Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematic ă şi ... · Structura administrativ ă 5 6....

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Matematică şi Informatică

Ghid de studii universitare de licenţă

2010-2013

2

Cuprins Pagina

I. Informa ţii generale despre facultate 3 1. Date de contact 3 2. Prezentarea facultăţii 3 3. Misiunea 4 4. Domenii şi specializări 4 5. Structura administrativă 5 6. Examenul de absolvire 5 7. Calificări 6 8. Continuarea studiilor 6 9. Coordonarea activităţii didactice 6 II. Fişele disciplinelor 7 Anul 1 Specializarea Matematică 8 Anul 2 Specializarea Matematică 44 Anul 3 Specializarea Matematică 81 Anul 1 Specializarea Informatică 119 Anul 2 Specializarea Informatică 156 Anul 3 Specializarea Informatică 192 III. Alte informa ţii 230 1. Spaţiile facultăţii 231 2. Parteneriate 231 3. Accesul la biblioteca virtuală şi internet 231 4. Burse şi alte forme de sprijin material pentru studenţi 231

3

I. Informa ţii generale despre facultate 1. Date de contact Facultatea de Matematică şi Informatică Str. Ion Ghica, nr. 13, 030045 sector 3, Bucureşti Telefon: 0213140075, int 121, 306, 307 email: [email protected] Pagina web: http://www.spiruharet.ro/facultati/facultate.php?id=1 2. Prezentarea facultăţii

Facultatea de Matematică şi Informatic ă a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de Guvern (H.G.) 294 / 16.06.1997 publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130 / 25.06.1997 p.I şi reconfirmată prin H.G. nr.410 / 25.09.2002, publicată în Monitorului Oficial al României nr. 313 / 13.05.2002 p. II. Prin Legea privind acreditarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ”.

Facultatea de Matematică şi Informatic ă a fost acreditată în anul 2005 cu două specializări matematică şi informatică prin H.G. 916/23.08.2005, reconfirmată de H.G. 676/28.06. 2007, publicată în M.O. 481/18.07.2007. În plus, conform HG. 943/2009 privind modificarea şi completarea HG. 749/2009 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor, a structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor / programelor de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 608 din 03.09.2009, la anexa 3, după punctul 29 se introduce un nou punct, punctul 30, în care este menţionată Universitatea Spiru Haret din Bucureşti şi, la punctul 22, se specifică Facultatea de Matematică şi Informatic ă.

Facultatea funcţionează în conformitate cu Legea Învăţământului respectând prevederile Cartei Universităţii Spiru Haret şi ale Regulamentului intern de funcţionare. Începând cu anul universitar 2005-2006, în virtutea Cartei de la Bologna, semnată şi de Universitatea Spiru Haret, s-au aplicat prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi ale Hotărârilor Guvernului României nr. 88/2005 din 10.02.2005 şi 916 din 11.08.2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă, iar din 10.02.2011 se aplică prevederile Legii Educaţiei Naţionale 1/2011 (text actualizat conform legislaţiei în vigoare).

În anul universitar 2005-2006, România a trecut la noua formă de organizare a învăţământului superior (licenţă, masterat, doctorat). Facultatea a întocmit programul de studii universitare de licenţă cu specializările: Matematică şi Informatic ă cu durata de trei ani (180 credite), când au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii. Programele de studii universitare de licenţă, specializarea Matematică şi specializarea Informatică, funcţionează în baza listei domeniilor pentru studiile universitare de licenţă, anexă a Hotărârii Guvernului României

4

nr. 769/2006 privind organizarea studiilor universitare de licenţă şi aprobarea listei domeniilor şi specializărilor din cadrul acestora, precum şi a Hotărârilor de Guvern 676/2007 şi 943/2009.

Domeniul fundamental al facultăţii este: Ştiinţe exacte. Domeniile de studii de licenţă ale facultăţii sunt: Matematică (Titlul conferit: Licenţiat în matematică) şi Informatică (Titlul conferit: Licenţiat în informatic ă)

3. Misiunea

Misiunea studiilor de licenţă cu durata de trei ani este didactică şi de cercetare ştiinţifică. Această misiune rezultă din modalitatea de organizare, din conţinutul procesului didactic şi de cercetare, din modul de alocare a resurselor. În domeniul activităţii didactice, obiectivele principale sunt: - asigurarea dobândirii cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, într-un sistem operaţional care să asigure competenţa profesională şi socială, - formarea de specialişti cu pregătire superioară în domeniile specializării, corespunzătoare nivelului actual recunoscut pe plan european.

La îndeplinirea acestor obiective concură mai mulţi factori: planul de învăţământ modern, adaptat noilor cerinţe ştiinţifice, programele analitice actualizate anual şi, nu în ultimul rând, colectivul excepţional de cadre didactice.

Misiunea de cercetare ştiinţifică se realizează în paralel cu activitatea didactică şi în completarea acesteia. Pentru realizarea acestei misiuni obiectivele principale sunt: - participarea la programe de cercetare ştiinţifică locală, naţională şi internaţională, - valorificarea rezultatelor cercetării prin publicaţii de specialitate şi prin contracte, - elaborarea de monografii, tratate şi cursuri universitare - organizarea şi participarea la sesiuni ştiinţifice. Pentru asigurarea acestor obiective, ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică este centrat pe realizarea unei învăţări moderne şi performante, astfel încât absolvenţii să fie în măsură să răspundă exigenţelor cerute de profesia pe care o vor exercita.

Conducerea Facultăţii de Matematică şi Informatică are în vedere organizarea în continuare de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante. În prezent pe posturile vacante sunt încadrate cadre didactice asociate, titularizate în învăţământul superior, cadre de prestigiu care şi-au adus o cotribuţie deosebită la ridicarea procesului instructiv – educativ prin elaborarea de manuale şi cursuri universitare publicate la Editura Fundaţiei România de Mâine, prin calitatea activităţii ştiinţifice şi nu în ultimul rând ca profesori cu o înaltă ţinută ştiinţifică şi didactică. Unii dintre aceştia sunt conducători de doctorat. 4. Domenii şi specializări

La Facultatea de Matematică şi Informatică se pot urma două specializări în două domenii complementare:

5

- Informatic ă (3 ani): se formează specialişti de înaltă calificare în domeniul informaticii (programatori, proiectanţi software, analişti, profesori de informatică şi cercetători) - Matematică (3 ani): se formează specialişti de înaltă calificare în domeniul matematicii (cercetători, specialişti în domeniile bancare, statisticieni, profesori de matematică)

Programul de pregătire al facultăţii oferă studenţilor din anii II şi III (pe lângă disciplinele fundamentale) şi discipline opţionale, care valorifică rezultatele didactice şi ştiinţifice ale cadrelor didactice, dând şi o orientare spre anumite calificări şi programe de masterat.

În concordanţă cu Cadrul naţional al calificărilor , studenţilor Facultăţii de Matematică şi Informatică li se oferă posibilitatea de a urma modulul facultativ de studii psihopedagogice în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic. La absolvirea integrală a acestui modul de studii psihopedagogice, inclusiv practica pedagogică, se acordă Diploma de certificare pentru profesia didactică şi 30 de credite transferabile. 5. Structura administrativ ă Conducerea operativă a facultăţii se realizează de către: Decan: Prof. univ. dr. Trandafir Rodica Cancelar: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore Şef catedră: Conf. univ. dr. Ioan Rodica Personalul administrativ este format din:

- Secretar şef: Pîrvulescu Beatrice - Secretar: Georgescu Ana Maria - Secretar: Teodorescu Lenuţa - Secretar: Voicu Cristiana

Telefon secretariat /fax: 0213140075/ 0213140076 interior 121 E-mail: [email protected] Program de lucru cu publicul: luni 15-17, marţi-joi 12-14 6. Examenul de absolvire Pentru studenţii ciclului I Bologna examenul de absolvire constă în evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate Metodologia desfăşurării examenului de licenţă se stabileşte la nivel de universitate de către Senatul Universitar, iar la nivelul facultăţii de către Consiliul facultăţii în conformitate cu prevederile elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Metodologia se va publica pe site-ul facultăţii cu cel puţin trei luni înainte de desfăşurarea examenului de licenţă. 7. Calificări

6

În cadrul primului ciclu de studii de trei ani ai specializării matematică, se asigură

dobândirea de cunoştinţe fundamentale şi specialitate în domeniul matematicii şi cunoştinţe complementare în domeniul informaticii, care permit absolvenţilor să lucreze în calitate de: - profesor de matematică pentru gimnaziu (232201), - matematician (212109), - referent de specialitate matematician (212104).

În cadrul primului ciclu de studii de trei ani ai specializării informatică, se asigură dobândirea de cunoştinţe fundamentale şi de specialitate în domeniul informaticii şi cunoştinţe complementare în domeniul matematicii, care permit absolvenţilor să lucreze în calitate de: - profesor de informatică pentru gimnaziu (232201), - administrator de baze de date (213903), - programator (213102), - analist (213101), - asistent cercetare în informatică (250102), - asistent de cercetare în matematică-informatică (249110), - proiectant sisteme informatice (213103), - administrator de reţea de calculatoare (213902). Recent a fost propus ca noi ocupaţii pentru absolvenţii informaticieni să fie incluse în COR: informatician designer, analist achiziţie şi analiză date şi specialist testare aplicaţii . 8. Continuarea studiilor

După terminarea ciclului I Bologna, absolvenţii se pot înscrie la programe de masterat oferite de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile legii.

Facultatea de Matematică şi Informatică oferă în prezent două programe de masterat (Ciclul II Bologna) acreditate conform deciziei ARACIS nr. 9905/ 07.12.2010: - Matematici aplicate în economie (domeniul de licenţă Matematică); - Informatică – Tehnologii moderne în ingineria sistemelor informatice (domeniul de licenţă Informatică). 9. Coordonarea activităţii didactice Coordonator Erasmus: lect. drd. Averian Alexandru

7

II

Fişele disciplinelor

8

Anul 1

Specializarea Matematică

10

VIZAT

Decan Sef de catedra Prof. Univ. Dr. Rodica

TRANDAFIR Conf. Univ. Dr. Rodica IOAN

FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA si INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA

MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Algebra 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs

(nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Seminar (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Laborator (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Lucrari practice (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

Proiecte (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)

I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale din domeniul algebrei (studiul structurilor algebrice de bază – monoid, grup, inel, corp) aplicabile in disciplinele aferente planului din planul de invatamant al facultatii. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice specifice domeniului algebrei superioare

11

- Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor rezultate în domeniul algebrei - Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de algebra - Construirea şi dezvoltarea de argumentări logice cu scopul demonstrării unor rezultate matematice, cu identificarea clară a ipotezelor şi concluziilor; CONTINUT TEMATIC

• Multimi si functii : Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor.

• Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism.

• Grupuri : grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulţimi finite.

• Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism. Inele booleene, Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei

IX. TEME SEMINAR Seminarul va urmari fixarea si aprofundarea problemelor de curs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Monoizi”, „Grupuri” şi respectiv „Inele, corpuri, algebre”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe

parcurs Lucrari practice

Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. I.D. Ion, S. Bârză, L.

Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004

3. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991

4. C.Năstăsescu, C.Niţă,

5. C. Băeţica, C. Boboc, S. Dăscălescu, G. Mincu – Probleme de algebră, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2008.

12

2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

XV. Metode didactice (clasice/moderne)

1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii.

Data Titular disciplina

15.09.2010

Titlul didactic, Numele si prenumele

Semnatura _______________________

13

VIZAT



FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ DOMENIUL DE LICENTA

MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Analiză matematică 1

III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 ECTS II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir /a unei serii de numere reale, determinarea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită, continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir/ unei serii de funcţii, etc.

14

VIII. Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente):

1. Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor rezultate în domeniul analizei matematice

2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de matematică

3. Evaluarea critică şi utilizarea eficientă a diferitelor metode de demonstraţie

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

• Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi

• Şiruri de numere reale: siruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în

inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară, puncte limită • Serii de numere reale: serii convergente, serii absolut convergente, serii cu termeni pozitivi, serii cu termeni oarecare

• Elemente de topologie a spaţiilor metrice: vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte,

proprietăţi topologice în corpul numerelor reale

• Funcţii reale de o variabila reală: limita unei funcţii, funcţii continue, proprietatea lui Darboux

• Funcţii derivabile: derivata, operaţii cu funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferenţiala. Construcţia graficului unei funcţii

• Şiruri şi serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţa simplă şi convergenţa

uniformă, aproximarea uniformă a funcţiilor continue

• Funcţii analitice: serii de puteri, dezvoltarea unei funcţii în serie Taylor, respectiv Mac Laurin

• Integrala nedefinită şi integrala Riemann: Teorema Darboux, criterii de integrabilitate,

proprietăţi ale funcţiilor integrabile si ale integralei, primitive, siruri de funcţii integrabile, formule de schimbare de variabilă, aplicaţii ale integralei definite • Integrala Riemann improprie. IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează referinţa [3] de la bibliografie. Cele 12 capitole ale lucrarii se parcurg in ritmul de 1/săptămână, excepţie făcând capitolul 6 pentru care se aloca 2 săptămâni. În ultima săptămână din semestru este prevăzută o recapitulare generală. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Şiruri şi serii de numere reale”, „Funcţii reale” şi respectiv „Integrala Riemann”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul)

15

XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 3. Duda I., Copil V., Sterian A. – Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010

4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaţii , Ed. Fundaţiei România deMâine, Bucuresti,2007

5. Boboc N. – Analiză matematică, vol I,II, Editura

Univ. Bucuresti, 1998.

6. M. Niculescu, S. Dinculeanu, S. Marcus Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1971. 7.I. Colojoara Analiza matematica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1983.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Curs clasic cu exemplificari grafice computerizate 2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

16

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Geometrie Analitica







I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 ECTS II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu sa prezinte interpretarile din punct de vedere geometric a diverselor notiuni de algebra liniara prezentate in primele doua capitole, sa fie capabil sa determine proprietati ale dreptei si planului in spatiu, sa calculeze unghiuri, distante, sa recunoasca conicele si

17

cuadricele studiate precum si sa determine forma canonica a acestora. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente): 1. Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor

rezultate în domeniul geometriei analitice 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de

matematică 3. Evaluarea critică şi utilizarea eficientă a diferitelor metode de demonstraţie

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1.Spatii vectoriale 1.1 Spatii vectoriale. 1.2 Combinatii liniare. Baze si repere 1.3 Subspatii vectoriale.Operatii cu subspatii vectoriale 1.4 Aplicatii liniare. 1.5 Vectori si valori proprii 2 Spatii vectoriale euclidiene 2.1 Spatii vectoriale euclidiene 2.2 Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. 2.3 Subspatii vectoriale ortogonale. Complementul ortogonal al unui subspatiu vectorial euclidian 2.3.Aplicatii ortogonale 3 Planul si dreapta in spatiu. 3.1 Ecuatiile planului in spatiu 3.2 Ecuatiile dreptei in spatiu 3.3 Fascicole de plane 3.4 Distante si unghiuri in spatiu 3.5 Perpendicularitatea si paralelismul in spatiu 3.6 Izometrii 3.7 Proiectii centrale 4 Conice 4.1Clasificarea conicelor, natura si tipul lor 4.2Reducerea la forma canonica a conicelor 5.Cuadrice 5.1 Clasificarea cuadricelor, natura si tipul lor 5.2 Reducerea la forma canonica a cuadricelor IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează referinţa [2] de la bibliografie. Cele 5 capitole ale lucrarii se parcurg in ritmul de 1/2-3saptamani.În ultima săptămână din semestru este prevăzută o recapitulare generală. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 5 lucrări de control corespunzatoare celor 5 unitati de invatare si anume:”Spatii vectoriale”, „Spatii vectoriale euclidiene”, „Planul si dreapta in spatiu”, „Conice” si respectiv „Cuadrice”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă 6% din nota finală. X.

18

LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I, Dunca A, – Lectii de geometrie analitică, Editura Fundatiei România de Mâine 2007 2. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine 2010

3. Ornea L.,Turtoi A. – O introducere in geometrie, Editura Theta, 2000. 4. Badescu L.. – Lectii de geometrie, Tipografia

Universitătii din Bucuresti, 1999.

5.Teleman K. – Logică si geometrie, Tipografia

Universitătii Bucuresti, 1989. 6.Turtoi A. – Geometrie,

Tipografia Universitătii Bucuresti, 1983.



Semnatura _______________________

19

VIZAT



FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA

MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA PROGRAMARE PROCEDURALA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)

Curs (nr. ore/sapt. si total nr.ore/sem.)





1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Formarea deprinderilor de programare structurata in limbaje de programare clasice si moderne. 2. Insusirea structurilor de date si a instructiunilor de programare procedurala in limbajul C 3. Deprinderea tehnicilor de testare si verificare a corectitudinii programelor. 4. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : Oxford University (http://web2.comlab.ox.ac.uk/oucl/prospective/ugrad/csatox/cs_core1.html), California State University (http://csc.csudh.edu/jhan/Spring2008/csc321/CSC321-syllabus.htm), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/0809/CST/node50.html). VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

20

- Programarea în limbaje de nivel înalt - Implementarea şi testarea unitară a unor componente (functii, pachete) într-un

limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. - Testarea unor aplicatii pe baza unor date test. - Implementarea de aplicatii in limbaje de programare de nivel înalt şi folosirea

eficientă a mediilor de programare - Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate.

CONTINUT TEMATIC 1. Algoritmi: Caracteristici. Descriere. Complexitate. Corectitudine. 2. Limbaje de programare. Caracteristici. Exemple: FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++, Java. 3. Limbajul de programare C: Entităţi sintactice. Operatori.. Expresii. Instrucţiuni. Funcţii (definire si declarare, transferul parametrilor). 4. Directive de preprocesare. Tablouri şi Pointeri. Funcţia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, math.h, string.h 5. Alocare statică – Alocare dinamică. Structuri de date dinamice (liste şi arbori). Aplicaţii ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. Pachetele: stdlib.h, alloc.h 6. Operaţii de intrare-ieşire. Fişiere în C şi aplicaţii. Pachetul iostream.h (C++). 7. Corectitudinea programelor C. Metoda aserţiunilor (assert.h). 8. Complexitatea programelor (time.h). Metrici software. 9. Testarea programelor C. 10. Utilizarea bibliotecilor statice (.LIB) şi dinamice (.DLL). 11. Metode de proiectarea programelor. IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. Mediul de programare MinGW. Structura programelor C. Tipuri de date si instructiuni. Operatii de intrare-iesire. Functii standard.

2. Programarea aplicatiilor care necesita tablouri unidimensionale. Algoritmi de sortare si cautare.

3. Programarea aplicatiilor care necesita tablouri bidimensionale. Algoritmi pentru calcul matriceal.

4. Tablouri si pointeri. Aplicatii cu inregistrari, uniuni si fisiere. 5. Subprograme utilizator. Transferul parametrilor. Unitati de translatare. Functia

main cu argumente. Comunicare cu module scrise in limbaj de asamblare sau alte limbaje de programare.

6. Functii cu numar variabil de argumente. Programarea aplicatiilor cu fisiere binare. 7. Aplicatii ale pointerilor. Programarea aplicatiilor care manipuleaza liste si arbori. 8. Corectitudinea si complexitatea programelor C 9. Testarea programelor C 10. Biblioteci statice si biblioteci dinamice

XI.

21

LUCRARI PRACTICE - Nu este cazul XII. PROIECTE - Conform tematicii de laborator in vederea evaluarii pe parcurs prin lucrari de control si aplicatii de complexitate medie. XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu/Vp Evaluare pe


Laborator Proiecte

- 60% 30% - 10% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2000. 2. Popa M., Popa M., Programare procedurală (Aplicaţii C şi C++ în structuri de date şi grafică), Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2006. 3. B.W. Kernighan, D.M. Ritchie, The C programming language, Prentice Hall, 1988 (2nd ed.).

1. Peter Salus, Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages, Macmillan Technical Publishing, 1998. 2. S. Prata, C primer plus, SAMS, 2004. 3. B.W. Kernighan, R. Pike, The practice of programming, Addison-Wesley, 1999.

1. P. van der Linden, Expert C programming, Prentice Hall, 1994. 2. G. Perry, C by examples, Que, 2000. 3. P.S. Deshpande, O.G. Kakde, C and Data structures, Charles River Media, 2004.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

22

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. 2. Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor RISC. 3. Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu particularizare la procesorul MMIX. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : MichiganTech Computing (http://www.mtu.edu/computers/ ), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST06/node14.html ), Stanford University (http://www-cs-faculty.stanford.edu/~uno/mmix-news.html ).

23

VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii; dezvoltarea de modele matematice - Cunoasterea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a unor

teorii şi modele matematice - Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii

bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată. Redactarea metodei de rezolvare si a rezultatelor obtinute.

- Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu CONTINUT TEMATIC 1. Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul (codificarea informaţiei, algoritmi de conversie, standardul IEEE 754 etc.) 2. Bazele logice ale sistemelor de calcul (latice, algebre Boole, functii booleene, simplificarea funcţiilor booleene, circuitele sistemelor de calcul, etc.) 3. Bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul (arhitecturi clasice şi moderne) 4. Procesorul MMIX (setul de instructiuni, intreruperi, intrari-iesiri) şi introducere în programarea în limbaj de asamblare (MMIXAL si simulatorul MMIX). IX. TEME SEMINAR - Nu este cazul X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Structura si functionarea acestora.

2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a bazelor.

3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de calcul din laboratorul de informatica. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si optimizarea circuitelor.

4. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere. Cerintele pentru certificare XPER-IT, modul I

5. MMIXAL, simulatorul MMIX, programe MMIX cu structura liniara. Ciclul de viata al programelor scrise in limbaj de asamblare.

6. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. Probleme cu date simple. 7. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. Probleme cu tablouri. 8. Operatii de intrare-iesire in MMIX si comunicare MMIX-C. Probleme cu fisiere. 9. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si devierilor. Comunicarea

MMIX-C XI. LUCRARI PRACTICE

24

- Nu este cazul XII. PROIECTE - Nu este cazul XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu/Vp Evaluare pe


Laborator Proiecte

- 60% 30% - 10% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Albeanu G. – Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral). 2. D. E. Knuth, Arta programării calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005. (integral)

1. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999 2. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002

1. D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999. 2. A.Böttcher, Das MMIX-Buch, Springer, 2002. 3. Programe MMIX : http://www.informatik.fh-muenchen.de/~mmix/MMIXBuch/ 4. GCC-MMIX - Software installation : http://bitrange.com/mmix/install.html

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor dobandite la curs/laborator ; 3. Utilizarea simulatorului MMIX în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs cu ajutorul lucrarilor de control / temelor pentru acasa Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

25

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Algebra 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/6 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea rezultatelor si metodelor specifice algebrei liniare, atât din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor aplicative VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice specifice domeniului algebrei superioare

26


• Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Subspaţii vectoriale. Subspaţiu vectorial factor. Teorema de izomorfism.

• Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea unui spaţiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor.

• Aplicaţii multiliniare alternate: determinanţi. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaţii liniare.

• Teorema împărţirii cu rest în Z şi K[X]. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile.

• Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal.

• Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan. IX. TEME SEMINAR Completarea prin exercitii si probleme a teoriei comunicate la curs. Se va urmari formarea deprinderilor pentru calculul concret a unor elemente abstracte de la curs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Spatii vectoriale”, „Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional” şi respectiv „Matrice asemenea. Forma canonică Jordan.”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. 1. I.D. Ion, S. Bârză, L.

Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de


7. C. Băeţica, C. Boboc, S. Dăscălescu, G. Mincu – Probleme de algebră, Ed. Universităţii din Bucureşti,

27

Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L.

Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

1. L. Tufan – Algebră. Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei Romania de Maine, Bucureşti, 2000 2. L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2002

4. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

2008.


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor pute accesa cursul la avizierul virtual al facultatii.



Semnatura _______________________

28

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Analiză matematică 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: calculul limitei unei funcţii de mai multe variabile într-un punct, determinarea derivatelor parţiale de ordinul întâi şi de ordin superior, a punctelor de extrem liber şi cu legături pentru o funcţie de mai multe variabile, calculul integralelor curbilinii precum şi al integralelor multiple, etc. VIII.

29


rezultate în domeniul analizei matematice 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de


CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: · Continuitate si limita pentru functii de mai multe variabile · Drumuri. Lungimi de drumuri · Integrale curbilinii de primul si de al doilea tip · Derivate partiale si diferentiabilitate · Derivate partiale de ordin superior · Independenta de drum a integralei curbilinii · Formula lui Taylor pentru functii de doua variabile · Teorema functiilor implicite · Extreme locale (libere) si cu legaturi (conditionate) · Integrale multiple pe intervale in Rn · Integrale duble pe domenii simple · Integrale triple pe domenii simple · Formula de schimbare de variabila pentru integrale duble si triple · Formula lui Green · Facultativ 1: aria unei suprafete in spatiu · Facultativ 2: integrale de suprafata · Facultativ 3: formula Gauss-Ostrogradski · Facultativ 4: formula lui Stokes · Facultativ 5: integrale cu parametru IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează cursul. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Funcţii de mai multe variabile”, „Drumuri, lungimea acestora. Integrale curbilinii” şi respectiv „Integrale multiple”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

30

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., – Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaţii , Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti,2007






Semnatura _______________________

31

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Geometrie diferentiala III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAI/1/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea punctelor singulare si a punctelor regulate ale unor curbe plane, recunoasterea unor curbe plane, calcularea si interpretarea expresiei torsiunii si curburii unei curbe in spatiu, determinarea versorilor, ecuatiilor muchiilor si a planelor corespunzatoare triedrului Frenet, precum si determinarea primei si celei de-a doua forme fundamentale ale unei suprafete, a liniilor asimptotice si ale curburilor principale.

32


4. Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor rezultate în domeniul geometriei diferentiale


6. Evaluarea critică şi utilizarea eficientă a diferitelor metode de demonstraţie CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

− Curbe în spatiu euclidian En. Tangenta, hiperplan normal, hiperplan osculator

−Curbe plane. Reprezentari carteziene. -Puncte singulare si puncte regulate ale curbelor

-Curbura, cerc osculator

−Curbe în spatiul euclidian E3. Expresia curburii si a torsiunii unei

curbe strâmbe într-o parametrizare arbitrara −Triedrul lui Frenet

−Interpretarea geometrica a curburii si a torsiunii

−Cerc si sfera osculatoare. Evoluta, evolventa unei curbe

−Hipersuprafete în spatii euclidiene. Suprafete în E3. Plan tangent,

normala −Prima forma fundamentala.

−A doua forma fundamentala −Linii asimptotice, linii de curbura. Curburi principale IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează cursul. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Curbe plane”, „Curbe in spatiu” şi respectiv „Suprafete”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala)

33

Examen Colocviu Verificare pe parcurs

Lucrari practice

Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Grădinaru S. –

Lectii de geometrie

diferentială, Editura FRM, 2007 2. L. Nicolescu, G. Pripoae-

Geometrie diferentială (teoria

curbelor si

hipersuprafetelor), Ed. Univ. Bucuresti,

3. L. Nicolescu - Curs de geometrie, Ed. FRM, 2002

4. Hirică, S. Leiko, L. Nicolescu, G. Pripoae-

Geometrie diferentială (Probleme. Aplicatii), Ed. FRM, 1999



Semnatura _______________________

34

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA

LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA







I II 2/28 1/14 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea studentilor cu notiunile fundamentale care permit formalizarea limbajelor de ordinul I. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor

35

rezultate în domeniul logicii matematice si computationale

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema

deductiei Sisteme deductive. Teorema de consistenta-completitudine pentru calculul cu propozitii Validabilitate. Teorema de compacitate. Sistemul deductiei naturale Gentzen. Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I. Reprezentari clauzale pentru formulele

unui limbaj de ordinul I. Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale. IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR Se urmareste linia cursului XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE Proiectele se stabilesc in conformitate cu continutul cursului, dupa urmatoarele reguli: 1. Numarul de studenti angrenati in acelasi proiect va fi de minim 3 si de maxim 30, in functie de complexitatea obiectivului. 2. Componenta echipelor initiale va fi stabilita in timpul cursului din saptamana a doua a semestrului, in functie de optiunile studentilor prezenti si, eventual, de o tragere la sorti. Repartizarea pe echipe a studentilor absenti se va efectua pe baza tragerii la sorti. 3. Odata formate, toate echipele sunt obligate sa-si desemneze un lider prin votul prezentilor. In cazul in care votul este indecis sau o echipa absenteaza in totalitate, se procedeaza la tragere la sorti. 4. Echipele mici se pot reuni pe parcursul semestrului odata cu asumarea unui obiectiv final comun de complexitate mai mare. 5. Nota maxima posibila a studentilor care nu se implica in realizarea de proiecte va fi 7. 6. 10 din cele 14 saptamani ale semestrului (anume saptamanile 2-11, inclusiv) vor constitui ragazul acordat tuturor echipelor pentru definitivarea proiectelor. 7. Proiectele pot fi doar predate (in saptamana a 12-a a semestrului) sau predate si sustinute (in saptamanile 12-13 ale semestrului). Numarul maxim de puncte care se vor acorda individual membrilor unei echipe care preda si sustine un proiect este 3. 8. Se vor puncta doar proiectele predate, respectiv predate si sustinute in termenele prevazute mai sus. 9. Orice echipa poate fi constituite din studenti ai ambelor sectii (Matematica, respectiv Informatica). 10. Limbajul in care se va programa este la alegerea echipelor. Se recomanda C/C++ dar se accepta si Prolog (orice versiune freeware), Matlab (maxim R 13), Delphi (maxim 2005), JScript, VBScript. Aplicatiile scrise in C/C++, Matlab si Delphi se vor preda si sub forma de surse si sub

36

forma de executabile. Aplicatiile predate trebuie sa dispuna de interfata grafica proprie (GUI) si sa ruleze pe platforme Win32. XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 3. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004; 4. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988; 5. Holldobler,S., Computational Logic, Technishe Universitat at Dresden, 2003; 6. Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003;

7. Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice Hall,1993; 8. James L. Hein, Prolog Experiments in Discrete Mathematics, Logic, and Computability, Portland State University, 2005;

9. Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University Press, 1988; 10. Max Bramer, Logic Programming with Prolog, Springer, 2005;

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic, exercitii teoretice la tabla, si exercitii practice pe computer; Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

37

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de învaţământ ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Sisteme de operare

III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/10 IV. Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă (se marchează cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






2 1/14 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 2 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea noţiunilor de bază referitoare la arhitectura internă, componentele şi funcţiile sistemelor de operare, programarea aplicaţiilor în mediul UNIX. VIII. Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): 1. Cunoaşterea terminologiei, principiilor de bază şi a conceptelor specifice sistemelor

de operare. 2. Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de operare existente,

38

pe niveluri de abstractizare (arhitectură, subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.

3. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să utilizeze sistemele de operare de tip UNIX şi să dezvolte aplicaţii complexe în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie şi sincronizare.

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Istoric, definire, clasificare, funcţii 2. Componentele sistemelor de operare 3. Procese si fire de executie 4. Planificarea proceselor. Algoritmi de planificare 5. Comunicarea între procese 6. Elemente de sincronizare 7. Gestiunea memoriei, memorie reală, memorie virtuală 8. Gestiunea echipamentelor 9. Sistemul de gestiune a fişierelor 10. Securitate in sisteme de operare 11. Sisteme de operare distribuite. 12. Studii de caz pe Unix, Linux, Windows. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR

1. Instalare si configurare Unix şi instalare aplicaţii 2. Administarea sistemului Unix 3. Noţiuni fundamentale de gestiune a fişierelor şi directoarelor: crearea, copierea, ştergerea 4. Managementul utillizatorilor, drepturi de acces 5. Utilizare consola UNIX, filtre, operaţii de redirectare a intrărilor şi ieşirilor 6. Programare, apeluri API 7. Procese şi fire, programare cu fire 8. Comunicare si sincronizare între procese, fire, mutex, semafoare 9. Sockets si modelul client/server

XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 40% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Silberschatz A., Galvin P.B. and

Gagne G., Operating Systems 1. A. Tanenbaum, Goodman, J. R.,

Organizarea structurata a 1. W. Stallings, “Operating

Systems”, 4th edition, Prentice-

39

Concepts, 8th edn. John Wiley & Sons, 2009

2. A. Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004

calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004

2. Deitel H., Operating Systems 3/e, Ed. Prentice Hall, 2004

Hall, 2001

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea, proiecţia în amfiteatru. 2. Aplicaţii practice în laborator. 3. Prezentarea de exemple, programare şi testare. 4. Evaluare modernă şi obiectivă pe platforma educaţională Blackboard. Data Titular disciplina _____________________

Titlul didactic, Numele şi prenumele

Semnătura _______________________

40

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGORITMI ŞI STRUCTURI DE DATE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/11 IV. Statut disciplină Obligatorie Optională Facultativă (se marchează cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Număr credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Prezentarea structurilor de date fundamentale şi a algoritmilor de bază asociaţi

acestora. 2. Utilizarea noţiunilor predate la disciplinele Arhitectura sistemelor de calcul şi

Programare procedurală. 3. Formarea deprinderii de a utiliza structuri de date potrivite contextului aplicativ. 4. Pregatirea background-ului pentru disciplinele Proiectare si programare orientata

obiect, Tehnici avansate de programare, Algoritmica grafurilor, Baze de date,

41

Inteligentă artificială, etc. 5. Asigurarea compatibilităţii cu învăţământul de excelenţă. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): 1. Competenţe generale: cele menţionate în fişa specializării. 2. Competenţe specifice: cunoaştere şi înţelegere (dezvoltarea gândirii

algoritmice, înţelegerea noţiunilor specifice disciplinei, realizarea de conexiuni între noţiunile prezentate), explicare şi interpretare (aptitudini de abstractizare şi generalizare, capacităţi de formalizare a datelor în structuri corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale), aplicative (implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de procesare a lor), atidunale (atitudine pozitivă faţă de domeniu prin înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii practice, utilizarea lor în alte domenii).

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Elemente de teoria analizei algoritmilor.

i. Aspecte generale privind analiza şi complexitatea unui algoritm. ii. Evaluarea complexităţii. Exemple de analiză a unor algoritmi. Clase de

complexitate. iii. Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi. Avantaje si dezavantaje. iv. Introducere în proiectarea algoritmilor.

2. Metode de sortare: interschimbare, interclasare, inserţie, sortare rapidă, alte metode. 3. Structuri de date fundamentale.

i. Liste simple, duble, liniare, circulare, generalizate: operaţii, implementări, aplicaţii.

ii. Stive şi cozi: operaţii, implementări, aplicaţii. iii. Arbori: clase de arbori (oarecare, binari, de sortare/căutare, AVL, heap, B si B+),

metode de reprezentare, metode de explorare, aplicaţii. 4. Algoritmi de căutare: liniară, binară, arborescentă, funcţii hash, căutare în şiruri. 5. Clase speciale de algoritmi: probabilişti, evoluţionişti. 6. Structuri de date multidimensionale.

IX. TEME SEMINAR - X. LUCRĂRI DE LABORATOR 1. Recapitulare: bazele limbajului C, lucrul cu pointeri, programarea aplicaţiilor

procedurale în C. 2. Complexitatea algoritmilor. Algoritmi recursivi. 3. Tablouri. Metode de sortare. 4. Liste liniare simple. Liste circulare simple. Liste liniare duble. Liste circulare duble.

Stive şi cozi. 5. Arbori binari. Arbori R-B. Reprezentări şi parcurgeri. Aplicaţii. 6. Arbori binari de căutare. Arbori echilibraţi.

42

7. Arbori oarecare. Metode de explorare în adâncime/lăţime. Aplicaţii. 8. Arbori Heap. Sortare avansata. 9. Funcţii de dispersie. Căutare avansată. 10. Algoritmi specifici şirurilor. 11. Clase speciale de algoritmi. XI. LUCRĂRI PRACTICE - XII. PROIECTE - XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimală (pag.)

Suplimentară Facultativă

1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 (pag: 60- 65, 70-74, 98-99, 175-197, 207-216, 254-276).

2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 (integral).

3. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004 (integral).

1. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca, 2000.

2. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004.

3. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++ , Brooks/Cole, 2001.

4. Eiben, A. E., Smith, J. E., Introduction to evolutionary computing, Springer, 2003.

5. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and Searching, Addison-Wesley.

1. Cormen, T.H., Leiserson, C.D., Rivest, R.L. & Stein, C., Introduction to Algorithms. MIT Press (2nd ed.), 2001.

2. Roberge, J., Brandle S., Whittington, D., A laboratory course in C++ data structures (ed. 2), Jones and Bartlett Publishers, 2003.

3. Waite, M., Lafore R., Structuri de date şi algoritmi în Java, Ed. Teora, 2001.

XV.

43

Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie în amfiteatru, programe demonstrative. 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în

vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/seminar. 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru

sporirea interesului cursanţilor. 4. Evaluare folosind platforma Blackboard. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele şi prenumele

Semnătura _______________________

44

Anul 2


46

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA COMPLEXA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Cunoastera si clasificarea notiunilor si rezultatelor de bază.

2. Cunoasterea demonstratiilor principalelor teoreme si formule.

3. Folosirea limbajului si structurii demonstratiilor matematice (oral si în scris).

4. Aplicarea cunostintelor la alte domenii.

5. Analiza si rezolvarea argumentată a problemelor.

47

6. Crearea de probleme noi (generalizare, abstractizare, analogie etc.) VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente): 1. Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor rezultate în

domeniul analizei complexe 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de matematică 3. Evaluarea critică şi utilizarea eficientă a diferitelor metode de demonstraţie CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Proprietăţi algebrice şi topologice ale corpului numerelor complexe - Operaţii cu numere complexe - Topologia corpului numerelor complexe şi a sferei lui Riemann 2. Serii formale - Operaţii cu serii formale. Ordinul unei serii formale - Serii formale convergente. Rază de convergenţă 3. Funcţii analitice (olomorfe) - Funcţia asociată unei serii formale convergente - Operaţii cu funcţii analitice - Teorema de identitate 4. Integrala Cauchy - Integrala Cauchy pe drumuri şi lanţuri - Legătura cu primitivele - Indexul unui drum (lanţ) în raport cu un punct. Teorema de reprezentare a lui Cauchy. Legătura dintre olomorfie şi derivabilitate 5. Puncte singulare. Reziduuri - Puncte singulare izolate. Dezvoltare în serie Laurent - Teorema reziduurilor - Calcule de integrale folosind teorema reziduurilor 6. Reprezentări conforme - Teorema de reprezentare conformă a lui Riemann IX. TEME SEMINAR 1. Operaţii cu numere complexe. Aplicaţii 2. Topologia corpului numerelor complexe şi a sferei lui Riemann. Aplicaţii 3. Operaţii cu serii formale. Ordinul unei serii formale. Aplicaţii 4. Serii formale convergente. Rază de convergenţă. Aplicaţii 5. Funcţia asociată unei serii formale convergente. Aplicaţii 6. Operaţii cu funcţii analitice. Aplicaţii 7. Teorema de identitate. Aplicaţii 8. Integrala Cauchy pe drumuri şi lanţuri. Aplicaţii 9. Legătura cu primitivele. Aplicaţii 10. Indexul unui drum (lanţ) în raport cu un punct. Teorema de reprezentare a lui Cauchy. Legătura dintre olomorfie şi derivabilitate. Aplicaţii 11. Puncte singulare izolate. Dezvoltare în serie Laurent. Aplicaţii 12. Teorema reziduurilor. Aplicaţii 13. Calcule de integrale folosind teorema reziduurilor. Aplicaţii

48

14. Teorema de reprezentare conformă a lui Riemann. Aplicaţii X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 40% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Gheorghe Mocanu: Introducere în teoria functiilor complexe,

Editura Universitătii din

Bucuresti, Bucuresti, 1996

2. Dumitru D. Drăghia: Analiză complexă,

Editura Fundatiei ”România

de Mâine”, Bucuresti, 2005.

1. Nicu Boboc: Functii complexe,

Editura Didactică si

Pedagogică, Bucuresti, 1969. 2. Simion Stoilow: Teoria functiilor de o variabilă complexă, Vol. I,


Pedagogică, Bucuresti, 1962.

1. Walter Rudin: Analiză reală şi complexă, Editura Theta, Bucureşti, 2001.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Expuneri la tablă. Aplicaţii la tablă. Testare cu răspunsuri multiple Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

49

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA REALA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs







1. Cunoastera si clasificarea notiunilor si rezultatelor de bază.

2. Cunoasterea demonstratiilor principalelor teoreme si formule.

3. Folosirea limbajului si structurii demonstratiilor matematice (oral si în scris).

4. Aplicarea cunostintelor la alte domenii.

5. Analiza si rezolvarea argumentată a problemelor.

50

6. Crearea de probleme noi (generalizare, abstractizare, analogie etc.) VIII.


rezultate în domeniul analizei reale 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de


CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Clase de mulţimi 1.1 Inel, semi-inel, algebră, sigma-inel, delta-inel, sigma-algebră 1.2 Clase generate. Mulţimi boreliene 2. Măsuri pozitive. Măsuri reale2.1 Funcţii de mulţime pozitive. Măsuri 2.2 Extensiile inel – semi-inel şi delta-inel – sigma-inel. Măsură exterioară. Extensia inel – sigma-inel 2.3 Măsura Lebesgue şi măsura Lebesgue-Stieltjes 2.4 Măsuri reale (descompunerile Hahn şi Jordan) 3. Funcţii măsurabile 3.1 Funcţii etajate 3.2 Aproximarea funcţiilor măsurabile cu şiruri de funcţii etajate 3.3 Proprietăţi ale funcţiilor măsurabile 3.4 Tipuri de convergenţă pentru funcţii măsurabile 4. Integrala 4.1 Definiţia integralei abstracte Lebesgue 4.2 Şiruri de funcţii integrabile 4.3 Integrarea pe spaţii produs 4.4 Funcţia de distribuţie. Reducerea integrării la integrarea în raport cu măsura Lebesgue-Stieltjes. Legătura cu teoria probabilităţilor IX. TEME SEMINAR

1. Inel, semi-inel, algebră, sigma-inel, delta-inel, sigma-algebră. Aplicaţii 2. Clase generate. Mulţimi boreliene. Aplicaţii 3. Funcţii de mulţime pozitive. Măsuri. Aplicaţii 4. Extensiile inel – semi-inel şi delta-inel – sigma-inel. Măsură exterioară. Extensia

inel – sigma-inel. Aplicaţii 5. Măsura Lebesgue şi măsura Lebesgue-Stieltjes. Aplicaţii 6. Măsuri reale (descompunerile Hahn şi Jordan) . Aplicaţii 7. Funcţii etajate. Aplicaţii 8. Aproximarea funcţiilor măsurabile cu şiruri de funcţii etajate. Aplicaţii 9. Proprietăţi ale funcţiilor măsurabile. Aplicaţii 10. Tipuri de convergenţă pentru funcţii măsurabile. Aplicaţii 11. Definiţia integralei abstracte Lebesgue. Aplicaţii 12. Şiruri de funcţii integrabile. Aplicaţii 13. Integrarea pe spaţii produs. Aplicaţii 14. Funcţia de distribuţie. Reducerea integrării la integrarea în raport cu măsura

51

Lebesgue-Stieltjes. Aplicaţii X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 40% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

1. Ion Chitescu, Nicolae-Adrian Secelean: Elemente de Teoria măsurii si integralei,

Editura Fundatiei ”România

de Mâine”, Bucuresti, 1999.

1. Miron Nicolescu: Funcţii reale şi elemente de topologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962, 1968. 2. Nicolae Dinculeanu: Teoria măsurii şi funcţii reale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964 3. Constantin V. Crăciun: Lecţii de analiză matematică, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1982. 4. Constantin V. Crăciun: Exerciţii şi probleme de analiză matematică, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1982.

1. Walter Rudin: Analiză reală şi complexă, Editura Theta, Bucureşti, 2001

2. Anca Precupanu: Analiză matematică. Funcţii reale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Expuneri la tablă. Aplicaţii la tablă. Testare cu răspunsuri multiple Data Titular disciplina


52

Semnatura _______________________

53

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUAŢII DIFERENŢIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii diferenţiale şi de formare a abilităţilor de a rezolva probleme concrete şi de aplicare a cunoştiinţelor dobândite la alte discipline. etc. VIII.


