UruguayTEMA 1Regim politicRepublica Uruguay a luat fiin n 1830, atunci cnd i declar independena fa de Spania. Spre deosebire de majoritatea rilor din America de Sud care s-au confruntat cu dictaturi militare violente Uruguay nu a avut parte de o dictatur militar violent. n Uruguay conducerea de ctre stat a armatei a fost pe o perioad scurt de timp, ntre 1973 i 1985. Uruguay are un regim politic democratic ncepnd cu anul 1985, dup nlturarea armatei de la conducerea statului. Uruguay este considerat cel mai democratic stat din America de Sud i una dintre cele mai liberale state din lume.[footnoteRef:1] [1: wikipedia.org [http://en.wikipedia.org/wiki/Uruguay] freedomhouse.org [http://www.freedomhouse.org/report/freedom-world/2010/uruguay]]

Constituia statului Uruguay dateaz din 1967, dar de-a lungul timpului acesteia iau fost aduse mai multe amendamente n 1989, 1994, 1996 i ultima modificare a avut loc n 2004.[footnoteRef:2] [2: wipo.int [http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=7541]]

Sistem politicRepublica Uruguay este o republic prezidenial, cu un preedinte ales pe o perioad de 5 ani i nu are dreptul la 2 mandate consecutive, dar numrul de mandate nu este restricionat. Puterea executiv aparine preedintelui care o exercit cu ajutorul Consiliului de Minitri. (art. 149, Constituia Uruguayului). Puterea legislativ este exercitat de Adunarea General (art. 83 Constituia Uruguayului) care este divizat n Camera Reprezentanilor i Senat (art. 84)[footnoteRef:3] [3: refworld.org [http://www.refworld.org/cgi-bin/texis/vtx/rwmain?page=category&category=LEGAL&publisher=&type=&coi=URY&docid=3ae6b5600&skip=0]]

freedomhouse.org: msoara democraia din punctul de vedere al drepturilor politice i libertilor civile. Notarea se face de la 1 la 7, 1 nsemnnd cel mai liber, iar 7 cel mai puin liber.Uruguay: 1,1freetheworld.com: msoar democraia din punctual de vedere al libertii economice. Notarea se face de la 1 la 10, 1 nsemnnd cea mai mic libertate economic, iar 10 cea mai mare libertate economic.Uruguay: 7,35politicalterrorscale.org: msoar nivelul democraiei n funcie de ct de violent este statul cu cetenii lui, ct de respectate sunt drepturile cetenilor. Scala de msur este de la 1 la 5, 1 fiind ca respect drepturile cetenilor, iar 5 c staul nu respect drepturile cetenilor.Amnesty Internatinal: 1US State Departament: 1

Bibliografiewikipedia.org [http://en.wikipedia.org/wiki/Uruguay] freedomhouse.org [http://www.freedomhouse.org/report/freedom-world/2010/uruguay]wipo.int [http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=7541]refworld.org [http://www.refworld.org/cgi-bin/texis/vtx/rwmain?page=category&category=LEGAL&publisher=&type=&coi=URY&docid=3ae6b5600&skip=0]TEMA 2

