URSUDR.

HIOPU

INTRODUCERE

iI ODIAGNOSTI

Editura FundatieiH S

~2002 -

iCI

Editor:PROF. DR. CONSTANTIN RUSU

Corectura:EMIL CANDEL

Tehnoredactarecomputerizare:COSTIANA IONITA

Toatedrepturilesunt rezervateEDITURIi FUNDATIEI HUMANITAS

IMPRIMAT IN ROMANIATIPOGRAFIA "SEMNE '94"

ISBN 973-85164-47

BUCURE9TI - 2002

INTRODUCERE

Necesitateade a alcatui0 luerareutila, eu privire la psihodiagnozapentru studenti~i psihologii speciali~tide teren,nc-a pus in fata unorproblemecomplicate,chiar ~idupace am publicatdoua editii ale acesteilucdiri,singulare,peatunci,in literaturadespecialitateromaneasea.

Acesteas-au petreeutprin 1970 ~i, apoi, in 1976. Instrumentelepsihodiagnosticeerauf010site,ir. aeelevremuri,doarin clinieilepsihiatrice~iin unele intreprinderiin care existaun grad importantde periclitate,inexereitareaprofesiilor. Era 0 perioadade difuzareoarecumneortodoxaateste10r.Toateacesteasepetreceaupefondul~iI:coulinterdictieitestelor,prin1936,in colosul sovietic~irisipireapsihologi10rdin intreprinderi,masuriUl111atede 0 maresuspectarea psih010gilorpsihodiagnosticieni.Masura semotivaprin ideeadeprotejarepoliticaa c1aseimuncitoaredetentativadea seleza drepturilede al1seegaleprofesionale.Totu~i,treptat,incepuserasa sedifuzezechiar~iin publicistica1argatesteimprovizatesubformadejocuri ~ighicitori,uneori interesante,dar nevalidate,confOlIDregulilorce existainprivinta acestor instrumentede evaluarepsih010gica.Aveau, oarecare,eireulatieearndouaduzinideteste,traduse,maiales,dinfraneeza.

Au inceput,treptat,sa devinade interestestemai diverse.Se tindeaspre experientade dinainteacelui de-al doilca razboi mondial.Exista, inaeeastaprivinta,0 traditieconsolidata,carese conservaprin laboratoareleuniversitaremai ales,careerauprivitechiar~iin intreprinderieu oareearebunavointa.Emu, apoi,teste~iin unelerevistedemarecireulatie,eaexpresiiale cre~teriiinteresuluifata de ceeace se petreceain Occident,'in tariledezvoltate.Incepuse~i lansareade schimburide idei ~i informatii prinrevistelede specialitate(totmai numeroase),darcircula~i0 implicatiemaiveche,interesanta,ce conservaevenimentelegatede integrareapsihologilorromaniin dezvoltareapsihologiei~ia instrumentelorde lucru, la sfar~itulsecoluluiXIX ~iinceputulceluide-alXX-lea.

Relativ consistentenumericau fost activitatile~i contacteleunorpsihologiromanicu psihologiajun~i,apoi,de renumein Laboratorulde laLeipzig, infiintat de W. Wundt, in 1879. Este yorba, mai ales, de C.Raduleseu-Motru,FI. $teftmescu-Goanga,E. Gruber, care au vizitatlaboratorulde la Leipzig ~iauefectuatacolodiseutiii cercetarii lucraridedoctorat,publicatein revistainitiatadeW. Wundt"PhilosophischeStudien",care a devenit,in 1903,"PsychologischeStudien".intor~iin tara,ace~tipsihologiau continuatlegaturileeu laboratoruJlui W. Wundt,dar~icu altipsihologi,care,ca ~iei, au devenitpurtatoriidestinuluipsihologieilor. LalaboratoruldinLeipzigaufost,deasemenea,(in eonditiisimilarecuaceleaalepsihologilorromani)~ipsihologidin altenumeroaset:1ri,printrecare:Stanley

'"

.)

4Hall (1846-1924),J. McKeenCattell(1905-1977),Ed. Titchener(1867-1927),F. Kraepelin(1856-1926),B. Bourdon(1860-1943),A Michotte(1881-1965)~imulti altii. Aparusegeneratiaactivaa intemeietorilorde laboratoare,deconferinte~i congrese~i de asociatiinationale.Au existat,la inceputulsecoluluiXX, ~ialtelegaturiintrepsihologiiromani~icei din altetari.

Printre altele,a existat0 corespondentaintre Titu Maiorescu~iA.Binet,in urmacareiaA. Bineta venitin Romania(1895)cu fiice1esale~iatinut conferintela Universitateadin Bucurqti. Consistenteau fost ~raltecontactealepsihologilorromanicu ceidin strainatateavestica.Printrealtii, afostN. Vaschide(1873-1907),careapleeateuBinet,in 1895,la Paris,undearamas~ia desm~urat0 bogataviata~tiintifiea(chiar~ila Laboratorulde laSorbona)l.

Psihologiaa ineeputsasedezvolteintensivin secolulXX, maiales.In1934,s-ainfiintatSocietateaRomanadeCercetariPsihologice,din initiativalui C. Radulescu-Motru$i colaboratorulsau1.M. Nestor,dar $i publicarearevisteiAnalele de Psihologie,in Bucure$ti.In 1937,$i-a inceputaparitiarevistaJurnal dePsihotelmica,infiintatade1.M. Nestor,tot la Bucure$ti,iarpesteun an a aparutRevistade Psihologiede la Cluj, infiintatade catreFl.$temnescu-Goanga.Pesteun alt an,s-ainfiintatInstitutulPsihotehnicMilitar(1939-1940),condusdeLt. Col. C. Atanasiu(Bucure~ti).In timpulceluide-aldoilearazboimondial,Universitateadela Cluj atrebuitsasemutela Sibiu,inurmaocupatieiArdealuluideNord,~is-areintorsla Cluj abiaduparazboi.

Dupa primul razboi mondial, s-au constituit centre psihologicemoderne la Bucure~ti,Cluj ~i Ia~i, sub conducereaunor remarcabiliintelectuali~i,maiales,a celorcaretrecuseraprinLaboratoruldela Leipzig.A avutloc 0 perioadagrea,ca dupaoricerazboidevastator,dartreptatauinceputsasereconsolidezeplanuriderefacereaUniversitatilor.La CatedradelaBucure~tisea~teptauschimbari.

L-am intaInit la Washington,in vara Iui 1949,pe Mihai Ralea,ambasadoral Romanieiin S.U.A., membrual AcademieiRomane.I sesolicitaserevenireain tara,~iimplicareasaIntr-oreorganizareconstructivaaCatedreide Psihologie,de la Bucure~ti.Am discutat,impreuna,0 seriedeproieetelegatede infiintareaunorrevistedepsihologie,de organizareaunuiinstitutde psihologie,toatesub egidaAcademiei,ca ~idespreextindereatipurilor de cursuri Ia Catedra de Psihologie ~.a.Toamna, a inceputrestructurareaCatedreidePsihologiedin Bucure~ti.Membraa Catedreidinacelan, amfost implicatain echipelece aupus in acfiuneplanurileexpusemaisus.Au aparut,perand,revisteledepsihologie(unain limbaromana,eurezumatein limbi straine,i apoialtain limbi straine,franeeza,engleza,rusa).

] Am semnala~ifaptuldiD. Wechsler,dar~iIacobMorenoaufostpsihologiamericanideorigineromani!.

),

)eJ

A fost infiintat~iInstitutulde Psihologiedin Romania.Am fost,in aceiani,adjunetaCatedrei~i~efde sectiela lnstitutulde Psihologie.In 1966,i-amspusprofesoruluieaa$vreasa !inemun cursdepsihodiagnoza.Pacusemunstagiula C.I.E. (CentreIntel11ationalde l'Enfant), la Paris~iluasemlegi:ituracu prof.Zazzo,euD-naZazzo~icu altepersoanedin echipaacestora.Mi-auspus$i librariain careexistauincalucrariimportantedepsihologie.A$ami s-a consolidatideea de a elabora ~i 0 luerarecare sa fie suportpentrucuno~tintelemodel11edepsihodiagnostie.In acestcontext,a aparut,in 1970,prima edilie a lucrarii lntroducerein psihodiagnostic,la TipografiaUniversitalii.Deja crescusemarja de acceptarea acestuicurs. Cursul depsihodiagnostica inceputsasetina~ila Universitatiledin Cluj ~idin la~i.In1972,aaparut0 lucrareprivindpsihodiagnoza,aMarianeiRO$ca(Cluj).

Dupa moartea nea$teptataa profesorului Mihai Ralea (1964),eonducereaInstitutuluia fost preluatade Alexandru RO$ca.A urmat 0perioadadelicatapentru$tiintelepsihologice,dupa1982,in mmadesfiintariiInstitutuluidePsihologie,pecriteriipolitice.Revisteledepsihologie,al carol'sediuerala lnstitutuldePsihologie,aufostsalvatedeautoareaacesteilucrari,impreunaeu Paul Popescu-Neveanu$i Emil Verza, $i dusela CatedradePsihologie.Dupa0 perioadade lntarziere(ces-arecuperat),celedouarevisteauinceputsaaparasubaceea$icoperta,in modconstant.La unmomentdat,atrebuitsa ma preocup$i de sponsorizarealor. A continuat$i sehimbuleurevistelestraine,din toatecontinentele(1984-1989),in numarde 71. S-arealizat$i 0 noualegaturacu psihologiaoccidentala,prin constituireaSectieiRomane a Asociariei Psihologilor, care lupta pentru pace. (Am fostreprezentantaIn BirouI, Intel11ational,din partea Romaniei, fiindeoordonatoareaproiectului $i programuluiacestei asocialii). S-au tinuteonferinte,peaceastatema,$i s-aueonsacratprimelepaginidin RevisteledePsihologieacesteiprobleme,panaIn 1991.

Intretimp,psihologias-a dezvoltatfoartemultoNumeroaselecurentepsihologice,constituitein prime1edeceniialesecoluluial XX-lea, preocupatededenominalizari$i optiuniprivindmodelulpsihic,careserespingeausauseignorauintreele(behaviorismul,structuralismul,gestaltismul,functionalismul$i, mai ales, freudismul)au dat na$terela conturareade noi probleme~idomeniice au cOl1solidatmodelulpsihic, implicatiiledezvoltariipsihice$itematicaacesteia,dar $i aportul social $i importantapsihologieiin viatasociala.Fermentatiade idei din psihologiamodernaa avutun maresuportincercetarileefectuate,printre altii de medici, biologi, fiziologi, dar $i desociologi, pedagogi$i chiar teologi. De mare folos au fost congreseleinternationale,Ia care au participatdelegatiidin Romania- la Bruxelles,Copenhaga,Paris,Londraetc.,dar~ila Montreal,la Moscova$iIa CasaAlba.Informatiile$tiintificeadusede eei carefaceaupartedin delegatiiau inceput

5

sacirculemai rapid~isafie mai consistente~imai altfelprivite.Se simtea,totu~i,lipsalnstitutuluidePsihologie~ia cercetarilordemaimareanvergura~imai legatedenucleeleinterogatiilordeultimaoradin psihologiamodemiLIn acesteconditiise aflapsihologia,in anul 1989.Dupaacelan,al marilorschimbaristructuraleale vietii social-economicedin Romania,AsociatiaPsihologilor s-a destramat~i s-au creattendintede formarede asociatiiregionale.Dintreacestea,ceamai activa~imaibineorganizataa fostechipade la Timi~oaraj,care a tinut CongreseNationaleanualede maretinuta~tiintifica.Erau, insa, de recuperatmultecaracteristici~iaspectelegatedediminuareastatutuluiPsihologiei romane~tide dupa 1982.ReinfiintarealnstitutuluidePsihologie,decatre0 comisiela careamparticipat,a creatnoisperante.Aceastacu atatmai bine cu cat,dupa1989,s-aucreatnumeroaseuniversitatiparticulare,muItedintree1eavandCatedredepsihologie,ceeaceindica0 cre~terea interesuluipentruacestdomeniu.In genere,psihologiamodemaa devenit0 necesitate,maialesin treidomeniimaiIargi.Estevorba,pe de 0 pat1e,de domeniul5co1ilor,in al doilearandde domeniulorientariiscolare~iselectieiprofesionale,~i,in al treilearand,depsihopatologie.

In domeniul~colilor,a devenitdemareinteresgestiuneainteligentei,ca structurapsihica implicata in proceselede invatare.Obligativitateainvatamantuluiprimar pentru alfabetizareaintregii populatii, in primajumatatea secoluluiXX, a generatnecesitateatestariiinteligenteipentrutratareaindividualizataa copiilor cu handicapintelectual(mai ales), carecreauintarzierideprogresin invatarea copiilorcu inteligentanom1ala.S-auconstituit~colispecialepentruhandicapati.Studiileasuprainteligenteiatatdinpunctdevedereal nivelului,cat~ial fom1elorei audevenitnumeroase~iaupus in evidentadoua aspectedeosebitde importal1te.In primul rand, cainteligentaaremuItecaracteristicispecifice(modelullui Guilford a impusaceastaidee),~iin al doilearandcaexista0 dezvoltaresecularaa inteligentei,carearecre~terimaisemnificativedela unsecollaaltul.In acestcontext,s-audiversificat~e01ile,auaparut,in uneletari,~colipentrucopii dotali(Canada,printrealtele),dar~ipentrucopii subdotati,handicapati,cu tendintacacei cuintelectde limita sa fie, pe cat posibil, asimilali in primele treptedeinviWimantin ~colileobi~nuite.S-au creat~colicu profil umanist~i euprofilurimaiaccentuateprofesionalsaupedagogic.

