lui /ererra, a &ocului cu marca& om la om, a aglomerării organiate,
a atacului cu atacanţi pe mai multe posturi, a dus la devăluirea unor eforturi fiice de o
duritate fără precedent, la o tehnică manifestată în condiţiile acestei durităţi.
/ipertrofiată pe seama devoltării tactice, pregătirea fiică s-a constituit câţiva anica factor prioritar în dispută mondială. Aplicată şi interpretată de aşa-isul curent nordic al
1
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
2/46
fotbalului, de şcoala olandeă, germană şi britanică, pregătirea fiică a activiat într-o
manieră tehnică şi tactică echipelor germane, olandee şi britanice.
0in concepţii de &oc apreciate iniţial ca desfăşurate îndeosebi prin anga&ament
fiic, concepţiile germană şi olandeă au evoluat rapid şi firesc în concepţii exprimate în
noţiunea cuprinătoare de fotbal total, cu un conţinut aproximativ egal fiic, tehnic şitactic, dar cu indici calitativi cu totul superiori la aceşti trei factori.
!n ansamblul evoluţiei factorilor de &oc, a &ocului însuşi, în cadrul permanenţelor
schimbări de orientare şi accent, tactica a preentat pe rând factor-efect, efect al pregătirii
fiice şi tehnice înalte, şi factor-caua, cauă a devoltării fiice şi tehnice.
!ntr-o corelaţie strânsă cu pregătirea fiică şi tehnică, exprimată în &oc într-un
amestec indiviibil, tactica s-a devoltat prin aceşti factori, devoltându-i, şi în acelaşi
timp, s-a devoltat prin propriile ei acumulări şi inovaţii.1.2 Scopul alegerii temei
1n prim scop al lucrării este de a determina evoluţia fotbalului, dacă până nu
demult relaţiile de natură tactică erau exprimate prin acţiuni concrete şi directe, ca pasa,
combinaţia, schemă, a&utorul reciproc, actualmente ele, păstrându-şi însemnătatea, primesc
noi adăugiri. 2ste vorba de acele relaţii, realiate şi aduse recent în fotbal, ca anticiparea
intuiţiei partenerului cu mingea, diri&area de către posesorul mingii a coechipierului liber,
spri&inul individual şi colectiv al faei active, demarca&ul fals, suplinirea sarcinilor unui partener anga&at într-o acţiune în afara onei sale, replierea promptă a atacanţilor după
epuiarea atacului, atragerea adversarului în onele de &oc laterale. Acest tip de relaţii
tactice, de natură în mare măsură psihică, a apărut ca reultat al organiării superioare a
echipelor, al îmbogăţirii mi&loacelor de exprimare tehnico-tactică în atac şi apărare ca
mărirea viteei de &oc, interferenţei posturilor, al apariţiei sarcinilor duble, al gândirii
tactice în continuă afirmare.
1n al doilea scop al lucrării este de a determina trăsăturile &ocului modern şi în
special vitea acţiunilor, marca&ul apropiat, grupările şi aglomerările, combativitatea
crescută, fac ca limitele evidente până nu de mult, ale celor două fae clasice,
fundamentale să se estompee. Astăi 3 şi probabil în viitorul apropiat tot mai mult 3
dinamismul &ocului face ca trecerile din apărare în atac să aibă loc mai des, mai rapid şi
mai neaşteptat decât înainte, ceea ce obligă &ucătorii la prompte comutări defensive şi
ofensive. Atacul, apărarea şi recuperarea sunt astăi cele trei fae sau, poate mai adecvat,
cele trei momente fundamentale ale &ocului.
0evoltarea fotbalului din ultimele decenii impune tot mai mult o serioasă
programare în &oc a elementelor de exprimare tactică şi concepţională, disciplina tactică se
2
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
3/46
referă şi cuprinde şi sfera relaţiilor de &oc, în cele trei fae fundamentale ale acestuia. !n
acest ca disciplina tactică cere o relaţionare activă şi continuă a fiecărui &ucător cu
partenerii săi, faă de faă, pe toată durata partidei. 4ere exactitate în realiarea dubla&ului,
spri&inului, suplinirii, replierii, marca&ului, presingului, susţinerii, demarca&ului, paselor,
interferenţei onelor.1n al treilea scop al lucrării este de a determina evoluţia viitoare a fotbalului,
&ucătorii nu vor acorda prioritate vreunuia din factorii antrenamentului, ci vor însuma, într-
o sinteă perfectă, pregătirea fiică şi tehnică individuală, gândirea tactică şi potenţialul
volitiv, devorând cu nesaţ şi cunoştinţele teoretice. !n acest fel, fotbalul de mâine va rudita
imaginea apolinică a filoofiei antice, care nu se dădeau în lături de a cobora în arene, spre
a oferi întregii lumi un exemplu strălucit a ceea ce înseamnă puterile templului şi
subtilităţile spiritului.5 asemenea imagine o dorim familiară mâine pe perimetrul noii 6omânii, care, şi
prin această coordonată a fotbalului, trebuie să se integree în circuitul sportiv al globului,
ca îndrăneaţă deschiătoare de drumuri şi demnă realiatoare de frumos.
1.3. Ipoteza lucrării
!n această lucrare, mi-am propus să scot în evidenţă unul din aspectele cele mai
importante ale &ocului de fotbal şi anume aspectul tehnico-tactic.
7mportanţa acestui aspect este demonstrată de faptul că în teren, în timpulactivităţii, &ucătorii se manifestă şi se exprimă prin acţiuni tehnico-tactice, acestea fiind
cele care prin numărul lor, prin eficienţa şi promptitudinea lor ne dau modelul conform
căruia ne vom pregătii şi acţiona în viitor. Acesta este principalul scop pentru care am ales
acest subiect, deosebit de important, pentru a oferii tuturor celor interesaţi, un model, un
ideal în ceea ce priveşte conţinutul tehnico-tactic al activităţii în teren a &ucătorului.
!n redactarea lucrării am pornit de la ipotea că repreentativa 8ermaniei de fotbal
este echipa cu cel mai complex &oc. 6edusă la esenţă, această ipoteă presupune observarea
caracteristicilor &ocului i &ucătorilor la cel mai înalt nivel i anume 4ampionatul *ondial,ș ș
analiând o statistică complexă asupra meciurilor din semifinale şi finală.
