Utilaje Si Instalatii Conexe Furnalului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a

MODULUL: Utilaje și instalații conexe furnalului

DOMENIU: MecanicNIVEL: 2CALIFICARE: Furnalist

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de Dezvoltare institutională a sistemului de învătământ profesional si tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR:

Petra VASS – profesor, grad didactic I, Grup Şcolar Industrial

Metalurgic, Galaţi

CONSULTANŢĂ:

Andreea CRĂCIUN – expert predare-invatare individualizata

pentru tineri si adulti CNDIPT


1

CUPRINSPag.

1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ 4

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE DESFĂŞOARĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

5

1. Descrierea activităţilor derulate de agentul economic cu care unitatea şcolară a încheiat convenţia cadru

5

2. Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic 63. Departamentele în care se poate efectua practica 64. Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică 65. Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic 7

3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII 7

1. Deosebirile de organizare ale practicii comasate de practica curenta 72. Perioada in care se desfăşoară practica 8

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MNCII

8

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

9

Jurnal de practică Model 1 9

Jurnal de practică Model 2 10

Formular de autoevaluare model 11

Fisa de observatie nr.1 12





Fişă de lucru 1 17




2


Studiu de caz nr.1 21

Studiu de caz nr.2 22

Teme de proiect 23

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII 25

1. Evaluarare formativă 25

2. Evaluarea sumativă 25

ANEXE 26

BIBLIOGRAFIE 34


3

1.COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ

“Utilaje și instalaţii conexe furnalului”

1. Identifică echipamentele folosite la aducerea încărcăturii solide

2. Participă la alimentarea furnalului cu încărcătură solidă

3. Identifică echipamentul pentru alimentarea cu aer cald a furnalului

4. Carcaterizează instalaţia de epurare a gazelor

5. Exploatează instalaţia de aglomerare

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA

CARE SE DESFĂŞOARĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

2.1. Descrierea activităţilor derulate de agentul economic cu care unitatea şcolară a încheiat

convenţia cadru pentru calificarea din care am desprins modulul

Desi, pe plan mondial, au aparut noi procedee de extragere a fierului din minereuri, elaborarea

fontei cu ajutorul furnalului este prezentă datorită productivitatii mari pe care acesta o realizează.

Fonta brută, de prima fuziune, este materia prima pentru elaborarea otelului si turnarea pieselor.

Aproximativ 90% din productia de fontă este folosită la elaborarea otelului, 9% pentru turnarea

pieselor, iar restul reprezintă fontele speciale.

Agentul economic producător de fontă are în dotare pe lîngă utilajul principal, Furnalul si alte

utilaje şi instalaţii conexe acestuia care au rolul să-i optimizeze funcţionarea, cum ar fi: caupere,

silozuri de materiale, instalaţii de încărcare, instalaţii de alimentare cu aer, cu apă, instalaţii de epurare

a gazului de furnal, sistem de transport al fontei şi al zgurei, instalaţie de granulare a zgurei. Pentru

eficientizarea activităţii acest agent economic este amplasat în apropierea fabricilor de aglomerare a

minereurilor de fier şi a uzinei cocsochimice.

Activităţile principale ale agentului economic producător de fontă sunt:

depozitarea materiilor prime;

pregatirea mecanică şi termică a materiilor prime care compun încărcătura furnalului;

alimentarea furnalui cu materii prime şi material de adaos;

exploatarea furnalului;Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Dezvoltare institutională a sistemului de învătământ profesional si tehnic4

transportul produselor furnalului: fontă, zgură, gaze;

prelucrarea zgurei.

Resursa umana care a dobândit competenţe profesionale potrivit standardului pentru calificarea

nivel 2- Furnalist este compatibilă cu locurile de muncă ale agentului economic producător de fontă.

