din Tirgovi§te, scutiti de dä'ri i slujbe, intre care defin, de tälpi §i de toate angariile" (adic6 de toate muncile). In textul slaval documentului, obligatia e redatä prin termenul TaARH 1. Al doilea documentcare aminte§te tälpile", din 1429, mai 15 , dat In Arge§, s-a Ostratnumai In traducere veche româneasc6; originalul nu mai exist6. Traducereared6 pe TaAOH prin cherestea" 2, ceea ce e admisibil deoarece, sub acesttermen generic, se intelegeau toate felurile de lemn de constructie ; a§adar§i tälpile. De data aceasta, sint scutiti de toate &Lile §i slujbele fa tä de domnielocuitorii satelor Modruze§tii §i Crŕpe§tii apartinind boierului Stroecu fratii §i nepotii lui, lui David cu fratii §i nepotii lui §i altora. De underezultä cä la obligatia Välpilor" adic6 a täierii stejarilor, a confectiodäriiziselor alpi" §i a transportului lor erau supu§i atit locuitorii satelor citaceia ai ora§elor.Cá existau dou6 obligatii deosebite, lemnele" de o parte, Välpile" de alta,rezultä ciar din documentul cu data 1445, august 7, dat In Tirgovi§te, princare Vlad Draculintäre§te lui Badea Ciutin §i fiilor sŕi ocin6 la Malul de Sus§i la Zlote§ti, scutindu-i de toate dárile §i slujbele lntre care de lemne, detälpi, de cositul finului" 3. Aceea§i formul6, indicind simultan ambeleIn leg6tur6 cu pä'durea, gäsim §i In actele ulterioare din 1451, iulie 4, 1451,august 55, 1452, august 56, 1472 mai 17v. Ultimul document din secolulal XV-lea pomenind Välpile" este din 1499, ianuarie 25, de la Radu cel Mareaire Mänästirea Govora, scutindu-i satul Glodul de slujbe5.Obligatia de a furniza cherestea adicä lemdärie lucratá din fer6strausau bardä. §i bile" sau lemnärie nelucrat6, buc6ti cilindrice din trunchiulde brad cojit 9 se mentine §i In secolul al XVII-lea, atit In Muntenia cit i InMoldova. La 30 octombrie 1630, Chiril Lucaris, patriarhul Constantinopolului,confirm6 Inchinarea atre biserica sfintului Mormlnt din Ierusalim a satuluiPoieni al M6n6stirii Sf. Gheorghe din Bucure§ti, sat schtit de toate d6rileslujbele, tare care de p6§unat, de lemne, de scInduri, de lucru domnesc"".1 Documente C, I, p. 102-103.2 Idem, I, p. 125-126.3 Idem, I, p. 173-174.4 Idem, I, p. 179-180.5 Idem, I, p. 184-185.6 Idem, I, p. 189-190.7 Idem, I, p. 238-239.Idem, I, p. 472-473.Se pare ea denumirea de bile" vine tocmai din cauza formei rotunde, cilindrice,a segmentului de trunchi de brad.19 Documenta B, XXIII, p. 276.88 ISTORIA PADURII ROMANESTI

www.dacoromanica.roOBLIGATII FISCALE IX LEGATURA CU PADUREA 89

Iar in Moldova, la 12 ianuarie 1676, voievodul Antonie Ruset scute§te pe oameuiice vor veni in siliptea Cretepti, pe Lohan (tinutul Fälciu) al Episcopieide Hui, de däri §i slujbe, timp de un an, intre altele, de care de jold §i debile §i de §eici"1. Aläturi Iris& de obligatia de a preda cherestea, mai era, insecolul al XVII-lea §i aceea de a lucra aceastä cherestea pentru nevoile domniei.A§a interpream documentul din 1645 prin care Vasile Lupu apärä pe vecinii§i poslu§nicii Episcopiei Hu§ilor de angarii, poruncind §oltuzului §i pirgarilorde Hui a nu-i Invälui la podvoade, la olkärii, la teslärii 2 sau alte mincäturiale tirgului" 3.O a treia obligatie, contind tot printre angariile" sau muncile la care erau

supu§i locuitorii era aceea a facerii de poteci. La 9 ianuarie 1498, din Tirgovi§te,Radu cel mare scute§te satele Bahna, Virful Vladului rżi Clecevätul, ale mänästiriiTismana, de toate slujbele §i därile, mari §i mici, intre care nici potecisä nu facä" (HH noTELITE Aa He LIHHHT) 4. Credem cŕ aceastä obligatie priveaIn primul rind potecile prin padure unde drumetii se puteau orienta mai greu§i, deci, rätäci mai u§or ; in cimp deschis, orientarea era mult mai lesne. Aceea§iobligaVe o gäsim §i in documentul din 27 martie 1505, tot de la Radu cel Mare:voievodul scute§te pe vecinii (rumânii I) care se vor aduna sau se ala in Tope§ti,satul mänästirii Tismana, de toate slujbele §i därile, mari §si mici ; futre 3 altelenici poteci sŕ nu facä" 5.In secolul al XVI-lea, constatäm o noug obligatie, de data aceasta inbani, nu in munc5.: e vorba de aspri de lup" la care sint indatorati locuitoriisatelor. La 19 martie 1533, Vlad voievod acordd mänästirii Tismana scutirepe trei ani pentru toti locuitorii care se vor stringe la satul ei Bistretul, dinlunca Dunärii. Ei nu vor avea sä dea nici aspri de §oimi, nici de lupi, nici defin, nici de cai, nici gäleatä, numai birul 86-1 pläteasck§i oaste a mare s'a'fac6"6. Dacŕ asprii de §oimi sint in schimbul obligatiei de a procura §oimiinecesari vingtorilor domne§ti se practica i la noi vinátoarea cu §oimul §i

