Universitatea Valahia din Târgoviște.docx

8/16/2019 Universitatea Valahia din Târgoviște.docx

1/18

Universitatea Valahia din Târgovi te, Facultatea de Ingineria Mediului i tiin a Alimentelor,ș ș Ș țSpecializare Ingineria Mediului în Agricultură

Poluare șiDepoluare in

JudetulDambovita

Studen i!aicu Ionut"#uigiț$alaghiu #ucianSpinu Andrei

$ro%esor &oordonator 'i u I(ț


2/18

Anul universitar 2015-2016

Cuprins:CAPITOLUL 1

I.1. Introducere...........................................................................................................

I.2. Așezare geografcă...............................................................................................

I.3 Relie. ...................................................................................................................

I.. !untii...................................................................................................................

I.5. "ealurile...............................................................................................................

I.6 #a$%iile................................................................................................................

I.& 'idrografa

)(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((.. I.)#li$a)(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((..

CAPITOLUL 2: VEETA!IA" #AU$A %I #LO&A

II.1. *egeta+ia.............................................................................................................

II.2. ,auna..................................................................................................................

II.3. ,lora....................................................................................................................

CAPITOLUL ': I$DU(T&IA %I A&ICULTU&A

III.1. Industria.............................................................................................................

III.2. Agricultura..........................................................................................................

CAPITOLUL ): (U&(E (I #ACTO&I DE POLUA&E A AE&ULUI

I*.1. oluani at$oserici.............................................................................................

CAPITOLUL *: (U&(E (I #ACTO&I DE POLUA&E A APEI

*.1. oluarea A%ei.......................................................................................................

CAPITOLUL +: : (U&(E (I #ACTO&I DE POLUA&E A (OLULUI

*I.1. oluarea /olului

,I,LIO&A#IE...........................................................................................................


3/18

Capitolul II.1 Introducere

Dâmbovi aț este un *udeț în regiunea Muntenia din +omânia, cu re edin aș țla Târgovi teș popula ia ora ului -.(///0ț ș

I.2 A ezare geograficăș

1ude ul 2âm3ovi a are o supra%a ă de 4(/54ț ț ț 6m7 8,9 : din supra%a aț ăriiț 0( ;stesituat în partea central"sudică a ării, suprapunându"seț 3azinelor hidrogra%ice alerâurilor Ialomi aț iș 2âm3ovi aț ( 1ude ele vecine suntț

• !ra ovș la nord<

• $rahova la est<

• Il%ov la sud"est<

• =iurgiu la sud<

• Teleorman la sud"vest<

•

Argeș la vest(Altitudinea ma>imă se înregistrează în Vâr%ul ?mu @5/5 m0 din Mun iiț

!ucegi, iar cea minimă de cca 8@/8@5 m, în &âmpia Titu( Unită ilețadministrative componente ale *ude ului sunt @ț municipii, 5 ora eș i -8șde comune cu BC8 sate(

I.3 elief

Teritoriul este dispus în trei trepte de relie%, ce se succed de la nord spresud pe o di%eren ă de nivel de cca( @4// m< acestea sunt alcătuiteț

din mun iț . :0, dealuri 48 :0 iș câmpii 5/ :0( ;ta*at de la câmpia *oasă pânăla cele mai înalte piscuri ale Mun ilor !ucegi, relie%ul *ude ului 2âm3ovi aț ț ț prezintă o mare diversitate peisagistică( Succesiunea treptelor de relie% poartăatât amprenta %actorilor geologici, cât i a celor %iziogeogra%ici, care auș

participat activ la %ormarea i evolu ia lor( &ea mai veche i mai înaltă unitate deș ț șrelie%, situată în partea de nord a *ude ului, este %ormată deț mun iiț#eaota iș !ucegi( $rimul masiv,%iind alcătuit din isturi cristalineș , se deose3e teșca mor%ologie de Mun ii !ucegi, în a căror alcătuireț

predominăcalcarele, gresiile iș conglomeratele( Su3carpa iiț alcătuiesc cea de"a

doua treaptă de relie% i ocupă @B: din supra%a a *ude ului( 2in punct de vedereș ț țgeologic sunt alcătui i din depoziteț paleogene la nord iș neogene la sud( Aproape

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bazin_hidrografichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ialomi%C8%9Ba_(r%C3%A2u)https://ro.wikipedia.org/wiki/Ialomi%C8%9Ba_(r%C3%A2u)https://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ovhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ovhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfovhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Teleormanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rful_Omuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bucegihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bucegihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bucegihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ora%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Ora%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Comun%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Sathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Muntehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Muntehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dealhttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Leaotahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Leaotahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Leaotahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bucegihttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98isturi_cristalinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98isturi_cristalinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calcarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gresiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Conglomerathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Paleogenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Neogenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bazin_hidrografichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ialomi%C8%9Ba_(r%C3%A2u)https://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ovhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfovhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Teleormanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arge%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rful_Omuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bucegihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bucegihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ora%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Comun%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Sathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Muntehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dealhttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Leaotahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Leaotahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bucegihttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98isturi_cristalinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calcarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gresiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Conglomerathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C8%9Biihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Paleogenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Neogenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


