Utilitatea Ecranizarii Unor Carti Celebre in Educarea Tinerilor

7/23/2019 Utilitatea Ecranizarii Unor Carti Celebre in Educarea Tinerilor

1/34

Utilitatea ecranizarii unor carti celebre in educarea tinerilor

Odata cu evolutia tehnologiei si a cinematografei, tinerii au acces la o serie deecranizari realizate dupa carti celebre, astel incat acestia pot deslusi mult mai rapidfrul intregii actiuni dintr-o opera si se pot amiliariza cu personajele acesteia.Consider utile adaptarile cinematografce, insa nu inainte de citirea eectiva aintregii carti.Pe de-o parte, ecranizarile ne ajuta sa ne ormam o imagine ampla asupra fecaruipersonaj si sa retinem detalii defnitorii despre acesta. Actiunea este mult mai usor

de urmarit si nu trebuie sa depunem un eort intelectual marit pentru a aa temasau subiectul principal al operei urmarite la cinematogra. impul economisitreprezinta un alt actor avorizant al ecranizarii, avand in vedere ca aceasta poatedura doua ore, in timp ce lecturarea propriu-zisa a unei carti se va realiza, spree!emplu, in doua saptamani.Pe de alta parte, dezavantajul primordial al adaptarilor cinematografce este acelaca, uneori, ele nu respecta tiparul dupa care a ost construita cartea, preerand saadauge noi conicte sau chiar sa nu prezinte anumite evenimente importante.

otodata, nu trebuie sa uitam ca lecturarea unei carti ne imbogateste vocabularul sine starneste curiozitatea pentru a ne proiecta singuri, in propria imaginatie, cadruldesasurarii actiunii si inatisarea unora dintre personaje."n concluzie, consider utile ecranizarile cartilor celebre, insa inainte de toate trebuie

sa ne gasim timp pentru lecturarea lor astel incat sa cunoastem viziunea originalaa scriitorilor.

#cranizarea unor carti este oarte importanta in ziua de azi deoarece tinerii nu maiau pasiunea pentru citit.$oua tehnica le deschide usile spre nou,inormatia vine maiusor pri internet.inerii se uita mai mult la flme si pentru acest motiv ecranizareacartilor mai ales a celor de istorie,cultura generala este un lucru benefc.%e apcartile se ecranizeaza de mult.&edem pe micile si marele ecrane dierite flme de laAlba ca zapada pana la 'ihai &iteazu.inerii sunt mai interesati de imagini ,iicaptiveaza mai mult si in elul acesta retin si mai bine subiectul te!tului

(n opinia mea, vizionarea ecraniz)rilor poate f olositoare *n *n+elegerea unei opere

literare, *ns) nu trebuie s) ne rezum)m doar la aceasta. Pe de o parte, ecraniz)rile operelor sunt utile pentru *ntip)rirea maibun) *n memorie a irului cronologic al evenimentelor. %e asemenea *ntr-oecranizare portretele personajelor sunt *n)+iate mai bine, precum i aspecteleepocii, decorurile i altele. pre e!emplu sunt persoane cu o memorie vizual)dezvoltat) pentru care urm)rirea ecraniz)rilor reprezinta un real olos *n re+inereaac+iunii. 'ai mult dect att, elevii ce nu cunosc, de e!emplu, aspecte ale lumiisatului din secolele /"/-//, au prilejul de a-i orma o idee asupra vremurilortrecute dac) vizioneaz) ecranizarea ,,'orome+ii0. Pe de alt) parte, ecraniz)rile pot reprezenta un dezavantaj. Astel,simpla vizionare a unui flm nu este sufcient) pentru *n+elegerea unei operaliterare. Adesea ecranizarea este 1o lectur) la mna a doua0, pentru c) regizorul,

scenaristul intervin cu propria viziune asupra lumii i modifc), din cauza limitei detimp i a condi+iilor de flmare, des)urarea ac+iunii, comprimnd sau 1s)rind0unele etape. %in acest motiv, ideal este ca *n principal s) opt)m pentru citireaoperei care. Aceasta, prin vocea naratorului, oer) cititorului toate detaliile necesarereconstituirii universului fc+ional al c)r+ii *n propria imagina+ie , detalii care nu suntcondi+ionate de timpul lecturii. Putem spune, de aceea, c) simpla limitare lavizionarea de flme constituie un dezavantaj att *n f!area optim) a con+inutuluioperei, ct i *n ceea ce privete imagina+ia, ea find *nrnat).


2/34

Consider, aadar, c) vizionarea ecraniz)rilor are rolul ei *n *n+elegereaunei opere literare, *ns) nu trebuie s) ne olosim abuziv de ea. 'ai *nti trebuiecitit) cartea, apoi v)zut flmul, ca s) ne l)s)m propria imagina+ie s) ac+ioneze liber.

Text argumentativ despre placerea de a citiConsider ca unul din acele multe lucruri de care oamenii pot benefcia fecare inparte ,de la cel sarac pana la cel bogat,este posibilitatea de a citi.2n prim argument este urmatorul ,oameni nu sunt constienti de nevoia decunoastere decat atunci cand este prea tarziu,sau cand timpul nu le mai permite.2n al doilea argument este acela ca oamenii sunt inconstienti de nevoia decunoastere ,sau din dierite motive sunt privati de acest drept.Consider totusi ca,atata timp cat placerea de a citi e!ista,indierent de situatie ,sautimp,omul isi poate gasi timp liber pentru acest lucru.2n alt argument ar f ceea ce citim,pentru ca suntem dieriti, si gusturile noastresunt dierite ,lael si legat de ceea ce citim ,fe ca ne plac cartile cu tenta spredramatism,fe spre comedie ,fe ca apreciem mai mult proza decat poezie,este un

lucru deosebit sa vedem oameni citind 3 fe in biblioteca sau propria camera."n concluzie cititul este un lucru care trebuie acut ,fe ca un hobb4,fe din dorinta deinormare.crie un te!t de tip argumentativ, de 56-78 de randuri, despre rolul lecturii in viataomului, pornind de la urmatoarea ipoteza 9 A citi inseamna a invata. # o orma dee!perienta sau, mai bine zis, un multiplicator pentru e!perientele noastre: cacidaca ne-am margini la ceea ce putemtrai sau vedea in jurul nostru intr-o viata de om, am foarte saraci0 ;$icolae 'anolescuustul pentrucitit nu vine de la sine, cise ormeaza prin rabdare, perseverenta, continuitate, vointa.


3/34

"mportanta lecturii in viata adolescentului"n timpul lecturii, intre cititor si autor se realizeaza o relatie, ei se intalnesc inatmosera siconictul povestirii, cititorul se regaseste in personajele din carte si totodata traiestesentimenteleautorului . %in pacate, multi dintre adolescenti recunosc ca citesc doar bibliografileobligatorii pecare le stabilesc proesorii, dar uneori nici acestea nu sunt citite in totalitate. #leviialeg varianta9eort minin-note cat mai mari0 si preera sa-si aca temele intr-un mod cat maicomod si rapidasa ca de cele mai multe ori apeleaza la rezumatele realizate si postate pe internet.%e asemeni,aleg sa vizioneze flmele realizate pe baza subiectelor cartii, astel incat atunci candsunt intrebati