0e asemenea, un punct final nu va putea fi pus niciodată datorită evoluţiei
fenomenului şi implicit a naturii umane, acea dorinţă de nou şi mai bun transpusă şi
fotbalului va da evoluţia continuă, modifică substanţial uneori şi cele mai intime
caracteristici ale &ocului.
3
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
4/46
II. FUNDAMENA!EA E"!EI#$
2.1 %riceperii tactice tran&'ormate (n deprinderi la #upa mondială )razilia 2*1+
!ntregul proces de &oc se desfăşoară în vederea realiării unei eficiente crescute,
conform unor legi tactice de o valoare şi o extindere totală, fără de care &ocul n-ar mai
decurge logic, fiind alterată însăşi esenţa sa.
Având un caracter axiomatic, cu o aplicabilitate universală, aceste legi se constituie în
principii tactice ale &ocului de fotbal.
2le apar în toate sistemele de &oc, în tacticile de acasă sau deplasare, în orientări
ofensive sau defensive, ele apar totodată în chiar &ocul propriu-is, în faele largi sau
restrânse, în &ocul din faţa porţilor sau în cel de la mi&locul terenului.
,ocul colecti- care reultă din însăşi natura internă a acestui sport, din intenţiile şi
scopul comun al fotbaliştilor şi echipei, relevă necesitatea participării comune la efortulluptei pentru victorie.
2l presupune subordonarea tuturor acţiunilor, colective şi individuale, ţelurilor
dorite de echipă, integrarea personală tactică şi psihică în &ocul specific al acesteia. 9ocul
colectiv înseamnă exprimarea individualităţilor care compun echipa, în spiritul colaborării
şi susţinerii comune, astfel ca toate acţiunile individuale să urmărească victoria finală.
:rincipiul &ocului colectiv stă la baa sistemului şi concepţiei de &oc, întrucât doar
printr-o acţionare unitară a tuturor &ucătorilor se pot articula subansamblurile unui sistemde &oc, se pot realia sarcinile specific în apărare şi atac, se pot aplica acele modalităţi de
&oc care formeaă o concepţie.
7ată de ce a acţiona colectiv, a fi omogen, repreintă mai mult decât un principiu
teoretic, repreintă un imperativ practic esenţial pentru constituirea unei echipe şi a unei
idei sau concepţii de &oc.
6acordarea &ucătorilor la echipă, contopirea personalităţii lor individuale cu
personalitatea colectivă a echipei nu înseamnă depersonaliarea lor, anularea tendinţelorfireşti de exprimare şi evidenţiere, ci dimpotrivă, înseamnă că numai în cadrul echipei
&ucătorii îşi găsesc un câmp favorabil de manifestare a individualităţii, servind-o şi prin
aceasta remarcându-se fiecare după aptitudinile sale de baă.
9ocul colectiv, care înseamnă în primul rând atitudine colectivă şi corelaţie între
&ucători, se realieaă concret şi practic prin circulaţia fluentă a mingii, baată pe pasărea ei
promptă şi logică, fără reţineri şi manevrări inutile, susţinerea partenerului aflat în posesia
mingii, în vederea creării unor soluţii multiple de pasăre a acesteia şi în vederea menţinerii
ei în posesia propriei echipe, spri&inirea partenerului aflat în lupta de atac sau apărare cu
4
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
5/46
adversarul, suplinirea partenerului anga&at într-o acţiune din afara onei sale principale şi
preluarea sarcinilor de &oc ale acestuia.
!n afara determinării tehnice, &ocul colectiv este în aceeaşi măsură şi reultatul
nivelului şi calităţii proceselor psihice şi afective, a capacităţii reciproc integrative a
acestora şi apare pe baa unor motivaţii colective, a unor scopuri 3 satisfacţii suficiente pentru ma&oritatea sau toţi membrii echipei.
4omuniunea de interese a &ucătorilor în desfăşurarea unui &oc sau a unei competiţii,
interese morale, sociale sau material, repreintă mobiluri de activitate esenţiale în
omogeniarea echipei şi care determină finalmente capacitatea de integrare a &ucătorilor,
atitudinea lor unitară.
,ocul con&tructi- evidenţiaă în cadrul reolvării sarcinilor defensive şi ofensive,
caracterul creator, ordonat, disciplinat şi colectiv al activităţii &ucătorilor, premeditarea şianticiparea acţiunilor de depăşire a adversarului, precum şi inteligenţa modalităţilor de
realiare a acestei depăşiri.
9ocul constructiv se baeaă în primul rând pe pregătirea anterioară a tacticii de &oc,
pe programarea modurilor de acţiune care să contracaree adversarul şi să-l surprindă,
programare care să fie respectată, aplicată şi corectată pe parcurs.
9ocul constructiv presupune o anumită organiare a acţiunilor &ucătorilor, care să fie
exprimată prin dispoitiv optim de aşeare şi mişcare în teren, prin colaborare, sub forma
dubla&ului, spri&inului, schimbul de one şi sarcini, a pasei şi demarca&ului.
;otodată, acest principiu cere soluţionarea acţiunilor pe căile cele mai fireşti şi
eficace, după acea logică a fotbalului consacrată de-a lungul anilor şi devenită atitudinea
esenţială şi normală de &oc.
5 condiţie de baă a &ocului constructiv o repreintă disciplina tactică şi integrarea
în ansamblul echipei într-o asemenea măsură încât creativitatea personală să se
contopească şi să servească sistemului şi ideii de &oc.
!n caul contrar, în care iniţiativa personală depăşeşte necesarul solicitat de nivelul
oarecare al echipei, uneori din factor de progres ea se transformă în factor distructiv al
unităţii de &oc a echipei.
:rincipiul &ocului constructiv presupune, în sfârşit, participarea la &oc şi reolvarea
problemelor sale prin mi&loace regulamentare, în corespondenţă cu normele sportivităţii,
ale respectului faţă de adversari, parteneri, public şi arbitra&.
Acest principiu este opus &ocului cu caracter distructiv care, în vederea atingerii
reultatului, foloseşte mi&loace de &oc nepermise, obstrucţionate, atactice.
5
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
6/46
,ocul o'en&i- reultă din însuşi scopul &ocului, din tendinţa de obţinere a victoriei.
5fensivitatea, mai mult decât un principiu, repreintă o înclinaţie naturală specifică
fotbalului, a sportului în general, repreintă o stare de spirit propriei unei echipe care &oacă
şi luptă împotriva alteia.