Uruguay-Marea Britanie. Comparaie sistem parlamentarPrincipala diferen dintre cele dou ri ncepe de la sistemul politic, parlamentar (monarhie constituional) n Marea Britanie, i prezidenial n Uruguay. Exist totui cteva asemnri ntre sistemele parlamentare are celor dou state, cum ar fi numrul de camere, ambele Parlamente avnd dou camere.De cele mai multe ori, n ambele parlamente un partid ctig majoritatea voturilor, i chiar dac nu s-ar obine o majoritate de voturi n Uruguay, faptul c Preedintele este i eful guvernului nu condiioneaz existena unei majoriti pentru formarea guvernului.n Marea Britanie eful statului este reprezentat de Prim-ministru, care poate fi demis de ctre Parlament, de cealalt parte, n Uruguay, eful statului este Preedintele care nu poate fi demis de ctre Parlament. Bibliografiecia.gov [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/uy.html] TEMA 3Instituii statale i valori politiceStatul Uruguay este un stat unitar, mprit n 19 departamente administrative. Guvernul central are ultima decizie cu privire la modul de funcionare i administrare a departamentelor. Dependena departamentelor de guvernul central reiese din articolul 301 din constituie n care se spune c Guvernele Departamentelor nu pot mprumuta bani de la instituii sau guverne strine.De asemenea orice prevedere adoptat de Guvernul Departamentului care ncalc constituia sau legile i care nu poate fi atacat n Contencios Administrativ, poate fi atacat la Camera Reprezentanilor n termen de 15 zile de la data promulgri ei, aa cum prevede articolul 303 din constituie.Republica Uruguay are un aranjament instituional prezidenial, preedintele este n acelai timp i eful statului i eful guvernului. Acesta este ales direct de ctre ceteni i nu poate fi demis, mandatul fiind pe o durat de 5 ani.n Uruguay ntlnim un model majoritar, cu un executiv puternic, puine restricii impuse societii civile i un numr mic de partide, 4 partide au intrat n parlament la ultimele alegeri. [footnoteRef:4]Acest model majoritar este foarte bine explicat i de sistemul politic prezidenial care stimuleaz acest model. Avem de a face cu clivaje transversale. [4: wikipedia.org [http://en.wikipedia.org/wiki/Uruguayan_general_election,_2009]]

Bibliografiewikipedia.org [http://en.wikipedia.org/wiki/Uruguayan_general_election,_2009]cia.gov [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/uy.html]refworld.org[http://www.refworld.org/cgi-bin/texis/vtx/rwmain?page=category&category=LEGAL&publisher=&type=&coi=URY&docid=3ae6b5600&skip=0]TEMA 4Sistemul electoralAdunarea Generala sau Parlamentul Uruguayului este bicameral compus din Camera Reprezentanilor i Senat. Camera Reprezentanilor are un total de 99 de membrii alei de ctre ceteni, iar distribuirea locurilor n Camer se realizeaz printr-un sistem proporional, iar fiecare Departament trebuie s aib cel puin doi membri n Camer (art. 88 Constituia Uruguayului). Conform art. 90 din Constituie acetia sunt alei pe o perioad de 5 ani. n Uruguay prezena la vot este obligatorie. Magnitudinea districtului variaz de la 2 pn la 3 reprezentani pe district excepie fcnd capitala Montevideo care are 41 de reprezentani i departamentul Canelones care are 15 reprezentani.[footnoteRef:5] [5: georgetown.edu [http://pdba.georgetown.edu/ElecSys/Uruguay/uruguay.html]]

Senatul are 31 de membri dintre care 30 sunt alei prin vot de ctre ceteni, iar 1 este vicepreedintele care este i membru al Senatului. Senatori sunt alei alei ntr-un district electoral unic, adic un district naional (art. 94 Constituuia Uruguayului). Articolul 95 din Constituie ne spune i modul de distribuire a voturilor, adic prin sistemul reprezentrii proporionale integrale. Senatori sunt alei pe un mandat de 5 ani.Sistemul electoral uruguyan este unul extrem de coplex, incat nici de proprii uruguayeni nu inteleg cateodata.Totusi, acesta nu este un construct artificial,ci mai degraba produsul unui procedeu istoric indelungat,pana in punctul in care,elementele cele mai importante sunt parte ale culturii urbane. Pe langa alegerea parlamentarilor, si alegerea ofiterilor organizaiilor sindicale, ale grupurilor sportive, ale grupurilor din cartier etc, sunt dominate de procedurile sistemice:vot dublu simultan,folosind deviza si subdeviza,acumularea de voturi sub deviza,lista inchisa si blocata, foaie de vot distinsa printr-un numar, reprezentare proportionala pura,partaj de sarcini pentru metoda dHont.[footnoteRef:6] [6: El sistema electoral uruguayo:descripcin y anlisisOscar A. Bottinelli.]