Ratamaredeschimbarialeprofesiilor,datoritaprogresuluigeneratdeRevolutia tehnico-~tiintifieaa impus problemainvatarii permanente~icerinteleunei selectii profesionalemodeme.Toate acesteproblemes-auconturatcanoi schimbari~inoi cerintedeproiecte,programe,investigatii.In

] Universitateade la Cluj a mai tinut Conferin!aNa!ionaHi,ca ~icea de la Bucure~ti.Innoiembrie2001,va avealoe 0 eonferintiina!ionaliila Bueure~ti,organizatiide Prof GoluMihai,capre~edinteal AsoeiatieiPsihologilor.

6

~a,fa

la.

or

la;nlata

Ie

:a

)1

eea

!

acestcontext,am daborataceastalucrareIn caream condensat0 cantitatemare de informatii eu tentemai pragmatice,pentru a raspundemarilorsolicitaripusein fatapsihologieideviatasociala.

Ritmulaleli al Revolutieitehnico-~tiintificealimenteaza,raraindoiala,progresul,darare~iefecteinverse,cepornescdela cre~tereadificultatilordeadaptarela acesta;acest fapt se manifestaprin crqterea gradului deagresivitate~iviolenta,deneadaptarepediferitepaliereincarescad"notelelapurtare".Se nasc$1nior profesii,dar $i interese~iidealuri,cresc,statistic,crizelefamiliale,crizelepsihiatricealeoamenilor,sedegradeazatendintaspreidealuri sociale,se schimbastBul de viata,ofertele$i dificultati1ede a Iec8.$tiga,cre~teinteligenta$icreativitateaumana,memoria~iatentiaoamenilorsub presiuneabombardariicu informatii,cre$tecuriozitatea$i dorintade agasi mai multa lini~te~ide traire luminoasaa vietii, fapt ce alimenteaza"complexulcalatoriei",dar$ispiritulcreatival oamenilor(in directiibunesaurele).

Prin aceasta lucrare, dorim sa facem 0 oferta de cuno$tinteinfurmative,privindpsihodiagnoza,acestinstrumentarcomplexdeevaluareacondiliei umanecu nenumaratelesale fatete,cu potentialitatideschisesauinchise,dar $i cu tarde care trebuieeliminate,analizatetot mai profund,pentrua IegasipunctuldeInsanato~ire.

In obiectivullucrarii $i al intentiilornoastresta$i faptulde a oferipsihodiagnosticianului,din zilele noastre,un stocde informatii,ca suport$icanditiedemeditatie,privindceeace sepoatefacein cazuriconcrete,$i a fiprovocatpentruadescoperices-armaiputearealizain acestdomeniu.

Psihodiagnosticianuldin zilele noastretrebuiesa aiba 0 gamadecuno$tinteseeventiale, sa cunoascavaloarea$i modul de folosirea catmaimultor tepJ1icipsihodiagnostice,prin care sa i se stabileasdl.$i sa i seconsolidezeeornpetentelede specialistremarcabilintr-unanumitdomeniu$icaresaparticipela progresulsocial.El trebuiesa-~iasumeresponsabilitateapecare0 solicitaidealulsauprofesional,ceseconstituie,dacaseconstituie,Inaniiuniversitari.A~adar,exista0 solicitaresociala,dar$imorali'la psihologieica~tiintaaplicativa,careseexprimaprintreimariobligatiiconcrete.

Prima esteaceeade a mari gamade cuno~tinteprivind structurilepsihice,dezvoltarealor, constelatii1epsihicefavorizatedeprocesuldezvoItarii~iprogresuluisocial, iar acestfapt se realizeazaprin extindereaaplicariideteste,implicandu-sein cercetaricomplexe.Psihodiagnozaalimenteazaeunoicuno~tintetoatedomeniilepsihologiei.

Al doilea abiectiv11constituiesarcinade a contribuila valorizarea

competentelor,pril1selectarea~iierarhizareaacestora,~iestelegatdeselectia~i orientarea~colara~iprofesionala,pe care oriee psihologtrebuiesa IecunoasdLFieca:n;;omare0 dezvoltarearmonioasasauneannonioasa,fonnata

~!

deasimetriifunctionalepsihicesaucuunpsihicechilibrat.Psihologultesteazaacestpsihicnu doardedragulevaluarii,ci, maiales,pentrua se intervenilatimp,pentrua sestimulasauechilibradezvoltareapsihicadizarmol1ica,printestede cuno~tinte,interese,inteligenta~i creativitate,dar ~i de atentie,atitudini~i personalitate- pe de-o parte,pentrua imbunatatiproceseleformativecat mai de timpuriu, iar pe de alta parte, in cat mai mareconcordantacuprofilulprofesiuniiin caresubiectultestatvafi implicat.

A treiaproblemadeprim ordin,aflaHiinobiectiv,esteaceeaa testariipersoaneloraflate in dificultatesau subefectul stresului,a frustrarilor,depresiilor,tendintelorsprehandicapcultural- pentrua servicazurilormaiu~oaredepsihopatologie,dar~ipentruprevenireacazurilormaigrave,pecatposibil.Exista0 mailargaimplica!ieatestelor~iprobelorpsihologicedetoatefelurile,in aceastavastaproblema.

In finalul evaluarilor,psihologultrebuiesa formuleze0 decizie~i0recomandare.In cazul testarilor din zona aceasta,decizia este foarteimportanta,ca ~irecomandarea,dealtfel.Dardespretoateacesteayomrevenipeparcursullucrarii.

o sarcinadeosebitaa psihodiagnosticianuluiesteaceeade a fi fOalteatent~iconstructivin domeniultestelorfolosite,deoareceexista0 latentaperimarea optimeifunc!ionalita!ia testelor.Valoarealor este,oarecum,temporala,datoritaritmuluialertal Revolu!ieitehnico-~tiintifice~ia efectelorderefluxaleacesteia,fiecaregeneratietrecandprin transformari,conversiideatitudini,competen!e~istocuride cuno~tintemai numeroase~imai noi etc.etc.Exista0 dezvoltaresecularaa omului,conturatacu potentialvalid, in adouajumatatea secoluluiXX. In ultima decadaa acestuia,s-a impus 0putemica~icomplexaconversiedeatitudini,in urmaRevolutieidin 1989,inRomania.Adaptareala aceasta,solicita0 mai complexa angajareintr-unaltstil de existenta,in reformestructurale,legislatiecorespunzatoareetc.,darexista$i 0 profundareformaa invatamantului,careestein desta$urare(incaneterminata).Si sistemelede evaluares-aumodificat~isestabilizeazaintr-onouastructura.Deaceea,estenecesara0 informatiemai largaprivindtestarea(tipuriledetestecaresuntmai sensibile),darmaiales,intensificareaoperanicu acestea,efectuareade cercetari,tarade carenu esteposibila0 reala$ibenefidiliniedeprogreso

Prin urmare,in lucrare se va insistape dosarulpsihologic~i pecategoriiledetesteexistente,pentrua selargiinformatiapsihologilorIn acestdomeniu.Cunoa~tereaa catmainumeroasetesteare0 foartemareimportantapentru dezvoltareacaracteristicilorunui psihodiagnosticianmodem - ~iaceastapentrucatesteleauincorporate,in structuralor, strategiicomplexedesondarea caracteristicilorpsihice. Trebuie, apoi, sa fie foarte claramodalitateade a folosi testele- adica testarealor organizata.Exista

8

la

laIIIe,Ie

"e

11

r,11

Ite

)'>"

numeroaseregulice trebuierespectate,pentruca 0 psihodiagnozasafie utila$icorecta.

In final, mai subliniem faptul ca aceasUilucrare, centratiipeproblemeledebazaalepsihodiagnozei,arecaobiectiv,in afaradeceeaceamsubliniatpa.l1aaeum('in aceastaintroducere),~i sarcinade a-I abilita pepsihologi in a eonstrui,adapta$i perfec!ionateste.Aceastaeste0 cerintafoarteimportanta,deoareeeexistadiferentede fond lntrepopulatiaUmara$ipopulafiade diferitevarste,matura,in toatefarile;lntreeei carelocuiescinora~e,in metropole$ieeidela sate,intrefemei$ibarbati,dar$idiferentelntreeeieetraiescin mediideeulturamaidezvoltate$iceidinmediideculturamaiprimitive.

In aceastiicarte,ne-ampropus atingereaa $aseobiective.Primul ar fifolosireatestelor$i diagnosticareapsihica in toatacomplexitatea(inc1usivdosarulpsihologic),pentrua stabili echilibresau fragilitati$i dezechilibrepsihice (de la caz la caz, sau pe grup). In aI doilea rand, estenecesarastudiereatestelormai sensibile$i folosirealor. In al treilearand,necesitateaorganizariiunorprogramede strategiidefolosirea testelor,cu recomandarilelor - ~iuneoricu informatiilesimlitecanecesare.

Alte douaobiectiveale lucrarii se referala organizareade studii ~icercetariin vedereacontrolarii,pe de-oparte,a prognozelor,iar pe de aHaparte,pentrua studiasensibilitatea,in timp, a testelor$i ordinealor deperimare.Al ~aseleaobiectivsereferala exercitarea~iformareacapacitatiideinterpretarea datelordin dosar~ia celordin cercetareaperiodicapsihologica;abilitarein a fi folosite.Faraindoiala,acesteob1ectivenusuntu~orderealizat,dareucevaefoftsepoaterezolvaoriceproiectdelucrn.

Tin samu1tumesc,in finalul acesteiintroduceri,colegilormd careauefectuat~iaucreat0 atmosferapermeabila~iconstructiva,pecatposibil,prindiscu!ii~iimplicatii- mai alesin conversatiilelegatedetezede doctorat~iliste de proiectepentrustudenti$i pentrucei ce fac cercetari- la nivel demaster.Psihologiamodemase poatedezvoltanumai printr-o permanentacercetare~iimplicarein numeroaseleproblemealeomuluiviu ~iconcret,alecapacitatilorIui adaptive,alestatutelorpecareIe c~tiga~ialimenteaza,dar~iprintr-o secretaalianta eu spiritul cerceti'irii,ce mereu incepe i mereudescoperapeomulzilelornoastre- acestnecunoscut.

Prof.univ.dr.Ursula ~chiopu.Bucure~ti2002

9

PARTEAI

ISTORIA SUCCINTA.A DEZVOLTARII

PSIHOLOGIEI SI PSIHODIAGNOZEI

CAPITOLULI

EFORTURILE NASTERII SI DEZVOLTAREA

PSIHOLOGIEI MODERNE

Fiecareom este,1ntr-ooarecaremasura,psiholog intuitiv. Poatesesizatrairilecelordinjurul sau~ialesinelui,totfelul deintelTelatiisocialealesalesaualealtora,dinviatadefiecarezi.

Aceastametodologieascunsa,darperfeqionatasecular,acreat,insa,informatiiuria~eprivindOMUL, dar~ifatetenumeroasealepsi~iculuisau,cuno~tintecareau foststocatein arte~i,maiales,in literatura.In epopeilelumii antice,au fost reprezentateportretisticifoartecomplexede oameni,potentialexistentiin timpulcreatieiepopeilor,careaureprezentattrairi deexperienteumane,de obiceidramatice,in careoameniicautauadevaruJ,virtutea~ifericirea- ~iseintalneaucudestinul,decelemaimulteori, dur~ineindurator.

Literaturaa dezvoltat,treptat,prin scrierilelui Sofocle~iEuripide,prin cele ale lui DanteAlighieri (1nstralucitasa Divina Comedie), prinscrierilelui Petrarca,prinpoeziasadedragoste,prin operelelui Boccaccio,cevamai tarziu,~iapoiprin operalui Rabelais,numeroaseportretistici,0pern1anentaluptaa omuluicu destinul,in operalui Moliere ori aceeaa luiShakespeare.Nu putemignorafaptulca prin picturas-auexprimatformestralucitedescenariilegatedeom.~iportretisticafoartediferitaatraversariitimpuluide catresculpturalui Michelangelo,pe de altaparte,opereleluiRubens,Velasquez,Rembrandtetc.,caredezvaluie,de asemenea,omul infatavietiicucapcanele~ifeeriilesale.

Se poateciti in aceastabogatiea imaginatieiumane(deimplicatie,dupaOsborn),caa avut~iareloc 0 uria~a~icontinuaconversiedeatitudinialeconditieiumane,maialesincepanddin secolulal XVIII-lea, secolce aaduscu sine 0 nouamentalitatelegatade triumfuleforturiloromului. In1789,~tiinta~iomulaudobanditdreptuldecontributiesociala~i~tiintifidLOmul$i libertateasaaudevenitsubiectedeprimordinin paginilefilosofiei,domeniulprin cares-aucreatritmurifoartealertede dezvoltareculturala,sociala~ipolitica.Au inceputsasedezvoltefilosofiaistoriei,adrepturilor,a

12

liberHilii.Apoi, opere1elui Baudelaire,eeleale lui Rimbaudauinceputsaprezinteun alt om, omul intratin nenumaratelupteeudiferiteimprejurari,~i,treptat,a aparutomulinvingator,carei~ifiiure~tedestinul~icarevreasasecunoasca~ipeelinsu~i.

Pentrutentative1edeconstituireapsihologiei,incadin secoleleXIV~iXV, prezintainteresunpsihologmultdiscutat.