!n fotbalul actual, &ocul ofensiv este exprimat divers. 1neori el este uşor identificabil. 4aatunci când o echipă atacă direct şi domină teritorial, aruncând în terenul advers câte -< &ucători pe tot spaţiul de atac, într-un derutant
schimb de locuri, prin pase tari, surprinătoare, la care se adăugă apariţii în faţa porţii
adverse ale apărătorilor.
8ermanii atacă în viteă, cu o geometrie riguroasă a paselor, pe baa unor acţiuni
bine însuşite şi aplicate, cu o dârenie şi persistenţa care dearmeaă.
2chipele italiene, în ma&oritate, au rămas încă fidele betonului şi contraatacului,
acţiunilor reactive în ?-@ atacanţi, de obicei penetranţi şi buni tehnicieni.
0acă modalităţile ofensive sunt multiple, legile interne ale &ocului, nemărturisite
dar evidente şi aplicate natural în virtutea echilibrului tactic al unei echipe, sunt acelea
comune oricăror orientări ofensive.
2ste în primul rând vorba de faptul că ofensiva presupune imperios o bună şi solidă
organiare a defensivei. 'i asta chiar în acele desfăşurări ale atacului, efectuate
supranumeric şi cu participarea fundaşilor.
!n felul acesta ofensiva poartă în ea ca un reflex al tendinţei de auto securitate a
echipei, cealaltă faă fundamental a &ocului, apărarea. Acest lucru constituie de altfel
premisa tactică cea mai sigură şi prioritară a atacului.
!n afară de aceasta, ofensiva este determinate calitativ de nivelul de devoltare a
capacităţilor fiice, de reistenţă, vitea şi forţa &ucătorilor, de tehnica lor de manevrare şi
transmitere a mingii în condiţiile luptei cu adversarii, de capacitatea gândirii tactice
individuale şi de gradul omogeniării psihice şi tactice dintre toţi &ucătorii.
6
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
7/46
7ar combativitatea, dârenia, apetitul golului vin şi completeaă calităţile anterioare,
profilând acel spirit ofensiv al echipei, condiţie şi consecinţă a ofensivitatii în general.
,ocul ec/ili0rat subliniaă faptul că echipa de fotbal şi &ocul ei repreintă un tot unitar
şi armonios, constituit într-un sistem tactic cu o funcţionalitate şi dinamică ce-i asigură
eficienţa, organiat pe baa unui echilibru numeric raţional, atât în faele de atac, în cele derecuperare, precum şi în cele de apărare, şi în cadrul căruia &ucătorii depun eforturi egale
baate pe spri&in, a&utor reciproc, suplinire şi dubla&.
9ocul echilibrat realieaă grupa&ul echipei şi, în interiorul acesteia, a liniilor şi
compartimentelor, în &urul faei problema din apărare sau atac, grupa& care înseamnă un
plasament colectiv baat pe folosirea corespunătoare a spaţiului de &oc, menit să asigure
condiţii avanta&oase şi supranumerice de lupta cu adversarii.
9ocul echilibrat contravine celui fragmentat în care există decala&e spaţiale între grupelede &ucători anga&ate în diverse locuri de acţiune, între &ucătorul care posedă mingea sau
atacă un adversar şi partenerii ce trebuie să-l încon&oare şi susţină.
4ăile de realiare a &ocului echilibrat sunt, printre altele, mişcarea continuă a &ucătorului în
raport cu locul faei de &oc şi a viitoarei sale one de devoltare şi participare într-un mod
oarecare la desfăşurarea ei, anticiparea reacţiilor şi replicilor de &oc ale echipei adverse la o
faă condusă de echipă proprie şi luarea unor măsuri de anihilare a lor.
Anticiparea constituie o condiţie şi un mi&loc al echilibrului numeric şi funcţional al
echipei. !ntreg sistemul de interrelaţii dintre &ucătorii unui subansamblu şi chiar ai echipei
în totalitate, care asigură echilibrul dinamic şi constituirea nucleelor de &oc în &urul mingii,
are la baă în prima şi ultima instant acest proces de anticipare.
!n sfârşit, &ocul echilibrat mai solicită capacitatea &ucătorilor de a îndeplini alternative
sarcini defensive şi ofensive, indiferent de specialitatea postului.
9ucătorii strict specialiaţi pe posturi, cu inventar tehnico-tactic restrâns la cerinţele
acestora, stabilesc cel mult 3 în caul în care sunt bine organiaţi şi aşeaţi 3 un echilibru
static, greu modificabil, ineficient în dispută cu o echipă adversă mobilă.
0e fapt echilibrul echipei constituie lupta şi procesul de echilibrare a &ocului, de
permanentă reechilibrare, întrucât momentul echilibrului este scurt şi trecător.
2chilibrul înţeles ca stare optimă, ideală de plasament, corelaţie şi funcţionalitate a
grupului de &ucători, se deterioreaă în fiecare faă, în fiecare secundă, necesitând continuu
eforturi pentru refacerea lui.
!n acest sens &ocul echilibrat repreintă mai exact nu o stare, nu un fapt finit, ci un proces
format dintr-un lanţ de momente de relativ echilibru, împletite cu altele de rupere a
7
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
8/46
acestuia şi cu încă altele de refacere într-un alt mod, într-o altă faă de &oc a unui nou
echilibru.
Utilizarea tactică a -itezei cre&cute de oc a repreentat în istoria tactică a &ocului
de fotbal o tendinţă permanentă a echipelor şi mai ales al tehnicienilor. 2a a constituit şi
constituie şi astăi mai mult decât oricând un esenţial element de randament.6ealiată iniţial în sistemele poiţionale sub simpla formă a acţiunilor rapide ale
unor posturi, îndeosebi ale extremelor, sau a unor combinaţii între ?-@ atacanţi, vitea de
&oc 3 care înseamnă rapiditatea acţiunilor distructive sau constructive în toate şi în oricare
din cele trei momente fundamentale ale &ocului 3 efectuată prin circulaţia mingii şi a
&ucătorilor, suportă astăi, în cadrul sistemelor dinamice care promoveaă interferenţa
onelor şi superioritatea numerică generală şi pe faă, importante completări tactice.
Astăi, alături de acţionarea în viteă cu caracter individual, spontan şi sporadic, seremarcă utiliarea acestei capacităţi psihofiice ca factor tactic şi strategic cu rol decisiv în
stabilirea reultatului, atunci când, eventual, celelalte mi&loace tehnico-tactice şi fiice ale
adversarilor sunt la nivel apropiat.