2.2. Descrierea locatiei unde isi desfasoara activitatea agentul economic

Competenţele generale tehnice cât şi cele specializate, necesare elevilor care se pregătesc în meseria

de furnalist pot fi dobândite atât prin pregătirea teoretică cât şi prin instruirea practică. Pentru

dobândirea competenţelor specializate, specifice calificării Furnalist, elevii practicanţi trebuie să

efectueze practica comasată la un agent economic care realizează acele activităţi care concură la

elaborarea fontei. Acest agent economic poate oferi elevilor cunoştinţe şi abilităţi practice privind

tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă. Cel mai

reprezentativ agent economic pentru efectuarea practicii comasate este un combinat siderurgic.

2.3. Departamentele în care se poate desfăşura practica

Pentru formarea competenţelor profesionale specifice modulului “Utilaje și instalaţii conexe

furnalului” elevii vor realiza pregătirea practică la agentul economic, în următoarele

compartimente:

depozitul de materii prime;

depozitul de dozare;

caupere;

aglomerarea minereurilor de fier.

2.4. Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică

Agentul economic are următoarele obligaţii faţă de elevii aflaţi în practică

- să asigure toate condiţiile pentru ca maistrul sau tutorele de practică să-şi îndeplinească sarcinile în

ceea ce priveşte formarea elevului;

-să informeze practicantul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea

relaţiilor de muncă;

-să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de

muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;

- să acorde elevului practicant toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă

aplicabil şi din contractele individuale de muncă;


5

- să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor

susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;

- să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze

contribuţiile şi impozitele datorate de ucenic, în condiţiile legii;

- să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;

- să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de elev practicant a solicitantului;

- să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale elevului;

- să asigure pregătirea profesională a elevului;

- să asigure accesul gratuit al practicantului la servicii de medicină sau medicină a muncii;

- să asigure verificarea periodică a locului de desfăşurare a activităţii elevului;

- să îl sprijine pe elev în toate acţiunile sale care privesc pregătirea teoretică şi practică;

- să asigure elevului, în cazul în care raporturile maistrului sau tutore de practica se suspendă sau

încetează, continuarea pregătirii profesionale;

- să nu îl utilizeze pe elev la prestarea unor munci care nu au legătură cu calificarea sau ocupaţia

pentru care se pregăteşte;

- să elibereze elevului care a absolvit ucenicia la locul de muncă certificatul de calificare potrivit

legislaţiei în vigoare.

2.5. Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic

- de a respecta prevederile cuprinse în convenţia cadru, încheiată între agentul economic şi şcoală;

- de a respecta indicaţiile maistrului instructor în vederea pregătirii profesionale;

- de a respecta disciplina muncii;

- de a respecta regulamentul de ordine internă şi programul de lucru al agentului economic;

- de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;

- de a cunoaşte specificul şi produsele realizate în sectorul de activitate unde îşi desfăşoară activitatea

de instruire practică;

- de a respecta secretul de serviciu sau secrete de fabricaţie;

3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII

3.1. Deosebirile de organizare ale practicii comasate de practica curentă.

Pentru parcurgerea modulului “Utilaje și instalaţii conexe furnalului” de către elevii din

clasa a XI-a anul de completare sunt destinate 120 de ore dintre care 30 sunt distribuite instruirii

practice prin laborator tehnologic. Acest modul va asigura dobândirea de către elevi a acelor


6

competenţe practice care să le permită integrarea într-un loc de muncă sau continuarea studiilor la nivel

III.

Modulul este independent si se parcurge pe durata stagiilor de pregatire practică.

Stagiile de pregătire practică reprezintă o perioadă compactă, de cel putin o săptămână pe semestru in

care elevii efectueaza numai ore de specialitate ( laborator si instruire practică).

Spre deosebire de practica săptămânală efectuată o zi pe saptămână, stagiile de pregatire practică

oferă elevilor avantajul de a dobândi mult mai usor competenţele specifice calificării. Efectuand

practica la agentii economici elevii se încadrează în programul agentului economic şi după terminarea

studiilor se pot adapta mai uşor la statutul de angajat.

Pentru agentul economic, perioada de practică comasată reprezintă o perioadă propice pentru a

evalua şi selecta viitoarea forţa de muncă din rândul elevilor practicanţi, conform calificării pe care o

vor dobândi.

