Usa

56
Statele Unite ale Americii

Transcript of Usa

Slide 1

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americiisau pur i simpluStatele Unitesau abreviatS.U.A(nenglezUnited States of Americarespectiv United States) este numele uneirepubliciconstituionale federale, constnd din50 de statei un district federal(Districtul federal ColumbiasauD.C.), situat aproape integral nAmerica de Nord,ntreCanadaiMexic, respectivOceanul Atlantic (la est) iOceanul Pacific(la vest).StatulAlaskaeste situat n extremitatea nord-vestic a continentuluiAmerica deNord, ntreCanadala est i strmtoarea Behring la vest. StatulHawaiieste unarhipelag dinOceanul Pacific, situat la circa 3,200km sud-vest fa de sud-vestulstatuluiCalifornia. ara posed de asemenea nite teritorii nPacific, respectivnCaraibe.La o suprafa total de peste 9,83milioanekm2(sau circa 3.79milioane mileptrate), dintre care circa 85% reprezint teritoriul Statelor Unite continentale(nenglezContiguous United Statessau adesea"The Lower 48"), suprafaa StatelorUnite este de aproximativ de 40 de ori mai mare dect suprafaaRomniei, fiind atreia din lume. Partea sa continental msoar peste 5.000 de kilometri de la OceanulAtlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i peste 2.000 de kilometri de lagrania canadian (la nord) pn la cea mexican (la sud).

Cu o populaie de peste 312 milioane de persoane, conformrecensmntuluidinanul 2010, Statele Unite este nu numai a treia ar ca suprafa din lume, dar ia treiacea mai populat ar a lumii. Statele Unite este, n acelai timp, i una dintre rile lumii cele mai diversetniciculturaldin lume, ntruct oameni din toate rile lumii au emigrat cndva sau continu s emigreze n Uniune. La o valoare de 15,2 trilioane de dolari aprodusului intern brut(cunoscut i sub acronimulPIB),economia Statelor Uniteeste cea mai mare a lumii, contnd pentru circa 22% dinPIB nominal globali peste 19% din PIB nominal global considernd ajustrile determinate deparitatea puterii de cumprare).Istoria Statelor Unite ale Americii

Preistorie

Istoria Americii a nceput cu sosirea primilor imigrani dinAsiapestestrmtoarea Bering, cu aproximativ 14.000 de ani n urm, urmrind turme de animale pentru vntoare, n America. Aceti indieni americani au lsat urme ale existenei lor prinpetroglife i alte materiale arheologice. Este estimat c 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astzi aparine Statelor Unite, nainte de diminuarea lor numeric ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecioase, care au sosit n America prin intermediul cltorilor europeni (cu toate c exist dubii despre numrul lor exact). Au existat i societi avansate, de exempluAnasazidin sud-vest, sau Indienii de Pduri (Woodland), care au construit centrulCahokia, situat lng St Louis, care a avut o populaie de 40 n anul 1200 .e.n.

Colonizarea european

Vizitatori strini au sosit i n trecut, dar doar dup cltoriile luiCristofor Columb, n secolele XV i XVI, au nceput naiunile europene s exploreze i s creeze locuine permanente pe acest continent. VeziColonizare.n secolele XVI i XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite iFlorida. Prima colonie englez care a avut succes a fostJamestownnVirginia, n 1607. Pe parcursul urmtorilor decenii au aprut unele colonii olandeze, caNew Amsterdam(predecesorul orauluiNew York) pe teritoriul ocupat actualmente deNew YorkiNew Jersey. n 1637, suedezii au creat o colonie numitChristina(n Delaware), dar au trebuit s cedeze colonia, n 1655, Olandei.Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensiv a coastei de est de ctre Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lsai n pace de ctre patria lor de origine pn laRzboiul de apte Ani, cnd Frana a cedatCanadai regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strnge fonduri pentru rzboi. Muli colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau c nu aveau o reprezentare adecvat n Parlament. Tensiunile ntre Marea Britanie i colonizatori au crescut i cele 13 colonii au nceput o revoluie contra controlului Marii Britanii.