mai ales vinsátorilor sultanului pe lingä cai de rasa trimiteam la Istanbul§i §oimi invdtati sau dresati asprii de lupi" erau in schimbul obligaVei dea vina un numär de lupi, atit pentru a mic§ora pagubele pe care ace§ti räpitori,m'a mai numero§i atunci, la aduceau in turmele, cirezile §i preucile locuitorilorcit §ii pentru blänile lor care serveau fie a cäptu§i mAntäile, fie spre a tinelocul covoarelor §i scoartelor.1 Episcopul Melchisedec, Cronica Hufilor, Bucuresti, 1869, p. 54-55.a Termenul vine de la teslii, unealtä a dulgherului si a dogarului; are täis lat si coaddscurtä.

3 Episcopul Melchisedec, op. cit. p. 69.4 Idem, I, p. 472-473.5 Idem, I, p. 458-459.6 Idem, vol. II, p. 129.www.dacoromanica.ro90 ISTORIA PADURII ROMANESTI

DacA asprii de goimi" erau plätiti de majoritatea satelor, erau Ina giunele sate din regiunea muntelui gi a dealului care trebuiau sa procure ingigigoimii, in primul rind goimii tineri spre a putea fi dresaIi pentru vingoare.Aceastä obligatie e cunoscutä in documentele secolului al XVI I-lea sub numelede cuib de goim". La 31 iulie 1629, Alexandru Iliag, domnul Tärii Românegti,scutegte satele Cälimänegti din Vilcea, Jiblea §i Brädateni din Arge§ de obligaIiacuibului de goim. Sä fie de acum inainte zice domnul in pace §islobod de &Are toti mai marii domniei mele carii vor umbla pentru goimiiimpäräte§ti d-acuma inainte, pentru un cuibu de goimu ce i-au fost scris goi-Pentrucä au venit oameni den ceste sate aici inaintea domnii melede s-au jäluit gi au spus cum i-au fost scris goimarii gi pre ei un cuibu de goimu§i n-au fost niciodatä cuibu de goimu la dingii. i au adeverit domnia meacum la ei n-au fost cuibu ci i-au scris Váräi dä. lucru". Deci am scos gi de lacatastih din visteria, ca sä nu aibä val de goimari niciodatä."1.Din scindurile, catargele gi altá cherestea pe care o Mceau sätenii,trebuiausŕ pläteasc6 dijmä care, in general, era una din zece. In Transilvania, castelaniide la Bran luau de la iobagii din satele ce Iineau de cetate dijmä din sariduri2.In Moldova, täranii din satele de pe malurile Bistritei dädeau un catarg dinzece stäpinilor pädurilor, aga cum ne arata documentul din 1757, ianuarie 15 3.In Tara Româneascá a fost pe vremea lui Brincoveanu, o dare specialä

numitä dajdea cherestelii" care, impreunä." cu birul geicilor", se stringeade la tqi contribuabilii pentru a acopen i cheltuielile gantierului naval turcescde la Giurgiu. In 1696 dajdea cherestelii, perceputä la 24 decembrie, insumeaztí.5 691 de talen, in timp ce birul geicilor e de 1.4 018 talen. In 1694rindueala lemnelor" tot una cu dajdea cherestelii reprezentase 7 200de talen, iar birul geicilor, numit gi biru.1 lui Ali paga" dui:4 numele comandantului§antierului care era totodatä §i comandantul cetätii, 36 91.2 talen.Ceea ce inseamnä. laolaltä 44 112 talen i adicä mai bine de 88 de pungi de bani,o sumä. importantäConstatäm in Muntenia in secolul al XVII-lea o dare numitä. gorgtinadin codru" ; ea se lua asupra mascurilor care erau ingrAgqi in padurile de1 Documenta B, vol. XXII, p. 626; Cornel Tamas, Contributii la cunoo,stereaunor obligagi feudale : cuibul de foimi, in Contributii istorice, Craiova, 1972, p. 140. frijudetul Prahova, in 1864, satul 5oimari, spre est de Ghitioara de Sus (vezi harta TdriiRomanesti, publicata in 1864, sub Cuza Vodd, IX, 3).2 Titus Hasdeu i Jenica Noaghia, Domeniul ceteigi Bran in secoleleXIV XVI, in Cumidava, IV (1970), p. 76.3 Radu Rosett i, Peimintul, sátenii i stdpinii in Moldova, Bucuresti, 1907,

p. 322 nota.

4 Const. C. Giurescu, Contributii la istoria §tiintei i1 tehnicii romdnefti insecolele .XV inceputul secolului XIX, Bucuresti, 1973, p. 109-110.www.dacoromanica.roOBLIGATII FISCALE INT LEGXTURŔ CU ADUREA 91

