Utilizarea serviciilor electronice

8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice

1/18

Dinamica utilizării serviciilor electronice în bibliotecileuniversitare

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I “ din BucureştiStudiu de caz

În ultimii ani, evoluţia procesului de educaţie universitară a fost marcată de influenţa

corvârşitoare a tehnologiei informaţionale, ale cărei efecte sunt riguros analizate în literatura

internaţională şi romanească de specialitate. Globalizarea societăţii contemporane a condus la nivelul

pieţei muncii, la apariţia unor noi profesii, determinând reconfigurări ale specializărilor din cadrul

universităţilor şi transformări ale funcţiilor clasice ale structurilor info-documentare în servicii

integrate, care să acopere nevoile de cercetare. În sfera acestora au intrat produsele electronice de

tipul baze de date, articole, eboo!s, e"ournals# informaţiile ştiinţifice sunt puse la dispoziţiacercetătorilor sub forma unor resurse dinamice, logic organizate şi interconectate, care permit logări

individuale, căutări după criterii comple$e, selecţii, salvări şi e$porturi în varii formate.

%dată cu diversificarea suporturilor de stocare şi a modalităţilor de furnizare, politica

managerială de achiziţie a documentelor într-o bibliotecă de nivel universitar, pune un accent sporit

pe tipul de document&carte-periodic', forma de prezentare&print-electronic', componenta legislativă

care priveşte drepturile de autor, tipul de acces&off-online, on-campus şi off-campus', costurile şi

modalităţile de disponibilizare.

($istenţa unor servicii electronice alături de cele tradiţionale, constituie valoarea adăugată a

structurilor info-documentare care le orientează către public )hibridizarea structurilor, în numele

complementarităţii funcţionale şi documentare, nu este nici ea practicată fără blocaje.

Caracteristicile fizice şi modalităţile de utilizare a diverselor tipuri de documente sunt legate de

ritmuri diferite, deprinderi diferite, consumuri diferite de resurse*+. ctivitatea bibliotecarilor în

acest conte$t se e$tinde spre implicarea în clasificări elaborate, structurări coerente, sinteză şi

difuzare a informaţiilor către public.

În cazul ibliotecii entrale /niversitare )arol 0* vorbim despre servicii electroniceintegrate care se adresează studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor din cadrul fiecărei facultăţi,

care aduc mai aproape informaţia ştiinţifică alături de colecţiile specializate în format print.

chiziţionarea documentelor electronice de tipul eboo!s, e"ournals dar şi a bazelor de date este

e$trem de costisitoare şi e$ploatarea la ma$im a acestora în spri"inul procesului de învăţământ şi

cercetare este tocmai "ustificarea acestor mari investiţii )r evistele din domeniile ştiinţifice sunt de

+ 12%0, 0on. Criza în structurile info-documentare. onstanţa (ditura ($-3onto, 455+, p. ++6+


2/18

şapte ori mai scumpe decât cele din zona ştiinţelor sociale. ricum ar fi abordate aceste realităţi,

ele sunt producătoare de mari dezechilibre în mişcarea informaţiei şi în alocarea resurselor.!"

m pornit de la ipoteza că, analizarea opiniilor utilizatorilor cu privire la facilităţile oferite de

serviciile electronice ale bibliotecii universitare, poate conduce la dezvoltarea unei politici de

mar!eting a colecţiilor electronice optimizate şi poate aduce mai aproape percepţia utilizatorilor

asupra dinamicii informaţiei digitale.

7e-am îndreptat spre serviciile electronice din cadrul celei mai mari biblioteci româneşti de

acest tip, tocmai pentru a observa măsura şi modul în care se utilizează şi în care se aplică informaţia

ştiinţifică în format electronic în practica de cercetare a utilizatorilor. În urmărirea acestui scop, am

conceput şi aplicat un set de 89 de chestionare în sediul central al ibliotecii entrale /niversitare,

în special în spaţiile care furnizează servicii electronice 0nternet, sală cataloage, referinţe

electronice, baze de date, săli de lectură, pentru a observa cum sunt e$ploatate aceste facilităţi, dar şi

pentru a cunoaşte opiniile utilizatorilor cu privire la calitatea produselor de informare şi la consiliereade specialitate din partea personalului bibliotecii.