4/18

toată gama %orma iunilor este cutată într"o succesiune latitudinalățde sinclinale iș anticlinale puternic %aliate( 'ota dominantă a relie%ului o dau%enomenele de alunecare i deș eroziune toren ialăț , care scot din circuitul agricolsupra%e e aprecia3ile de teren(ț $iemontul &ânde tiș constituie o treaptă de relie%

care se deose3e te prin alcătuirea geologică, tectonică i mor%ologică atâtș șdeSu3carpa iț , cât i de zona de câmpie(ș Inter%luviile sunt netede, împădurite,u or înclinate spre sud i %ragmentate de văi mult mai adâncite în cuverturaș șde pietri uriș ( &âmpiile, care ocupă peste 5/: din supra%a a *ude ului, alcătuiescț țcea mai *oasă i cea mai tânără treaptă de relie%( ?rientarea generală așinter%luviilor , nord"vest "" sud"est, panta mică a acestora, lă imea i gradul sla3ț șde %ragmentare dau nota dominantă a acestei unită i( 2in %ora*ele e>istente sețconstată prezen a unei cuverturi deț pietri uriș de grosimi varia3ile peste care staudepozite loessoide sau de luncă( Dn condi ii speci%ice de climă i vegeta ie, peț ș ț

aceste depozite s"au %ormat cele mai %ertile soluri din *ude (ț

I.! "un iiț

Mun ii !ucegiț

Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord, cuprinde douămasive #eaota iș !ucegi " complet di%erite ca structură geologică ișîn%ă i are(ț ș Masivul #eaota este alcătuit predominant din isturi cristalineș cu

pante domoale iș culmi rotun*ite( Văilesunt puternic adâncite, înso itețde versanti cu înclinare moderată, având înăl imile cele mai mari înț Vâr%ul#eaota @8BB m(Masivul !ucegi, alcătuit predominantdin gresii iș conglomerate i numai par ial dinș ț calcare, are înăl imi %recventeț

peste @/// m vâr%ul ?mu " @5/5 m, vâr%ul 2oamnele " @4/@ m, vâr%ul!ătrâna @8-8 m(;ste 3ine marcat în ansam3lul peisa*ului carpatic

prin a3rupturile sale marginale, ce pun în eviden ă %lancurile e>terne prințvarietatea relie%ului său( Alternan a deț gresii, marne iș conglomerate,neuni%ormitatea litologică a conglomeratelor au condi ionat apari iaț ț

prin dezagregare iș eroziune di%eren ială, a unuiț relie% rezidual de turnuri ișcoloane ce iau %orme dintre cele mai 3izare cele mai cunoscute%iind !a3ele iș S%in>ul ( Dn 3azinul superior alIalomi eiț domină relie%ul carstic,cu a3rupturi, hornuri Eornurile apului0,Ț doline, chei Eoroa3ele, Ur ilor,ș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sinclinalhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Anticlinalhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_soluluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_soluluihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Piemontul_C%C3%A2nde%C8%99ti&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Piemontul_C%C3%A2nde%C8%99ti&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Interfluviuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pietri%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Pietri%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pietri%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Pietri%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Loesshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lunc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sinclinalhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Anticlinalhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_soluluihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Piemontul_C%C3%A2nde%C8%99ti&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Interfluviuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pietri%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pietri%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Loesshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Lunc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Sol


5/18

$e terii, Tătarului, ănoagei, ?rzei0,ș pe teriș Ialomi ei0( +elie%ul structural estețeviden iat prin supra%e ele structurale, a3rupturi,ț ț 3rine i poli e structurale(ș țDn 3azinulsuperior al Ialomi ei sunt localizate,de asemenea, numeroase urmețale glacia iuniiț cuaternare circurile de su3 Mecetul Turcesc i de la o3âr ia văiiș ș

Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene(

I.# Dealurile

2ealuri in 'ordul 1udetului

Su3carpa ii Ialomi eiț ț %ormează treapta colinară înaltă ce constituie parteacentral"nordică a *ude ului( Sunt alcătui i dintr"o asociere deț ț dealui iș depresiuni,

acestea din urmă %iind generate de eroziunea di%eren ială i dispuse în lungulț șvăilor principale( Un prim aliniament îl %ormează Su3carpa ii interni, alcătui iț țdin %liș cretacic iș paleogen, în care se dezvoltă pinteni prelungi cu înăl imi deț-//".// m, situa i la 3azaț masivelor!ucegi i #eaota( Dn lungul văilor aparș

primele depresiuni de contact Moroieni"$ietro i a peș ț Ialomi aț i +uncuș pe Ialomicioara( Spre sud se a%lă o succesiune de dealuri i depresiuniș 2l(Miclo anilor -// m0, 2ealul Mare, 2l( $latul Sârnei, 2epr( !ăr3ule u"+âul Al3ș ți 2epr( !ezdead( Alternan aș ț gresiilor, marnelor iș argilelor puternic cutate,