3.2. Perioada in care se desfăşoară practica

Stagiile de pregătire practica reprezintă o perioadă compactă, de 6 săptămâni pe an şcolar. În

această perioada vor fi parcurse următoarele module: „Utilajul de bază la elaborarea fontei” şi

„Utilaje şi instalaţii conexe furnalului”. Fiecare modul are alocat 90 de ore de instruire practică şi

30 ore de laborator tehnologic. Cele 6 săptămâni de practică comasată este bine sa fie repartizate în

mod egal pe cele 2 semestre.

La stabilirea programului de practică a elevilor se va avea în vedere, gradarea în timp a

complexităţii lucrărilor, operaţiilor, manevrelor. La realizarea acestora elevii vor participa direct şi

efectiv, pe măsura formării deprinderilor şi abilităţilor necesare trecerii de la o etapă la alta a pregătirii.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MNCII

Elevii aflaţi în practica comasată vor lua contact nemijlocit cu procesele şi tehnologiile de lucru,

obiectul muncii şi vor utiliza anumite mijloace de muncă de la cele mai simple până la cele

automatizate, cel mai des fiind repartizaţi în cadrul echipelor de muncitori, participând alături de

aceştia la realizarea sarcinilor ce revin echipei. De aceea este foarte important ca aceştia să cunoască şi

să respecte normele de sănătate si securitatea muncii.

La începutul stagiului de practică, elevii vor fi instruiţi de către personalul abilitat, propriu

agentului economic, privind protecţia muncii şi Regulamentul de Ordine Interioară.

Având în vedere complexitatea activităţilor care au loc la agentul economic şi mai ales

funcţionarea utilajelor la temperaturi înalte, elevii aflaţi în practică trebuie să respecte regulile generale


7

şi pe cele specifice de securitate şi sănătate în muncă, alaturi de muncitorii de la locurile de practică

respective.

Varietatea lucrarilor executate impun o serie de masuri pentru respectarea normele de sănătate si

securitatea muncii. Ele se refera la:

starea si modul de folosire a sculelor si dispozitivelor;

prinderea si executarea manevrelor cu elementele instalaţiilor;

efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă;

la nesincronizarea cu ceilalţi executanţi;

deplasarea sau staţionarea în zonele periculoase sau în vecinătatea acestora;

căderea de la acelaşi nivel (prin alunecare, dezechilibrare, împiedecare) sau cădere de la înălţime

(prin păşire în gol, dezechilibrare, alunecare);

căderi libere de obiecte, piese, materiale de la cote superioare;

prindere, lovire, strivire cu organe de maşini în mişcare;

proiectare de corpuri, particule, praf, antrenate de curenţi de aer;

contact cu suprafeţe având contururi periculoase (înţepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive,adezive

etc);

fisurarea accidentală a circuitelor cu fluide energetice;

temperatură ridicată a obiectelor/suprafeţelor;

gaze - pericol de explozie datorită pierderilor (cuptor, prize de fluid energetic).

purtarea echipamentului de protecţie şi de lucru

semnalizarea acustică şi vizuală.


8

5.INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

JURNAL DE PRACTICĂ (model 1)

Elev:Perioada: Stagii de pregatire practicaLocaţie: (Agent economic şi departament):Modul: Utilaje şi instalaţii conexe furnalului Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.


9

(Model 2)

Nume: Prenume: Clasa: Data:

Tema lucrării practice: ..............................................

1. Ce informaţie am selectat astăzi?

2. Ce legătură are informaţia cu proiectul meu?

3. Am găsit informaţia dorită?

4. Ce alte surse aş putea să utilizez pentru realizarea proiectului?


10

FORMULAR DE AUTOEVALUAREModel

Exemple referitoare la ceea ce am oferit la planificarea proiectului:

Exemple referitoare la contribuţia mea la completarea proiectului:

Idei personale care au determinat succesul proiectului:

Exemple referitoare la strategiile pe care le-am folosit pentru rezolvarea

conflictelor sau problemelor:

Ce mi-a plăcut cel mai mult la acest proiect:

Ce am învăţat din acest proiect:

Exemple de schimbări pe care le-aş încerca data viitoare când voi lucra la un

proiect:


11

Fisa de observatie nr.1

a utilajelor din sectorul PARCUL DE MATERII PRIME

1. Supuneti atenţiei utilajele care au drept scop: formarea stivelor de minereuri de fier, scoaterea din stive a materiilor

prime şi transpotul acestora către depozite.