Este yorba de Parace1sus(1493-1541),care a diutat esenlapsihicului,dar a gasit doaroteorie ce pomeade la principiulactivaliei,deoarecea consideratca spiritul estenebulos~iimpregnatde dimensiunicosmiceuniversale.In operelesale~Opusparagranum~iOpusparanimum- a diferentiatexistentaadouaaspectealepsihicului:animabrutus~ianimaspiritus.Dispeceratulcreierului,fiind central,Parace1susI-a plasatin ochiulpineal ~i in vertex. A conturatconceptulde analiza transcendentala,considerandca unelepersoane0 poseda.Cine nu 0 are,esteundefavorizat~iun inferiorizatal existentei.Cevamai tarziu,Paracelsuss-areferit$i laumori(glandeIeendocrine)~iimplicatiilelor in functiileorganicereglatorii.Acesteaau fost vazute,1arandul lor, ~ica diferentiatoareprin dominatiidereglatoare.Paracelsusa incercat0 apropierea psihiculuidefundamentelebiologice.

S-a dezvoltat~iparapsihologia,domeniulfenomenelorpsihicemaiciudate, ca cele legate de hipnoza, telepatie,precognitie,cazurile deparanormalitateetc. Psihologia era alimentata inca de epidemia"misterelor",caretrezeaomului vremii aceleiacuriozitateapentrulumeamiturilorpecarevroiasaIedecodifice.

In secolulal XIX-lea ~iinceputulsecoluluial XX-lea, s-audezvoltatnumeroasecuno~tin!edeanatomie,fiziologie,inclusivalesistemu1uinervos(SN). Influentat de acestea,Cesare Lombroso (1835-1909),medic ~icriminologitalian,a preluatuneleidei ale lui Gall (1788-1828)~ia efectuatstudiifoartemeticuloase~icomplexepedelincventicriminali.Le~aaldituitp011rete,carese combinain zilele noastreeu celeale lui G. Tarde(1843-1904)~icu celealelui E. Durkheim(1858-1917).Lombrosoaconsideratcain conditii obi~nuite,mai ales criminalii pot fi adesearecunoscutidupamorfologialor (criminalii innasculi),dupabazelecraniului,printrealtele(fapt discutabil).Teoria Iui Lombroso a fost preluata$i rediscutatadecriminologi,in zilelenoastre,deoareceportretisticacriminologica,pecareaexpus-oLombroso,estecomplexa~iinteresanta.

Au inceputsa fie de interes~iproblemelediferenlelorde profilpsihologic, femeile~i barbatii,dar ~i problemelemediului,erediHitii~ieducatiei.Prin lucrarilesale,Wundt (1913),eu Beitragezur Theoriedes

13

Sinneswahrnehmung,a contribuitla consolidareapsihologieiexperimentalesenzoriale,iar prin cele 10 volume ale lucrarii Volkerpsychologie(Psihologiapopoarelor)a facut0 vastadescinderespremacropsihologiadiferentiala.Laboratoruldela Leipzig,datin folosintain 1879,adevenitunmodel~i0 promisiunepentrudezvoltareapsihologieiexperimentale.La unan dupa infiintareaacestuilaborator,s-au infiintat alte laboratoare:laGottingen,de catreG. E. Muller, la Baltimore,de ci:itreG. E. Hall (1883),laboratorulde la Roma, de catre GiuseppeSergi (1884), eel de laUniversitateadin Kazan(Rusia),ded'itreBehterev(1886),laboratorulde laTorino,de catreAngeloMosso (1888),~iin acela~ian eelde la Bonn, decatreMerleau- Ponty;in 1884,s-auinfiintat,la Paris, doualab?ratoare,unulde ditre H. E. Baunis~icelalaltde UniversitateaSorbona.In 1893,existauin U.S.A. 161aboratoare(depsihologie),iarin 1927,peste100.

In Europa, dezvoltareaacestoraa fost mai lenta;totu~i,pana ladeclan~areaprimuluirazboimondial,marileuniversitatidin Europaaveautoatelaboratoare.In Romania,s-a facutla Ia~iproiectulprimuluilaboratordepsihologie,decatreGruber,in 1894.Grubera lucratla laboratorulde laLeipzig(1891-1893)~iactivitatealui a fostfoarteapreciata,darmoarteasanea~teptataa avut efectenefasteprivind laboratorulde la Ia~i,undes-aintorsin 1893.

Nu putemomite,dinseriacercetarilorexperimentaledelaborator,peceleefectuatede 1. P. Pavlov, privind reflexeleconditionate,chiardacaacesteas-aufacutpediini. 1.P. Pavlovainceputlucrarilesalein 1899i le-a totamplificat.A devenitfoarterepedecelebru~ia fostacaparatdecatrebehaviori~ti,mai ales ca intre timp a luat premiulNobel, iar reflexeleconditionateau devenit0 cale explicativaa conduitelor- validata,~inucontraziceanici opticaasociationista,foartedezvoltatala inceputulsecoluluiXX. Reflexeleconditionateau fost aplicatein problemede implicatieinsituatii,in reglareaconduitelor,in formareadeprinderilor(Re) ~ichiarinteoriareclamelor(inclusivsubliminale),ca~iin imagologie.

Psihologia~icercetareade laboratorau inceputsa devinacerintesociale,mai ales in America,undeviata laboratoareloramericanea fostamplificatadeintensificareaindustrializarii.

Este ~tiutfaptul ca fiecare~tiintaface partedintr-uncomplexdeconditionariimplicatein cunoa$tere$iaremai multefelurideinterrelatiicualte$tiinte,dar mai aleseu dezvoltareaistoricaa progresului,carepuneomuluitotmai multefelurideinterogatii,dezlegareaacestoranuclearizandnoidomeniialecunoa$terii.De fapt,omuladezvoltattoate~tiintele.

14

Psihologias-adezvoltatlatentdin structuranucleidi a filosofiei ~iadomeniilorei cu directionaricosmologice(legatede univers~idereligie),ontologice(legatedetoateaspecteleexistentia1e)~imaialesepistemologice(legatedecunoa~tere~ipotenteleei).

Or, in toateacesteaesteimplicatlatentca maximde interes,Omul,mereunecunoscut.

Dezvoltareapsihologieia constatin desprindereade filosofie ainterogatiilorprivindpsihicul,caatributal omului~icaracteristicilorlui.

Interesantni se pare, insa, faptul ca la inceput a fost cuvantul"psihic",punctdeplecarein conturareadomeniuluipsihologiei.Doi filosofi- John Locke (1632-1704)~i,apoi, David Hume (1711-1776)au pus inevidentafaptulca exista0 diferentaintrecuvantulspirit,careestelegatdefilosofie, cuvantulsuflet,legatmai mult de religie ~icuvantulpsihic, alpsihologiei.Psihologiaconturacevamisteriosprin acestcuvant,greude[olosit (pentruca sereferala cevace ar fi trebuitsa fie, darnu erainca).Denumireaa inceputsadevinaviabiIa~isacapeteidentitatetotmai clara,dupace s-auconturatprime1estudiiexperimentaleimplicatein pretuiri~ievaluariconvenabile~icusubstratmotivational~ifunctionalpsihofiziologiccontrolabil.

Prezintainteresistoriculna~teriipsihologiei~ipsihodiagnozei.Subformade evaluareempiricaintuitiva,psihodiagnozas-anascutca tentativadeorganizarea observatiilorpe copii; sedibuiaun coeficientdedezvoltareori deschimbarepsihidiprindezvoltare.

Secolulal XIX-lea a aduscu sine,treptat,cre~tereaapetituluipentrueercetare,pentruordonareadedate- ~imultepersoaneaspiraula statutuldeintelectualeu studiimedicale.Ace~tiaau infiintat,in Franta,un laboratorparticularoarecumsecret,privindcopiiproprii,laboratorin careseopera~iell fi~emedicaleale propriilor copii. Pe planul mai larg al dezvoltarii~tiintei,auinceputsasedezvoltemuIt~tiintelebiologice,dar~idarwinismul(eontroversatla inceput)a devenit de interes.Problemelemetodelorautrecutpeprimplan.

Montbarlard,Hindey,Sarmonauefeetuat,darmaialesauoperateumasuratoriantropometrice,dar ~i cu semnaHiriale dezvoltariivorbirii.Treptat,acestesemnaIaris-autransformatdin fi~epsihobiologicein studiibiograficesumare(Tiedman,1787;Ch. Darwin, 1840;Shinn, 1893).S-auconsideratjumaledeobservatiidedurata.Studiile10ngitudinale,subformaunorfi~e,auinceputsafieunfel denotein familii1eintelectualizate~iculte.A inceputsafie cunoscutatot mai multdezvoltareabiopsihicaa copilului.Aeeastametodas-a imbog24it~iordonat~ia ajuns a metodacurentade

15

---'~~~.~-----------

metodologie, care masoara evenimente importante ale dezvoltariibiopsihice,~i constituiesuportul altor metodecare studiaza,mai inprofunzime,copilul. Tot in acestetipuri de notatii,au aparutsemnalizanprivind dezvoltareapsihica, a mersului,a limbajului ~i a sociabilitatii.Introducereaobligativitatiiinvatarnantuluiprimara datna~terecerinteitotmai acutede observarea caracteristicilorinteligentei,memoriei,atentiei,observatieinotatiilorsenmificativelegatede cre~tere.In secolulal XVIII-lea,s-auextinsmasuratorileantropologicein familii, la sugestiiexternesauinterne(mai ales la medici,filosofi, fiziologi). In secolulal XIX-lea, s-adezvoltat~istudiulsenzatiilor.

In secolulal XX-lea, s-a dezvoItatdiagnosticareainteligentei~iauinceputsa aparatestelede inteligenta.Intre timp, s-au consumatcatevaevenimenteimportantelegatede constituireapsihologiei,ca domeniudeactivitate.

SubinfluenteleconvergentealedezvoWiriiintereselordecunoa~tere~iaconstituiriiuneic1asedeteologiiiuminati,s-auabordat~istudiatdiferitedomeniiale~tiinteiaflatein plinadezvoltare.

De fapt,exista,incadin antichitate,un nomenclatordeconceptedecorelatiipsihoiogice~isociologice- maialescaatributealenaturiiumane,nascutein evaluaricurente,unelechiar in legislatiilevremurilor.Pot fiinscri~iin aceastanomenclatura,maialesfilosofii morali~ti~imarii filosofiai lumii antice,caSocrate,Platon~iAristotel,Empedocle,sofi$tietc.,dar~itipologi~ti~imaivechiiprecursoriHipocrates,Galenus,Gall etc.

Cu mai muIte implicatii de profullzime ~i precizie, cercetatoriprecumPhilippe de la Hire (1640-1718)au determinat,la illceputulsecolului XVIII, particularitatilediferentiale in aparitia imaginilorconsecutive.Cavalerul d'Arcy a masurat persistentaunor impresiiluminoaseincadeprin 1675,iar fizicianulVenturiamasuratdimpulvizualnonna!.In fine, ChristianWolf a denumit,in 1732,$tiintadespreom:psihologie,demonetizata,acceptata~icunoscutafilosofilor, datoritaluiLocke ~i David Hume. In toate domeniile,dorinta de cercetares-aintensificat$i s-aextinsdupaRena~tere.~tiinteleauinceputsapenetrezeindiferite probleme- ~i s-a dezvoltat cerinta de ordonare,precizie,sistematizare~iinterpretare,legatede ipoteze,pentrua devenireguli,legietc.

Incadin 1732,ChristianWolf (1679-1754),filosof $imatematician,a sugeratfolosireamatematiciila evaluareapragurilorsenzoriale.El asensibilizatpenetratiamatematicii1.11 psihologie.Nu a fostinsasingurul.Dealtfel,H. P. Helmholtz(1821-1894),E. Weber(1795-1878),darmai ales

16

Th. Fechner(1801-1877),au conferitproceselorsenzorialestatutulpsihiceel mai complex din aceavreme~i metodologiide eercetare,idei deprecizie, rigoare matematica~i implieatii biologiste explicative alefunctionalitatiisenzoriale.

ClaudeBernard(1813-1878),medicde marereputatie,a pledat,deasemenea,pentrurigori In gandireaomuluide~tiinta.$i din altedireetiis-aalimentatideeade rigoare~i calcul.A~ade pilda, opticahermeneutica,dezvoltatadeFriedrichSchleiermacher(1768-1834)~ide Wilhelm Dilthey(1833-1911),caartaa interpretarii,apledatpentru0 psihologiedescriptiva,analitica~ideintelegerea contextului,a experientei,0 formaapsihismuluiobiectiv,carearein vedereeoerentaea~tigatade c~Hrepsiholog.In esenta,ace~tiaconsiderauea psihologiatrebuiesa tn~~acade datelespeeificeunei~tiintenormativespre0 epistemologieapsihologiei~ia ~tiinteloristoriceincare omul este0 fiinta deosebita,unidi In felul ei, care se modifica ~imodificauniversulsau.

Prezinta interes istoricul na~teriipsihodiagnozei,ca disciplinavalidanta pentru psihologia generala, eea a vmstelor, a psihologieidiferentiale~idefapta tuturO!"diseiplinelor,ramurialepsihologiei.Prezintainteres~iintercorelareapsihologieieualte~tiinte.

S-a intensificat,treptat,cerinta~itensiuneasemnifieativeprocesuluide conturarea domeniuluimetodelor,obiectivelor~i rolului social alpsihologiei.LaboratorulInfiintatdeW. WundtlaLeipzig,in 1879,adevenitun evenimentde ineeputal ea~tigariistatutuluide ~tiintaa psihologiei.W.Wundta conturat,in 1879,tematica,realizarile~iobiectivelelaboratoruluipe tematiea,domeniile,metodele~iobiectivelesenzorialitatii,sub formaexperimentalacu rolul dea da contur~iprofunzimecercetarilorsenzorialepede-oparte,~ipedealtapartedeaconturastatutulde~tiintaapsihologiei,prinstoeareaderezultate~iinterpretarealor.