a sinclinalelor iș anticlinalelor %ac ca eroziunea să %ie intensă, procesele

de versant %oarte active în lungul principalelor văi apare un nou ulucdepresionar Voine ti"Aluni "Vulcana"$ucioasa"Vi ine ti"Sultanu"Valea #ungă(ș ș ș șSu3carpa ii e>terni, %orma i din depoziteț ț miopliocene, mai pu in dure, %ormeazățo treaptă mai co3orâtă i relativ mai uni%ormă de unde i denumirea %recventă deș ș

plaiuri $laiul Măgurei, $laiul &ărpini etc 0(Sinclinaleleș iș anticlinalele suntacoperite de o cuvertură groasă de pietri uriș iș nisipuri în care apele au sculptatun ir deș depresiuni 2oice ti, ?cni a, Iedera"Moreni0( Fa ă de zona de câmpieș ț țdin sud,dealurile su3carpatice se termină prin denivelări de 4/"C/ m, întrerupteîn dreptul văilor mari degol%uri de câmpie care pătrund printreacestea( $iemontul &ânde ti, situat la vest deș valea 2âm3ovi ei, %ormeazăț


6/18

treapta colinară mai *oasă B//"55/ m0 ce intră în alcătuirea teritoriului *ude uluiț2âm3ovi a( ;ste reprezentant doar prin platoul inter%luvial, u or înclinat, dintreț șculoarele depresionare ale văilor 2âm3ovi a iț ș $otopu.

I.$ Câmpiile

&âmpia +omână ocupă cca *umătate din supra%a a *ude ului ( ;a esteț țreprezentată prin câmpia înaltă a 2âm3ovi ei i Ialomi ei i prin câmpia deț ș ț șsu3siden ă a Titului( &âmpia înaltă este alcătuită din câteva prelungiri, su3ț%ormă de pinteni, ale $iemontului &ânde ti &âmpia $icior de Munte, la vestșde2âm3ovi a0 sau a unor %ragmente de piemont $intenul Măgurii, la estțde Ialomi a0 din &âmpia Târgovi tei, rezultată din unirea conurilor piemontaneț ș

ale 2âm3ovi ei i Ialomi ei i din &âmpia &ricovului( &âmpia de su3siden ă aț ș ț ș țTitului este %ormată din câmpuri inter%luviale înguste, separate de văicu al3ii insta3ile, cu zone de înmlă tinare i cu numeroase al3ii părăsite(ș ș&aracterul esen ial este dat de %aptul căț luncile au o lă ime %oarte mare, devenindțuneori comune pentru două râuri vecine lunca Arge "Sa3ar0( #a sud"vestșde Arge , câmpia se înal ă mai mult %a ă de văile care o drenează, urmând oș ț țînclinare nord"vest sud"est, relativ similară cu cea a piemontului pe care de%apt câmpia îl continuă< este o por iune dinț &âmpia =ăvanu !urdea(

I(9 Eidrogra%ie

Apele de suprafa ăț

+e eaua hidrologică din *ude ul 2âm3ovi a apar ine la două sistemeț ț ț țhidrogra%ice distincte cel al Ialomi ei, în *umătatea de nord"est, i celț șal Arge uluiș în *umătatea de sud"vest( 2ensitatea re elei de râuri variază între /,5ți /,- 6mG6m@ în zona montană, între /,B i /,5 6mG6m@ în zona su3carpatică iș ș ș

între /,B i /,4 HmGHm@ în zona *oasă(ș +âul Ialomi aizvoră te de pe versantulț ș

sudic al masivului !ucegi i părăse te teritoriul *ude ului în amonte deș ș țcon%luen a cu râulț &ricovul 2ulce, având o supra%a ă de 3azin de 8@/- 6m@ i oț șlungime de 8B@ 6m( $anta medie a râului pe teritoriul *ude ului este dețl9,5:( +âul Arge , ale cărui izvoare se găsesc pe versan ii sudici aiș ț Mun ilorțFăgăra , stră3ate *ude ul pe o lungime de 49 6m, la intrarea în *ude având oș ț țsupra%a ă de 3azin de B5./ 6m@ i o lungime de 8B/ 6m, iar la ie irea din *ude oț ș ș țsupra%a ă de B94/ 6m@ i respectiv lungimea de 899 6m( $anta medie a râului peț șsectorul a%erent *ude ului este de l,C5ț :( &el mai important a%luent al Arge uluișeste 2âm3ovi aț care are la intrarea în *ude o supra%a ă de 3azin de CBC 6m@ i oț ț ș

lungime de C9 6m, iar la ie ire o supra%a ă de 3azin de 88@/ 6m@ i o lungime deș ț ș859 6m, con%luen a cu Arge ul %iind însă în a%ara *ude ului 2âm3ovi a(ț ș ț ț


7/18

Inter%luviul dintre 2âm3ovi a i Ialomi a este drenat, în zona de câmpieț ș țde &olentina iș Il%ov, a%luen i ai 2âm3ovi ei, cu care se une te înț ț ș *ude ulț=iurgiu( Un alt a%luent important al râului Arge esteș Sa3arul, care î i culegeșapele de pe teritoriul *ude ului 2âm3ovi a i pe care îl părăse te înț ț ș ș

apropierea comunei $otlogi, unde are o supra%a ă de 3azin de 94/ 6m@ i oț șlungime de C5 6m( $artea de sud"vest a *ude ului este drenată de râurile din zonațsuperioară a 3azinului 'ea*lov, a%luent al Arge ului, cu care con%luen eazăș țîn *ude ul =iurgiu( 2e3itele medii multianuale speci%ice variază pe teritoriulț