2. După încheierea activitatii de observare, consultând şi informaţiile din Anexa 1, completati fisa de mai jos

Activităţile care au

loc în parcul de

materii prime

Denumirea utilajului Rolul lui în derularea

activităţilor

Elemente constuctive Principiul de

funcţionare

Observatii ale maistrului sau tutorelui de practica:

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________


12

Fisa de observatie nr.2

Transportorul cu bandă a materiilor prime

1.Supuneti atentiei Transportorul cu bandă a materiilor prime

2.După incheierea activitatii de observare completati fisa de mai jos:

Precizaţi elementele

constructive şi

rolul funcţional al fiecărui

componente

Precizaţi parametri

funcţionali

Materiile prime transportate

Observatii ale maistrului sau tutorelui de practica

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

Fişa de observaţie nr.3


13

a functionării maşinii de aglomerarare cu bandă

1. Supuneţi atenţei elemntele constructive ale maşinii de aglomerare cu bandă şi rolul funcţional al

acestora

2. Dupa incheierea activitatii de observare completati fisa de mai jos:

Banda de

aglomerare

Calea de rulare Dispozitive de alimentare Cuptorul de

aprindere

Camera de aspiraţie


______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

____________________________________



14

a caracteristicilor tehnologice ale aglomeratului

1. Supuneti atentiei caracteristicile tehnologice ale glomeratului de fier

2. Dupa invheierea operatiei de observare completati fisa de mai jos:

Culoarea granulaţia Rzistenţa

mecanică

reductibilitatea Concentraţia în

mineral util


______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

____________________________________


15


1. Studiaţi cu atenţie schema de funcţionare a ciurului vibrator (vezi Anexa 6).

2. La agentul economic, unde vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică, identificaţi ciurul

vibrator pentru clasarea aglomeratului.

3. După încheierea activităţii de observare completaţi tabelul de mai jos:

Desenaţi simbolul ciurului vibrator

Identificaţi elementele

constructive

Precizaţi rolul funcţional al fiecărei

componente

Precizaţi parametri funcţionali

Precizaţi clasele granulometrice de aglomerat obţinute în urma ciuruirii


______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

____________________________________


16

Şcoala: ………………………………… Clasa: ………….. grupa: …….Agentul economic: ……………………. Numele elevului: …………………………..

Fişă de lucru 1

Consultaţi suportul de curs, bibliografia de specialitate şi solicitaţi sprijinul maistrului de practică în vederea

realizării sarcinilor de mai jos.

1. Identificaţi caracteristicile tehnologice impuse cocsului metalurgic pentru încărcarea în furnal.

2. Precizaţi operaţiile finale pe care le suportă cocsul înainte de încărcare în furnal.

3. Identificaţi metodele de determinare a caracteristicilor cocsului

4. Identificaţi utilajele necesare pentru pregătirea mecanică a cocsului în vederea formării amestecului de aglomerare.

La finalul activităţii desfăşurate, completaţi următorul tabel:

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ……………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………

Data: ……….. Semnătură: maistru/tutore Semnătură: elev


17

Precizaţi elementele componente CodDenumire element…

…Precizaţi ordinea demontării elementelor componente, prin succesiunea codurilor atribuite la punctul anterior

Precizaţi ordinea demontării elementelor componente, prin succesiunea codurilor atribuite la punctul anterior

…

Precizaţi SDV-urile utilizate la demontarea şi montarea distribuitorului

Nr. crt.Denumire SDV-ului…

Precizaţi caracteristicile tehnologice impuse cocsului metalurgic care se încarcă în furnal

Nr.Crt.Denumire caracteristică123456789 10

…Precizaţi operaţiile finale pe care le suportă cocsul înainte de încărcare în furnal

Identificaţi utilajele necesare pentru pregătirea mecanică a cocsului în vederea formării amestecului de aglomerare

…

Identificaţi metodele de determinare a caracteristicilor cocsului

Nr. crt.Denumire metodă…


Fişă de lucru 2

Restabiliţi succesiunea logică a etapelor care au loc în procesul de aglomerare a minereurilor.

