Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă...

45
Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro ˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝ (art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată) Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA întâlnirii dintre conducerea CSM şi membrii Comisiei unificarea practicii judiciare – cu preşedintele Secţiei civile de la ÎCCJ, reprezentantul PÎCCJ şi preşedinţii secţiilor civile, conflicte de muncă şi asigurări sociale a curţilor de apel pentru discutarea problemelor de practică judiciară neunitară 12 martie 2008 La data de 12 martie 2008 a avut loc la sediul Consiliului Superior al Magistraturii – sala de consiliu, începând cu ora 10.00, întîlnirea de lucru dintre conducerea CSM şi membrii Comisiei unificarea practicii judiciare – cu preşedintele Secţiei civile a ÎCCJ , reprezentantul PÎCCJ şi preşedinţii secţiilor civile, conflicte de muncă şi asigurări sociale de la curţile de apel, întâlnire care a avut drept scop discutarea problemelor de practică judiciară neunitară ivite în trimestrul IV – 2007. La această întâlnire au participat : 1. ANTON PANDREA – judecător – coordonatorul Comisiei unificarea practicii judiciare din cadrul CSM 2. VIRGIL VIOREL ANDREIEŞ – judecător – membru CSM 3. FLORIN COSTINIU– judecător – preşedintele Secţiei Civile ÎCCJ 4. ANTONIA CONSTANTIN - procuror - şef secţie adj. PÎCCJ 5. DIETER SCHLAFEN – consilier – CSM 6. CRISTINEL GROSU – preşedinte secţia civilă – Curtea de Apel Suceava 7. GHEORGHIU NECULAI – preşedinte secţia conflicte de muncă Curtea de Apel Suceava 8. BENONE FUICĂ secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Curtea de Apel Galaţi

Transcript of Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă...

Page 1: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

Nr.6/7884/1154/2008

MINUTA întâlnirii dintre conducerea CSM şi membrii Comisiei unificarea

practicii judiciare – cu preşedintele Secţiei civile de la ÎCCJ, reprezentantul PÎCCJ şi preşedinţii secţiilor civile, conflicte de muncă şi asigurări sociale a curţilor de apel pentru discutarea problemelor de

practică judiciară neunitară 12 martie 2008

La data de 12 martie 2008 a avut loc la sediul Consiliului Superior al Magistraturii – sala de consiliu, începând cu ora 10.00, întîlnirea de lucru dintre conducerea CSM şi membrii Comisiei unificarea practicii judiciare – cu preşedintele Secţiei civile a ÎCCJ , reprezentantul PÎCCJ şi preşedinţii secţiilor civile, conflicte de muncă şi asigurări sociale de la curţile de apel, întâlnire care a avut drept scop discutarea problemelor de practică judiciară neunitară ivite în trimestrul IV – 2007. La această întâlnire au participat : 1. ANTON PANDREA – judecător – coordonatorul Comisiei unificarea practicii judiciare din cadrul CSM 2. VIRGIL VIOREL ANDREIEŞ – judecător – membru CSM 3. FLORIN COSTINIU– judecător – preşedintele Secţiei Civile ÎCCJ 4. ANTONIA CONSTANTIN - procuror - şef secţie adj. PÎCCJ 5. DIETER SCHLAFEN – consilier – CSM 6. CRISTINEL GROSU – preşedinte secţia civilă – Curtea de Apel Suceava 7. GHEORGHIU NECULAI – preşedinte secţia conflicte de muncă – Curtea de Apel Suceava 8. BENONE FUICĂ – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Curtea de Apel Galaţi

Page 2: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

9. SIMONA BACŞIN – preşedinta secţiei civile – Curtea de Apel Galaţi 10.PETRICĂ ARBĂNAŞ – înlocuitor preşedinte secţie – Curtea de Apel Bucureşti 11. DAVID MARIA – preşedinta secţiei civile – Curtea de Apel Ploieşti 12.ŞTEFAN BADEA – preşedinte secţia civilă – Curtea de Apel Piteşti 13. VALERIA STANCIU CORMĂNENCO – preşedinte secţia civilă – Curtea de Apel Iaşi 14. DANIELA PRUTEANU – preşedinta secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale – Curtea de Apel Iaşi 15. MARIAN BUDA – preşedintele secţiei civile – Curtea de Apel Craiova 16. DORINA STOICHIN – preşedinte secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Curtea de Apel Craiova 17. ERICA NISTOR – preşedinta secţiei civile – Curtea de Apel Timişoara 18. VASILICA SANDOVICI – preşedinta secţiei conflicte de muncă – Curtea de Apel Timişoara 19. NICOLETA GRIGORESCU – preşedinte secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Curtea de Apel Braşov 20. DENISA BALDEAN – preşedinte secţia civilă - Curtea de Apel Cluj 21. IOAN LAZĂR – preşedinte secţia civilă – Curtea de Apel Oradea 22. ANCA NEAMŢIU – preşedinta secţiei civile - Curtea de Apel Alba - Iulia 23. MANUELA STOICA – preşedinta secţiei litigii de muncă şi asigurări sociale – Curtea de Apel Alba – Iulia 24. CAMELIA DRĂGHIN – preşedinte secţia civilă – Curtea de Apel Bacău 25. ELENA VIVIANE TIU – judecător secţia civilă – Curtea de Apel Bucureşti 26. SIMONA MUREŞAN – preşedinte secţia civilă – Curtea de Apel Târgu-Mureş 27. VALENTINA TĂTULESCU – preşedinte secţia IV civilă – Curtea de Apel Bucureşti 28. MIHAELA POPEACĂ – preşedinta secţiei civile – Curtea de Apel Constanţa

Page 3: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

29. SELENA ZALMAN – judecător secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Curtea de Apel Constanţa 30. DOINIŢA MIHALCEA – preşedinte secţia a III civilă – Curtea de Apel Bucureşti 31. DIANA ELENA BURLACU – procuror detaşat DAERIP – CSM Şedinţa a fost prezidată de dl. vicepreşedinte Anton Pandrea , care în cuvântul de deschidere a făcut referire la un nou program Phare pe care CSM intenţionează să îl contracteze , în valoare de 800.000 EURO, şi care va avea ca obiectiv unificarea practicii. În continuare, discuţiile s-au purtat pe marginea sintezei întocmite de DLCD în urma analizării materialelor transmise din teritoriu care au cuprins problemele de practică judiciară neunitară apărute în trimestrul IV – 2007, după cum urmează :

1. Procedura de soluţionare a cererilor de recuzare a executorilor judecătoreşti În legătură cu această problemă de drept, au fost exprimate două opinii:

a) Într-o primă opinie, s-a apreciat că cererile de recuzare a executorilor judecătoreşti se soluţionează conform art.31 Cod procedură civilă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, instanţa ascultând pe executorul judecătoresc recuzat – aplicându-se deci prin analogie prevederile art.31 alin.1 Cod procedură civilă.

În consecinţă, s-a apreciat că nu este admisibilă luarea interogatoriului executorului ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare - aplicându-se pentru identitate de raţiune prevederile art.31 alin.2 Cod procedură civilă.

În ceea ce priveşte situaţiile în care executorii pot fi recuzaţi, aceste sunt cele prevăzute de art.10 din Legea nr. 188/2000.

b) În a doua opinie, s-a susţinut că procedura de soluţionare este cea

Page 4: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

prevăzută de normele de drept comun pentru judecata în fond, cuprinse în art.121 şi 85 Cod procedură civilă - care stabilesc că judecarea pricinilor se face în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

În argumentarea acestei opinii a fost invocat faptul că textul art.10 din Legea nr. 188/2000 nu cuprinde nici o dispoziţie cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare a executorilor judecătoreşti, singura normă de trimitere la Codul de procedură civilă fiind cea din alineatul 1, unde sunt enumerate situaţiile în care trebuie să se afle executorii judecătoreşti pentru a fi recuzaţi, respectiv cele prevăzute la anumite puncte din cuprinsul art.27.

Art.721 Cod procedură civilă stabileşte că norma generală în materia procedurii civile este Codul de procedură civilă, ale cărei dispoziţii se aplică şi în materiile prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii potrivnice. Aşadar, norma specială de trimitere din art.10 al Legii nr. 188/2000 se completează cu norma generală, care este procedura de drept comun.

Mai mult, Codul de procedură civilă enumeră limitativ în art.36 persoanele cărora li se aplică dispoziţiile procedurale referitoare la judecarea cererilor de recuzare împotriva judecătorilor.