!n acest sens, vitea de &oc, ca reultat al acţiunii coroborate a tuturor &ucătorilor, ca
reultat al manevrelor programate ale echipei, aplicate strategic, repreintă un factor tactic,
iar manifestările individuale de viteă sau cele restrâns colective, efectuate în afara unei
orientări premeditate, deşi pot reolva diverse aspect cu caracter tactic, nu confera pe
ansamblul echipei calitatea unei atitudini concepţionale comune, având o eficacitate parţial
şi intermitentă.
;acticiarea viteei de &oc, se realieaă atunci când, după cum s-a spus, &ucătorii şi
echipa pot utilia conştient rapiditatea acţiunilor de atac, recuperare şi apărare ca elemente
de depăşire a adversarilor, de obţinere a priorităţii tehnico-tactice în dispută cu aceştia.
Astfel, în atac, vitea de &oc capătă conţinut tactic dacă echipa poate alterna
acţiunile mai lente, pregătitoare, cu cele exploive şi rapide, şi dacă face acest lucru în
raport cu momentul &ocului, cu caracteristicile apărătorilor adverşi şi cu spaţial de atac.
;otodată, şi acest lucru repreintă o a doua modalitate de exprimare tactică a
viteei, dacă echipa este capabilă să declanşee acţiuni rapide în con&uncturi tactice
favorabile, repreentate de deconectarea adversarului, de oboseala sa, de psihologia
specifică unor scopuri favorabile sau nefavorabile la un moment dat.
!n sfârşit, în al treilea ca, desigur nu ultimul, tacticiarea viteei de &oc în atac ar mai
putea fi dată de presingul ofensiv care să urmărească, printr-o acţionare prelungită în vitea
mare, dublată de un pressing de apărare, să obţină situaţii de finaliare şi goluri.
8
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
9/46
,ocul ela&tic se referă la capacitatea echipei de a acoperi mobil şi rapid terenul de
&oc în raport cu faele active şi de a asigura în fiecare dintre ele un număr suficient de
&ucători, care să dispute în condiţii avanta&oase lupta pentru minge.
Aceasta acoperire în mişcare a terenului trebuie să menţină echipa compactă, între
grupul implicat în faa de &oc şi restul echipei păstrându-se distanţe convenabile care să permită colaborarea.
Acoperirea mobile şi elastic a spaţiului de &oc trebuie înţeleasă ca o grupare rapidă
şi numeric suficientă a &ucătorilor în &urul purtătorului temporar al mingii, partener sau
adversar, grupare care se efectueaă succesiv în diverse puncte ale terenului şi care menţine
întreaga echipă omogenă şi organiată.
2lasticitatea concentrărilor succesive în &urul faelor capătă o importanţă deosebită
în trecerile din faa de apărare în cea de atac şi invers. !n aceste situaţii, datorităcaracterului decisiv al acţiunilor, gruparea este a întregii echipe. !n special faa de apărare
din terenul propriu tinde să fie reolvată prin participarea activ a tuturor celor "% &ucători
de câmp.
Faa de atac se desfăşoară de cele mai multe ori printr-o participare numeric
suficientă, dar în care vitea acţiunilor creşte şi omogenitatea cuplurilor şi terţelor poate
suplini aportul unor &ucători întâriaţi sau rămaşi în echilibru defensiv.
0e altfel, tot în numele elasticităţii, atacul echipelor valoroase are loc pe baa unei
continue interferenţe a onelor, în care părăsirea posturilor de baă în vederea dislocării
defensive adverse are loc relativ simultan pe tot frontal de atac, într-un mod ordonat, în
care grupa&ul în vederea păstrării mingii şi depăşirii apărătorilor se face printr-o rotaţie la
care participă &ucătorii din toate liniile şi în care elementul de randament este dat de
mutarea rapidă şi surprinătoare a nucleelor formate la un moment dat, în mereu alte one,
până la reuşita infiltrării spre poartă.
2lasticitatea, în afara transferărilor de efective dintr-un loc în altul, repreintă la fel
de mult o capacitate psihică de a percepe noile situaţii, de a le interpreta rapid şi util, de a
le găsi mi&loace tehnice de reolvare, de a efectua travaliul fiic solicitat, de a cunoaşte
tactic soluţiile optime ale variantelor probleme de &oc.
2lasticitatea este o condiţie şi un efect al mişcării în teren, dar declanşarea actului
elastic repreintă o problemă de gândire rapidă şi creatoare.
!n acest sens, elasticitatea trebuie înţeleasă ca principiu de &oc
Adaptarea tactică la &ituaie înseamnă, într-un fel, continuarea principiului
elasticităţii, dar în cadrul analiei sale se vor arăta mai explicit direcţiile în care are loc
adaptabilitatea, precum şi mecanismele interne ale acestui proces la echipa şi &ucători.
9
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
10/46
Adaptarea la situaţiile de pe teren neobişnuite pentru echipă, nepregătite anterior fie din
caua imposibilităţii de anticipare a lor, fie pur şi simplu pentru că nu pot fi pregătite,
repreintă o capacitate a echipei provenită dintr-o bogată experienţă competiţională, din
maturitatea şi inteligenţă &ucătorilor, din iscusinţa şi orientarea antrenorului.
Adaptarea tactică, consecinţă a unei mobilităţi psihice ridicate, se manifestă pe multiple planuri.
!n primul rând are loc o adaptare la condiţiile exterioare &ocului, îndeosebi la timp
şi teren, eventual şi la alte influenţe străine, şi ea se exprimă în ma&oritatea caurilor prin
modificări ale sistemului de pasare.
Are loc apoi o acomodare la public, la arbitra&, la evoluţia scorului, la miă
întâlnirii, la alte întâmplări din timpul &ocului, care nu necesită schimbări ale ideii de &oc,
dar care pot perturba ideea de baă, pot modifica echilibrul tactic al unei echipe.!n aceste cauri se evidenţiaă reistenţa psiho tactica a &ucătorilor la factorii de influenţă
de mai sus. Adaptarea are loc în direcţia respingerii perturbaţiilor pe care le-ar putea aduce
factorii mai sus amintiţi.
Adaptarea de baă, consistenţă şi decisivă pentru reultatul final, este cea care are
loc în funcţie de caracteristicile adversarului, de &ocul sau în apărare şi atac, de specificul
celor mai repreentativi &ucători ai săi.