Alegeţi pentru fiecare operaţie utilajul sau dispozitivul necesar şi notaţi-l în dreptul operaţiei,

completând schema de mai jos.

Operaţiile: evacuare, dozare, amestecare, răcire, concasare la cald, alimentare, ciuruire preliminară,

ciuruire finală

Utilajele: tobă de amestec, ciur vibrator, bandă de aglomerare, concasor cu un valţ cu dinţi, bandă

transportoare, răcitor, dispozitiv de alimentare

Utilajele

Operaţiile

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

………………………………………………………………………………………………………….


18

……………………………………………………………………………………………………………

………………



Fişă de lucru 3

Procesul tehnologic de aglomerare a minereurilor de fier

Răspunzând la întrebările din schema de mai jos, veţi avea informaţii complete referitoare la procesul

tehnologic de obţinere a aglomeratului de fier

din document sau rezumatul


………………………………………………………………………………………………………….


19

Cum?O1, O2, O3, O4…. Cine?

Ce rezultă?

Produs principalDin ce?

Cu ce? Produs secundar

……………………………………………………………………………………………………………

………………



Fişă de lucru 4

Analiza riscurilor în sectorul de activitate aglomerarea minereurilor de fier

Având în vedere instructajul făcut la începutul stagiului de practică privind normele de

protecţie a muncii şi a mediului, completaţi tabelul de mai jos, alocând codul RP pentru riscurile

personale şi RP pentru riscurile pentru mediu

Factori de risc Efecte posibile Măsuri de prevenire


20


………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………

………………


Studiu de caz nr.1

Intr-unul din schimburi, conform indicatiilor aparatelor de măsura şi control care

supraveghează funcţionarea furnalului, s-a stabilit că:

a) debitul aerului suflat creste incet;b) presiunea aerului insuflat scade;c) coborarea incărcăturii se accelerează;d) la gurile de vant, din când în când, apare zgura si trec bucăţi de materiale de culoare

inchisă;e) la solidificare zgura are culoare neagră mată;f) la evacuare, fonta face scântei mici si numeroase.

1. Identificaţi informatiile care avertizează asupra dereglarii functionarii furnalului

2. Scrieti alaturat natura deranjamentului ………………………………………………………..

3. Enumerati cauzele obiective si subiective care pot determina deranjamentul de la puctul 2.

…………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….

4. Precizaţi două măsuri ce se pot lua pentru remedierea dereglării funcţionarii furnalului


21

Studiu de caz nr.2

Pornind da la una dintre definiţiile calităţii unui produs : Calitatea reprezintă

conformitate cu cerinţele specificate şi de la factorii care determină obţinerea unui produs de

calitate, analizaţi efectele cauzate de următoarele neconformităţi asupra calităţii

aglomeratului

• depasirea granulatiei la cocsul intrat spre prelucrare in SC (maxim admis 10mm);

• nerealizarea granulatiei cerute de standardele de calitate (maxim 8% peste 3mm);

• aparitia de corpuri metalice , pelete , pietre in cocsul trecut prin separatoarele magnetice;

• aparitia unei variatii mari de umiditate in incarcatura , ca urmare a micsorarii sau maririi

accidentale a debitelor de material;

• asezarea incarcaturii pe masinile de aglomerare in mod neuniform pe latimea ei , ca urmare a

formarii unor lipituri sau blocari cu material grosier in palnia de evacuare a buncarelor

intermediare de sarja , care impiedica iesirea normala a materialului;

• aparitia fenomenului de segregare , ca urmare a depasirii granulatiei prescrise de normative , a

componentilor sarjei;

• aprinderea necorespunzatoare a cocsului din stratul superficial al materialului supus sinterizarii

variatii de la optimul necesar a cantitatii de carbon fix din cocsul introdus in incarcatura , ca

urmare a schimbarii calitatii acestuia;

• aparitia pe racitor a unui aglomerat cu exces de cocs (rosu) sau incomplet aglomerat;

• cantitati mari de aglomerat clasa 6 – 10mm in aglomeratul expediat la furnale;

• uzarea sitelor de la ciururile vibratoare.