În urma discuţiilor purtate s-a adoptat, ca majoritar, primul punct de vedere, considerându-se că sunt incidente dispoz. art. 31/Cpc.

2. Modul de interpretare a dispoziţiilor art.2821 teza a II-a

C.pr.civ. Curtea de Apel Timişoara a identificat o posibilă interpretare

neunitară a normei în discuţie, potrivit căreia - „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii, precum şi în alte cazuri

Page 5: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

prevăzute de lege.” Modul în care a fost şi este interpretat acest text de lege lasă să se înţeleagă că toate acţiunile civile patrimoniale, evaluabile în bani, al căror obiect material are o valoare de până la 1 miliard de lei vechi, se judecă doar în două grade de jurisdicţie, respectiv în fond la judecătorii şi cu recurs la tribunale. Curtea apreciază însă că această interpretare comportă o nuanţare obligatorie, în sensul că nu toate aceste tipuri de acţiuni se judecă în doar două grade de jurisdicţie, iar argumentul îl constituie prevederile art. 51 din Legea nr. 7/1996 republicată, privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, care dispune ca - “Înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti definitive şi irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declaraţii date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentaţii cadastrale, iar prevederile din articolul 50 se vor aplica în mod corespunzător”.

Or, dispoziţiile art.50 statuează imperativ şi derogatoriu de la dreptul comun - care în acest caz este reprezentat de Codul de procedură civilă – în sensul că: “Încheierea de carte funciară se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare, iar hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată cu apel.” Prin urmare, potrivit Legii 7/1996-republicată, atât plângerile împotriva încheierilor de carte funciară, cât şi toate celelalte acţiuni vizând rectificarea cărţilor funciare beneficiază în mod obligatoriu şi de calea de

Page 6: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

atac a apelului. Cu alte cuvinte, acest text, care reprezintă o normă specială în raport cu dispoziţiile generale ale Codului de procedură civilă (în speţă, art. 2821 C.pr.civ.) prevede că toate acţiunile civile cu caracter patrimonial în materie imobiliară şi care presupun rectificarea cărţii funciare beneficiază de trei grade de jurisdicţie, indiferent de valoarea imobilului (obiect material). În consecinţă, se apreciază că în cazurile în care suntem în prezenţa unor acţiuni civile prin care se urmăreşte un interes patrimonial cu privire la imobile – acţiune în revendicare, acţiune în anularea unui contract privind un imobil, acţiune în constatarea nulităţii absolute a unui contract privind un imobil, etc, şi care presupun în mod obligatoriu şi un capăt de cerere privind rectificarea cărţii funciare, ca etapă în restabilirea situaţiei anterioare în cartea funciară - devin aplicabile disp.art.50 rap.la art.51 din Legea nr. 7/1996 republicată, care vor înlocui în mod corespunzător disp.art. 2821 C.pr.civ., chiar şi în ipoteza în care valoarea imobilului (obiectul material) ar avea o valoare mai mică de 1 miliard de lei vechi, astfel ca toate acţiunile de acest tip să beneficieze de trei grade de jurisdicţie. În această materie, există promovat la ÎCCJ un recurs în interesul legii, aflat pe rol, cu termen de judecată la data de 01.05.2008. Discuţia pe acest subiect va fi reluată la următoarea întâlnire, în luna iunie, după ce se va pronunţa ÎCCJ. 3. Recalificarea căii de atac. Acte procedurale.

În legătură cu această problemă de drept, s-a arătat că, în raport de dispoziţiile art.99 alin.3 din Hotărârea C.S.M. nr.387/2005, recalificarea căii de atac se realizează de către completul de judecată în compunerea prevăzută de lege pentru calea de atac cu care a fost învestită prin cererea prin care aceasta a fost declarată, urmând ca, în ipoteza recalificării, completul să fie întregit cu un judecător din lista de permanenţă, dacă apelul a fost recalificat în recurs, respectiv să fie format din primii doi judecători ai completului de recurs, în ipoteza în care recursul a fost recalificat ca fiind apel.

Ca atare, urmează a se proceda la întocmirea a două acte procedurale

Page 7: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

diferite, chiar dacă vor fi consemnate prin aceeaşi încheiere (acolo unde este cazul) sau prin încheiere şi hotărâre, dacă ulterior recalificării, la acelaşi termen de judecată, are loc şi soluţionarea cauzei. Astfel, recalificarea căii de atac va fi consemnată într-o încheiere semnată de membrii completului care au decis cu privire la această chestiune, în timp ce aspectele procedurale ulterioare vor fi redactate într-o încheiere sau hotărâre, după caz, semnată de membrii completului în compunerea reglementată de lege pentru calea de atac stabilită în urma recalificării. Actele procedurale sus-menţionate vor fi pronunţate în acelaşi dosar, considerându-se excesiv de formalist ca dosarul iniţial să fie scos de pe rol pentru a fi reînregistrat ca apel sau recurs, în funcţie de rezultatul calificării. În plus, s-ar pierde cel puţin un termen de judecată pentru a se proceda la reînregistrare, ceea ce ar reprezenta o chestiune cel puţin inutilă, în condiţiile în care rezolvarea cu celeritate a litigiilor reprezintă o cerinţă a unei bune administrări a justiţiei. Este necesar însă a se rezolva anumite aspecte legate de evidenţele statistice, în prezent, nefiind posibilă finalizarea unui dosar înregistrat ca recurs (sau apel) cu o decizie pronunţată de o instanţă de apel, respectiv recurs. Problema supusă dezbaterii a fost dezbătută şi tranşată la întâlnirea din trimestrul III – 2007. 4. Admisibilitatea recursului împotriva unei decizii pronunţate în recurs

În practică s-au conturat două opinii: a) Într-o primă opinie – minoritară - s-a considerat că declararea

recursului împotriva unei decizii pronunţate de către o instanţă de recurs este inadmisibilă, chiar dacă instanţa respectivă a calificat în mod greşit calea de atac cu care a fost învestită, potrivit legii, hotărârea fondului fiind susceptibilă de apel, iar nu de recurs.

S-a considerat că aprecierea realizată de către o instanţă de recurs asupra naturii căii de atac cu care a fost învestită, chiar greşită fiind, nu mai poate fi rediscutată în faţa unei instanţe superioare, în raport de caracterul

Page 8: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

irevocabil al deciziei pronunţate şi de puterea lucrului judecat de care aceasta se bucură, caracter care include şi toate celelalte aspecte dezbătute în procesul respectiv.

S-a arătat că, şi în ipoteza în care soluţia instanţei de recurs este greşită pe alte aspecte decât cele legate de calificare, împotriva acelei decizii civile nu este deschisă calea de atac a recursului.

S-au invocat şi dispoziţiile art.377 alin.2 pct.4 şi art.299 alin.1 Cod procedură civilă, în raport cu care hotărârea instanţei de recurs este irevocabilă şi nu poate fi atacată cu recurs, posibila greşeală a calificării căii de atac din apel în recurs fiind asumată de către instanţa care a soluţionat cauza în complet de recurs, conştientă fiind că hotărârea sa este irevocabilă.

Pentru a se aprecia dacă o cale de atac este sau nu admisibilă, nu trebuie cercetat fondul căii de atac; or, analizarea motivelor de recurs privind greşita calificare a căii de atac presupune tocmai cercetarea fondului recursului, iar nu a admisibilităţii lui.

În această opinie, s-a menţionat că nu reprezintă un argument în sensul opiniei contrare, nici că ar fi dată de lege calea de atac, respectiv apelul, şi astfel, instanţa nu ar putea stabili o altă cale de atac, cea a recursului, având în vedere că, la stabilirea căii de atac, instanţa interpretează legea, iar norma referitoare la calea de atac nu este deasupra celorlalte, pentru a beneficia de un tratament diferit, în sensul posibilităţii atacării cu recurs a unei hotărâri irevocabile. În ipoteza unei asemenea opţiuni din partea legiuitorului, aceasta ar fi trebuit să se materializeze într-o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun.