Crearea naiuniin 1776, cele 13 colonii i-au declarat independena fa de Marea Britanie,izbucnindRevoluia American(1775 - 1783) care a creat Statele Unite.Structura administrativ iniial a rii a fost oconfederaie, fondat n 1777 (n 1781 fiind ratificat baza sa) -Articles of Confederation. Dup dezbateri ndelungate, acest document a fost nlocuit de ctreConstituia Statelor Unite ale Americii, n 1789, care a creat un sistem politic mai centralizat.ExpansiuneaPe parcursul secolului al XIX-lea, naiunea s-a extins rapid, adugnd multe state noi.Destinul Manifesta fost o filosofie care a ncurajat extinderea Statelor Unite nspre vest: deoarece populaia statelor din est cretea i imigrani noi intrau n ar, muli oameni continuu se mutau nspre vest.Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste aciuni continu s aib implicaii politice astzi, deoarece unele triburi cer aceste pmnturi napoi. n unele locuri, populaiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecioase aduse de ctre europeni i astfel colonizatorii din SUA au acaparat uor aceste teritorii goale. n alte situaii, Indienii americani au fost mutai forat de pe teritoriile lor tradiionale unii fiind dui n rezervaii. Cu toate c unii declar c Statele Unite nu a fost o putere colonial pn ce a acaparat teritorii strine nRzboiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pmnturilor n America de Nord de ctre SUA, esenial, a fost de o natur colonial.Teritoriile unora din statele care intr n componena SUA au fost cumprate de la vecini sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumprat de la Frana n 1803, Florida de la Spania n 1809, iar Alaska de la Rusia n 1867.n aceast perioad, ara a devenit o mare putere industrial i un centru pentru inovaie i dezvoltare tehnologic.

Rzboiul Civil

Din perioada colonial, a existat un deficit de lucrtori, un fapt care a ncurajatsclavia. Pn la mijloculsecolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor i sclavajului negrilor au continuat s creasc n intensitate i au nceput s domine politica intern a Statelor Unite.Statele nordice au nceput s se opun sclaviei, ns statele sudice considerau c acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pebumbaci doreau s introduc sclavia i n teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri i Compromisul din 1850).Disputa a explodat ntr-o criz n 1861, cnd apte state sudice au prsit Statele

Unite i au formatStatele Confederate ale Americii, o aciune care s-a terminat cuRzboiul Civil American. Imediat dup nceputul rzboiului, nc patru state sudice au intrat n confederaie.n timpul rzboiului,Abraham Lincolna proclamat eliberarea tuturor sclavilor n statele rebele nProclamaia de Emancipare, cu toate c emanciparea complet a sclavilor a avut loc doar n 1865, dup sfritul confederaiei, cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituiei SUA. Rzboiul civil a rspuns i la ntrebarea despre dreptul statelor de a prsi Uniunea, i e considerat un punct focal n istoria rii, cnd guvernul naional a acaparat puteri noi i extinse.

Secolul XXSecolul XXa fost uneori numit "Secolul American" din cauza influenei exercitate de ctre aceast ar asupra ntregii lumi. Influena sa relativ a fost mare, n special datorit faptului c Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influen, a suferit grav n ambele rzboaie mondialeStatele Unite a luptat nPrimuliAl Doilea Rzboi Mondialde partea Aliailor. n perioada interbelic, cel mai important eveniment a fostMarea Depresiune(1929 - 1939), efectul creia a fost intensificat deDust bowl, o secet grav. Ca i restul lumii dezvoltate, SUA a ieit din aceast criz economic n urma mobilizrii pentru Al Doilea Rzboi Mondial.Rzboiul a adus pagube enorme majoritii participanilor la el, ns SUA a suferit relativ puin din punct de vedere economic. n 1950, mai mult dect jumtate din PIB-ul global aparinea SUA.nRzboiul Rece, SUA a fost un participant cheie nRzboiul din CoreeaiRzboiul Vietnamez, i, pe lngURSS, a fost considerat una din cele dousuperputeri.Aceast perioad a coincis cu o mare expansiune economic. Odat cu ncetarea existenei Uniunii Sovietice ca entitate juridic, SUA a devenit un centru mondial economic i militar cu o pondere sporit.n deceniul1990-2000, Statele Unite au luat parte n mai multe misiuni deaciuni de poliiei de meninere a pcii, aa cum ar fi cele dinKosovo,Haiti,Somalia,Liberia, iGolful Persic.

Secolul XXIDup atacurile teroriste din11 septembrie2001, executate asupra complexuluiWorld Trade Centeri aPentagon-ului deorganizaieterorist,Al-Qaida, condus deOsama bin Laden, Statele Unite ale Americii, cu ajutorul altor naiuni, au declarat rzboi contra terorismului, care a inclus aciuni militare nAfganistaniIrak.