Se fac alegeri nationale si municipale simultan.Cetateanul are 2 foi pe care trebuie sa puna tampila. Vot in bloc( fiecare foaie trebuie sa contina toate listele cu toti candidatii. Circumscriptie unica pentru toti, cu exceptie Camera ReprezentantilorAlegerile interne din Uruguay in 2009, instanta electorala dusa la capat , in ziua de Duminica, 28 iunie a aceluiasi an.S-au prezentat 17 candidati pentru 8 partide.Concurenta reala a fost doar intre 3 partide: castigatori Jose Mujica CU Frontul General, Luis Alberto Lacalle cu Partidul National, si Pedro Bordaberry cu Partidul Colorado.Curtea Electorala a dat rezultatele votului.Ulterior, Organul Deliberativ National al fiecarui partid,a definit candidatul sau vicepresedintelui.Prin urmare au ramas stabilite formulele prezidentiale din octombrie: Jos Mujica-Danilo Astori- Frente Amplio Luis Alberto Lacalle-Jorge Larraagapor elPartido Nacional Pedro Bordaberry-Hugo de Len- Partido Colorado Pablo Mieres-Ivn Posada- Partido Independiente Ral Rodrguez-Delia Villalba-Partido Asamblea Popular

Resultados

Jos Mujica-Frente Amplio

Votos1. vuelta1.105.262

Enbalotaje1.197.6388.3%

47.96%

52.39%

Luis Alberto Lacalle-Partido Nacional

Votos1. vuelta669.942

Enbalotaje994.51048.4%

29.07%

43.51%

Pedro Bordaberry-Partido Colorado

Votos1. vuelta392.307

17.02%

Pablo Mieres-Partido Independiente

Votos1. vuelta57.360

2.49%

Ral Rodrguez da Silva-Asamblea Popular

Votos1. vuelta15.428

0.67%

Votos en blanco y nulos

Votos1. vuelta64.387

Enbalotaje93.81045.7%

2.79%

4.10%

Votos anulados

Votos1. vuelta199

0.00%

Presidente de Uruguay

TitularTabar VzquezFrente AmplioElectoJos MujicaFrente Amplio

Resultados oficiales

Elecciones legislativas de 200999 diputadospara el perodo2010-201530 senadorespara el perodo2010-2015

25 de octubrede2009

Resultados

Frente Amplio

Senadores obtenidos160%

Diputados obtenidos503.8%

Partido Nacional

Senadores obtenidos918.2%

Diputados obtenidos3016.7%

Partido Colorado

Senadores obtenidos566.7%

Diputados obtenidos1770%

Partido Independiente

Diputados obtenidos2100%

Eleccin presidencial de 2004Presidentepara el perodo2005-2009

31 de octubrede2004

TipoPresidencial

Demografa electoral

Hab. inscritos2.488.004

Votantes2.229.611

Participacin

89.61%

Resultados

Tabar Vzquez-Frente Amplio

Votos1.124.761

50.45%

Jorge Larraaga-Partido Nacional

Votos764.739

34.30%

Guillermo Stirling-Partido Colorado

Votos231.036

10.36%

Presidente de Uruguay

TitularJorge BatllePartido ColoradoElectoTabar VzquezFrente Amplio

BIBLIOGRAFIE:http://es.wikipedia.org/wiki/Elecciones_presidenciales_de_Uruguay_de_2004http://es.wikipedia.org/wiki/Elecciones_presidenciales_de_Uruguay_de_2009El sistema electoral uruguayo:descripcin y anlisisOscar A. BottinellGross Espiell, Hctor(1993).Revista uruguaya de Derecho Constitucional y Poltico.. Montevideo.