*ude ului între @/ lGs6m@ în zona înaltă aț Mun ilor !ucegiț i 5 lGs6m@, în zonașde câmpie din sud( 2e3itul mediu multianual al Ialomi ei laț !ăleni, situatimediat în amonte de con%luen a cuț &ricovul 2ulce, este de 8/,8 mBGs, alArge ului, la intrarea în *ude , de B.,5 mBGs " de3it care variază nesemni%icativș ț

până la ie ire " al 2âm3ovi ei, la intrarea în *ude de, 8/,8 mBGs, iar la ie ire deș ț ț ș

88,- mBGs( $e râurile ale căror 3azine de recep ie se a%lă integral sau înțma*oritate în zona înaltă, cum ar %i de e>emplu Ialomi a la sta iaț țhidrologică Moroeni i 2âm3ovi a la sta ia hidrologicăș ț ț Malu cu Flori, volumelema>ime de apă pe anotimpuri se scurg o3i nuit primăvara aprilie"iunie0, iar celeșminime în iarna decem3rie"%e3ruarie0 reprezentând în medie cca( 4/"5/ : i,șrespectiv 8/"85 : din cele anuale( #acurile sunt relativ sla3 reprezentate peteritoriul *ude ului 2âm3ovi a( Dn câmpie, sunt amena*ate o serieț țde iazuri iș hele teeș 'ucet, &omi ani, !ungetu, !ăleni0 de importan ă locală( Dnș ț

3azinul superior al Ialomi ei, în amonte deț &heile ?rzei, se a%lă lacurile de

acumulare !ol3oci i Scropoasa, care deservesc uzineleș hidrocentralelor de la2o3re ti si Moroieni( Dn zona$ucioasaș e>istă un lac de acumulare, având în avalo păstrăvărie i %unc ie turistică(ș ț

+âul 2âm3ovi aț la Măne tiș

Apele subterane

+ezervele de ape su3terane din cuprinsul *ude ului 2âm3ovi a depind deț țgradul de permea3ilitate, cât i de grosimea i e>tensiuneaș ș rocilor care le

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moroieni,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ne%C8%99ti,_D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ne%C8%99ti,_D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moroieni,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C5%A3ahttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83ne%C8%99ti,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba


8/18

înmagazinează( Ast%el, rocile compacte din zona montană sunt în generalimpermea3ile pentru o 3ună parte a mun ilor ț #eaota iș !ucegi( Totu i,șa3unden a i permanen aț ș ț izvoarelor dovede te e>isten aș ț apelor %reatice, daracestea sunt acumulate în depozitele de pantă i de la 3azaș versan ilor( ? situa ieț ț

mai aparte prezintă conglomeratele dinsinclinalul !ucegilor, care au un grad de permea3ilitate mai mare %a a de depozitele constituente din *ur, dar nu dauțizvoare cu un de3it prea mare( Dn zona de munte nu putem vor3i de prezen ațstratelor acvi%ere de adâncime( 2epozitele constituente din zona su3carpatică audi%erite grade de permea3ilitate, în %unc ie de natura lor( ;>istă strate acvi%erețlocale în depozitele de pietri uri,ș nisipuri iș argile din%orma iunileț pliocene iș pleistocene in%erioare( Tre3uie să remarcăm %aptul că

prin in%iltrarea apelor super%iciale în depozitele mio"pliocene, acestea su%eră decele mai multe ori un proces de mineralizare accentuată i apar, sau sunt întâlniteș

în %ora*e, ca ape minerale cu importan ă mare pentruț economia *ude ului(țInter%luviul dintre 2âm3ovi a iț ș Arge , e>ceptând luncile celor două râuri, esteșalcătuit din depozite de pietri uri i nisipuri cu o permea3ilitate 3ună( Dn col ulș ș țsud"vestic al *ude ului, la sud deț lunca Arge ului, în sectorul a%erentș &âmpiei=ăvanu"!urdea, apele %reatice au condi ii %oarte 3une de înmagazinare,ț

pietri urile i nisipurile stratelor de Frăte ti %iind prezente la o mică adâncimeș ș șsu3 cuvertura de loess( Acelea i depozite cu oș granulometrie %oarte %avora3ilăin%iltra iei i deci cu unț ș orizont %reatic %oarte 3ine dezvoltat se întâlnesc i înșluncile Arge ului i 2âm3ovi ei pe întregul traseu din *ude i de pe valeaș ș ț ț ș

Ialomi ei în avale deț $ucioasa(

I(- &lima

Unită ile climaticeț

Teritoriul *ude ului 2âm3ovi a apar ine în propor ie de cca( -/ț ț ț ț :sectorului cu climă continentală 5/: inutului climatic alț &âmpiei +omâne ișB/ : inutului climatic alSu3carpa ilor0 i în propor ie de cca( @/ț ț ș ț : sectorului

cu climă continental"moderetă inuturilor climatice ale mun ilor mi*locii iț ț șînal i0(ț