W. Wundt a fost eel care a subliniat,istoric, primul palier alpsihofiziologieisenzoriale,prin carea Inceputdistantareadiferitelortipuride senzatii~i ca~tigarea,din ce in ce mai mult, a cercetiiriipraguriloracestora:pragurileabsolute(maximal~iminimalde receptie)~ipragurilediferentia1e(desesizarea diferentelordeintensitati,a provocariisenzorialereceptionateca atare).W. Wundt a avut 0 bogata~i tensionatiiviata~tiintifica,a fostinfluentatdefilosofialui Kant,dara reu~itsaimpunaideeaexistenteiuneievaluaripsihicea excitantilorsenzoriali.$i totuIsepetreceaintr-operioadain care,pe de-oparte,seincepuseconsolidareasurprinderiiprimelorstructuripsihicevalidabile- faptcepareabizar,~ipedeaWiparte,cei implicatiIn acestprocesceIe ereatraireauneibiruinte,nuerausiguriell.

17

proceseledegandirearputeafi studiateexperimental,in spiritulnouin careevaluapsihologia.Pe seamapsihologiei,incepuserasacirculepareridespreasemanareaei cuunomearndistratcare~i-apierdutochelariiin gradina~iiicautain casa,pentrucapoateaprindelumina,~iin casasevedemaibine,sauideeaca psihologiaposedaaparate,cercetatori,arecadrulcompletalunei~tiinte,darii lipseschainelesubpalton.

Darevolutiapsihologieis-aprecipitat,maiales,spredescoperireadenoi~inoi ideicesemnalaucaracteristicipsihiceacceptabile.

Exista,insa,~icatevamomentemaiinteresante~imai semnificativepentrudezvoltareaideii capsihologiapoatedeveni0 ~tiintacu obiective~i

. instrumentariordonatoare,a~acum visau, probabil, vechii filosofi ~itemperamentali~tiigreci.

Prin secolulal XVIII-lea, dupaliberalizareadepresiunileInchizitieiinceputain timpul Rena~terii,cands-audizolvatblocajelereligioase,s-aconstituitideeaposibilitatiide organizarea domeniuluilargal psihologiei,iar D'Alemberta efectuatun programprivind cunoa~tereaomului. (in1759), program pe care l-aprezentat intr-un discurs preliminar alencic10pedieifranceze- privindpsihologiaca ~tiinta.Acestproiecta fostmailargdeceitcel cea fostactivatprinlaboratorulintemeiatdeW. Wundt,in 1879.Proiectullui D'Alembertcontineaobiectivele~idomeniilemaiimportantealeproceselorpsihice,printrecarefigura~iinte1igenta.Totu~i,lui W. Wundt (1832-1921)i-a revenitmeritulconturariipsihologieica~tiintaumanista,cuidentitateproprieindiscutabila.

Au avutloc ~ialteevenimentedemnedeabordat~idecorelatintreele.A~a,depilda,a fostmomentulBassel,legatde0 situatiemaideosebitadin domeniul astronomiei.Prin 1875, au avut loc la ObservatorulAstronomicdin Anglia - Greenwich,consemnariale unor gre~elidereperarea stelelor ~i planetelorla meridian,efectuatede unii dintreastronomiiobservatorului,dintre care, mai ales, Kinsbrooken. De~iconsideratca un bunastronom,gre~eamereu,faptsemnalatde Maskelyne(1732-1811),reprezentantregalal Observatorului.Dar gre~elide reperareau facut~ialli astronomiai observatorului,consemnali~iei. Maskelyneaveaexperienta,intruceitlucrasela ObservatoruldinBradley(1760),ca~iinalte parti. Peste ani, Bassel, care a lucrat in problemeleparticipariioamenilorla diferiteforme de munca,a studiat~i gradele~i frecvenlagre~elilor(intarzierilor)de reperareastronomicade la Greenwich~i aconturatmotivalia gre~elilordatoritatimpului de reactie personal alastronomilorinvinuili, pe nedrept,de neglijenta.Problemaa sugerat~ialimentatapoi,in timp,necesitateatestariiTR (timpuluidereaclie)al eelor

18

ce se angajeazain profesii in careTR are 0 mare importanta.In acestcontext,s-adezvoltatasp (orientarea~colara~iprofesionala)~iSP (selectiaprofesionala),caactivitatidetestareadisponibilitatilorpersonalefavorabilesaudefavorabileunorprofesii.FolosireaSP ~iasp au solicitat,Ia nindullor, constituireade profiluriprofesionale,pentma se stabiliceanumeestenecesarsasediagnostichezepentrudiferiteleprofilurideactivitatilucrative.Bineinteles,ca in acestcontext,esteimplicataideeaca asortareaprofiluluipsihologica1fiecareipersoanecu profilul profesieidevine0 conditieaprogresului- iar in cazdenepotrivire,a e~ecului~ia totfeluJdeprobleme.Deaceea,OS ~iOSP aucapatat0 !intasociaJaimportanHi.

Un altmomentinteresant,casemnificatiein dezvoltareapsihologieimodeme,a fost generatde Sir FrancisGalton(1825- 1911).Sir Galtonaavut,1aLondra,un laboratordeantropometrie~ia stnmsfoartemuItedatein aceastadirectie.Esteyorbademasuratoripe diferitepersoane(femei~ibarbatide diferitev3rste),ca longilitatecorporala, a bratu1ui,piciomlui,greutatea,larimeacapuluietc.La unmomentdat,a I'nt:11nit0 cuno~tintamaivechecareavea0 intreprinderedepanzeturi~istofe,~iin discu!iilecelordois-aconturatideeadea faceimbracamintestandard,pe seamamasuratorilorantropometricede marefrecven!a.Din aceastaidee s-a nascutindustriaimbracaminteiconfectionatede gata,0 industrienecesara,utlla,cu efectefoartecomplexe~icu progreseuria~e,privindmoda~ievolutiaei. Aceastaindustriea folosit,maiales,claselormijlocii.

Intretimp,Michel Foucaulta definitomulprinambiguitateapozitieisale,ca "obiectal cunoa{)terii~isubiectcarecunoa~te".$i Buffona pus inevidentadualitateafiin!ei umane.Nu putemuita scrierilelui Mihai Ralea,careapledatpentruaceastadualitate,in maitoataoperasa.

Pe de aha paTte,Charles de Linne a integratomul in spe~iilenaturale,a vorbitdesprespecificitatealui ~ia reactivatimperativuJdelfian"Homo noscete ipsum",conturandinterdependente1edintrepsihologie~ibiologie.

Psihologias-a nilscutprin distantareaproblemeinaturiiumanedemetafizicasub presiuneaIargirii opticii pozitiviste,dar ~i sub imperiulcerinteloruneimaiprofunderadiografiiapsihologieinaturiiumane.

In seriaaporturilordeinceput,ceamaiimportantainterventie,printr-o Iuerareremareabila,afost ceaa Iui T. Fechner(1801-1887),fiziolog deformatie.El a implicat0 relatieeomplexaintredouavariabile:pede-oparte,intensitateastimulilor,iar pe dealta,intensitateasenzatiilorfatadeace~tia.A lucratintensin domeniulsenzatiilorvizuale- avllnd~iel problemeeuoehii.CeamaiClL110ScuUilucrarea saElementeder Psychophysik(1860)a

19

fostprimalucrareimportantai caracteristicadepsihologieexperimentala.o altalucrarea sa,deosebitde importanta,a fost intitulataVorschulederAesthetik(Introducerefnestetidi,1876).In aceastalucrare,a folositmetodaimpresiilor.Este consideratintemeietorul"esteticii de jos" - lucrareaconstituindunpunctdeplecarepentruesteticaindustrialai psihologiaartei.

E. N. Weber este, lmpreuna cu Fechner, cofondator alpsihofiziologieimodeme,senzoriale.El a studiatsenzatiilemusculareitactile- pentrudezvoltareapsihofizicii. A folosit metodacelor mai micidiferente de sensibilitatesenzoriala. Formularea acestor relatii este

cunosc~taca legea Fechner-Weber.Fechner1a i conferit psihologieistatutulcel mai complex~tiintifiedin aceavreme,eu 0 metodologiedecercetareriguroasa.

E. N. Weber(1840)a sintetizatrezultateprivindtoatecategoriiledesenzatii.S-a facut,aa cum de fapt am aratatmai sus,un prim pas inconstit1}ireapsihologieiexperimentale,al careireprezentantau fost G. T.Fechner (1801-1887) i, apoi, W. Wundt (1832-1920).Psihologiaexperimentalamodema, astfel nascuta,a devenit nucleul principal,expansiv,al conturariipsihologieimodeme.

De altfel, secolul al XIX-lea a fost impregnatde idei aledarwinismuluii de nouamentalitateelaboratasub influenteledezvoltariibiologiei~ia ~tiintelor,in genere.Pe plan socio-economic,se desfaurauetape,semneledezvoltariiR.T.S. (revolutieitehnico-~tiintifice),careaveausadueala 0 maimareaeumularedecapitaluri~ila raporturinoi lntreom ~imunca,om ~isocietate,om ~i educatie,educatie~imuncaetc. In acestcontext,s-aformat0 seriedenecesitatisocialenoi ~itotmaiprofunde.Eleserefereaumaimulti maidirectla om,la situatialui, la libertate,drepturii proprietateasupra mijloacelor de productie.Pe planul dezvoltariipsihologiei,auinceputsaaparacadrelelargialecerintelorde aplicabilitatepractica,a aporturilorpsihologiei,alaturidecerintacreariiuneicoerenteincadrulcercetarilorce seefectuau.Acesteaaudevenitmaiclareeaobiectiv,maidirectionate- ~is-auconturat,treptat,~imodalitatilein careputeausafieabordate.

Inperioada la carene-amreferit,s-a conturat,ca atare,~i0 nouaoptica.HermanLudwig Ferdinandvon Helmholtz (1812-1890),fiziologrenumital secoluluial XIX-lea, obsedatde problemelefortei vitale, de

] G. T. Fechnera fost0 personalitatedeosebita.Intreanii 1838-1879,a elaborat7volumeincarea expusteoriapanpsihismului.La 21, de ani a scris satiresub pseudonimul"Dr.Misses".

20

mi~carepermanenta ~idelegileconservariienergiei,a atribuitpsihicului,inmodlatent,unrol important,legatdediferentierilesenzoriale.Acestea,prindominatiilelor totmai diversificate,au contribuitla distantareapsihologieidefilosofie,in modrapid.

JamesPrescott(1814-1878)a avutin atentieteoriaenergetista(fiindprintreintemeietoriitermodinamicii),teoriecarea contribuit,deasemenea,la distantareapsihologieide filosofie. Se incercaimplicareain problemeleforteivitale.Oswaldva fi, insa,reprezentantuleelmaideseamain aceastilproblema.

De fapt, ~i Cabanis (1757-1818)a legat de psihicul umanrationamente1ebiologice(el s-a implicat,teoretic,in disectii~tiintifice).Opticabiologica era ea insa~ide vaditilnoutate~iprogrespentruaceletimpuri, ~i a deschisdrum larg integrariidimensiunilorenergetisteinpsihologie,problemeceseconturauin IucrarileIui WilhelmOswald,careareunitteoriilepersonalistecu celeenergetiste.C. Radulescu-Motrua fost,~iel,reprezentantal energetismuluipsihologie.

Laboratoruldela Leipzig (1879),fondatdeW. Wundt,adevenituncentrumondialal psihologiei.Foartemultipsihologiauluerat,austudiat~icomentatexperimentela acest laborator, contribuind la dezvoltareapsihologieica ~tiinta,~iapoi la colportareainstrumentatieidoMndite,intariledin careauvenitla laboratorulde la Leipzig.Dintreace~tia,auweutparte,printrea1tii,~iC. Radulescu-Motru(1868-1957),E. Gruber(1861-1896),FI. Steranescu-Goanga(1881-1920).Ace~tipsihologiromani,ca ~ialtii,~i-auefeetuat~ipublicatluerarilededoctoratin revistacondusadeW.Wundt, intitulataPhilosophischeStudien.A~a cum am aratatinca dinintroducere,la laboratorulde la Leipzigaufostmultipsihologiintemeietoride centrede cercetarein diferite tari (precumStanleyHall, J. MckeenCattell,Ed. Titchener,dar~iF. Kraepelin,B. G. Bourdon,A. Michotte~.a.).Consideraminteresa.l1tfaptulcaW. Wundtaavut0discutiecontroversataeuC. Radulescu-Motruprivindtestele.\Vundtnu le-a consideratinstrumentealepsihologieiexperimentale,spredeosebiredeC. Radulescu-Motru,careapledatpentrutestecainstrumentarpsihologicdemareimportama.

** *

Pomindu-sede1amodelullaboratoruluide1aLeipzig,auinceputsase organlzezelaboratoare,sa se e1aborezetehn.icispecifice,In diferitetari.S-audezvoltat$1revistelede psihologie,s-auconstituitasociariinationaledepsihologie~ia fnceputsaseorganizezecongresedepsihologienationale~iintemationale.

21

Momentul Wundt a fost un fel de revolutie copernicanainpsihologi~abia nascutaprin el. Treptat,interesulpentrumanifestarilepsihicealeomuluia crescut~iacapatat0 tentademaredescoperire,printr-oopticanoua. Succesiuneaeforturilorde cercetarepsihologieaa pus inevidentaeonstituireadecentrede eercetarelegatede obiectivesaudoardeidealuri- ~i apoi - de cele mai muIteori, legateprin sentimentuldeapartenentaladomeniulacesteinoi~tiinte:psihologia.Au existattentative~idealt fei, detransferuridin eelelalte~tiinte,careau contribuit,de fapt,laconturareapsihodiagnozei.