Un argument suplimentar în fundamentarea opiniei în discuţie se referă la ipoteza competenţei de ordine publică, care nu mai poate fi cercetată, chiar în cazul rezolvării greşite, pe calea contestaţiei în anulare, dacă problema respectivă a fost dezbătută de instanţa de recurs (a de vedea dispoziţiile art.317 alin.1 Cod procedură civilă). Cu atât mai mult, nu poate fi admisibil un recurs la recurs pe considerentul că determinarea greşită a căii de atac a atras consecinţa soluţionării acesteia de către o instanţă necompetentă (în cazul greşitei calificări a căii de atac din apel în recurs, competenţa soluţionării recursului ar fi revenit instanţei superioare, învestite

Page 9: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

cu recursul la recurs), din moment ce această eroare în materia competenţei nu poate fi înlăturată nici prin exercitarea contestaţiei în anulare, dacă a format obiect de judecată în faţa instanţei de recurs. Hotărârile irevocabile se bucură de putere de lucru judecat, prezumându-se că exprimă adevărul, indiferent de ierarhia instanţei care a pronunţat hotărârea în recurs. Asemenea hotărâri nu mai pot fi îndreptate decât prin intermediul căilor extraordinare de atac, în cazurile prevăzute de lege.

În consecinţă, hotărârea instanţei de recurs - chiar greşită în ceea ce priveşte calificarea căii de atac şi stabilirea competenţei de judecată a acesteia în favoarea instanţei respective - este irevocabilă şi nesusceptibilă de recurs.

b) În opinia majoritară, s-a susţinut admisibilitatea exercitării recursului împotriva unei decizii pronunţate în recurs, dacă aceasta din urmă este rezultatul unei greşite calificări a căii de atac, deoarece calea de atac respectivă este dată de lege.

Calificarea greşită nu poate priva partea de o cale de atac prevăzută de lege. A considera altfel, ar însemna lipsirea părţii de un grad de jurisdicţie, iar calificarea dată de instanţă să nu poată fi supusă controlului judecătoresc în condiţiile art.282 Cod procedură civilă, ceea ce nu este de admis.

Un argument în plus în acest sens îl constituie şi faptul că opinia contrară ar conduce la o discriminare pentru partea care nu beneficiază de gradele de jurisdicţie prevăzute de lege, în timp ce alte părţi - care au beneficiat de o calificare corectă a căilor de atac declarate pentru litigii asemănătoare din perspectiva regimului juridic al căilor de atac - au la dispoziţie ambele căi de atac.

Nu în ultimul rând ar însemna încălcarea dreptului la un proces echitabil, astfel cum este reglementat de art. 6 din C.E.D.O.

Problema supusă dezbaterii a fost discutată la întâlnirea din trimestrul III – 2007.

5. Necesitatea comunicării din oficiu a întâmpinării. Caracterul

normei care prevede sancţiunea nedepunerii în termen a acestui act procedural.

Page 10: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

I. În legătură cu primul aspect, s-au formulat mai multe opinii: a) Opinia majoritară a fost în sensul că nu se impune comunicarea din

oficiu a întâmpinării. Astfel, nu există nicio dispoziţie legală în acest sens, iar soluţionarea

cu celeritate a litigiilor - garanţie a unui proces echitabil din perspectiva Convenţiei Europene a Drepturilor Omului - explică actuala concepţie a legiuitorului Codului de procedură civilă, care nu a prevăzut comunicarea actului procedural respectiv, rezultând că reclamantul este cel obligat la efectuarea demersurilor necesare pentru luarea la cunoştinţă a apărărilor prezentate în întâmpinare.

Aşadar, este necesar ca reclamantul să solicite înmânarea actului procedural în discuţie, prezentându-se în acest sens la serviciul instanţei competent să elibereze din dosar documentul menţionat, neputând obţine amânarea cauzei pentru cunoaşterea actului, dacă a fost depus în termenul legal (cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen de judecată) şi partea nu s-a interesat să obţină întâmpinarea, prin eforturi proprii şi în timp util.

S-a argumentat şi că întâmpinarea ar reprezenta un act cu o poziţie inferioară cererii de chemare în judecată (aceasta din urmă fiind un act procedural care se comunică din oficiu – conform art. 1141 alin.2 Cod procedură civilă), deoarece nu conţine pretenţii împotriva părţii adverse, ci simple apărări.

De asemenea, dacă întâmpinarea conţine excepţii de ordine publică, acestea vor fi oricum soluţionate, deoarece nu implică respectarea unui termen determinat pentru invocarea lor, putând fi oricând ridicate pe parcursul procesului. b) Într-o altă opinie - în care s-a precizat aceeaşi poziţie în sensul că întâmpinarea nu se comunică din oficiu - s-a precizat totuşi că, la cererea reclamantului (apelantului, recurentului, ş.a), se poate acorda un termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul actului, instanţa apreciind asupra temeiniciei cererii de amânare în condiţiile art.96 Cod procedură civilă. c) În opinia minoritară, s-a arătat că întâmpinarea trebuie comunicată din oficiu de către instanţă, deoarece este un act scris, cu o valoare juridică

Page 11: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

egală cu cea a cererii de chemare în judecată, din perspectiva importanţei sale (poate contracara susţinerile din acţiune - conducând la respingerea pretenţiilor reclamantului - sau le poate confirma).

Ca atare, ca şi cererea de chemare în judecată, trebuie comunicată către partea adversă, pentru a i se asigura acesteia din urmă acelaşi tratament procesual cu cel aplicat pârâtului, chiar dacă nu este o dispoziţie expresă în acelaşi sens. Şi din perspectiva C.E.D.O., garanţia unui proces echitabil implică acelaşi regim pentru actele scrise, deci comunicarea tuturor, în cazul în care pentru o categorie dintre ele (cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională), legea prevede comunicarea prin intermediul instanţei.

II. În ceea ce priveşte sancţiunea nedepunerii întâmpinării în termenul legal, opinia unanimă este în sensul că aceasta este decăderea din dreptul de a mai formula excepţii relative sau probe, fiind aplicabile dispoziţiile cu caracter general ale art.103 alin.1 Cod procedură civilă. Opiniile au fost divizate în legătură cu caracterul normei respective, cu consecinţe diferite referitor la cine şi până la ce moment procesual poate fi invocată această sancţiune. a) Într-o primă opinie s-a menţionat că decăderea este reglementată prin norme imperative, fiind o sancţiune foarte puternică, care nu mai permite părţii care nu s-a conformat termenului legal pentru înregistrarea actului procedural să invoce excepţii relative sau să propună probe, decât în cazurile de excepţie (parte neasistată de avocat, art.138 Cod procedură civilă). Ca atare, decăderea poate fi invocată şi de către instanţă, în cazul nedepunerii întâmpinării în termenul legal şi în orice moment al judecăţii.

b) Un alt punct de vedere a fost exprimat în sensul că sancţiunea este prevăzută printr-o normă cu caracter dispozitiv, în funcţie de interesul privat al părţii în favoarea căreia a fost reglementat termenul de depunere a întâmpinării.

Dispoziţiile art.103 alin.1 Cod procedură civilă - care reglementează generic sancţiunea decăderii în cazul neîndeplinirii în termen a unui act procedural - au caracter dispozitiv sau imperativ, în raport cu interesul privat sau public apărat prin edictarea normei care prevede acel termen.

Page 12: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

În cazul analizat, reclamantul este beneficiarul dispoziţiei prin care se stabileşte momentul până la care poate fi depusă întâmpinarea, deoarece apărările adversarului vizează respingerea pretenţiilor celui care a sesizat instanţa cu cererea de chemare în judecată; în consecinţă doar reclamantul este în măsură şi are interesul de a invoca sancţiunea decăderii în cazul nerespectării termenului de depunere a întâmpinării.

În mod simetric, dacă se interpretează că reclamantul poate înregistra cu depăşirea termenului prevăzut de lege (art.132 alin.1 Cod procedură civilă) o modificare de acţiune, fără să suporte vreo sancţiune în cazul în care pârâtul nu o invocă şi nu se opune la primirea cererii, trebuie să se considere că şi acesta din urmă beneficiază de acelaşi tratament, în sensul că vor fi discutate apărările sale şi probele propuse printr-o întâmpinare tardivă, dacă reclamantul nu se opune.

Problema a fost dezbătută şi tranşată la întâlnirea din trimestrul III – 2007.

6. Soluţia adoptată în cazul în care, în calea de atac a apelului, se

reţine că prima instanţă a judecat pe fond, dar a încălcat principiul contradictorialităţii şi cel al garantării dreptului la apărare

În practică s-au dat două rezolvări diferite acestei probleme, în sensul

că în acest caz se impune: a) desfiinţarea cu trimitere spre rejudecare în baza art. 297 alin. 1

Cod procedură civilă, pentru ca judecata pe fond să se realizeze în condiţiile respectării dreptului la apărare şi contradictorialităţii, cu posibilitatea pentru părţi de a discuta elementele de fapt şi de drept ale cererii, pentru a nu le răpi acestora un grad de jurisdicţie.

b) anularea în tot sau în parte a procedurii urmate şi hotărârii pronunţate, cu reţinerea procesului spre judecare, sentinţa fiind afectată de o cauză de nulitate (relativă, neprevăzută expres de lege, neregularitatea săvârşită atragând anularea şi reluarea judecăţii de la actul anulat), fiind incidente, în acest caz, disp. art. 297 alin 2 teza II Cod procedură civilă.

