Urmarie curenta

11
INSTRUCTIUNI DE URMARIRE CURENTA A OBIECTIVULUI DATE GENERALE DENUMIREA INVESTITIEI Reparatie Capitala si instalare Centrala Termica AMPLASAMENT BENEFICIAR ELABORATOR NUMAR DE PROIECT Proiect nr.1 / 0 CARACTERISTICI: Carcteristicile geo-fizice ale terenului din amplasament Obiectivul se afla situat pe un amplasament cu urmatoarele caracteristici : Seismic ( P100 -13 )in zona F cu Ag= 0.10 ; Tc = 0,7 sec Zapada (STAS 10101 /21 / 92) zona A Vint (STAS 10101 / 20-90) zona A cu presiunea dinamica de baza la 10 m deasupra terenului , 0,40 KN / m 2 Climatic zonz IV cu Te = - 21 0 C Terenul din amplasament nu este afectat de fenomene fizico-geologice, sau de instabilitate (alunecari) 1

description

Urmarirea curenta a obiectivului de constructie

Transcript of Urmarie curenta

Page 1: Urmarie curenta

INSTRUCTIUNI DE URMARIRE CURENTA A OBIECTIVULUI

DATE GENERALE

DENUMIREA INVESTITIEIReparatie Capitala si instalare Centrala Termica

AMPLASAMENT

BENEFICIAR

ELABORATOR

NUMAR DE PROIECT Proiect nr.1 / 0

CARACTERISTICI:Carcteristicile geo-fizice ale terenului din amplasament

Obiectivul se afla situat pe un amplasament cu urmatoarele caracteristici : Seismic ( P100 -13 )in zona F cu Ag= 0.10 ; Tc = 0,7 sec Zapada (STAS 10101 /21 / 92) zona A Vint (STAS 10101 / 20-90) zona A cu presiunea dinamica de

baza la 10 m deasupra terenului , 0,40 KN / m2

Climatic zonz IV cu Te = - 210CTerenul din amplasament nu este afectat de fenomene fizico-geologice, sau

de instabilitate (alunecari)

Caracteristicile constructiei Clasa III de importanta ( P100-13 ) Categoria de importanta C

URMARIRIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEIUrmărirea comportării în timp a construcţiilor se desfăşoară pe toată

perioada de viaţă a construcţiei începând cu execuţia ei şi este o activitate sistematică de culegere şi valorificare (prin următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.) a informaţiilor rezultate din observare şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi

1

Page 2: Urmarie curenta

tehnologicScopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine

informaţii în vederea asigurării aptitudinii construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social, cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării activităţii în construcţii. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în timp a construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale celorlalte cerinţe esenţiale.

In cazul obiectivului in cauza Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează , metodologia de efectuare a acestora vor fi urmatoarele

Categoria de urmarire Urmărire curentă; Urmărire extinsa

Urmarirea curenta ( metodologie , perioade la care se realizeaza )Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor

care constă din observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte

Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se va efectua prin examinare vizuală directă şi dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz curent permanent sau temporare si va consta in

Examinare vizuală privind siguranţa construcţiei In acest sens se vor urmarii depistarea defectelor ca urmare ale unor posibile

degradari ale urmatoarelor elemente

Structura de betonDegradarile se vor urmarii prin

examinarea vizuală a stâlpilor din beton armat, zona de îmbinare stâlp-grindă (monolitizare), zona consolelor

examinarea grinzilor (transversale, longitudinale) mai ales la îmbinarea cu stâlpii şi în câmp pentru a depista

Examinarea plăcii de beton armat la intradosPosibilele degradari constatate

a) fisuri pe una sau toate laturile stâlpilor;b) deteriorări locale ale zonelor de îmbinare şi rezemare ale

elementelor; fisuri sau ruperi la partea superioară a stâlpilorc) fisuri în zonele de îmbinare a grinzilor principale cu stâlpiid) fisurarea consolelor stâlpilor la rezemarea grinzilor

construcţiilore) exfolierea betonului şi flambarea armăturilor în consolele

stâlpilor

2

Page 3: Urmarie curenta

f) segregări, rosturi de betonare, abateri de la liniaritate, verticalitatea elementelor;