stejar §i fag, Cu grindä §i jir. La 2 decembrie 1636, Matei Basarab autorizA pealugärii mändstirii Mislea din judetul Prahova s'a"-§i ja ... gor§tina din codrudu pre ocina mänästirii de la satu Cornul §i de la Brebu, de la tot omul care nuva fi ocina lui, mäcar fie boeriu au ro § au alära§ au cäpitan au slujitor au slugidomne§ti au oro§ani au tärani, de la tot omul sä ja gor§tinä cum au fost legea§i obiceiul vechi §i de nimeni oprealä sä n-aib6"1. Rezultŕ din acest documenta era bine cunoscut cuantumul gor§tinei §i a aceastä dare era veche §i aveacaracter de lege. Desigur ea este anterioarä Intemeierii statului, ca §i dijmadin pe§tele pescuit. 0 dare similarä era In Transilvania; cuantumul ei a variatdupŕ timp §i loc 2.In ce prive§te vama plätitä pentru cheresteaua exportatä n-avem informatiispeciale privitoare la epoca veche. Este sigur a se plaea varnä, dupätoate probabilitätile trei la sutŕ, ca §i pentru alte märfuri; dar cheresteauanu e specificatä In tarifele vamale din vremea lui Mircea ce! 136trIn §i a urma-§ilor lui, cum nu e specificat nici grlul, nici sarea, nici vinul. Ceea ce nu Inseamnäa nu se exportau ; dovadä pentru sare e märturia lui Vlad Dracul lnsu§i,potrivit aruia pentru fiecare piaträ din cetatea Giurgiului pe care o construiseMircea cel Bätrin, piatrŕ adusä de pe malul drept al Dunärii, el a datun bolovan adic'ä un bloc de Bares. In ce prive§te cheresteaua, e märturiaindirectä, turceasa, din regulamentele pentru ora§ele Constanta, Mangalia§i. Babadag, amintitä anterior 4; din moment ce administratia turceasa dinDobrogea lua vamä a-tit pentru cheresteaua destinatä Constantinopolului, clt§i pentru cea care se desfAcea pe loc (vama internä sau mica a firgului 1), enormal ca o vamä similarä sä se fi luat §i de administratia româneasa. 8tiriprecise, In privinta aceasta, avem pentru o epoa mai tIrzie §.1 anume pentrusecolul XVIII.Un aspect interesant, nerelevat piná acum, este acela care prive§te birulsätenilor din locurile päduroase, infundate" adia färä c'äi de acces ware ;acest bir este mai mic prin aceea cá se socotesc mai multi säteni la un lude"

adia la o unitate contribuabilä. Ni s-a pästrat un ordin al vistieriei TäriiRomAne§ti, datat 1819 < octombrie decembrie > §i adresat ispravnicilorde Dolj, arätindu-se a In plä§ile Hamärädiia dä Jos qi d'a. Sus ... socotindu-se ca ni§te "arid da pädure, locuri infundate" ca §i In plasa Gilortu vor fi1 Arhivele Statului Bucure§ti, ms. 466, f. 9-9 v.2 Vezi mai jos, la capitolul Fructele peidurii.3 Vezi mArturia lui Waler and de Wawri n, participant la expeditia peDunAre din 1445, la N. Iorga, Walerand de Wawrin fi romdnii, In Buletinul Comisiei Istoricea Romdniei, vol. VI, 1927, p. 132: Car il/ Vlad Dracul 1 / disoit ancores qu'il n'y avoitpierre au dit, chastel quy n'eust cousté it sondit pčre une pierre de sel, quy se prenten roches ou pays de Vallaquie, comme on fait par decha les cailleaux čs qarrieres".4 Vezi §i mai jos, p. 182.www.dacoromanica.ro92 ISTORIA PADURII ROMANESTI

cei (IA frunte patru pg lude, cei de mijloc cite 6 si cei (1ŕ coadA cite 8"1. Sestia pinA acum cA atenii de la hotare si cei de pe drumurile mari sau sleaurileIArii, pe unde se miscau ostile si mergeau solii si olAcarii, beneficiau de o reducerea birului ; se adaugA acum si categoria celor care trAlau in locuri de pAdureinfundate.SemnalAm, in sfirsit, c5. In epoca Regulamentului Organic exista dreptulpentru guvernul tArii de a percepe o dijmA de zece la sutA din lemnulce se exploata din pAdurile mAndstiresti. 0 stim dintr-o telegramA adresatAla 11 iulie stil nou 1860 de care Mihail KogAlniceanu, prim ministru al Moldovei,lui Vodä. Cuza, arAtind cA lemnul provenind din aceastá dijm6 estedestinat lucrArilor publice si cA asa s-a procedat sub domnia lui Mihail Sturdza(1834-1849); el adaugá si detaliul cA agentul din Iasi al Angliei, consululChurchill un antecesor al marelui om de stat britanic aproba acest dreptal guvernului, in timp ce consulul rus Eberhardt 11 dezaprobA 22 I. Cojocaru, Documente privitoare la economia prii .Romcinefti 1800-1850,Vol. I, p. 213.2 Academie, Arhiva Cuza Voclii, vol. XLIX, f. 191-191 IT; cf. Cons t. C. G i uresc u, Viala Fi opera lui Cuza Yodel, editia a doua, Bucuresti, 1970, p. 152.

www.dacoromanica.roDESPRE FERASTRAIELE MECANICEIn 1868 se aflau numai pe apa Putnei (Vrancea)peste o sutd" de ferdstraie mecanice, mifcate de putereaapeiStiri documentare despre ferdstraie mecanice, mivcate de puterea apei,n-avem inainte de secolul al XVI-lea, ceea ce insŕ nu exclude intrebuintarealor vi In secolul sau secolele anterioare, In special In Transilvania, care se parecá a avut un primat, sub acest raport, asupra Moldovei vi Tärii Romänevti.Ne referim, enuntind aceasta, la o Insemnare din 1.9 mai 1559, din socotelileBravovului, in care se aratä. cd" s-au trimis la Alexandru Läpuvneanu doioameni din Skele pentru ca sd-i instaleze un ferdstrAul. Sdcelele erau viatunci, ca vi astäzi, locuite mai ales de romani; din rIndurilor lor vi-a recrutatdeci domnul Moldovei mevterii care i-au avezat ferästrdul. Urmeazd o a cloudvtirea din 30 noiembrie 1560, din aceleavi socoteli bravovene, amintind pe unMichael Pauli" dupd nume un sas care, la cererea aceluiavi Läpuvneanu,i-a instalat ferdstraie 2. In sfirvit, potrivit celei de a treia vtiri, din 16decembrie 1560 vi In urma repetatelor cereri ale lui Ltipuvneanu, judele Bravovuluia dispus sä se facd toate instrumentele" necesare pentru opt ferästraie,In valoare de 108 florini3; se adaugd cd s-a platit vi lui Cristofor ferästrdierul,pentru calculele In legäturŕ cu aceste instrumente, 29 de aspri 4. Pe de altáparte, cam In aceeavi vreme, constatäm mori de scinduri" adica ferdstraie