Harta fizic a Statelor Unite

Din punct de vedere geografic, ara se mparte n trei regiuni principale:Munii Stncoi (Rocky Mountains) - la vest, zona de podi i de munte a Appalacilor - la est, i cmpiile ntinse de prerie (Great Plains) - n partea central. n secolul 19, preriile imense au devenit simbolul valorificrii de noi teritorii i al vieii n libertate a colonitilor. Caracteristice pentru America de Nord sunt i marea diversitate a climei i bogia lumii vegetale.ReliefRelieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din muni nali (ex. Munii Stncoi, Munii Coastei, Munii Cascadelor, Munii Alaski, Munii Mauna Loa, Munii Mauna Kea, Munii Appalachi etc.) formai prin orogenez alpin, podiuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) i cmpii (Cp. Mississippi).ClimaClima este predominant temperat(ex. Temperat Oceanic pe rmul Oceanului Atlantic, Temperat Continental n centrul rii, subtropical n Florida i California).nAlaska, climatul este rece subpolar, nNevadatemperat i nHawaieste tropical umed. Temperatura variaz n iulie ntre 18C n Seattle i 28C nNew Orleans, iar n ianuarie, ntre -10C la Minneapolis i 13C la Los Angeles. Cantitatea de precipitaii variaz de la peste 100cm pe coasta de est i de Sud, la 50cm n bazinul fluviului Mississippi i mai puin de 25cm n zonele muntoase din Vest. Precipitaiile sunt foarte abundente n apropierea coastei de Vest, n Washington i Oregon 80cm n zonele joase i 100150cm n zonele muntoase.Cobornd ns spre California, precipitaiile devin tot mai rare, ajungnd la o cantitate medie de 25cm n Los Angeles.HidrografiePrincipala ap curgtoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii esteMississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai muli aflueni. In S.U.A. sunt fluvii si lacuri uriase. Reteaua fluviala se numara printre cele mai intinse de pe Glob, fiind alimentata atit de apa ploilor, cit si de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte. Scurgerea riurilor este dirijata de relief, in citeva directii principale.Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950km. Izvoraste la Vest de lacul Superior la 518m altitudine strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se varsa in Golful Mexic printr-o delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume.VegetaiePduri de foioase, pduri de conifere n zona de munte i n Alaska. Vegetaie de step i vegetaie mediteranean n Florida i California, deertic n Nevada, n pdurile tropicale i Hawai.

Demografie

Statele Unite ale Americii este o ar diversificatrasialietnic. Sunt recunoscute ase rase:rasa alb,rasa indian din America,rasa nativ din Alaska,rasa asiatic,negriisauafroamericani,hawaieni nativii alte rase insulare dinPacific.Americaniisunt, clasificai ca de origine iberic sau latinoamerican i ne-iberici sau ne-latinoamericani, latinoamericanii i ibericii din SUA sunt o etnie diferit care constituie cel mai mare grup minoritar din aceast ar.Americanii Albi(nclusiv ibericii i latinoamericanii americani albi) sunt o majoritate rasial, cu o cot de 72,4% din populaia SUA, n estimrile oficiale din Programul de Estimare a Populaiei (PEP), sau 75% n Sondajele Comunitaii Americane(ACS). Spaniolii i latinoamericanii din SUA (de orice ras) reprezint 16,3% din populaie.Afroamericaniisunt cea mai mare minoritate rasial, reprezentnd 12,4% din populaie.Americanii albi sunt majoritari nfiecare regiune, atingnd cel mai nalt prag al populaiei n centrul, vestul inordulStatelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din aceast regiune central vestic sunt albi , cea mai mare rat de rspndire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dac toi americanii de culoare alb sau non-hispanici/latini) triesc nSud, mai mult ca n orice regiune. Sudul este, de asemenea, unde populatia de culoare este cel mai des intalnita sau afro-americanii sunt cel mai des ntlniti, cu o proprie de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecrui grup minoritar rmas resident n Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici i latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani i nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni i alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogai "Dou sau mai multe rase" populaie (Americani multirasiali), i 46% dintre oamenii din "alt rase".Populaia rural a sczut n ultimul secol de la 72% n1910la 16% n2010.

Orae

Economie

Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (iniial mai ales prin imigraie din Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie de frunte pe arena internaional. Totodat, statul este considerat simbolul economiei libere de pia. Datorit abundenei bogiilor naturale (crbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puin dependent de importul de energie dect majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al su l constituie culturile agricole: America este privit drept grnarul globului, iar o parte important a produciei agricole este exportat n lumea ntreag.

Conform datelor oferite de Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor Unite,n anul 2008, n economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care:

ara cunoate n ultimele decenii o accentuare a polarizrii sociale, fapt care o face s afieze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democraiile industriale avansate, din acest punct de vedere S.U.A fiind comparabil cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic i social care, dup prerea politologului Robert C. Lieberman, atac nsi fibra democraiei.[8]Economistul Thomas Sowell, pe de alt parte, citnd studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului n S.U.A. din 1996 pna in 2005", remarc gradul de mobilitate social n S.U.A., artnd c veniturile celor care n 1996 reprezentau cei mai bogati 1% au sczut cu 26% pn n 2005Organizare administrativ-teritorialStatele Unite cuprind 50state i un district federal.

