Uriasii au trait si pe teritoriul Romaniei de aziPublished Date | Written by Ionut | Imprimare | E-mail | Hits: 1931Acum doua saptamani am vizitat iarasi Transalpina. Adrenalina a atins iarasi cote maxime. De data asta insa, excursia a avut o alta tinta principala, drumul insusi trecand pe plan secundar. Acum am fost sa vedem Masa Uriesilor Masa Uriesilordespre care un colind cules din folclorul secolului 19 spune asa:Sus la munti la cer urca,La mijloc de fagi sedeaLa masa mare de peatra,Beau Novacii, nu se-mbata!De ce am mai mers? Pai pentru ca in ultima vreme, parca ma intalnesc pur si simplu cu tot felul de indicii care imi spun ca ei bine, nu o sa va zic ce imi spun cio sa va las sa trageti singuri concluziile!another sphinx in Bucegi next to the altars called the Old Mumsceahlau the burrial placeceahlau the skull of the cyclopdecebalusdomnitor uriasIgnis Maramures Sfinxnegru voda sphinx of cetatenipigeon sphinx in ciucas mountainssfincsi din romaniasfinxul dacul adormitsfinxul din ceahlau piatra inlacrimatasphinx in macin mountains dobrogeathe Egyptian Sphinx view from behindthe giants in the fairytalesthe sphinx in cheile tataruluithe sphinx in fagarasthe sphinx in macinthe sphinx in pietrele lui solomonthe sphinx in valea cernei herculaneumthe sphinx of bucegithe sphinx of bustea manzalestithe sphinx of bustea manzalesti buzauthe sphinx of cetateniThe Sphinx of Macin view from behindthe sphinx of piatra arsathe sphinx of tisita reservationZimbroslav Tibau sphinxmasa uriasilor transalpinaDupa cum va spuneam, atunci cand am mintea suficient de deschisa catre ceva, creierul devine o lanterna care imi lumineaza calea si imi deschide ochiiDe aceasta data, ochii mi s-au deschis pe niste vremuri de demult, cand uriasiiexistau pe Pamant. Apoi am fost curios sa vad daca mi se arata semnele! Iar creierul s-a comportat si de data asta impecabil si mi-a luminat calea, deschizandumi ochii Am vazut uriasi prin ochii oamenilor de demult. Am vazut uriasi amenintati. Am vazut uriasii distrusi. Am vazut uriasii ramasi in viata facand lucruri care nu au fost uitate nici pana azi. Am vazut titanii impietriti. Am vazut sfincsii divini la care mosii nostri se inchinau cu respect. Am vazut omagiul ZeiteiTerra pentru eroul care a murit pentru Dacia, dar pe care urmasii lui romani auincercat sa il minimalizeze (vezi foto cu Dacul adormit Decebalus per Scorillo).IncepemCa la orice inceput, am plecat de la informatiile rudimentare pe care le aveam si am inceput sa caut marturii scrise despre uriasi, povestiri, legende care sa intareasca sau sa nege existenta lor pe acest Pamant.Spre surprinderea mea, primele marturii scrise le-am gasit destul de repede, inBiblie, Geneza, capitolul 6, versetele 1-6:1. Iar dupa ce au inceput a se inmulti oamenii pe pamant si li s-au nascut fiice,2. Fiii lui Dumnezeu, vazand ca fiicele oamenilor sunt frumoase, si-au ales dintre ele sotii, care pe cine a voit.3. Dar Domnul Dumnezeu a zis: Nu va ramane Duhul Meu pururea in oamenii acestia,pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa mai fie o suta douazeci de ani!4. In vremea aceea s-au ivit pe pamant uriasi (in ebraica Nephilim), mai cu seama