!n acest ca, problema adaptării se pune în patru direcţii.
!n primul rând se impune o adaptare defensivă, data de modalitatea tactică de atac a
echipei adverse, adaptare care înseamnă anihilarea punctelor ei de forţă, a sistemului de
circulaţie a &ucătorilor şi a mingi, a manevrelor specifice grupelor ei ofensive.
Adaptarea defensivă este secundară. 2a apare după ce adversarul îşi devăluie tipul
de atac şi se acordeaă apoi, pe parcursul &ocului, la toate iniţiativele ofensive ale acestuia.
4hiar şi atunci când apărarea acţioneaă premeditat într-o anumită formă defensivă, de
pildă la ofsaid, ea o face ca o replică la iniţiativele atacanţilor adversari.
4aracterul secundar al adaptării defensive nu îi conferă acesteia un rol pasiv în &oc,
ci dimpotrivă, cunoscând modul de atac din faţa sa, ea îşi ia măsuri de securitate, se
organieaă astfel încât să împiedice continuarea atacului.
Adaptarea defensivă, deşi secundară ca manifestare în timp, este activă.
Adaptarea tactică la &ituaie în al doilea rând, atacului îi este particulară o adaptare
ofensivă cu caracter primar, activ şi creator.!n dispută cu apărarea care aşteaptă propunerile
atacului ca să acţionee, acesta este cel care iniţiaă şi creeaă acţiuni.
10
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
11/46
!n al treilea rând, când adaptarea se manifestă în capacitatea de acomodare a unei
echipe la o altă echipă şi în acest ca se pot întâlni situaţii ca
• Ambele echipe combatante se adapteaă reciproc la &ocul specific fiecăreia, ca în
care va reulta o întâlnire echivalentă şi probabil de calitateB
• Cici una din echipe nu realieaă acomodarea suficientă la caracteristicile celeilalteşi atunci calitatea şi reultatul &ocului se află sub semnul întâmplăriiB
• 5 echipă se adapteaă defensiv şi ofensiv mai bine decât cealaltă, obţinând
superioritate în &oc şi probabil în reultat.
!n sfârşit, s-ar mai putea vorbi şi de o adaptare individuală. !n sistemele trecute şi în
ma&oritatea celor actuale, au existat şi există perechi antagoniste, formate din &ucători
care se întâlnesc în &oc în mod constant în aceleaşi roluri tactice şi care realieaă mai mult
sau mai puţin adaptarea reciprocă.Adaptarea adversarilor, unul la &ocul celuilalt, face ca de obicei ambii &ucători să aibă
randament. Aceasta în pofida tentaţiei de a crede că &ocul lor s-ar anula reciproc
1n apărător, acomodat cu &ocul atacantului pereche, &oacă bine pentru că îi
contracareaă acestuia o mare parte din acţiuni, dar această activitate a apărătorului îi
provoacă atacantului o reacţie de suplimentare a mi&loacelor sale de atac, pe baa cărora
randamentul sau creşte. Adaptarea atacantului bine păit este aceea a sporirii efortului fiic,
psihic, tehnic şi tactic.Fireşte, această creştere a randamentului ambilor &ucători din pereche nu are loc
întotdeauna. 1neori unul dintre ei este acoperit de către celălalt. 0ar e posibil şi e normal
că randamentul lor să crească în paralel.
Atunci însă când un &ucător, chiar de bună valoare, nu reuşeşte adaptarea la &ocul unui
anumit adversar, când calităţile sale sunt estompate poate obiectiv de calităţile adversarului
său, când acest lucru se repetă la mai multe întâlniri, incompatibilitatea dintre cei doi, dar
în defavoarea numai a unuia, poate fixa complexul. 'i istoria fotbalului de la noi sau de
la alţii oferă din plin exemple de adversari complex
11
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
12/46
2.2 Si&temul de oc al reprezentati-ei Germaniei
Fig. "4ele patru semifinaliste
!eprezentati-a Germania
Fig.? :oiţionare de baă "-(-@-@ Dpână la &ocul cu AngliaE
12
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
13/46
Fig. @ Activitatea &ucătorilor în defensivă şi ofensivă în "-(-@-@
Fig. ( :oiţionare de baă 8ermania "-(-?-@-" Dde la &ocul cu AngliaE
13
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
14/46
Fig. $ Activitatea &ucătorilor în defensivă şi ofensivă în "-(-?-@-"
4aracteristicile 8ermaniei pe faă defensivă
- :ressing-ul în treimea medie se realiă doar situativ cu obiective de retragere pentru
reorganiareB
- :ressingu-ul ofensiv sau ultra ofensiv se realia doar sporadicB
- locul defensiv era format din to i &ucătorii echipe, aceştia regăsindu-se de cele maiț
multe ori în întregime sub linia mingi, astfel au creat distanţe mici între
compartimente reultând un dubla& foarte bunB
- :ierderea mingi, însemnă declanşarea presiuni pe purtătorul de balon prin
aglomerarea onei unde s-a pierdut posesiaB
- :ortarul extrem participant la faa defensivă.
:rincipii tactice de baă utiliate pe faă ofensivă
- Faa de construcţie era în permanenţă controlată însă totodată focusată pe obiectivB
- ;raniţia poitivă se desfăşura extrem de rapid după câştigarea posesiei prin pase
scurte asfel realiându-se o circula ie a mingii progresivăBț
- :asele scurte de cele mai multe ori era pe direcţie verticalăB
- Ge realia în permanenţă o schimbare a poiţiei &ucătorilor din teren realiându-se
astfel o amplitudine şi profunime mai mare a &ocului.
14
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
15/46
2.3 Si&temul de oc al reprezentati-ei Argentinei
Fig. > :oiţionare de baă "-(-(-?
Fig.< Activitatea &ucătorilor în defensivă şi ofensivă în "-(-(-?
15
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
16/46
:rincipii tactice de baă pe faă defensivă
- :ressing-ul se realiă într-un bloc compact de apărare format din două linii de patru
&ucătoriB- :ressing-ul nu avea un grad mare de agresivitate fiind scurt şi situativB
- 4ele două vârfuri de atac, *essi şi /iguain, nu aveau nici un aport defensiv,
sporadic blocau punctele de penetrare şi pasele în intervale.