Regimul climatic general

inutul cu clima de câmpie se caracterizează prinȚ veri %oarte calde,cu precipita iiț moderate iș ierni nu prea reci, cu viscole rare i intervale deșîncălzire %recvente, care duc la topirea stratului de zăpadă( $entru sectorul cuclima continental"moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipita iiț

a3undente iș ierni %oarte reci, cu viscole %recvente i strat deș zăpadă sta3il pe o


9/18

perioadă îndelungată( inutulȚ Su3carpa ilor ț reprezintă caracteristici climaticeintermediare(

Temperatura aerului

Temperatura aerului variază în limite largi din cauza di%eren elor marițde altitudine a relie%ului( Mediile anuale depă esc 8/ș J& în inutul de câmpieț8/,8 J& la Titu iș =ăe ti0, co3oară până su3 .ș J& în inutulț Su3carpa ilor ț ișvariază între C i /ș J& în sectorul montan( $e culmile cele mai înalte devinnegative, co3orând chiar su3 "@ J& "@,C J& pe vîr%ul ?mu0( Mediile lunii celeimai calde, iulie, scad treptat de la câmpie @8,9 J& la Titu iș =ăe ti0 către dealș@8 J& la Târgovi te0 i munte cca (5 " Cș ș J&0 pe culmile montane cele maiînalte0( Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai co3orâte în câmpie "

@,. J& la Titu i "B,@ș J& la =ăe ti0 comparativ cu zona de dealuri "@,Bș J& laTârgovi te0, din cauza %recventelor ș inversiuni termice care se dezvoltă în parteacea mai *oasă a *ude ului( Dncepând de la cca( 5// m în sus, mediilețlunii ianuarie scad, paralel cu cre terea altitudinii, până la valori su3 "8/ș J&( $eculmile montane cele mai înalte, mediile lunare cele mai mici se înregistreazăîn %e3ruarie când ating chiar "88 J&( Ma>imele a3solute înregistrate până în

prezent au depă it 4/ș J&, în zonele de câmpie i de dealuri 4/,4ș J& laTârgovi te în ziua deș @/ august 8.4C0 i @@"@5ș J& în sectorul montan( Minimelea3solute au co3orât su3 "B/ J& în zona de câmpie "B8 J& la =ăe tiș în ziua de @4

ianuarie 8./90 su3 "@- J&, în zona deluroasă "@-,B J& la Târgovi te în ziuașde @5 ianuarie 8.4@0 i până la "B-ș J& pe culmile montane cele mai înalte( 'umărul mediu anual al zilelor de înghe depă e te 8// la câmpie, 88/ în zonaț ș șde dealuri 888,B la Târgovi te0 i @C/ pe culmile cele mai înalte ale mun ilor(ș ș ț

Capitolul II:

%egeta ia& fauna i floraț ș

II.1 'lora

In zona de munte se constata o eta*are a vegetatiei, incepand in zonadealurilor unde predomina padurile de %oioase,continuand cu rasinoasele carein zonele superioare se trans%orma in tu%arisuri de *neapan %acand trecereaspre pasiunile alpine(

In dealurile su3carpatice,alterneaza padurile de %oioase si gorunete, iar in

zonele de campie apar insular paduri de maces,corn, in timp ce la nivelulsolului e>ista o 3ogata patura de er3acee(


10/18

II.2'auna

In *ud( 2am3ovita %auna este 3ogata si diversa(In zona montana cele maiintalnite mami%ere sunt ursul, cer3ul, mistretul si rasul($e langa acestea se

mai pot intalni mici vietuitoare, pasari, reptile, iar pe culmile !ucegilortraieste capra neagra(

In zona de deal traiesc rozatoare cele mai reprezentative %iind iepurele, *derul, veverita, precum si unele carnivore precum ursul si lupul(

In silvostepa se pot intalni rozatoare, reptile si pasari cum ar %i cocosul,cinteza si coto%ana(In apele raurilor e>ista o varietate de speci de pesti, celmai

intalnit %iind pastravul, cleanul si mreana, iar in 3alti predomina crapul sicarasul(

Capitolul III.

Industria i agriculturaș

III.1 Industria

Dn urmă cu 85"@/ de ani, aproape *umătate din populaKia Municipiului

TârgoviLte lucra în %a3ricile em3lemă ale *udeKului 2âm3oviKa &?S TârgoviLte%ost Mechel0, +omlu>, U$;T SA, SA+? sau Termocentrala de la 2oiceLti(1udeKul 2âm3oviKa, august 8.9/( Dn planurile de dezvoltare trasate de comuniLti,

*udeKul 2âm3oviKa tre3uia industrializat( $rintr"o hotărâre a consiliului deministri, este in%iinKată, ca pilon principal pentru întreaga zonă, Uzina de?Keluri Aliate( eci de mii de oameni aveau e>istenKa asigurată de %a3ricileamintite, %a3rici care s"au construit pe vremea dictatorului &eauLescu 'icolae,care avea de gând să %acă din TârgoviLte, capitala +omâniei( 2in 8.95,comuniLtii adaugă secKii noi mastodontului, iar uzina devine &om3inatul de