Un argument în plus îl constituie faptul că instanţa de apel este

Page 13: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

instanţă superioară de fond, astfel că părţilor nu le este răpit un grad de jurisdicţie, iar hotărârea pronunţată este una intermediară, ce poate fi atacată cu recurs odată cu decizia pronunţată asupra fondului.

În urma discuţiilor purtate s-a adoptat primul punct de vedere , ca fiind opinia majoritară.

7. Admisibilitatea actiunii in evacuare, atunci când paratul nu

opune un titlu de proprietate

a) Intr-o opinie, s-a arătat ca actiunea in evacuare este admisibila doar atunci când raporturile juridice dintre parti izvorăsc din contracte de locatiune, in toate celelalte cazuri actiunea in evacuare fiind inadmisibilă, partea având la îndemana o actiune reala pentru apararea dreptului său de proprietate, respectiv actiunea in revendicare.

b) Intr-o alta opinie, se considera ca partea (proprietar al bunului imobil) are la indemână actiunea in evacuare impotriva celui care detine bunul fara vreun titlu. In lipsa acestui titlu este admisibila actiunea in evacuare si nu este absolut necesara recurgerea la actiunea in revendicare. In conturarea acestei opinii s-a plecat de la premisa ca protectia dreptului de proprietate, drept absolut, trebuie permisa pe mai multe cai, a caror alegere trebuie lasata la latitudinea proprietarului. Pentru aceste considerente, nu trebuie impus proprietarului sa utilizeze calea cea mai costisitoare si anevoioasa. S-a considerat ca actiunea in evacuare este o actiune posesorie care tinde numai la dobandirea posesiei materiale a bunului si nu se urmareste, in cazul lipsei totale a titlului pârâtului, stabilirea existentei dreptului de proprietate al reclamantului ca in cazul actiunii in revendicare, de vreme ce paratul nu a exhibat un titlu prin care sa conteste calitatea de proprietar a reclamantului. In adoptarea acestei opinii s-a tinut seama si de argumentele exprimate in literatura de specialitate, potrivit cu care ne aflam in fata unei veritabile actiuni in revendicare doar atunci cand partile implicate prezinta cate un titlu, imprejurare fata de care se procedeaza la compararea acestora,

Page 14: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

dându-se eficienta dupa distinctiile cunoscute (preferabilitate, transcriere, posesie etc). Dezbaterile care au avut loc pe această temă nu au condus la adoptarea unui punct de vedere unitar, hotărându-se promovarea unui recurs în interesul legii în această materie, pentru unificarea practicii. În acest sens, minuta va fi înaintată PÎCCJ, pentru promovarea recursului. 8. Competenta sectiilor tribunalului in solutionarea cauzelor avand ca obiect contestatii la executare, aflate in stadiul recursului, atunci cand titlul executoriu a fost emis in procedura prevazuta de catre Codul de procedura fiscala

a) Astfel, într-o opinie s-a exprimat părerea ca astfel de cauze trebuie solutionate de catre sectia civila a tribunalului, intrucat sunt aplicabile dispozitiile de drept comun in materie de executare – dispozitii la care face trimitere chiar Codul de procedura fiscala. b) In opinia contrară s-a sustinut ca sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal are in competenţă solutionarea unor astfel de cauze, de vreme ce titlul contestat este emis in procedura mentionata, prevederile referitoare la dreptul comun in materie privind doar procedura ce trebuie urmată, nu si competenta functionala a instantei. A doua opinie formulată în material a fost cea îmbrăţişată de participanţii la discuţii, în acest sens fiind invocată şi Decizia 15/2007 a ÎCCJ. 9. Admisibilitatea actiunii intemeiate pe dispozitiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, actiuni formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001 a) Intr-o opinie, s-a apreciat ca reclamantul are deschisa calea actiunii in revendicare si dupa aparitia Legii nr.10/2001- care nu eliminat accesul la

Page 15: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

justitie al celor ce doresc sa se prevaleze de dreptul comun, ci a perfectat sistemul masurilor reparatorii. In aceasta opinie, aprecierea ca inadmisibila a unei astfel de actiuni conduce la incalcarea prevederilor art.6 si art.13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului. b) Intr-o alta opinie, s-a apreciat ca dupa aparitia Legii nr.10/2001 actiunea in revendicare nu se mai poate fonda pe prevederile art.480 C.civ., titularul unui drept neputând avea la dispozitie, pe fundamentul aceleiasi cauze juridice, doua sau mai multe cai procesuale pentru valorificarea aceluiasi drept in raport cu aceeasi persoana. Nu se incalca dreptul la un proces echitabil, de vreme ce insasi Curtea Europeana a statuat ca ,,dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut”, precum si ca ,,exista posibilitatea limitarilor implicit admise, chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept”. În această materie, PÎCCJ a promovat un recurs în interesul legii, aflat pe rolul ÎCCJ. 10. Posibilitatea constatării dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii in patrimoniul unui defunct - persoană decedată la data introducerii actiunii formulate de catre mostenitorii acestuia, care nu indeplinesc ei înşisi conditiile pentru a uzucapa. a) Intr-o opinie s-a sustinut ca uzucapinea poate fi invocata in patrimoniul defunctului, pe cale principala sau pe cale de exceptie, si de catre mostenitorii acestuia, chiar in ipoteza in care beneficiarul acestui drept a decedat cu mult inainte de data sesizarii instantei.

b) Intr-o alta părere, se sustine ca acest drept nu poate fi constatat in patrimoniul defunctului, conditiile uzucapiunii urmad a fi analizate si indeplinite la data introducerii actiunii, in persoana reclamantului, precum si a autorului său (in cazul invocarii jonctiunii posesiilor).

O practica contrara ar putea conduce la insecuritatea raporturilor juridice, de vreme ce s-ar putea constata, spre exemplu, ca defunctul a dobândit in urma cu 10 ani dreptul de proprietate prin uzucapiune, iar de la momentul indeplinirii conditiilor si pana la momentul sesizarii instantei au

Page 16: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

fost incheiate, de catre adevaratul proprietar, acte de transmitere a bunului. Problema supusă dezbaterii va fi rediscutată la întâlnirea care va avea

loc în cursul lunii iunie 2008.

11. Problema prescripţiei pentru cheltuieli de înmormântare cerute în cadrul partajului.

Într-o primă opinie, s-a considerat că acţiunea este imprescriptibilă, pentru că este o cerere care se soluţionează cu ocazia lichidării stării de indiviziune, iar acţiunea pentru ieşirea din indiviziune este imprescriptibilă. În cealaltă opinie, s-a reţinut că are caracterul unei acţiuni personale, dreptul pretins este un drept de creanţă pe care îl are moştenitorul care a efectuat cheltuieli şi acţiunea este prescriptibilă în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii, dar atâta vreme cât reclamantul are posesia bunurilor din masa succesorală operează o întrerupere a cursului prescripţiei. Reprezentantul PÎCCJ a precizat că se află în lucru un recurs în interesul legii în această materie, care urmează a fi promovat.

12. Problema calităţii de moştenitor pentru persoanele care au renunţat expres la succesiune anterior apariţiei legilor fondului funciar, dar au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi au obţinut titlu. Acţiune de partaj succesoral.

Într-o primă opinie, se apreciază că, având în vedere şi decizia

XI/2007 a ÎCCJ, (decizie dată în interesul legii), persoanele care au renunţat expres la moştenire sunt considerate străine de moştenire şi nu pot beneficia de disp.art.13 din Legea nr.18/1991.

Într-o altă opinie, se apreciază că, dacă anterior apariţiei deciziei mai sus arătate s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, s-a emis titlul de proprietate şi s-a recunoscut calitatea de moştenitor, cei în cauză nu pot fi înlăturaţi de la succesiune în cadrul unei acţiuni de ieşire din indiviziune.

Page 17: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

Discuţiile purtate au condus la adoptarea celei de a doua opinii ca fiind cea majoritară , aceasta urmând a fi însuşită de toţi participanţii la discuţii.