de cand fiii lui Dumnezeu incepusera a intra la fiicele oamenilor si acestea incepusera a le naste fii: acestia sunt vestitii viteji din vechime.5. Vazand insa Domnul Dumnezeu ca rautatea oamenilor s-a marit pe pamant si ca toate cugetele si dorintele inimii lor sunt indreptate la rau in toate zilele,6. I-a parut rau si s-a cait Dumnezeu ca a facut pe om pe pamant.Ce intelegem de aici? Ca fiii lui Dumnezeu foarte probabil o rasa de fiinte superioare oamenilor, s-au incrucisat cu femeile. Din aceasta incrucisare a raselorau rezultat acesti mutanti uriasii, care avand in vedere ca aveau si o gena provenind dintr-o rasa superioara, este posibil sa fi fost, din punct de vedere genetic evolutionist, superiori oamenilor. Parerea mea se pare insa ca este in contradictie cu ceea ce gandeau autorii Bibliei, care i-au numit pe uriasi Nephilim,un substantiv derivat din verbul nafal, care inseamna a cadea, cadere. Uriasii suntdeci, in opinia autorilor Bibliei, cei cazuti, cei decazuti, sau cei degenerati. Ca erau superiori oamenilor sau degenerati, nu ma indoiesc, pentru ca mutatiile genetice pot duce atat la evolutie cat si la involutie, asa ca pentru mine este maiputin important, atata timp cat se spune ca au existat.Vreau sa mai punctez aici ceva: legenda lui Enoh, un om intelept din vechime, care a fost luat de fiii lui Dumnezeu si dus in cer, unde conducatorul acestora, Uriel, i-a dat in dar o cale de acces catre cer sau altfel spus, o cale-n dar. Mai exact, Uriel i-a dat un calendar lui Enoh, o masina de masurat timpul dupa reperele din cer. Aparatul lui Uriel poate fi vazut azi la Sarmisegetuza dar si inalte locuri din lume.Mergem mai departeAsadar, Dumnezeu este suparat pe oameni pentru ca sunt rai si le trimite potopul. Dar ceea ce este surprinzator este faptul ca citim iarasi despre existenta uriasilor, chiar si dupa potop, in timpuri in care inca mai traia Moise! Zice Biblia in Numeri 13:27. Iata ce au istorisit lui Moise: Ne-am dus in tara in care ne-ai trimis. Cu adevarat, este o tara in care curge lapte si miere si iata-i roadele.28. Dar poporul care locuieste in tara aceasta este puternic, cetatile sunt intarite si foarte mari. Ba inca am vazut acolo si pe fiii lui Anac.29. Amalecitii locuiesc tinutul de la miazazi; iebusitii si amoritii locuiesc muntele; si canaanitii si hetitii locuiesc langa mare si de-a lungul Iordanului.30. Caleb a potolit poporul care cartea impotriva lui Moise. El a zis: Haide sa ne suim si sa punem mana pe tara, caci vom fi biruitori!31. Dar barbatii care fusesera impreuna cu el au zis: Nu putem sa ne suim impotriva poporului acestuia, caci este mai tare decat noi.32. Si au innegrit inaintea copiilor lui Israel tara pe care o iscodisera. Ei auzis: ara pe care am strabatut-o, ca s-o iscodim, este o tara care mananca pe locuitorii ei; toti aceia pe care i-am vazut acolo sunt oameni de statura inalta.33. Apoi am mai vazut in ea pe uriasi, pe copiii lui Anac, care se trag din neamul uriasilor: inaintea noastra, si fata de ei parca eram niste lacuste.De unde au mai aparut acesti uriasi daca toate fiintele decazute au fost distruse de apele potopului? Exista doua raspunsuri: 1. O alta imixtiune a ingerilor. 