?Keluri Speciale TârgoviLte( &ei peste 8/(/// de anga*aKi produc oKeluri aliate Liînalt aliate pentru industria civilă Li de apărare( Dn anii N-/, trec la prodcuKiaoKelurilor nucleare, %olosite la construcKia &entralei de la &ernavodă( Dn 8../,

prin hotărâre de guvern, &?S TârgoviLte devine societate comercială pe acKiuni( 'oua %irmă, a%lată în su3ordinea Ministerului Metalurgiei, preia patrimoniului%ostului com3inat( 2upă B/ de ani de directive, tre3uie să se conducă singură,%ără linie de la partid( MulKi târgoviLteni trecuKi de C/ de ani îLi amintesc cumîn %iecare zi, la ora 85(//, TârgoviLte se trans%orma într"un adevărat %urnicar(Muncitorii de la schim3ul I ieLeau de la serviciu Li lăsau loc celor de la schim3ul

II sau chiar III( &omenzile pentru oKelul special realizat de Mechel, pentrustrungurile realizate la SA+? sau pentru 3ecurile Li instalaKiile luminoase de la


11/18

+?M#UO, veneau pe 3andă rulantă, iar TârgoviLtea în%lorea văzând cu ochii,%ără ca oamenii să ai3ă gri*a zilei de mâine(

III.2 Agricultura

Producţia agricolă este reprezentată echili3rat pe cele două componente cultura vegetală Li creLterea animalelor( $roducKia vegetală este orientată cu

precădere spre cultura cerealelor 3oa3e, carto%ilor, legumelor Li %ructelor($roducKiile o3Kinute la %ructe, legume Li carto%i plasează *udeKul 2âm3oviKa încategoria marilor producători ai Kării( Dn anul @/88 *udeKul 2âm3oviKa a dat 9,B:din producKia de %ructe 8/9,C mii tone, locul @ pe Kară0, 9,B: din producKia delegume a Kării B/5,/ mii tone, locul @ pe Kară0< 4,-: din producKia de carto%i8.4,B mii tone, locul 5 pe Kară0( #a producKia animală, 2âm3oviKa ocupă locul Bîn ierarhia *udeKelor, la producKia de ouă @5C milioane 3ucati cu 4,/:0, locul 9

la producKia totală de carne 4-48@ tone greutate în viu cu B,C:0 Li locul @/ la producKia de lapte de vacă Li 3ivoliKă .-5 mii hl cu @,@:0(

Capitolul I%

()(* (I 'AC+,I D* -,)A*I%.1. -oluan/i atmosferici

$oluarea atmos%erica are atat e%ecte ce se mani%esta in mod direct si suntresimtite ca atare de organismul uman, cat si e%ecte indirecte care a%ecteaza atatomul cat si alte elemente componente ale mediului( Modi%icarile produse de

poluare pot avea atat e%ecte su3 aspect cantitativ, in sensul cresterii concentratieiunor componenti normali ai atmos%erei cum ar %i cresterea concentratiei dedio>id de car3on, modi%icarea concentratiei ozonului etc(, dar si e%ecte caredetermina schim3area calitatii aerului ca urmare a introducerii unor componente


12/18

care nu ar tre3ui sa e>iste intr"o atmos%era normala cum sunt unele su3stante desinteza( 2in punct de vedere %izic su3stantele capa3ile sa produca poluareaatmos%erica sunt %ie su3 %orma gazoasa, %ie su3 %orma unor particule solide, mairar su3 %orma lichida, numite in general aerosoli( 2intre acestea su3stantele su3

%orma gazoasa reprezinta apro>imativ ./:(Vom prezenta in continuare principalii poluanti atmos%erici si e%ectele lor

asupra omului si a altor componente ale mediului(

Dioxidul de sulf S?@0 se a%la in mod natural in atmos%era in concentratiie>trem de scazute de pana la /,@ ppm, activitatea vulcanica %iind principala sursade dio>id de sul%( $rincipalele surse de poluare cu dio>id de sul% sunt dependentede activitatea umana si reprezentate mai ales de activitatile care presupunarderea com3usti3ililor %osili(

;stimarile arata ca emisiile de S?@ in atmos%era pot atinge ci%ra de 845milioane tone anual, valoare care include cantitatile datorate arderii car3unilor 9/:0 si a altor com3usti3ili 8C:0 restul procentelor %iind asigurate deactivitati industriale care presupun prelucrarea metalelor in industria cuprului,

prelucrarea a 8/// t zacamant cupri%er inseamna eli3erarea a C// t dio>id desul%0 sau sinteza unor derivati ai su%lului cum este acidul sul%uric E@S?40(

&oncentratiile S?@ in atmos%era oraselor industrializate variaza de la caz la

caz, avand insa o valoare medie de /,89 ppm, dar putand atinge si valori de peste@ppm, %apt ce tre3uie sa %ie ingri*orator, deoarece e>punerea pe termen lung aorganismelor homeoterme, inclusiv a omului la concentratii mai mari de /,8

ppm de dio>id de car3on in aer poate induce a%ectiuni grave(

2io>idul de sul% din atmos%era este o>idat la anhidrida sul%urica S?B0 in prezenta radiatiilor ultraviolete

4S?@ P @?@ Q 4S?B

2e asemenea in prezenta apei su3 %orma de vapori din atmos%era dio>idul

de sul% da nastere acidului sul%uros

S?@ P E@? Q E@S?B

Acidul sul%uros este insa o su3stanta insta3ila care se o>ideaza si

determina %ormarea acidului sul%uric ceea ce determina caracterul acid al


13/18

precipitatiilor( $rezenta unor alte su3stante poluante in atmos%era cum sunt

o>izii azotului pot accentua procesul de %ormare a acidului sul%uric prin reactii

de genul

S?@ P '?@ PE@? Q E@S?4 P '?