Prin 1793,Vauban,Marealal Frantei,a efectuatprimeleinterventiilegatede organizareaactivitatilordin fabricile(de atunci)de armamentiarsenalelede artilerie,pentrua fi maieficiente;matematicianulBernoulli,fizicianulCoulombi chimistulLavoisieraustudiatdesfii~urarearamurilorgreledin intreprinderi,izvorul energieiumane,relatiadintrecantitateadeoxigenconsumat~imoocaeficienta~imultealteproblemelegatederelatiaom-munca.

Un remarcabilanalist,Hoffedingh,a prezentat,pe langabiografiaoamenilormairemarcabiliai timpului,i modulin careaee~tiaaudezvoItato nouaopticain mentalitateafilosoficaa finaluluideseeolXVIII i apoi,eupenetratiepanain secolulXx. Analizabiograficai deeontributie~tiintificaa lui W. Woodt,carea fost primuiprezentatde Hoffedingh,se referalastudiilefiziologicealelui W. Wundt,din lucrareaBeitragezur TheOl'iedesSinneswahrnehmung,in carestudiuimi~diriiochiului i-a angajatpe \V.Wundtin conceptiaspatiuluii timpuluipsihologic.Estevorbade timpulseursde la aetiuneastimululuivizual la trezireareprezentariiunei trairisensibile.Prin 1897,W. WoodtaelaborattreieditiialelucrariiVorlesungenuberdie Men..sehenund Tierseele(Leelii asuprasufletuluioamenilor$ianimalelor).In 1875,Wundt, ajunsprofesorde filosofie la Leipzig, apublicatlucrareaEinfuhrungin der Psyehologiei apoi PhysiologisehePsychologie(Psihologiajiziologiea),lucrarecea fosteonsideratadeaceea~iimportantacu lucrareaElementsde psyehophisique,a lui Fechner (0capodoperaa psihologieiexperimentale).In fine, in 1890,Wundta pus ineirculatielucrareaGrundlageder physiologischenPsychologie(Bazelepsihojiziologiei),in carea facut0 expunerea dezvoltariipsihologiei.LaacesteaseadaugalucrareaSprachgeschichteundSprachpsychologie(1901),ea~ilucrareaVolkerpsychologie(1900-1920),lucrarein zeeevolume,careaconturatdomeniulpsihologieidiferentialeapopoarelor.

Woodt a'inceput,treptat,sa fie animatde un pelerinajinterioraltematiciipsihologieii a ineeputsa fie interesatnu numai de ruperea

22

psihologiei de filosofie, ci ~i de rupereapsihologiei de fiziologie ~lindependenta~tiintelor,idei ce s-au conturatintp-ull articol publicat illRevistade la Leipzig, ill 1899.EI a marturisitca atuncicanda ajulls lafunctiilesuperioarealeimaginatieiimplicatein spatialitate~itemporalitate,mai ales, dar ~i la modificarile senzatiei,care dispune ~i folose~tereprezentari,a avut0 viziune- aceeaa sintezeicenu seaflain senzatii,niciin reprezentari,ci in psihic. Sinteza,a consideratWundt, esteexpresiacurentaa psihicului.In articolul "Die psychologischenAxiome und ihreBeziehungzum Causalprinzip"("Axiomele psihicului ~i legaturalor cuprincipiul cauzalitatii"),incepusesa elucidezeproblemelecunoa~terii.Inacestcontext,Wundt a elaboratoperasa asupraLogicii, apoi lucrareaSysthemederPhilosophie(1892,ed.a II-a), in ~iprin carea atinsun punctde maresinteza.A urmatEinstellungin der Philosophie(Introducerefnjilosojie, 1901),lucrarein carea subliniatearaeteristieilediferitelorcurentedin filosofie ~iistoriaaeesteia.Dar eeamai interesantaafirmatiemeutadeWundta fostdi "princunoa~terearationalasepoatedepa~iexperienta,caredevinetranscendentaHi".

Am facut aceastascurtaevocarea experienteiumaneintuitive~iimpresive,implicatain modifidiriledementalitate,din secolulXIX, pentrua pune in eviden!adezvoltareapsihologieievaluativeinterumaneca 0solieitarepermanentaaomuluideasecunoa~te~idea-I cunoa~tepeceilal!i.

In secolul al XIX-lea, se voia Insa, 0 forma de cunoa~teremaiprofunda, mai sistematica,venise timpul stiintei ca cerinta sociala.Dezvoltareapsihologiei~ia psihodiagnozeisuntlegateprofundde aeeastadesprinderea omuluidefilosofie~ideexercitarealibertatiideadiseealibel'competentele~ipart,ileslabe ale omului in fata Universului eu care seconfrunta,11umanizeaza,gestionandu-~iviata~igenezalui capersoana,infiecarepersoana~ieu fiecaresecventadetimpi de spatiuprin caretrece.Ce caracteristiciare omul? Care suntmai importantedintreele? Cum areu~itsa-~ica~tigepotenteleprin carepoatestrabatecomplexitateavietii?$icaresuntdiferenteledintreoarneni?De ceexista?Cui sedatoreaza?Acestea~imuItealteleconstituieproblemeleruperiipsihologieide filosofie.Toateintrebarile s-au transformatin cautari, ipoteze, cerceti1rii forte alecunoa~terii.

In 1890,CompaniadeotelarieM. Steele,apoiUzineleFord,UzineleFayot,la sugestiaIui Parson,auorganizatprimulbiroudeasp (VocationalGuidance)la Boston, fapt ce a dus la dezvoltareapsihologieimuncii,aetivitatiideorganizaredeprofiluriprofesionale~idestudiereaprofundataaaptitudinilor,intereselor~icompetentelor,indemanarilor,vitezade formare

23

a deprinderiIor,valoareaatentiei~isincronizareaei cu ritmurilede Iucruimpusedeactivitateaspecificaill intreprinderi.

Pe dealtaparte,auinceputsaseinfiintezerevistedepsihologieindiferite tari (tot dupa infiintareaLaboratoruluiIui Wundt). Cele maiimportanteaufost:Le travailhumain(1894),Paris,PsychologicalReview,S.U.A. (1894),L 'Anneepsychologique,Paris(1895).In acela~ian,a aparutrevistarusa ObozreniePsihiatrii, nevrologii,experimentalnfiPsihologii,Moscova.Dupa 1900,sumareleacestorase vor mari foartemult. Toateacesteaauamplificatcomunicareadeprobleme,schimbuldeidei~iaulargitfoartemultdomeniul~tiintificaccesibilalpsihologiei.

In acela~itimp, prin constituireade laboratoare~i reviste depsihologies-acreat0 provocarediferentialaintrecentrelepsihologice,faptce a facutca in secoluIXX sa inceapasa aparatratatede psihologie~iasociatiinationale~iinternationaledepsihologie- saintrein atentie0 seriedeproblemede prim ordin~ cum ar fi elabarareade sintezepe domenii,elaborarea,de asemenea,a unui cod deontologic,ca ~idiversificarea~iorganizareamaiseveraatehnologiilordecercetare.

lntre timp, Pierre Paul Broca (1829-1880),medic chirurg ~iantropologfrancez,profesoruniversitarla Paris,~i-apropussarcina(foartedificila de altfel)a localizariicerebralea diferiteloractivitati~ifunctii.Inspecial,I-a interesatcentrullimbajuluidincreier(devenitcentrulBroca).Aelaborat~ialtelucrari,precumanevrismele,tumorilecreierului~iafazia,~ichiarcraniometria.

Creierul are doua emisfere~i structurilecare Ie reunesc.DupalocalizareaefectuatadeP. P. Broca,a avutloc 0 exploziea cercetarilordeIocalizaricerebrale,fapt ce a afectatproblemacore1atiiIorfunctionale.Inaricecaz, oameniide ~tiinta,precumWilder GravesPenfield~ialtii, audemonstratca in cursulprimilor doi ani de viata,emisferelecerebralei~ica~tigafunctionalitatilespecifice.Emisfera dreaptasesizeazarealitateamediuluideapartenentacu bogatia~icaracteristicileimagisticementale~igandireaconcreta.Emisfera stangacauta ~i gase~te,in aceastaIumeconcreta,0 infinitareteadecauze~iefectearmonioase(Vadim1.Deplin-1975)~iguverneazagandirealogica~iabstracta.Ambele functioneazaininteractiune,eompletandu-se~ieontrolandu-sereciproc.

Prin toateacestea,psihologias-a eonturatca domeniu~tiintificintercorelateunumeroasediscipline- darmai aleseu ~tiinteumanistedeprimaimportanta- panalasfar~itulsecoluluiaIXIX-lea.

24

CAPITOLULH

oNOVA RASCRVCE IN PSIHOLOGIA MODERNA.CONFLUENTESICONVERSII

In secolul al XX-lea a avut loc 0 Iarga dezvoltare,inclusivmetodoIogica,a psihologiei. InfiintareaprimuIui laborator,de catreW.Wundt, a constituitprimul demersfertiI ~i importantpentrudezvoltareapsihologieiea ~tiintaaeceptata,chiardacadomeniulei a pastratun fel deauradeosebita,ineareataeuun fel demister~iunfel deteama.Supunerealaun examenmedicalesteindlrcata,deasemenea,de un fel de teamarelativasemanatoare,darcu 0 laturaeevamaiputinmisterioasa.Laboratorulde IaLeipzig a constituit,mai alespe cei ce I-au vizitat, ea un exemplu~i0provocare.De altfel,tendintade organizarede laboratoares-aprodus~iinaltedomenii.Mai ales,cei careauvizitatlaboratorulde la Leipzig auavutca obiectiv~imodelorganizareaunui laborator.Stimulatiaa crescutchiardupa1879.In acela~ian,Muller a deschisunlaboratorla G6ttingen,StanleyGranvilleHall, la Baltimore(1883),GiuseppeSergi,la Roma(1884),V. M.Behterev,la Universitateadin Kazan in Rusia (1885),Angelo Masso, laTorino(1888),Martins,la Bonn,A. Binet,la Sorbona.

Toateacesteaauevidentiatunmareapetitsocial~iinteleetual,pentruun eadruriguros~iun statut~tiintifical psihologiei.Faraindoiala,ramaneun mister faptul ca omul care a creatatatea~tiinte,inventii, idei ~i aconstruitnenumarate~tiintepentrutainelelumii, a pastratdistantaricatevasecolefatade~tiintadesprepsihiculomului.

LantuldelaboratoaredepsihologiedinEuropa,prininteresulcreat,adeterminatorganizareade laboratoarede psihologie~iin S.U.A. In acestelaboratoareauavutloc eereetaridineein eemaiinteresanteprivindsistemulsenzorial~itotmaimulte,impregnatedeopticaexperimentelorlogice~imaiales fiziologice ~i psihofiziologice. S-au studiat pragurile senzorialernaximaIe~iminimale,diferentiatepefelul depersoane(dupanecesitatile~ipreferintelediferitilorpsihologi)- mai alesin studiilelui Van Helmholtz(1850),ca ~i ideile ca senzatiaere~teca intensitateodatacu logaritrnulexcitatiei,ideidifuzatein lucrarilelui Fechner~iWeber.

25

In apropiereaanului1900,s-aconturatdorintadea sestudiacatmaimuItepaliere~iproblemealepsihologiei,faptobiectivizatprin lucrari1eluiTh.Ribot(1832-1916),precummaladiilememoriei(1861),alepersonalitatii(1886),ale atentiei(1861),ale sentimentelor(1896),~iapoi extindereaacestoradinurma.

Studiile lui H. Ebbinghaus (1850-1909)asupra memoriei ~icaracteristicilorinvatarii, prin cercetariexperimentale,au creatun noucentrude interes,~iau fostpreluatedeE. B. Titchener,B. R. Cattell~iA.Binet.

Intr-o situatieasemanatoares-au aflat~ilucrarileClarei ~iale luiWilhelmStern,privinddezvoltareatimpuriea limbajului.

W. Stern (1871-1938)a fost lillul dintre pionierii psihologieimoderne.Lucrarea sa Chel' Psychologiedel' individuallenDiffel'enzen(1900)I a stimulat foarte mult dezvoltareapsihologiei diferentiale~i,desigur,aparitiapeste timp a interesuluipentru problemeleidentitatiipsihicului.

Prin toateacestea,semarca,pe de0 parte,procesulde distantareapsihologieide filosofie, iar pe de alta,0 fiziologizaretotmai acaparantaapsihologiei(~iinvers),pentruca~tigareauneivaliditaticatmaiconsistentaapsihologiei,cadomeniu.

In genere,autorii citati aveauin atentie0 conturaregenerala apsihologiei~i a caracteristicilorpsihice,chiar daca se operacu metodachestionarului(Th. Ribot) ~i cu metoda experimentuluinatural (H.Ebbinghaus),fapt ce ducea la mai multe eazuri deeM se efeetuauinlaborator.De altfel,experimentulnaturals-a dezvoltatfoartemult ~iel insecolulXX.

S~aconturatobsesiaincon~tientului,in aceaperioada~iun fel deimplicatieipoteticaa radacinilorvisului in incon~tient,in lucrarile luiHarweySaint-Denise(1867),~iapoiSigmundFreud(1809-1861),in 1900~iE. Aserinshy,in 1953.

Unii psihologiau devenitcunoscuti,altii au primit chiar premiulNobel(H. Bergson).