hestionarele au fost structurate pe o schemă de treisprezece întrebări, mare parte

precodificate, menite a canaliza răspunsurile pe obiectivele cercetării noastre şi a facilita evaluarea

lor statistic:. 3entru a verifica consistenţa opiniilor cititorilor în legătură cu dinamica serviciilor

electronice, am adresat spre final o întrebare deschisă şi o întrebare de control care au permis

respondenţilor să e$prime propriile propuneri de optimizare. m introdus în studiul nostru şi

variabile independente-vârstă, se$, ocupaţie, factori utili în stratificarea chestionarelor. stfel, am

constatat că, în perioada aplicării, pla"a utilizatorilor de servicii electronice care au răspuns invitaţiei

noastre, a fost alcătuită din 9; femei si 48 bărbaţi structuraţi ocupaţional astfel

4 #bidem., p $%&.4


3/18

3rima întrebare Cât de des utilizaţi serviciile oferite de 'iblioteca Centrală (niversitară)

formulată cu cinci variante de răspuns precodificate, a vizat observarea comportamentului periodic al

utilizatorilor bibliotecii. şa cum a rezultat din datele oferite, frecvenţa utilizării ibliotecii entrale

/niversitare )arol 0< a fost următoarea =5 subiecţi au vizitat săptămânal biblioteca, > subiecţi

lunar, 9 subiecţi în sesiune, 4 subiecţi de câte ori a fost necesar, + subiect a fost pentru prima dată la

bibliotecă şi 48 subiecţi săptămânal.

?i,

pentru că interesul nostru s-a concentrat pe măsura în care serviciile electronice ale / sunt

cunoscute şi folosite, am formulat întrebarea filtru nr. 4 Cunoaşteţi serviciile electronice pe care

'C( 'ucureşti le oferă utilizatorilor săi) cu două variante de răspuns @-7/, unde am înregistrat

+> răspunsuri negative, 6= afirmative, şi două non răspunsuri. Aormularea cerinţei *numeraţi două

dintre serviciile electronice oferite de bibliotecă, pe care le consideraţi mai importante pentrudumneavoastră a avut drept "ustificare descoperirea acelor facilităţi care le sunt mai utile şi la care

fac apel mai des. @in totalul respondenţilor, tocmai cei care au afirmat că nu cunosc aceste servicii

au specificat catalog online, cărţi în format electronic, articole.

m constatat, astfel că, pentru aceşti &puţini' subiecţi nu era limpede dacă sfera de cuprindere

a serviciilor electronice a inclus cartea în format electronic, articolele B bazele de date, dar şi

catalogul online, primul tip de serviciu electronic furnizat sau, că nu s-a acordat o atienţie suficientă

lecturării chestionarului. (ste în primul caz, o confuzie de tip conceptual cu toate că, materialele

promoţionale difuzate în fiecare an universitar, tutorialele bazelor de date, pliantele e$istente special

pentru informarea utilizatorilor, tipizatele pentru dezideratele venite din partea cititorilor stau

mărturii evidente că e$istă o permanentă strategie de promovare şi analiză a populaţiei deservite şi

preocuparea constantă de a informa şi de a ţine citiorii la curent cu noile apariţii editoriale. Cămâne

ca şi atenţia utilizatorilor la noile tipuri de servicii şi la logica funcţionării lor să a"ute demersurile.

@in rezultatele obţinute în urma filtrării opţiunilor de căutare pe categorii profesionale, observăm că

ma"oritatea utilizatorilor de servicii electronice sunt profesorii şi studenţii, urmaţi de medici,

cercetători, masteranzi şi alte categorii socio-profesionale.

Dilnic 1ăptămânal Eunar În sesiune @e câte ori este necesar 3rima dată

=5 48 > 9 4 +

Tipuri de serviciielectronice %pac Febopac

Ceferinţeelectronice 3rouest (bsco hadHic! 1pringer 1cience direct

1cor I9 +4 4> +8 +> 4 +9 +

3rocent=+,+;J +=,++J I=,++J 4+.+;J 44.I9J 4.I9J +;.6=J +.+;J

I


4/18

Kom putea realiza o analiză mult mai relevantă şi deci mai interesantă şi utilă, dacă vom repeta

chestionarul la intervale determinate de timp, pentru a desprinde şi profilul căutărilor efectuate,

factor decisiv în investigarea sociologică a serviciilor unei biblioteci. (ste pe deplin întemeiată în

acest sens, opinia Kictoriei Arâncu cu privire la comportamentul utilizatorului bibliotecii pe care-l

consideră )cel mai credibil barometru în privinţa eficienţei +eb C-ului.!