2. Potopul nu a avut loc peste tot pamantul (exista si o teorie conform careia potopul este o descriere a modului in care s-a format Marea Neagra, prin revarsarea Marii Mediterane, ceea ce ar justifica oarecum prezenta atator povesti cu uriasi in folclorul romanesc).Mai tarziu, condusi de Iosua, poporul lui Israel a cucerit tara Canaan. Biblia,Iosua 11:21. In acelasi timp, Iosua a pornit si a nimicit pe anachitii din muntele Hebronului, din Debir, din Anab, din tot muntele lui Iuda si din tot muntele lui Israel; Iosua i-a nimicit cu desavarsire, impreuna cu cetatile lor.22. N-au ramas deloc Anachimi in tara copiilor lui Israel; n-au ramas decat la Gaza, la Gat si la Azdod.Deci inca nu disparusera toti uriasii!Mai gasim ulterior mentiuni si in Deuteronom 3:11: Numai Og, imparatul Basanului,mai ramasese din neamul Refaimitilor. Patul lui, un pat de fier, este la Raba,cetatea fiilor lui Amon. Lungimea lui este de noua coti si latimea de patru coti, dupa cotul unui om. Si continua Biblia in Samuel 17:4: Atunci a iesit un om dintabara filistenilor si a inaintat intre cele doua ostiri. El se numea Goliat, era din Gat si avea o inaltime de sase coti si o palma.Asadar ca o concluzie, Biblia este unul dintre dosarele istorice ale omenirii incare se fac mentiuni despre uriasi, ei fiind numiti in mai multe feluri, in functie de neamul sau tribul din care faceau parte: Nephilimi, Anachimi, Refaimi, Emimi, Zamzumimi etc. Iar unii occidentali ii mai numesc si Anunnaki, plecand dela aceeasi sursa Biblia.O alta sursa care povesteste despre uriasi sau giganti este mitologia greaca. Dupa spusele autorilor antici, semizeii proveneau din relatiile zeilor cu fiicelemuritorilor. Cunoscut, nu? Unul dintre aceste personaje mitice, Hercules, este prezentat chiar ca un fiu al lui Zeus cu una din fetele muritorilor de rand.Apoi apar Titanii Citez din Wikipedia: Titan (pl. Titani) (greaca: ) s dumraa d c sas f a lu Uraus s a Ga: Cous, Crus, Croos, Hpro, Iapus, Ocaus (a) s cl sas fc: Mmosy, Phob, Rha, ha, hms s hys (ad).E alcauau prma gra dva, prcda olmplor. La dmul mamlor, uul dr , Croos, s-a mula aal s -a lua locul, dvd sapaul uvrsulu. Cad Croos a fos droa, fra sa, a, -au v ajuor s l-au dclara razbo olmplor. Lupa a dura zc a s s-a sfars cu vcora olmplor. Drp pdapsa, a au fos rms d carZus ararus. (Hsod) Dumra ma s puraa d cava z s smz,car rau dscd alor (d xmplu f lu Iapus s a Clym.)Erau u grup porvc zlor olmp car prsofcau ma als forl aur. I rada graca rau cosdra adsa raoal s rprzau fora oarba a vol prmv.a ( alaa), as ( graca), as ( glza), a ( romaa), u sama alcva dca aa ( lmba romaa vch dspr car u s s cu crud daca s-a forma a sau dupa lmba laa) adca a sramoslor osr!C ma sm dspr a? Sm ca u dr , d xmplu Promu, s-au lupa cu z s s-au sacrfca pru bl omr. Ma sm ca Zus, dupa c-a vs, -a chs r-o psra d para d mu araros sau pum spu ca -a rasforma sa d para. dm asfl a, aa sramoslor osr, cum sau prs mu osr, dupa cum -a prs zul suprm.Oam l dau csr s s foara auc cad l sau faa. Ma u la chpurl lor d para s m amsc d dsul lor crud.Sa aalzam acum al asmaar: Sfx s Sf (Sfa) cuv apropa ca forma car dupa parra ma sugraza fapul ca u Sfx s u lucru