de proesor, ei pot sa dea un raspuns cat mai scurt si la obiect, ara prea multedetalii. ?ibliotecilevirtuale au ajuns sa fe mult mai cautate decat bibliotecile din oras undetrebuie sa rasoiestipaginile prauite ale cartilor tot mai degradate de trecerea anilor. #ste multmai comod si placutpentru oricare dintre noi sa stam acasa si sa gasim repede si usor toatecartile de care care avemnevoie.$u trebuie sa-ti restrangi interesul doar la carti, poti citi reviste, articole, bloguri sau potiparticipa la seminarii, cursuri sau traininguri. @a el de important este sa nu evitisubiecteledelicate si sa citesti doar lecturi simplu de parcurs, in care te regasesti sau autorii careiti daudreptate prin elul de a scrie. 2neori ai mai mult de invatat de la un te!t sau de la opersoana careiti contrazice convingerile, iar astel perspectiva ta se va largi si mai mult. 2n anare 76 de zile,adica 6B de saptamani. Ce s-ar intampla daca ai citi o carte in fecare saptamanaAtunci candcitesti ti se largeste orizontul, dar in acelasi timp iti dai seama cat de putine stii.Diecare carte itiva raspunde la cateva intrebari si te va ace sa-ti pui altele noi. &ariaza domeniul

lecturii tale pentru a evita sa devina plistisitor sa citesti acelasi lucru untimp indelungat. %upa ce ti-ai ormatun obicei din a citi si iti intra in ree!, creierul tau seconditioneaza pentru a primi si analiza noiinormatii, devine mai atent si mai e!ibil, e!act cumse intampla cu corpul tau dupa ce acisport."n materie de petrecere a timpului liber, lectura estedepasita cu mult de urmarirea programelor de televiziune. $u se pune problema de areuza televiziunea, cinematograul sauradioul, trebuie doar sa nu ne lasam manipulati.%aca intr-adevar este nevoie de mai multa vointa pentru a apasa pe buton decat pentru ainchide cartea, este pentru ca audiovizualul ne adoarmevointa si luciditatea, pe cand ocarte cere ca acestea sa ramana treze.- @ectura este calea spre o mai buna comunicare -imbogateste vocabularul si iti da omai buna uenta mentala si implicit una verbala. %upa lecturaa mai multor carti, iti va f multmai usor sa gasesti un subiect de discutie si iti vei putea e!primaparerea cu privire la numeroasesubiecte din domenii variate. Astel, vei capata tot mai multa

incredere in tine si vei deveni tot mai implinit si ericit.

Imp!rtanta lecturii in viata !mului"n op in ia mea car tea es te oar te impor tanta in v ia ta omul . #aestecomoara ara pret ,este invatatoru l care te conduce la b ine, teacesa te bucuri, sa razi si sa plangi. O carte te trimite la alte carti sitoateimpreuna ormeaza baza trainica a culturii noastre.Cartea nudoar itidezvolta vocabularul,ci ea ne ace s) fm mai buni ,ne ajut) s)trecem mai uEorpeste greut)File vieFii , ne *nt)reEte."n GGCititul si scrisulGG $icolae 'anolescu

spunea :9 @a ce sunt bune cartile "mi vine sa raspund :la tot si la nimic. Poti traioartebine ara sa c i test i . 'i l ioane de oameni n-au desch isni ci od at a ocarte. A vrea sa le e!plici ce pierd e tot una cu a e!plica unuisurd rumusetea muzicii lui 'ozart. "n ce ma priveste, ma numar printreceicare nu pot trai ara carti. unt un vicios al lecturii. Am nevoie sacitesc asa cum amnevoie sa mananc si sa beau. Hrana pe care mi-ooera lectura imi este la el deindispensabila ca si aceea materiala.Iesimt fecare zi ara o carte ca pe o zipierduta 9


4/34

Di e c a r e d i n t r- e n o i a r f t r e b u i t s a c i t e a s c a m a c a r oc a r t e . copul lecturii in perioada scolaritatii primare, gimnaziale silicealeeste acela de a orma progresiv un tanar cu oculturacomunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumeadinjurul sau, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, e!primandu-siganduri,stari, sentimente, opinii, sa fe sensibil la rumosul din naturas i l a c e l c r e a t d eo m s i , i n v i i t o r , s a p o a t a c o n t i n u a p r o c e s u l d e invatare in oriceaza a e!istentei sale. @ectura ajuta la observareamediului inconjurator, iiinvata pe elevi sa gandeasca, imbogatestecunostintele despre natura ,

lume s i v ia ta , cu l t iva sens ib i l i ta tea s iimag inat ia , modeleaza caractere le , contr ibu ie la educarea mora l -cetateneasca, ajuta omul in aspiratile sale spre autodepasire.

9 pune-mi ce carte citesti, ca sa-ti spun ce pretuiesti 9

Cele mai "rum!ase carti ale ad!lescentei tale

$u ma apuc sa iti scriu te!tul, dar iti pot da cateva idei pe care tu sa le dezvolti- poti zice ca perioada adolescentei este o perioada de ormare. Atunci se ormeaacaracterul unui persoane si din aceasta cauza trebuie sa aiba o serie de modelepozitive, demne de urmat- apoi poti zice ca este oarte imporant ca adolescentul sa citeasca mult, iar un roloarte important il au parintii. #i trebuie sa isi cunoasca propriul copil si sa stie cecarti sa le dea, pentru ca cititul sa nu devina o corvoada, ci sa le starneascacuriozitatea, imaginatia. si sa doreasca sa citeasca mai mult.- Apoi poti sa zici ca lectura are un rol oarte important si in imbunatatireavocabularului, si mai tarziu se va e!prima mai usor, isi va alege cuvintele cu o maimare usurinta ata de restul persoanelor care nu au citit atat de mult.- Poti sa mai zici ca de cele mai multe ori, dupa ce termina o carte care le-a placut,adolescentul incepe sa empatizeze cu anumite personaje, si isi imagineaza singurtot elul de scenarii posibile, dezvoltandu-si imaginatia.-in carti sunt prezentate numeroase apte din viata reala, si astel el poate sa vadaoarte clar care ar f urmarile anumitor actiuni. #l va intelege de ce e bine sa acianumite lucruri sau de ce e rau si ce repercursiuni pot avea pe viitor..Ca inchiere poti zice ca o carte buna, citita la timpul ei modeleaza intr-un modpozitiv viitorul adult.

Lectura #n via$a ad!lescentului este primordial) pentru c) *lormeaz) aa cum nimic altceva nu cred c) reuete. %in p)cate tot mai pu+iniadolescen+i citesc lectur) particular) *n timpul lor liber. 2nii din lipsa timpului, altorapentru c) nu le place aceast) activitate, iar al+ii sunt atrai de calculator i nu dec)r+i. %ac) un tn)r nu citete este *n primul rnd vina p)rin+ilor. Copiii trebuiesc

*nv)+a+i *nc) de mici cu acest obicei. 2neori chiar obliga+i. Pentru c) un copil

ne*ndrumat, oarte rar va ace o astel de activitate din propria ini+iativ), de aceeaeste bine s) le insu)m de mici copiilor notri iubirea pentru lectur). 2n copil ne*ndrumat de p)rin+i oarte trziu *i va cunoate voca+ia i pasiuneapentru ceva, de aceea este bine s) acem tot ce ne st) *n putin+) pentru a c)l)uzicopilul c)tre activit)+i care s) *l ormeze rumos ca om. %ac) sportul i dansulmen+ine s)n)tatea fzic) i *i ace disciplina+i, lectura *ns) are mult mai multebenefcii. Poate c) unii dintre voi nici nu ti+i ct de mult bine ace s) citeti m)car oor) din zi, att pentru psihic ct i pentru suet. Cititul este cea mai rumoas) imai *n)l+)toare *ndeletnicire din punctul meu de vedere i poate transorma un omla 78 de grade. Adev)rat, *n bine sau *n r)u, depinde ce citeti i cum oloseti