3rouest, (bsco şi 1pringerlin!, furnizori mondiali de materiale online, sunt bazele de date

cel mai des accesate de către utilizatorii de servicii electronice ai / ucureşti. 2rebuie să

menţionăm că accesările nu au fost direcţionate strict pe un singur serviciu ci au fost e$tinse de la

opac la referinţe sau direct la interogarea mai multor baze de date.

2ipurile de căutări efectuate dau măsura reală a flu$ului de informaţii într-o structură

infodocumentară# analiza sinta$elor de căutare ar trebui să devină una din preocupările specialiştilor

din bibliotecile universitare.

@acă primele două acoperă ştiinţele sociale şi umaniste, 1pringerlin! &accesată şi de medici'este a$ată în special pe ştiinţe aplicate&medicină, informatică'.

hadHic! LealeM integrată în 3rouest a fost accesată doar de doi dintre subiecţii analizaţi,

iar 1cience @irect de către un utilizator.

?i din documentul elaborat de către instituţie, Raport 2008, observăm că 3rouest este clasată

pe prima poziţie în ierarhia bazelor de date, urmată de 1pringerEin!, care în anul 4558 şi-a dublat

numărul accesărilor, a"ungând la 48.9+5=.

I ACN7/. Kictoria. /tudierea comportamentului utilizatorului. 0ormarea utilizatorului unei biblioteci universitare.@isponibil online la adresa 111.bcub.ro= iblioteca entrală /niversitară )arol 0, p. I>-=5.

Ebsco 2otal ercetător @octorand Oasterand Oedic 3rofesor 1tudent1cor +> + + + 4 = +5

3rocent 44,I9J +,+;J +,+;J +,+;J 4,I9J =,;5J ++,;6J

Proquest 2otal ercetător @octorand Oasterand Oedic 3rofesor 1tudent1cor +8 4 + + 4 = 8

3rocent 4+,+;J 4,I9J +,+;J +,+;J 4.I9J =,;5J >,=+J

SpringerLink 2otal ercetător Oedic 3rofesor 1tudent1cor += + 4 4 >

3rocent +6,=;J +,+;J 4,I9J 4,I9J +5,98J

=

http://www.bcub.ro/http://www.bcub.ro/http://www.bcub.ro/


5/18

1ubiecţii care au apelat 1erviciul Ceferinţe au înregistrat I=,++J, procent "ustificat de

comple$itatea activităţilor derulate &cereri de informare pe mail, bibliografii la cerere, bibliografii

retrospective', de nevoile tot mai diverse de cercetare, scor aflat în concordanţă şi cu analiza anuală a

instituţiei care notează creşteri progresive de utilizare a acestui serviciu.

Referinţe

electronice

Total: Casieră Cercetător Consilier Medic

reident

Pensionară Profesor Student

Scor 4> + + + + + I 4+

Procent I=,++J +,+;J +,+;J +,+;J +,+;J +,+;J I,94J 4=,;5J

Opac Total Cercetător Doctorand Istoric Jurnalist Profesor Publicist Şomer Student

Scor 35 1 1 1 1 5 1 1 24

%

4!"% 1,17% 1,17% 1,17% 1,17% 5,88% 1,17% 1,17% 28,23%

9


6/18

29

1 1 1 1 13

21

34,11%

1,17% 1,17% 1,17% 1,17% 1,17%3,52%

24,70%

0

5

10

15

20

25

30

35

T o t a l :

c o n s i l e

r a f a

c e r i e u

r o p e

n e

m e d i c

r e z i d

e n t

p r o f e s

o r

s t u d

e n t

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

Scor

Procent

35

1 1 1 15

1 1

24

1,17% 1,17% 1,17% 1,17%5,%

1,17% 1,17%

41,17% 2,23%

0

5

10

1520

25

30

35

40

T o t a l

c e r c e t a t o r

d o c t o r a n

d

i s t o r i c

! u r n a l i s

t

p r o f e

s o r

p u " l i

c i s t

s o m e r

s t u d

e n t

0,00%

5,00%10,00%

15,00%

20,00%

25,00%30,00%

35,00%40,00%

45,00%

T o t a l

c e r c e t a t o r

d o c t o r a n

d

i s t o r i c

! u r n a l i s

t

p r o f e s

o r

p u " l i

c i s t

s o m e r

s t u d

e n t

Scor

Procent

!ebopac Total Cecetător "octorand Profesor Student

Scor +4 + + I ;