g) fenomene de coroziune: pete, exfolieri, eroziuni, coroziunea armăturilor

h) fisuri, exfolieri ale betonului, armături dezvelite la placile din beton

i) fenomene de coroziune la elementele structurale: pete, coroziuni ale armaturii din placă

j) fisuri fine, care apar des în pardoselile din beton de la parter şi care, în timp,pot avea tasări diferenţiate. Cele mai multe şcoli au pardoseli de beton care nu sprijină pe fundaţii, fiind aşezate pe un pat de pietriş sau nisip şi flotând uşor odată cu acesta. Datorită acestei tasări, se creează tensiuni diferite iar rezultatul este apariţia fisurilor. În cazul fisurilor elementelor structurale de beton se va investiga cauza tasării elementelor structurale din zona cu fisuri

Structura din zidărie In acest sens se va urmarii depistarea defectelor ca urmare ale unor posibile

degradari dupa cum urmeaza

La Pereţi portanţi· Fisuri sau crăpaturi cu diverse înclinaţii.

Structura acoperisului In acest sens se va urmarii depistarea defectelor ca urmare ale unor posibile

degradari dupa cum urmeazaŞarpanta din lemn:· fisurări şi crăpături în lungul fibrei elementelor componente (căpriori, pane, popi, coamă, cleşti, cosoroabe, astereală);· micşorarea secţiunii acestor elemente datorită putrezirii la reazeme şi în câmp;· coroziunea puternică a elementelor de prindere (scoabe). Învelitoarea:· fisuri, exfolieri, rupturi, umflături sau desprinderi de suport la hidroizolaţii sau termoizolaţii, scafe, guri de scurgere;· deformaţii şi degradări ale învelitorii, cu precădere în punctele critice: dolii, coame, atice;· degradări ale elementelor de construcţie rezultate din execuţia incorectă a detaliilor cu elemente de tablă: atice, rosturi de dilataţie, reboduri, luminatoare, dezlipiri la înnădiri cositorite, falţuri desfăcute, infiltraţii la colţuri etc. Jgheaburi şi burlane· deformaţii, degradări, înfundări la jgheaburi şi la burlane sau la piesele anexă: guri de scurgere, grătare, parafrunzare, bride etc.

3

Page 4: Urmarie curenta

Aceste supravegheri vor avea Termen : anual sau daca e cazul după producerea de evenimente

deosebite (seism, inundaţii, incendii, explozii, alunecări de teren etc.)

Nota Se vor stabilii cauzele degradarii si masurile de remediere cu priorităţile

la efectuarea acestora

Examinare vizuală privind siguranţa în exploatare:- Siguranţa la intruziune: se referă la controlul reţelei de canalizare şi a

închiderilor exterioare astfel încât să nu permită pătrunderea insectelor şi animalelor dăunătoare în clădire.·

- Siguranţa circulaţiei pedestre: se referă la verificarea facilităţilor de deplasare pentru persoanele cu handicap;existenta de balustrade la scări şi rampe pentru evitarea accidentelor; verificarea pardoselilor la scări şi rampe, a finisajelor care să împiedice alunecarea (utilizarea materialelor antiderapante); verificarea traseelor căilor de circulaţie fără denivelări, praguri, trepte izolate; fluxuri de circulaţie clare şi cât mai scurte; pereţi fără muchii tăioase, proeminente sau alte surse de lovire, agăţare sau rănire; deschiderea uşilor în sensul evacuării persoanelor, spre exterior; asigurarea iluminatului artificial combinat cu cel natural, conform STAS 6221.

- Siguranţa cu privire la riscuri provenite de la instalaţiile electrice, termice, sanitare: urmarindu-se ca întreţinerea şi repararea instalaţiilor sa se faca doar de personal calificat, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice.

Aceste supravegheri vor avea Termen : anual sau daca e cazul după producerea de evenimente

deosebite (seism, inundaţii, incendii, explozii, alunecări de teren etc.)