5/34

inorma+iile pe care le asimilezi, dar per total, cartea nu aduce dect lucruri bune irumoase. "at) acum cteva benefcii pe care lectura le insu) adolescentului:Cititul *mbog)+ete vocabularul. $u de pu+ine ori am *ntlnit cu to+ii adolescen+i careau difcult)+i *n e!primare i nu cunosc sensul multor cuvinte. #i bine, lectura ajut)adolescentul s) se e!prime, *l *nva+) cuvinte noi, noi sensuri i noi inorma+ii.@ectura l)rgete orizonturile. (n momentul *n care citeti mai multe c)r+i, ai lucrurineb)nuite, lucruri pe care ai vrea s) le tr)ieti, *ntmpl)ri i locuri pe care ai vrea s)le cunoti. Ji astel adolescentul devine mai ambi+ios, *i va dori s) reueasc) *n

via+). &a *nv)+a s) priveasc) lucrurile din mai multe unghiuri i nu va mai f*nchistat.Cititul ace bine suetului i psihicului. @ectura unei c)r+i aduce linite interioar),aduce odihn), deconectarea de la gndurile de zi cu zi i plus de asta este i oterapie pentru adolescent. %ac) acesta suer), s) spunem, cititul *l va ajuta s) sesustrag) de la zbuciumul s)u, va descoperi noi posibilit)+i. Pentru c) eliberndu-icreierul de stres, va g)si solu+ii. Cititul vindec). Cartea *nseamn) rela!are i pl)cere.@ectura *mbog)+ete cultura general). Doarte mul+i dintre cei care citesc au ocultur) general) demn) de invidiat. Jcoala nu reuete s) acopere tot ceea ce noiar trebui s) tim, ea nu va putea niciodat) s) ne aduc) la cunotin+) tot, de aceeaeste esen+ial s) citim c)r+i. (ntotdeauna autodidac+ii sunt de cele mai multe ori multmai detep+i dect cei care au mers pe un singur fr al educa+iei. Citete orice, este

bine s) tii din toate cte ceva.Cititul ace via+a mai rumoas) i mai uoar). 2n adolescent care citete va lua dinc)r+i tot ceea ce *l intereseaz) i va olosi acele inorma+ii *n via+a de zi cu zi. Aceledetalii te pot sc)pa dintr-o *ncurc)tur) sau din contr) te va ace s) fi i maiapreciat.@ectura educ) i disciplineaz). (n toate c)r+ile sunt personaje bune i personajenegative. Ji aproape *n orice carte vedem c) oamenii r)i, cu multe deecte sauapuc)turi neaste, sresc r)u. Pe principiul binele *nvinge r)ul, tn)rul va *nv)+ac) prin tertipuri i r)utate nu va ajunge nic)ieri. Ji datorit) c)r+ilor *i va dori s) febun, drept, muncitor.Cititul eviden+iaz) omul. 2n tn)r care citete se va putea integra oriunde i *n oricegrup. %atorit) cunotin+elor sale va putea s) poarte orice discu+ia i va reui s) se

ac) pl)cut i apreciat. Cartea oer) tn)rului o str)lucire aparte.C)r+ile ac cunoscut) iubirea. Cred c) pentru prima dat) *n via+) adolescentuldescoper) iubirea din c)r+i i astel el va descoperi toate e+ele ei. Citind, tn)rul vaf *ndr)gostit de iubire, *i va dori iubirea *n via+a lui, va lupta pentru ea i va ti cums) o p)streze *n via+a lui. Astel tn)rul va pune mai pu+in pre+ pe rela+iile se!uale imai mult pe sentiment.Cititul te ajut) s) cunoti via+a. (n c)r+i sunt dezb)tute toate problemele omului,toate riscurile, eecurile, *mplinirile i reuitele. Citind, adolescentul va *nv)+a s) le

*nrunte cu optimism i curaj. $u va claca la prima piedic).C)r+ile ormeaz). @ectura ormeaz) un om )r) doar i poate. Dace dintr-un tn)r cumulte temeri, un matur de toat) isprava. Dace omul inteligent, romantic, respectuos,tandru, lupt)tor, *ncrez)tor, curajos, bun, milos i aa mai departe. Practic *i arat)

care sunt adev)ratele valori ale vie+ii.@ectura *nseamn) bog)+ie. 2n tn)r care citete mult va f un om *mplinit suetetei va dobndi o spiritualitate ieit) din comun. C)r+ile sunt cele mai de pre+ avu+ii,din ele ai secretul reuitei.A vrea ca mai mul+i p)rin+i s) *ndemne tinerii spre dragostea de lectur), astel vomavea o lume mai bun), un viitor mai deosebit i nite oameni adev)ra+i pe care s)ne putem baza. >enera+ia de ast)zi este cea care ne va ace cinste, genera+ie care)r) lectur) nu va cunoate ambi+ia, dreptatea i importan+a adev)rului. O carte citit) pentru o inteligen+) aparteKK


6/34

%ilmele sunt imp!rtante in viata unui adolescent,deoarece il ajutasa-si deschida noi orizonturi de cunoastere si plus il si rela!eaza, tinand cont casuntem intr-o era a vitezei. "n primul rand, daca vedem un flm intr-o limba straina, auzim pronuntia cuvintelor

si astel reusim si noi sa avem o dictie din ce in ce mai buna. "n al doilea rand, de obicei cand suntem suparati sau tristi, avem nevoie de cevacare sa ne scoata din starea respectiva, si prin ce anume putem ace asta Printr-unflm bun, de obicei de comedie. "n concluzie, flmele ajuta adolescentii datorita conciziei si claritatii.

rebuie sa scrii flmele pe care le-ai urmarit cu placere, care ti s-au parut speciale,care te-au marcat sau in care te-ai regasit, poate, in vreunul dintre personaje in aniiadolescentei. Adolescentii, cel putin majoritatea, se uita des la televizor sau peflme online, si asta incearca e!ercitiul sa aca : sa aleaga un domeniu cunoscut, pecopiii de varsta acesta l-au e!perimentat, ca televiziunea, si sa dezvolte prinintermediul acestuia e!presivitatea si imaginatia elevilor. rebuie sa scrii despre

flmele tele preerate si sa scrii celorlalti de ce iti plac, sustinandu-ti ideea ca elesunt cele mai bune, ca intr-o dezbatere. per ca am ost de ajutor.

Alegerile din viata sunt cele care ne determina e!istenta, in fecare clipa acem oalegere, chiar si aptul ca traim este tot o alegere. Am ost inzestrati cu liberularbitru, insa fecare trebuie sa isi asume consecintele propriilor apte, sa feconstient si sa actioneze in cunostiinta de cauza. 2neori ne putem intreadevar lasaghidati de intuitie sau suet insa mintea va ace alegerile pragmatice, concrete dinviata noastra iar pentru ca acestea sa duca la rezultate cat mai bune, avem nevoiede intelepciune."ntelepciunea nu este altceva decat judecata echilibrata a lucrurilor.

---intelepciunea o poti asocia balantei caci va intermedia e!tremele din viata ta, prinintelepciune cei B poli opusi;dragoste-ura, bine-rau< vor putea orma un tot unitarunctional3

---si de aici poti porni discutia despre rolul acceptari ambelor ete ale monedei:atatcalitatile cat si deectele celor din jur-- lucru ce poate f posibil tot prin"$#@#PC"2$#

iar "ntelepciunea de unde o dobandim %in e!perienta. Diecare eveniment trait findun prilej de imbogatire atat fzic cat si spiritual ce va duce intr-un fnal la dobandirea"ntelepciunii.------poti aici de asemenea merge pe idea de drum initiatic pe care cu totii ilparcurgem in viata, indierent de calea pe care acesta o ia. --- i uneori chiar oalegere gresita poate de apt f cheia succesului din viitor-- pentru ca o alegere nedetermina intregul curs al vietii, incepand cu momentul in care o acem. Caci omulprezent nu este decat rezultatul alegerilor omului trecut.

B.