Procent +=,++J +,+;J +,+;J I,94J 8,4IJ

6


7/18

12

1 1

3

7

14,11%

1,17% 1,17%

3,52%

,23%

0

2

4

#

10

12

14

Total cecetator doctorand profesor Student

0,00%

2,00%

4,00%

#,00%

,00%

10,00%

12,00%

14,00%

1#,00%

Total cecetator doctorand profesor Student

Scor

Procent

artea electronică este în accepţiunea academicianului Oihai @răgănescu ) principalul vector al

produselor informaţionale pentru cunoaştere, dar nu numai pentru cunoaştere29, permiţândutilizatorilor operarea rapidă cu noţiunile fundamentale în procesul de învăţare sau cercetare.

7umărul mare de titluri pe care biblioteca le-a achiziţionat în 4558 &=4>=' pluralitatea domeniilor pe

care le acoperă, au făcut ca ele să fie incluse în tot mai multe opţiuni de lectură.

"ocu#enteelectronice

Cercetători "octorani Profesori Studenţi Consiler$storic

MedicPublicist

So#erCasieră

Masterand

%rticole de 4 + 8 =I + + I + +

specialitate&iare 'ireviste

+ + 4 ++ 5 + + + +

Legislaţie + 9 + + +

Cărţielectronice

9 46 4 + +

9 @CPGP7(1/, Oihai. /ocietatea #nformaţională şi a cunoaşterii. 3ectorii societăţii cunoaşterii. ucureşticademia Comână, p.I4.

;


8/18

T(T%L ) * +, -. + * , ) / + +

$radul de utilizare al documetelor pe cate%orii socio profesionale

2 1

43

1 1 3 1 11 1 211

0 1 1 1 115 1 1 15

2#

2 1 13 2

1#

5

1 2# 3 4 1 1

&100

1020

304050

#070090

d o c t o

r a n z i

p r o f e

s o r i

c o n s i l e

r

i s t o r i c

m e d i c

p u " l i

c i s t

s o m e r

m a s t e r

a n d

'rticole de

specialitate

(iare )i re*iste+e%isla,ie

-.r,i electronice

Total

@ouă argumente puternice stau fundament acestei preferinţe costurile de achiziţie &ţinând

cont că ma"oritatea sunt lucrări în limbi străine', imposibil de suportat pentru un student nici chiar un

cadru didactic, dar şi nivelul ştiinţific al conţinutului.

3rincipalele domenii de interes pentru utilizatorii bazelor de date preferă ştiinţele sociale

=6J, literatura 46J, ştiinţele e$acte +;J iar "urnalism şi mass media ++J. @iversificarea

specializărilor psiho-socio-pedagogice, apariţia unor câmpuri de investigare noi în sfera ştiinţelor

sociale au determinat o creştere importanţă a lecturii de specialitate.

8

Domenii de interes

Literatura

26%Stiinte sociale

46%

Stiinte exacte

17%

Jurnalism si

mass media

11%


9/18

În urma filtrării rezultatelor observăm că, populaţia ma"oritară care frecventează sălile

ibliotecii entrale /niversitare este alcătuită din studenţi 0*12 indicator pozitiv, ţinând cont de

faptul că, aceştia au la îndemână şi spaţiile bibliotecilor filiale, din campusul /niversităţii din

ucureşti. (ste evident un semn al preocupării pentru facilităţile oferite şi de alte servicii &periodice,

0nternet, săli specializate' în procesul de învăţare respectiv cercetare, şi nu semn al suficienţei

resurselor oferite în cadrul facultăţilor.