Unul dintrepsihologiimaicunoscuti,carea adusunaportimportantla dezvoltareapsihologiei,a fost Alfred Binet (1857-1912).Binet lucra laSorbona~ia devenit0 persoanacunoscuta,mai ales,prin trei lucrari:Lapsychologiedu raisonement(1886),Etudesdepsychologieexpel'imentale(1888)~i Etudes experimentalesde l'intelligence(1903).0 comisie a

1 DesprePsihologiadiferen!elorindividuale.

26

MinisteruluiInvatamantuluia devenitinteresatiide acestelucrariale lui A.Binet ~iI-a numitpe acestaintr-o echipii,impreuniicu Th. Simon(1873-1964)- specialistin problemede handicapati- sprea efectuacercetariconcrete,privind testareainteligenteila copii din toatemediile,cu vMstecuprinseintre3 ~i16ani,normali,din ~coli,dar ~idin ospicii.Cei doi aufacutcercetari~ipeadultianalfabeti~ialfabetizati.Peacestfondsituational,a apiirutprimul testdeinteligentii,in revistaL 'Anneepsychologique(1905,nr. 11, p. 191-244),cu rezultate.Era prima scalii de inteligentii;ea aproliferat~ia dus,pe de-oparte,la constituireatehnologiciia testelor~iachestionare1orpsihologice,iar pe de alta parte,la abordareaproblemeicomplexe ~i dificile a inteligentei.A. Binet a imbuniitiitittestul deinteligentii,in 1908~iin 1911(acestadin urmaaparutdupamoarteasa).Testulafostpublicat~iin S.U.A. S-aucreat~ivariantealeacestuia.

Testul de inte1igentiial lui A. Binet a avutrasunet~ia trezituninteresfoartemare,pentrucii a fost insotit de implicatii:fundamentaleinuneleproblemealepsihologiei,~ianume,a conturatopticaontogeneticaindezvoltareainteligentei,suportpentrupsihologiacopilului, dar ~ipentrupsihologiavarstelor~ipsihologiadiferentialii,dezvoltate~ielemai tarziu,totmaimult.Pe dealtaparte,aceastascaliia stabilitnecoincidenta,adeseaevidenili,intre varstamentala ~i varstacronologica.Varsta cronologiciioficiaHieratrecutain acteledeidentitate.Varstamentalii(inteligenta)a fostextrasadeBinet-Simon,prinmediaraspunsurilorla 0 seriedeintrebiiridatedecopiidediferitevarsteapropiate,~icalculatapetabele.Aceastiicotatieafostconstituitii,treptat,deditreBinet~iSimon,intre1905~i1908.Scaladeevaluarea pus in evidentagradede distantaa raspunsurilor,de varstacronologidtAcestediferentes-auvalorizatin luni, a~acii, in variantadin1911un copil puteasafie cavarstiimentaliide4 ani~i8 luni la viirstade5ani cronologici,saude 6 ani ~i4 luni la tot atatiaani cronologici(5 ani);deci,subdezvoltatin primulcaz~ioarecumsupradotatin celde-aldoilea.1

Testul Binet-Simon a stimulat traducerea~i aplicarea sa innumeroasecentreuniversitare~ilaboratoarepsihologice.A fostpreluat~iinGermania.Problemainteligenteia avutprogreseremarcabilein decursulintreguluisecolXX. TestulBinet-Simon,in ultimaversiune(1911),a foststudiat~iin multeuniversitati~ilaboratoare,cooptat~idiscutatcu multinteres.Traducerile efectuatein S.U.A. ~i discutiile interpretativeaudezvoltatipotezamaimultorfelurideinteligenta.Thorndikea consideratcii

1 Mai dificilii, ill fonnulareainterogatiilor(itemilor),din testulde inteligenta,a fostgradarea,ca dificultate,pentrua se surprindepa~iideprogresde inteligentii(varstiimentalii).

27

existatreifelmideinteligenta:concreta,abstractai sociala.C. E. Spearmana constatatca exista0 inteligentaipoteticinnascutai 0 inteligentaformatasub influentamediului.Specialitiiin analizafactorialaau conturatdouamodeleale acesteiinteligente:una piramidala(cu factorulG in varfulpiramidei)i 0 structurasemipiramidala(tarafactorulG); acestemodeleierarhiceau fost dezvoltatede W.W. Thurstone,W. Funck,Caroll etc.D.Wechslera implicatin testulsau 12 feluri de inteligenta.Cea mai amplastructuraa fostconturat&pentrumodelulinteligenteidecatreJ. P. Guilford,carea efectuatun modelal intelectuluicu 120de aptitudinipotentialedeinteligenta- inca nedescoperitetoate.ModeluI lui Guilford incorporeaza,insa, in formula inteligentei,~i memoria,atentia i creativitateasubdenumireadegandiredivergenta.

o aha directiea cercetariiinteligenteia merspe linia dezvoltariiontogeneticea acesteia.Jean Piageta fost cel carea aprofundatmai multaceastaproblema,conturandstadiialedezvoltarii~imaturizaniinteligentei,subliniind,inai ales,domeniuloperationalal inteligentei.Etapaprimaraagaudiriisenzorial-motoriepermitefixareaexperienteiprimare.Intre2 i 8ani, urmeaza faza preoperatorie,in care se formeaza numeroasepreconcepte,facilitatedelimbaji desimbolisticaludica(ajocului). Spre4ani,seformeazagaudireasituativai seperfectioneaza.Dupa7 ani,arelocformareadeoperatiiconcrete~irationamenteintuitivei logice,iar spre10ani,acestsistemsedezvolffifoartemult-la 12ani~idupa,seatingestadiulgaudirii complexe ce folose;;teoperatii formale. Reflexia complexa,evoluatalogic, esteactivadupa16ani. Teorialui Piagetaresuportulunorcercetariatente~i a avut 0 larga acceptare.J. Piaget s-a referit ~i laproblemeleevaluarilor morale (a inteligenteievaluativemoral Intr-olucrare).!

In primii ani ai secoluluiXX, a avutloc 0 extinderea explozieideaparitiide revistede psihologiein diferitetari, organizareade asociatiinationalei intemationalede psihologie,aa incat in a douajumatateasecolului XX existau, in toate tarile, aceste forme de organizareacomunicariitiintificei progreseevidentein dezvoltareapsihologiei,careadevenit0 ;;tiintacu domeniicares-auorganizat~iunificatsub0 constelatiede cerinreIn careesteimplicata0 maredeschiderespretoatedomeniilecelorlalte;;tiinte,~idomeniiale tuturoractivitatilori trairilorumane.Auaparutdictionarede psihologie,care condenseaza,dupa diteva criterii,

1J. Piaget,LejugementmoralchezI 'enfant,preluatadeL. Kohlbergcarea nuantat-o.

28

aporturi ~i evocaride personalitati,de contributiiin diferiteramuri alepsihologieimoderne.

Trebuie sa subliniemfaptul ca in secolul XX psihodiagnozaadevenitdisciplinade suporta tuturorramurilorpsihologiei,pentruca aservit la validareade ipoteze,cuno~tinte,idei ~iconcepte,prin cercetari.Tehnologiiledecercetares-auextins,caatare,in foartenumeroasedomenii~i~i-aumaritrafinamentuI.

In jurul anului1900,darmaialesdupa,viatasociala a inceputsaseschimbetotmaiintens.Au avutloc consolidari~iconversiidementaliHlti~iatitudini fata de ~tiinta,s-au conturatnoi ~i noi investigatii~i sistemeorganizatoricecaresaIe coordoneze~isaIe sustina.Organizatiilestataleauintratintr-operioadadetensiune,in cautareaidentitatiiin Europa.Dacaindeceniileanterioareoameniide ~tiintapsihologi erau,adesea,filosofi ~iteologi,treptatpaturaacestoras-amodificat.Multi psihologiaufostin zilelenoastrepiologi, anatomi~ti,fiziologi, literatietc.

In Europa,dupa0 lini~terelativade100deanimrarazboi,atmosferaa devenitdin cein cemaitensionata~iagresiva,~iin 1914-1918a izbucnitprimul razboi mondial,care a schimbatstructurilegeografice,politice ~ieconomicealeEuropei1.

A doua problemade mare aport ~i de stimularea organizariitematicilorde cercetare~idiagnosticarea fostproblemainvatarii.Interesulpentruproblemeleinvatariis-adezvoltattotincepandcu intrareain secolulXX, prin prezentarea,de cafre fiziologul rus 1. P. Pavlov, a unei lucrariremarcabileprivind Rejlexelepsihice,la primul congresinternationaldemedicinadin 1903.De fapt,erayorbadecelebrelereflexeconditionate,careaupusin evidentamecanismeledebazaaleadaptariiimplicatein conferireade importanta~isemnificatiestimulilor,legatitemporalintre ei, in viataconcreta.TeoriareflexelorconditionatedegradII ~iIII a amplificatterenulinvatarii~ia fost implantata,treptat,in imagologie(ramuraa psihologieimodernefoarte folosita in politica, in viata economica,in problemelereclameloretc.).

o a treiadirectiede contributiiconcreteale psihologiei,in secolulXX, s-acentratpeproblemelemunciiindustriale- ~iamuncHin general.

Dezvoltareamarea industrializariivietii sociale,~inu numai,aprovocat interventiapsihologilor in acest domeniu vast ~i de mareimportanta. Ritmul perfectionarii tehnologiilor, din intreprinderile

1 In tin1pulprimuluirazboimondial,s~aufolosH,pentruprimadata,testele(Army Test),pentrua nu treeein loeurilede lupta,oameniiell diseriminariconfuze.Testeleau capatat,astfel,0valorizaresociala.

29

productive~iprinefectedereflux,In toatefeluriledeintreprinderia duslacreareadeofertatehnicadesuport,chiarpentmcercetareainterplanetara.

Oferteletehnicii, ca suport de confort,au inceputsa patrunda,treptat,in viatadetoatezilele.A crescutconfortullocuintelorprin retelelede iluminat,frigidere,aragaz,dar a crescut~i comunicarea,informatia,datoritapublicisticii,apoi radioului,televiziunii~itelefonului.Treptat,s-aschimbatviatasociala.Au crescutmetropolelncarcatedeblocuri,reteledecomunicatii,numeroaseautomobile,tramvaie,apoimetrouri,retelede caiferate,dar~iaerodroamecu avioaneetc.Locuinteles-auumplutdebutoanelegatedefolosireaelectricitatii,derobineteetc.Oameniiau inceputsa~tiesamaireparecateceva.Au inceputsaaparapersoanecaresainveterepedefolosireade tehnologiidiferite, ceea ce a conturatideeade aptitudinitehnice.Componenteleacestora,camdecatevazecidefeluri,suntinsamaisevercombinatein diferite feluri In profesiilefoartenumeroasece auinceputsa se dezvolte.Programulrevolutieitehnico-~tiintificeprovoaca,insa,dincein cemaiapropiatein timp,retehnologizariin industrie~i,deci.In profesii.

Aceastacedntase refera~i la domeniulprofesiilor,a profiluriloraflatein schimbariaccelerate,solicitandu-sestudii mai aprofundatealeaptitudinilor,dar~ialecompetentelor,foarteschimbateadesea,solicitateindiferiteprofesii,dupaschimbareatehnologiilor.Ritmul marededezvoltaresociaUipeacesteplanuriadusla indexareafaptuluicain decursuluneivieti,omuli~ischimbade cel putinpatmori profesia,eu tendintede a trecelacincischimbari.Exista~ia~a-numiteleprofesii"eteme".Dintreelefacpartemedicina~iprofesiileeducative(celputinaparent).Pe acestfond,s-anascutproblemainvatarii permanente.Profesiile care se consideramai putinafectatede mari schimbariau politici activeadaptativela 0 mai largamultitudinede domenii ale ~tiintelor.Oricum, toate profesiile s-auintelectualizatfoarte mult, incarcandu-sede politici adaptativefoartecomplexe.Contextulexistentialal vietii solicitaun foartemarerafinamentadaptativ,in care se solicita un marevolum de aptitudiniincarcatedeatitudini.Acesteasuntfoartesensibilela modificarilegatedeviatasociala,economica~itehnologica,dar~ideprogresul~tiintelor.Evolutiatehnologicaesteunprodusal inteligenteimodeme~i0 provocaredeatitudini,motivatii,aptitudini,pe de 0 partecu rol adaptativ,pe de alta,eurol proieetiv~ideconsolidarea politicii adaptativepsihicela carene-amreferitdeja.Aceastaimplicatieseexprimaprintr-oardentaproiectarea sinelui,carei~iimprimaspontancaracteristicileopera1ionalecu un pragtotmai inaltdecreativitate~idiversitateoperationala~ide socializarede tip nou, mai pragmatic.In

30

fine, a treiamarerevolutietehnologicaa fosta computerelor~ipatrunderiilor in viatasocialaeuna~teridenoiprofesiieunoiprofiluri.

In timpulprimului~ial eeluide-aldoilearazboimondial,barbatiifiind mobilizati,multeIntreprinderiaugasitsolu!iaprovizoriedeangajaridefemei,care,intretimp,au Inceputsase perfectionezein tot felul de studii.Or, procesulacestaa avutefectebunein foartemultecazuri.Femeiles-audovedit active,adaptabileetc, in acestcontext,au inceputsa se facanumeroasestudiiprivindmasculinitatea$ifeminitatea,diferentelepsihice.

o portretisticadiferentiala,care a fost mai larg generalizata~iadaptata,0 prezentamin tabelul de mai jos. E vorba de structurilediferentialealemasculinitatii:;;ifeminitatii.