TEMA 5Sistemul de partideUruguay are un sistem de partide foarte consolidat, stabil, cu fluctuatii electorale foarte joase. Actual, 4 partide sunt reprezentate in Parlament: Frontul Amplu, Partidul National, Partidul Colorado si Partidul Independent.Aceste 4 partide plus Congresul Poporului, au participat la alegerile din 2009.Istoric:1836-1984- Bipartidism acompaniat de partide mai mici.1984-pluripartidismConform Legii nr 18485, din 11 mai 2009 (seciunile 1, 2 i 3), Curtea Electorala,reglementeaza modul in care partidele politice se pot inscrie.Pentru a funda un partid politic, trebuie sa se mearga mai intai in fata Curtii Electorale,semnaturile cetatenilor care sustin formarea acelor partide.cu o cantitate care nu este inferioara unui procent de 0,5 de milioane din totatul de persoane cu drept de vot,si care au votat la ultimele alegeri nationale.Daca se formeaza un partid nou, timpul de prezentare este cu 150 de zile inainte de alegerile primare.ALEGERILE DIN 2004La alegerile din 2004, pe ziua de 27 iunie, s-au prezentat 10 partide politice.PartidulCandidatul alesVoturiProcente

Frontul AmploTabar Vzquez454.01142,76%

Partidul NationalJorge Larraaga440.77441,52%

Partidul ColoradoGuillermo Stirling159.28015,00%

Partidul IndependentPablo Mieres2.6650,25%

Partidul IntrasingentVctor Lissidini1.7950,17%

Uniunea CivicaAldo Lamorte1.1510,11%

Partidul LiberalJulio Vera1.0220,10%

Partidul MuncitorlorRafael Fernndez5580,05%

Partidul GAC Alternativa la SchimbareArmando Val2930,03%

Partidul UmanistWalter Rocca1180,01%

ALEGERILE DIN 2009La alegerile din 2009, pe ziua de 28 iunie, s-au prezentat 8 partide.PartideleCandidatul alesVoturiProcente

Partidul NationalLuis Alberto Lacalle491.86245,97%

Frontul AmpluJos Mujica441.04341,22%

Partidul ColoradoPedro Bordaberry128.52312,01%

Adunarea PopularaRal Rodrguez da Silva4.1730,39%

Partidul IndependentPablo Mieres3.4170,32%

Partidul MuncitorilorRafael Fernndez3360,03%

Patru Puncte CardinaleAlejandro Snchez2820,02%

Comisioane Utilitare AntiimpreialisteMario Rossi Garretano2660,02%

Ultimele 3 Partide nu au reusit sa treaca pragul si sa castige un loc in Parlament.La alegerile din 2014 vor participa urmatoarele partide: Frente Amplio Partido Nacional Partido Colorado Partido Independiente Unidad Popular Partido Ecologista Radical Intransigente Unin para el Cambio Partido Unidos Partido Liberal Libertario Partido de los Trabajadores Partido Pirata Partido Verde del UruguayPartidele sunt competitive,cu tipul de competitie cetripetal, si sunt ierarhice.BIBLIOGRAFIE:El sistema de partidos polticos en Uruguay Julio BARREIROUniversidad de la Repblica, Montevideo Working Paper n.65 Barcelona 1993http://es.wikipedia.org/wiki/Partidos_pol%C3%ADticos_en_Uruguay

TEMA 6Sisteme de grupuri de interese.Corporatism democratic: Desi in unele cazuri grupurile diferite se mobilizeaza pentru acelasi interes, in majoritatea cazurilor, grupurile de interes care se mobilizeaza in Uruguay sunt exact cei cu problema. Nu vine in ajutorul sau un alt grup, asa cum o sa demonstrez si mai jos.