7/34

obligatie ata de scoala sau ata de parinti insa pe termen lung lectura il va ajuta petanar sa-si ormeze sistemul de personalitate."n realitatea in care traim ne sunt aratate alse modele, alse persoane de cultura,iar cei care intreadevar merita osteneala sunt tinuti intr-un con de umbra, tinerii tindsa observe si sa imite, deseori involuntar, atitudini vazute in jurul lor3 in cautareaormarii personale omul are nevoie de o raportare la mediu, la cei din jur iar lumeain care traim aata in permanenta miscare ne lasa oarte putin timp sa ne oprim, saadmiram %ivinul din oameni, din lucruri din finte, implicit intriga cuvantului.@a inceput a ost cuvantul insa ulterior a ost inlocuit de imagini, in loc sa citim o

carte preeram sa vedem un flm, in loc sa analizam preeram sa trecem doar inrevista evenimentele... insa lectura, este cu adevarat esentiala. $u conteaza dacacitesti o carte de aventuri sau una romantica tot ce conteaza este ceea ce ramanein tine dupa ce ai citit. Cu ce te-a schimbat mesajul cartii respective A avut unmesaj Ai reusit sa-l identifci

----i lectura in viata omului este tot o alegere daca vrei sa aci o paralela intre celeB te!te. otul se aa pe lume sub incidenta timpului si sub semnul alegerii umane.

----Cu fecare lectura, fe a unei carti sau a unui articol de ziar, vei f mai inormat.ot ceea ce conteaza este sa vrei.

"n viata aceasta cine are inormatia are puterea.i poate ca o simpla lectura nu te poate ace sa te gandesti atat de departe dartotul incepe astazi si acum si incepe cu tine, casele se construiesc de la temelie lael si educatia. 2n om educat intotdeauna va avea posibilitati mai mari de realizaresi va avea mai mult impact asupra celorlalti.%egeaba invatam la scoala sa citim daca nu ne si olosim de acest lucru incercandsa ne imbogatim pe noi insine ca oameni

---$u te inchide posibilitatilor, f deschis oricarei idei si viata iti va surade3 ia o carte,incearca sa o citesti, s-ar putea sa-ti placa3Pe termen lung numai bogatia gandului nostru conteaza caci el ne situeaza pedrumul e!sitential.

---Lot ceea ce suntem este rezultatul a ce am gndit. 'intea este totul. %evenimceea ce gndim.L--C"A ?2%%HA

%aca acem lucruri de calitate insusi gandurile nostre vor capata prounzime siastel ne vom trezi intr-o zi bogati, multumiti cu sine si impacati.

CUM IN%LUENTEA&A MU&ICA' VIATA IN ADOLECENTA'uzica a aparut inca de pe vremea in care doar animalele e!istau pe pamant. epresupune ca acestea oloseau o un el de muzica pentru a comunica intre ele, cumeste de e!emplu ciripitul pasarelelor.

Cercetatorii presupun ca si omul preistoric olosea, ca mijloc de comunicare,muzica, primele instrumente find probabil uiere conectionate din oaseleanimalelor. %ar, pe masura ce oamenii au evoluat, a evoluat si aceasta, devenindmult mai comple!a."n prezent, muzica joaca un rol oarte important, aparand in viata noastra nu doarca orma de distractie, de rela!are, ci si ca orma de e!primare a proprieipersonalitati.Cu totii ascultam muzica si ne plac anumite genuri de muzica, insa nu realizam catde mult aceasta ace parte din viata noastra. 'ajoritatea inuentelor se resimt in


8/34

randul adolescentilor. Acestia, aandu-se in perioada in care corpul suera schimbariatat de ordin fziologic, cat si psihologic, sunt mult mai vulnerabili si mai inuentabilide orice actor social.i cum in zilele noastre muzica joaca un rol important in societate, multi dintre tineriau inceput sa se identifce cu muzica ce o asculta, lucru ce a dus insa la ocatalogare a acestora; rocMeri, manelisti, rapperi, emo, etc.


9/34

modalitate de a comunica intre ele ;spre e!emplu ciripitul pasarilorenurile muzicale si prejudecatile socialeOamenii olosesc in unele situatii muzica pe post de 9eticheta0, in acest elincercand sa isi comnice principiile, atidudinile sau preerintele din propria-i viata.Ceea ce este oarte grav e ca pasul pana la rasism este oarte scurt. Adolescentiiincep astel sa isi aleaga grupuri in unctie de genul muzical pe acre il asculta, sa sediscrimineze intre ei, sa se urasca doar din motivul apartenentei unor 9taberedierite0.2nele genuri muzicale si-au dobandit chiar anumite prejudecati sociale. pre

e!emplu, muzica rocM este asociata unei persoane care poarta imbracaminte inculoarea negru in marea majoritate a timpului, care promoveaza satanismul, careeste mereu suparata si are maniestari violente ata de cei din jur. Astel, inconruntarile dintre dieritele tabere, daca persoanele implicate asculta rocM,automat ele se ac vinovate de coictul iscat sau de daunele ce se produc. @ucrurilerele ce se intampla intr-o comunitate sunt de cele mai multe ori puse pe spatele9baiatului aluia care poarta pantalonii cu turul lasat si sapca invers0 sau 9tineriloralora care au parul lung si lanturi la pantaloni0."n Colorado, in anul 5, doi liceeni americani au intrat inarmati in liceulColombiene, unde invatau, si au pus in pericol 7Q de persoane, dintre care 57 au


10/34


11/34

Ce dezavantaje aduce muzicaot trecerea timpului a condus si la aparitia unor noi curente muzicale, si amprecizat mai sus un curent muzical e!trem de mediatizat in prezent curentul9#mo0. Problema asupra careia se atrage atentia discutand aceasta tendintamuzicala, este eectul tragic al acestei muzici asupra psihicului adolescentilor. epresupune ca, treptat, ascultand melodii cu mesaje in care alcoolul si drogurile suntconsiderate 9cool0, in care sinuciderea este o solutie a problemelor, adolescentii seizoleaza de lume, considerand ca nimeni nu ii intelege, ca nu isi gasesc locul insocietate, singura consolare find muzica pe care o asculta.

%esi, la prima impresie, adolescentilor li se pare ca muzica ii ajuta sa treaca pesteaceasta stare de despresie, in realitate , uneori, tocmai muzica le sporeste depresiain care se regasesc impingandu-i in unele situatii la sinucidere. otusi, trebuieinteles aspectul ca nu numai genurile muzicale precum hard rocMul si rapul includmesaje nu tocmai potrivite oricarei varste, ci si muzica aparent inoensiva si lamoda, diuzata pe posturile de televiziune sau la radio, contine mesaje ce ar puteadauna ascultatorilor.Cum imi pot proteja copilul"n calitate de parinte, cum va puteti proteja copilul "n principiu, trebuie evitatlasatul copilului nesupravegheat, astel se poate impiedica ajunsul la urechilecopilului mesaje ce l-ar putea inuenta intr-un mod negativ, mai ales la varsteragede, cand este usor inuentabil.

Copilul vede in cei de langa el un model de urmat, mai ales in membrii amiliei, deaceea este oarte importanta educatia ce ii este oerita. "n aceasta perioada,puterea e!emplului este cruciala in modelarea personalitatii copilului. %in melodiileauzite este posibil sa inteleaga ca alcoolul este 9cool0, ca drogurile sunt la moda, case!ul cu toti cei pe care ii cunosti este incitant etc. %ar daca, totusi, copilul ascultamelodii ce au astel de mesaje, ar f bine sa incerci sa le ascultati impreuna si sa iie!plici ca pana si cantaretul este un actor pe scena si ca viata sa reala, de cele maimulte ori, este dierita ata de cea pe care o promoveaza in melodii.%esi muzica si personalitatea par a f intr-o stransa legatura, pana in prezent numulte sunt articolele sau cartile ce sunt dedicate acetui studiu. Cert este ca muzicaare un rol important in viata omului, ramanand, insa, inca sub semnul intrebarii cat

anume este omul inuentat de ceea ce asculta.