Statul Colorado

Colorado este un stat situat n regiuneaRocky MountaindinStatele Unite ale Americii. Aceastea pot fi de asemenea considerate ca facand parte din regiunile de Vest i de sud-vest a Statelor Unite.

Colorado a intrat n statalitate in data de 1876 i a fost poreclit " Centennial State ". Se nvecineaz la nord cuWyoming, la sud cuNew MexicoiOklahoma, la sud-vest cuArizona, la est cuNebraskaiKansasi la vest cuUtah. Colorado este bine cunoscut pentru peisajele sale magnifice de munte, ruri, lacuri, i cmpii. Denver este capitala statului Colorado i totodata cel mai populat ora.Top obiective turistice Denver, Colorado

Colorado State Capitoleste situat la adresa 200 East Colfax Avenue in Denver, Colorado. Cladirea este o reminiscenta a mult mai mediatizatului Capitoliu al Statelor Unite. Proiectat de Elijah E. Myers, aceasta a fost construit in anii 1890 din granit alb si deschis pentru utilizare in noiembrie 1894.

Un important proiect de renovare, finantat de catre Colorado State Historical Fund, a fost inceput in 2001 si finalizat in 2009. Arhitectii de la Compania Fentress au adaugat caracteristici moderne de siguranta. Multe dintre ferestre sunt cu vitralii care infatiseaza oameni sau evenimente legate de istoria statului Colorado. Halele sunt decorate cu portrete ale fiecarui presedinte al Statelor Unite. Unul dintre contractorii pentru constructia Capitoliului Statului Colorado a fost William Douglas Richardson, figura locala proeminenta.

Denver Botanic Gardenseste situata in Cheesman Park, Denver, Colorado. Gradina se intinde pe o suprafata de 93000 m2 si contine o varietate de teme si un un amfiteatru care gazduieste diverse concerte in timpul verii.Exista trei locatii diferite care fac parte din Gradina Botanica ca un intreg. Locatia principala este pe Strada York Street; apoi o alta parte a Gradinii se afla in zona Chatfield, care dispune de lunca naturala si zone riverane, precum si de o ferma istorica. Ultima sectiune a Gradinii Botanice se afla pe Mt. Goliat, pe drumul spre Muntelele Evans, si este o gradina alpina cu flori salbatice (de-a lungul traseelor montane).Gradina Botanica din Denver are cea mai mare colectie de plante din zonele cu clima rece din intreaga lume, precum si 7 gradini diverse care includ cea mai mare parte din plantele din Colorado si statele vecine.

Confluence Parkmarcheaza zona in care aurul a fost descoperit in 1858 de catre William Greeneberry Russell. Aceasta descoperire de aur a dus la fondarea orasului Denver.Parcul include trasee de multe ori pline de pietoni, alergatori si biciclisti. Doua poduri pietonale traverseaza raul South Platte si Paraul Cherry Creek in Parcul Confluence. Marginea de est a Raului South Platte din Parcul Confluence a fost transformata intr-un loc al iubitorilor de caiac.In noptile calde de vara, martea si vinerea in parc veti putea gasi artisti interpreti sau fachiri

Denver Millennium Bridgeeste primul pod suspendat din lume care utilizeaza post-tensionarea structurii. Pilonul conic din otel se ridica la 61 de metri deasupra orizontului si este legat de puntea podului si fundatie prin cabluri din otel. Acest pod, unic in felul sau, traverseaza sinele de cale ferata la numai 8 m mai sus nivelul strazii, diferenta de nivel pe care trebuie sa o depaseasca pietonii fiind astfel minima. Millennium Bridge face legatura intre strada 16th Street Mall si Parcul Commons din Districtul Central Platte Valley, in apropiere de Union Station. Acesta este primul din cele trei poduri intre centrul orasului Denver si cartierul Highland.Lucrarile preliminare au inceput in 1999. Proiectul a fost executat de firma de inginerie structurala si civila Ove Arup & Partners, in colaborare cu firma de design arhitectural ArchitectureDenver.Antreprenorul Edward Kraemer & Sons Inc. a pus in aplicare proiectul, comandand componentele din otel la firma Colorado Bridge and Iron. La ambele capete ale podului se gasesc lifturi din sticla care transporta pietonii pana la nivelul strazii. Millennium Bridge a fost finalizat in 2002 si a fost inaugurat oficial de catre primarul Wellington Webb pe 22 aprilie.