22

TEME DE PROIECT

1.Transportul şi depozitarea materiilor prime necesare pentru elaborarea

fontei

2. Pregătirea mecanică a materiilor prime în vederea utilizării în furnal

3.Procesele fizico-chimice la sinterizarea aglomeratului

4.Controlul calităţii materiilor prime la aglomerare

5.Regimul de funcţionare a preâncălzitoarelor de aer


23

Planificarea proiectului

Obiectivul etapei Actiunea derivata din obiectiv

Metoda de lucru Cine Timp

identificarea cailor posibile de

rezolvare a problemei

documentare pe ideea de baza

-interviu cu persoane din domeniu-observare-cercetare bibliografica

individual 1 sapt.

Selectarea solutiei de abordat in

cadrul proiectului

analiza solutiilor posibile si argumentarea variantei optime

-listarea cailor posibile-dezbaterea pro-contra a solutiilor gasite-aplicarea metodei votului ponderat la stabilirea solutiei de abordat -dezbatere

in colectiv, sub coordonarea maistrului

1 sapt.

identificarea resurselor necesare

analiza solutiei si identificarea domeniilor conexe si a necesarului de materiale implicate

-observatie dirijata-conexiuni interdisciplinare

in colectiv, sub coordonarea profesorului

1 sapt.

stabilirea grupelor de lucru, a responsabilitatilor care le revin pe domenii conexe si a termenelor calendaristice

-diagrama Gantt pentru fiecare grup-elaborare fisa responsabilitati individuale in cadrul grupului

pe grupe, sub coordonarea liderului si a responsabilu-lui de proiect

1 sapt.

verificarea si corelarea diagramelor Gantt si a fiselor de responsabilitati

-dezbatere-negociere-argumentare

colectiv, sub coordonarea profesoruluiresponsabilul de proiect

1 sapt.

elaborarea proiectului

efectuarea sarcinilor delimitate pentru fiecare grup: -activitati practice;-tehnoredactare subproiecte

-actiuni concrete presupuse de sarcinile delimitate pe grupe

1 sapt.

asamblarea subproiectelor intr-o forma unitara

-actiuni concrete presupuse de sarcinile delimitate

liderul de grup si responsabilul de proiect


24

verificarea si evaluarea proiectului

analiza proiectului rezultat si validarea sa

-autoevaluare-interevaluare

profesorul coordonator si responsa-bilul

de proiect1 sapt.sustinerea si

argumentarea proiectului

-joc de roluri (beneficiar-ofertant; client-producator)

responsabilul de proiect lideri de grup

asigurarea feed-back-ului

evaluarea activitatilor derulaterecomandari pentru activitatile viitoare

-liste de verificare-concluzionare-prezentarea rezultate-lor

profesorul coordonatorresponsabilul de proiect, elevii

1 sapt.

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII

6.1.Evaluarea formativă

Evaluarea formativă/în vederea învăţării are loc în perioada de practică comasată, principalul scop fiind

acela de a oferi elevului feedback imediat, pentru a-l sprijini în următoarele activităţi de învăţare şi

dezvoltare.

Prin evaluarea formativă elevul practicant este sprijinit în cadrul procesului de învăţare. Prin această

evaluare, maistrul instructor află ce ştie elevul la un moment dat, dacă există discrepanţe din punct de vedere

al înţelegerii cunoştinţelor teoretice şi practice. De exemplu, atunci când maistrul instructor face aprecieri în

legătură cu activităţile practice ale unui elev practicant. Această evaluare este realizată de maistrul instructor

prin analiza fişelor de observaţie, a fişelor de lucru, a studiului de caz completate de către elevul cursant în

perioada de pregătire practică.