Text argumentativ despre imp!rtanta cun!asteri ist!riei

#ste important sa stim cine suntem ,din cine ne tragem.Consider totusi ca acest lucru nu este unul e!trem de important si necesar ,deaceea un prim argument ar f ca in ciuda aptului ca toti ar trebui sa stim cine nesunt strabuni,acest lucru nu ne poate hotar* sau schimba in vreun el viitorul.

2n al doilea argument este aptul ca in ciuda religiei,a culturii,cetateniei sau a altorlucruri avem nevoie de cultura ,pentru ca,bineinteles este important pentru noi sastim cat de putin despre anumite evenimente ce au marcat istoriasaunu; s-audespre anumiti oamenii ce intr-un fel sau altul ne-au schimbat si noua

destinele.Bineinteles ca atata timp cat exista oamenii documentati exista si categoria opusa.Fie ca vrem sau nu,acesta nu este un lucru pe care il putem controla sau schimba,nu in totalitate .Consider ca intotdeauna cand avem prilejul de a purta o discutie cu o persoana,am

puteasa ii oferim

cateva

date.Sunt atatea persoane care nu au dreptul la educatie


12/34

din

cauza conditiei sociale,minimul pe care il putem ace este de a imbogati culturaunui omcu "cateva cunostiinte".n conclu!ie sa nu uitam cine suntem ,de unde ne tragem ,si sa nu uitamcaintotdeauna cand avem o discutie sa reusim sa imbogatim

cunostiintele aceleipersoane cu minim o informatie.

"storia are un rol oarte important in dezvoltarea unui popor, deoarece ea constituiepremiza principala care accelereaza progresul economic. ?aza vietii unei societatii

este regasita in paginile istoriei. #a da dovada de o e!perienta nemaipomenita si dedezvoltarea multilaterala a stramosilor, e spune ca ara trecut nu poate e!ista niciviitor, deci trebuie sa acordam atentie acelui testament scris care s-a ormat de-alungul anilor si pe care noi il continuam. %ezvoltarea este un ansamblu de actiunicare conditioneaza aparitia unor conditii mai avorabile e!istentei umane. $u potiace un pas inainte atunci cind pasii anteriori se transorma in vid, deoarece astainseamna ca toate succesele si perormantele obtinute anterior pur si simpluinceteaza sa mai e!iste. "storia este o carte a vietii, a intelepciunii pe care daca orecitim ne imbogatim bagajul intelectual cu o e!perienta deosebita. $u trebuie saignoram trecutul, deoarece el ne deschide ochii pentru a lumina drumul spre viitor.untem rezultat al trecutului, cunoscandu-ne trecutul vom stii sa ne coordonamviitorul. Avem nevoie de cunoasterea istoriei... pentru ce Pentru a stii in primul

rand cine suntem, ce putem ace ca popor3 istoria ne atentioneaza ades cu privire laposibilele pericole ce ne pot astepta pe drumul civilizatiei umane. ot istoria neinvata aptul ca, desi cunoscand destule cauze, membrii unor comunitati repetaades aceleasi greseli. "n cazul Iomaniei... care din vecinii nostri sunt cei mai buniprieteni Poate doar 'area $eagra, desi din cand in cand mai toarna cate ourtuna... ;P ultima raza nu -mi apartine, era a unui proesor universitar :d ea ii este alfa si omega.1 5aol ars ,

0Explication de textes par le travail de la diction1 , 0Ca#iers pedagogi?ues1 , martie 89:@, p.A7.

3ractica receptarii operelor literare demonstreaza ca un text bine citit este pe umatate

explicat . Elevii trebuie autati sa exprime prin lectura reactia lor afectiva fata de textul receptat .

Deci lectura trebuie sa fie un indiciu al receptarii , o dovada ca elevul a sesizat valorile specifice

ale textului . 03unandu-l pe elev in situatia de a surprinde , de a intui si de a exprima , prinlectura , intentia stilistica a autorului , profesorul il deprinde 2de fapt- sa 0citeasca printre

randuri1 , cum se spune , si in acelasi timp sa se exprime realmente estetic 2adica expresiv- , deci

cu emotie , cu sensibilitate , cu o mare maleabilitate.15Bianca Bratu , 0iteratura si educatia

estetica a preadolescentului1 , Bucuresti , E.D.3., 89:@, p.;7

4biectivul final al studiului literaturii in scoala este acela de a forma din elevi cititori de

literatura , oameni cu deprinderea de a citi permanent , capabili sa recepteze mesaele transmise

de operele literare citite si sa adopte e atitudine personala fata de lecturile lor . ectura este

proprie literaturii asa cum executia este proprie muzicii . Cuvantul auzit sau vazut este menit sa

se adreseze inteligentei omului , iar literatura nu este doar o arta a cuvantului , ci o arta ainteligentei prin intermediul lecturii . 3entru a simti literatura este absoluta nevoie de a pricepe ,

iar pentru a pricepe , cititorul se opreste din lectura , deoarece logosul 5cuvantul7 are nevoie de

timp ca sa strabata in inteligenta si sa destepte acolo intelesul de care este legat . Cuvantul nu

intereseaza direct , pentru el insusi , ci pentru un element superior siesi , ideea pe care o

desteapta in minte si in fata careia ce sterge , se ertfeste , dispare .

iteratura sugereaza o suprarealitate , folosindu-se de forta conotativa a cuvintelor . 3entru

a putea transmite o anumita intuitie a obiectivului , scriitorul realizeaza expresii unice ,


21/34

individuale , avand ca material cuvantul . /rta sa consta in a potenta resursele limbii cu

semnificatii estetice . "itu aiorescu , in 04 cercetare critica asupra poeziei romane de la 8


22/34

!nul din obiectivele principale ale studiului literaturii este sensibilizarea elevilor fata de

frumosul literar , formarea lor ca cititori de literatura , dezvoltarea motivatiilor si inclinatiilor

pentru lectura , cultivarea gustului estetic , a discernamantului critic , a udecatii de valoare.

"rairea emotional-reflexiva a universului operei de catre elevi e singura cale de educatie

morala a lor . alorificarea sub aspect educativ a operelor studiate presupune si intelegerea

treptata a relatiiei dintre opera literara si realitate , potentarea intelegerii , prin raportarea

reciproca a celor doua . Caci intelegerea de catre elevi a relatiei dintre realitatea de facto si cea

artistica indica grade diferite de cunoastere a textului literar , de la corespondente de amanunt laacela din domeniul esentialitatilor , aunta la intelegerea literaturii si la imbogatirea experientei

de viata . 6ictiunea , prin caracterul ei de reprezentare 5verista , simbolica , analoga7 , largeste

posibilitatile cognitive ale literaturii .

6unctia de generalizare , proprie operei literare , transfera adevarurile continute in sisteme

semantice superioare , tinzand spre nivelul abstractiunilor filozofice , oferind deci elevului cititor

criterii de apreciere a realitatii .

Importanta si locul disciplinei imba si literatura romana reiese din specificitatea artisctica

a ei prin care realizarea obiectivelor generale instructive , educativ-formative ale invatamantuluise poate infaptui , pe calea si sensibilizarii elevilor . 3rin intermediul modelelor de arta literara

oferite spre receptare , obiectul acesta actioneaza direct asupra sensibilitatii si , implicit ,

constiintei lor , inoculandu-le cunostinte , idei , sentimente si modelandu-le atitudini ,

comportamente umane .

De importanta educativa deosebita a disciplinei depinde si locul pe carea ea il are in

planurile de invatamant . In toate ciclurile de invatamant si in toate clasele , indiferent de profilul

scolilor , literatura romana este prezenta , in diferite grade de relevanta .