@in evaluarea răspunsurilor date de studenţi la întrebarea nr. + Cât de des utilizaţi serviciile

oferite de 'iblioteca Centrală (niversitară) am constatat că +; studenţi vin zilnic la bibliotecă, 48

săptămânal, ; studenţi vin lunar, 9 studenţi vin în sesiune, 4 afirmă că trec pe la bibliotecă de câte ori

este necesar, şi numai un student se află pentru prima dată în spaţiile comple$ului. 3rocenta"ul este

pe deplin motivat deoarece nevoile imediate de informare sunt satisfăcute de către bibliotecile filiale.

@omeniile investigate de către studenţii care frecventează zilnic / sunt &în ordinea

numărului de cititori' ştiinţe sociale 9 subiecţi# ştiinţe e$acte I subiecţi# "urnalism-4 subiecţi#

literatură-4 subiecţi# medicină-4 subiecţi# legislaţie + subiect# limbi străine + subiect# ştiinţe

economice-+ subiect. Căspunsurile oferite la întrebarea nr. ; &Care tipuri de documente electronice

vă sunt mai mult necesare)4 ne arată interesul a ++ din cei +; studenţi care trec zilnic pe la bibliotecă

pentru articole de specialitate şi carte electronică.

3rocesul de învăţare şi cercetare este influenţat în mare măsură de conţinuturile electroncie

ale publicaţiilor internaţionale de specialitate inde$ate de aceste baze de date. (ste din ce în ce mai

evident că opţiunea pentru publicaţiile electronice primează în faţa celor print şi datorită timpului de

livrare dar mai ales datorită acestui mare avanta" de a fi uşor de regăsit, uşor de trimis prin poşta

electronică, uşor de structurat în bibliografii.m remarcat în răspunsurile oferite o propunere interesantă din partea unui student )

personal mă pierd prin hăţisul căutărilor din /pringer sau ro5uest, aşa că aş lua parte cu interes la

un mic training de $& minute pe care dumneavoastră l-aţi putea organiza sistematic6.7n acest fel ar

putea fi cunoscute şi aceste servicii mai bine.* Ceiese din afirmaţia de mai sus, dorinţa de a fi instruit

de un specialist al bibliotecii - ceea ce constituie recunoaşterea calităţii bibliotecarului de instructor-

>


10/18

asistent în căutare, respectiv cercetare şi dă în acelaşi timp măsura nevoii de comunicare

interpersonală, de interactivitate în procesul de documentare între bibliotecar şi utilizator.

rgumente în legătură cu metamorfoza profesiilor info-documentare aduce şi 0on 1toica )au

devenit profesii ale cetăţii6 din iniţiatori ai unor domenii ei s-au transformat în furnizori de

cunoaştere.eror? ++20, 1

) %cces la bae de date

Sage .2-- 1Muse =2)/ 1@stor *2=/ 1$nterscience -2.3 1

/ Posibilitatea de a intra cu propriile cărţi


11/18

/tilizatorii cadre didactice în procent de +4J din totalul subiecţilor investigaţi, se

încadrează în intervalul de vârstă 4+-9; de ani# din +5 subiecţi prezenţi, 8 declară că vin săptămânal

să studieze la bibliotecă în timp ce doar 4 trec zilnic. /n mare beneficiu pentru instituţie este că

subiecţii B profesori cunosc în procent de +55J serviciile electronice oferite de /, enumerând în

plus faţă de ceilalţi utilizatori bazele de date 1copus, hadHic! şi mai nou achiziţionata bază de dateOuse.

(merald ($tra Oanagement a fost des accesată pentru articole full te$t şi pentru articolele din

management-tehnic-inginerie. @omeniile interogate electronic de către cadre didactice fac parte

preponderent din categoria ştiintelor e$acte şi a stiinţelor sociale# întâlnim însă şi solicitări pentru

"urnalism-4 subiecţi, legislaţie-+ subiect, matematică-+ subiect.

%pţiunile pentru e-boo!s, baze de date, serviciile de referinţe, demonstrează buna cunoaştere

a tuturor tipurilor de servicii electronice care îi spri"ină în procesul de predare şi cercetare. @in

totalul celor +5 subiecţi cadre didactice, 9 au specificat propunerile de optimizare a serviciilor, pe

care le enunţăm mai "os

4r5 crt5 Propuneri de opti#iarecadre didactice Scor

+ Oai multa receptivitate şi rapiditate la cererileQîntrebările celor care au nevoie deserviciile bibliotecii.