,

Masculinitate Feminitate

Masculinitateaeste asociata cu agresivitatea Fetele au superioritatein probele verbale.moderata.Baietii au rezultate mai bune la Capacitatede opinie verbaIamai mare. SuntprobeIe figurale (in testul Torrance, s-a mai sensibile~imanifestaprecocitate.Fetele~ievidentiat aceasta caracteristica ill mod femeile creative au muIte caracteristicidepregnant).Baietii suntmai independenti~imai masculinitate(testulBarron 1958,1963,testulnoncollformi~ti.Baietii creativi au mai muIte Torrance1963).Feteletindsaprefereprotectia

caracteristicide feminitate(tottestulTorrance-I (Erick Erickson 1970). FeteIe prefera spatii1963,dar ~itestulBarron 1958, ]963). Baietii defmite, personale. Sanatateaeste pozitivnll au spatiupreferatingust. In pubertate,la relationata cu valorile feminitatii (BaITOnbaieti este mai mare dispersia aptitudinaHi. ]968). Fetele sunt mai dotate In dexteritatiInegalitatea fete-baieti estc mai evidenta. manuale(A. Anastasiu1958).Au 0 mai mareOricntareaspatialasolicitaaptitudininumeroase, rapiditate.Feteleau un potentialcreativmare,inclusivmecanice,caresuntmai binedezvoltate nevalidat social, din cauza condipei ~ila baieti,darin cre~terela fete.Depresiaestede stereotipiilor socioculturale - plus ala2 la 6 ori maiputinfrecventala baietidedit la masculinizfuii culturii ~i artei - dar fetclefete~ifemeipescalavarstelor. ca~tigaintensterenin cinematografie,emisiuni

radio ~i TV, expunereartistidi a modei,DependentaIn copiJarie este mai redusa ~j invaramant,munci de secretariat,telefonie,timpurielabilieti. medicinaetc.

Au gasitdiferentesemnificative~iGraves$iBolton(1972),Wallach~iKagan(1965),Ward(1968)in acestecomparatii.

Exista tendinte numeroase :;;i putemice de apropiere intrecaracteristicilepsihicela baie!i $i fete (lmbracaminte,gablonturi,coafuraetc.). Feminizareaprofesiilor este relativ intensa~i in cre~tere.S.S.E.(statutulsocial-economic)este important.Cere mijloace ~i avere, suntfavorizatedecondifii,dar~iabsorbitein activitiW~itentatiidiverse,inclusivsociale,politice~idefrumos.

S-auefectuat~istudiiprivindcreierulfeminin~imasculin.

31

Nu auacela~imodelperceptual.Fetele~ibaietiinusuntcrescutiInacela~ispirit ~iprincipii- ~i I~i valorizeazadiferitcaracterele.Niciconstitutianeurologicanu e la fel. (Ereditatea?Sau culturadiferitstratificata?).Diane McGuiness~i Karl Pribram(Stanford,S.U.A.)consideracadiferenteleprovindelahormoniisexualidiferiti,cuactiunilelor.

Femeilesuntmaisensibilela stimulivizuali,sunete,atingere,autendintedepresive~isuntmaisensibilelastres.MarcelKonstarne(Toronto)relativizeazadiferentele:femeilesunt,totu~i,superioareIn coordonareaprecisa~iaptitudineadeafacerepedelucrurile(deexemplu,dactilografia);totu~i,sunt~ipeacestplanprejudecati.

EleanorMaecoby~i Carol Jacklin (The Psychologyof SexDifferences,1974,S.D.A.)auparcurscatevasutedecereetariInproblema~iau ajunsla ideea ca s-a constituitun mit al diferentelor- unelesuntconfirmate,alteleconfirmabile,alteleverifieabile.

Feteleau aptitudiniverbalemai dezvoltate,baietiiau aptitudinivideo-spatiale~imatematiee,dar suntmai agresivi;estestatut~i roldobandit- ea~tigat~iprinedueatie.Fetitelevorbescmairepede-Intre 5 ~i11anidecalajuldispare.Dupa12ani,fetitelesuntiara~iIn avans- eledispundefluiditateverbala,decomprehensiune- panala a cantaricoreetfaptele.

FundatiaIntemationalaa Sanatatiia efectuatun amplustudiu,InElvetia,In 1972.LotulaflatIn studiuacuprins934femei,mtre40~i60deani.Perceptiadesine,perceptiaproprieisanatati,aproprieiin:tati~ariintraInu~oaracriza.

Menopauzasemanifestamaidevremela femeile,ai carorcopiiauparasiteasa.Femeia,dupace~i-aconsumatfunctiiletraditionaledemama~iedueatoare,sesimtemaidependenta,maiputinsiguradepropria-iidentitate~iaparetendintadea seraportain functiedesotulsall.Descre~te,totu~i,acordulde idei~ivaloriIntresoti,conflictelesuntmaidese,solutiiledecompromismaigreudegasit.

Raporturilesexualescadcuvarsta- seadepHicereafizieafoartemult- probabilpentrucaaetulsexuali~ipierdefinalitatea.Scadeaetivitateaculturala,saracesccontacteleprietene~ti.Totu~i,femeileeustudiieomplexetraverseazamaiu~ormenopauza,fiindmaidistantatederoluriletraditionalefeminine.

Toateprofesiiles-au intelectualizatfoartemult,~i-auschimbatstatutulde importanta~i s-au Incarcatde politici adaptativetot maicomplexecesolicitarafinamentetotmaicomplexe~iinteligente.In aceste

32

soliciHiri se exprimacedntastudiediacesteiproiectii a sinelui, care liexprimamai lntai 0 nebuloasadiversitateoperationala,eu un prag deinteligenta~icreativitatetot mai lnalt. In acestdomeniu,s-auangajat,maiales,prof. dr. Salade,PetrePufan,dar~ispedali~tiin psihologiasodala(1.Manzat,S. Chelcea,P. Golu ~ialtii). Vastuldomeniula carene-amreferitestein plinaconstituire.

La bazaconstituiriiacestuidomeniu,s-aimpusnecesitateaordonariiactivitatiiindustrialeaflatein pEna dezvoltare.Psihologiamundi are Inatentietoateproblemelepsihicealetuturorsectoarelordeactivitate.In primplan,seafla i s-a aflatorganizarearationalaa mundi pentrua semari,inprimul rand randamentul~i profesionalismulpersoanelorimplicate indiferitefeluri demunci.In al doileanmd,la fel de importantain esenta,seafla problema(nu numaica interogatie)a relatieidin mediileergonomice.La careseadaugaproblemeleconditiilorgeneralealemunciiindustriale.H.Mlinsterberg,psiholog americande origine germanala universitateaHarvard,a fost preocupatde problemelesocialeale muncii,contacteledegrup, obosealain muncaindustriala.Exista foartenumeroaselucrari depsihologia mundi, printre altii Faverge Jean a depistat variabilesemnificative,ill numarde29,in situatiideacddentarein munca.1De altfel,existaprofesiideperic1itatecrescuta.Din studiilemuncii,s-auconturatdouaprobleme foarte importante:problema selectiei profesionale(S.P.) ~iproblemaevaluariiin selectiaprofesionala.Prima sefolose~tein angajarilein munca,~ieste0 componentaspecificade testece seaplicain vedereaocupariideposturidemuncadisponibile.S.P. arecompozitiideteste,plusevaluariledin dosarulpsihologic,care au specificitatilegatede profilulcaracteristicilorpsihice solicitatede 0 anumitaprofesie.Testelestudiazastatutelepsihiceimplicatein depistareaacelorcaracteristicicesuntlegatedeprofesiasolicitata.a.s.p.-urile au,deasemenea,datespecificeuneiprofesii~iau in obiectivcontroluldezvoItariiacestorain timp ~isugerari:mcutepentmperfectionare,in vedereauneiprofesiiapropiate,ca profil logic, deeeldezvoltat.Desigur,in toatecentreledepsihodiagnostic- darmaialesincelelegatede a.s.p. ~iS.P. (formeledeorientarei selectareprofesionala)sunt implicate idei ale dezvoltarii profesionalismuluipersoanei~i aexercitarii,in conditii bune, a profesiei, la care se producecre~terearandamentuluimundi profesionale.

Studiile ~i testeIe de aptitudinidominantein psihologiamundi(inclusiv industriale), ca ~i testele de inteligent::t,invatare, atentie,

] FavergeJean-Marie(n. 1912),Psychologicedesaccidentesdutravail(1967).

33

I .~========------------------

dexteritate,observatie~i aetivitate,sunt implicate iIl acesteprofiluri,impreunacudatealedosaruluipsihologic~idepersonalitate.

Un al patruleadomeniuimportantal psihologiei,cares-adezvoltatintensin secolulXX, afost~iestecelal psihopatologiei.

In 1981,s-aconferitpremiulNobelpentrumedicinalui RogerSpery(avea68 deani) ~ieraprofesorla catedradepsihologiedela InstitutuldinPasadenaSeconsideracaSperya extrassecretulspecializariifunctionaleacreierului(InstitutulKarolinska din StockholmatribuiepremiileNobelpentrumedicina).La propunereapremiului,sespunecaprofesorulSperyapututdemonstra,in mod stralucit,ca lecaredin emisferelecerebralearepropriuluniverscon~tient.Emisferastangaesteorientataspreconexiuniabstracte,relatii simbolice~ianalizede detalii elaboratelogic. Este, deasemenea,sediul predominantal actelormotorii (a puterii executive).Emisferadreaptaestelipsita,in maremasura,deceeace i-arpermitesaintrein relatiicu lurneaexterna.Esteun pasagertacut~ipasivcarelasa,in maremasura,grija conducerii~ia deciziei comportamentaleemisfereistangLLucrarileprofesoruluiSperypermitsa seanticipezemai clarefecteleunorleziuni cerebrale.El, dar ~i alti speciali~tis-au ocupatde problemeleepilepsiei.

Al doileapremiuNobelGmnatatedin el) a fostatribuitprofesoruluiDavid H. Hubel (55 ani), americande origine canadiana,profesor laHarvard,~ilui Wiesel,oftalmolog,neuropsiholog~ineurofarmacolog.Ceidoi au demonstratca mesajulinformativ,carese transmitede la oehi lacreier, trece printr-un tratamentanalitic prin care elementelepartiale(componente)ale imaginilor retinienesunt decodificateIn functie decontraste,deconlguratialocurilorlor, ca~idemi~carileimaginiiperetina.Ca atare,s-au facutpa~iimportanti~ide succesprivind functionalitatilecreierului- caredupaautoriicitati(~ialtii)functioneazacauncomputer.

Domeniulpsihopatologieiestelegatde cel al psihologieimedicaleclinice,de psihosomatica(K. Schneider1962),de clasilcarinosogralce(M. N. Mondrain1965),dar~ideprobleme1enevrozelor,depsiholziologie~i psihofarmacologie,psihastenie,psihalergieetc. Testeleclinice s-audezvoltat~ielefoartemult.

Psihologia~i-aca~tigatin, secolulal XX-lea, un rol importantsocial- 0 instrumentatiefoartelargametodologica- a ie~itdin laborator~ia intratin via!aconcreta.

Dintreobiectiveleei deprimgrad,problemelela careill-amreferit-ale inteligentei~i invatarii- au avut 0 evolutiemai spectaculoasa.In

34

schimb,probiemelelegatedeprofesii~ieeledepsihopatologieaufostfoartelegatedeevolutiaproblemelorinteligentei~ialeinvatarii.

Bolile ~i tulburarilepsihiee sunt numeroase.eu dit sunt maiimportante,eu at1tpsihopatiaestemai difieila.Din tulburarilepsihieefaepartenevrozele,neurastenia,psihasteniai psihozelereactive.

o boala psihica importantaeste schizofrenia(dementapreeoce),psihozamaniaco~depresivai epilepsia.La acestease adaugapsihozele.Existatulburariale proceselorde cunoa~tere,ale afectivitatii,inteligenteietc.Toateacestea,i multealtele,necesitaingrijiri speciale;

Exista psihoze in legaturacu modificarile organismului~i alepsihicului, precummelancoliainvoluntara,paranoiapresenila,catatoniatardiva~ideliruldeinvolutie.

Mai desesuntpsihozelesenile,precumdementasenila,boala luiPick,boalaAlzheimer.0 altacategoriedeboli psihiatricesuntprovocatedeafectiunilevaseulare(hipertensiunea~i arteriosclerozele,mai ales). Ingenere,i asistentamedicalaa acestorboli s-a imbunatatit.Exista spitalespeciale,precumesteSpitalulNr. 9 din Bucureti,pentruacestefeluri deprobleme.

Fara indoiala, in contextulR.T.S. (revolutieitehnico-tiintifice)existai un aporta1psiho1ogiei~imaialesa acelora~a-numitedomeniialepsihologieiaplicate.

Tehnologiilepsihologice,i mai alespsihodiagnostice,au raspunsfoarteactiv la solicitarile~i cerintelesociale. Inmultireafoartemare atestelora ereat, insa, ~i 0 mare eerinta de control a validitatilor isensibilitateaacestora.De fapt, materialeleinformativecolectateprintehnicile psihodiagnosticeau creat ~i alimentat domeniile cele maiimportanteale psihologiei.In primul rand,a eelor mai semnificativecumsunt,pe de 0 parte,psihologiadiferentialai, pe de altaparte,psihologiavarstelor.Bineinteles,psihologiageneralaa distilat tot prin intermediulacestorinformatii 0 noua filosofie a psihologiei.La a.eestease adaugaconstituireade penetratiiin caracteristicilefunctionalitatiipsihicului i amodeluluisau structural.Nu putemignora 0 alta incitatienascutadincolectareade informatiirealizateprin testatori.S-aupututpunein evidentaimportanteearacteristieipsihicediferentialeintrepopoare.