Red Rocks Park & Amphitheatreeste o structura din piatra situata in apropierea Morrison, Colorado, in care sunt prezentate concerte in aer liber. Amfiteatrul este detinut si administrat de catre orasul Denver si este situat in Parcul Montan Red Rocks Park.La inceputul anilor 1900, John Walker Brisben a avut o viziune a artistilor - interpreti pe o scena amplasata in imprejurimile perfect acustice ale Red Rocks. Walker a produs o serie de concerte intre 1906 si 1910 pe o platforma temporara, iar de la visul sau a inceput istoria Red Rocks ca loc de divertisment.Construirea amfiteatrului a inceput in 1936 si a fost finalizata in 1941. Frumusetea si unicitatea Red Rocks Park & Amphitheatre a dus ca acesta sa devina un favorit pentru artistii interpreti.

Elitch Gardensa fost un parc de distractii in cartierul West Highland din Denver, Colorado, Statele Unite ale Americii. Pentru mai mult de un secol Elitch a fost una dintre destinatiile cele mai populare de divertisment din Colorado. Acesta a fost cunoscuta la nivel national pentru gradinile sale luxuriante, sala de bal si teatru. Parcul s-a mutat la centrul orasului Denver in 1994 si mai tarziu a devenit Six Flags Elitch Gardens (acum din nou Elitch Gardens).

Downtown Aquariumeste un acvariu public situat in Denver. Acvariul gazduieste o varietate de specii de peste si alte animale. Asociatia Colorado's Ocean Journey a fost fondat de Bill Fleming si Judy Fleming Petersen ca o entitate non-profit. Acesta a fost partial finantata printr-un imprumut de 57 milioane dolari. Facilitatea a fost deschisa la 21 iunie 1999 si a primit curand acreditare de la Asociatia Gradinilor Zoologice si Acvariilor (AZA). Desi initial numarul persoanelor care vizitau acvariul era mare, numarul acestora a scazut drastic in cateva luni.Acvariul a intrat in faliment in aprilie 2002. Landry's Restaurants Inc. a cumparat acvariul in martie 2003. Dupa achizitionare, facilitatea a ramas deschisa pentru public pana in vara anului 2005, cand a fost inchisa pentru renovare. La redeschiderea acesteia in 14 iulie 2005, unitatea a fost redenumita Downtown Aquarium.Aquariumul dispune de mai multe expozitii interactive, inclusiv un rezervor in care se pot atinge crabi potcoava si o pisica de mare. Acesta continua sa se concentreze asupra conservarii, adapostind numeroase specii pe cale de disparitie sau amenintate: 12 de specii de pesti, reptile, 6 specii de mamifere si 2 de pasari.

Pe langa principalele obiective din Denver, statul Colorado are pe teritoriul sau numeroase parcuri nationale de-a lungul Muntilor Stancosi (The Rocky Mountains)Munii Stncoi se ntind pe o lungime de 4.500 - 5.000 km avnd limea maxim de 500 - 600 km n statulColorado, iar de la parcul naional Yellowstone spre nord munii se despart n mai multe lanuri muntoase avnd limi mai mici, de circa 50 pn la 120 km.Grmad de zpad la peste 4.000 m nlime in Longs Peak in Rocky Mountains, Colorado.Munii se intind dinMexic(cu muniiSierra Volcnica Transversal,Sierra Madre del Sur,Sierra Madre Occidental iSierra Madre Oriental), prin stateleSUA:Montana,Idaho,Wyoming,ColoradoiNew Mexico, pn nCanada, unde, pe coastaOceanului Pacific, se continu cuMunii Columbiai se ncheie nAlaskacu lanurile muntoaseAlascaBrookiElias. Munii Cascadei,Cascade Mountains, iCoast Mountainsnu aparin de Munii Stncoi.Muntele cel mai nalt al lanului Munilor Stncoi esteMount McKinleydinAlaska, cu 6.194 m urmat deMount Logandin Canada cu 5.959 m iMount Elbertcu 4401 m nlime.Rocky Mountains, ce par a fi o "coloan vertebral" aAmericii de Nord, sunt de fapt continuareaAnzilor Cordilieridin America de Sud, care par a fi coloana vertebral a continentului american de sud. In Munii Stncoi se afl renumitul parc naionalYellowstone-Nationalpark numeroase centre ale sporturilor de iarn i zcminte bogate.