mecanice pe mai multe domenii In Transilvania, ca, de pildŕ, pe domeniul1 H ur mu z ak i, Documente, XI, p. 800: erectum molam serrariam" Stirea dintr-un document din <1564-1568), aprilie 5, privitor la locuitorii satului Sohodol, delingdBaia de Aramd, care au scos din ptidurile dinspre hotarul Transilvaniei sindrile si scoartesi toate ce le-au trebuit" nu ne ingAduie sa precizdm dad( ei au utilizat un ferdstrgiumecanic sau, asa cum banuim noi, mijloacele traditionale: topor, bardd, cutitoaie etc.(Documente B veacul XVI, vol. III p. 188). De aici si numele de toporafi, pe care IIau uneori acesti lucrAtori ai lemnului (vezi, de pildd, actul inedit din 16 ianuarie 1800la Academie, Documente romdnefti, CLXII/251) sau acela de bdrdafi.2 H ur mu z ak i, Documente, XI, p. 804: qui ibidem molas serarum instruxit".3 lbidem,: ad octo serrarum molas universa instrumenta".4 lbidem.www.dacoromanica.roBranului, precum §i la Tohani §i Zárne§ti Faptul pe care ne intemeiemafirmind cá ferästraiele mecanice au putut exista cu secole inainte de primamentiunedocumentará este cä mecanismul lor nu diferä fundamental de mecanismulmorii de al* atit doar Ca' energia §uvoiului de apä, in loc sá fie transformatäIn mi§care circulará, orizontalä, ca la moard, e transformatá in mi§careverticalá, de ridicare §i coborire, alternativ.Termenul ferástrau", popular, herásträu", derivá, dupá afirmatiilelingvi§tilor, dintr-un maghiar fiirészö" care are la bazá maghiarul faresz,

cu acela§i Inteles ca termenul romAn 2. Observám lnsä ea din faresz avem inlimba romang din Transilvania fireaz"-ul, Cu exact acela§i inteles. De ce s-aformat §.1 un al doilea termen românesc ferástráu", diferit de fireaz ? Pe dealtá parte, mai existá in limba romAng §i un alt termen de specialitate, joagär,derivind din sásescul Zager (in germaná: Sager), cu intelesul dublu: 1) ferástráumare, de mink mi§cat de doi oameni, pentru táiatul bu§tenilor sau lemnelormetri 2) ferdstraul mi§cat de apd3.In secolul al XVII-lea, §tirile despre ferästraie devin mai numeroase.Citám mai tali citeva din Transilvania. In instructiile, in 52 de articole,date de principele Gheorghe Rákoczi I inainte de 1634 provizorului adicgadministratorului domeniului Fágára§ului se prevede, intre altele:aibŕ grija morilor de scinduri, adica a ferestraielor de apŕ. Thatul scindurilorsá nu inceteze din negrije. Unde nu se pot täia scinduri de brad, sä se taie defag, de paltin, de tei, de stejar §i de altele, cit mai multe. De asemenea, säse Lcŕ eft mai multá §indrilŕ, doage, pari de vie, cercuri §i alte ustensile delemn necesare"4. In domeniul Fägára§ului erau douá ferástraie de apá aleunul la Sebe § la care s-au gásit 300 de trunchiuri sau bu§teni §i unulla Porumbacul de Sus ; in 1653 era unul §i la Breaza 5. Morarii" acestor moride scinduri", in 1637, erau cu totii români6. In 1648, la ferástrául din Porumbaculde Sus erau 978 de scinduri de brad de diferite tipuri, 50 de stejar,precum §i 6 trunchi care atunci sá táiau7. La Fagára§, in 1632 erau 950 descinduri, iar In 1637, 1 825 scinduri plus o cantitate de 8 800 de §indrile 8.1 David Prodan, Iobeigia En Transilvania in secolul al XVI-lea, vol. I, Bucure§ti, 1967, p. 365.2 I. A. C an dre a, Diclionarul enciclopedic Cartea Romtineascei" sub feres(t)iiu";Diclionarul limb ii romdne moderne, sub ferdstrau".3 Diclionarul limbii romane moderne, sub joagAr.4 Urbariile Tara Fligiirqului, vol. I, 1601-1650, editate de Acad. D. Pr odanCu Liviu Ursutiu §.1 Maria Ursutiu, Bucure§ti, 1970, p. 10.5 Urbariile, p. 60.6 Ibidem.7 Ibidem.