54

rezultate în domeniul ecuatiilor diferentiale 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de


CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme Cauchy. Ecuaţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti. Ecuaţii algebrice în y'.Soluţii singulare. Ecuaţiile Lagrange şi Clairaut. Ecuaţii de ordin superior. Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Ecuaţia lui Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel. Sisteme liniare şi omogene. Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi. Teoreme de existenţă şi unicitate. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Pe parcursul semestrului se vor da 3 lucrari de control: “Ecuatii diferentiale de ordinul I”, “Ecuatii de ordin superior”, “Sisteme de ecuatii liniare”; pentru fiecare lucrare se aloca 10% din nota finala. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Rosca I., Lecţii de Ecuaţii Diferenţiale si cu derivate parţiale, Editura FRM, 2000 2.Craiu M., Rosculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucuresti,1971

1. Olariu V., Stănăsilă O., Ecuaţii diferenţiale si cu derivate parţiale, Ed.Tehnică, 1982 2. Halanay A., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., 1972.

1.V. Arnold, Equations diferentiells ordinaires, Ed. Mir, Moscou, 1974. 2. L. Kamke, Diferential gluchungen Losungsmethaden

55

und losungen, vol II, Ed. Acad., Leipzig, 1959

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector, consultatii la televiziunea tvRM. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii. 4. Examinarea studentilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

56

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA

GRAFURI SI COMBINATORICA







I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Cunosterea notiunilor elementare de teoria grafurilor si a algoritmilor pentru rezolvarea problemelor care sunt modelate prin teoria grafurilor 2. Însusirea unor tehnici de lucru cu numerele lui Bell, Fibonacci, Catalan si Stirling. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale teoriei grafurilor

57

şi combinatoricii - Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate teoriei grafurilor şi combinatoricii - Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite prin aplicarea algoritmilor specifici teoriei grafurilor şi a recurenţelor şi formulelor din combinatorică CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Grafuri neorientate (grafuri euleriene si hamiltoniene, arbori, reprezentare) 2. Grafuri orientate (conexitate, matrici asociate, arbori orientati)

3. ReŃele (de transport, de capacităŃi)

4. Algoritmi în grafuri, digrafuri si reŃele (Algoritmul lui Kruskal, Dijkstra, Wharshall, Dantzig, Ford-Fulkerson) 6. Notiuni generale de combinatorica

5. Numerele lui Stirling, Bell, Fibonacci si Catalan

IX. TEME SEMINAR 1.Verificarea proprietatilor unui graf 2. Parcurgere a grafurilor 3.Verificarea proprietatilor unui digraph 4. Determinarea drumurilor minime/maxime in digrafuri 5. Aplicarea practica a algoritmului Ford-Fulkerson Se folosesc rezultatele din combinatorica (numerele lui Cantor, Stirling, Fibonacci, Bell) pentru rezolvarea unor probleme concrete. X. LUCRARI DE LABORATOR XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100 XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

1. Bârză S, Morogan L.M. – Algoritmica grafurilor, Ed.FRM, 2008 2. I.Tomescu –

1. J. Bang-Jensen, G. Gutin, Digraphs Theory, Algorithms and Applications, Springer-Verlag,

58

Combinatorica si teoria grafurilor, Tipografia Univ. Bucuresti, 1978 3. I.Tomescu – Culegere de probleme de combinatorica

si teoria grafurilor, EDP, Bucuresti, 1981

2007 2. R. Diestel – Graph

Theory, electronic edition, Springer -Verlag, 2005

3. J. H. van Lint, R. M. Wilson, A Course in Combinatorics, Second Edition, Cambridge University Press, New York, 2001

4. J.M. Harris, J.L. Hirst, M.J. Mossinghoff, Combinatorics and Graph Theory, 2 Ed, Springer, New York 2010

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiectar, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

59

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA

TEORIA PROBABILITATILOR

III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs







Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din teoria probabilitatilor si aplicarea acestora in studiul altor discipline ca statistica, optimizari, fiabilitate VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Analiza şi interpretarea unor fenomene şi procese cu caracter aleator

60

- Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor de bază folosite în teoria probabilităţilor - Interpretarea rezultatelor prelucrării statistice şi a abordării probabilistice - Corelarea metodelor de teoria probabilităţilor cu problematica dată - Aplicarea principiilor şi metodelor teoriei probabilităţilor - Alegerea corectă a metodelor probabilistice pentru abordarea unor probleme concrete CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

•Algebra boole, σ-algebra boole. Corp de parti, σ-corp de parti. Camp de evenimente. Camp de probabilitate. Probabilitate conditionata. •Variabile aleatoare si repartitii. Functia de repartitie. Variabile aleatoare cu doua dimensiuni (vectori bidimensionali). Repartitii bidimensionale. Functia de repartitie. •Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare. Corelatie si coeficient de corelatie. Momentele vectorilor aleatori, momente conditionate. •Siruri de variabile aleatoare. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slaba si forma tare. •Functii caracteristice. Teorema de unicitate a functiilor caracteristice, teorema de continuitate, functii generatoare. •Repartitii clasice discrete: repartitiile Bernoulli, Poisson, hipergeometrica si repartitiile asociate. •Repartitia normala si teorema limita centrala. Repartitia normala uni si bidimensionala. Problema asimptotica centrala, teorema limita centrala. •Repartitiile clasice continue: Gamma, Beta, Student, χ 2 , exponential negativa. IX. TEME SEMINAR

Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme si exercitii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 10% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilitatilor Ed. F.R.M. 2007. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A.,

1.Craiu V. Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Iosifescu M., Mihoc Gh.,

1.Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica,. Ed. Didactica si Pedagogica,.

61

Ioan R., - Matematici pentru

economisti vol. II Ed. F.R.M. 2001.

Teodorescu R., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966.

1970. 2. Leonte A., Trandafir R., Calsic si actual in calculul probabilitatilor, Ed Dacia, 1985.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector, consultatii la televiziunea TvRM. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii. 4. Examinarea studentilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

62

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Algebră







I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Sa cunoasca proprietatile aritmetice ale inelelor 2. Sa identifice inele euclidiene, factoriale, principale si sa foloseasca proprietatile lor 3. Sa cunoasca criterii de ireductibilitate pentru polinoame. 4. Sa defineasca notiuni precum extindere de corpuri, extindere finita de corpuri, element algebric etc, sa recunoasca o extindere finita, element algebric etc 5. Sa construiasca corpul de descompunere al unui polinom. Sa defineasca notiunea de

63

corp algebric inchis. Sa enunte si sa foloseasca teorema fundamentala a algebrei. 6. Sa cunoasca proprietatile unui corp finit. Sa enunte teorema lui Wedderburn. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice specifice domeniului algebrei superioare şi în special al teoriei Galois;

- Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor rezultate în domeniul algebrei

- Construirea şi dezvoltarea de argumentări logice cu scopul demonstrării unor rezultate matematice, cu identificarea clară a ipotezelor şi concluziilor; CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Proprietati aritmetice ale inelelor : • Divizibilitate. Asociere în divizibilitate • Cmmdc (cel mai mare divizor comun), cmmmc (cel mai mic multiplu comun) • Element prim • Element ireductibil 2. Inele euclidiene, principale, factoriale • Inele euclidiene • Inele principale • Inele factoriale 3. Factorialitatea inelelor de polinoame. Criterii de ireductibilitate pentru polinoame • Teorema lui Gauss • Criterii de ireductibilitate pentru polinoame 4. Corpuri si extinderi de corpuri

• Extindere de corpuri. Extindere finită. Extindere finit generată. • Elemente algebrice. Extinderi algebrice

• Închiderea algebrică a unui corp

5. Corpuri finite • Grupul lui Galois • Corpuri finite • Teorema lui Wedderburn

• Existenţa şi unicitatea corpurilor finite • Corp de descompunere al unui polinom

• Teorema fundamentală a teoriei lui Galois IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează cursul. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Aritmetică în inele”, „Extinderi de corpuri” şi respectiv „Teorie Galois”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR

64

(daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ion D. Ion, N. Radu –

Algebră, Ed. Did. si Ped.,

Bucuresti, 1991

2. L. Tufan – Algbră. Culegere de probleme, Ed.

Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2000 3. L. Tufan –Module. Teoria

corpurilor., Ed. Fundaţiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2002

1. C. Băeţica, C. Boboc, S. Dăscălescu, G. Mincu – Probleme de algebră, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2008. 2. I.D.Ion s.a. – Probleme de algebra, Ed.Did.si Pedag, 1981 3. C.Nastasescu, C.Nita – Teoria calitativa a ecuatiilor algebrice, Ed.Tehnica, 1979

1. S.Lang - Algebra, Springer-Verlag New York, Inc. 2002

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prezentare clasică, expunere, problematizare 2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

65

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA FUNCTIONALA







I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul ANALIZA FUNCTIONALA are ca scop prezentarea teoriei spatiilor normate, spatiilor Banach, operatorilor liniari, spatiilor Hilbert, cu accent pe spatii de functii si operatori liniari ce

apar in modelare matematica, precum spatiile pL , 1H , pl ,C∞ . Prin teoria si exemplele prezentate studentii vor deprinde tehnicile de analiza functionala ce sunt folosite in alte discipline precum analiza numerica. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

66

-utilizarea metodelor de analiza functionala pentru modelarea problemelor/situatiilor de interes practic.

-demonstrarea unor rezultate matematice folosind tipul de rationament matematic utilizat la prezentarea cursului.

- realizarea de conexiuni interdisciplinare prin utilizarea conceptelor sau metodelor folosite in analiza functionala. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Spatii normate. Spatii Banach. Spatii cu baza Schauder. Operatori liniari si continui pe spatii normate. Teorema Banach-Steinhauss. Operatori deschisi. Teorema aplicatiei deschise. Teorema graficului inchis. Functionale liniare si continue pe spatii normate. Dualul unui spatiu liniar normat. Topologii slabe. Teorema lui Alaoglu. Operatori compacti. Teorie spectrala. Spatii Hilbert. Ortogonalitate. Proiectii. Operatori autoadjuncti. Spectrul unui operator autoadjunct. Functionale liniare si continue pe spatii Hilbert. Teorema lui Riesz. IX. TEME SEMINAR Exemple de spatii normate si norme. Exemple de spatii Banach. Exemple de operatori liniari si continui. Operatori matriciali Calculul normelor unor anumiti operatori pe spatii concrete. Convergenta punctuala. Principiul marginirii uniforme. Operatori inchisi. Operatorul diferential. Exemple de functionale liniare si continue pe spatii normate. Exemple de operatori compacti. Teorie spectrala. Calculul spectrului anumitor operatori. Exemple de spatii Hilbert. Exemple de operatori autoadjuncti pe spatii Hilbert. Exemple de functionale liniare si continue pe spatii Hilbert. Ortogonalitate. Calculul proiectiei. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie

67

Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Cristescu R., Analiza functionala, Ed. Didactica si pedagogica, 1979 2. Draghia D. , Grigore Gh., Analiza Functionala , E.F.R.M., Bucuresti, 2008, ISBN 978-973-163-179-0. 2005

1. Kreyszig E., Introductory Functional Analysis with Applications, Wiley Pub.1989,

Rudin, W.: Functional Analysis, McGraw-Hill Science, 1991


1. Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari 2. Postarea de materiale pe situl universitatii



Semnatura _______________________

68

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Astronomie III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are ca obiectiv studiul unor probleme importante ale astonomiei, cum sunt: miscarea corpurilor ceresti, determinarea pozitiilor, distantelor, dimensiunilor si maselor corpurilor ceresti etc. Cursul face apel la cunostinte uzuale de mecanica rationala si analitica, analiza matematica si ecuatii diferentiale si cuprinde notiuni generale de astronomie utile intelegerii si studierii diverselor fenomene astronomice. VIII.

69

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): -Realizarea şi aplicarea de modele matematice pentru probleme/situaţii concrete -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni, teorii şi metode specifice modelării matematice -Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese -Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente matematice adecvate unei situaţii –problemă date -Demonstrarea riguroasă a unor rezultate matematice similare celor studiate CONTINUT TEMATIC

• Problema celor două corpuri. Mişcarea absolută. Mişcarea relativă. Mişcările eliptică, parabolică şi hiperbolică.

• Mi şcarea în spaţiu. Elementele orbitei . • Coordonate heliocentrice ecliptice şi ecuatoriale. • Metoda lui Laplace. Ecuaţii fundamentale. • Problema celor trei corpuri. Mişcarea absolută şi mişcarea relativă. Metoda variaţiei constantelor.

• Orbita definitivă. Ecuaţiile de condiţie. Calculul coeficienţilor. Avansul periheliului • Metoda Euler - Gauss a variaţiei constantelor. Rotaţia Pământului.

IX. TEME SEMINAR Orele de seminar sunt utilizate pentru rezolvarea de probleme si completarea unor notiuni prezentate la curs, iar pentru vizualizarea constelatiilor, simularea unor fenomene astronomice sau prezentarea unor notiuni teoretice cu ajutorul calculatorului. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul unităţilor de învăţare urmatoare: „Problema celor două corpuri. Mişcarea absolută. Mişcarea relativă. Mişcările eliptică, parabolică şi hiperbolică”, „ Coordonate heliocentrice ecliptice şi ecuatoriale” şi respectiv „Problema celor trei corpuri. Mişcarea absolută şi mişcarea relativă. Metoda variaţiei constantelor”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30%

70

XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 11. 1. Ioan R – Astronomie, Editura FRM (va apărea în anul 2011) 12. 2. Pal, A ; Ureche V, Astronomie, Bucureşti, 1982 13. 3. Drâmbă, C Elemente de mecanică cerească, Bucureşti, 1958

14. 1. Onicescu, O; Mecanică invariativă şi Cosmologie, Bucureşti, 1974 15. 2. Crăciun E.M, Astrodinamica, Ovidius University Press, Constanţa, 1999

1. Luc Duriez, Cours de Mecanique Celeste, Institut de Mécanique Céleste et de Calcul des Ephémérides, 2002.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate

la avizierul virtual al facultatii. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

71

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUATII CU DERIVATE PARTIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii cu derivate partiale. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente): 1. Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor rezultate

în domeniul ecuatiilor cu derivate partiale

72



CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: • Ecuatii cu derivate partiale de ordinul I liniare si cvasiliniare, • Ecuatii cu derivate partiale de ordinul I neliniare • Sisteme de ecuatii cu derivate partiale de ordinul I • Ecuatii cu derivate partiale de ordinul II liniare si cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducerea la forma canonică, clasificare, conditii initiale si la limită. • Ecuatii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor. Metoda separării variabilelor. Aplicatii la ecuatia coardei vibrante. • Ecuatii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme. • Teoreme de unicitate. Metoda separării variabilelor. Aplicaii la ecuatia propagării

căldurii. • Functii armonice, proprietăti generale, formula integrală de tip Green. Probleme la limită de tip Dirichlet. Probleme de tip Neumann. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme si exercitii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Pe parcursul semestrului se vor da 3 lucrari de control: “Ecuatii cu derivate partiale de ordinul I. Sisteme de ecuatii”, “Ecuatii cu derivate partiale de ordinul II cvasiliniare”, “Functii armonice. Probleme la limita de tip Dirichlet si Neumann” ; pentru fiecare lucrare se aloca 10% din nota finala. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Rosca I., Lectii de Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale,Editura FRM, 2000

1.Olariu V., Stănăsilă O., Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, Ed.

1. Kamke L, Diferential gluchungen Losungsmethaden

73

2.Craiu M., Rosculet M., Ecuatii diferentiale, E.D.P., Bucuresti, 1971. 3.Halanay A., Ecuatii diferentiale, E.D.P., 1972.

Tehnică. 2.Teodorescu N., Olariu V., Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, I-II, Ed. Tehnică, 1979.

und losungen, vol II, Ed. Acad., Leipzig, 1959.



Semnatura _______________________

74

VIZAT

Decan Sef de catedra Prof. Univ. Dr. Rodica TRANDAFIR Conf. Univ. Dr. Rodica IOAN

FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA MATEMATICA SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2010-2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA BIROTICA III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/10 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La acest curs se prezintă următoarele concepte: - Bazele informaticii - Notiuni de baza ale Internetului - Procesare de bază şi profesională Word - Foi de calcul tabular (EXCEL) - Proiectarea bazelor de date relaţionale cu programul ACCESS - Utilizarea programului Access cu Excel şi Word - Prezentări în Power Point VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii - Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale Internetului - Explicarea aplicaţiilor pachetului Microsoft Office CONTINUT TEMATIC

75

1. Bazele informaticii 1.1. Arhitectura generala a unui PC 1.2. Sistemul de operare 1.3. Windows Explorer 1.4. Retele de calculatoare 1.5. Intretinerea sistemului 1.6. Interfete tipice Windows

2. Notiuni de baza ale Internetului 2.1. Principii generale Internet 2.2. Accesul la Internet 2.3. Utilizarea unui Browser de Web 2.4. Navigarea pe WWW 2.5. Utilizarea postei electronice (Outlook) 2.6. Cautarea pe Internet 2.7. Descarcarea datelor de pe Internet 2.8. Discutii (Chat, forumuri) 2.9. Grupuri de discutii/informatii 2.10. Reguli pe Internet 2.11. Aspecte privitoare la siguranta informatiilor 2.12. Plata electronica a factorilor

3. Procesare de baza Word

3.1. Introducere in editarea textelor 3.2. Editarea de documente 3.3. Selectare, adaugare, editare, cautare 3.4. Formatarea documentelor 3.5. Incadrarea in pagina 3.6. Editarea scrisorilor 3.7. Tiparirea documentelor 3.8. Corespondenta imbinata 3.9. Sabloane 3.10. Tabele

4. Procesare profesionala Word 4.1. Gestionarea fisierelor 4.2. Sabloane 4.3. Stiluri 4.4. Coduri de camp 4.5. Calcule in tabele 4.6. Forme 4.7. Interogari, coduri de control 4.8. Obiecte grafice 4.9. Formatarea textului 4.10. Macrocomenzi

5. Foi de calcul tabular (EXCEL) 5.1. Concepte de baza 5.2. Documente EXCEL 5.3. Referintele zonelor si celulelor 5.4. Operatori si functii 5.5. Formatarea celulelor

76

5.6. Prezentarea grafica a datelor 5.7. Tiparirea informatiei

6. Utilizare PowerPoint

6.1. Continut, proiectare structura 6.2. Principii de baza 6.3. Prelucrarea textului 6.4. Elemente grafice 6.5. Obiecte 6.6. Folosirea sabloanelor si a Masterului

7. Introducere in baze de date (ACCESS) 7.1. Crearea, deschiderea si inchiderea bazei de date 7.2. Campuri (nume, tip, proprietati, cheie primara) 7.3. Editarea datelor 7.4. Interogari de baza 7.5. Interogari xcu actiuni 7.6. Operatori si functii 7.7. Formatare 7.8. Legarea datelor 7.9. Formulare 7.10. Rapoarte 7.11. Elemente de control

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


77

1. Janetta Culita, Mihai Caramihai, Alina Serban, Serban Galoiu, Procesarea de baza WORD, Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2005. 2. Mihai Caramihai (coord), Carmen-Luiza Diaconescu, Aplicatii de vaze de date (ACCESS), Cartea Studenteasca,Bucuresti, 2005 3. Mihai Caramihai (coord), Calin Munteanu, Carmen Odubasteanu, Foi de calcul tabular (EXCEL ), Cartea Studenteasca,Bucuresti,2005. 4. Illes Ildiko, Pitho Zsolt, PowerPoint , Editura Didactică şi Pedagogică, 2009

1. Micosoft Project 2007, Editura Wiley. 2. Kovacs Sandor, WORD 2000, - Fucţiile speciale, Editura Albastră, 2001 3. Steve Johnson, Microsoft Office Word 2007, Editura Niculescu 2008 4. Kovacs Sandor, Excel, Fucţiile speciale, Editura Albastră, 2001 5. Steve Johnson, Microsoft Office Access 2007, Editura Niculescu, 2008 6. Steve Johnson, Microsoft Office PowerPoit 2007, Editura Teora, 2008

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Moderne Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele si

prenumele

Semnatura _______________________

78

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Practica III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/2/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 90 Practica se desfasoara compact la sfarsitul semestrului 2. VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI − Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea în

matematica la nivel licenţǎ. − Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de studiu în

situaţii reale. − Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată.

79

− Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate.

VIII. Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe):

Operarea cu notiuni si metode matematice Prelucrarea matematica a datelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar Utilizarea pachetelor de programe specializate pentru rezolvarea problemelor matematice

CONTINUT TEMATIC

• Elaborarea de probleme de matematica pentru diverse nivele de studiu (gimnazial, liceal, universitar) tehnoredactate in LaTeXe

• Tehnoredactarea unor texte (culegere de probleme, manual, curs etc.) in LaTeXe din diverse domenii ale matematicii

• Utilizarea unor programe specializate (LaTeXe, Mathematica, Matlab, etc.) pentru realizarea computerizata a unor grafice/ figuri geometrice/ imagini de curbe si suprafete etc.

• Elaborarea unor suporturi electronice pentru lectii (cursuri, conferinte, etc.) utilizand formatul LaTeXe Beamer

IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% - Colocviu: prezentare în faţa comisiei facultǎţii a activitǎţii desfǎşurate, însoţitǎ de

caietul de practicǎ avizat de persoana responsabilǎ de stagiul efectuat. XIV. Bibliografie Obligatorie minimala

Suplimentara Facultativa

80

(pag.) 16. Se specificǎ de cǎtre îndrumǎtor, corespunzǎtor temei propuse.

1. A. Pusztai, G. Ardelean, Latex – ghid de utilizare, Editura Tehnica, 1994

2. P. Blaga, H. Pop, Latex 2-epsilon, Editura Tehnica, 1999

3. http://www.fil.unibuc.ro/~solcan/wt/gwltx.pdf

4. http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX 17.




Semnatura _______________________

81

Anul 3


83

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA NUMERICA







I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul ANALIZA NUMERICA are ca scop prezentarea de scheme numerice si algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in aplicatii din domeniul ingineriei. Studentii vor deprinde baza teoretica a metodelor numerice prezentate precum si felul in care aceste metode sunt implementate pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme practice cu continut

84

matematic - analiza eficientei si modalitati de testare a acestor algoritmi -implementarea pe calculator a acestor algoritmi folosind limbajul de programare

Matlab

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare Metoda bisectiei, metoda aproximatiilor succesive Metoda lui Newton, metoda secantei

Metode numerice pentru sisteme algerice liniare Metode directe: metoda retrosubstitutiei, metoda lui Gauss metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui Gauss-Seidel

Metode de interpolare: Polinomul de interpolare al lui Lagrange. Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton Functii spline cubice Metode de integrare numerica Metode Newton-Cotes. Metoda Trapezului, Metoda lui Simpson. Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. Metode sumate Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda lui Taylor, metoda lui Euler, metoda Cauchy-Euler, metode Runge-Kutta Metode pentru determinarea valorilor proprii. Metoda rotatiilor a lui Jacobi. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR 1 Introducere in Matlab. Metoda bisectiei 2 Metoda aproximatiilor succesive, metoda lui Newton, metoda secantei 3 Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss 4 Metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky 5 Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel 6 Polinomul de interpolare al lui Lagrange 7 Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton, functii spline cubice 8 Metoda trapezului, metoda lui Simpson, formula de cuadratura Gauss-Legendre 9 Metode pentru ecuatii diferentiale 10 Metode pentru determinarea valorilor proprii XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII.