Californiaeste unstatfederal alStatelor Unite ale Americii. Se ntinde de-a lungul jumtii sudice acoastei de vesta Statelor Unite continentale. Cu o populaie de peste 36 de milioane de locuitori i cu o suprafa de 423.970km2(vedei cum se ncadreaz423.970de km n rndul altor ri), California este al treilea stat ca suprafa (dupAlaskaiTexas) i cel mai populat stat al SUA.Zona era locuit denativii americaninc cu mult nainte ca exploratori dinEuropas nceap a se perinda sporadic nsecolul al 16-lea.Spaniacolonizase parial statul California de azi, la sfritulanilor 1700, nainteaRzboiului mexican de independen(1810-1821). Dup aceea California a fcut parte din statul independentMexico. n timpulrzboiului mexican-american(1846-1848), colonitii americani ai regiunii s-au revoltat i au creatCalifornia Republic, un stat independent cu existen efemer. Ca urmare a ncheierii rzboiului dintre Mexico i Statele Unite, zona a revenit SUA.Goana dup aur din California(theCalifornia Gold Rush) din anul1849a adus o imens populaie de imigrani, care a permis rapid, ca n1850California s devin al31-lea stat al Statelor Unite.n ciuda unei istorice i nefondate "reputaii" de a avea o "via lejer" datorat climei extrem de blnde, n realitate californienii au fcut California de azi a aptea economie a lumii, contribuind cu circa 13% la produsul intern brut al Statelor Unite. Industriile predominante ale statului includagricultura,distraciile, manufacturarea n industria uoar,turismuli mai ales industrii diversificate att pe orizontal ct i pe vertical.Zonele economice specializate ale statului cuprind de exempluHollywood(pentru distracii),California Central Valley(pentru agricultur),Silicon Valley (pentrucomputereihigh tech) i zona viticolWine Country.

Top obiective turistice San Francisco, California

San Franciscoeste al patrulea oras, din punct de vedere al suprafetei pe care se intinde, din statul american California. In ceea ce priveste populatia, orasul ocupa locul paisprezece in topul celor mai populate orase din Statele Unite ale Americii. Ce e mai impresionant in oras este clima. Aici este cald tot timpul anului. Bineinteles, nu este la fel ca in partea de sud a statului California, dar ceea ce e clar este ca oamenii ce locuiesc aici nu trebuie sa isi cumpere echipamente de incalzire a locuintei, iar masa o iau tot timpul in aer liber.

In afara de faptul ca orasul este extrem de primitor din punct de vedere al atractiilor turistice ce atrag milioane de vizitatori anual, mai exista un lucru special ce il caracterizeaza oamenii. Toti cei care traiesc in San Francisco sunt incredibil de primitori. Aici exista blocaje de trafic doar datorita faptului ca toti vor sa acorde prioritate celorlalti. Asadar, daca aveti ocazia sa ajungeti intr-un oras precumSan Franciscoveti observa ca pentru oamenii de aici este extrem de important sa fie calmi si primitori si, mai mult decat atat, ei cunosc importanta termenuluipoliticos. In consecinta, orice fel de lucruri ati intampina in oras, cu siguranta nu va fi vorba de impolitetea sau ignoranta oamenilor.In ceea ce priveste lucrurile pe care turistii le pot vedea inSan Francisco, acestea sunt uimitoare, aici avandu-si resedinta cateva din cele mai impresionante si interesante atractii turistice din Statele Unite ale Americii.

Inchisoarea Alcatraz (golful San Francisco, CA, SUA)In mijlocul golfului San Francisco se ridica Alcatrazul, sau "Stanca". Mica insula a fos botezata La Isla de los Alcatraces (Insula Cormoranilor), in 1775, de catre exploratorul spaniol Juan de Ayala. Locul stancos lipsit de vegetatie, nu a fost folosit decat din anii 1850, cand s-a construit un far. Tot atunci, armata SUA a observat valoarea insulei ca fortificatie, ridicand o fortareata militara, folosita mai tarziu ca inchisoare pentru prizonieri de razboi.

Pana in 1912, fusese deja construita o cladire cu celule, iar in anii 1920, cladirea cu trei etaje era plina. La 12 octombrie 1933, Alcatrazula fost transferat de la Departamentul Apararii la cel al Justitiei, si in august 1934, a fost transformat in inchisoare federala de maxima securitate.De-a lungul istoriei sale de 29 de ani, a servit drept loc de detentie pentru unii dintre cei mai mari infractori, inclusiv Al Capone, George "Machine Gun" (Mitraliera), Kelly si Robert Stroud, "Birdman of Alcatraz" (Omul pasare de la Alcatraz). Poate ca inchisoarea si-a castigat renumele si ca urmare a celor 14 tentative de evadare de aici, toate anuntate "oficial" ca fiind esuate. Dintre ele, incercarea lui Frank Morris si John si Clarence Anglin, din 1962, a fost cea mai temerara, fiind ecranizata in filmul realizat la Hollywood, Evadarea de la Alcatraz. Cei trei nu au fost prinsi si s-a presupus ca s-au inecat, desi cadavrele nu le-au fost gasite niciodata. Soarta lor continua sa fie un mister.