Autoevaluarea este una dintre metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că

elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare

cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională

6.2. Evaluarea sumativă

Evaluarea sumativă stabileşte dacă elevul practicant a promovat sau nu stagiul de pregătire practică,

dobândind astfel competenţele specifice modului Evaluarea sumativă necesită un grad mai mare de

sprijin acordat elevilor din partea maistrului instructor decât evaluarea formativă.

La sfirsitul perioadei de practica elevul va trebui sa prezinte un portofoliu care sa contina :

- fisele de observatie pentru fiecare tema in parte


25

- fisele de lucru pentru fiecare tema

- un miniproiect care sa cuprinda operaţiile şi utilajele specifice procesului tehnologic de la

locul de practică

Pregătirea elevilor la sfârşitul perioadei de stagiu de pregătire practică poate fi testată printr-o

verificare practică prin care ei pot identifica etapele procesării materiilor prime şi materialelor, pot

identifica utilajele, elementele constructive şi rolul funcţional al acestora.

ANEXE


26

ANEXA 1

UTILAJE DIN SECTORUL PARCUL DE MATERII PRIME

Maşina de stivuit

Masina de extras din parcul de materii prime


27

ANEXA 2

Transportor cu bandă

Alimentator cu bandă


28

ANEXA 3

Furnale


29

Anexa 4

Schema de principiu a funcţionării furnalului


30

ANEXA 5

Concasor cu valturi cu deplasarea orizontala a valtului.

1-grupuri de antrenare, 2-roata de curea a valtului, 3-lagare cu rulmenti ale valtului fix, 4-lagare culisante ale lagarului mobil, 5-grupuri de arcuri montate cate doua pe fiecare lagar, 6-dispozitiv de reglare a tensiunii dintre

arcuri, 7-batiu, 8-carcasa


31

ANEXA 6

Ciur vibrator

1 – suprafata de ciuruire; 2 – rama; 3 – axe transversale;4 – inele de sustinere; 5 – lagare; 6 – traverse de sustinere; 7 – roti cu contragreutati; 8 – roata de actionare.


32

ANEXA 7


33

Alimentarea furnalelor cu schipuri

1-estacada buncărelor; 2-groapa schipurilor; 3-alimentator cu tambur; 4-podul înclinat al elevatorului; 5-casa troliilor; 6-furnalul; 7-vagon cântar; 8-palnie cântar pentru cocs; 9-câi ferate pentru vagoane autodescărcătoare; 10-schip; 11-troliul schipului; 12-troliul conurilor


34

Anexa 8

Masina de aglomerare a minereurilor de fier


35

BLIOGRAFIE

S . Vacu , I.Dragomir , S.Oprea Metalurgie generala , Ed.Didactica si

Pedagogica , Bucuresti , 1975

D.Dobrovici , I.Prisecaru , M.Banciu , Metalurgia fontei , Ed.Tehnica ,

Bucuresti , 1966

Ilie Butnaru , Eugen Rusu , Viorel Munteanu , Procese si tehnologii in

metalurgia extractiva ,Ed.Tehnica , Bucuresti , 1995

I.Oprescu , I.Vircolacu , Utilaje si procese tehnologice in siderurgie ,

Ed.Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,1971

Buzea Oancea , Indrumator furnal , 2000

Al.Florea , Instructiuni tehnologice pentru pregatirea materiilor prime

Procedura de fabricatie – Uzina aglomerare – furnale , sectia Pregatire materii

prime , ICCPAM , 2000

Norme de protectie a muncii la elaborarea fontei (M4) , Ed.1984

Legea 319/2006 – a securitatii si sanatatii in munca

Hotararea nr.1425 / 2006 – Norme metodologice de aplicare a prevederilor

Legii Securitatii si sanatatii in munca nr,319 / 2006


36


37

Utilaje Si Instalatii Conexe Furnalului

Documents

Transcript of Utilaje Si Instalatii Conexe Furnalului