13. Modul de calcul al taxelor de timbru, în cazul pronunţării unor hotărâri care ţin loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile . Potrivit dispoziţiilor art.31 din Legea nr.146/1997 cu modificările ulterioare, cererile introduse la instanţele judecătoreşti, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează corespunzător taxei de timbru pentru autenticitatea actului, prevăzută la cap.I pct.1 din anexa la OG nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, aprobată şi modificată prin Legea nr.122/1988, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate însă cu art.VI din Legea nr.343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2007 se abrogă dispoziţiile OG nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată. În acest context legal, la nivelul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Galaţi au existat puncte de vedere diferite privind aplicarea art.31 din Legea nr.146/1997. a) Într-o primă opinie, s-a apreciat că atunci când se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de înstrăinare, cererea se taxează conform prevederilor art.6 alin.1 lit.a din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997. b) În altă opinie, se apreciază că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.771 pct.6 din Codul Fiscal - care prevăd că, în situaţiile în care dreptul de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească, impozitul se va calcula şi încasa la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii – astfel încât se consideră că în locul taxei judiciare de timbru se va plăti impozitul

Page 18: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

prevăzut de art.771 pct.6 din Codul Fiscal. Concluzia desprinsă în urma discuţiilor a fost în sensul că de fiecare dată când se solicită pronunţarea unei hotărări judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de înstrăinare, cererea se taxează, acesta fiind şi punctul de vedere majoritar al participanţilor la discuţii.

14. Imobil înstrăinat sub imperiul Legii 58/1974. Trecerea terenului aferent casei de locuit în proprietatea statului, conform art.30 din Legea nr. 58/1974. Exproprierea construcţiei de la cumpărător şi demolarea acesteia. Persoana îndreptăţită la restituirea în natură sau măsuri reparatorii pentru teren, în baza Legii 10/2001.

a) Într-o primă opinie, se consideră că vânzătorul este persoana

îndreptăţită la restituirea în natură sau măsuri reparatorii pentru teren. În susţinerea acestei opinii, se argumentează că art.1.4 lit.c din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001 (aprobate prin H.G. 250/2007) reglementează expres ipoteza în care, ulterior înstrăinării, construcţia a fost preluată şi apoi demolată, iar cumpărătorul nu mai poate obţine titlul de proprietate pentru terenul aferent în baza Legii 18/1991. Se specifică în această situaţie că regimul juridic al acestui teren rămâne sub incidenţa Legii 10/2001, în favoarea persoanei îndreptăţite – proprietar al terenului la data trecerii în proprietatea statului.

Or, potrivit art.30 şi 31 din Legea nr. 58/1974, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, terenul aferent a trecut în proprietatea statului de la vânzător, iar cumpărătorul nu a dobândit decât un drept de folosinţă.

b) Într-o altă opinie, se consideră că cel care beneficiază de măsurile prevăzute de Legea nr. 10/2001 este cumpărătorul. În argumentarea acestui punct de vedere se are în vedere că voinţa reală a părţilor la încheierea actului de vânzare-cumpărare a fost în sensul transmiterii dreptului de proprietate asupra construcţiei şi terenului aferent casei de locuit, astfel încât aceştia sunt realii proprietari ai terenului la data trecerii în proprietatea statului, în sensul art.1.4 lit.c din H.G. nr. 250/2007.

Page 19: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

Discuţiile purtate în această materie au concluzionat că se impune promovarea unui recurs în interesul legii.

15. Comunicarea actelor de procedură prin afişare de către

factorul poştal. Legalitate.

Potrivit art. 86 alin. 1 Cod procedură civilă, „comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acestuia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul. ” Observăm că, spre deosebire de conţinutul art. 86 anterior modificării prin O.U.G. nr. 138/2000, pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă (aprobată prin Legea nr. 219/2005), actuala reglementare califică pentru comunicarea actelor de procedură, ca regulă generală, doar agenţii procedurali ori alţi salariaţi ai instanţei emitente ( deci numai persoane aflate în raporturi de muncă cu instanţa ) ori cea în circumscripţia căreia trebuie transmis actul. Pe cale de excepţie, potrivit art. 86 alin.(3) „ în cazul în care comunicarea potrivit alin.(1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia ”. În această manieră de reglementar, Codul de procedură civilă oferă următoarele patru posibilităţi de comunicare a actelor procedurale: prin intermediul agenţilor procedurali ori altor salariaţi ai instanţei emitente, ori prin intermediul agenţilor procedurali ori altor salariaţi ai instanţei în circumscripţia căreia trebuie transmis actul, şi, pe cale de excepţie, prin poştă, şi anume, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Curtea Constituţională, în considerentele deciziei nr. 346/2004 a apreciat că prevederile art. 86 alin.(3) Cod procedură civilă îşi găsesc aplicarea atunci când nu este posibilă comunicarea actelor prin înmânarea

Page 20: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

lor către destinatar, întrucât la domiciliul titularului comunicării nu este nimeni, ceea ce impune şi legitimează utilizarea procedurii de comunicare prevăzute cu titlu de excepţie, prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire. Însă, în lipsa unei definiţii a „imposibilităţii” la care face trimitere art. 86 alin.(3), această noţiune ar putea fi circumscrisă diverselor situaţii ( de exemplu instanţa nu are angajaţi agenţi procedurali, iar ceilalţi angajaţi nu au ca atribuţii şi comunicarea actelor de procedură, etc. ). În fapt, practica dovedeşte că în cele mai multe cazuri comunicarea actelor de procedură nu are loc prin agenţi procedurali ori alţi salariaţi ai instanţei, motivaţia fiind diversă. Modalitatea cel mai des utilizată de instanţele judecătoreşti pentru comunicarea actelor de procedură este prin intermediul Poştei Române, transformându-se astfel regula în excepţie şi, invers, excepţia în regulă. a) Într-o primă opinie, se consideră că procedura de comunicare a actelor procedurale, atunci când comunicarea se realizează de către factorul poştal prin afişarea actului, excede dispoziţiilor legale. Astfel, dacă alin.(1) al art. 86 face trimitere la „ agenţii procedurali ori alţi salariaţi ai instanţei ” ( factorul poştal nu este nici agent procedural şi nici alt salariat al instanţei ), alin.3 al aceluiaşi articol are în vedere o modalitate concretă de comunicare prin poştă (scrisoarea recomandată cu dovadă de primire) ori una generală (orice mijloc ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia ). Procesul-verbal de afişare întocmit de factorul poştal nu poate fi asimilat tezei I din alin.(3) al art. 86 Cod procedură civilă, întrucât se face trimitere la „ scrisoare recomandată ” şi „ dovada de primire ”, or acest proces-verbal de afişare în nici un caz nu face „dovada de primire”, constatând, aşa cum o arată titulatura, doar afişarea actului, o eventuală dovadă de primire putând fi eliberată doar de destinatarul comunicării. Mai mult, este de observat că atunci când legiuitorul a dorit ca doar „ scrisoarea recomandată ”, fără dovadă de primire, să facă dovada îndeplinirii procedurii de comunicare, a prevăzut aceasta în mod expres (

Page 21: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

art.114 alin.4 cod procedură civilă). De asemenea comunicarea prin afişare de către factorul poştal nu răspunde nici exigenţelor tezei ultime din alin.(3) al art. 86 Cod procedură civilă ( mijloc ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia), întrucât procesul-verbal de afişare certifică doar „ transmiterea actului ”, în nici un caz neputând confirma „ primirea acestuia ”. Este, astfel, de observat că efectuarea procedurii de comunicare a cererilor şi actelor de procedură, prin poştă, în cazul în care actele şi cererile nu sunt înmânate titularului comunicării, tinde să aducă atingere, prin incertitudinea legalităţii procedurii, dreptului la judecarea cauzei în mod echitabil, prin încălcarea dreptului la apărare şi a principiului egalităţii armelor. În concluzie, conform dispoziţiilor procedurale, comunicarea oricărui act procedural ( cerere de chemare în judecată, cerere reconvenţională, întâmpinare, citaţii, expertize, încheieri, hotărâri judecătoreşti, etc ) prin afişare de către factorul poştal, care nu este nici agent procedural şi nici alt salariat al instanţei, este nelegală. b) Într-o altă opinie, se consideră că art.86 alin.1 Cod pr.civilă trebuie interpretat unitar, fără a face distincţie între comunicarea actelor procedurale prin înmânarea acestora ori prin afişare de către agenţii procedurali ori prin intermediul poştei, fiind inadmisibil a aprecia că, în timp ce agenţii procedurali au abilitatea de a afişa actele, factorul poştal poate comunica actul doar sub confirmarea primirii de către destinatar. S-a ajuns la concluzia că punctul de vedere exprimat de cea de a doua opinie este cel corect şi că instanţele procedează în acest mod.