sfa, u loc coxu cu Dva sau ud gasm cva ma mula sacrala.Sfxul d Bucg, d xmplu, u moum mgalc afla compaa alor moum mgalc Babl. Alaurara lor, pru m, u s amplaoar, ar acs form d para su orc uma cra al vaulu s plo, u! Probabl u loc d plraj p vrmur, asaz su doar s pr p car scaara u urs fara pra mula culura. Acs asamblu s sua r varful Omu (ud zc u ca ar f fos u al moum mgalc fasadu-l p Alas cu crul spa, ar al spu ca xsa u chp ms sculpa para, rprzadu-l p Zus Omolos) s psra Gura Ialom d car zvoras raul Ialoma. o apropr s afla cl sap zvoar dspr car s spu ca rau folos d Proul Suprm al Daclor pru vdcar mraculoas. Uul dr acs zvoar, um Apa a fos aalza chmc acum cava a s s-a cosaa ca puraa sa s d 100%. o zoa Sfxulu xsa o flul d lgd dspr ulur. rbu spus ca sudd lgdl dspr ulurl d zoa Sfxulu, am ajus la o cocluz coform cara ar xsa u ul rgc car laga Cosmosul d plaoul Sfxulu, ar acs ul s coua cu u ul fzc subra car s ramfca ulror car al zo dCarpa s d p rra. S ma spu ca ar xsa dosar scr dspr acs lucru s ca asa ar f caua lcoprul srala car s-a prabus acasazoa lua ul 2010.O ala covgr d-a ma s ca zoa Sfxulu rprza u loc sacru al vchlor dac s al sramoslor acsora plasg s hprbor.rcad ma dpar, m aduc am ca basml s povsl romalor s spu dspr Sfarma-Para s Sramba-Lm, do uras car sfaramau prl pum s srambau lml cu mal goal. Iar folclorul romasc s ma povss s dspr Iova Iorgova, vocul car s-a lupa cu balaurul zoa vchulu oras Hrculaum, acualm Bal Hrcula. S spu ca fuga sa dcala voculu, balaurul a facu u sa ms, car asaz s d fap alba Cr. S ma spu s ca d fap, acs Iova Iorgova al romalor s dfap Hrcul! o zoa rspcva avm o saca msa dspr car am c doua povs: prma ca ar f Hrcul car s su p mu ar ca la baza sa ar f gropa palosul s scuul lu Hrcul, a doua ca ar f u sfx car a fosrdca mmora voculu Iova Iorgova pru ca -a scapa p oam d balaur. Cr s ca zoa s b paza d umroasl vpr d zoa ar sfxul s gru d vza, fd valu couar msrS-au ascu ma apo Cclop: r fra, cu ca u sgur och, asza mjlocul fru. Acsa rau msr bu s vaasra sa faca fulgrl luc s orboar, ul grl s rasl, r-u lacas d sub pamaDupa Cclop, s-au ma v r fcor: Hcaohr sau Cma, um asa fdca avau p rupurl lor uras ca o sua d bra lug s mosruoas.Dspr a, Gga s Hcaohr ma povss s Ncola Dsusau Daca Prsorca , cosdradu- ca sramos a hyprborlor car locuau laordul Duar d jos.Apo am ma gas mu s la auor ac :rglu ums a gus aquum rra rra fl .Do Cassus Isora Rom: Gralul roma Crassus, lupa c o avus cu G, prs p fral rglu Dapyx apo a plca spr psra uma Cra, o cavravasa s purca, ud s rrass u mar umar d locuor acsu u, luadu-s cu obcl cl ma proas s urml. I acasa psra,coform lgdlor, s cauasra rfugu a, cad au fos vs d z .Apollodor d Aa, lucrara sa Bbloca, capolul 1.6.1: Dar Gaa (sau Ga, rra, Pamaul) suparadu-s pru soara frca a alor, a ascu d Ura p Gga, car s dsgau pr marma corpulu s pura lor xraordara. E avau o fasar rbla cu pl lug cazadu-l d p cap sbarb, ar la pcoar avad solz d drago. E s-au ascu, dupa spusl uora, Phlgra, ar dupa spusl alora Pall. S arucau cu pr scu bus aprs asupra crulu. Ma prsus ca rsul rau Porphyro s Alcyous, car ra s muror aaa mp ca lupa ara car s ascus. [] Dar Zus, cu ajuorul A, la covs p Hrcul sa lup d para sa. Hrcul a ras ma a cu