+

4 bonament la Ruestia. +

I Oai multe e$emplare şi o e$cepţie de la regulă privind anumite cărţi. +

= % atenţie sporită faţă de cărţile aflate la raft. % metodă prin care persoana care are locrezervat la un birou de studiu sa poată coborî la 0nternet fără să-şi piardă locul din sala destudiu. Cecomandări din partea bibliotecii ale noilor apariţii de valoare pe diferiteledomenii de studiu.

+

9 alculatoare mai silenţioase şi mai performante, monitor mai mare, prelungirea orarului pana la 4+ sau 44 atât în timpul săptămânii cât şi în Hee!end.

+

++


12/18

/tilitatea ma"oră a serviciilor electronice ale / pentru subiecţii investigaţi este formarea

iniţială-formarea continuă B cercetarea, aspecte care ne întăresc convingerea că, obiectivele centrale

ale instituţiei de a spri"ini procesul universitar de învăţare şi cercetare sunt astfel îndeplinite.

iblioteca universitară spri"ină procesul universitar de educaţie şi perfecţionre, complează baza

teoretică a utilizatorilor cu informaţii ştiinţifice de actualitate, se constituie într-o punte de legătură

între producţia ştiinţifică internaţională şi cea românească, între sisteme culturale diferite. 7e sumăm

opinia profesorului Oircea Cegneală cu privire la rolul cadrelor didactice în îndrumarea şi orientarea

studenţilor către biblioteca )bibliotecile din învăţământ, şcolare şi universitare, în general, nu pot

reuşi pe deplin fără sprijinul cadrelor didactice, care sunt primele chemate la clasă, la cursuri şi

seminarii, să-i îndrume pe elevi şi studenţi spre bibliotecă. ceasta este o cerinţă e8trem de actualăastăzi în condiţiile în care studiul individual constituie baza învăţării2 % .

1copul vizitei la bibliotecă aşa cum rezultă din răspunsurile date a fost pentru I6 subiecţi

învăţarea, pentru I8 cercetarea, pentru doi subiecţi elaborarea lucrării de licenţă, pentru 9 utilizatori

predarea, pentru un utilizator informarea personală, 4 au fost non răspunsuri. ernard LennesM

clasifică motivaţiile subiecţilor care optează pentru non răspuns astfel &a' respondenţii improvizează

un răspuns pentru că nu sunt siguri pe ceea ce ştiu# &b' greutatea în e$primare determină apelarea la

bine cunoscutul )nu ştiu, p. 989+4

informarea personala

+,+;J

invatarea

=4,I9J

licenta

4,I9J

cercetarea

==,;5J

predarea

;,59J

invatarea

informarea personala

cercetarea

licenta

predarea


13/18

Procent /*2).1 +2+01 //2031 *5).1 023.1

(ficienţa cu care sistemul de căutare şi regăsire răspunde nevoilor utilizatorilor este indicată

de răspunsurile la întrebarea nr. >: Cât de rapid răspunde sistemul căutării dvsS# astfel 4; dintre

subiecţi consideră sistemul )foarte rapid*, =+ l-au calificat )rapid*, şi doar +9 utilizatori îl consideră

)satisfăcător*.

Gradul de satisfacţie are legătură directă cu mediul de cercetare, comple$itatea subiectului

căutat, cu viteza sistemului dar şi cu abilităţile tehnice ale subiecţilor&care de cele mai multe ori sunt

la înălţimea aşteptărilor'. @espre tendinţele subiecţilor de a răspunde unor întrebări de măsurare a

satisfacţiei, 1eptimiu helcea afirma )oamenii au tendinţa de a evita răspunsurile e8treme,

înclinând s; aleagă răspunsuri moderate, dac; nu chiar neutre.!<

Căspunsurile obţinute la întrebarea nr. $&: =aterialele informative în format electronic vă

sunt de folos în cunoaşterea serviciilor oferite de 'C() ne indică două categorii de subiecţi care

folosesc tutorialele resurselor electronice, =8,4J şi alţii care nu apelează la ele-I8,8J.

m încheiat chestionar cu întrebări deschise, deoarece scot în evidenţă percepţia actuală a

utilizatorilor asupra bibliotecii, reflectând şi ariile pentru care s-au dorit ameliorări

7n condiţiile diversificării surselor de informare, biblioteca pierde în faţa cititorului de carte

în format print) 3esimişti în legătură cu concurenţa dintre serviciile bibliotecii universitare şi alte

platforme care furnizează informaţii au fost 4= subiecţi din cei 89 respondenţi.