Domeniu1eel mai interesant,insa, care conferarol psihologieicentratepe te1mologiilede cercetarei pe cercetareapropriu-zisa,ramaneeel a1unor surprize,pusein evidentaprin testarimai alesproiective.Sesuspendare1ativfiltrul atitudinilor(intentionalcontiente)~ideexprimareadominantelor,a motivatiilorprofunde,conflicte~istariconflictualeinterne

35

~istructuricaracterialedebazaalepersoanei.Psihologiaa pututpenetrainviatatacutaintemapsihica,in problemede conversiipsihicein tensiuneadorintelor~ia pretuluilor in viatade fiecarezi. Prin teste,inclusivprintesteleproiective,sepatrundein profunzimilepsihicului.lntr-oluptarelativpermanentaeuexeesivulrol acordatcalculelorstatistiee,psihologiaa largitimplieatiileeontroluluivalorie al interpretarilor(analizaealitativa)~i adescoperit,prin intermediulanalizei factoriale,structuri combinatoriiinterne, inteligentaca substructuraa personalitatii,personalitateacaaspiratieetc. De altfel, caracteristicilerelatiilor dintre inteligentaipersonalitatea capatatnoi conotatiiin conditiiledezvoltariifoartemari ateorieiinformatieii a analogieiinteligenteiartificiale(LA.) cu inteligentanaturala a omului.Omul a creatcomputerul~iinteligentaartificiala,iarcomputerula devenitfortaceamaimareexpresivaa arnplificariistructuriloroperationalealgoritrnicealeinteligenteiurnane.

In acestvast context,s-a intensificatcerintaunei mai profundeanalizea problemelor,domeniilor~ireanalizeitehnologiilorde cercetarepsihologica.Se afla in joc 0 oarecarenecesitatede stimularea identitatiipsihologiei[atade ~tiintelebiofizio10gicealedomeniuluimedieinii.Existaboli psihice, inclusiv ale inte1igentei~i alte boli care nu au substratpsiho10gic,darafecteazaproeese1eadaptarii.

Tot 1a intersectiaeu medicinase afla bolile psihosomatiee~idomeniu1handicapurilor.Noi nevomcentrain aceastalucrarepestrueturile~itipurilece1emaifo10sitedeteste,datefiindva1iditateai sensibilitatealor,dar~inecesitateauneicatmaimariinformatiimetodo10gice.

In genere,exista0 foartemareatractieapsihologiei,eadomeniu,inRomania.S-auinfiintatbiblioteci~icentrede informarepe langacatedre1edepsiho10giea pestezecemariuniversitatiparticulare~ipe langaceledestat.Reviste1ede psiho10gie,de subegidaAcademiei~ia InstitutuluidePsihologie,au insa dificultatide aparitiei difuzare.Au mceput,insa, saaparatraduceride teste(Rorschach,testularborelui,testulLorettaBenderetc.).Din pacate,desfiintareaAsociatieiPsihologilordin Romaniaa duslaoarecaredisocieredeinteresecooperanteregionalepanaprin 1996,cands-arevigoratAsociatiaNationalaaPsihologilordinRomfulia.

Eforturiledea continuapublicareaderevisteaufostbenefice.S-aumentinut,in acestclimatrelativdificil (inclusivpentrucercetare),revisteleinvatarnantuluipre~colar,(red.~efSilvia Dima),ale invatarnantuluiprimar(red.-~efRodica Garleanu),revistaPsihologia,pe langaredactiaStiinlii .$iTehnicii,cu publicatiidestudiialestudentilorin psihologie,maiales(red.Chelcea),~irevistenoi, precumPsihoterapiaExperimenlialii,condusade

36

Iolanda Mitrofan, revistaPsihologia cognitivii (red. M. Miele), revistaProhumanitas,aparutadeprin 1992-94~iapoireconstruitain 1997.IntrareaIn mileniulal III-lea a gasitpsihologiadinRomaniain plinafermentafie,cao ramurabogataa :;;tiintelorumaniste,euuntrecut~iunprezentincarcatdeeforturi~ievenimente,peun drumcesecontureazacaimportant~iincarcatdeproiecteinteresante.

Psihologia a devenit implicata In viata sociala, prin studiulinteligentei,a aptitudinilor~imotivatieialecarorcapitaldisponibiltrebuiesafie cunoscut~ifolosit spreprogresulvietii sociale.Aceastaesteunadinmarileimplicatiiale psihologieimodemeca :;;tiintade necesitate.A douadirectie de solicitari sociale s-a intensificatprin folosirea tehnicilorpsihoterapeutice.Universitatilede la Bucure:;;ti1,Cluj, Ia~i~iTimi~oaraauca:;;tigatimplicatii,in aceastaproblema,tot foarteimportantapeplansocial~i legatede ameliorareaconditiei umane.Bineinteles,existanumeroasedificuWitiin acestedomenii~idemersurideimplicareapsihologieiin vialasociala:;;iprogreseleei, mai alesdin cauzaeaexista0 foartemareratadeschimbarialeprofesiilor,alecomunicarii,alevietii socialeetc.A aparut,inacesteconditii:;;iimprejurari,problemainvalariipermanente,inc1usivde ladistanta,pe de0 parte,:;;icerinleledeselectieprofesionalamoderna,pe deahaparte.

Psihologias-a dezvoltatfoartemult In ultirnii 10ani. Problemelepsihicului uman, ale valentelor,potentialuluisau ~i ale competentelordisponibileale acestuiase investigheazaprin instrumentarimetodologicenumeroase~idin ce in cemai complexe.Numaruldepeste10000detestedisponibileindica,relativanemic,existentaunui instrumentartehnologicdecercetare.Bataliapentrurecunoa~tereatestelor,cainstrumentardecercetare,a avutpe langamomenteledificile, ca cele legatede momentuldemolariiatri'.Yutelorpsihologieidin 1936din fostaU.R.S.S., la carene-amreferitdejain paginileanterioare~iun alt momentdramatic,prin anii 1968-69,candproblemeletestelorau fostdiscutatein senatulamerican.Se treceaprintr-ocrizaeconomica,dar~iin aceeaapersonalitatii.

Este lesne de intelesca studiereainteligentei,a aptitudinilor,asenzatiilor~iapoia perceptiilora pusin evidenta,pe grupurideprofesiunisau de clase :;;colare,caracteristicilela care ne-am referit, ca sa fiedependentede structurade ansamblua psihicului.Oamenicu acela~iniveldeaptitudinisaudeinteligentaauun destinfoartediferit,deoareceacestaedetenninat,desigur,desituatii~ideevenimentesociale,pede0parte,darlji

]Activitateaprof.IolandaMitrofans-acentratpeaceastaproblema.

37

de constelatiapsihidi generalace-i caracterizeaza.Fiecarepersoanaesteunica in felul ei. Pe de alta parte,cercetarilepsihologice,centratepepsihodiagnoza,aupusin evidentaca existamaimultefelurideinteligenta,de temperament(ideeintretinutadin timpuriistoricefoarteindepartate~ichiarprinstructurilezodiacalecarestabileaula oarneni0 constelatiepsihicadictatade datana~teriiin careastreleseaflauin anun1itepozitii uneledealtele,impunandanumitetrasaturipsihice~i0 mareinfluentaevolutivaadestinuluiindividual,in functiedemodificarileconstelatiilorastrologice).

S-a cumulat0 foartemareexperientanaiva in aceastaproblema,dimensiunileprognozelorintelectualizandu-setreptat.Desigur, aceastaevocareestelegatadefaptulcaideeauniciHitiipersonalitatiis-adatoratunorobservatiisecularece s:-auimpus,in grilele de testarepsihologica,ca 0necesitatedea abordacomplexitateadiferentialaapsihiculuiumandintoatedireqiile in care s-a conturatelar cerintade diferentiere.S-au constituitbateriide teste,acesteafiind legatemai mult de testareaaptitudinilorincontextprofesional,~idetesteledepersonalitate,ceauinceputsafacapartedin dosarulpsihologic individual,ca ~i de testelede inteligenta,restulmaterialelordin dosarserefera,pe de0 parte,la informatiiprivindtraseeledeviata,~ocuri,succesein acesttraseu,ca~iconditiilemaistabiledemediu,cu specificulsau- iar pedealtaparte,dosarulpsihologiccuprindebateriilede teste ale acelor structuripsihice ce trebuie stimulate,dezvoltate,conturate.In acestcontext,s-audezvoltattestelede euno~tinte~icelededezvoltare,pe de 0 parte,pentrumarea investitiesocialace se implicainsistemeledeinvatamant~idezvoltareafoartemarea testelorprofesionale,aeelor deabilitati,motivatii,pedealtaparte.Totodata,s-auefectuatsondariale cerintelordiferitelorprofesii, clasificarileprofesiilor,din punctuldevedereal cuno~tintelor~iabilitatilorcu careopereaza,a organizariimuncii~i a stabilirii recuperarilorde oboseala(prin concediilede odihna ~irefacere)~ia stabiliriisalariale,prin cantitateadeeforturiintelectuale,maiales pe care Ie solicitaprofesiuneain folos material,cultural~i socialdisponibil.S-aconturat,astfel,organizareasocialaamuncii.

Fara indoiala,omul zilelor noastreestediferit de eel din secolultrecut~i:taraindoialaesteimportantaideeadezvoltariisecularea omuluicapersonalitate~imentalitate.A avut loc, dupaRena~tere,0 tot mai mareviteza de dezvoltarea inteligenteiumane,a personalitatii.Progreseletehnologiilor, ale ~tiintei au crescut exponential, profesiile s-auintelectualizattotmaimult.Radioul~iteleviziuneaau0 uria~acontributielapennanentasolicitarea oamenilorprin~tiri,emisiuniculturale,sportiveetc.Sepoateconsideraeamass-media,cuinsuflareasadeopinii legatedeviata

38

curenta~icu comunicareapermanentaa totceseintamplamai importantIntoatezonelePamantului,dar~iin spatiilevasteinterplanetare,numeroaseleinventii :;;i descoperirifac din omul zilelor noastre0 persoanafoartesolicitata, implicata vast in problemele lumii ~i vietii legate deinternationalizareacomeqului,a circulatiei~icomunicarilor(telefonice,prinmass-media,conferinte,sesiuni~tiintificeetc.).

Pe fonduluneitendinteputernicedemodernizare,seconstituienoi~inoi cerintesoeiale.Are loe, In aceastasituatie,ere~tereafoartemaredepersoanecare cunose mai multe limbi straine, Invata sa mfulUiascaeomputere,facperfeetionari,faesport,eunoscmaimultamuzica(chiardacanu identificaIntotdeaunaautorii partiturilor),citesc mai multa literaturadecat inainte cu 20-30 de ani, vad ineomparabilmai muIte filme,exercitandu-~i,astfel, imaginatiade implicatie~i trairile virtuale.Toateacesteagenereazasehimbari.Sub oferteleculturalefoartevariate,in zilelenoastre,personalitateaumanadevinetotmaiuniea,cu idealuri~iaspiratiitotmaidiferitedecelecefunctionauInaintecucatevazecideani.

ComplexulcaIatoriei,la cares-a referit,candva,~iM. Ralea,euoarecaremelancolie,genereazaacum obiectivelegatede curiozitatidediferitefeluri,ceseobiectiveazaprincrqtereamarea numaruluideoamenice au vizitat ~i intentioneazasa vizitezealte tari. Experientade viataaoamenilora devenit foarte diferita, fapt ce contribuie,substantial,laconstituireadepersonalitatidiferentiate.

Problemadiferentierilorestetratatamai mult statisticin domeniilepsihologieigenerale~icevamai diferentiatIn psihologiavarstelor,darmaiales in psihologiadiferentiala.De aeeea,In aceastalucrareyom insistaasupra tehnicilor psihodiagnostice,ceva mai accentuat din opticadiferentelordevarsta,caracterologice,aptitudinaleetc.

De altfel, in orice caz de evaluarea rezultatelorprin tehnicipsihologicese constituie~ise folosescdiferentede varsta,sex,nivel decultura ~i efecte ale mediului de viata ~i de educatieparcurs depersonalitatiletestate.Exista varste~iniveluri de varstaale inteligentei,v:ITsteale capacitatiide scriere,de citire (coeficientde inteligenta(QI), dedezvoltaregenerala), schimbari ale pragurilor senzoriale (pe varste)implicatetoate1ntr-ocurbade cre~terein anii copilariei,adoleseentei~ichiaratineretii~imaturizarii~idedescre~terein anii deregresie.

Exista uneleschimbaripe planul generalal dezvoitarii~ilargiriipsihologiei,a subordonariiei launelecomenzisocialedenecesitate.1.11acestsens,asistamla 0 importantadezvoltarea testelorde cuno:;;tinte,fapt dealtfel oarecumnormal,datafiind valoareamarea cuno~tintelorcorecte,

39

importante~icoerente.Acesteaautendinte,ill numeroasetari,dea inundaviatasociala,darmai ales~colara~iuniversitara,:?ide a inlocui sistemuldocimologicclasic eu tehnologiamai supla~iperfectibilaa examenelor-teste.Aeeastatendintaestein consenscutransformarileprofundeeeauloc.in viata sociala ~i in structurile:?colilor~i ale educatiei.E yorba deconstruireaunuinoumoddeintegrarea ~coliiin viatasociala,darmaialesde ameliorareasistemelordepredare,evaluare~imai alesde ameliorareaterenuluideconfluentedintrecuno~tinte:?ipractica.

Exista0 zonaintrecuno~tinte,testelede cuno~tinta~iinteligenta.Problema,ea atare,a dus lao tot mai complexastudierea inteligent