4biectivelecunoasterii literaturii romane ca proces didactic desfasurat intr-o viziune moderna ,

sunt formarea interesului elevilor pentru lectura textelor literare si , pe aceasta cale ,modelareagustului lor estetic . In obiectivul acesta general , se includ si alte obiective , precum =

cultivarea gandurii , a imaginatiei 5in deosebi a celei creatoare 7 , a spiritului de observatie , a

exprimarii , cat si educarea unor sentimente deosebite , precum cele morale 5solidartitatea umana

, atasamentul de ceea ce inseamna adevarul , binele si frumosul , fata de locul in care ne-am ivit

in lume = familie , sat , oras , tara natala7 , cat si formarea unei conduite civilizate in societate .

6inalitatea principala a procesului de receptare a literaturii in scoala ramane aceea de a forma din

elevi cititori de literatura , in devenire oameni cu deprindere de a citi , zilnic , ceva interesant ,

capabil de a adopta o pozitie personala fata de lecturile lor .

Instrumentul de baza de care se foloseste cel ce lucreaza cu mintea 2 intelectualul-estecartea . Introducerea organizata , stintiifica , a elevilor in te#nica muncii intelectuale trebuie

sa inceapa cu prezentare amanuntita a acestui instrument , cu autorul caruia isi cultiva inima si

mintea .

6amiliarizarea cu cartea 2operatie care se poate realiza intr-un sir de lectii speciale , tinute

la anumite intervale , in cadrul adecvat oferit de biblioteca scolii 2 trebuie sa porneasca de

la definirea ei ca 0scriere 5literara, stintifica , didactica ,etc. 7 tiparita 5 sau destinata tiparului 7 si

legata sau brosurata in volum .1


23/34

Intr-o lume guvernata de computere se formeaza tot mai des intrebarea = 0De ce trebuie sa-l

pregatim pe elev pentru a citi din cartile la fel prezentate de la descoperirea tiparului De ce sa

atinga foile de #artie si sa urmareasca cu privirea randurile tiparite cand , dupa accesarea unor

adrese pe site , poate urmari tot ce-si doreste1.

aspunsul este ca oricat de uluitoare sunt posibilitatile unei masinarii din ce in ce mai

acaparatoare cum este computerul , acesta nu poate asigura atmosfera emotionala generata de

citirea 0pe nerasuflate1 a unei carti incitante . "otusi nu este suficienta aceasta citire numai atunci

cand profesorii sau parintii , vor gasi timp sa asculte parerile copiilor despre ce au citit , satraiasca alaturi de ai traectoria personaului favorit numai atunci se va realiza 0puntea1 intre

imaginile dintre carti si realitate .

C#emarea in lumea cartilor nu vine doar din launtrul si deseori din afara , fiind generata si

urmarita de familie si scoala . /stfel mai tarziu ea devine o parte din viata .

4bisnuirea de timpuriu a elevilor cu te#nica lucrului cu cartea este un deziderat al

modernizarii invatamantului in general . Independenta in gandire si exprimare , puterea de

analiza si sinteza , spiritul de asociatie , durabilitatea cunostintelor , rigurozitatea stintifica in

efectuarea unor sarcini 5 exactitatea in cunostinte , precizie , bogatie , documentatie , tinutastintifica7 , interesul continuu pentru studiul sistematic sunt calitati care se formeaza si se

dezvolta prin incetatenirea in practica scolara a unei te#inci precise de studiu individual . /ceasta

te#inica nu se insuseste usor , numai prin simple recomandari . Este vorba de unproces , de o

munca sistematica de durata , care se desfasoara de la simplu la complex si care are ca

organizator profesorul . /cestuia i se cere sa actioneze ca un om de stiinta , ca un creator ,

oferind permanent elevilor modelele de documentare riguroasa , siprit de discernamant ,

capacitate de sinteza , logica in argumentare , ec#ilibru in compozitie 2atribute indispensabile

cercetatorului .

iteratura aduce o contributie substantiala la cristalizarea profilului spiritual alcercetatorului . Constantin *. /rseni , unul dintre cei mai mari specialisti din lume in domeniul

neuroc#irurgiei spunea = 0+pecialist mare fara orizont mare nu exista. 4rizont mare fara limba si

literatura materna , nici vorba *umai literatura si arta dezvolta mintea , sensibilitatea , spiritul

omului . iteratura si arta formeaza tot ce e frumos in creierul nostru1. 5Constantin *. /rsei ,

articolul din 06lacara1, nr. 88 F 9 martie , 89:G , p.G7.


24/34

Dezinteresul tinerilor pentru lectura

!in punctul meu de vedere, majoritatea tinerilor isi prezinta dezinteresul fata de lecturapentru in secolul acesta mass-media ofera un e"emplu prost prin promovarea unorpersoane non-cerebrale si a unor comportamente care ar trebui evitate. In primul rand , cauzele care au dus la dezinteresul scazut al adolescentilor fata delectura sunt# televiziunea si mai ales internetul. $cestea sunt sursele preferate ale tinerilorde a-si petrece timpul liber decat sa stea sa deschida o carte si sa-i descopere tainele

ascunse. In al doilea rand , pentru a spori interesul fata de lectura oamenii trebuie incurajatiprin diverse activitati , de e"emplu# un concurs de lectura al carui premiu va fi o e"ercusieintr-un muzeu al cartilor .%artile trebuie citite pentru a dezvolta imaginatia si a-i invata pe tineri sa se e"prime corectsi coerent si mai ales pentru a avea un limba adecvat varstei , contrar internetului care ledistruge limbajul si produce un limbaj violent. In concluzie, adevarul crud este ca tinerii nu mai vor sa citeasca si isi pierd timpul cuactivitati care nu ajuta la nimic chiar &ngreun'ndu-le dezvoltarea psihologica .

Cri(a lecturii #n r)ndul ad!lescen*il!r

+O carte este ! vict!rie. O carte e ,i un semn de civili(a*ie ne#nvins-' nunumai de cultur- #nving-t!are.+ /Adrian P-unescu0A lectura ! carte presupune #n primul r)nd alegerea unei teme "a*- decare s- mani"est-m un interes de!se1it #n "unc*ie de pre!cup-rile pecare le avem. Cartea nu tre1uie perceput- d!ar ca pe un !1iect pe care#l utili(-m cu sc!pul de a intra #n c!ntact cu anumite in"!rma*ii' ci ,i cape un prieten #n c!mpania c-ruia c-l-t!rim c-tre ! lume 2c*i!nal-'

cap-t)nd pr!p!r*ii m-re*e #n imagina*ia n!astr-.La #ntre1area +De ce nu /mai0 citesc ad!lescen*ii3+ putem aduce #ndiscu*ie numer!ase ip!te(e desprinse din c!mp!rtamentulad!lescentin45de(interesul t!tal6 par*ial "a*- de lectur-' de ,c!al- #n general' dat!rat#n m!d special de mediul "amilial #n care accentul nu se #ndreapt- sprepreg-tirea pr!"esi!nal-75tinerii g-sesc lectura ca 2ind plictisit!are' #n c-r*i vi(uali()nd mul*itermeni de specialitate pe care nu ,i5i #nsu,esc' c-r!ra nu le desc!per-tainele' sau al d!ilea m!tiv ar 2 c- aut!rii pre(int- descrieri ce sedes"-,!ar- pe ample pagini' ceea ce este un de(avanta8 pentru ei'

pier()ndu5,i ast"el #n #ntregime simpatia "a*- de !pera respectiv-75ad!lescen*ii c!nsider- c- revistele m!ndene #n"-*i,ea(- realitateas!ciet-*ii #n care vie*uiesc' realitate pus- #n lumin- #ntr5! manier-"!arte simpl-' accesi1il- #n*elegerii pe #ndelete a ideii centrale de c-tret!*i75ace,tia a2rm- "aptul c- lungile pagini de lectur- !1ligat!rie impuse depr!"es!ri' p!t 2 la "el de 1ine #nl!cuite cu re(umatele sau c!mentariilepe care le accesea(- pe site5uri75sus*in c- pre"er- s- mearg- la c!ncerte' unde #,i p!t exteri!ri(aadev-ratele sentimente6 g)nduri ce ,i le5ar cen(ura6 interi!ri(a #n
http://www.cartebuna.com/http://www.cartebuna.com/