85

PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 2. Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 3. Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6

4. K.Atkinson. An introduction to numerical analysis, 2nd ed., John Wiley Pub.,1989

Endre Suli and David F.

Mayers, An introduction to numerical analysis, Cambridge University Press, 2003

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari 2. Implementarea si rularea pe calculator a algoritmilor prezentati la curs. 3. Postarea de materiale pe situl universitatii Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

86

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA STATISTICA MATEMATICA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din statistica matematică si aplicarea acestora in probleme si exercitii sugestive in diverse domenii. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

-Prelucrarea statistică a datelor; analiza şi interpretarea unor fenomene şi procese cu caracter aleator

87

- Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor de bază folosite în statistica matematică

- Interpretarea rezultatelor prelucrării statistice şi a abordării probabilistice - Corelarea metodelor de analiză statistică cu problematica dată - Utilizarea adecvată a metodelor de validare statistică - Aplicarea principiilor şi metodelor statisticii matematice într-un context dat - Alegerea corectă a metodelor statistice pentru abordarea unor probleme concrete

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: ·Selectie. Selectie dintr-o populatie normală uni si bidimensională. Selectia dintr-o populatie finită. ·Estimatie. Estimări corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minimă, suficiente. ·Metode de estimare. Metoda verosimilitătii maxime. Metoda celor mai mici pătrate. Metoda minimului χ. Metoda momentelor. ·Intervale de încredere. Aplicatii la repartitiile normală, uniformă, gamma, exponentială, Weibull,binomială si Poisson. ·Verificarea ipotezelor statistice. Teste de tip Heymann-Pearson. Testul raportului de verosimilitate. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme si exercitii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Se va folosi calculatorul in analizele statistice ale unor probleme propuse spre rezolvare. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 10% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., - Matematici pentru economisti vol. II Ed. F.R.M. 2001.

1.Craiu V. Statistică matematică Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Craiu V., Preda V., - Probleme de statistică

1.Mihoc Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I selectie si estimare, vol II - -Verificarea

88

matematică Estimatii Ed. Univ. Buc. 1992.

ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc



Semnatura _______________________

89

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Mecanica teoretica III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Predarea notiunilor fundamentale de mecanica: cinematica punctului material si a corpului rigid, notiuni fundamentale din dinamica punctului material si a corpului rigid. Aplicarea si aprofundarea teoriei calculului diferential si integral precum si a teoriei ecuatiilor diferentiale ordinare in studiul unor probleme speciale de miscare.


90

-Realizarea şi aplicarea de modele matematice pentru probleme/situaţii concrete -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni, teorii şi metode specifice modelării matematice -Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese -Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente matematice adecvate unei situaţii–problemă date -Demonstrarea riguroasă a unor rezultate matematice similare celor studiate CONTINUT TEMATIC

• Teoria sistemelor de vectori. Corp rigid. Corp deformabil • Reper. Axiomatica forţelor (statica) • Mi şcarea absolută şi relativă (cinematica) • Principiile mecanicii newtoniene • Dinamica punctului material. Teoria echilibrului • Dinamica sistemelor de puncte materiale.

IX. TEME SEMINAR Orele de seminar sunt utilizate pentru rezolvarea de probleme si completarea unor notiuni prezentate la curs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Teoria sistemelor de vectori. Corp rigid. Corp deformabil”, „Mi şcarea absolută şi relativă (cinematica)” şi respectiv „Principiile mecanicii newtoniene”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 18. R. Ioan – Mecanică teoretică, Editura FRM (va apărea în anul 2010) 19. C. Iacob; Mecanică teoretică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1971

22. V. Vâlcovici şi colab.; Mecanică teoretică, Ed. Tehnică, Bucureşti,1963 23. P:P: Teodorescu; Sisteme mecanice. Modele elastice,vol I, II Ed. Tehnică, Bucureşti

V.I. ARNOLD, Mathematical Methods of Classical Mechanics, Berlin, Springer, 1997

91

20. L. Dragoş; Principiile Mecanicii Analitice, Ed. Tehnică, Bucureşti,1976 21. XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate



Semnatura _______________________

92

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Aritmetica si teoria numerelor III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Se propune o introducere in studiul teoriei numerelor punand in evidenta ramura analitica a acesteia prin prezentarea teoremelor clasice ale lui Cebasev, Bertrand si Dirichlet, precum si elemente de teoria ecuatiilor diofantice. De asemenea se studiaza elemente de teoria multiplicativa a numerelor VIII.


93

rezultate în domeniul teoriei numerelor 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de


CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Relatia de divizibilitate pe N, teorema fundamentala a aritmeticii. 2. Probleme de distributie a numerelor prime: postulatul lui Bertrand, teorema lui Cebâsev, teorema lui Dirichlet. 3. Aritmetica modulara: congruente, lema chineze a resturilor, teorema lui Euler, teorema lui Fermat, resturi patratice, legea reciprocitatii patratice. Aplicatii. 4. Fractii continue. Aplicatii în analiza diofantica si în aproximarea diofantica. IX. TEME SEMINAR Seminarul urmareste cursul facandu-se aplicatii referitoare la : divizibilitate, calcului celui mai mic multiplu, respectiv al celui mai mare divizor comun a doua numere, rezolvarea de ecuatii binome, ecuatii diofantice, simbolul lui Legendre, simbolul lui Jacobi, dezvoltarea in fractie continua. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


1. Ion D Ion, S. Barză –

Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice în algebră. Editura FRM (2008) 2. I.D.Ion, C.Nita – Elemente de aritmetică cu aplicatii în

tehnici de calcul, Ed.Tehnică, 1978 3. C.Popovici – Aritmetica si teoria numerelor, Ed.FRM

1. V.Alexandru, N.Gosoniu – Elemente de teoria numerelor, Tipografia Univ.Bucuresti, 1999

1. Allenby and Refern – Introduction to Number Theory with computing, London, 1989

94

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Metode interactive de predare-invatare 2. Studentii au la dispozitie cursul tiparit la Editura FRM. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

95

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA STATISTICA MATEMATICA 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 1/12 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 8 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din statistica matematică si aplicarea acestora in probleme si exercitii sugestive in diverse domenii. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:


96

- Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor de bază folosite în statistica matematică

- Interpretarea rezultatelor prelucrării statistice şi a abordării probabilistice - Corelarea metodelor de analiză statistică cu problematica dată - Utilizarea adecvată a metodelor de validare statistică - Aplicarea principiilor şi metodelor statisticii matematice într-un context dat - Alegerea corectă a metodelor statistice pentru abordarea unor probleme concrete

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: • Analiza datelor clasificate. • Analiza dispersională cu un factor si cu doi factori. • Regresie liniară. • Metode neparametrice. Statistici de ordine. Testul semnelor. Testul Wilcoxon.

Testul medianei. • Statistici si teste de tip Kolmogorov-Smirnov.

IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme si exercitii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Se va folosi calculatorul in analizele statistice ale unor probleme propuse spre rezolvare. X. LUCRARI DE LABORATOR Se va folosi calculatorul in analizele statistice ale unor probleme propuse spre rezolvare. XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


1.Craiu V. Statistică matematică Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Craiu V., Preda V., - Probleme de statistică matematică Estimatii Ed. Univ. Buc. 1992.

1.Mihoc Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I Selectie si estimare, vol II -Verificarea ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector,

97

consultatii la televiziunea TvRM. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii. 4. Examinarea studentilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

98

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA CERCETARI OPERATIONALE







I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Introducerea notiunilor elementare privind domeniul cercetarilor operationale 2.Prezentarea principalelor rezultate si metode de rezolvare pentru problemele de optimizare VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale Cercetării

99

operaţionale - Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate problemelor de optimizare - Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite prin aplicarea cercetărilor operaţionale în viaţa reală CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1.Algoritmul simplex pentru optimizarea liniară 2.Algoritmul simplex dual

4.Determinarea soluţiilor optime pentru problema trasporturilor 5.Programare neliniara fara restrictii 6.Programare neliniara cu restrictii IX. TEME SEMINAR 1.Elemente de algebra liniara necesare rezolvarii problemelor de optimizare 2.Transformarea problemelor de optimizare liniara 3.Rezolvarea modelelor liniare continue prin algoritmul simplex 4.Trecerea de la problema primara la problema duala, rezolvarea problemei duale si obtimerea solutiilor primale din solutiile duale 5.Rezolvarea problemelor de transport 6.Rezolvarea problemelor de programare neliniara fara restrictii prin metode ale analizei matematice 7.Determinarea solutiilor problemelor de optimizare neliniara cu restrictii X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

80 20 XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

1. A.Stefănescu, C.

Zidăroiu, Cercetări operationale,


1. D.G. Luenberger, Y.Ye, Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008

1.A, Schrijver, Theory of Liniar and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986 2. David G. Luenberger,

100

Pedagogică, Bucuresti, 1981

2. C. Zidăroiu, Programare

liniară, Editura Tehnică,

Bucuresti 1983 3. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economişti, Ed. F.R.M., 2005

Linear and Non Linear Programming, Addison Wesley, Massuchusatts, 1989

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiectar, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

101

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA SOFTWARE MATEMATIC III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul SOFTWARE MATEMATIC are ca scop prezentarea pachetului software MATLAB. Studentii vor deprinde tehnicile de programare in Matlab pentru rezolvarea de probleme cu continut matematic ce apar in practica precum si probleme de matematica predata la nivel gimnazial si liceal. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Identificarea notiunilor fundamentale dintr-o problema matematica si proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea ei.

102

- Utilizarea pachetului software Matlab pentru analiza statistica a datelor. - Realizarea de conexiuni interdisciplinare prin utilizarea conceptelor/metodelor

prezentate la curs CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Functii de control general, lucrul cu fisiere si directoare, informatii despre fisiere, cai de cautare. Functii de control al timpului de executie. Variabile in matlab, vectori, matrici. Fisiere script, fisiere functie. Instructiuni de control if, else, for, while, break, return. Functii de control logic. Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori in matlab. Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Generarea de vectori si matrici cu structura. Functii matematice uzuale. Ridicarea la putere, functia exponentiala, logaritmi, functii trigonometrice, functii trigonometrice inverse, numere complexe. Calcul cu numere intregi si rationale. Cel mai mare divizor comun, cel mai mic multiplu comun, parte intreaga si fractionara, restul impartirii, scrierea sub forma fractionara Redimensionari de matrici rotirea unei matrici in jurul unei linii sau coloane, determinantul, rangul, urma unei matrici, vectori si valori proprii. Calcul statistic, maximul, minimul, mediana, media componentelor unui vector. Sume, produse, sortari, abaterea medie patratica, histograme. Optimizari, calculul minimului, maximului unei functii reale. Calculul zerourilor unei functii reale. Calcule numerice cu polinoame. Evaluarea unui polinom, adunare, inmultire, impartire de polinoame, factorizare, derivare, calculul radacinilor, interpolare polinomiala, regresie polinomiala. Grafica in Matlab. Grafice 2d si 3d, functia plot,grafice discrete, grafice cu bare, grafice in trepte, histograme, reprezentari grafice dinamice. IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR

Lucrul cu fisiere si directoare in matlab Variabile in matlab. Fisiere script, fisiere functie.

Instructiuni de flow control si control logic Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori. Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Grafice de functii. Generarea de vectori si matrici cu structura speciala Functii matematice uzuale. Lucrul cu numere intregi si rationale in Matlab. Calcul statistic in Matlab Optimizari. Rezolvari de ecuatii neliniare si sisteme liniare. Calcul numeric cu polinoame. Interpolare. Grafica 2d in Matlab

Grafica 3d in Matlab XI. LUCRARI PRACTICE

103

(daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Ghinea M., Fireteanu V., Matlab - Calcul numeric, grafica, aplicatii, Ed. Teora, 2007

Silvia Curteanu, Initiere in Matlab, Ed. Polirom, 2008

William J. Palm III, A Concise Introduction to MATLAB, McGraw-Hill , 2008 Andrew Knight , Basics of MATLAB and Beyond CRC Press, Inc., 2000


1. Expunere, prezentare de exemple, intrebari 2. Postarea de materiale didactice pe situl universitatii



Semnatura _______________________

104

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ISTORIA MATEMATICII III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 1/14 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul urmareste evolutia stiintelor in general si a celor matematice in special. La sfarsitul acestuia studentii urmeaza sa isi formeze baza unei culturi istorico-matematice. De asemenea, cursul va dezvolta spiritului critic in domeniu si a respectului fata de tezaurul stiintific VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe):

105

- Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar CONTINUT TEMATIC

• Introducere • Evul Mediu • Perioada Renasterii • Matematica marimilor variabile • Matematica intre secolele XVIII-XX • Istoria matematicii si a invatamantului matematic in Romania

IX. TEME SEMINAR Seminarul urmeaza cursul. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


1. N. Both, Istoria matematicii. Editura ALC Media Group, Cluj-Napoca, 1999.

2. N. Mihaileanu, Istoria matematicii, Ed. St. Enciclopedica,1976 3. S. Marcus, Din gandirea matematica romaneasca, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1975

4. M. Oprea, Scurta istorie a matematicii, Ed. Premier, Ploiesti, 2008

5. I. Purcaru si O. Basca, Oameni, idei, fapte din Istoria Matematicii, Ed. Economica, 1996

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate

la avizierul virtual al facultatii.

106



Semnatura _______________________

107

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Metode algoritmice in algebra III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Formarea deprinderilor de a utiliza algoritmi in rezolvarea de probleme din ramuri diverse ale algebrei, in special ale algebrei comutative si a teoriei numerelor. VIII.


rezultate în domeniul algebrei 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de

108


CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Algoritm. Computabilitate în monoizi, inele si corpuri. 2. Relatii de reducere. Lema Dickson, teorema Newman. Algoritmul REDPOL. 3. Baze Grobner. Algoritmul Buchberger 4. Algoritmi de factorizare a polinoamelor cu coeficienti rationali, cu coeficienti într-un corp finit 5. Algoritmul Berlekamp. Algoritmul D.Yun. Algoritmi modulari. Algoritmi probabilistici. IX. TEME SEMINAR Seminarul urmareste cursul. Se vor prezenta regulile de calcul in diverse structuri algebrice. Se vor pune in evidenta tipuri de algoritmi care apar in teoria numerelor, algebra comutativa in studiul inelelor graduate. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


1. Ion D Ion, S. Barză –

Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice în algebră. Editura FRM (2008)

1. Adams and Loustaunau – An introduction to Grobner bases, AMS, 1996. 2. Becker and Weissphenning – Grobner bases, Springer, 1993. 3. Gathen and Gerhard – Moderm Computer Algebra, Cambridge Univ.Press, 1999. 4. M.Mignotte – Mathematics for computer algebra, Springer,

109

1991. XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Metode interactive de predare-invatare 2. Studentii au la dispozitie cursul tiparit la Editura FRM. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

110

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Matematici aplicate în domeniul bancar III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/10 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Predarea notiunilor fundamentale din domeniul financiar-bancar si modelarea matematica a acestora.


-Realizarea şi aplicarea de modele matematice pentru probleme/situaţii concrete -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni,

111

teorii şi metode specifice modelării matematice -Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese -Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente matematice adecvate unei situaţii–problemă date CONTINUT TEMATIC

• Dobânda simplă • Dobânda compusă • Operaţiuni de scont • Plăţi eşalonate: generalităţi, anuităţi posticipate, anuităţi anticipate • Împrumuturi. Împrumuturi cu anuităţi constante anticipat, respectiv posticipat. Împrumuturi cu obligaţiuni.

• Evaluarea acţiunilor. IX. TEME SEMINAR Seminarul urmeaza cursul. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 24. Ioan R – Elemente de matematici financiare şi actuariale, Editura FRM 25. Gh. Mihoc, I. N. Craiu, N.C. Radu, B., Comisioner -Teoria matematică în operaţiuni financiare. Editura Ştiinţifică, 1959 26. N. Craiu, Gh. Mihoc, V. Craiu, Matematici pentru economişti, Editura Tehnică, 1971 27.

28. I.Duda., R Trandafir, A Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; 29.

30. I.Purcaru, Matematici financiare, Vol I şi II, Editura Economică, 1993.


112

1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate



Semnatura _______________________

113

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA METODE ALGORITMICE IN GEOMETRIE III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I - - II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea principalelor metode de modelare geometrica a curbelor, suprafetelor si volumelor precum si a operatiilor cu acestea: intersectie, reuniune, diferenta, evaluare etc. Se vor prezenta algoritmi fundamentali privind studiul convexitatii, problema proximitatii, identificarea interiorului, precum si aplicatii ale geometriei computationale. VIII.

114

Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Proiectarea şi analiza unor algoritmi pentru rezolvarea unor probleme cu grad de

dificultate mediu - Aplicarea tehnicilor şi metodelor specifice pentru proiectarea unor algoritmi care

să rezolve probleme concrete - Stabilirea complexităţii unui algoritm dat, utilizând noţiuni şi termeni specifici

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Modelarea geometrica a curbelor (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (curbe Hermite, curbe Bezier, curbe Spline si B-Spline, curbe NURBS etc.) 2. Modelarea geometrica a suprafetelor (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (petice Hermite, petice Bezier, petice Spline si B-Spline, petice NURBS, petice particulare etc.) 3. Modelarea geometrica a solidului (forma analitica, forma geometrica, algoritmi divide et impera) algoritmi pentru aproximarea acestora (volume Hermite, volume Bezier, volume Spline si B-Spline, etc.) 4. Bazele geometriei constructive. Algoritmi pentru implementarea operatiilor: reuniune, intersectie si diferenta. Aplicatii. 5. Algoritmi pentru studiul convexitatii si determinarea acoperirii convexe. Aplicatii la determinarea coliziunilor. 6. Algoritmi pentru rezolvarea problemei proximitatii: Diagrame Voronoi si Triangularizari Delaunay. Aplicatii. 7. Problema punctului interior. IX. TEME SEMINAR Nu este cazul X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE] 1. Transformari geometrice 2D si 3D 2. Problema intersectiei (segmente, poligoane convexe, curbe, suprafete) 3. Curbe Coons/Hermite si curbe Bezier 4. Curbe Spline 5. Suprafete Bezier 6. Suprafete Spline 7. Studiul convexitatii 8. Diagrame/Triangularizari 9. Algoritmi pentru problema apartenentei si aplicatii. XI. LUCRARI PRACTICE Nu este cazul XII. PROIECTE Pentru evaluarea pe parcurs se vor realiza lucrari si proiecte din tematica laboratorului si cursului XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala)

115

Examen Colocviu/Vp Evaluare pe parcurs

Lucrari practice

Laborator Proiecte

- 60% 30% - 10% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. 1. Grigore Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali. Editura Universitătii din Bucuresti, 2001. 2. Grigore Albeanu, Metode algoritmice in geometrie, Editura FRM, 2010.

E. Petrisor. Modelare geometrica algoritmica. Editura Tehnica, 2001

1. Mark de Berg et al., Computational geometry: algorithms and applications, Springer 2. Joseph O'Rourke, Computational geometry in C, Cambridge University Press, 1998.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunostintelor căpătate la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard 5. Evaluare pe parcurs pe baza lucrarilor de control / proiectelor din tematica laboratorului si cursului. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

116

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


MATEMATICA

SPECIALIZAREA MATEMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Teoria matematică a asigurărilor III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/3/12 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Predarea notiunilor fundamentale din domeniul teoriei asigurarilor si modelarea matematica a acestora.


-Realizarea şi aplicarea de modele matematice pentru probleme/situaţii concrete -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni,

117

teorii şi metode specifice modelării matematice -Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese -Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente matematice adecvate unei situaţii–problemă date CONTINUT TEMATIC

• Asigurări de viaţă. Funcţii biometrice. Funcţii biometrice continue.Probabilităţi de viaţă penru grupuri de persoane.

• Anuităţi viagere. Anuităţi viagere posticipate, anticipate. Anuităţi viagere continue • Asigurări de deces. Asigurarea continuă în caz de deces. Asigurarea de deces pentru un grup de persoane.

• Rezerva matematică • Asigurări elementare. • Teoria riscului. Determinarea riscului matematic pentru unele forme de asigurare. Modele de credibilitate pentru daune şi rezerve

IX. TEME SEMINAR Seminarul urmeaza cursul. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 31. Ioan R – Elemente de matematici financiare şi actuariale, Editura FRM 32. Gh. Mihoc, I. N. Craiu, N.C. Radu, B., Comisioner -Teoria matematică în operaţiuni financiare. Editura Ştiinţifică, 1959 33.

34. I.Duda., R Trandafir., A Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; 35. I.Purcaru, I. Mircea, G. Lazăr, Asigurări de persoane şi bunuri, Editura Economică, Bucureşti, 1998 36.

37. Mircea, Modele matematice în asigurări , Editura Plus, Bucureşti, 2004

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare.

118

2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul, precum si modele de probleme propuse si rezolvate



Semnatura _______________________

119

Anul 1

Specializarea Informatică

121

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


Informatica

SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Algebra 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI/MAT/1/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale din domeniul algebrei (studiul structurilor algebrice de bază – monoid, grup, inel, corp) aplicabile in disciplinele aferente planului din planul de invatamant al facultatii. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice specifice domeniului algebrei superioare

122


• Mul ţimi şi funcţii : Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor.

• Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un monoid, monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism.

• Grupuri : grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Ordinul unui element într-un grup. Grupuri ciclice. Grupul permutărilor unei mulţimi finite.

• Inele, corpuri, algebre: inel, subinel, ideal. Morfisme de inele, teorema fundamentală de izomorfism. Inele booleene, Corpuri, corpul fracţiilor unui domeniu. Algebre, algebra metricelor, Algebra polinoamelor. Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui polinom. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei

IX. TEME SEMINAR Seminarul va urmari fixarea si aprofundarea problemelor de curs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Monoizi”, „Grupuri” şi respectiv „Inele, corpuri, algebre”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. I.D. Ion, S. Bârză, L.

Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004

2. I.D. Ion, S. Bârză, L.


4. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele

5. C. Băeţica, C. Boboc, S. Dăscălescu, G. Mincu – Probleme de algebră, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2008.

123


algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

124

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Analiză matematică 1

III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/1/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 ECTS II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir /a unei serii de numere reale, determinarea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită, continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir/ unei serii de funcţii, etc.

125

VIII. Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente): 1. Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor




• Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi

• Şiruri de numere reale: siruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în

inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară, puncte limită • Serii de numere reale: serii convergente, serii absolut convergente, serii cu termeni pozitivi, serii cu termeni oarecare

• Elemente de topologie a spaţiilor metrice: vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte,

proprietăţi topologice în corpul numerelor reale

• Funcţii reale de o variabila reală: limita unei funcţii, funcţii continue, proprietatea lui Darboux

• Funcţii derivabile: derivata, operaţii cu funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferenţiala. Construcţia graficului unei funcţii

• Şiruri şi serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţa simplă şi convergenţa

uniformă, aproximarea uniformă a funcţiilor continue

• Funcţii analitice: serii de puteri, dezvoltarea unei funcţii în serie Taylor, respectiv Mac Laurin

• Integrala nedefinită şi integrala Riemann: Teorema Darboux, criterii de integrabilitate,

proprietăţi ale funcţiilor integrabile si ale integralei, primitive, siruri de funcţii integrabile, formule de schimbare de variabilă, aplicaţii ale integralei definite • Integrala Riemann improprie. IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează referinţa [3] de la bibliografie. Cele 12 capitole ale lucrarii se parcurg in ritmul de 1/săptămână, excepţie făcând capitolul 6 pentru care se aloca 2 săptămâni. În ultima săptămână din semestru este prevăzută o recapitulare generală. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Şiruri şi serii de numere reale”, „Funcţii reale” şi respectiv „Integrala Riemann”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul)

126



Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 3. Duda I., Copil V., Sterian A. – Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010

4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaţii , Ed. Fundaţiei România deMâine, Bucuresti,2007






Semnatura _______________________

127

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Geometrie analitica III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/1/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 ECTS II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu sa prezinte interpretarile din punct de vedere geometric a diverselor notiuni de algebra liniara prezentate in primele doua capitole, sa fie capabil sa determine proprietati ale dreptei si planului in spatiu, sa calculeze unghiuri, distante, sa recunoasca conicele si cuadricele studiate precum si sa determine forma canonica a acestora.

128


rezultate în domeniul geometriei analitice 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de


CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1.Spatii vectoriale 1.1 Spatii vectoriale. 1.2 Combinatii liniare. Baze si repere 1.3 Subspatii vectoriale.Operatii cu subspatii vectoriale 1.4 Aplicatii liniare. 1.5 Vectori si valori proprii 2 Spatii vectoriale euclidiene 2.1 Spatii vectoriale euclidiene 2.2 Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. 2.3 Subspatii vectoriale ortogonale. Complementul ortogonal al unui subspatiu vectorial euclidian 2.3.Aplicatii ortogonale 3 Planul si dreapta in spatiu. 3.1 Ecuatiile planului in spatiu 3.2 Ecuatiile dreptei in spatiu 3.3 Fascicole de plane 3.4 Distante si unghiuri in spatiu 3.5 Perpendicularitatea si paralelismul in spatiu 3.6 Izometrii 3.7 Proiectii centrale 4 Conice 4.1Clasificarea conicelor, natura si tipul lor 4.2Reducerea la forma canonica a conicelor 5.Cuadrice 5.1 Clasificarea cuadricelor, natura si tipul lor 5.2 Reducerea la forma canonica a cuadricelor IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează referinţa [2] de la bibliografie. Cele 5 capitole ale lucrarii se parcurg in ritmul de 1/2-3saptamani.În ultima săptămână din semestru este prevăzută o recapitulare generală. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 5 lucrări de control corespunzatoare celor 5 unitati de invatare si anume:”Spatii vectoriale”, „Spatii vectoriale euclidiene”, „Planul si dreapta in spatiu”, „Conice” si respectiv „Cuadrice”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă 6% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR

129



Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I, Dunca A, – Lectii de geometrie analitică, Editura Fundatiei România de Mâine 2007 2. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine 2010

3. Ornea L.,Turtoi A. – O introducere in geometrie, Editura Theta, 2000. 4. Badescu L.. – Lectii de geometrie, Tipografia

Universitătii din Bucuresti, 1999.

5.Teleman K. – Logică si geometrie, Tipografia

Universitătii Bucuresti, 1989. 6.Turtoi A. – Geometrie,

Tipografia Universitătii Bucuresti, 1983.



Semnatura _______________________

130

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA PROGRAMARE PROCEDURALA

III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/1/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul (numar de la 1 la 6)






1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Formarea deprinderilor de programare structurata in limbaje de programare clasice si moderne. 2. Insusirea structurilor de date si a instructiunilor de programare procedurala in limbajul C 3. Deprinderea tehnicilor de testare si verificare a corectitudinii programelor. 4. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : Oxford University (http://web2.comlab.ox.ac.uk/oucl/prospective/ugrad/csatox/cs_core1.html), California State University (http://csc.csudh.edu/jhan/Spring2008/csc321/CSC321-syllabus.htm), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/0809/CST/node50.html). VIII.

131

Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Programarea în limbaje de nivel înalt - Implementarea şi testarea unitară a unor componente (functii, pachete) într-un

limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. - Testarea unor aplicatii pe baza unor date test. - Implementarea de aplicatii in limbaje de programare de nivel înalt şi folosirea

eficientă a mediilor de programare - Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate.

CONTINUT TEMATIC 1. Algoritmi: Caracteristici. Descriere. Complexitate. Corectitudine. 2. Limbaje de programare. Caracteristici. Exemple: FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++, Java. 3. Limbajul de programare C: Entităţi sintactice. Operatori.. Expresii. Instrucţiuni. Funcţii (definire si declarare, transferul parametrilor). 4. Directive de preprocesare. Tablouri şi Pointeri. Funcţia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, math.h, string.h 5. Alocare statică – Alocare dinamică. Structuri de date dinamice (liste şi arbori). Aplicaţii ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. Pachetele: stdlib.h, alloc.h 6. Operaţii de intrare-ieşire. Fişiere în C şi aplicaţii. Pachetul iostream.h (C++). 7. Corectitudinea programelor C. Metoda aserţiunilor (assert.h). 8. Complexitatea programelor (time.h). Metrici software. 9. Testarea programelor C. 10. Utilizarea bibliotecilor statice (.LIB) şi dinamice (.DLL). 11. Metode de proiectarea programelor. IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. Mediul de programare MinGW. Structura programelor C. Tipuri de date si instructiuni. Operatii de intrare-iesire. Functii standard.

2. Programarea aplicatiilor care necesita tablouri unidimensionale. Algoritmi de sortare si cautare.

3. Programarea aplicatiilor care necesita tablouri bidimensionale. Algoritmi pentru calcul matriceal.

4. Tablouri si pointeri. Aplicatii cu inregistrari, uniuni si fisiere. 5. Subprograme utilizator. Transferul parametrilor. Unitati de translatare. Functia

main cu argumente. Comunicare cu module scrise in limbaj de asamblare sau alte limbaje de programare.

6. Functii cu numar variabil de argumente. Programarea aplicatiilor cu fisiere binare. 7. Aplicatii ale pointerilor. Programarea aplicatiilor care manipuleaza liste si arbori. 8. Corectitudinea si complexitatea programelor C 9. Testarea programelor C 10. Biblioteci statice si biblioteci dinamice

132

XI. LUCRARI PRACTICE - Nu este cazul XII. PROIECTE - Conform tematicii de laborator in vederea evaluarii pe parcurs prin lucrari de control si aplicatii de complexitate medie. XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu/Vp Evaluare pe


Laborator Proiecte

60% 30% - 10% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. G. Albeanu, Algoritmi şi limbaje de programare, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2000. 2. Popa M., Popa M., Programare procedurală (Aplicaţii C şi C++ în structuri de date şi grafică), Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2006. 3. B.W. Kernighan, D.M. Ritchie, The C programming language, Prentice Hall, 1988 (2nd ed.).

1. Peter Salus, Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages, Macmillan Technical Publishing, 1998. 2. S. Prata, C primer plus, SAMS, 2004. 3. B.W. Kernighan, R. Pike, The practice of programming, Addison-Wesley, 1999.

1. P. van der Linden, Expert C programming, Prentice Hall, 1994. 2. G. Perry, C by examples, Que, 2000. 3. P.S. Deshpande, O.G. Kakde, C and Data structures, Charles River Media, 2004.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor insusite la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

133

Semnatura _______________________

134

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL







1 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. 2. Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor RISC. 3. Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu particularizare la procesorul MMIX. 4. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : MichiganTech Computing (http://www.mtu.edu/computers/ ), University of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST06/node14.html ), Stanford University

135

(http://www-cs-faculty.stanford.edu/~uno/mmix-news.html ). VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii; dezvoltarea de modele matematice - Cunoasterea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a unor

teorii şi modele matematice - Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii

bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată. Redactarea metodei de rezolvare si a rezultatelor obtinute.

- Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu CONTINUT TEMATIC 1. Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul (codificarea informaţiei, algoritmi de conversie, standardul IEEE 754 etc.) 2. Bazele logice ale sistemelor de calcul (latice, algebre Boole, functii booleene, simplificarea funcţiilor booleene, circuitele sistemelor de calcul, etc.) 3. Bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul (arhitecturi clasice şi moderne) 4. Procesorul MMIX (setul de instructiuni, intreruperi, intrari-iesiri) şi introducere în programarea în limbaj de asamblare (MMIXAL si simulatorul MMIX). IX. TEME SEMINAR - Nu este cazul X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE] 1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Structura si functionarea

acestora. 2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows). Implementarea

algoritmilor de conversie a bazelor. 3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de calcul din laboratorul de

informatica. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si optimizarea circuitelor.

4. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere. Cerintele pentru certificare XPER-IT, modul I

5. MMIXAL, simulatorul MMIX, programe MMIX cu structura liniara. Ciclul de viata al programelor scrise in limbaj de asamblare.

6. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. Probleme cu date simple. 7. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. Probleme cu tablouri. 8. Operatii de intrare-iesire in MMIX si comunicare MMIX-C. Probleme cu fisiere. 9. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si devierilor. Comunicarea

MMIX-C XI.

136

LUCRARI PRACTICE - Nu este cazul XII. PROIECTE - Nu este cazul XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu/Vp Evaluare pe


Laborator Proiecte

60% 30% - 10% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Albeanu G. – Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral). 2. D. E. Knuth, Arta programării calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005. (integral)

1. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999 2. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002

1. D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999. 2. A.Böttcher, Das MMIX-Buch, Springer, 2002. 3. Programe MMIX : http://www.informatik.fh-muenchen.de/~mmix/MMIXBuch/ 4. GCC-MMIX - Software installation : http://bitrange.com/mmix/install.html

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor dobandite la curs/laborator ; 3. Utilizarea simulatorului MMIX în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard. 5. Evaluare pe parcurs cu ajutorul lucrarilor de control / temelor pentru acasa Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

137

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


Informatica

SPECIALIZAREA Informatica Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Algebra 2 III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/1/6 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea rezultatelor si metodelor specifice algebrei liniare, atât din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor aplicative VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor, teoriilor şi metodelor matematice specifice domeniului algebrei superioare

138


• Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Subspaţii vectoriale. Subspaţiu vectorial factor. Teorema de izomorfism.

• Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea unui spaţiu vectorial. Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor.

• Aplicaţii multiliniare alternate: determinanţi. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaţii liniare.

• Teorema împărţirii cu rest în Z şi K[X]. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile.

• Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal.

• Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan. IX. TEME SEMINAR Completarea prin exercitii si probleme a teoriei comunicate la curs. Se va urmari formarea deprinderilor pentru calculul concret a unor elemente abstracte de la curs. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Spatii vectoriale”, „Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional” şi respectiv „Matrice asemenea. Forma canonică Jordan.”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. 1. I.D. Ion, S. Bârză, L.

Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de


7. C. Băeţica, C. Boboc, S. Dăscălescu, G. Mincu – Probleme de algebră, Ed. Universităţii din Bucureşti,

139

Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L.


38. L. Tufan – Algebră. Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei Romania de Maine, Bucureşti, 2000 39. L. Tufan –Module. Teoria corpurilor., Ed. Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2002

4. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

2008.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector. 3. Studentii vor pute accesa cursul la avizierul virtual al facultatii. Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

140

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Analiză matematică 2







I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: calculul limitei unei funcţii de mai multe variabile într-un punct, determinarea derivatelor parţiale de ordinul întâi şi de ordin superior, a punctelor de extrem liber şi cu legături pentru o funcţie de mai multe variabile, calculul integralelor curbilinii precum şi al integralelor multiple, etc.

141




CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: · Continuitate si limita pentru functii de mai multe variabile · Drumuri. Lungimi de drumuri · Integrale curbilinii de primul si de al doilea tip · Derivate partiale si diferentiabilitate · Derivate partiale de ordin superior · Independenta de drum a integralei curbilinii · Formula lui Taylor pentru functii de doua variabile · Teorema functiilor implicite · Extreme locale (libere) si cu legaturi (conditionate) · Integrale multiple pe intervale in Rn · Integrale duble pe domenii simple · Integrale triple pe domenii simple · Formula de schimbare de variabila pentru integrale duble si triple · Formula lui Green · Facultativ 1: aria unei suprafete in spatiu · Facultativ 2: integrale de suprafata · Facultativ 3: formula Gauss-Ostrogradski · Facultativ 4: formula lui Stokes · Facultativ 5: integrale cu parametru IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează cursul. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Funcţii de mai multe variabile”, „Drumuri, lungimea acestora. Integrale curbilinii” şi respectiv „Integrale multiple”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe Lucrari Laborator Proiecte

142

parcurs practice 70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., – Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul intergal cu aplicaţii , Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucuresti,2007






Semnatura _______________________

143

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Geometrie diferentiala III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/1/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 ECTS VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea punctelor singulare si a punctelor regulate ale unor curbe plane, recunoasterea unor curbe plane, calcularea si interpretarea expresiei torsiunii si curburii unei curbe in spatiu, determinarea versorilor, ecuatiilor muchiilor si a planelor corespunzatoare triedrului Frenet, precum si determinarea primei si celei de-a doua forme fundamentale ale unei suprafete, a liniilor asimptotice si ale curburilor principale.

144


rezultate în domeniul geometriei diferentiale 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de



− Curbe în spatiu euclidian En. Tangenta, hiperplan normal, hiperplan osculator

−Curbe plane. Reprezentari carteziene. -Puncte singulare si puncte regulate ale curbelor

-Curbura, cerc osculator

−Curbe în spatiul euclidian E3. Expresia curburii si a torsiunii unei

curbe strâmbe într-o parametrizare arbitrara −Triedrul lui Frenet

−Interpretarea geometrica a curburii si a torsiunii

−Cerc si sfera osculatoare. Evoluta, evolventa unei curbe

−Hipersuprafete în spatii euclidiene. Suprafete în E3. Plan tangent,

normala −Prima forma fundamentala.

−A doua forma fundamentala −Linii asimptotice, linii de curbura. Curburi principale IX. TEME SEMINAR Seminarul urmează cursul. De-a lungul semestrului sunt prevăzute 3 lucrări de control, câte una la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare şi anume: „Curbe plane”, „Curbe in spatiu” şi respectiv „Suprafete”. Pentru fiecare din aceste trei lucrări de control se alocă câte 10% din nota finală. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala)

145


Lucrari practice

Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Duda I., Grădinaru S. –

Lectii de geometrie

diferentială, Editura FRM, 2007 2. L. Nicolescu, G. Pripoae-

Geometrie diferentială (teoria

curbelor si

hipersuprafetelor), Ed. Univ. Bucuresti,

3. L. Nicolescu - Curs de geometrie, Ed. FRM, 2002

4. Hirică, S. Leiko, L. Nicolescu, G. Pripoae-

Geometrie diferentială (Probleme. Aplicatii), Ed. FRM, 1999



Semnatura _______________________

146

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA

LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA







I II 2/28 1/14 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea studentilor cu notiunile fundamentale care permit formalizarea limbajelor de ordinul I. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor

147

rezultate în domeniul logicii matematice si computationale

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propozitii. Demonstratii formale. Teorema

deductiei Sisteme deductive. Teorema de consistenta-completitudine pentru calculul cu propozitii Validabilitate. Teorema de compacitate. Sistemul deductiei naturale Gentzen. Sintaxa şi semantici pentru limbajele de ordinul I. Reprezentari clauzale pentru formulele

unui limbaj de ordinul I. Principiul rezolutiei pentru verificarea validabilitatii reprezentarilor clauzale. IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR Se urmareste linia cursului XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE Proiectele se stabilesc in conformitate cu continutul cursului, dupa urmatoarele reguli: 1. Numarul de studenti angrenati in acelasi proiect va fi de minim 3 si de maxim 30, in functie de complexitatea obiectivului. 2. Componenta echipelor initiale va fi stabilita in timpul cursului din saptamana a doua a semestrului, in functie de optiunile studentilor prezenti si, eventual, de o tragere la sorti. Repartizarea pe echipe a studentilor absenti se va efectua pe baza tragerii la sorti. 3. Odata formate, toate echipele sunt obligate sa-si desemneze un lider prin votul prezentilor. In cazul in care votul este indecis sau o echipa absenteaza in totalitate, se procedeaza la tragere la sorti. 4. Echipele mici se pot reuni pe parcursul semestrului odata cu asumarea unui obiectiv final comun de complexitate mai mare. 5. Nota maxima posibila a studentilor care nu se implica in realizarea de proiecte va fi 7. 6. 10 din cele 14 saptamani ale semestrului (anume saptamanile 2-11, inclusiv) vor constitui ragazul acordat tuturor echipelor pentru definitivarea proiectelor. 7. Proiectele pot fi doar predate (in saptamana a 12-a a semestrului) sau predate si sustinute (in saptamanile 12-13 ale semestrului). Numarul maxim de puncte care se va acorda individual membrilor unei echipe care preda si sustine un proiect este 3. 8. Se vor puncta doar proiectele predate, respectiv predate si sustinute in termenele prevazute mai sus. 9. Orice echipa poate fi constituite din studenti ai ambelor sectii (Matematica, respectiv Informatica). 10. Limbajul in care se va programa este la alegerea echipelor. Se recomanda C/C++ dar se accepta si Prolog (orice versiune freeware), Matlab (maxim R 13), Delphi (maxim 2005), JScript, VBScript. Aplicatiile scrise in C/C++, Matlab si Delphi se vor preda si sub forma de surse si sub forma de executabile. Aplicatiile predate trebuie sa dispuna de interfata grafica proprie (GUI) si

148

sa ruleze pe platforme Win32. XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 40. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004; 41. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988; 42. Holldobler,S., Computational Logic, Technishe Universitat at Dresden, 2003; 43. Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003;

44. Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice Hall,1993; 45. James L. Hein, Prolog Experiments in Discrete Mathematics, Logic, and Computability, Portland State University, 2005;

46. Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University Press, 1988; 47. Max Bramer, Logic Programming with Prolog, Springer, 2005;

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic, exercitii teoretice la tabla, si exercitii practice pe computer; Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

149

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de învaţământ ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Sisteme de operare III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/1/10 IV. Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă (se marchează cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






2 1/14 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 2 4 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Prezentarea noţiunilor de bază referitoare la arhitectura internă, componentele şi funcţiile sistemelor de operare, programarea aplicaţiilor în mediul UNIX. VIII. Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe):

1. Cunoaşterea terminologiei, principiilor de bază şi a conceptelor specifice sistemelor de operare.

2. Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, subsisteme) utilizând in

150

mod adecvat cunoştinţele de bază. 3. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să utilizeze sistemele de

operare de tip UNIX şi să dezvolte aplicaţii complexe în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie şi sincronizare.

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Istoric, definire, clasificare, funcţii 2. Componentele sistemelor de operare 3. Procese si fire de executie 4. Planificarea proceselor. Algoritmi de planificare 5. Comunicarea între procese 6. Elemente de sincronizare 7. Gestiunea memoriei, memorie reală, memorie virtuală 8. Gestiunea echipamentelor 9. Sistemul de gestiune a fişierelor 10. Securitate in sisteme de operare 11. Sisteme de operare distribuite. 12. Studii de caz pe Unix, Linux, Windows. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR 1. Instalare si configurare Unix şi instalare aplicaţii 2. Administarea sistemului Unix 3. Noţiuni fundamentale de gestiune a fişierelor şi directoarelor: crearea, copierea, ştergerea 4. Managementul utillizatorilor, drepturi de acces 5. Utilizare consola UNIX, filtre, operaţii de redirectare a intrărilor şi ieşirilor 6. Programare, apeluri API 7. Procese şi fire, programare cu fire 8. Comunicare si sincronizare între procese, fire, mutex, semafoare 9. Sockets si modelul client/server XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


1. Silberschatz A., Galvin P.B. and

3. A. Tanenbaum, Goodman, J. R.,

5. W. Stallings, “Operating Systems”, 4th edition,

151

Gagne G., Operating Systems Concepts, 8th edn. John Wiley & Sons, 2009

2. A. Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004

Organizarea structurata a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004

4. Deitel H., Operating Systems 3/e, Ed. Prentice Hall, 2004

Prentice-Hall, 2001

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea, proiecţia în amfiteatru. 2. Aplicaţii practice în laborator. 3. Prezentarea de exemple, programare şi testare. 4. Evaluare modernă şi obiectivă pe platforma educaţională Blackboard. Data Titular disciplina

Titlul didactic, Numele şi prenumele

Semnătura _______________________

152

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGORITMI ŞI STRUCTURI DE DATE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/1/11 IV. Statut disciplină Obligatorie Optională Facultativă (se marchează cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Număr credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Prezentarea structurilor de date fundamentale şi a algoritmilor de bază asociaţi

acestora. 2. Utilizarea noţiunilor predate la disciplinele Arhitectura sistemelor de calcul şi

Programare procedurală. 3. Formarea deprinderii de a utiliza structuri de date potrivite contextului aplicativ. 4. Pregatirea background-ului pentru disciplinele Proiectare si programare orientata

obiect, Tehnici avansate de programare, Algoritmica grafurilor, Baze de date,

153

Inteligentă artificială, etc. 5. Asigurarea compatibilităţii cu învăţământul de excelenţă. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): 3. Competenţe generale: cele menţionate în fişa specializării. 4. Competenţe specifice: cunoaştere şi înţelegere (dezvoltarea gândirii

algoritmice, înţelegerea noţiunilor specifice disciplinei, realizarea de conexiuni între noţiunile prezentate), explicare şi interpretare (aptitudini de abstractizare şi generalizare, capacităţi de formalizare a datelor în structuri corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale), aplicative (implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de procesare a lor), atidunale (atitudine pozitivă faţă de domeniu prin înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii practice, utilizarea lor în alte domenii).