:rincipii tactice de baă pe faă ofensivă
- 4onstrucţia se realiă dintr-un triunghi dinamic format din cei doi atacanţi şi un
mi&locaş centralB
-7niţiatorul pentru impulsurile ofensive era de obicei *ascheranoB
- Ha faa ofensivă mai participau sporadic fundaşi lateraliB
- 4irculaţia mingii era de scurta duratăB
- *ulte acţiuni periculoase au venit preponderent din acţiuni individuale ale lui
*essi şi 0i *aria.
2.+ Si&temul de oc al reprezentati-ei "landei
16
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
17/46
Fig. + :oiţionare de baă "-@-$-?
Fig. # Activitatea &ucătorilor în faa ofensivă şi defensivă în "-@-$-?
Fig. "% =ariabilitatea sistemelor de &oc a 5landei contra *exicului
17
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
18/46
:rincipii tactice de baă pe faă de defensivă
- 5lada a etalat la acest campionat mondial o linie defensivă foarte compactă formată
din $ fundaşi şi ? închiătoriB
- Au avut o poiţionare foarte &oasă combinând apărarea în ona cu marca&ul om la
om Dde ex 0e 9ongI*essiEB- 0easemenea fundaşi centrali au practicat un marca& om la om apărând situaţi în
care au ieşit cu adevrsaru până la mi&locul terenuluiB
- Gporadic au realiat pressing de întâmpinare pe construcţia fundaşilor centrali
adverşi Dex 9ocul contra 4osta 6icaE.
:rincipii tactice de baă pe faă ofensivă
- Gtructurile de atac au avut o claritate destul de mare însă de cele mai multe ori s-au
desfăşurat unilateralB- 4onstrucţia a fost de cele mai multe ori lungă formând o linie de @ fundaşi pe faă
ofensivă cu o distanţă semnificativă între eiB
- 7niţierea atacului se realiă în diagonală de către cei @ fundaşiB
- :enetrarea fundaşilor centrali a fost destul de previibilăB
- Au apărut în dese rânduri situaţi de "vs" soluţionate cu acţiuni individuale în mare
viteă şi dinamicăB
2. Si&temul de oc al repezentati-ei )raziliei
Fig. "" :oi ionare de baă "-(-?-@-"ț
18
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
19/46
Fig. "? Activitatea &ucătorilor în ofensivă şi defensivă în "-(-?-@-"
:rincipii tactice de baă pe faă defensivă
- !n faa defensivă echipa railiei nu a avut sau nu a putut exprima o strategie clarăB
- 1nul din scopurile sistemului de &oc folosit de a a&unge pe faă defensivă cu ?
închiători a fost rar atinsB
- 2chipa a suferit la capitolul defensivă compactă, lăsând mari spaţii în profunime şi
amplitudine între liniile defensive, disciplina tactică nesatisfăcătoareB
- *ulte faulturi tactice conform statisticii.
:rincipii tactice ofensive de baă
- 1nilateralitate şi previibilitate, baându-se pe aruncarea de mingii lungi pe vârfB
- 9oc simplist fără construcţie elaborată la mi&locul terenului, fără combinatei sau
rotaţie de posturiB
- ;actica de baă fiind acţiuni individuale marca CeJmar.
19
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
20/46
III. "rganizarea cercetării4
@." Gubiec iiț
Ha această cercetare au participat cele patru echipe na ionale de fotbal care au a&unsțîn semifinalele 4ampionatului *ondial din railia ?%"(, i anumeș
- 6epreentativa 8ermaniei
- 6epreentativa Argentinei
- 6epreentativa 5landei
- 6epreentativa railiei
@.? Hocul i data cercetăriiș
4ercetarea nu s-a desfăsurat întru spa iu special, ea s-a realiat la domiciliuț baănduse pe datele statistice ob inute în urma aplicaării unor tehnologii de ultimă ora dețcatre forul interna ional F7FA.ț
@.@ *etoda de cercetare
@.@."*etoda chestionarului
Gtudiul de ca este metoda cea mai potrivită atunci când dorim o investigare
completă şi în profunime a unui subiect, dar şi a contextului în care acesta se desfăşoară.4elelalte metode discutate mai sus nu reuşesc întotdeauna să descopere toate aspectele
realităţii, câtă vreme studiile de ca îşi propun să descopere tocmai astfel de aspecte
ascunse.
7dentifică patru caracteristici care sunt specifice studiului de ca. 4el mai important
este accentul pus pe alegerea unităţii de studiu şi pe delimitarea sa în detrimentul
considerentelor legate de metoda de cercetare. !n al doilea rând conteaă faptul că studiul
de ca este intensiv, fiind mai complet, mai bogat şi mai detaliat. !n al treilea rând evoluţia
în timp a caului este inclusă în studiul său. !n ultimul rând studiul de ca nu negli&eaă
relaţia caului cu exteriorul, de aceea delimitarea graniţelor caului este importantă pentru
a vedea ce intră în ca şi ce rămâne în contextul acestuia.
!n multe cărţi despre metodele de colectare a datelor Dsau de cercetareE, studiul de
ca nu este menţionat. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că nu avem de a face cu o
metodă în sine, ci mai degrabă cu o metodă care foloseşte la rândul ei alte metode, cum ar
fi
".analia documentelorB
?.observaţia participativă sau non-participativăB
20
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
21/46
@.interviulB
(.sonda&ul de opinieB
$.experimentul.
!n funcţie de scopul pentru care vrem să le folosim, există mai multe tipuri de studii de ca,
în cadrul acestei lucrării am folosit studiul de ca este explicativ. Acesta încearc săgăsească rela ii cauale care să explice evolu ia sistemelor de &oc, a dinamicii acestora,ț ț
evolu ia tacticii i ce calită i tactice în plus fa ă de celelalte semifinaliste a avutț ț ț ț
câ tigatoarea 4ampionatului *ondial din railia ?%"( i anume repreentativaș ș
8ermaniei.
Acesta este studiul cu un singur ca se foloseşte pentru a genera, confirma sau
infirma o teorie într-o situaţie unică sau extremă, folosind deseori date longitudinale. 4aul
este ales înainte de a începe colectarea datelor.0intre strategiile de selectare a caurilor cele mai potrivite pentru selectarea
studiilor de ca sunt
- eşantionarea probabilistă
-simplă care permite generaliarea reultatelor la nivelul întregii populaţii sau
stratificată, care ne permite să generaliăm reultatele şi la nivelul sub-grupurilorB
-selectarea caurilor cu maximum de informaţie 3cauri extreme sau deviante,
cauri cu maximă variaţie, cauri critice.