25/34

cadrul particip-rii la diverse int)lniri cu aut!rii6scriit!riic!ntemp!rani'#n care li s5ar impune un alt m!d de a se c!mp!rta' "a*-de care nu simt nici ! tr-ire.Lectura ne "acilitea(- n!u-' citit!ril!r' accesul c-tre ! lume ascuns-#ntre paginile c-r*il!r' ce5,i p-strea(- "armecul vremii #n care au "!sta,ternute pe 9)rtie6 mireasma l!r pr!prie' pers!anel!r care nutrescg)ndul de a evada din timpul pre(ent6 real 6 ireversi1il6 pierdut spre a2in*a #ntr5un alt timp trecut6 meta2(ic6 reversi1il.:n acest t!p!s' adese!ri ne #nt)lnim cu pers!na8e "antastice av)nd

puteri supranaturale /;arap5Al1 al-turi de cei +cinci m!n,tri simpatici+0ce duc ! lupt- de supravie*uire pentru atingerea idealului pe care ,i5lpr!pun. Acesta din urm- c!nst- #n #ndeplinirea tutur!r pr!1el!r impusede p)n' de #mp-ratul R!, ,i de 2ica sa' pers!na8ul negativ' p)nul' are,i r!l de a5l ini*ia pe er!u #n lumea vitreg-. criit!rii eviden*ia(- ,i al*iad!lescen*i a!cul ielel!r+ 5Camil Petrescu0.Un mi8l!c simplu de a p-trunde #n lumea "ascinant- a c-r*ii estec!nstituit de vi(i!narea unui 2lm care ne intr!duce #n c!n*inutul temei'lu)nd cun!,tin*- cu ideile pre(entate aici. %-c)nd re"erire la 2lmul+Ultima n!apte de drag!ste' #nt)ia n!apte de r-(1!i+ de CamilPetrescu' reali(at de renumitul regi(!r ergiu Nic!laescu' v!m !1serva"aptul c- "-r- ! lectur- atent- asupra !perei' nu v!m avea ! idee
http://autori.humanitas.ro/cartarescu/http://autori.humanitas.ro/cartarescu/http://www.edituracorint.ro/index2.php?P-carti/O-oCarte/id-19/t-SINGUR-PE-LUMEhttp://autori.humanitas.ro/cartarescu/http://autori.humanitas.ro/cartarescu/http://www.edituracorint.ro/index2.php?P-carti/O-oCarte/id-19/t-SINGUR-PE-LUME


26/34

exact- #n privin*a pers!na8el!r sau a su1iectului. Regi(!rului #i este#ng-duit s- "ac- anumite m!di2c-ri #n c!n*inut' pentru a5,i sus*inecrea*ia sa #n "!rma perceput- de acesta. Ast"el' v- #ndemn-m ca dup-vi(i!narea 2lmului s- c!nsulta*i ,i cartea !riginal- pentru ! imaginemai ampl-6


27/34

,i pl)nsul pentru c-' #n clipele di2cile ale vie*ii' acestea nu sunt al-turide p-rintele =!ri!t. :n l!cul "amiliei' ni,te str-ini se #ndur- s-5i 2eal-turi #n ultimele minute ale existen*ei sale' d!vedind mai multsentiment de care a avut parte vre!dat- #n via*a sa.:n !pinia n!astr-' lectura c-r*il!r este ! adev-rat- des"-tare a cel!rmai l-untrice sim*uri' su


28/34

un timp indelungat. !upa ce ti-ai format un obicei din a citi si iti intra in refle", creierul tau se conditioneaza pentru aprimi si analiza noi informatii, devine mai atent si mai fle"ibil, e"act cum se intampla cu corpul tau dupa ce faci sport.

In materie de petrecere a timpului liber, lectura este depasita cu mult de urmarirea programelor de televiziune. 2u sepune problema de a refuza televiziunea, cinematograful sau radioul, trebuie doar sa nu ne lasam manipulati. !acaintr-adevar este nevoie de mai multa vointa pentru a apasa pe buton decat pentru a inchide cartea, este pentru caaudiovizualul ne adoarme vointa si luciditatea, pe cand o carte cere ca acestea sa ramana treze.

- Lectura este calea spre o mai buna comunicare - imbogateste vocabularul si iti da o mai buna fluenta mentala siimplicit una verbala. !upa lectura a mai multor carti, iti va fi mult mai usor sa gasesti un subiect de discutie si iti veiputea e"prima parerea cu privire la numeroase subiecte din domenii variate. $stfel, vei capata tot mai multaincredere in tine si vei deveni tot mai implinit si fericit.

- Imbogateste vocabularul 9 este un fapt bine cunoscut ca lectura contribuie la imbogatirea vocabularului siimbunatateste ortografia unui individ:

- Imbunatateste abilitatea de a scrie 9 odata cu imbogatirea vocabularului si a cunostintelor se dezvolta si abilitatilede a scrie. La fel cum se imbunatateste gandirea noastra, se imbogateste si e"primarea in scris:

- Imbunatateste concentrarea 9 fiecare te"t citit trebuie inteles, iar pentru asta este nevoie sa ne pastram gandurile in

acelasi loc. !upa mai multe carti citite vei ajunge sa te concentrezi si sa fii mai atent in timpul orelor la scoala, dar siin afara acestora:

- "erseaza mintea 9 cititul este un e"ercitiu pentru creier deoarece il stimuleaza si il face sa analizeze diferiteaspect, pastrandu-i muschii activi:

- ;educe stresul 9 lectura unei carti poate fi cea mai buna metoda antistres daca este practicata din placere. O cartebuna distrage atentia de la problemele zilnice si amelioreaza tensiunea. In timpul lecturii, suntem tinuti departe delumea reala si intr-o lume a fantaziei, imaginatiei, dar si intr-o lume plina de noi informatii utile din domenii cat maivariate:

- Ofera satisfactie 9 lectura trece cititorii printr-o serie de trairi si emotii care culmineaza cu o stare generala de

satisfactie. O stare de satisfactie simt si parintii atunci cand isi vad copii cu o carte in mana, dandu-si interesul saacumuleze noi si noi informatii utile.

Cand sa citesti?

Timpul e din ce in ce mai scurt, prea multe ore la scoala, prea multe ore petrecute pentru a face temele, iar in putinultimp ramas vrei sa te rela"ezi, sa iesi in oras cu prietenii tai.


29/34

Rolul lecturii in viata unui adolescent

In opinia mea lectura in formarea tinerilor are un rol foarte important in viata fiecaruia .In primul rand , pentru mine lectura inseamna imbogatirea vocabularului si descoperireamultor lucruri noi . O data cu imbogatirea vocabularului si a cunostintelor se dezvolta silatura mentala si ne este mult mai usor sa scriem , sa facem compuneri si sa discutam cupersoanele din jurul nostru .Lecturand unele carti , aceste ne pot raspunde la unele intrebaripe care noi ni le punem in viata de zi cu zi si ne pot ajuta sa luam decizii corecte in ceea ce

priveste o anumita problema .In al doilea rand , lecturand mai multe carti ne dam seama de modul de comunicare si deespresiile corecte pe care trebuie sa le folosim pentru a comunica si discuta cat mai corect. Multi dintre adolescenti din ziua de astazi nu au m-ai pus mana pe o carte ptr a citit unroman sau o nuvela , ei prefera sa navigheze pe internet sa se uite la T. . sau s afaca altelucruri , nu isi dau seama cat de importanta este lectura in viata lor .In concluzie eu sunt de acord cu lectura in formarea tinerilor, aceasta este majoradeoarece ne ajuta in formarea personalitatii .