Nota Beneficiarul prin personalul de specialitate va efectua urmarirea curenta si

va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in JURNALUL EVENIMENTELOR care va fi inclus in CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI

In cadrul urmaririi curente a constructiei la aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta , stabilitatea, si durabilitatea constructiei proprietarul va comanda o inspectie speciala asupra constructiei respective urmata daca este cazul de o expertiza tehnica

Datele se vor pastra si pe suport magnetic

Urmarirea extinsa ( metodologie , perioade la care se realizeaza )Urmarirea extinsă are ca obiect o examinare detaliată, din punct de vedere al

rezistenţei, stabilităţii şi durabilităţii, a tuturor elementelor structurale şi 4

Page 5: Urmarie curenta

nestructurale, a îmbinărilor construcţiei, a zonelor reparate şi consolidate anterior, precum şi în cazuri speciale a terenului şi zonelor adiacente.

Această activitate se va efectua în cazuri deosebite privind siguranţa şi durabilitatea construcţiilor ca:

a. deteriorări semnificative semnalate în cadrul activităţii de urmărire curentă;

b. după evenimente excepţionale asupra construcţiilor (cutremur, foc, explozii, alunecări de teren etc.) şi care afectează utilizarea construcţiilor în condiţii de siguranţă;

c. schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de exploatare a construcţiei respective.

Inspectarea extinsa se va realiza de catre specialisti conform prevederilor normativului P 130-1999 pe baza de contract incheiat de beneficiar si echipa de specialisti , iar Raportul privind efectuarea inspectării extinse se include în Cartea Tehnică a construcţiei respective şi se vor lua toate măsurile pentru execuţia eventualelor intervenţii, reparaţii sau consolidări înscrise în acest raport.

URMARIREA SPECIALA Urmărirea specială este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor

care constă din măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcţiile îşi menţin cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.

In cazul in speta nu se pune problema unei urmaririi speciale a constructiei , ea se va efectua numai la o eventuala cerere a proprietarului, a Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de specialitate

In aceste conditii urmaririrea se va executa conform prevederilor normativului P 130-1999 pe baza de contract incheiat de beneficiar si echipa de specialist, iar raportul privind efectuarea inspectarii speciale se include in CARTEA TEHNICA a constructiei si se vor lua toate masurile pentru executia eventualelor interventii , reparatii , sau consolidari inscrie in acest raport.

INTERVENTIILE IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIILORInterventiile in timp asupra constructiilor sunt fundamentate pe baza datelor

furnizate de activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor si au drept scop : mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelo asigurarea functiunilor acestuia, inclusiv prin extinderea sau modificarea

functionalitatii initiale ca urmare a modernizarii.

Lucrarile ce se vor executa asupra constructiilor pot fi potrivit naturii si scopului lor:

a) lucrari de reparatii curente determinate de uzura sau de degradarea normala si care au ca scop mentinerea starii tehnice a constructiilor;

5

Page 6: Urmarie curenta

b) lucrari de interventii: lucrarile la constructiile existente, inclusiv instalatiile aferente, asimilate obiectivelor de investitii, care constau in reparatii capitale, transformari, modificari, modernizari, consolidari, reabilitari termice, precum si lucrari de interventii pentru reabilitarea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale, efectuate in scopul asigurarii cerintelor esentiale de calitate si functionale ale constructiilor, potrivit destinatiei lor.

Lucrarile de reparatii curente vor consta in efectuarea, periodica sau dupa necesitate, a unor lucrari de remediere sau reparare ale partilor vizibile ale elementelor de constructie sau ale instalatiilor si echipamentelor, inclusiv inlocuirea unor piese uzate ale acestora.

Lucrarile de reparatii capitale vor cuprind lucrari de reparare si/sau consolidare si constau in remedierea sau inlocuirea de elemente, detalii ori parti de constructii si instalatii iesite din uz, ca urmare a exploatarii normale sau actiunii agentilor de mediu, si nu modifica parametrii tehnico-functionali ai constructiei.