1. Elemente de teoria analizei algoritmilor. v. Aspecte generale privind analiza şi complexitatea unui algoritm. vi. Evaluarea complexităţii. Exemple de analiză a unor algoritmi. Clase de

complexitate. vii. Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi. Avantaje si dezavantaje. viii. Introducere în proiectarea algoritmilor.

2. Metode de sortare: interschimbare, interclasare, inserţie, sortare rapidă, alte metode. 3. Structuri de date fundamentale.

iv. Liste simple, duble, liniare, circulare, generalizate: operaţii, implementări, aplicaţii.

v. Stive şi cozi: operaţii, implementări, aplicaţii. vi. Arbori: clase de arbori (oarecare, binari, de sortare/căutare, AVL, heap, B si B+),

metode de reprezentare, metode de explorare, aplicaţii. 4. Algoritmi de căutare: liniară, binară, arborescentă, funcţii hash, căutare în şiruri. 5. Clase speciale de algoritmi: probabilişti, evoluţionişti. 6. Structuri de date multidimensionale.

IX. TEME SEMINAR - X. LUCRĂRI DE LABORATOR

1. Recapitulare: bazele limbajului C, lucrul cu pointeri, programarea aplicaţiilor procedurale în C.

2. Complexitatea algoritmilor. Algoritmi recursivi. 3. Tablouri. Metode de sortare. 4. Liste liniare simple. Liste circulare simple. Liste liniare duble. Liste circulare

duble. Stive şi cozi. 5. Arbori binari. Arbori R-B. Reprezentări şi parcurgeri. Aplicaţii. 6. Arbori binari de căutare. Arbori echilibraţi.

154

7. Arbori oarecare. Metode de explorare în adâncime/lăţime. Aplicaţii. 8. Arbori Heap. Sortare avansata. 9. Funcţii de dispersie. Căutare avansată. 10. Algoritmi specifici şirurilor. 11. Clase speciale de algoritmi.

XI. LUCRĂRI PRACTICE - XII. PROIECTE - XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte



1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 (pag: 60-65, 70-74, 98-99, 175-197, 207-216, 254-276). 2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 (integral). 3. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004 (integral).

1. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca, 2000.

2. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004. 3. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++ , Brooks/Cole, 2001. 4. Eiben, A. E., Smith, J.

E., Introduction to evolutionary computing, Springer, 2003.

5. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and Searching, Addison-

1. Cormen, T.H., Leiserson, C.D., Rivest, R.L. & Stein, C., Introduction to Algorithms. MIT Press (2nd ed.), 2001.

2. Roberge, J., Brandle S., Whittington, D., A laboratory course in C++ data structures (ed. 2), Jones and Bartlett Publishers, 2003.

3. Waite, M., Lafore R., Structuri de date şi algoritmi în Java, Ed. Teora, 2001.

155

Wesley. XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie în amfiteatru, programe demonstrative. 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în



Semnătura _______________________

156

Anul 2


158

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUAŢII DIFERENŢIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/1 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are drept scop prezentarea noţiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii diferenţiale şi de formare a abilităţilor de a rezolva probleme concrete şi de aplicare a cunoştiinţelor dobândite la alte discipline. etc. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente): 1. Utilizarea metodelor de raţionament matematic pentru demonstrarea unor rezultate în

159

domeniul ecuatiilor diferentiale 2. Aplicarea metodelor şi principiilor de bază în rezolvarea problemelor de matematică 3. Evaluarea critică şi utilizarea eficientă a diferitelor metode de demonstraţie


Ecuaţii diferenţiale de ordinul I. Probleme Cauchy. Ecuaţii rezolvabile prin cuadraturi. Ecuaţii omogene şi reductibile la omogene Ecuaţii liniare. Ecuaţii de tip Bernoulli şi Ricatti.

Ecuaţii algebrice în y'.Soluţii singulare. Ecuaţiile Lagrange şi Clairaut. Ecuaţii de ordin superior. Ecuaţii liniare; ecuaţii cu coeficienţi constanţi. Ecuaţia lui Euler. Ecuaţii de tip Bessel. Funcţii Bessel. Sisteme liniare şi omogene. Sisteme liniare şi neomogene. Sisteme simetrice. Sisteme liniare cu coeficienţi constanţi. Teoreme de existenţă şi unicitate. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme şi exerciţii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Pe parcursul semestrului se vor da 3 lucrari de control: “Ecuatii diferentiale de ordinul I”, “Ecuatii de ordin superior”, “Sisteme de ecuatii liniare”; pentru fiecare lucrare se aloca 10% din nota finala. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Rosca I., Lecţii de Ecuaţii Diferenţiale si cu derivate parţiale, Editura FRM, 2000 2.Craiu M., Rosculeţ M., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., Bucuresti,1971

1. Olariu V., Stănăsilă O., Ecuaţii diferenţiale si cu derivate parţiale, Ed.Tehnică, 1982 2. Halanay A., Ecuaţii diferenţiale, E.D.P., 1972.

1.V. Arnold, Equations diferentiells ordinaires, Ed. Mir, Moscou, 1974. 2. L. Kamke, Diferential gluchungen Losungsmethaden und losungen, vol II, Ed. Acad.,

160

Leipzig, 1959



Semnatura _______________________

161

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA

TEORIA PROBABILITATILOR

III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs







Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din teoria probabilitatilor si aplicarea acestora in studiul altor discipline ca statistica, optimizari, fiabilitate VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Analiza şi interpretarea unor fenomene şi procese cu caracter aleator

162

- Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor de bază folosite în teoria probabilităţilor - Interpretarea rezultatelor prelucrării statistice şi a abordării probabilistice - Corelarea metodelor de teoria probabilităţilor cu problematica dată - Aplicarea principiilor şi metodelor teoriei probabilităţilor - Alegerea corectă a metodelor probabilistice pentru abordarea unor probleme concrete CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

•Algebra boole, σ-algebra boole. Corp de parti, σ-corp de parti. Camp de evenimente. Camp de probabilitate. Probabilitate conditionata. •Variabile aleatoare si repartitii. Functia de repartitie. Variabile aleatoare cu doua dimensiuni (vectori bidimensionali). Repartitii bidimensionale. Functia de repartitie. •Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare. Corelatie si coeficient de corelatie. Momentele vectorilor aleatori, momente conditionate. •Siruri de variabile aleatoare. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slaba si forma tare. •Functii caracteristice. Teorema de unicitate a functiilor caracteristice, teorema de continuitate, functii generatoare. •Repartitii clasice discrete: repartitiile Bernoulli, Poisson, hipergeometrica si repartitiile asociate. •Repartitia normala si teorema limita centrala. Repartitia normala uni si bidimensionala. Problema asimptotica centrala, teorema limita centrala. •Repartitiile clasice continue: Gamma, Beta, Student, χ 2 , exponential negativa. IX. TEME SEMINAR

Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme si exercitii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 10% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilitatilor Ed. F.R.M. 2007. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A.,

1.Craiu V. Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Iosifescu M., Mihoc Gh.,

1.Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica,. Ed. Didactica si Pedagogica,.

163

Ioan R., - Matematici pentru

economisti vol. II Ed. F.R.M. 2001.

Teodorescu R., - Teoria probabilitatolor si statistica matematica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966.

1970. 2. Leonte A., Trandafir R., Calsic si actual in calculul probabilitatilor, Ed Dacia, 1985.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector, consultatii la televiziunea TVRM. 3. Studentii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultatii. 4. Examinarea studentilor se va face cu ajutorul platformei Blackboard. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

164

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA LIMBAJE FORMALE SI AUTOMATE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI. (ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Însuşirea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie regulată, automat finit,

automat push-down, gramatică formală, gramatică liniară, gramatică independentă de context.

2. Evidenţierea unor legături între noţiunile menţionate mai sus şi utilitatea acestora în scrierea compilatoarelor, procesarea limbajului natural şi în studiul complexităţii calculului.

3. Elaborarea unor algoritmi pentru transformarea de gramatici în gramatici echivalente

165

(gramatici proprii, gramatici în forma normală Chomsky/Greibach). 4. Asigurarea compatibilităţii cu învăţământul de excelenţă. VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): 1. Competenţe generale: cele menţionate în fişa specializării. 2. Competenţe specifice: cunoaştere, înţelegere, utilizare adecvată a conceptelor,

teoriilor şi metodelor în comunicarea profesională (dezvoltarea gândirii matematice formale, înţelegerea noţiunilor specifice disciplinei, realizarea de conexiuni între noţiunile prezentate), explicare şi interpretare (aptitudini de abstractizare şi generalizare, capacităţi de formalizare), aplicative (formalizarea unor modele), atidunale (atitudine pozitivă faţă de domeniu prin înţelegerea conexiunilor existente între modelele formale şi aplicaţii practice, precum şi utilizarea acestora în alte domenii).

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Limbaje, expresii regulate şi mecanisme generative fundamentale. Complexitatea

gramaticilor şi a limbajelor. 2. Mecanisme pentru recunoaşterea limbajelor regulate. Proiectarea optimală a

automatelor. 3. Transformări asupra gramaticilor formale. Forme normale (Chomsky, Greibach).

Lema Bar-Hillel. 4. Automate pushdown, automate liniar mărginite şi maşini Turing. Puterea de acceptare

a claselor de automate. 5. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii cu limbaje (reuniune,

produs, Kleene, intersecţie, substituţii). 6. Introducere în analiza lexicală şi sintactică (algoritmi bottom-up / top-down,

algoritmul CYK). Obs. Pentru parcurgerea cursului sunt necesare noţiuni de matematică la nivel de bacalaureat precum şi noţiuni elementare de teoria grafurilor (obţinute în cadrul cursului de Algoritmica grafurilor). IX. TEME SEMINAR 1. Expresii şi mulţimi regulate. 2. Gramatici, limbaj generat, complexitate sintactică. 3. Automate finite deterministe. Automate finite nedeterministe. Puterea de acceptare a

automatelor finite. 4. Optimizarea automatelor finite. Lema Bar-Hillel (de pompare). 5. Gramatici liniare şi automate. 6. Gramatici independente de context. 7. Forme normale. 8. Automate pushdown şi legătura cu gramaticile independente de context. 9. Maşini Turing. 10. Proprietăţi de închidere a familiei L3 la operaţii. 11. Proprietati de închidere a familiei L2 la operaţii. 12. Alte proprietăţi de închidere şi probleme decidabile. 13. Analiză sintactică – 1 (Algoritmi bottom-up/top down).

166

14. Analiză sintactică – 2 (Algoritmul CYK). X. LUCRĂRI DE LABORATOR - XI. LUCRĂRI PRACTICE Efectuarea de lucrări propuse pentru acasă, pe baza tematicii cursurilor şi seminariilor parcurse, cu predare la dată prestabilită şi a căror notare face parte din nota finală. XII. PROIECTE - XIII. Forma de evaluare (procent din nota finală) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte



1. G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, 2009.

1. D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., 2001.

2. J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.

3. M. Sipser, Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006.

1. A. V. Aho, M. S. Lam, R. Sethi şi J. D. Ullman, Compilers: Principles, Techniques, and Tools, 2nd ed., Addison-Wesley, 2007.

2. A. Atanasiu, Al. Mateescu, Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990.

3. I. Atanasiu, D. Raiciu, R. Sion şi I. Mocanu, Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii , MATRIX ROM, Bucureşti, 2002.

4. T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.

5. A. P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.

6. C. Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele

167

Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie în amfiteatru, programe demonstrative. 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în



Semnătura _______________________

168

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Proiectare si programare orientata pe obiecte III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






3 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 3 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Prezentarea conceptelor fundamentale ale programarii orientate pe obiecte: clase,

obiecte, mesaje, încapsulare, ierarhie de clase, legare dinamica a metodelor, relatie de subtip, polimorfism

2. Insusirea tehnicilor de programare orientata pe obiecte în C++ 3. Familiarizarea cu limbajele de specificare a sistemelor orientate pe obiecte (UML)

VIII. Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente): 1. Cunoaşterea terminologiei, principiilor de bază şi a conceptelor specifice programarii

169

orientate pe obiecte. 2. Utilizarea metodologiilor de analiza, proiectare si implementare a sistemelor de

programe folosind limbajul C++ sau alte limbaje orientate pe obiecte. 3. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să dezvolte aplicaţii complexe

în limbajul C++, folosind ierarhii de clase, polimorfism, programare generica si limbajul de modelare UML.

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Concepte fundamentale ale programării orientate pe obiecte. Principii PPOO 2. Obiecte şi clase, atribute, metode şi mesaje 3. Operaţii de intrare-ieşire în C++. Serializarea obiectelor 4. Constructori şi destructori. Alocare dinamica a obiectelor 5. Supradefinirea operatorilor. Supradefinire cu funcţii membre si cu funcţii prietene 6. Conversii de tip definite de programator 7. Clase derivate. Mostenire. Ierarhii de clase, relaţie de subtip 8. Functii virtuale, redefinirea funcţiilor membre. Polimorfism 9. Clase abstracte, clase virtuale 10. Tratarea excepţiilor 11. Programare generica. Biblioteca standard de sabloane 12. Interfeţe grafice, Model View Controller 13. Limbajul de modelare UML. 14. Modele de proiectare IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR 1. Implementarea unei clase. Clasa Student 2. Implementarea clasei Stivă şi operaţii de evaluare a expresiilor algebrice 3. Clasa Complex, clasa Numar si operatii cu numere mari 4. Modelarea multimilor şi operaţiilor cu acestea,. clasa Set 5. Clase de figuri geometrice, ilustrarea conceptului de moştenire 6. Clasa Persoana, clasele derivate Student, Profesor 7. Liste de obiecte eterogene. Bază de date cu persoane, angajaţi, studenţi 8. Clasa Stiva cu tratarea excepţiilor 9. Clase şablon de liste înlănţuite 10. Clase container din biblioteca standard de şabloane 11. Calculator de buzunar, proiectare MVC

XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE

170

(daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 40% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Bjarne Stroustrup, C++,

Ed. Teora, 2003 2. Dr. Kris Jamsa & Lars

Klander, Totul despre C si C++ - Manualul fundamental de programare în C si C++, ed. Teora, 1999-2006

3. H. Schildt: C++, manual complet. Teora, 1997

1. Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson, John Vlissides, Design Patterns sabloane de proiectare, Ed. Teora 2002

2. Bruce Eckel, Thinking in Java (4th Edition), Prentice Hall, 2006

3. Bruce Eckel, Thinking in C++: Introduction to Standard C++, V1, Prentice Hall, 2000

1. Andrei Alexandrescu, Programarea moderna in C++, Ed. Teora, 2003

2. H. Georgescu: Introducere în universul Java, Editura Tehnica, 2002

4. P.J. Deitel, H. M. Deitel, C++ How to Program, Ed. Deitel, 2009

3. P.J. Deitel, H. M. Deitel, Java How to Program, Ed. Deitel, 2009



Semnatura _______________________

171

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNOLOGII WEB III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La acest curs se prezintă următorele noţiuni: 1. Introducere în reţeaua Internet. 2. Introducere în spaţiul World Wide Web (www). 3. Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML şi XML, necesare realizării paginilor WEB. 4. Realizarea paginilor web atractive, utilizând CSS – Cascading Style Sheets. 5. Realizarea paginilor web dinamice utilizând limbajele JavaScript şi PHP. 6. Folosirea graficii interactive pe server. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Descrierea adecvata a conceptelor si teoriilor specifice ale aplicatiilor WEB. - Explicarea utilizarii claselor de aplicatii WEB. - Utilizarea modelelor si metodelor fundamentale in proiectarea aplicatiilor WEB.

CONTINUT TEMATIC INTERNET

172

- Navigarea pe internet - spaţiul World Wide Web (www) - Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL - Scrierea unui fişier HTML

HTML şi XHTML

- Structura unei pagini - Stiluri fizice si logice de text - Liste ; Tabele ; Imagini ; Legături ; Hărţi imagine - Elemente de bază :HTML, HEAD, BODY - Elementele : BASE, META STYLE, SCRIPT - Cadre: FRAMESET, FRAME, IFRAME - Formulare - Elementele: OBJECT , MARQUEE şi tehnologia ActiveX - Caractere HTML

CSS (Cascading Style Sheets)

- Introducere in CSS - Crearea stilurilor inline - Crearea foilor de stil interne unei pagini - Crearea foilor de stil externe (fisiere .css) - Proprietăţi de Fonturi în CSS - Proprietaţi de Text în CSS - Casete în CSS - Poziţionare în CSS

JAVASCRIPT

- Introducere în JAVASCRIPT - Tipuri de date şi variabile - Operatori: aritmetici, relaţionali, logici,de atribuire, condiţional - Instrucţiuni - Funcţii - Obiecte create de utilizator în JavaScript - Obiectul Math - Obiectul String - Obiectul Array

Elemente avansate despre HTML şi JavaScript

- Interacţiunea dintre HTML şi JavaScript - Imagini - Elemente input (button, radio, checkbox, text, password); textarea ; label - Evenimente

PHP - Elemente de bază ale limbajului PHP - Date, Variabile şi Operatori

173

- Instrucţiuni - Şiruri de caractere şi tablouri - Funcţii - Crearea formularelor web şi manipuloarea datelorr introduse prin intermediul lor - Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP - Introducerea elementelor grafice în paginile web

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 48. Florentina Rodica Niculescu , Proiectarea paginilor Web – HTML, CSS, JavaScript, Editura FRM, 2007 49. Florentina Rodica Niculescu , Proiectarea paginilor Web dinamice utilizand PHP, Editura FRM, 2009 50. Mihaela Brut, Sabin Buruga, Prezentări multimedia pe Web, Editura Polirom, 2004

51. Teodoru Gugoiu , HTML, XHTML, CSS Şi XML,Editura Teora, 2005 52. Jim Keogh, JavaScript fără mistere, Editura Rosetti Educational, 2005 53. Michael Glass, Beginning Php, Apache, MySql Web Development, Editura Wiley Publishing INC. Indianapolis, 2004


prenumele

Semnatura _______________________

174

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA STATISTICA MATEMATICA III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/6 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din statistica matematică si aplicarea acestora in probleme si exercitii sugestive in diverse domenii. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:


- Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor de bază folosite în

175

statistica matematică - Interpretarea rezultatelor prelucrării statistice şi a abordării probabilistice - Corelarea metodelor de analiză statistică cu problematica dată - Utilizarea adecvată a metodelor de validare statistică - Aplicarea principiilor şi metodelor statisticii matematice într-un context dat - Alegerea corectă a metodelor statistice pentru abordarea unor probleme concrete

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: ·Selectie. Selectie dintr-o populatie normală uni si bidimensională. Selectia dintr-o populatie finită. ·Estimatie. Estimări corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minimă, suficiente. ·Metode de estimare. Metoda verosimilitătii maxime. Metoda celor mai mici pătrate. Metoda minimului χ. Metoda momentelor. ·Intervale de încredere. Aplicatii la repartitiile normală, uniformă, gamma, exponentială, Weibull,binomială si Poisson. ·Verificarea ipotezelor statistice. Teste de tip Heymann-Pearson. Testul raportului de verosimilitate. ·Regresie liniară. ·Analiza datelor clasificate. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme si exercitii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Se va folosi calculatorul in analizele statistice ale unor probleme propuse spre rezolvare. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


1.Craiu V. Statistică matematică Tip. Univ. Buc. 2000. 2.Craiu V., Preda V., - Probleme

1.Mihoc Gh., Craiu V., - Tratat de statistică matematică vol. I selectie si estimare, vol II - -Verificarea

176

de statistică matematică Estimatii Ed. Univ. Buc. 1992.

ipotezelor statistice. Ed. Acad. 1976 Buc



Semnatura _______________________

177

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ECUATII CU DERIVATE PARTIALE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii cu derivate partiale. VIII.


rezultate în domeniul ecuatiilor cu derivate partiale

178



CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: • Ecuatii cu derivate partiale de ordinul I liniare si cvasiliniare, • Ecuatii cu derivate partiale de ordinul I neliniare • Sisteme de ecuatii cu derivate partiale de ordinul I • Ecuatii cu derivate partiale de ordinul II liniare si cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe caracteristice, reducerea la forma canonică, clasificare, conditii initiale si la limită. • Ecuatii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor. Metoda separării variabilelor. Aplicatii la ecuatia coardei vibrante. • EcuaTii de tip parabolic. Principiul valorilor extreme. • Teoreme de unicitate. Metoda separării variabilelor. Aplicaii la ecuatia propagării căldurii. • Functii armonice, proprietăti generale, formula integrală de tip Green. Probleme la limită de tip Dirichlet. Probleme de tip Neumann. IX. TEME SEMINAR Seminariile si lucrările vor urmări îndeaproape cursul fiind alcătuite din probleme si exercitii sugestive menite să ilustreze puterea de aplicabilitate a rezultatelor teoretice. Pe parcursul semestrului se vor da 3 lucrari de control: “Ecuatii cu derivate partiale de ordinul I. Sisteme de ecuatii”, “Ecuatii cu derivate partiale de ordinul II cvasiliniare”, “Functii armonice. Probleme la limita de tip Dirichlet si Neumann” ; pentru fiecare lucrare se aloca 10% din nota finala. X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1.Rosca I., Lectii de Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale,Editura FRM, 2000

1.Olariu V., Stănăsilă O., Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, Ed.

1. Kamke L, Diferential gluchungen Losungsmethaden

179

2.Craiu M., Rosculet M., Ecuatii diferentiale, E.D.P., Bucuresti, 1971. 3.Halanay A., Ecuatii diferentiale, E.D.P., 1972.

Tehnică. 2.Teodorescu N., Olariu V., Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, I-II, Ed. Tehnică, 1979.

und losungen, vol II, Ed. Acad., Leipzig, 1959.