Rolul lecturii in viata unui adolescent

n opinia mea, lectura are un rol important n formarea ieducarea tinerilor deoarece lrgete orizontul de cunoatere,ajutnd la dezvoltarea acestora din diferite puncte de vedere.

n primul rnd, lectura are rolul de a forma gustuladolescen+ilor pentru literaturi pentru estetic. Este dovedit c,n urma lecturrii unei cr+i, cititorul i formeaz o prere,aflnd dacacel gen de carte li s-a potrivit, daca ar mai citi oastfel de carte sau dacdorete sciteascceva diferit. Astfel,se formeaz gustul pentru literatur, care se dezvolt odat culecturarea regulat. De exemplu, n cazul studierii la coal aunor diferi+i scriitori, prin lecturarea operelor scrise de ctreacetia, tineriii dezvoltgustul pentru literatur.

n al doilea rnd, lectura ajut la lrgirea orizontului decunoatere, n toate domeniile posibile. Prin lectura cr+ilor,tinerii afl lucruri noi, i dezvolt exprimarea, insuindu-icuvinte noi, descoperlocuri, evenimente, poveti, carei ajutn dezvoltarea psihic i intelectual, dar i afectiv. Deexemplu,n urma lecturrii unei cr+i despre istoria romnilor,tinerii afl informa+ii noi, pot fi influen+a+i n alegerea une


30/34

cariere, de exemplu, de istorici, i le dezvolt respectul iiubirea pentru +ar.

n concluzie, lectura ajut la educarea tinerilor, ea fiind unpunct esen+ial care trebuie atent urmrit att de ctre profesori,dar i de ctre prin+i, acetiandrumndu-i pe elevi sciteasc.

@n societatea contemporanA, bazatA &n preponderenBA pe realizArile &n domeniulCtiinBifico-tehnic, lectura rAm'ne, totuCi, o condiBie esenBialA pentru a reuCi &nviaBAD $bilitatea de-a &nvABa, de-a munci, chiar cea de-a trAi depind, &ntr-o mAsurAdeosebitA, de lecturile deBinute, or, precum menBioneazA ). Liiceanu# E(pecia serafineazA prin lecturile pe care le absoarbe0. Moffett Ci Fagner susBin cAcultivarea &n EspaBiul cArBii0 este str&ns legatA de cultura genelarA a insului.%ompetenBele acumulate &n timpul cititului 9 cele mai importante fiind cele de aidentifica ideea principalA a te"tului Ci de a o personaliza conform viziunii proprii

asupra vieBii 9 s&nt primordiale &n viaBa de toate zilele.


31/34

%hestionarul nostru a vizat un eCantion de cca 4 adolescenBi, cu v&rstacuprinsA &ntre +5 Ci +G ani, ei fiind rugaBi sA aleagA opBiunea cere-i caracterizeazAcel mai bine. $naliza statisticA realizatA &n urma acestui chestionar aratA cA tinerii &Ciinvestesc timpul lor &ntr-o multitidine de alte activitABi dec&t lectura. !e e"emplu,am estimat urmAtoarele#

elevii care frecventeaz biblioteca# H,GJ - din obligaBie: ++,KJ - regulat,

pentru a &mprumuta cArBi sau reviste: G,GJ - doar din c&nd &n c&nd, pentru a lucra&ntr-o atmosferA liniCtitA:

ultima carte citit a fost pentru# 65,4J - prea demult pentru a-Ci putea amintidenumirea acesteia: 4H,6J - cu c&teva sAptAm&ni &n urmA: 5,J - asearA, chiar

&nainte de a adormi:

dup ce au citit o carte# H,J - o recitesc pentru a o &nBelege complet: 45,J -o discutA &n anutarajul prietenilor sau al profesorilor: 66,J - o re&ntorc labibliotecA fArA a mai reveni asupra ei:

o oper literar# 5G,+J - constiuie doar un subiect de comercializare: 6,HJ - nuar trebuie e"pusA v&nzArii: 5,J - este inapreciabilA din punct de vedere alpreBului:

!ragi colegi, rezultatele sunt, de-a dreptul, cutremurAtoareD 2umArul tinerilorcare se &ndepArteazA de literaturA continuA sA sporeascA zilnic, ceea ce confirmAfaptul cA aceCtia preferA lumea virtualA &n detrimentul lecturii. TotuCi, generaBianoastrA, &ndrAznesc sA afirm, nu este e"clusiv polarizatA, iatA de ce ar fibinevenit sA acBionAm pentru a cultiva &n tineri dragostea pentru carte, fie Ci ceaelectronicAD

%AtAlina (livca

Cartea in ormat electronic e!targumentativ

3n te"t argumentativ bazat pe cateva idei care mi-au venit pe moment, realizat in clasa a II-a.


32/34

Tehnologia avanseaza cu o viteza covarsitoare, motiv pentru care alegem sa depindem tot mai mult

de evolutia ei din ratiuni mai mult sau mai putin practice.


33/34

Ebook-urile sunt usor de cumparat si de utilizat. *umpararea se face online,

cu card bancar, cartea fiind disponibila pentru descarcare imediat, dupa ce

plata a fost confirmata. Pentru a putea citi cartile in format electronic este

nevoie sa aveti instalat !dobe "igital Editions. *artile se deschid la un singur

click si puteti cauta si aunge rapid in carte la informatia care va interezeaza

- folosind functiile de cautare in documentele electronice. Puteti copia

paragrafe pentru a le folosi in orice alte materiale in format electronic sau

imprima paginile care va auta in activitatea dumneavoastra.

Economie de timp si bani

Economisiti timp pentru ca primiti cartile cumparate aproape instant, imediat

dupa confirmarea platii electronice, dar si datorita flexibilitatii pe care o oferaacest format+ rapiditate in gasirea unei informatii, in folosirea continutului ca

suport pentru activitatile pe care le desfasurati. 'n plus, pretul unei carti informat electronic este mai mic fata de al unei carti tiparite datorita eliminarii

costurilor de imprimare si distributie.

Protectia mediuluiormatul electronic exclude folosirea hartii si implicit a taierii copacilorfolositi la producerea hartiei.

Durabilitate si spatiu mic de stocare

*artile electronice nu se deterioreaza in timp indiferent de cat de des le

rasfoiti, nu ocupa spatiu in biblioteca si se stocheaza usor in calculator,laptop, dispozitivul portabil etc. necesitand putin spatiu de memorie si

putand fi foarte usor gestionate intr-o biblioteca virtuala.

Protectia drepturilor de autor

Pentru a protea drepturile de autor ale cartilor disponibile in format

electronic, &ibrariile amangiu distribuie cartile Editurii amangiu prin

sistemul !dobe "igital Editions.

Disponibilitatea ebook-urilor

*artile in format electronic se prezinta intr-o multitudine de formate, dintrecare cele mai utilizate sunt+ pdf, epub si /B'. *artile Editurii amangiu

sunt disponibile in format pdf.

*artile in format electronic se cumpara exclusiv online. aoritatea cartilor in

format electronic sunt disponibile si in format tiparit si pot fi cumparate, depe 000.hamangiu.ro, la pachet+ cartea tiparita 1 cartea in formatelectronic.

Cautarea in site

*artile in format electronic se gasesc intr-un meniu separat, denumite

eBooks, situat in partea stanga a paginii sau in materia de drept din care fac

parte, impreuna cu cartile in format tiparit. "e asemenea, puteti gasi cartea


34/34

dorita in format electronic folosind bara de cautare din partea de sus a

paginii.

Utilitatea Ecranizarii Unor Carti Celebre in Educarea Tinerilor

Documents

Transcript of Utilitatea Ecranizarii Unor Carti Celebre in Educarea Tinerilor