Un prim caz care se face remarcat in Uruguay este cel al Problemelor sociale si de mediu fara discernamant din anul 2006, ziua de 2 august. Cetatenii din Rocha se duc in fata Senatului. Ei sunt nemultumiti de faptul ca Guvernul, vrea sa planteze seminte de eucalipt pe un teritoriu pe care locuisera anerior 25 de familii. Conform acestora, plantatia polueaza solul cat si ajuta la denaturarea muncii agricole a cetatenilor,desloca omul de locuinta, de sanatate,de mediul rural, mancare etc.Un alt caz in care s-au activat grupurile de interes este cel al legalizarii drogurilor. Cetatenii s-au strans in fata senatului, cu foi de marijuana in mana, in anul 2012, 9 decembrie. Ulterior, a fost aprobata, devenind prima tara din America care legalizase consumul de droguri, de venind si cea mai democratica in acelasi timp. Grupurile care s-au activat, sunt diferite( rockeri, oameni ai strazii, rapperi etc).BIBLIOGRAFIE:http://www.ecoportal.net/Eco-Noticias/Problemas_ambientales_y_sociales_en_Uruguay_por_la_forestacion_indiscriminada._Ciudadanos_de_Rocha_en_el_Senadohttp://www.radiomundial.com.ve/article/mujica-da-marcha-atr%C3%A1s-en-su-proyecto-de-legalizar-la-marihuana-en-uruguayhttp://www.guayubira.org.uy/plantaciones/RochaSenado.pdf

TEMA 7Relatia dintre birocratia centrala si cea locala.Fiind prima tara considerata democrata din America, birocratia acesteia se bazeaza pe modelul lui Weber, ca majoritatea dintre birocratiile lumii moderne.Birocratia este descentralizata. Nu exista o singura autoritate central in care toata puterea este concentrate. Aceste autoritati si-au deplasat activitatea si spre cele din plan local, situatie in care se comunica foarte bine intre ele, fiind un system functinabil, desi populatia Uruguay-ului, depaseste peste putin 3 milioane de persoane.Ba mai mult, Presedintele Jose Mujica, vrea sa initieze o reforma administrativa care sa ofere mai multe posture publice, organizatii, primarii. Desi in ultimii 5 ani, procentul functionarilor publici a crescut cu 20%.Un exemplu bun care demonstreaza ca birocratia Uruguay-ului este una functionabila, sunt tinerii care migreaza din Spania in special, cu scopul de a scapa de conditiile grele din perioada crizei, si pentru asi gasi de lucru. Sunt sute astfel de cazuri. Datele statisticilor arata ca doar 75.000 din populatie este compusa din italieni, plus alte nationalitati. Fiind mai accesibilia, tinerii prefera migreze aici, datorita traiului mai bun. Sustin ei , ca pe langa faptul ca este o tara linistita, demersul actelor, folositoare pentru angajare , este unul foarte simplu, fata de Europa. Administratia este eficienta, si totul se misca foarte repede, semn ca birocratia este una functionabila.O reform de interes, nc n dezbatere, dar a crei adoptare ntmpin dificulti inclusiv din partea sectoarelor radicale de stnga, este reforma statului (introducerea unui al treilea nivel administrativ prin nfiinarea de primrii n toate localitile i continuarea descentralizrii, reducerea vrstei de pensionare a funcionarilor publici de la 70 la 65 ani i eliminarea inamovibilitii acestora prin asigurarea mobilitii orizontale, flexibilizarea contractelor, evaluarea activitii i salarii variabile n funcie de aceasta, administrarea intreprinderilor publice n regim de management privat, paralel cu eliminarea parial a monopolurilor statului etc.).[footnoteRef:7] [7: Consulul onorific al Uruguay la Bucuresti, date generale]

BIBLIOGRAFIE:http://www.taringa.net/posts/noticias/15301865/Espanoles-llegan-a-Uruguay-y-se-quejan-de-la-burocracia.htmlLaura Zuvanic, Mercedes Iacoviello La burocracia en Amrica Latinahttp://www.uruguay.ro/index.php?module=Pagesetter&func=viewpub&tid=2&pid=2