In cadrul lucrarilor de reparatii capitale se efectueaza inlocuirea partiala, totala sau repararea unor elemente de constructii ori parti componente ale acestora, deteriorate ca urmare a uzurii fizice, in scopul aducerii lor la starea normala de exploatare, in conditiile asigurarii nivelului cerintelor esentiale de calitate in vigoare la data executarii lucrarilor. In acest context se poate executa: inlocuirea totala sau partiala a tamplariei uzate, a acoperisului, pardoselii, instalatiilor functionale (electrice, gaze, sanitare, incalzire, ventilatie etc.), a captuselii la cosuri, a unor grinzi de rulare, a stalpilor de transport al energiei electrice si a altor elemente de constructii.

RECOMANDARI PENTRU INTRETINERE Întreţinerea structurii este o activitate ce trebuie integrată în sistemul general

de control şi menţinere a siguranţei construcţiilor. Obiectivele activităţii de întreţinere sunt: constatarea, prevenirea şi documentarea. Neglijarea oricăreia dintre ele diminuează eficienţa întregii activităţi.

Activitatea de întreţinere acoperă întreaga perioada de existenţă, de la execuţie până la demolare.

Este obligatoriu ca remedierea deteriorărilor să fie însoţită de eliminarea cauzelor care le-au produs. Nici o situaţie nu se consideră rezolvată dacă nu s-au determinat cauzele fenomenelor de degradare şi nu au fost luate măsuri pentru asigurarea rezistenţei construcţiei.

Echipa de inspecţie va avea întotdeauna în vedere că un fenomen de deteriorare a elementelor unei construcţii poate avea cauze multiple şi, de asemenea, consecinţe multiple în ceea ce priveşte comportarea structurii în ansamblu.

În acest sens:Echipa de inspecţie va ţine obligatoriu evidenţa completă a tuturor

evenimentelor din existenta construcţiei, fiind esenţială asigurarea colectării şi stocării datelor de referinţă.

6

Page 7: Urmarie curenta

Nu este permisă mascarea în vreun fel a manifestărilor ce semnalează apariţia unor fenomene de degradare sau de deteriorare a construcţiei sau a unor elemente ale acesteia (fisuri, exfolieri, pete).

Interpretarea primară (imediată) a observaţiilor se face de către beneficiar la constatarea directă a acestora.

Stabilirea priorităţilor în cazul lucrărilor de reparaţii sau consolidare va fi făcută în funcţie de nivelul de gravitate al degradărilor.

Pentru stabilirea nivelului de gravitate al fiecărei degradări posibile considerăm că sunt satisfăcătoare următoarele niveluri: Nivelul I – cuprinde degradări ca urmare a exploatării normale şi care nu periclitează siguranţa construcţiei, au o evoluţie lentă şi se rezolvă prin lucrări de întreţinere şi reparaţii (remedierea lor poate dura chiar şi un an). Nivelul II – degradări ca urmare a exploatării normale care, la data observaţiei nu periclitează siguranţa construcţiei, dar care au o evoluţie rapidă (reclamă remedieri de urgenţă, ce trebuie efectuate în anul de observaţie, prin lucrări de întreţinere şi reparaţii).

Nivelul III – degradări ca urmare a unor acţiuni accidentale sau ca urmare a agresivităţii mediului ş.a., ce pun în pericol imediat ori pe termen foarte scurt siguranţa construcţiilor (necesită intervenţii în exploatare, de întreţinere, de reparaţii ori de readucere la parametrii din proiect, fundamentate pe expertize tehnice).

Instrumentele necesare analizei vizuale şi observării sunt: binoclul şi lupa gradată pentru verificarea grosimii fisurilor din elementele de beton; metrul (ruleta); ciocanul şi dalta; firul cu plumb; lanterna cu acumulatori sau baterii. Reviziile de întreţinere pot fi: curente, periodice sau operative. Reviziile curente au ca scop controlul condiţiilor de exploatare şi observarea apariţiei unor fenomene semnificative pentru starea şi comportarea construcţiilor sau a părţilor componente ale acestora. Ele se organizează astfel încât în cursul unei săptămâni să fie inspectate toate părţile construite ale unei şcoli. Reviziile periodice sunt trimestriale şi anuale şi sunt programate înaintea elaborării planurilor de măsuri trimestriale şi anuale. Reviziile operative au loc imediat după fenomene naturale (inundaţii, cutremur) sau avarii tehnologice, pentru stabilirea nivelului de gravitate a deteriorărilor

Sef proiect

7