8 Idem, p. 99.94 'STOMA PADURII ROMANE$TI

www.dacoromanica.roDESPRE FERASTRAIELE MECANICE 95

In Moldova, la 23 septembrie 1634, Teodor logofatul cere bistritenilor,In numele voievodului Vasile Lupu, ferastraie cu care se. taie arborii" §iale lucruril. Nu se poate preciza daca e vorba de joagare sau de ferästraiemecanice. In schimb, un document din 1637, aprilie 4, aminte§te de 4 heresteiIn apa Oituzului" la satul Grozŕ§ti al logofatului Dumitru Buhu§ 2 ; un altul,tot din 1637, se refera la ferastraiele de pe apa Bohotimului, apartinind aceluia§i mare dregator3. In 1660 gasim amintit ferdstraul de pe apa Jijiei, al velmedelniceruluiNicolae Buhu§4, din aceea§i familie, care se vede ca se ocupacu negotul, eventual cu exportul de cherestea.Dimitrie Cantemir pune In 1716 In fruntea articolelor exportate din Moldovalemnul" §i anume stejarul, cornul, bradu15. Este evident ea' o partedin acest lemn era sub forma de cherestea, täiata la ferastraie/e mecanice,altŕ parte exportindu-se sub forma de bu§teni §i catarge, formind plute, lar oa treia parte ca cioplitura, din topor §i bardä.De la finele secolului al XVIII-lea, §i anume din 8 mai 1798 avem§tiridespre mo§iile brincovene§ti de la Simbäta de Sus, in Tara Fägara§ului, §i dela Poiana Märului, cu mari fierastraie, munti, paduri, circiume" etc.°La inceputul secolului alXIX-lea se inmultesc §tirile despre ferästraielemecanice instalate pe apele moldovene. lata citeva din aceste §tiri, proveninddin documente inedite, referitoare, la ferastraiele de pe apele mo§iei manastiriiSlatina §i de pe alte ape. La 7 august, 1.803, Ionita Gäina din satul Borcase leagä sa dea anual numitei mänästirii cite un jder bun blana cea maipretuita din Ora noastra pentru ca i-a dat voie sä-§i facA un herästrau"pe apa Borcii de pe mo§ia manästiriii. In anul urmätor, la 1.0 mai, mai mulficoproprietari vind vel vornicului Dumitrache Bogdan jumatate din, herästraullor de pe apa Nechidului, din stilpul" Punga, In satul Mastacani.. Ispravniciatinutului Neamt, legalizeaza tranzactia°. ,La 27 martie 1805, Filaret, egumenulmanästirii Slatina, dŕ voie capitanului Grigore de la Ocolul. Muntelui sŕ-§ifaca herästraie pe apa Neagra afluent al Bistritei dret rasplata lpentru1 N. I or g a, Documente romdnegti din arhivele Bistrilei, I, Bucuresti, 1899, p. XCV.2 Acad. Documente , CDXXV/7.3 Idem, CDXXV/7.

Idem, LXXXI/75; cf. St. Olteanu, Const. Serban, Megtegugurile...,p. 147. In indicele numelor de persoane i locuri al documentelor moldovenesti plra la1625, indice alatuit de cercetatorul stiintific principal Al. Gonta, nu se gAseste nici untopic FergstrAu sau HeastrAu.5 Descriptio Moldaviae, ed. 1973, p. 74-77.Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV, 2, p. 1810, nr. 3459.7 Acad. Documente romdnegti, CLXXXVI/304.3 Idem, CDXLIII/71, Stilpul" are ad Intelesul de hotarul" sau cutul" adiclo anumit6 parte a satului.www.dacoromanica.ro96 ISTORIA PAIDURII ROMANESTI

serviciile Mute mäntistiriii. Un caz similar constatäm la H august 1812cind, printr-un zapis, egumenul aceleiavi mänästiri autorizä pe cäpitanulSimeon ca, drept rAsplatä pentru serviciile aduse mänästirii, sä-vi poatŕface un herästräu In Suha Mare, pe movia mänästirii cu Indatorirea Insä de ada zeciuialä din cheresteaua fIcut5.2. Avadar, Intocmai cum cineva puteaplanteze vie sau livadA pe pämIntul altuia, dlnd zeciuialŕ, sau Ea-0 facA locuintä

plätind embatic, tot ava putea sä instaleze vi un herAsträu, plätind zeciuialäsau dijmŕ. O altä spetä este Infätivatä prin actul din 3 februarie prin caremändstirea Slatina autorig pe apitanul Simion Novitchi tot una, credem,cu cel din 1812 sä-vi facŕ un herästräu pe apa Suha Mare, de pe moviamänästirii, cu conditia ca, dupl zece ani, herästräul sä rämIná al mänästirii.Prin urmare, vechea Invoialä care prevedea zeciuialä pe timp nedeterminat esteinlocuitä printr-una muá care nu mai prevede zeciuialA, ci indatorirea dea ceda herästräul mänästirii dupä zece ani3. Citeodatä, zeciuiala e plätitä subaltä formä, cazul preväzut In zapisul din 23 aprilie 1.813 prin care vätafulGavrilavcu Constantinovici se obligä a da In fiecare an mänästirii Slatinacite 35 de ocale de cearä ca embatic pentru herästräul ce vi-a fäcut, cu propriecheltuiald, pe movia Mälinii a mänäistirii4. Tot In 1813, locuitorii din Hangu,Incheie un contract obligIndu-se sä. ducä la Piatra Neamt 2 000 de plute dedulapi i sä. taie la ferästraiele lor scinduri pe care &A le aducä de asemenea cuplutele la Piatra Neamt5.Valoarea lemnului Incepe sA creascA. .Ava se explicä porunca datŕ deScarlat Callimah voievod ispravnicilor de Neamt ca sä oblige pe locuitoriimoviei Hangu a domnitei Ralu Cantacuzino sä nu mai taie cherestea i scinduridin codrul de pe acea movie°. Ava se explicá i lnvoiala, din 14 aprilie1821, intervenitä Intre un loan Obreja i mänästirea Slatina. loan Obrejaadeverez citim In zapis prin aceastä scrisoare a mea la sfinta mänAstireSlatina prin care sä face vtiut c5. mi s-au dat voe sá fac un herästä.u7 pe moviiesfintei mänästiri, In apa Suha, cu Indatorire ca din toatŕ cheresteaoa ce seva täia la acest herevteu8 sä dau la mänästire din zece bucäti dot* nefiindmsA volnic sá taiu frasin i teiu, iar alt feliu de lemn sînt slobod. i Wind acestAcad. Documente rominefti, CLXXXVII/259.2 Idem, CLXXXVI/243.3 Idem, CLXXXVI/244.4 Idem, CLXXXVII/85. Vezi i zapisul din 17 octombrie 1813 al aceluiasi numitacum Gavril Costandinovici prin care se declarl multumit cu intelegerea intervenitŕla 23 aprilie acelasi an (Idem, CLXXXVI/200).5 I. Vladutiu, Etnografia Vŕii Bistrilei, Zona Bicaz, p. 247-248.Acad. Documente romdnesti, CLV/67.7 Sic !3 Sic !