8 L(E(, 1eptimiu. #niţiere în cercetarea sociologică. ucureşti omunicare.ro, 455=, p. +++

itea de răspuns a siste#ului Rapid Doarte rapid Satisfăcător 4on răspuns

1cor =+ 4; +9 4

3rocent =8,4I I+,;6 +;,6= 4,I9

%R$%4TE "E RSPA4S SC(R PR(CE4T

1erviciile ar putea fi optimizate 96 69,8J

7u ar trebui făcute ameliorări 4I 4;,59J

7on răspuns 6 ;,59J

Total: -. +331

+I


14/18

@in pla"a răspunsurilor oferite, constatăm că +4 din cei 4= subiecţi care afirmă că biblioteca

pierde în faţa altor structuri de informare, menţionează că ar trebui să schimbe ceva, şi în consecinţă

chiar fac aceste propuneri.

+=


15/18

%R$%4TE "E RSPA4S SC(R PR(CE4Tiblioteca ar pierde în fata diversificării resurselor 4= 48,4IJ

iblioteca nu ar pierde în fata diversificării resurselor de informare 98 68,4IJ

7on răspuns I I,94J

Total: -. +331

3ropunerile făcute de către utilizatori reflectă nevoia de implicare, de co-participare în

procesul de ameliorare a condiţiilor de lectură, utilizatorii simt nevoia de diversitate a serviciilor,

menţionând în acest sens şi alte baze de date &Tstor, Ruestia, 1age, Ouse', declară necesitatea de a le

accesa şi de acasă în baza unui permis de lectură, care să includă şi această importantă facilitate.

Kan der 3ost, F.D., de oning, 2. T., (. 1mith numeau în termeni manageriali acest tip de

relaţionare orientare pe client şi o defineau )măsura în care organizaţia ia în considerare punctele

de vedere ale clienţilor si care se bazează pe calitate, servicii şi pertinenţa produselor şi serviciilor.

vem disponibilitatea de a asculta clienţii, de a descoperi ceea ce vor aceştia, ideile lor despre un

anume produs sau despre ameliorarea unui serviciu)!>

/n domeniu pentru care nevoia de informare este în continuă creştere este biologia

&biochimie, biologie celulară, biotehnolgie, biologie moleculară', chimia &chimie-fizică, fitochimie'

pentru care subiecţii au făcut propuneri de achiziţionare de carte. @isponibilitatea personalului

anga"at este iarăşi un factor de definire a calităţii în derularea serviciilor bibliotecii.

/n număr de =8 de subiecţi investigaţi reprezentând 96,=;J din totalul utilizatorilor, au

e$primat propuneri similare de ameliorare a serviciilor# ma"oritatea doresc să se achiziţioneze lucrări

din domeniul biologiei pentru că mişcările produse în acest domeniu sunt rapide şi consecinţele

acestora influenţează cercetarea dar şi viaţa socială# o altă parte a subiecţilor propune achiziţionarea

altor baze de date despre care neîndoielnic au cunoştinţă şi al căror potenţial ştiinţific îl valorifică,

restricţionat însă de costuri# scanarea presei este un aspect important pentru o bibliotecă universitară,

> K7 @(C 3%12, F.D, @( %707G, 2. T., 1O02L, (. n instrument to measure organizational culture. În 1outhfrican Tournal of usiness Oanagement, vol 48, nr. =, dec, +>>;, p.+=;-+68.

ariante co#une de răspuns Scor Procent

3relungirea programului bibliotecii = =,;5Jchiziţionarea de cărţi de specialitate biologie 8 >,=+J

chiziţionarea unui $ero$ ; 8,4IJ

chiziţionarea altor baze de date &1age, Tstor, Ouse, Ruestia, 010, T12%C' 6 ;,59J

0nternet Hireless în toate spaţiile bibliotecii 9 9,88J

1canarea presei şi postarea acesteia pe site 4 4,I9J

3ersonal mai amabil. = =,;5J

0ncluderea în preţul de abonament a accesului de la distanţă la bazele de date 9 9,88J

+9


16/18

care trebuie supus analizei pe principalele componente pe care le implică, ne referim la dotarea

tehnică, la factorul uman la timp şi costuri.