16. Interpretarea dispoziţiilor art. 86 din OUG nr.51/1998. Scutirea AVAS de la plata tarifului perceput de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Potrivit art.86 din OUG nr.51/1998 „ cererile formulate de AVAS şi orice alte acte procedurale efectuate de şi pentru aceasta în orice fel de cauze sunt scutite de taxa de timbru, timbru judiciar şi orice altă taxă”.

Page 22: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

a) Într-o primă opinie, s-a considerat că cererea adresată OJCPI Botoşani, de radiere a unei ipoteci înscrise în Registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni, nu poate fi asimilată cu noţiunea de „cerere sau orice act procedural efectuat într-o cauză”, fiind în mod evident o cerere cu caracter necontencios, fără mijlocirea instanţei de judecată. Fiind vorba despre o normă cu caracter special, dispoziţiile legale arătate mai sus sunt de strictă interpretare, conform doctrinei şi practicii judiciare. Dispoziţiile art.52 alin.2 din OUG nr.51/98 nu sunt nici ele aplicabile în cauză, întrucât scutirea de orice taxe sau tarife vizează cererile de informare şi nu efectuarea de servicii, cum este cazul în prezenta speţă, în care se solicită efectuarea unei operaţiuni în Registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni. Scutirile pe care legiuitorul a înţeles să le acorde AVAS, în aprecierea importanţei atribuţiilor acestei instituţii, au fost în mod expres şi limitativ prevăzute în actul normativ arătat mai sus, instanţele judecătoreşti neavând posibilitatea de a extinde sfera facilităţilor astfel acordate. b) Într-o a doua opinie, s-a considerat că interpretarea în sensul că acest text face referire concretă la cererile adresate exclusiv instanţelor judecătoreşti nu are niciun temei. Astfel, dispoziţiile art. 86 din O.U.G. 51/1998 scutesc de „ orice taxă ” cererile formulate de A.V.A.S. „în orice fel de cauze”. Nici interpretarea gramaticală şi nici cea teleologică - care ţine de raţiunea înfiinţării A.V.A.S. ca instituţie de stat care are ca scop, printre altele, recuperarea creanţelor preluate la stat, fiind deci o instituţie de interes general - nu justifică raţiunea îmbrăţişată de instanţa de apel. Or, este evident că cererea în discuţie adresată de A.V.A.S. este circumscrisă noţiunii de „orice fel de cauze”, iar tariful impus de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Botoşani se încadrează la categoria „ alte taxe ” în sensul art. 86 din O.U.G. 51/1998. Trimiterea la decizia Curţii Constituţionale nr. 578/ 2005 este lipsită de relevanţă, atâta timp cât respectiva decizie a analizat constituţionalitatea unei dispoziţii dintr-un alt act normativ şi, mai mult, respectiva decizie constată constituţională scutirea de la plata taxei de timbru a A.V.A.S.- ului

Page 23: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

pentru o anumită categorie de cauze de competenţa instanţelor judecătoreşti. Punctul de vedere exprimat de cea de a doua opinie este cel majoritar.

17. Caracterul evaluabil în bani al unei cereri având ca obiect constatarea nulităţii unui certificat de moştenitor.

În funcţie de răspunsul la această întrebare se poate determina competenţa în primă instanţă, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă (Tribunalul Dolj). Cu privire la această problemă de drept există mai multe opinii, şi anume:

a) Într-o primă opinie, se apreciază că o cerere având ca obiect constatarea nulităţii unui certificat de moştenitor are caracterul unei acţiuni în revendicare şi ca atare este evaluabilă în bani.

În cadrul acestei opinii, s-a formulat şi o nuanţare pentru ipoteza în care actul se contestă de către un moştenitor; astfel, s-a arătat că trebuie să se facă distincţia între situaţia în care acesta este un succesibil care nu a fost citat ( în cadrul procedurii succesorale notariale) şi atunci este deci un terţ – cererea sa fiind evaluabilă în bani - şi situaţia în care acesta este un moştenitor ce a fost citat - cererea acestuia nefiind evaluabilă în bani. b) Într-o altă opinie, se consideră că o cerere având ca obiect constatarea nulităţii unui certificat de moştenitor nu este evaluabilă în bani, indiferent că acţiunea este promovată de un terţ sau de un moştenitor, deci nu se timbrează la valoare. Punctul de vedere exprimat de cea doua opinie este cel majoritar, urmând a fi adoptat de toate instanţele.

18. Calitatea procesuală pasivă într-o cerere în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune S-a exprimat opinia în sensul că fostul proprietar este cel care are calitate procesuală pasivă, iar în ipoteza în care acesta a decedat fără

Page 24: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

moştenitori, calitatea procesuală pasivă îi aparţine unităţii administrativ-teritoriale. Se precizează însă că această problemă rămâne una controversată în jurisprudenţă. Pe aceste considerente, s-a apreciat că se impune promovarea unui recurs în interesul legii, pentru unificarea practicii. 19. Cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, formulate în baza art.11 din Legea nr. 18/1991. Necesitatea ca petentul să facă dovada continuităţii dreptului de proprietate asupra terenului solicitat, de la data vechiului act de proprietate, până la data preluării terenului de către stat.

Cu privire la această problemă, se consideră că nu are relevanţă vechimea actului, dar petentul trebuie să facă dovada calităţii de proprietar la data preluării terenului de către stat. Pentru ipoteza în care nu există identitate între cel care figurează în actul de proprietate şi cel de la care bunul a fost preluat, s-a formulat opinia că persoana deposedată trebuie să facă dovada modului în care a intrat în posesia bunului respectiv. Întrucât problema de drept supusă dezbaterii a fost prezentată succint, aceasta va fi rediscutată la întâlnirea din luna iunie 2008.

20. Problema calităţii procesuale active a comisiile locale, respectiv judeţene de aplicare a Legii nr. 18/1991 în cazul acţiunilor în anularea sau constatarea nulităţii unui titlu de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991.

a) Într-o primă opinie, s-a considerat că în astfel de acţiuni comisiile

în discuţie au atât calitate procesuală pasivă, cât şi calitate procesuală activă. În cadrul acestei păreri, s-a opinat şi că în asemenea acţiuni, calitate

procesuală activă are primarul, în calitate de reprezentant al Comisiei locale de aplicare a Legii nr.18/1991, respectiv prefectul, în calitate de reprezentant al Comisiei judeţene de aplicare a Legii nr. 18/1991.

Page 25: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

b) Într-o altă opinie, se consideră că, în cazul acţiunilor în anularea sau constatarea nulităţii unui titlu de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991, comisiile locale şi respectiv judeţene de aplicare a Legii nr. 18/1991 nu au calitate procesuală activă, ci doar calitate procesuală pasivă.

Discuţiile purtate au concluzionat că în cazul respectivelor comisii, acestea au atât calitate procesuală pasivă cât şi calitate procesuală activă, fiind îmbrăţişat primul punct de vedere exprimat în material.

21. Posibilitatea de a lua în considerare actele emise înainte de

1945 la soluţionarea cererilor formulate în baza art.6 alin.11 din Legea nr. 1/2000 (modificată prin Legea nr.247/2005)

a) Într-o opinie, se apreciază că la soluţionarea unor astfel de cereri nu

trebuie avute în vedere actele emise înainte de 1945. b) Într-un alt punct de vedere, se consideră că actele în discuţie se pot

lua în seamă numai cu condiţia ca pădurea să se fi preluat de la persoana care deţine acel act, iar în situaţia în care nu există identitate între persoana care figurează în act şi cel deposedat, trebuie să se facă dovada continuităţii.

Întrucât problema supusă dezbaterii a fost exprimată lapidar, cele două puncte de vedere vor fi dezbătute la următoarea întâlnire, care va avea loc în cursul lunii iunie 2008.

22. Aplicabilitatea dispoziţiilor art.242 alin.1 pct.2 Cod pr.civ. în

cazul plângerilor formulate împotriva proceselor verbale de contravenţie.