www.dacoromanica.ro97 DESPRE FERASTRAIELE MECANICE

pomenit heresäul, voi fi volnic a-1 stäpini in pace i nesupärat de cAtre mänä'stire"atit el cif, §i fiul säu. Dupd moartea fiului insä, ferästräul va revenimänästirii. Obreja se indatoreaz6 de asemena sä nu poatŕ vinde altuia acestferästräu2. Notäm i zapisul din 26 aprilie 1823 prin care mänästirea Slatinadäruie§te cäpitanului Simion Novitchi cele douäzeci de fälci de loe ce a curätitdin codru imprejurul herästräului de pe Suha Mare3. Curätirea" insemnacä numitul cApitan a täiat toti copacii de pe suprafata arätatä aproapedouäzeci §i nouŕ de hectare §i i-a transformat in cherestea la herästräullui; mare trecere a avut el la mänästire, pentru ca aceasta, la urmä, sä-idea i terenul curätit".In harta statisticg rush' a Principatelor, ridicatä in intervalul 1828-1832§i publicatä In 1835, slut notate ferästraie in Moldova numai In tinuturileSuceava i Bacäu. In cel dintii se aratä douä fergstraie pe piriul Suha Mare,unul pe 111§ca i altul pe Ri§cuta 4. In cel de al doilea slut patru ferästraie,din care trei pe riul Sulta, un afluent al Trotuplui, la sud-vest de satul

Sulita §i unul la sud-vest de satul Mänästirea Ca§in 5. Si in Vrancea au fostfeeästraie. Harta nu le aratä, dar numele cel de al doilea al satului Veatre§ti,Herasteu (70 de gospodärii) o dovede§te 6. Aceea§i trebuie sŕ fi fost situatiaIn toate judetele de munte, numai cä ferästraiele, fiind chiar in cuprinsulsatelor, nu au mai fost indicate 7. Dealtfel, din alte izvoare aflärn de existentaacestor ferAstraie in diferite pärti ale regiunii muntoase. Stim, de pildä, cä.la Bistricioara erau nu mai putin de 25 de ferästraie 8. lar In 1838 schitulHangu avea 17 fefästraie 9. Dupŕ informatiile oficiale, erau In 1848-1849,In cele patru judete de munte: Suceava, Neamt, Bacäu §i Putna 367 de fellstraie,92 de piue de sumane, 25 de dirste §i o §teag 1°. Cifrele credem casint inferioare realitätii de oarece numai in tinutul Bacäului, In 1848, functionau1 Sic!2 Acad. Documente romcineoi, CLXXXVII/86.3 Idem, CLXXXVI/249. Pentru ferastraiele de pe Suha Mare vezi 1) Scrisoareadin 19 decembrie 1830, a parintelui Filaret Apamias catre Teodorit, dichiul manastiriiSlatina (Idem, CLXXXVI/202); 2) invoiala, din 16 decembrie 1832, intre Ileana vaduvarasposatului capitan Simion Novitchi, si dichiul manastirii Slatina (Idem, CLXXXVI/254).

4 C o ns t. C. Giurescu, Principatele romdne ... p. 157.5 Idem, p. 215, . Tot in tinutul Bacau e satul Herestreu, Cu 25 de gospodarii (Ident,p. 213).6 Marele Dictionar Geografic al Romdniei, III, Bucuresti, 1900, P. 702 arata a incomuna Hertistrdul din plasa Vrancea, judetul Putna, erau, la acea data, patru piue sisase ferastraie. 0 vale din partea locului poartä si ea numele de Herastrau (lbidem).7 Const. C. Giurescu, Principatele romdne, p. 157.8 V Etnografia V dii ..., p. 248.9 Ibidem.20 Gh. Platon, Dorneniul feudal din Moldova in preajma revolugei de la 1848,Iasi, 1973, p. 16-17.www.dacoromanica.ro98 ISTORIA PADURII ROMANESTI