o sagaa Alcyous, dar cad Ggaul a cazu la Pama, r-u fl s-a rvgora! Orcum, la sfaul A, Hrcul l-a ara afara uulu Pall s asfl, Ggaul a fos rapus.Iar lsa d scror ac car moaza r-u fl sau alul uras poa coua cu: Hsod hogoa, rglu Eda, Homr Imul lu Apollo, Hyga, Pauly Ral Ecyclopda, Ovd (po roma rms d mparaul Ocava sa raasca la Poul Eux caa oms, az Cosaa, Romaa) Fasl, lb. , v. 552 sqq, Marals Epgram, lb. III 50 s 78, c.Rvd la aramur romas s la movul vz ml la Masa Urslor d p rasalpa, vrau sa ara fapul ca acs moum mgalc s afla r-o zoa spcala a Roma uul Gugulalor! Num asa doarc rasc zoamulu Gugu d masvul Rza, acs oam su dfr d rsul romalor. orbm dspr u aram car lgdl cu uras s alsc la o pasul. Am auz dspr uras car au paz comoara rglu dac Dcbal. Facad mda lgaura, m-am adus am ca vazusm udva o mu car alaura o mu dspr uras s o mu a uu mpara roma! Oar? Pa d ca suu, acs drum, rasalpa, a facu par acum doua m d a dr cordoarl roma car au accsul car capala Dac, Sarmsgusa. Zc-s caa fos facu d solda roma dar oam loculu spu ca a fos facu d uras s cosolda d roma dupa aca.Apo, o ac la gugula, am auz ar acas lgda p car am ma auz-o al r rgu al ar ml, ma rfr la lgda cu urasul sau urasa car gass do ara car arau cu plugul cu bo. I a maa s duc la clal uras car macau la Masa Urslor s l araa c a gas, ar ursma bara spu: Lasa- pac, asa su vrm pamaulu!Gugula o popula zolaa, msroasa, pu comucava, su oam cu osaura ps mda locuorlor Roma, cu por s rad arhac, parcular. Au ca msr prcpala pasorul s duc o vaa zolaa ca d rb, md caul s comul propr. Au ua dr cl ma rdca md d varsa dr o locuor Roma, ar daca rb d ud prov, vorspu ca v d ara gugaasca, car s suaa dcolo d mu. Probabl ca ac a avu loc mprchra uraslor cu fcl oamlor, dspr car sspu Bbl ca a dus la poop!Nu su c sa zc I-am vazu! Su s oam madr cum rar vz. I caracrzaza u sm al drpa s buulu sm sufla d aura s d Dumzu, sgurl for d car au frca.La Masa Urslor u am ma ajus pru ca -a mpdca ploaa. Am cosdra ca d acasa daa, chmara oasra a fos doar pru a- cuoas p gugula, ar Masa Urslor rama pru vor, r-o xcurs car va clud spramdl d la Soa, Fagaras, dspr car s spu ca ar f morm d uras.rau sa sa ch arcolul cu cava rbar, la car, scr, u ma asp sa prmsc s raspusur car sa ma sasfaca:1. C po spu auoral dspr cropola d uras d laga Lacul Lbadad Bucurs?2. Ud au dsparu oasl dzgropa d la Sca, laga Bozoru?3. C s poa spu dspr cropola d uras dscopra laga caa Argdava, capala rglu dac Burbsa?4. D c s lasaa paraga Caa Uraslor d localaa Saschz, judul Murs, car a fos daaa arhologc ca fd d a 2500 1800 a dHrsos?5. D c u s dau publca dscoprrl facu la caa lu Ngru oda d la Ca?6. D c u s spu mc ofcal dspr dscoprrl facu laga caa daca d la Ardu, judul Hudoara?7. D c su lasa paraga cal dacc d la Sarmsgusa Rga s Coss Bldaru?8. C s poa spu dspr faaa urasa s schlul d lfa prsorcdscopr la Cosov, judul Dolj?Bblograf :-Bbla;Ilada s Odsa, d Homr ;Daca prsorca, d Ncola Dsusau ;Aparaul lu Url, d Chrsophr Kgh s Robr Lomas ;Isora Rom, d Dyo Cassus ;Bbloca, d Apolodor d Aa ;ogoa, d Hsod ;Eda, d rglu ;Im lu Apollo, d Homr.Surs mda s r:- Wkpda ;- Mara Ecclopd a Go-Daclor ;- R Culural ;- Ralaa .Dasma, mulumm domulu Da Holba, car -a prms publcara foograf cu Dacul Adorm .