(vident că, aceste sugestii reflectă o stare de fapt reală şi repetabilitatea aplicării

chestionarului la scară largă dar şi pe o durată e$tinsă de timp, ar a"uta procesul de management al

colecţiilor şi ar fi în egală măsură, un factor de îmbunătăţire a politicii de relaţii cu publicul.

omple$itatea procedeelor de lucru cu instrumentele de căutare, respectiv cercetare, trebuie

să constituie un stimul şi nu o povară:2la rândul lor, specialiştii din structurile infodocumentare n-

au învăţat destul că inventivitatea, nevoia de nou şi de continuă perfecţionare, proprii zonelor celor

mai dinamice ale cunoaşterii, trebuie să caracterizeze, în egală măsură, câmpul lor de activitate, că

producerea valorii, ca în oricare sferă a e8istenţei umane, nu este nici aici posibilă fără efort,

inteligenţă şi dăruire, fără raportare la universul valorilor.!$& alitatea comunicării cu utilizatorii

are un impact puternic asupra dinamicii viitoare a instituţiei# literatura biblioteconomică pune un

accent important asupra managementului personalului în structurile info-documentare, proces în care

bibliotecarul are o misiune e$trem de importantă în modul de transmitere a informaţiilor şi motivare

a cititorilor de a reveni în spaţiile bibliotecii.

ctivităţile derulate într-o bibliotecă universitară se înscriu sub semnul educaţiei pentru

informţie, al culturii şi comunicării, sunt procese care ascund întrepătrunderi elaborate şi ale căror

efecte se pot uşor observa în evoluţia ştiinţifică a fiecărei naţiuni.

@in această perspectivă, dar şi din datele reflectate din prezenta analiză, putem structura

concluziile noastre pe trei niveluri al eficienţei resurselor disponibilizate, unde s-a constatat o bunăcunoaştere a serviciilor / şi un grad ridicat de interactivitate între furnizor&/' şi

beneficiari&cadre didactice, studenţi, cercetători, etc', al resurselor umane, unde încă este loc de

optimizări atât pe partea de comunicare bibliotecar-utilizator, cât şi pe pregătirea profesională de

specialitate pe care nivelul universitar o pretinde, şi al politicii de diversificare a serviciilor

+5 p. cit , p +++

+6


17/18

electronice, unde ma"oritatea beneficarilor au demonstrat o bună cunoaştere, ba mai mult, am

remarcat dorinţa de a afla cele mai noi informaţii ştiinţifice.

7$7L$(FR%D$E

+5 0E0%2( (72CEP /70K(C102CP )C%E 0, I>-=5 p.

*5 L(E(, 1eptimiu. 0niţiere în cercetarea sociologică. ucureşti omunicare.ro, 455=, +++ p.

)5 @CPGP7(1/, Oihai. 1ocietatea 0nformaţională şi a cunoaşterii. Kectorii societăţiicunoaşterii. ucureşti cademia Comână, I4 p.

/5 ACN7/. Kictoria. 1tudierea comportamentului utilizatorului. Aormarea utilizatorului unei

biblioteci universitare. Uitat 6 ianuarie 45+5V. @isponibil pe 0nternet la adresahttpQQHHH.bcub.ro.

.5 C(G7(EP, Oircea. 7oi studii de biblioteconomie. ucureşti (ditura C, 455>, 989 p.

,5 12%0, 0on. riza în structurile info-documentare. onstanţa (ditura ($-3onto, 455+, ++6 p.

+;

http://www.bcub.ro/http://www.bcub.ro/


18/18

05 K7 @(C 3%12, F.D, @( %707G, 2. T., 1O02L, (. n instrument to measureorganizational culture. În 1outh frican Tournal of usiness Oanagement, +>>;, Kol 48, nr.=, +=;-+68 p.

+8

Utilizarea serviciilor electronice

Documents

Transcript of Utilizarea serviciilor electronice