judetulVrancea, exista in 1930 2§i exista §i azi un ste-... jar gros cäruia localniciitil `e, spun stejarul lui Stefancel Mare". Lingd TismanaT (judetul Gorj), la punctulr, 417/ ,., Nereaz, atrage atentia uncastan cu fructe comestibile4..1747 V= §i cu o circumferintd. a trunchiuluide peste §ase metri 3.Regele brazilor" de la Tihuta(jud. Bistrita-Ndsäud),un molid, are mai bine de doud sute de ani, §i e concurat de bradul de pe valeapiriului Artagul aproape de Cheia (jud. Prahova), brad care are 62 de metrir ,.

t'Fig. 1 Plop alb de grosime impresionant6 din parculdendrologic Simeria(Foto dr. ing. I. Dumitriu Tat. Aran u)táiat Cu drujba stejarul cel mai gros de la Ogrdzi, deasupra satului Cdrbune§ti, judetulPrahova, din vestita pgdure C6Iddru§anca ce se intindea peste patru sate. Dimensiunilestejarului: diametru la bazA 1,50 metri, InMtimea 28 de metri, virsta peste §ase sute deani. (Informatie profesor V. Georgesc u).1 Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt Austriaci vol. II,Bucure§ti, 1944, p. 216.2 Cind 1-am vázut. La mAn6stirea Cernica sint doi stejari arhicentenari, unullinga biserica Sfintul Gheorghe i altul HITA biserica Sfintul Nicolae" (G ala Gala cti o n, Prin fard foper5. tiparit6 postumf Bucure*ti, 1975, p. 152). Ambii stejari sint declaratiMonumente ale naturii" (Idem, p. 153, nota 1). Vezi i poemul inchinat de GalaGalac ti on stejarului de la biserica Sfintul Nicolae (Idem, p. 152-153).3 P etr e Mihai Bacan u, in Romdnia Liberd din 15 octombrie 1972, p. 5;despre nucul de peste 400 de ani" de la poalele muntelui Arnota, in satul Bistrita1 2 ISTORIA PADURIT ROMANFSTI

acelniwww.dacoromanica.roPADUREA CARPATO-DANUBIANA Ix ANTICHITATE 13

inAltime §i 2,50 m In diametru 4 ; aceea§i dimensiune in ceca ce privWediametrul 2,50 m o dä lucrarea oficialŕ Notice sur la Roumanie pentruunii stejari, brazi §i fagi In 1867 1 Ulmul din Cimpulungul Moldovenesc, dincurtea lui Vasile Gavrilescu, pe strada pirlul Morii, a de2Aqit §apte sutede ani, caz extrem de rar de longevitate a ulmului 2 In Bucure§ti sintnumero§i copaci stejari, frasini seculari ; in curtea Casei Grddinilor",In C4migiu, doi aluni turce§ti ating peste zece metri InäAime 3. La tarmulmärii, In pädurea Comarova (jud. Constanta) se allá un stejar brum6riu, de26 de metri inaltime §i cu diametrul trunchiului de 70 de centimetri 4. *iexemplele se pot upr 1nmu4i 5 (vezi fig. 1-7). Dar chiar i in cele doul stepe,Oduri naturale izolate, la marginile lor, n-au lipsit. A§a e Odurea Chirana,din judetul Ialomita, pAdure de stejar, de corn §i alte esente 6, §i p6dureade stejar de la Frdti1e0i, din acela§i judq, mentionat6 In timpul rdzboiuluidin 1768-1774 7. Nu mai vorbim de perdelele de protecOe §i de plantatiilede salcim stejarul stepei care reu§esc perfect in once parte a stepei 8.(judetul Wm.), nue care ar fi cel mai batrin... din tara noastra" (Roma' nia Libera' din

29 iunie 1974, p. 5.).4 Romcinia Liberd din 19 iunie 1973, p. 5; Petre Mihai Baeanu, Hem din21 iulie 1973. I. Popescu-Zeletin, in Revista Peulurilor, 8 (1956), p. 542-543 semnaleazaun mad care a avut 62 de metri indltime, 2,40 metri in diametru si care a ars in 1946;se afla in padurea Hartagul din ocolul silvic de la Nehoias (jud. Buzau). Semnaleaza deasemenea un brad de 56 metri inaltime si 1,88 metri diametru, existent In 1937 in padureaNeculele din Rimnicul-Sarat si un alt brad de 48 metri inaltime si 1,84 metri diametruexistent in 1938 in padurea Straja (ocolul silvic Straja) (Ibidem).1 Paris, 1867, p. 81.2 Coman Soya, in Romcinia Liberd din 17 februarie 1973, p. 5.3 Const. C. Giurescu, Istoria Bucureftilor, p. 23.4 Marius Georgescu, in Romdnia Liberd din 31 august 1972, p. 5.5 Astfel teiul si gorunul din hotarul localitatii Nadanova (judetul Mehedinti), aviadfiecare un trunchi de peste trei metri in circumferinta (Petre Mihai Bacanu in RomdniaLiberec din 17 octombrie 1972, p. 5); fagul imparatului" din raza comunei Arieseni (jud.Alba), un adevgirat gigant (Acelasi, ibidem, nr. din 9 februarie 1973); stejarul impunatordin curtea scolii generale nr. 2 din Braila (C o n s t. C. Giuresc u, Istoricul orapluiBucuresti, 1968, pl. 3); stejarul secular circa 450 de ani existent linga Tighinain perioada interbelica (informatie Dr. M. Tanasese u), stejarul secular (Quercusrobur L.) de pe strada Maior ontu din Focsani; tufanul Buzatului" de la Jiana(judetul Mehedinti) cu un trunchi aviad doisprezece metri in eircumferinta si o virsta demulte sute de ani (Petre Mihai Bacanu, in Ronzdnia Liberd din 7 februarie 1973, p. 5; alunulurias de la Ionesti, intre Rimnicul Vilcea i Dragasani (idem, idem, din 5 iunie 1974) etc.etc. Pentru diferitele monumente ale naturii din tara vezi si Emil Pop, N. Salageanu, Monumenteale naturii din Romemia, Bucuresti, 1965, 174 p. in 8°, cu planse si o harta.6 Informatie a inginerului A 1. B ur n ea; cf. Cons t. C. Giuresc u, Principateleromdne la inceputul secolului al XIX-lea, Ducure§ti, 1957, p. 44. Va fi citata in celeurmatoare sub forma: Principatele ronläne.7 Vezi mai jos, p. 175.Pentru padurile aviad intre 500 si 700 de ani vechime din judetul Romanati in1843 vezi anexa, la p. 358.www.dacoromanica.ro