2atorita caracterului higroscopic accentuat, acidul sul%uric reactioneaza cu

ionii de amoniac sau ionii altor metale determinand aparitia unor sul%ati ai a

acestora, de o3icei solizi si nu %oarte solu3ili care se depun la nivelul solului

prin intermediul precipitatiilor(

Hidrogenul sulfurat E@S0 intra in mod normal in componenta atmos%erei caurmare a unor procese de %ermentatie produse in a3senta o>igenuluianaero3ioza0 in care sunt implicate microorganisme speci%ice atat mediuluiterestru cat si celui acvatic(

&antitatea de hidrogen sul%urat produsa in acest mod de catre 3acterii esteestimata la valori de C- milioane tone pentru mediul terestru si B/ milioane tonein mediul acvatic, anual( Tot in mod natural, dar ca urmare a activitatii vulcaniceo cantitate de E@?, estimata ca %iind relativ importanta este eliminata permanentin atmos%era(

S"a estimat ca in urma activitatilor industriale implicate in producereaderivatilor sul%ului sau prelucrarea unor minereuri cu continut de sul% seeli3ereaza anual in aer circa B milioane de tone echivalent sul%( Se cunoaste%aptul ca in zonele geogra%ice considerate nepoluate concentratia consideratanormala a acestui gaz in atmos%era este de apro>imativ @ ppm( ;liminareaacestui poluant %oarte to>ic din atmos%era se produce in mod natural prin procesechimice complicate care determina o>idarea hidrogenului sul%urat prin

producerea de dio>id de sul%(

2io>idul de sul% patrunde in organism pe caile respiratorii iar e%ectele sale seresimt atat la e>punerea pe termen scurt cat si la e>punerea pe termen mediu saumai indelungat %iind legate de a%ectarea respiratiei( Se o3serva o marevaria3ilitate a sensi3ilitatii indivizilor umani la actiunea dio>idului de sul%, dar

in principiu, in %unctie de cantitatea inhalata e%ectele sunt reprezentate de


14/18

constrictia 3ronhiilor, aparitia 3ronsitelor si chiar a spasmului 3ronhic( ;%ectuleste mai sever la organismele tinere sau tarate.

CA-I+,) %()(* (I 'AC+,I D* -,)A* A A-*I

$oluarea apelor a%ecteaza calitatea vietii la scara planetara( Apa reprezintasursa de viata pentru toate organismele din toate mediile de viata( Fara apa nu

poate e>ista viata( &alitatea ei, a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ,ca urmare a modi%icarilor de ordin %izic, chimic si 3acteorologic(

2aca toata apa de pa $amant ar %i turnata in 8C pahare, 85 si8G@ dintre ele arcontine apa oceanelor si a marilor( 2in R pahar ramasa, o mare parte esteincadrata %ie in gheturile polare, %ie este prea poluata pentru a %i %olosita dreptapa pota3ila si ast%el, ceea ce ramane pentru consumul omenirii, reprezintacontinutul unei lingurite( 2in consumul mondial de apa, C,.: este repartizatagriculturii, @B: industriei si numai -: in domeniul casnic(

CA)0** -,)AII Scurgeri accidentale de reziduri de la diverse %a3rici, dar si deversari

deli3erate a unor poluanti( Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport su3terane,mai ales produse petroliere(

$esticidele si ier3icidele administrate in lucrari agricole care sedepoziteaza prin sol, %iind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii,

pana la panza %reatica Ingrasaminte chimice si scurgerile provenite de la com3inate zootehnice 2eseurile si rezidurile mena*ere $resararea sarii in timpul iernii pe sosele, care este purtata de ploaie si

zapada topita 2epuneri de poluanti din atmos%era, ploile acide


15/18

CA(I'ICA*A -,)A+I, a0 2e natura %izica

2epuneri radioactive si deseuri Ape %olosite in uzine atomice

30 2e natura chimica Mercurul din deseuri industriale Azotati proveniti din ingrasamintele chimice, detergenti, pesticide

organo%os%orice $lum3 provenit din " evacuarile uzinelor industriale, gazele de

esapament ale autovehiculelor inc provenit din " apa sau 3auturi cu continut de zinc

" hidrocar3uri provenite din scurgeri de titei" %umul de tigara

c0 2e natura 3iologica Microorganisme patogene Su3stante organice %ermentesci3ile