21
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
22/46
3.. !ezultatele cercetării
@.$.? Gtatistica meciului Argentina 3 5landa %-% D(-? d. pen.E
Fig. "@ Forma iile de start la semifinala Argentina - 5landaț
22
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
23/46
Fig. "( 0inamica formatiilor la semifinala Argentina - 5landa
23
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
24/46
Fig. "$ Gtatistica echipei Argentinei in semifinalele 4* railia ?%"(
24
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
25/46
Fig. "> Gtatistica echipei 5landei in semifinalele 4* railia ?%"(
25
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
26/46
Fig. "< 0istribu ia paselor la semifinala Argentina- 5landaț
26
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
27/46
Fig. "< Kona de ac iune a fiecarui &ucător din teren la semifinala Argentina - 5landaț
27
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
28/46
@.$." Gtatistica meciului raili 8ermania "- <
Fig. "+ Forma iile de start la semifinala railia - 8ermaniaț
28
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
29/46
Fig. "# 0inamica formatiilor la semifinala railia - 8ermania
29
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
30/46
Fig. ?% Gtatistica echipei railiei în semifinalele 4* railia ?%"(
30
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
31/46
Fig. ?" Gtatistica echipei 8ermaniei în semifinalele 4* railia ?%"(
31
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
32/46
Fig. ?? 0istribu ia paselor la semifinala railia - 8ermaniaț
32
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
33/46
Fig. ?@ Kona de ac iune a fiecarui &ucător din teren la semifinalaț
33
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
34/46
@[email protected] meciului 8ermania 3 Argentina %-% D"-% d. prel.E
Fig. ?$ Forma iile de start HA finala 4* railia ?%"(ț
34
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
35/46
Fig. ?> 0inamica Formatiilor la finala 8ermania - Argentina
35
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
36/46
Fig. ?< Gtatistica echipei 8ermaniei in finala
36
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
37/46
Fig. ?+ Gtatistica echipei Argentinei în finală
37
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
38/46
38
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
39/46
Fig. @% 0istribu ia paselor la finala 4* railia ?%"(ț
Fig. @" Kona de ac iune a fiecarui &ucător din teren la finala 4* railia ?%"(ț
39
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
40/46
I5. Analiza i interpretarea rezultatelorș
=oi începe cu interpretarea primei semifinale disputată între echipa Argentinei ișechipa 5landei, încheiată cu scorul de %-%. 0upa cum se poate vedea i din prismaș
reultatului.Ha începutul &ocului 5landa a folosit sistemul de &oc "-@-$-? cu u oara retragereș
între linia defensivă i ofensivă a celor doi mi&loca i laterali. Argenitina a aliniat un laș șînceputul &ocului sistemul "-(-@-@, abele triunghiuri din linia ofensiva i mediana avândșvârful îndreptat în &os.
0upa cum preabine se tie datorită dinamicii &ocului este foarte foarte greu deșmen inut poi ia exact care o are fiecare &ucător în teren, din acest motiv s-au produs ni teț ț șmodificări ale sistemelor de &oc de ambele păr i.ț
Gistemul de &oc al 5landei a avut o transformare destul de mare fa ă de sistemulț
ini ial i datorită faptului că au avut o posesie mai mare a mingii. Asfel s-a a&uns la unț șsistem "-(-(-? foarte aglomerat pe onă centrala Dfig. "(E. !ntre cei patru apărători s-aucreat distan e destul de mari în schimb linia de mi&loc a fost foarte grupată, men inând înț țona din centrul terenului un numar de ( mi&loca i cu distan e foaret mici între ei . 4a i înș ț șlinia de mi&loc, atacan ii au &ucat foarte aprope unul de calălat la mai pu in de "% m iț ț șdestul de retra i catre propria poartă participând foaret mult la faa de construc ie.ș ț
0easemenea sistemul de &oc al Argentinei a suferit mari modificări în linia demi&loc i cea de atac. 0acă la începutul &ocului hârtia ne arăta un sistem "-(-@-@ datoritășdinamici &ocului sistemul s-a transformat în "-(-?-?-"-". Hinia de apărători nu a suferitmodificări dar în linia de mi&loc pe onă centrala s-a format un patrat compus din cei @
mi&loca i plus unul dintre cele @ vârfuri de atac ? fiind defensivi si doi ofensivi. !n plusșunul dintre cei doi atacanti a &ucat în ona centrala în fa a celor ? mi&loca i ofensivi i înț ș șspatele unui varf împins.
0upă cum putem deduce din a eare celor două echipe au încercat poate prea multșsa exploatee ona centrală, ignorânt total aripile terenului. Acest lucru ni-l confirmă ișstatistica referitoare la ona de pofesie a mingii. Argentina a reu it să de ină posesia mingiiș țcel mai mult la nivelul funda ilor centrali "< L si la nivelul mi&loca ilor centrali ?$L,ș șînregistrând valori de doar (L la nivelul atacan ilor in ona de @% m adversă. 5landațdesemenea a reusit posesia mingii mai ales în ona de mi&loc a terenului înregistrând valor
de ?" L mi&loc stânga, ?@L mi&loc centru, "+L mi&loc dreapta.!n ceea ce prive te calitatea paselor echipa 5landei a dominat la acest capitol înș
ciuda faptului ca au avut mai mult posesia mingii au reu it un procenta& de +%L fa ă deș ț
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
41/46
0inamica &ocului si adversitatea si-a spus cuvântul i în acest meci producândșmodificări ma&ore în angrena&ul echipelor.