242 de ferastraie 1, iar o singura steaza pentru patru judete de munte e deneinchipuit. Despre multimea ferastraielor din partea muntoasá a tinutuluiPutna aflam o stire pretioasa In monografia lui Ion Ionescu de la Brad despreagricultura acestui tinut. El afirma ca, In 1838, se aflau, numai pe apa Putnei,peste o sute de ferästraie care taiau, In medie, cite 60 pina la 80 de dulapi"zilnic 2.In Tara Romaneasca, un herastrau e semnalat Intr-un document din 1701,aprilie 27: voievodul Constantin Brincoveanu autoriza pe lmputernicitulmanastirii Cotroceni sá ridice pe oamenii citi sá vor afla pe mosiia Sf. manastiride la Cristane§ti, ca sa mearga sä dreaga helesteul de la fierastraul undis-au stricat" 3. Asadar, In afara de ferastraiele instalate pe piraiele de munte,unde cadena de apa era usor de realizat existau si ferastraie instalate Intocmaica si morile la capatul din aval al unui helevteu. Satul Cristänesti poatefi sau cel din judetal Arge§ 4, sau cel din judetul Rimnicul Särat 5 sau maiprobabil cel din marginea Bucurestilor, Inglobat ulterior In ora § 6 In acestultim caz, ferästräul este predecesorul celui existent, la inceputul secolului alXIX-lea, pe apa Colentinei, In partea de miazanoapte a Capitalei, la loculnumit azi Herastrau. Kreuchely, consulul prusian din capitala Tarii Romanesti,seria la 11 noiembrie 1827, ministrului säu la Berlin Intre altele, cäHerastrau e plimbarea favorita a lumii bune din Bucuresti" 7. In jurul ferasträuluide aici s-a format, treptat, o micä avezare ; ea figureazä sub numelede Heresteu, In harta statistica rusä. din 1835, ca avind intre 5 §i 20 de gospodärii.La 14 iulie 1801, Damaschin, egumenul manastirii Sinaia, se plinge

voievodului Alexandru Moruzi, cá arenda§ul mosiei Comarnic au pus §i facehierästrau de cherestea In mo§iia manastirii", färä voia legiuita 8. larla 23 aprilie 1.807, egumenul manastirii Margineni vinde popii Vasile din Tesilaun vad de herastrau pe apa Dragomireasa" ; cumparatorul va face herastrau,dind In schimb 30 de lei pe an manästirii 9. FaVŕ de aceste marturii si de altele,fata de Intinderea padurilor muntene si de expor tul de lemn In imperiulL. B oic u, Industria En Moldova Entre anii 1848 .,si 1864, in volumul Dezvoltareaeconomicd a Moldovei 1848-1864, p. 198, indicind ca izvor Arh. St. Iasi, tr. 1772,op. 2020, nr. 16593.2 Agricultura in judclul Putna, Bucuresti, 1869, p. 48-49. De aceea mi se paresub realitate si cifra de 608 ferastraie pentru intreaga tara datA de P. S. Aurelian, Industriiderivate din vegetale, In G. Zane, Teste, din literatura economicd En Romcinia, sec. XIX,Bucuresti, 1960, p. 349.3 Documente privind relaçiile agrare in veacul al XVIII, vol. I, Bucuresti, 1961,p. 189.4 Documente B, Indice, p. 29.5 Idem, veacul XVII, p. 39.6 Documente B, Indice, p. 29.7 Hurmuzaki-Iorga, Documente, X, p. 432.Documente privitoare la economia Tdrii Romdnefti 1800-1850 vol. I, Bucuresti,1958, p. 67.9 Idem, p. 74-75.www.dacoromanica.roDESPRE FERASTRAIELE MECANICE 99

otoman, ni se pare necorespunzgtoare realitätii afirmatia lui Dionisie Fotino,In 1818, cum cä in toatä Tara Romaneascd abia s-au infiintat de putini ani,5-6 mori / fergstraie / pentru täiatul scindurilor, si acestea cu multŕ neingrijire"1. La 27 august 1838, un Berhä se asociaz6 cu Grigore Perieteanu spre aface un herästräu pe apa Slänicului, pe mosia Lopätari 2 Mai erau multealtele pe diferitele riuri si piraie din partea muntoasä si deluroasä a TäriiRomânesti, unele vechi, dar n-avem stiri asupra lor. Un herästräu era lahotarul cu Moldova, pe Milcov, in judetul Rimnicul-Särat, in comuna Andreiasi3; de la el isi luase numele si fostul pichet de granitä, numärul 9 4.In a doua jumnate a secolului al XIX-lea, vechile ferästraie mecanicemiscate de §uvoiul apei, incep sä fie inlocuite prin ferästraie moderne, miscatede motoare cu abur. Cu ele incepe o nouŕ fazä., in exploatarea pädurilor (vezicapitolul Fabrici de cherestea si de prelucrare a lemnului).I G. Z a n e, Texte din literatura economicet ..., p. 8.2 Acad. Documente romdnefti, CCXLVI/42.2 Marele Diciionar Geografic al Romdniei, III, p. 702.4 Ibident.

www.dacoromanica.roPADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNACONTEMPORANASupra fata pfidurii romezneti s-a micforat In epocamoderneí f i contemporanif cu circa 3 800000 ((reimilioane opt sute de mii) de hectarePADUREA hi EPOCA MODERNA (1781-1918). Considerm ca epoch' modernaIn istoria pädurii romane§ti epoca al carei inceput 11 formeaza primele rinduielioficiale privind exploatarea §i pastrarea padurii din anii 1781 in Transilvania,1786 In Bucovina, 1792 In Moldova §i 1793 In Muntenia a§adarfinele secolului al optsprezecelea §i al carei sfir§it coincide cu sfir§itul primuluirazboi mondial (1918). Aceasta epoca, de aproximativ un veac §i un sfert,se poate imparti In douŕ perioade : prima pina la inceperea exploatarii intensive,