În legătură cu această problemă de drept, au fost exprimate două opinii: a) Într-o primă opinie, se consideră că, dispoziţiile art.242 alin.1 pct.2 Cod pr.civ nu sunt aplicabile în cazul plângerilor formulate împotriva proceselor verbale de contravenţie, deoarece procesul verbal este un act administrativ de autoritate, iar instanţa nu poate suspenda un litigiu ce are ca obiect anularea unui astfel de act.

Page 26: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

b) Într-o altă opinie, se apreciază că normele legale în discuţie sunt aplicabile şi în cazul plângerilor formulate împotriva proceselor verbale de contravenţie. Participanţii la discuţii au hotărât că prima opinie este cea majoritară, urmând a fi îmbrăţişată de toate instanţele, însă problema urmează a fi dezbătută şi în cadrul întâlnirii cu preşedinţii secţiilor de contencios administrativ şi fiscal.

B. Dreptul familiei

1.Stabilirea bazei de calcul a pensiei de întreţinere, în cazul în

care debitorul obligaţiei beneficiază, potrivit legii, de normă de hrană Problema a fost semnalată de Tribunalul Dolj, ca fiind susceptibilă de o rezolvare diferită. În opinia acestei instanţe, în stabilirea întinderii pensiei de întreţinere se ţine seama pe de o parte de nevoile minorului – care se prezintă într-o formă complexă, adică cele necesare traiului zilnic, dar şi cele necesare educării, învăţării şi pregătirii sale profesionale, conform art. 101 şi 107 Cod fam. – iar pe de altă parte de mijloacele debitorului obligaţiei de întreţinere. Codul familiei nu determină înţelesul noţiunii de „mijloace ale debitorului” dar, faţă de fundamentul instituirii obligaţiei legale de întreţinere dintre părinţi şi copiii lor minori, această noţiune va fi interpretată în înţelesul cel mai larg. Plafonarea prevăzută de art. 94 al. 3 Cod fam. se referă într-adevăr la câştigul din muncă al părintelui, însă întreţinerea nu se acordă numai din câştigul din muncă în sensul comun, ci şi din alte mijloace ale debitorului obligaţiei de întreţinere, tocmai în virtutea principiului potrivit căruia întreţinerea se datorează potrivit cu nevoile celui care o cere, dar şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Page 27: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

De aceea, în categoria de mijloace ale debitorului intră toate posibilităţile materiale de care dispune acesta, adică atât mijloacele sale cu caracter periodic (salariul), dar şi orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă şi care au caracter de continuitate.

Sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană se acordă militarilor angajaţi şi salariaţilor civili, cadre militare, pe timp de pace, atunci când nu beneficiază de alimente, având deci caracter permanent, iar nu întâmplător.

Mai mult, chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură militarilor angajaţi, nu există motive pentru a nu fi considerate şi aceste sume ca având caracter stabil, în condiţiile în care oricărui debitor al obligaţiei de întreţinere ce nu face parte din categoria persoanelor la care se referă art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994, i se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere la care este obligat, în raport cu toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le alocă alimentelor. Aşadar, norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreţinere, având în vedere şi dispoziţiile art. 409 Cod pr. civ. lit. a) – fiind inclusă în categoria de salarii şi alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreţinere a debitorului obligaţiei de întreţinere. Opinia majoritară este cea îmbrăţişată de participanţii la dezbateri.

2. Interpretarea şi aplicarea disp. art. 119 din Legea nr. 272/2004

privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, referitoare la acordarea alocaţiei lunare de plasament. Titularul dreptului şi persoana căreia i se face plata.

Referitor la această problemă, în practică au fost exprimate două opinii: a) Într-o primă opinie – minoritară - titularul dreptului la alocaţia de plasament nu este copilul aflat în plasament, ci persoana la care acesta se află în plasament. Argumentarea se întemeiază pe disp. art. 119 alin.1 din Legea nr.

Page 28: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

272 /2004, potrivit cărora: „Pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura plasamentului, se acordă o alocaţie lunară de plasament, în cuantum de 670.000 lei, care se indexează prin hotărâre a Guvernului. De această alocaţie beneficiază şi copilul pentru care a fost instituită tutela, în condiţiile legii”. Alin. 2 al aceluiaşi articol, prevede că „Alocaţia se plăteşte persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul, sau tutorelui”. Prin urmare, alocaţia de plasament se acordă unor categorii de persoane strict prevăzute de lege, iar nu tuturor celor cărora li se dau copiii în plasament, respectiv categoriile prevăzute de art. 58 literele a), b) şi c) din Legea nr. 272 /2004.

Asistentul maternal ce primeşte minorul în plasament nu poate fi considerat ca făcând parte din categoria prevăzută de art. 58 lit. a din lege”, persoană sau familie”, legea prevăzând distinct asistentul maternal la lit. b) a aceluiaşi articol, copilul astfel plasat beneficiind de întreţinerea completă din partea statului, iar asistentul maternal primind în plus şi un salariu la nivelul unui asistent social cu studii medii, precum şi sporurile aferente - spre deosebire de copilul plasat la o persoană sau familie, ce beneficiază doar de alocaţia de plasament.

b) Într-o altă opinie – majoritară - , s-a susţinut că acordarea alocaţiei - ca drept instituit în favoarea copilului, prin însăşi raţiunea legii - nu are nicio legătură cu salariul asistentului maternal, care este un drept al acestuia din urmă, reprezentând contravaloarea muncii prestate în temeiul unui contract de muncă încheiat cu DGASPC.

O hotărâre judecătorească prin care se stabileşte că numai copilul aflat în plasament la o persoană sau familie (art. 58 lit. a) din lege), iar nu şi cel plasat la un asistent maternal, beneficiază de alocaţie de plasament, este nelegală, producând prin dispoziţiile sale grave încălcări ale drepturilor copilului - deja defavorizat – aflat în plasament. Astfel, dispoziţiile art. 119 din Legea nr. 272 /2004 nu lasă loc nici unei alte interpretări sau diferenţieri între copiii aflaţi în plasament. Dimpotrivă, stipulează categoric „pentru fiecare copil aflat în plasament se acordă o alocaţie lunară de plasament (…)”.

Page 29: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

Deci beneficiarul acestei alocaţii de plasament este copilul defavorizat - aflat într-una din situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 56 din Legea 273/2004 - faţă de care s-a luat măsura plasamentului, lămurindu-se astfel problema titularului dreptului la alocaţia de plasament ca fiind copilul aflat în plasament, iar nu o altă persoană.

Aplicând acelaşi regim juridic tuturor copiilor aflaţi în plasament, legea nu lasă loc de interpretări diferenţiate ale drepturilor de care se bucură aceşti copii şi nici de discriminări în funcţie de tipul de plasament în care se află, legiuitorul înţelegând astfel să acorde aceleaşi drepturi tuturor copiilor faţă de care s-a instituit această formă de protecţie specială, indiferent că se dispune plasamentul la o persoană sau familie, conform art. 58 alin.1 lit.a) sau la un asistent maternal, conform art. 58 alin.1 lit.b) din Legea nr. 272 /2004.

De altfel, nici dispoziţiile art 58 al.2 din aceeaşi lege nu creează posibilitatea unei interpretări diferite, precizând doar persoana care încasează această alocaţie - drept al minorului. Prin urmare, alocaţia de plasament cuvenită copilului şi salariul cuvenit asistentului maternal profesionist nu au nici o legătură ori interdependenţă de natură condiţională ori cauzală. Punctul de vedere exprimat de opinia majoritară a fost cel adoptat de participanţii la discuţii.

3. Stabilirea şi majorarea pensiei de întreţinere. Baza de calcul în

cazul părintelui neangajat, dar apt de muncă. Venitul minim brut sau net.

a) Într-o opinie - majoritară - s-a exprimat punctul de vedere potrivit căruia, la stabilirea pensiei de întreţinere în cazul părintelui neangajat, baza de calcul să fie constituită din salariul minim pe economie, în valoare netă.

În argumentarea acestei opinii s-a arătat că împrejurarea că este reglementat un venit brut (care se impozitează) este nerelevantă sub aspectul problemei pusă în discuţie, fiind evident că numai veniturile nete, fie că este salariul efectiv primit pentru muncă prestată, fie că este cel

Page 30: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

minim pe economie, se încadrează în categoria de mijloace, respectiv de câştig, la care se referă disp. art. 94 din Codul familiei.

b) Într-o altă opinie - minoritară - s-a opinat în sensul că pensia de întreţinere se calculează în raport cu venitul minim brut garantat în plată şi stabilit prin hotărâre de Guvern.