Gistemul de &oc al railiei "-(-?-@-" a devedint "-"-(-$ repeentat de un portar, un &ucător pe post de libero, patru funda i i cinci mi&loca i to i centrati pe mi&locul terenuluiș ș ș țnefiind deloc acoperite laturile terenului, din acest motiv s-a creat o aglomera ie deosebitț
de mare în ona centrală.6epreentativa 8ermaniei a reac ionat imediat în timpul partidei, deoarecețsistemul ini ial "-(-?-@-" s-a transformat imediat în "-?-@-?-@. 4u a&utorul acestei a eăriț șau adus de mulet ori mingea pe laturile terenului în faa ofensivă formânduse acolo imediatrela ii de " vs. " care s-au dovedit devastatoare pentru railia.ț
!n ciuda scorului de pe tabelă Ca ionala railiei a reu it o posesie mai bună aț șmingii $?L, dar o posesie neamenin ătoare pentru poarta adversă, după cum ne arată iț șgraficele această posesie a avut loc la nivelul mi&loca ilor centrali i a funda ilor centrali înș ș ș
propor i de ? "-(-(-? s-a transformat în "-(-@-@ cu trei mi&loca i centrali i @ș șatacan i centrali, acest lucru s-a datorat si posesiei scăut de doar (% L.ț
i de această dată 8ermania reu este sa exploatee foarte bine toate oneleȘ șterenului dar cu un u or plus pe partea dreaptă a liniei mediane ?%L fa a de ona centrală aș țaceleia i linii "+L i parea dreaptă a liniei mediene cu o posesie de "
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
42/46
Ha capitolul posesia mingii este clar ca Ca ionala Argentinei a avut enorm de suferitți în plus momentele în care au avut posesia mingii sau cel putin "
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
43/46
5. #"N#6U7II
Au fost echipe care au confirmat a teptările, dar i care au deamăgit. Atât caș ș
reultate, cât i prin exprimare. :ot exista numeroase motive capacitate fiica scăută,ș
oboseala cronică a unor &ucători, cauată de numarul mare de &ocuri disputate în seon,
programarea gre ită a cantonamentului dinaintea startului competi iei, absen a unor pieseș ț ț
importante, ghinion.
7ată câteva concluii
• 1nul din cele mai ridicate calitativ *ondiale disputate până acum, numărul mare
de goluri înscrise descriind reorientarea concep iilor către ofensivă.ț
• :robabil din caua suprasolicitării fiice a &ucătorilor de-a lungul seonului
competiţional, echipele au renunţat la presingul ultraofensiv, cel exercitat în treimea
adversă.
• *i&locul prin care se încerca recuperarea mingii se baa pe retragerea echipelor
spre linia mediană şi organiarea într-un bloc funcţional compact în care se
regăsesc marca&ul, dubla&ul, acoperirea, schimbul de onă.
• Finaliarea se baeaă pe vâcnirea rapidă şi în cel mai scurt timp spre poarta
adversă în momentul recuperării balonului şi pe exploatarea onelor laterale prin
urcări, învăluiri şi dribbling.
• Gpania, 7talia, 4roaţia, Anglia, :ortugalia, 8hana, 6usia sunt echipele care au
deamăgit profund atât prin ceea ce au arătat pe teren, cât şi prin reultatele
obţinute.
• 4apello, 0el osMue, :randelli sau 6oJ /odgson, antrenori titraţi, cu experienţa
enormă, nu au găsit soluţii pentru a-şi motiva şi capacita &ucătorii imediat după
primul &oc disputat în grupe.
• Ha polul opus, echipe care au evoluat peste aşteptări, adevărate surprie, au fost
G1A, 4osta 6ica, 4olumbia.
• =aloarea şi experienţa lui =an 8aal au ieşit în evidenţă prin modul tactic de
abordare a &ocurilor. 5 echipă nouă, întinerită, care îşi cunoaşte limitele şi
posibilităţile. 0e aceea, 5landa, cu excepţia ultimului &oc, cel cu 4osta 6ica, a
abordat un &oc de aşteptare, care să speculee spaţiile lăsate de adversarii ieşiţi în
atac.
• =an :ersie, Gnei&der şi 6obben constituie esenţa, liantul noii echipe batave.
• Cu *essi, ci 6obben este în opinia mea &ucătorul acestui *ondial, a fost decisiv în
toate partidele olandeiilor, un *aradona pentru Argentina, la o scară mai mică.
43
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
44/46
• 2chipa care a evoluat constant bine în toate partidele a fost 8ermania.
• 1n plus pentru 9oachim HoN, antrenor care, spre diferenţă de cei enumeraţi mai
sus, a avut reacţii, a gândit fiecare &oc, efectuând importante modificări în echipa şi
sistemul de &oc.
• 2ste un *ondial în care nu poţi să spui că o echipă ne-a dat pe spate prin &ocul ei,
dar în semifinale au a&uns cu adevărat cele mai bune, cele care au arătat pe teren o
anumită aroganţă, mai multă încredere în tradiţia şi valoarea lor.
• 5ricare dintre cele ( semifinaliste ar fi putut poate câştiga 4upa *ondiala.
8ermania avea prima ansă pentru tot ce a aratat din punct de vedere tehnico-tactic.ș
44
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
45/46
5I. A0&tract
Football has OnoNn an intense acceleration, similar to other sectors of social life
due to the effect, from the sports-football, the rapid progress of science general and special,
the spirit of increased competitiveness that Ne shoN modern man of its trends affirmation
in national and international hierarchJ of values, its temptation of material gain.
Alongside these external conditions, football has evolved to the same extent due to
accruals made in the content and its factors proficient in the preparation of phJsical,
technical, tactical and psJchological.
Gtarting in "#$%, these factors outbid in turn, develop and sharpen up the relative
limits of the moment, Nere stimulated each other in development, some to others Nhen
technical training and tactics on behalf of the individuals, Nhen all on account of
emploJment mental.
Gchools and football teams, Nanting affirmation and Ninning leading positions of
international ranOings, theJ found permanent unexplored areas, Nhether of art or phJsical
training or emploJment of tactics or mental, Nhich ensures the primacJ.
45
-
8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014
46/46
5II. )i0liogra'ie
".5*:A, 5., ;., D?%%@E, :erformanţa în &ocurile sportive. ucureşti 2d. 2x. :onto
4.C.F.:.A.?.426CP7AC1 4.D?%%"E, Fotbal –Manualul antrenorului profesionist ,ucureşti,
2ditura6otech :ro.
@. 475H4P, Gorin-*irel D?%%(E, Fotbal - Curs de specializare. Vol I. ucureşti, 2ditura
1niversităţii Caţionale de Apărare.
(. *71, 'tefan şi =2H2A, Florin D?%%?E - Fotbal. Specializare. ucureşti, 2ditura
Fundaţiei România de Mâine.
$. :2;62G41, ;eodor şi 02/2H2AC, 5vidiu D?%%"E - Fotbal. Probleme de antrenament şi oc. ucureşti, 2ditura Fundaţiei România de Mâine.
>.. 6P01H2G41, 4., D?%%%E, Fotbal. Principii! metode! miloace. 4lu&-Capoca 2d. Artemis