Podul Golden Gate (San Francisco, CA, SUA)

Podul Golden Gate, unul din cele mai frumoase poduri suspendate din lume, se arcuieste deasupra intrarii in golful San Francisco. El face legatura intre oras si Marin County si este singura cale de iesire sin San Francisco spre nord, facand parte din faimoasa autostrada Route 101.

Initial, stramtoarea care face legatura dintre Oceanul Pacific si golful San Francisco putea fi traversata cu ajutorul feriboturilor, intrucat se considera ca era imposibil sa se construiasca un pod atat de imens. In final, podul a luat forma numai datorita tenacitatii lui Joseph Strauss. Primul sau proiect a fost prezentat in 1921, dar a fost respins, Strauss petrecandu-si urmatorii 10 ani perfectionandu-l. Cosntructia a inceput in 1933 si a fost terminata 4 ani mai tarziu. Strauss a murit la un an dupa ce podul a fost inaugurat oficial si, acum, statuia sa din apropiere aminteste de rolul pe care l-a jucat in lansarea acestui proiect. principalul tronson suspendat, de 1.280m, se sprijina pe doua elegante grinzi de sustinere, cu o inaltime de 227m, cele mai mari de acest gen din lume in momentul finalizarii. Din punct de vedere estetic, podul nua re egal, iar culoarea sa portocalie-purpurie contribuie la efectul general. Culoarea a fost generala de arhitectul consultant Irving Morrow si are o functie dubla, fiind in armonie cu peisajul si facand podul clar vizibil pentru vapoare pe timp de ceata. Noaptea podul este luminat cu reflectoare si raspandeste o lumina aurie care se reflecta in apele golfului, creand un efect magic.

Dupa ce a fost terminat, Golden Gate a devenit un simbol al puterii si pregresului Statelor Unite, stabilind un precedent pentru constructia altor poduri suspendate in intreaga lume. El continua sa fie unul dintre cele mai des fotografiate poduri si ofera una din cele mai magnifice privelisti de pre teritoriul Statelor Unite.

Libraria City Lights (San Francisco, CA, SUA)Libraria City Lights (Luminile Orasului),a fost infiintata in anii 1950, de poetul Lawrence Ferlinghetti, impreuna cu sociologul Peter D. Martin. Una dintre cele cateva librarii ramase independente in Statele Unite, City Lights are trei niveluri, pline cu carti, atat titluri cunoscute cat si mai obscure. Acesta este locul in care libertatea de gandire, de expresie si a cuvantului scris sunt pretite in cel mai inalt grad, fiind gazda unui continuu aflux de literati din intreaga lume. Timp de mai multi ani a servit drept "Casa literara a beatnicilor" si este strans asociata etosului libertatii, politicilor antitotalitariste si gandirii rebele.In anii 1950, poemele lui Ferlinghetti au dat glas modernismului. Cartea sa The Coney Island of the Mind, continua sa fie cea mai populara colectie de poezii din Statele Unite. In 1955, a infiintat editura City Lights Publishers, care editeaza seria de carti de poezii de buzunar. Publicarea celei de a patra carti din aceasta serie, Bufnita si alte poeme, a lui Allen Ginsberg, a dus la arestarea lui Ferlinghetti si a directorului librariei, Shigeyoshi Murao, sub acuzatia de obscenitate, iar procesul lor a adus generatia Beat in atentia mass-media. Cei doi au fost achitati cua jutorul Asociatiei Americane pentru libertatile Civile si a unor personalitati literare, procesul devenind un reper pentru modul in care a fost interpretat primul amendament la Constitutia americana, stabilind un precedent legal al dreptului de a publica opere literare controversate.

Misiunea Dolores (San Francisco, CA, SUA)Misiunea Dolores sau Misiunea San Francisco di Assisi, este situata pe una dintre strazile elegante din San Francisco, in umbra unei bazilici reconstruite. Prima misiune a fost construita nu departe de acest loc, pe malul lagunei Dolores; a fost recladita in 1782, pe actualul loc. Misiunea Dolores este cea mai veche structura inca in picioare din San Fracisco, rezistand cutremurului din 1906, care a distrus o mare parte din oras, inclusiv bazilica.Spre sfarsitul secolului XVIII, in California s-au infiintat primele misiuni crestine in scopul raspandirii cuvantului Domnului printre indigeni. Prima Misiune Dolores a avut de suferit din cauza vremii proaste si a cetii reci, venind dinspre laguna, indigenii ferindu-se sa vina in acel loc. In consecinta, s-a luat decizia de a o muta in actuala locatie. Mica si solida cladire a fost ridicata de indieni Ohlone crestinati, care i-au construit zidurile masive de trei metri din caramizi de lut, totul pe o fundatie de piatra de 1,2m. Era o caldire menita sa dureze in timp. Fatada de un alb stralucitor este simpla si gratioasa, iar interiorul, decorat cu barne din lemn de sequoia pe tavan si coloane din lemn pictat, pentru a imita marmura italiana, a ramas in mare neschimbat.Misiunea Dolores continua sa-si desfasoare activitatea. Mica cladire ocupa o pozitie esentiala in istoria orasului San Francisco, fiind prima cladire publica si nucleul in jurul caruia s-a dezvoltat orasul.