Cu ajutorul fabricilor, dispunind de numeroase gatere actionate de putereaaburului ; cea de a doua, de atunci inainte. In prima perioada lucreaza ferdstraielemecanice, mirate de puterea apei ; de§i numarul lor cre§te constantIn Romania erau, In 1867, dupa datele oficiale, 608 (§ase sute opt) asemeneaferästraie täind fiecare circa 40 (patruzeci) de scinduri pe zi totu§i puterealor de taiere nu depa§e§te pe aceea de refacere a padurii, a§a melt echilibrulsub acest raport, putea fi mentinut. A intervenit rasa un alt element care astricat echilibrul in defavoarea padurii: defripirile din regiunea de yes, de deal§i chiar de munte, spre a se obtine teren de cultura, ogoare pentru agriculturaIn plina dezvoltare §i pentru pasuni §i finete. Se §tie cä prin tratatulde la Adrianopol (1829) se asigurase libertatea navigatiei pe Dunare §i MareaNeagra, precum §i libertatea comertmlui. Urmarea a fost o cerere din ce in cemai mare pentru grinele romane§ti care, de blind calitate §i ieftine, sint totmai solicitate pe piata Europei apusene. Productia de grine române§ti cre§te ;ogoarele se Inmultesc in detrimentul pädurii. Defri§arile se accentueaza ;fenomenul e pus In lumina de toti cei ce au cercetat problema. K. Mihalikde Hodocin, profesor la Academia Mihaileana, scrie In 1840 ca iconomia padurilor"de pe Valea Bistritei se afla in cea mai trista stare. Prin necumpatata1 Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale,industrielle et commerciale, Paris, 1867, p. 80.www.dacoromanica.roPADURPA ROMANEASCA TN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA 101

exporta-tie a lemnului, prin numeroasele i peste analoghie ferestrei, toath'Valea cea mare a Bistritei cu a ei laturalnice VA se vede stirpitä de lemne" 1El adaoga apoi: Spre a mai lati locurile de pa§unat pentru oi §i vite albe seaprind inadins Intregi paduri de mai multe sute de falci §i In acest chip, In putineceasuri, se pierd cei mai frumo§i copaci, rodul de sute de ani" 2 0 constatare§i mai dureroas6 face botanistul strain Charles Guebhard in 1849, relevinddistrugerea progresiva a pädurilor care altadata acopereau aproape totalitateasolului in Moldova de Jos §i care nu mai ocupa azi decit o minimaparte. Aceasta despadurire este motivata de unii proprietari prin nevoia deogoare, dar la cei mai multi intervine specula, dat fiind cá pretul lemnuluide constructie §i de foc se ridica din an in an Intr-o progresie extraordinara'.cum nu exista nici o grija pentru reimpädurire, cum se las6, dimpotriva,sŕ pasca vitele in paduri aproape tot anul §i mai ales primävara, ceea ce aducecel mai mare prejudiciu tinerelor lastare, e in afara de indoiala ca in vreo douazecide ani nu va mai ramine un pogon de pädure In toata Moldova de Jos,care nu va mai oferi ochiului decit stepe goale §i aride" 3. Ion Ionescu de laBrad, In monografia consacrata agriculturii din judetul Mehedinti, dupa cearatä ca in 1859 totalul padurilor din acest judet era de 225 620 de pogoanedin care 21 744 pogoane frunte", 72 639 mijloc" §i 136 237 tufi§", adaugainsa: Padurele necontenit se defr4eaza, astfel intinderea indicata la 1859nu mai este acum in 1867" 4. El cere apoi sä nu se mai defri§eze la munteasupra §esului §i dealului, prin urmare, nu are obiectii déoarece parnamintule spälat apoi de ploi §i rdmine numai stinca goalä 5. In expunerea demotive a codului silvic din 8 aprilie 1910, se releva faptul cá padurile decimp incetul cu incetul au disparut cu desavirsire 6 din cauza wrintelorCu care s-au permis defri§erile"7. Iar in vremea celui de al doilea razboi mondial,marele cunoscator i iubitor al padurii care a fost Emil Pop scria: Acum150-200 de ani se intindea pe dealurile §i colinele moldovene §i muntene oimensä zon5 de stejeri§. Ea este astazi ca §i desfiintata". Una din cele cloud

cauze ale acestei situatii de fapt cauza principald, deoarece a doua cauzaObservatii asupra stárii pcidurilor din Valea Bistritei de Sus, Iasi, 1840, p. 7.2 Idem, p. 8.3 Charles Guebhard, Notice géographique et botanique sur la Moldavie,pour servir d'introduction it la flore de ce pays, Genéve, 1849, p. 6-7 (Izvor semnalat de

dr. Paul PgiltAnea).4 I On Ionese u, Agricultura romiincl din judeful Mehedinli, Bucuresti, 1868,p. 130-131.5 Idem, p. 128-129.6 Sic! Exagerare pro causa ! Dar nu foarte departe de adevilr and ne gindim la urjaelep6cluri care acopereau inc4 acum douŕ secole cimpia munteana i olteana.7 Codul lcgislaiei silvice, Rlmnicul-S5rat, 1931, p. 41.

www.dacoromanica.ro102 ISTORIA PADURII ROMANESTI

podurile" adica pavajele cäilor principale ale oraplor noastre a dispärutpe la 1835-1840 a fost, dupa Pop, exportul de grine Apdar, la fineleprimei perioade din istoria moderna a pklurii rornAnqti se constat5 un dezechilibruIn situatia acestei paduri, o micprare a domeniului forestier in folosulagriculturii. Ca exemplu ne poate servi cazul padurilor moldovene Intr-un intervalde patru ani. In 1837 aceste psáduri grit evaluate la 399 254