C,(*CI+** -,)AII Asupra mediului $osi3ilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor

acvatice( 2istrugerea %lorei micro3iene proprii apei, ceea ce determina

micsorarea capacitatii de de3arasare %ata de diversi poluanti prezenti laun moment dat(

&apitolul VI

Surse si Factori de $oluare a SoluluiSolul este reprezentat prin partea super%iciala a scoartei terestre si s"a

%ormat din %ondul mineral al acesteia, ca urmare a unui comple> de procese mecanice, %izice, chimice si 3iologice des%asurate pe lungi perioade detimp( =rosimea medie a soluluiNeste apreciata la circa 8,5 m reprezentând /,//B9:din grosimea medie a scoartei terestre, care este de 4/ 6m(Solul este un %actor ecologic important pentru ca( se a%la în strânsa corelatie cu clima unei regiuni prin con%iguratia, natura

si structura lui


16/18

( de calitatea lui depinde %ormarea si protectia surselor de apa su3terane side supra%ata<( determina cresterea si dezvo @/8@/%5@@u ltarea vegetatiei, in%luentând ast%elîn mod

indirect alimentatia omuluiizi aimetalelor grele n, &d, &u, $3, etc(0<( deseuri si reziduuri mena*ere<( pesticide<

( îngrasaminte chimice<( gunoaie orasenesti automo3ile a3andonate, aparate electronice,am3ala*e, ziare, carti, haine, încaltaminte, resturi alimentare, cladiridemolate,mo3ile, cadavre de animale etc(0<b reziduuri licide:( apele de mina si de cariere<( ape din zacaminte petroliere<( ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si car3unilor<

( ape reziduale de la ra%inarii si produse petroliere raspândite pe sol


17/18

( precipitatii naturale care au dizolvat EiS&, EF<c reziduuri gazoase:( gaze rezultate din activitatea industriei miniere &?i, S?i, EiS, aerosolietc(<

( gaze naturale metan, etan, propan, 3utan etc(0 scurse din conducteîngropate<

( %enoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc(<d antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase( compusi su3 %orma de o>izi, sul%ati, silicati ai urmatoarelor metale $3,&u, n, Eg, &d(

. Surse de poluare a solului $rincipalele surse de poluare a solului sunt reziduurile( 2ata %iind marea lorheterogenitate în %unctie de gradul de dezvoltare economica si socialaa colectivitatilor, de o3iceiurile si traditiile populatiei etc(, o clasi%icarea reziduurilor este di%icil de %acut( inând seama de provenienta lor pot %iclasi%icate în( reziduuri mena*ere " rezultate din activitatea zilnica a oamenilor înlocuinte si localuri pu3lice, din care %ac parte cele mai diverse resturi alimentare,cenusa, sticla, tesaturi, am3ala*e, cutii de conserve, materiale plastice etc( Inzonele dezvoltate cantitatea de reziduuri mena*ere este de apro>imativ @ 6g pe capde locuitor pe zi<( reziduuri industriale " provin din diverse procese tehnologice si pot %i

%ormate din materii 3rute, %inite sau intermediare si au o compozitie %oarte variataîn %unctie de ramura industriala si de tehnologia utilizata<( reziduuri agrozootehnice " provin de la cresterea si îngri*irea animalelor,din agricultura si sunt %ormate din su3stante organice putresci3ile, su3stantechimice utilizate în hrana sau îngri*irea animalelor 3iostimulatori, insecticide,er3icide, %ungicide etc(0, microorganisme<( reziduuri radioactive " sunt %ormate din diversi izotopi radioactiviutilizati în activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetarestiinti%ica etc(

Influenta poluantilor solului asupra mediului +eziduurile solide ocupa supra%ete mari de teren pentru instalarea haldelor având ca e%ect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisa*ului, poluarea aeruluisi a apelor su3terane, împiedicarea %olosirii solului( Ealdele de cenusi si zguri dinindustria metalelor ne%eroase contin urme de metale grele to>ice &u, n, &d, $30,S?@ si As

Modul de dispersie a poluantilor solului Solul poate %i poluat . direct:W prin deversari de deseuri pe terenuri


18/18

!I!#I?=+AFI;

8( httpGGXXX(scritu3(comGgeogra%ieGecologieG$?#UA+;A"S?#U#UIB8@/5@@C(php

@( httpGGXXX(ele%ant(roGcartiGcultura"generalaGmediul"incon*urator"Yuo"vadis"@B4-CB(html

B( httpsGGro(Xi6ipedia(orgGXi6iGMediu
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-SOLULUI31205226.phphttp://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-SOLULUI31205226.phphttp://www.elefant.ro/carti/cultura-generala/mediul-inconjurator-quo-vadis-234863.htmlhttp://www.elefant.ro/carti/cultura-generala/mediul-inconjurator-quo-vadis-234863.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mediuhttp://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-SOLULUI31205226.phphttp://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-SOLULUI31205226.phphttp://www.elefant.ro/carti/cultura-generala/mediul-inconjurator-quo-vadis-234863.htmlhttp://www.elefant.ro/carti/cultura-generala/mediul-inconjurator-quo-vadis-234863.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mediu

Universitatea Valahia din Târgoviște.docx

Documents

Transcript of Universitatea Valahia din Târgoviște.docx