Top destinatii turistice din Statul CaliforniaParcul National Death-Valley (Valea Mortii) (California, S.U.A.)Situat n inima din Desertul Mojave, Parcul National Death-Valley se bucura de distinctia dubioasa de a fi cel mai mic, uscat si cel mai fierbinte loc din America, cu veri toride, care poate ajunge pana la 120 grade n anul 1913 au fost 134 grade. Numele sau nfricosator atrage oameni din ntreaga lume, dar ceea ce ii loveste la sosire nu este doar brutalitate zonei, ci spectaculara si variata frumusete, cu Deadman Pass si Canionul Dry Bone care este n contrast cu dealurile si muntii dramatici, precum Telescope Peak la 3,353 metri. Sub soarele desertului, sute de specii de plante si animale sunt indigene la acest mediu uscat, patruzeci dintre ele putand fi gasite doar aici si nicaieri altundeva pe pamnt.Valea nu este de fapt o vale, dar un bloc de teren care a scazut fost n mod constant ntre doua lanturi muntoase care continua sa creasca lent si alunecare n afara. Mai bine de acum 10,000 ani Valea Mortii a fost umpluta cu un lac de apa dulce, si avea o adncime de 183 metri.

Hollywood (Los Angeles, California, S.U.A.)Inca de cand pionierii show-biz-ului Cecil B. DeMille si Jesse Lasky au fost atrase aici din anul 1911, Hollywood ncetat sa mai fie un loc real si a devenit un concept, un sinonim al fanteziei, glamour-ului si ambitiei. Mult timp a fost adevarat ceea ce se zicea: faptul ca numai stelele adevarate de pe Hollywood Boulevard sunt prezente la muzeul de ceara local, insa Hollywood-ul se afla n mijlocul unui Times Square-renascentist dorind sa re-creeze emotia prosperitatii industriei.

La Mann's Chinese Theatre ( cunoscut inca precum Grauman's Chinese), puteti spune ca va plimbati literalmente pe urmele lui Charlie Chaplin, Marion Davies, Pickford Maria, si aproximativ 160 de alte vedete ale ecranului de argint din 1927 si pna n prezent, care au fost imortalizati n amprente ale mainilor, picioarelor si (suna ciudat) urma nasului apartinand lui Jimmy Duranteos. In apropiere, Hollywood Boulevard Walk of Fame onoreaza peste 2.000 staruri/vedete, incepand din 1960 si pana in prezent.

Peninsula Monterey (California, S.U.A.)Mama natura a lucrat ore suplimentare la Monterey Peninsula. PacificGrove (alias Butterfly Town) si prea-fermecatorul oras Carmel-by-the-Sea sunt atractii importante, insa vechiul oras pescaresc Monterey ramne cea mai mare atractie a peninsulei. Puteti lua parte la Festivalul de Jazz de la Monterey, un spectacol ce dureaza trei nopti si care atrage peste 500 de mari clasici din ntreaga lume, fiind cel mai vechi festival de jazz din natiune.Odata renumit pentru vnatorii de balene si sardine, Monterey a fost prima capitala a Californiei si detine mai mult de patruzeci de cladiri construite inainte de 1850. O mare atractie a regiunii este Monterey Bay Aquarium; un magic "ocean interior" care insumeaza peste 700 de specii de animale marine din Monterey Bay, inclusiv peste, vidre de mare, rechini, pinguini dar si fermecatoarele meduze.

Parcul National Yosemite (California, S.U.A.)Nici un templu construit cu minile nu se poate compara cu Yosemite", a scris naturalistul John Muir, a carui eforturi au condus la stabilirea Parcul National Yosemite n 1890. Frumusetea parcului se intinde pe 3081 km patrati, "Main Street" care este taiat de un ru si pazit de stnci din granit si cupole care se ridica la o inaltime de 610 1.220 de metri, valea Yosemite reprezentand doar 1% din suprafata parcului (desi aici se gasesc cei mai multi turisti).