Semnatura _______________________

180

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ALGORITMICA GRAFURILOR III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Cunoasterea notiunilor fundamentale din teoria grafurilor 2.Prezentarea principalilor algoritmi utilizati in rezolvarea problemelor de grafuri 3.Cunoasterea unor aplicatii practice importante ale teoriei grafurilor (in domeniul transporturilor si al programarii activitatilor). VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale teoriei grafurilor

181

- Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate teoriei grafurilor - Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite prin aplicarea algoritmilor specifici teoriei grafurilor CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1. Grafuri neorientate, definiţii şî proprietăţi 2. Grafuri orientate, definiţii şi proprietăţi 3. Grafuri conexe, tare conexe, ciclice, complementare şi izomorfe 4. Reprezentarea grafurilor, matrici asoiate 5. Arbori, arbori parţiali, Algoritmul lui Kruskal 6. Algoritmi pentru drumuri în grafuri orientate, Drumuri minime, Algoritmii

Warshal şi Dantzig 7. Algoritmul lui Bellman-Kalaba 8. Algoritmul lui Ford 9. Algoritmul lui Dijkstra 10. Grafuri Hamiltoniene şi euleriene, Algoritmul lui Foulkes 11. Algoritmi pentru drumuri Euleriene: Fleury şi Hierholzer 12. Reţele de transport, Flux maxim, Algoritmul Ford-Fulkerson 13. Reţele de programarea activităţilor: metoda drumului critic 14. Reţele de programarea activităţilor: metoda potenţialului

IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR 1. Verificarea automata a proprietatilor unui graf 2. Implementarea algoritmilor de parcurgere a grafurilor 3. Verificarea automata a proprietatilor unui digraf 4. Implementarea algoritmilor pentru determinarea drumurilor minime/maxime in digrafuri 5. Aplicarea practica a algoritmului Ford-Fulkerson 6. Implementarea algoritmilor aplicabili pentru determinarea drumurilor critice in retele de programare a activitatilor XI. LUCRARI PRACTICE XII. PROIECTE XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70 10 20 XIV. Bibliografie

182

Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. S. Bărză, L.M.

Morogan, Algoritmica grafurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

1. Ioan Tomescu , Combinatorica si teoria Grafurilor, Tipografia Universităţii Bucucureşti, 1978

2. T. Ionescu, Grafuri; Aplicatii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975

1. J. Bang-Jensen, G. Gutin, Digraphs Theory, Algorithms and Applications, Springer-Verlag, 2007 2. R. Diestel – Graph Theory, electronic edition, Springer -Verlag, 2005 3. J.A. Bondy, U.S.R. Murty, Graph Teory With Application, Elsevier Science Publishing Co. Inc., Fifth printing, 1982 4. J.M. Harris, J.L. Hirst, M.J. Mossinghoff, Combinatorics and Graph Theory, 2 Ed, Springer, New York 2010

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiector, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

183

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Retele de calculatoare III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






4 2/28 2/28 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite 4 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cursul are drept scop prezentarea notiunilor de baza din domeniul retelelor de calculatoare, precum si formarea abilitatilor necesare administrarii retelei configurarii ruterelor si a serverelor. 2. Cursul urmăreşte însuşirea de către studenţi a elementelor constitutive şi a topologiilor reţelelor de calculatoare. 3. Cunoaşterea principalelor modele arhitecturale stratificate şi a stivelor de protocoale pe baza cărora funcţionează diferite reţele. Se studiaza modelul functional TCP/IP si modelul teoretic ISO/OSI. 4. Însuşirea principiilor de interconectare şi interoperabilitate a reţelelor de calculatoare.

184

5. Algoritmi de rutare, protocoale de transport, protocoale de control al traficului si protocoale de comunicatie la nivel de aplicatie. 6. Cunoaşterea unor elemente de programare a aplicatiilor client/server. VIII. Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe):

1. Cunoaşterea terminologiei, principiilor de functionare şi a conceptelor specifice retelelor de calculatoare.

2. Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a retelelor existente, pe niveluri de abstractizare, utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.

3. După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să configureze sistemele desktop, servere si echipamentele de retea, vor putea să dezvolte aplicaţii de tip client/server.

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Scurt istoric, tipuri de reţele: reţele locale (LAN), reţele metropolitane (MAN) şi

reţele de arie largă (WAN) 2. Topologii de reţele. Componente de reţea şi rolul acestora: echipamente

terminale, repetoare, noduri, rutere, porţi, linii de interconectare. Tehnici de transmisie şi de comutaţie utilizate în reţelele de calculatoare.

3. Modele arhitecturale stratificate pentru reţele de clculatoare. Importanţa abordării stratificate. Modelul de referinţă ISO - OSI. Modelul TCP/IP.

4. Nivelul fizic al unei retele (bazele comunicarii, medii de transmisie: cupru, fibra optica, wireless, conectare şi conexiuni, etc.). Standarde şi protocoale pentru nivel fizic. Tipuri de LAN-uri şi caracteristicile lor.

5. Nivelul legaturii de date (concepte de baza, proiectare, detectarea şi corectarea erorilor, protocoale). Servicii oferite nivelului reţea.

6. Subnivelul controlului accesului la mediu (MAC).Protocoale MAC pentru LAN-uri cablate şi protocoale pentru LAN-uri fără fir. LAN-uri f ără fir de bandă largă.

7. Nivelul retea (proiectare, algoritmi de dirijare, algoritmi de control al congestiilor, protocoale, nivelul retea în Internet). Sistemul de adresare IP. Protocoale de control în Internet. Controlul traficului şi al congestiei.

8. Nivelul transport, adresarea, stabilirea şi eliberarea conexiunii, controlul fluxului. Protocoale de transport în Internet: UDP şi TCP. Descrierea antetului şi a funcţiilor realizate de aceste protocoale.

9. Nivelul aplicatie, protocoale pentru aplicaţii web: adresa uniformă pentru localizarea resurselor (URL), protocolul de transfer al hipertextului (HTTP), protocolul de transfer de fişiere (FTP), DNS.

10. Securitatea reţelelor de calculatoare. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR

1. Configurare statie de lucru. Configurarea retelei locale. 2. Instalare si administrare servere de DNS, FTP, WEB, MAIL. 3. Utilizare aplicatii de analiza a traficului.

185

4. Socketi si modelul client/server. 5. Realizarea unor programe server Windows/Unix. 6. Realizarea unor programe client Windows/Unix.

XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

60% 40% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. 1. A. S. Tanenbaum, Retele

de calculatoare, Ed. Biblos, 2003

2. W. Richard Stevens,Bill Fenner,Andrew M. Rudoff, UNIX Network Programming: The sockets networking API, vol1 , Addison – Wesley, 2003

1. L. Peterson & B. Davie – Computer Networks. A Systems Approach. 4th Edition. Elsevier Inc., 2007

2. D.E. Comer, Computer Networks and Internets with Internet Applications. 4th Edition, Pearson 2004



Semnatura _______________________

186

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2011-2012 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNICI AVANSATE DE PROGRAMARE







4 2/28 - 2/28 - - VI.(ETCS) Numar credite 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Valorificarea cunostintelor acumulate in cadrul cursurilor de Programare Procedurala, Algoritmi si Structuri de date, Proiectare si Programare Orientata Obiect in vederea programarii unor algoritmi avansati elaborati cu metode specifice.

2. Crearea deprinderilor de a gandi si programa folosind sabloane (templates) 3. Cunoasterea modului de valorificare a structurii de date lista in limbajul LISP. 4. Insusirea unor algoritmi avansati in domeniul prelucrarii sirurilor. 5. Cresterea capabilitatii in utilizarea in programarea generica a limbajelor C++ si

Java. 6. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : University of

187

Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/DeptInfo/CST05/node30.html); Imperial College London (http://www3.imperial.ac.uk/computing/teaching/undergraduate/computing/lectures); Princeton University (http://www.cs.princeton.edu/academics/catalog/ugrad)


- Programarea în limbaje de nivel înalt - Implementarea de aplicatii in limbaje de programare de nivel înalt şi folosirea

eficientă a mediilor de programare - Utilizarea conceptelor fundamentale şi a metodelor moderne de programare în

limbaje de nivel înalt şi identificarea metodologiei adecvate unor situaţii particulare. - Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale). - Identificarea modelelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.

CONTINUT TEMATIC I. Metode avansate de analiza si proiectarea algoritmilor:

1. Metoda Greedy 2. Metoda Backtracking 3. Metoda Divide et impera 4. Metoda Programării dinamice 5. Metoda Branch&Bound. 6. Procesarea sirurilor 7. Algoritmi paraleli

II. Tehnici moderne de programare 8. Programare cu tipuri abstracte de date. 9. Programare concurenta 10. Programare generica (Model teoretic si implementari in C++ si Java)

IX. TEME SEMINAR - Nu este cazul X. LUCRARI DE LABORATOR [PREZENTA OBLIGATORIE]

1. Metode de elaborarea algoritmilor (12 ore) 2. Biblioteca Standard de Sabloane (STL) a limbajului C++ (6 ore) 3. Cautare in siruri (2 ore) 4. Programare generica in Java (8 ore).

XI. LUCRARI PRACTICE - Nu este cazul XII. PROIECTE - Pentru evaluarea pe parcurs se vor realiza proiecte din tematica prezentata in cadrul laboratorului. XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala)

188

Examen Colocviu/Vp Evaluare pe parcurs

Lucrari practice

Laborator Proiecte

60% 30% - 10% - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala Suplimentara Facultativa 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000 (pag. 207-233) 2.Doina Logofatu, Algoritmi fundamentali in Java/C++. Aplicatii. Polirom, 2007 (integral). 3. Valeriu Iorga, Cristian Opincaru, Corina Stratan, Alexandru Chirita, Structuri de date si algoritmi. Aplicatii in C++ folosind STL, Polirom, 2005.

1. Java, Using and Programming Generics in J2SE 5.0, http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2SE/generics/ 2. C. Galatan, Introducere in C++ Standard Template Library, Ed. All, 2008. 3. R. Neapolitan, K. Naimipour , Foundations of Algorithms Using C++ Pseudocode, Jones and Bartlett Publishers, 2004.

1. N.M. Josuttis, The C++ Standard Library, Addison-Wesley, 1999. 2. A. Drozdek, Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001. 3. Roberge J., Brandle S., Whittington D., A laboratory course in C++ data structures (ed. 2), Jones and Bartlett Publishers, 2003.

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1. Prelegerea - proiecţie in amfiteatru, programe demonstrative; 2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicată, în vederea aprofundării sau extinderii cunoştinţelor căpătate la curs/laborator ; 3. Prezentarea unor exemple şi a unor probleme aplicative în cadrul cursului pentru sporirea interesului cursantilor. 4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard 5. Evaluare pe parcurs pe baza de lucrari de control si proiecte din tematica laboratorului. Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

189

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2010 - 2011 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Practica III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/2/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 90 Practica se desfasoara compact la sfarsitul semestrului 2. VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 5 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI − Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea în

informaticǎ la nivel licenţǎ. − Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de studiu în

situaţii reale. − Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată.

190

− Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate.


C1: Programarea in limbaje de nivel inalt C2: Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice C3: Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar C4: Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale C5: Proiectarea si gestiunea bazelor de date C6: Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare C7: Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice C8: Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

CONTINUT TEMATIC

• Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale sau specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în secretariat (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici multimedia; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial (Procesoare de text, tehnoredactare reviste, carti; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea solutiilor web (situri, manuale electronice; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple).

• Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor proiecte de cercetare (dezvoltare de componente simple).

• Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor (mai mult decât la nivelul didactic al unei teme de laborator), ce pot fi utilizate pentru exemplificarea aplicaţiilor practice ale acestora.

• Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor. • Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft din reţele locale şi largi şi administrarea acestora.

• Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere aplicaţii, configurǎri de securitate etc.

IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR

191



Laborator Proiecte

100% - Colocviu: prezentare în faţa comisiei facultǎţii a activitǎţii desfǎşurate, însoţitǎ de

caietul de practicǎ avizat de persoana responsabilǎ de stagiul efectuat. XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 54. Se specificǎ de cǎtre îndrumǎtor, corespunzǎtor temei propuse.

55.




Semnatura _______________________

192

Anul 3


194

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA ANALIZA NUMERICA







I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul ANALIZA NUMERICA are ca scop prezentarea de scheme numerice si algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in aplicatii din domeniul ingineriei. Studentii vor deprinde baza teoretica a metodelor numerice prezentate precum si felul in care aceste metode sunt implementate pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme practice cu continut

195

matematic - analiza eficientei si modalitati de testare a acestor algoritmi -implementarea pe calculator a acestor algoritmi folosind limbajul de programare

Matlab

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare Metoda bisectiei, metoda aproximatiilor succesive Metoda lui Newton, metoda secantei

Metode numerice pentru sisteme algerice liniare Metode directe: metoda retrosubstitutiei, metoda lui Gauss metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui Gauss-Seidel

Metode de interpolare: Polinomul de interpolare al lui Lagrange. Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton Functii spline cubice Metode de integrare numerica Metode Newton-Cotes. Metoda Trapezului, Metoda lui Simpson. Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. Metode sumate Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda lui Taylor, metoda lui Euler, metoda Cauchy-Euler, metode Runge-Kutta Metode pentru determinarea valorilor proprii. Metoda rotatiilor a lui Jacobi. IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR 1 Introducere in Matlab. Metoda bisectiei 2 Metoda aproximatiilor succesive, metoda lui Newton, metoda secantei 3 Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss 4 Metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky 5 Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel 6 Polinomul de interpolare al lui Lagrange 7 Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton, functii spline cubice 8 Metoda trapezului, metoda lui Simpson, formula de cuadratura Gauss-Legendre 9 Metode pentru ecuatii diferentiale 10 Metode pentru determinarea valorilor proprii XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII.

196

PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 2. Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 3. Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 4. Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6

5. K.Atkinson. An introduction to numerical analysis, 2nd ed., John Wiley Pub.,1989

Endre Suli and David F.

Mayers, An introduction to numerical analysis, Cambridge University Press, 2003

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 4. Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari 5. Implementarea si rularea pe calculator a algoritmilor prezentati la curs. 6. Postarea de materiale pe situl universitatii Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

197

VIZAT


FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA BAZE DE DATE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/2 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI La acest curs se prezintă următoarele concepte: - Noţiuni introductive în domeniul bazelor de date (entitate, relatie, atribut, limbaje pentru baze de

date, componenete şi arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), evolutia SGBD-urilor)

- Proiectarea bazelor de date simple (baze de date în EXCEL) - Proiectarea bazelor de date relaţionale (modelarea Entitate-Relaţie, diagrama E/R, modelul

relaţional, regulile lui Codd, caracteristicile modelului relaţionalonal, normalizare, forme normale, dependenţe funcţionale)

- Proiectarea bazelor de date relaţionale orientate obiect (modelarea orientata pe obiect cu UML, proiectarea diagramelor de clasă cu programul Visio)

- Limbaje de manipulare a datelor relaţionale - Concepte de baza ale limbajului SQL - Proiectarea bazelor de date relaţionale in ORACLE


198

- Identificarea conceptelor de baza pentru organizarea datelor in baze de date si gestiunea

acestora - Explicarea structurii bazei de date in functie de cerintele problemei date. - Proiectarea de baze de date pentru probleme particulare. CONTINUT TEMATIC Noţiuni introductive în domeniul bazelor de date - Componentele bazelor de date relaţionale - Arhitectura unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) - limbaje pentru baze de date, SQL Proiectarea bazelor de date relaţionale - Modelarea Entitate-Relaţie(diagrama ERD- Entity Relationship Diagram) - Caracteristicile modelul relaţional - Reguli de integritate - Regulile lui Codd - Normalizare, forme normale, dependenţe funcţionale - Proiectarea diagramelor de clasă şi de obiect Limbaje de manipulare a datelor relaţionale - Limbaje algebrice predictive(SEQUEL,QUEL,QBE) - Limbajele sistemului ORACLE (SQL, PL/SQL) Prezentarea limbajului SQL - Concepte SQL(istoric, convenţii de sintaxă, Categorii de instrucţiuni SQL) - Limbajul de definire a datelor - DDL(Instrucţiunile:CREATE DATABASE,CREATE

TABLE, ALTER TABLE, CREATE INDEX, CREATE VIEW, DROP) - Limbajul de interogare a datelor - DQL(instrucţiunea SELECT,Operatori de comparare,

conjunctivi şi logici, operatori compuşi: UNION, UNION ALL, INTERSECT, EXCEPT - Funcţii: matematie, de conversie pentru şiruri de caractere; - Clauza JOIN, uniuni naturale, uniuni externe, uniuni incrucisate, subinterogari necorelate,

subinterogari corelate - Limbajul de manipulare a datelor- DML(Instrucţiunile: INSERT, UPDATE, DELETE) - Limbajul de control al datelor- DCL(COMMIT, ROLLBACK) IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte


199

1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 2. Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 3. Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, 2006 4. Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001 5. Roger Jennings, Utilizare Access, Ed. Teora, 1998

6. Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006 7. Urman S., ORACLE8 PL/SQL Programming, Oracle Press, Osborne/McGraw-Hill, 1997


prenumele

Semnatura _______________________

200

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA INTELIGENTA ARTIFICIALA 1 III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/3 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Aprofundarea studiului limbajelor de ordinul I VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Deprinderi pentru utilizarea metodologiilor curente de calcul simbolic - Capacitate de elaborare a strategiilor de proiectare si testare - Capacitatea de interpretare a modelelor matematice si informatice - Capacitatea de incorporare de modele matematice in aplicatii specifice din

201

domeniile, economic, bancar, asigurari. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Reprezentarea cunostintelor prin limbaje de primul ordin: sintaxa si semnatica limbajelor

de primul ordin; Forme standard de reprezentare a formulelor, normalizare Skolem, Reprezentari clauzale,

Arbori semantici, Modele Herbrand; Metoda rezolutiva pentru verificarea validabilitatii/invalidabilitatii multimilor finite de

clauze; Rezolutia SLD; Sisteme bazate pe cunostinte: modelarea rationamentelor cu clauze definite, maintenanta

bazelor dinamice de cunostinte, sisteme expert bazate pe reguli; Tehnici de reprezentare a cunostintelor prin sisteme de tip retea: retele semantice,

rationament nemonoton in retele semantice; PROLOG; IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR Se urmareste linia cursului XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

50% 30% 20% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. State, L., Introducere în

programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004

2. Sterling,L., Shapiro, E., The Art of PROLOG, MIT Press, Cambridge, 1999

3. Bratko,I., PROLOG programming for artificial Intelligence, Addison Wesley, 2001

4.Nilsson,N., Artificial Intelligence:A New Synthesis, Morgan, Kaufmann,1998

5. Russell,S., Norvig,P., Artificial Intelligence:A Modern Approach, Prentice Hall, 1995

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si lucrari practice pe

202

computer; Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

203

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICĂ

SPECIALIZAREA INFORMATICĂ Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNICI DE PROIECTARE SOFTWARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/4 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs







1. Să definească ingineria software

2. Să definească procesul software, să clasifice modelele de procese software si să identifice modelul de proces software potrivit unei anumite probleme 3. Să definească conceptele limbajului UML: scop, modalităţi de utilizare,

semnificaţia UML, sintaxa si semantica limbajului UML

4. Să modeleze probleme, folosind diverse tipuri de diagrame (diagrame ale cazurilor de

204

utilizare, diagrame de clase si de obiecte, diagrame de componente si de desfăsurare,

diagrame de interacţiune, diagrame de stare, diagrame de activitate etc.

5. Să utilizezeze aplicaţia Microsoft Visio pentru crearea diagramelor UML


1. Identificarea de metodologii şi utilizarea mecanismelor de specificare a sistemelor software 2. Identificarea de strategii pentru proiectarea si testarea solutiilor informatice. 3. Analiza critic constructivă a conceptelor, teoriilor, metodelor şi practicilor curent utilizate în programare în cazul unor probleme prin dezvoltare de proiecte CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1. Inginerie software: definiţie, scopuri: satisfacerea cerinţelor utilizatorilor, cost redus,

performanţă înaltă, portabilitate, mentenanţă usoară, fiabilitate, livrare la timp

2. Procese software: ce reprezintă, importanţă, cine-l face, care sunt pasii, care este

produsul muncii; modele de procese software: modelul liniar-secvenţial (cascadă), modelul prototipului, modelul RAD, modele pentru software evolutiv: modelul

incremental, modelul spirală, modelul WINWIN, modelul de dezvoltare concurentă 3. Unified Modelling Language: prezentare generala, sintaxa si semnatica limbajului, modalitati de utilizare 4. Diagrame in UML 4.1 Diagrame use-case: actori, cazuri de utilizare;

4.2 Diagrame de clase si de obiecte: identificarea claselor; asocierile dintre clase;

relaţii între obiecte, asociere, agregare, compunere; asociere unu la unu, uniderecţională si bidirecţională; asociere multiplă;

4.3 Diagrame de componente si de desfăsurare;

4.4 Diagrame de interacţiune; 4.5 Diagrame de stare; 4.6 Diagrame de activitate;

5. Aplicaţia Microsoft VISIO : prezentare generală, crearea diagramelor cu ajutorul

aplicaţiei

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR - XI.

205

LUCRARI PRACTICE - XII. PROIECTE - se aleg de comun acord cu titularul de disciplină XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

100% - - - - XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio,

UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007 2. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, 2001.

3. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001

4. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005

XV. Metode didactice (clasice/moderne) - fisiere postate pe site; - materiale multimedia (lectii televizate, lectii folosind tabla electronica) Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

206

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/5 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Se vor prezenta următoarele concepte: - SGBD-uri compatibile SQL (sisteme client-server, paralelisme şi particularităţi) - Oracle SQL (concepte generale, definirea datelor - tabele, vizualizari, vizualizari

materializate, secvente, indecsi, sinonime, grupari, legaturi de baze de date interogarea datelor - interogari monorelatie, interogari multirelatie, subcereri, gruparea datelor, interogari ierarhice; prelucrarea datelor - comenzile INSERT, UPDATE, DELETE; controlul datelor;

- interfata SQL*PLUS;). - Oracle PL/SQL -(concepte generale; blocuri PLSQL; tipuri de date in PLSQL; gestiunea

207

cursoarelor; modularizarea aplicatiilor utilizand subprograme; modularizarea aplicatiilor utilizand pachete; gestiunea declansatorilor; tratarea erorilor in PLSQL; SQL dinamic).

VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Identificarea conceptelor de baza pentru gestiunea datelor in baze de date - Evaluarea calitatii diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de

vedere al structurii eficientei, securitatii si extensibilitatii. - Realizarea si gestionarea unei baze de date de complexitate medie CONTINUT TEMATIC SGBD-uri compatibile SQL

- Sisteme client-server - Paralelisme şi particularităţi

INTERFATA SQL*PLUS - Caracteristici ale mediului SQL*Plus - Editarea instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL - Execuţia instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL - Interactivitate în SQL*Plus - Setări în SQL*Plus

Oracle SQL - definirea datelor - instrucţiuni DDL(data Defination Language) - Interogarea datelor(DQL) - Întreţinerea datelor folosind DML(INSERT, UPDATE, DELETE, MERGE) - Controlul datelor DCL(COMMIT, ROLLBACK) - Securitatea bazelor de date Oracle;arhitectura de securitate Oracle 9i; - Administrarea securităţîi folosind roluri

Oracle PL/SQL - concepte generale - blocuri PLSQL - tipuri de date in PLSQL - gestiunea cursoarelor(OPEN, close, FETH update, DELETE) - modularizarea aplicatiilor utilizand subprograme - modularizarea aplicatiilor utilizand pachete - SQL dinamic - gestiunea declansatorilor - tratarea erorilor in PLSQL

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul)

208



Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie

1. Obligatorie minimala (pag.)


1 Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, 2006 2 Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003 3 Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Editura Tehnică, 2001

1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Editura Univ.din Bucureşti, 2007 2. http://www.oracle.com/index.html/ → situl oficial ORACLE http://www.mysql.com/documentation/ → situl oficial MySQL

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1.Moderne Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

209

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA INTELIGENTA ARTIFICIALA 2

III. CODUL DISCIPLINEI ZMI-INF2010042 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Familiarizarea studentilor cu notiunile si tehnicile fundamentale ale disciplinei, cu aplicatii in probleme de clasificare, in procesarea semnalelor si imaginilor VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Capacitatea de modelare, proiectare si implementare in limbaje de nivel inalt a unor clase de probleme reale.

210

- Descrierea adecvata a paradigmelor de programare si a mecanismelor de limbaj specifice , precum si identificarea diferentelor dintre aspectele de ordin sintactic si semantic.

- Capacitatea de a dezvolta aplicatii pentru probleme reale si evaluarea performantelor pe baza unor date test.

- Capacitatea de identificare a modelelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.

CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Sisteme neurale feedforward: modelul perceptron uni-layer si multi-layer. Memorii LAM

si OLAM. Algoritmul BP. Sisteme neurale recurente uni-layer si bi-layer. Studiul stabilitatii sistemelor recurente

pentru dinamici neurale Cohen-Grossberg, Kohonen-Ritter si dinamici sinaptice Hebb, anti-Hebb, Hebb diferential, CABAM.

Compresie/decompresie Karhunen-Loeve. Sisteme neurale specializate PCA. Algoritmi de instruire PCA: Hebb, Oja, Foldiak, Rubner, GHA, APEX

Sisteme neurale stochastice -modelele Boltzmann, Cauchy. Arhitecturi competitive si arhitecturi Kohonen. Sisteme cu auto-organizare SOM, ART, Fuzzy ART IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR Se urmareste linia cursului XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

50% 30% 20% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

1. Haykin, S. “Neural Networks; A Comprehensive Foundation”, Prentice Hall, Inc., 1999

2. Du,K.L., Swamy,M.N.S. „ Neural Networks ina Softcomputing Framework”, Springer Verlag, 2006

5. L.Fausett, “Fundamentals of Neural Networks: Architectures, Algorithms and Applications”, Prentice Hall, 1994

6. L.R.Medsker, L.C. Jain “Recurrent Neural Networks:Design and Applications” CRC Press LLC, 2000

211

3. J.Principe,N.Euliano, C. Lefebre, “Neural and Adaptive Systems: Fundamentals Through Simulations”, Wiley,2000

4. Hassoun, M.H. “Fundamentals of Artificial Neural Networks”, MIT Press, 1995

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si lucrari practice pe computer; Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

212

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA TEHNICI DE OPTIMIZARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/7 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1.Introducerea notiunilor elementare privind domeniul cercetarilor operationale 2.Prezentarea succinta a principalelor rezultate privind rezolvarea problemelor de optimizare 3.Insusirea principalilor algoritmi pentru rezolvarea problemelor de optimizare VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini: - Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale Cercetării

213

operaţionale - Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate problemelor de optimizare si modalitatilor practice de rezolvare a modelelor legate de aceste probleme - Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite prin aplicarea algoritmilor de obtinere a solutiilor optime la modelele de optimizare dezultate din viaţa reală CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1.Algoritmul simplex pentru optimizarea liniară 2.Algoritmul simplex dual 3.Algoritmi geometrici, algoritmul lui Gomory

4.Determinarea solutiilor optime pentru problema trasporturilor 5.Relaxarea Lagrangean

6Algoritmi de enumerare completă si partială, algoritmul Branch and Bound

7.Algoritmi de căutare locală 8.Consideratii generale asupra optimizarii neliniare cu si fara restrictii, optimizare patratica IX. TEME SEMINAR 1.Elemente de algebra liniara necesare rezolvarii problemelor de optimizare 2.Transformarea problemelor de optimizare liniara 3.Rezolvarea modelelor liniare continue prin algoritmul simplex 4.Trecerea de la problema primara la problema duala, rezolvarea problemei duale si obtimerea solutiilor primale din solutiile duale 5.Rezolvarea problemelor de transport 6.Rezolvarea problemelor de programare liniara in numere intregi si mixte prin metode de relaxare 7.Determinarea solutiilor problemelor de optimizare 0-1 prin enumerare completa 8.Determinarea unei solutii optime pentru optimizare 0-1 prin algoritmul Branch and Bound 9.Aplicarea cautarii locale pentru problemele generale de optimizare combinatoriala X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala)

214


Lucrari practice

Laborator Proiecte

80 20 XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa

1. A.Stefănescu, C.

Zidăroiu, Cercetări operationale,


Pedagogică, Bucuresti, 1981

2. C. Zidăroiu, Programare

liniară, Editura Tehnică,

Bucuresti 1983 3. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economişti, Ed. F.R.M., 2005

1. D.G. Luenberger, Y.Ye, Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008 2. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and combinatorial optimization, John Wiley & Sons Inc, New York, 1999

1.A, Schrijver, Theory of Liniar and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986 2. David G. Luenberger, Linear and Non Linear Programming, Addison Wesley, Massuchusatts, 1989

XV. Metode didactice (clasice/moderne) 1.Metode iterative de predare-invatare 2.Prezentarea cursurilor pe videoproiector, pe calculator, la televiziune 3.Accesul la cursuri prin INTERNET Data Titular disciplina Titlul didactic, Numele

si prenumele

Semnatura _______________________

215

VIZAT



FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA-INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICĂ SPECIALIZAREA INFORMATICĂ Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA MANAGEMENTUL PROIECTELOR SOFTWARE III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/8 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I - II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Să definească şi să clasifice proiectele software 2. Să identifice elemente pentru evaluarea proiectului : costuri, beneficii, riscuri 3. Să elaboreze un plan de activităţi pentru proiect si să estimeze durata globală a proiectului, să identifice resursele si să le planifice 4. Să identifice riscurile probabile si să folosească metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor 6. Să cunoască elemente de management al contractelor al resurselor umane 7. Să definească calitatea, standarde ale calităţii, metrici ale calităţii

216

8. Să elaboreze teste functionale ale produselor software VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competente): 1) Identificarea de strategii pentru proiectarea si testarea solutiilor informatice. 2) Analiza critic constructivă a conceptelor, teoriilor, metodelor şi practicilor curent utilizate în programarea în limbaje de nivel înalt în cazul unor probleme cu grad mediu de dificultate prin dezvoltare de proiecte CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Introducere managementul proiectelor software: ce este un proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce presupune managementul, activităţi necesare pentru managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor software, probleme cu proiectele software 2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor proiectului, identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea planului 3. Estimarea efortului software: baza estimărilor software, probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar pentru implementarea software utilizând un limbaj de programare procedurală 4. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect, calcularea timpilor de completare (folosind PERT) 5. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor riscurilor pe scara temporală 6. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea datelor, monitorizarea costurilor etc. 7. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii specifici ai unui contract, acceptarea 8. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru: selectarea personaleor potrivite, instruirea cu cele mai bune metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului, structuri organizatorice 9. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design pentru măsurarea calităţii,

monitorizarea calităţii proceselor, dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste calitatea 10. Testarea produselor software IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR (daca este cazul) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII.

217

PROIECTE - proiectele se aleg de comun acord cu titularul de disciplină XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

90% - - - 10% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio,

UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007

2. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001

3. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999

4. Dean Leffingwell, Don Widrig , Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison Wesley, 2003

XV. Metode didactice (clasice/moderne) - documente puse pe site - materiale multimedia (lectii televizate, lectii folosind tabla electronica) Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

218

VIZAT



FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Metodologii moderne de calcul III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/9 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) x V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Predarea conceptelor legate de teoria metodologiilor moderne de calcul VIII.

Cursul dezvoltă următoarele aptitudini (competenţe): -Realizarea şi aplicarea de modele matematice si informatice pentru probleme/situaţii concrete; elaborarea de algoritmi pornind de la modele cunoscute; -Realizarea de corelaţii interdisciplinare ale conţinuturilor, utilizând adecvat noţiuni, teorii şi metode

219

-Formularea de ipoteze şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea unor fenomene, situaţii, procese CONTINUT TEMATIC

• Reţele neuronale artificiale: tipuri de reţele şi algoritmi de învăţare. • Proiectarea reţelelor neuronale. • Algoritmi evolutivi. Teorie şi aplicaţii. • Introducere în modelarea fuzzy. • Introducere în DNA computing • Arhitecturi soft-computing. • Introducere în quantum-computing.

IX. TEME SEMINAR Nu este cazul X. LUCRARI DE LABORATOR Laboratorul urmeaza cursul. XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. Ion Dumitrache, N. Constantin, M. Dragoicea, Retele neurale, Editura Matrix-Rom, Bucuresti, 1999 2. D. Dumitrescu, Algoritmi genetici si strategii evolutive - Aplicatii în Inteligenţa Artificial ă, Editura Albastră, 2000.

3. I.Văduva şi G. Albeanu, Introducere în modelarea fuzzy, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004

4. ***, Resurse WEB pornind de la http://en.wikipedia.org/wiki/DNA_computing .

5. ***, Resurse WEB pornind de la http://en.wikipedia.org/wiki/Quantum_computer


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector.


220


Semnatura _______________________

221

VIZAT



FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA Criptografie şi securitate III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/10 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I 2/28 2/28 II VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I 6 II VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Dobandirea de catre cursanti a cunostintelor fundamentale din domeniul criptografiei, intelegerea conceptelor si teoriilor domeniului. Dobandirea de catre cursanti a capacitatii de elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii si metode consacrate in domeniu cat si familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii in echipa. VIII. CONTINUT TEMATIC

1. Numere prime, teorema fundamentala a aritmeticii. C.m.m.d.c. si algoritmul lui

222

Euclid extins. Functia lui Euler, congruente liniare, lema chineza a resturilor. Generarea numerelor prime, testul Miller-Rabin.

2. Corpuri finite, teorema elementului primitive, logarimi discreti, resturi patratice. Curbe eliptice peste corpuri finite.

3. Criptosisteme, exemple clasice. Criptare, decriptare, criptanaliza. 4. Cifruri bloc, moduri de operare cu cifruri bloc. Cifruri Feistel, algoritmul DES 5. Criptosisteme cu cheie publica. Criptosistemul RSA. Protocolul Diffie-Hellman.

Criptosistemul ElGamal. Hash-functii si semnaturi digitale. Semnatura digitala ElGamal.

6. Implementarea protocolului Diffie-Hellman. A criptosistemului ElGamal si a semnaturilor digitale cu grupul unei curbe eliptice peste un corp finit.

IX. TEME SEMINAR - X. LUCRARI DE LABORATOR Laboratorul va urmari fixarea si aprofundarea problemelor de curs: 1. Criptosisteme clasice: cifruri de permutare, cifruri cu substitutie.(4 ore) 2. Generatori de numere aleatoare si pseudo-aleatoare. (2 ore + 2 ore proiect) 3. Sisteme de criptare bloc si moduri de operare. Criptosistemul DES si modurile de utilizare: ECB, CBC, OFB, CFB.(2 ore) 4. Sisteme de criptare fluide sincrone si asincrone.(2 ore) 5. Criptare cu cheie publica si securitatea acestora. Criptosistemele: RSA, Rabin, McEliece. Criptarea folosind curbe eliptice, criptosistemul Menezes-Vanstone. Criptosistemul El-Gamal.(10 ore + 2 ore proiect) 6. Protocoale de semnatura electronica si functii de dispersie. Semnatura El-Gamal. (2 ore + 2 ore proiect) XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE 1. Generatori de numere aleatoare si pseudo-aleatoare. (2 ore) 2. Criptare cu cheie publica si securitatea acestora. (2 ore) 3. Protocoale de semnatura electronica si functii de dispersie. (2 ore) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.)


1. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed. Springer, 2000

1. S. Goldwasser, M. Bellare, Lectures Notes on Cryptography, MIT Laboratory of Computer

1. A. Menezes, P. van Oorschot, S. Vanstone, Handbook of Applied Cryptography, CRC Press, 1996

223

2. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed. Springer, 1998 3. C. Gheorge, D. popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ. Bucuresti, 2005 4. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. Fundatiei Romania de Maine, 2008

Science, 2001 2. Douglas Stinson, Cryptographie Theorie et pratique, International Thompson Publishing France, Paris 1996. 3. Aiden A. Bruen, Mario A. Forcinito, Cryptography, Information Theory, and Error-Correction: a handbook for the 21st century, Wiley-Interscience, John Wiley&Sons, Inc., Hoboken, New Jersey.

www.cacr.math.uwaterloo.ca/hac 2. A. Atanasiu, Crptografie, Note de Curs http://www.galaxyng.com/ adrian_atanasiu/


1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare. 2. Prezentarea cursurilor, seminariilor cu ajutorul metodelor moderne calculator,

videoproiector. 3. Prezentarea proiectelor, sustinuta public de catre studenti, cu ajutorul metodelor

moderne calculator, videoproiector. 4. Lucrul in echipe formate din cate doi studenti in cadrul laboratoarelor pentru

realizarea proiectelor, implementarea si testarea diferitelor criptosisteme si a altor probleme cerute in cadrul laboratorului (cum ar fi criptarea/decripatarea in transmisii de mesaje si date in cadrul individual al echipelor dar si intre echipe)



Semnatura _______________________

224

VIZAT



FISA DISCIPLINEI

I. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL DE LICENTA INFORMATICA SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA SOFTWARE MATEMATIC III. CODUL DISCIPLINEI MI/INF/3/11 IV. Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa (se marcheaza cu X) X V. Structura disciplinei (nr. ore) Semestrul Curs






I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI Cursul SOFTWARE MATEMATIC are ca scop prezentarea pachetului software MATLAB. Studentii vor deprinde tehnicile de programare in Matlab pentru rezolvarea de probleme cu continut matematic ce apar in practica precum si probleme de matematica predata la nivel gimnazial si liceal. VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Identificarea notiunilor fundamentale dintr-o problema matematica si proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea ei.

- Utilizarea pachetului software Matlab pentru analiza statistica a datelor.

225

- Realizarea de conexiuni interdisciplinare prin utilizarea conceptelor/metodelor prezentate la curs CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: Functii de control general, lucrul cu fisiere si directoare, informatii despre fisiere, cai de cautare. Functii de control al timpului de executie. Variabile in matlab, vectori, matrici. Fisiere script, fisiere functie. Instructiuni de control if, else, for, while, break, return. Functii de control logic. Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori in matlab. Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Generarea de vectori si matrici cu structura. Functii matematice uzuale. Ridicarea la putere, functia exponentiala, logaritmi, functii trigonometrice, functii trigonometrice inverse, numere complexe. Calcul cu numere intregi si rationale. Cel mai mare divizor comun, cel mai mic multiplu comun, parte intreaga si fractionara, restul impartirii, scrierea sub forma fractionara Redimensionari de matrici rotirea unei matrici in jurul unei linii sau coloane, determinantul, rangul, urma unei matrici, vectori si valori proprii. Calcul statistic, maximul, minimul, mediana, media componentelor unui vector. Sume, produse, sortari, abaterea medie patratica, histograme. Optimizari, calculul minimului, maximului unei functii reale. Calculul zerourilor unei functii reale. Calcule numerice cu polinoame. Evaluarea unui polinom, adunare, inmultire, impartire de polinoame, factorizare, derivare, calculul radacinilor, interpolare polinomiala, regresie polinomiala. Grafica in Matlab. Grafice 2d si 3d, functia plot,grafice discrete, grafice cu bare, grafice in trepte, histograme, reprezentari grafice dinamice. IX. TEME SEMINAR X. LUCRARI DE LABORATOR

Lucrul cu fisiere si directoare in matlab Variabile in matlab. Fisiere script, fisiere functie.

Instructiuni de flow control si control logic Procesarea sirurilor de caractere Lucrul cu matrici si vectori.

226

Vectorizarea calculelor. Produs scalar si vectorial. Grafice de functii. Generarea de vectori si matrici cu structura speciala Functii matematice uzuale. Lucrul cu numere intregi si rationale in Matlab. Calcul statistic in Matlab Optimizari. Rezolvari de ecuatii neliniare si sisteme liniare. Calcul numeric cu polinoame. Interpolare. Grafica 2d in Matlab

Grafica 3d in Matlab XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa Ghinea M., Fireteanu V., Matlab - Calcul numeric, grafica, aplicatii, Ed. Teora, 2007

Silvia Curteanu, Initiere in Matlab, Ed. Polirom, 2008

William J. Palm III, A Concise Introduction to MATLAB, McGraw-Hill , 2008 Andrew Knight , Basics of MATLAB and Beyond CRC Press, Inc., 2000


1. Expunere, prezentare de exemple, intrebari 2. Postarea de materiale didactice pe situl universitatii



Semnatura _______________________

227

VIZAT



FISA DISCIPLINEI


INFORMATICA

SPECIALIZAREA INFORMATICA Anul universitar 2012-2013 Forma de invatamant ZI II. DENUMIRE DISCIPLINA MODELARE SI SIMULARE







I II 2/24 2/24 VI.(ETCS) Semestrul Numar credite I II 6 VII. OBIECTIVELE DISCIPLINEI 1. Cunoşterea metodelor de realizare a modelării matematice

2. Cunoaşterea modelelor deterministe şi nedeterministe de Teoria stocurilor şi Teoria aşteptării

3. Învăţarea modalităţilor de realizare a simulării prin generarea eşantioanelor statistice

228

pentru diverse repartiţii VIII. Cursul dezvoltă următoarele competente si aptitudini:

- Deprinderi pentru utilizarea metodologiilor curente de modelare si simulare - Capacitate de elaborare a strategiilor de proiectare si testare - Capacitatea de interpretare a modelelor matematice si informatice - Capacitatea de incorporare de modele matematice in aplicatii specifice din

domeniile, economic, bancar, asigurari. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1. Introducere în modelarea matematică 2. Modele de teoria stocurilor 3. Modele de aşteptare 4. Principii de realizare a simulării 5. Generarea eşantioanelor pentru diverse repartiţii ale variabilelor aleatoare

IX. TEME SEMINAR (daca este cazul) X. LUCRARI DE LABORATOR Aplicatii numerice pentru modelele de teoria stocurilot

Aplicaţii numerice pentru modelele de aşteptare

Aplicaţii numerice pentru generarea de valorile ale variabilelor aleatoare pentru principalele funcţii de repartiţie XI. LUCRARI PRACTICE (daca este cazul) XII. PROIECTE (daca este cazul) XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala) Examen Colocviu Verificare pe


Laborator Proiecte

70% 30% XIV. Bibliografie Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa 1. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economisti, Ed. FRM, ediţia 3, Cap. 8 şi cap 9.

2. Văduva I. - Modele de

1. Gorunescu F., Prodan, A. - Modelare stochastică şi simulare. Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2001

1. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

2. Zeigler B. P., Prahofer H.

229

simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004

Theory of Modeling and Simulation, (Second Edition). Academic Press, New York, 2000

XV. Metode didactice (clasice/moderne) Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic; Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si exercitii practice pe computer; Data Titular disciplina


Semnatura _______________________

230

III. Alte informa ţii

231

1. Spaţiile facultăţii - 4 săli de curs, dintre care 1 amfiteatru - 5 săli de seminar - 5 laboratoare - 1 sală de lectură 2. Parteneriate Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii Spiru Haret are stabilite parteneriate cu importante firme:

- Microsoft România, datorită căruia studenţii participă la programul MSDNAA prin intermediul căruia acces la software Microsoft în scopuri educaţionale şi de cercetare http://www.spiruharet.ro/live/msdnaa.html

- Oracle Academy, prin care s-au format instructori pentru cursuri de Database Design şi Programming cu SQL şi Database Programming cu PL/SQL, iar studenţii au asigurate în laboratoare software furnizat de Oracle

3. Accesul la biblioteca virtuală a universităţii şi la internet

Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică au acces gratuit la Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale Universităţii Spiru Haret.

Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. Studenţii îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi a facultăţii se face clik pe butonul „Trimite ”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor studenţii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual. 4. Burse şi alte forme de sprijin material pentru studenţi

Universitatea Spiru Haret acordă o deosebită atenţie studenţilor săi, atât activităţilor lor profesionale, cât şi a celor extradidactice. În acest sens, Universitatea şi Facultatea de Matematică şi Informatică, încurajează spiritul de competiţie, inclusiv prin acordarea de burse de merit studenţilor din ciclul I - licenţă care obţin o medie anuală mai mare de 9,50 la sesiunile de examene. În acest scop, în cadrul Universităţii există un Regulament pentru acordarea burselor studenţeşti de merit, care se aplică în mod consecvent.

În afară de bursele de merit, Universitatea Spiru Haret practică şi alte forme de sprijin material, precum: o reducere de 30% pentru achiziţionarea manualelor şi materialelor didactice elaborate de cadrele didactice proprii şi tipărite la Editura Fundaţiei România de Mâine, hrană subvenţionată cu 30% la cantinele proprii, cazare în căminele aflate în proprietate, acces gratuit în cluburile studenţeşti şi în Complexul sportiv din Bucureşti, etc. de care, implicit, beneficiază şi studenţii Facultăţii noastre.

232

De asemenea, Facultatea de Matematică şi Informatic ă sprijin ă participarea celor mai buni studenţi la competiţii naţionale şi internaţionale cu asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă.

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematic ă şi ... · Structura administrativ ă 5 6....

Documents

Transcript of Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematic ă şi ... · Structura administrativ ă 5 6....