Concluzia discuţiilor a fost în sensul că la stabilirea pensiei de întreţinere în cazul părintelui neangajat, baza de calcul va fi constituită din salariul minim pe economie, în valoare netă, fiind astfel îmbrăţişată opinia majoritară.

4. Stabilirea pensiei de întreţinere în cazul în care debitorul

obligaţiei beneficiază de ajutor social. a) În opinia majoritară s-a considerat că în cazul în care debitorul

obligaţiei de întreţinere beneficiază de ajutor social, fiind apt de muncă, la stabilirea pensiei de întreţinere se ia în considerare venitul minim pe economie, iar nu ajutorul social, pentru aceleaşi motive pentru care atunci când părintele nu beneficiază de ajutor social, fiind totuşi apt de muncă, datorează o pensie calculată (cel puţin) la nivelul venitului minim pe economie.

b) Într-o altă opinie, minoritară, s-a considerat că pensia de întreţinere în acest caz, se calculează în raport cu ajutorul social primit de către debitorul obligaţiei de întreţinere.

Discuţiile purtate nu au condus la un punct de vedere unitar, impunându-se promovarea unui recurs în interesul legii în această materie.

5. Termenul de recurs în cauzele având ca obiect adopţie . Problema de drept a fost semnalată ca fiind susceptibilă de rezolvări

diferite de către Tribunalul Mehedinţi. În legătură cu această chestiune, s-a exprimat următoarea opinie: Spre deosebire de Legea nr. 272 /2004 care conţine reguli speciale de

Page 31: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

procedură cu privire la termenul de recurs, Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei nu conţine dispoziţii derogatorii în această privinţă, ci doar reglementări cu privire la calea de atac şi la caracterul suspensiv al acesteia.(art. 61 alin. 5)

Dar, prin disp. art. 61 alin. 4 din lege se dispune că cererile se judecă în primă instanţă după regulile prevăzute de Cartea III – Dispoziţii generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul procedură civilă, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.

Prin urmare, termenul de recurs în cazul de faţă este de 15 zile potrivit art. 301 cod procedură civilă, aplicabil potrivit art. 338 Cod procedură civilă, care curge potrivit art. 336 alin. 2 Cod procedură civilă.Aceasta a fost şi opinia participanţilor la discuţii pe această problemă.

C. Conflicte de muncă şi asigurări sociale

1. Tichete de masă prevăzute de Legea nr.142/1998 În practica judiciară din raza Curţii de Apel Constanţa s-a constatat că

nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998 cu privire la acordarea tichetelor de masă către personalul auxiliar al instanţelor din raza Curţii de Apel Constanţa.

a) Astfel, unele instanţele au admis acţiunile şi au dispus plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă.

În motivarea hotărârilor, aceste instanţe au reţinut că acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecţie socială de asigurare a securităţii muncii, având drept scop asigurarea hranei zilnice şi compensarea unor cheltuieli suplimentare ale salariaţilor sub forma unei alocaţii, cât timp angajatorii nu au posibilitatea să asigure la locurile de muncă hrana zilnică pentru salariaţii săi.

Legea nr.142/1998 prevede posibilitatea acordării tichetelor de masă

Page 32: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

fără să stabilească obligativitatea acordării acestora în sarcina angajatorilor, dar aceasta nu înseamnă că reclamanţii nu au dreptul la acordarea acestor tichete, deoarece se ţine seama de caracterul acestora de măsuri de protecţie.

b) Alte instanţe au respins însă acţiunile în discuţie, cu motivarea că prin dispoziţiile art.1 alin.1 şi 2 din Legea nr.142/1998 se prevăd categoriile de persoane care pot beneficia de alocaţie individuală de hrană sub forma tichetelor de masă şi se stabileşte totodată condiţia respectării prevederilor cuprinse în legile bugetului de stat.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin.(1) din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiile autonome şi din sectorul bugetar, precum şi al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare – angajator, pot primi o alocaţie individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportate integral pe costuri de angajator.

În alin.(2) se prevede că tichetele de masă se acordă în limita bugetului de stat sau după caz ale bugetelor locale, pentru unităţile din sector bugetar şi în limita bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Aşadar, normele legale referitoare la tichetele de masă nu au caracter imperativ, ci unul dispozitiv, fiind la latitudinea angajatorului dacă acordă sau nu tichete de masă, în funcţie de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

Actele normative care stabilesc sistemul de salarizare al personalului din sistemul justiţiei nu prevăd dreptul la tichete de masă, iar normele generale menţionate mai sus au caracter dispozitiv.

În acestă materie, PÎCCJ a promovat un recurs în interesul legii care a fost soluţionat de ÎCCJ.

2. Despăgubiri reprezentând 10% din salariul brut pentru

acoperirea prejudiciului produs prin aplicarea discriminatorie a dispoziţiilor art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 republicată, cu modificările aduse prin O.G.nr. 83/2000

Page 33: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

În practica judiciară a instanţelor din raza Curţii de Apel Constanţa s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu existenţa unei discriminări prin aplicarea dispoziţiilor art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 republicată (modificată prin O.G. nr.83/2000) doar pentru o parte din personalul auxiliar al instanţelor.

Prin dispoziţiile legale enunţate mai sus s-a dispus ca grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a actelor de executare penală şi executare civilă, a actelor comisiei pentru cetăţenie, precum şi cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii să beneficieze de o indemnizaţie lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activităţi.

a) Într-o primă opinie – minoritară - acţiunile formulate de reclamantele care făceau parte din personalul auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti sunt nefondate.

În motivare, se arată că actele normative care reglementează acordarea acestui procent la salariul de bază brut au avut în vedere că activităţile menţionate au un anumit grad de complexitate, fiind motivată aşadar acordarea unei indemnizaţii suplimentare la salariul de bază.

Nu constituie discriminare - prin prisma dispoziţiilor art.2 alin.2 din O.G. nr.137/2000 – acele prevederi ori criterii care sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

b) În opinia majoritară, dimpotrivă, cererile de acordare în discuţie sunt considerate întemeiate, având în vedere faptul că stabilirea sporului de 10% din salariul brut în cadrul aceleiaşi categorii profesionale a generat în rândul grefierilor discriminare şi inechitate, iar potrivit art.27 alin.1 din O.G. nr.137/2000, în toate cazurile de discriminare prevăzute de actele normative, persoanele îndreptăţite au dreptul să pretindă despăgubiri proporţional cu prejudiciul suferit, precum şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare.

Prin stabilirea şi acordarea sporului de 10% din salariul brut în cadrul aceleiaşi categorii profesionale s-a generat în rândul grefierilor o

Page 34: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

discriminare care este acceptabilă doar dacă are o justificare obiectivă şi rezonabilă.

Or, munca grefierilor pentru care legiuitorul a prevăzut sporul de 10% nu poate fi considerată mai complexă, iar aceşti grefieri nu au un volum mai mare de muncă decât ceilalţi grefieri, pentru ca această motivaţie să poată fi considerată o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru această inegalitate de tratament.

Efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară şi a actelor de executare penală şi civilă nu implică o calificare deosebită a grefierilor care efectuează aceste acte, fiind posibilă şi participarea celorlalţi grefieri la efectuarea unor asemenea acte.

În această materie există pe rolul ÎCCJ recurs în interesul legii promovat de PÎCCJ.

3. Spor de vechime. Prescripţia dreptului la acţiune. Drept de

natură salarială. a) În opinia majoritară, s-a reţinut că termenul pentru introducerea

cererii este de 3 ani de zile şi curge de la data săvârşirii faptei sau de la data la care partea interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei. Pentru a statua în acest sens, s-a avut în vedere incidenţa dispoziţiilor art.283 Codul muncii şi art.21(2) din O.G. nr.137/2000 : O asemenea interpretare este în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene, care într-o decizie de speţă pronunţată în art.14 din Convenţie referitor la interzicerea discriminării a apreciat că „este absolut rezonabil” de a instaura un regim juridic distinct al prescripţiei acţiunilor pentru repararea prejudiciilor „intenţionate” (produse prin fapte de discriminare la vedere n.n.) faţă de cele produse „neintenţionat”, pentru că, spre exemplu, posibilitatea intentării unei acţiuni civile apare „mai puţin evidentă”, în ipoteza ultimei categorii de prejudicii(Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole Corneliu Bârsan – p.310). Este astfel pe deplin acceptabilă diferenţierea de tratament din

Page 35: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

perspectiva calculării termenului de 3 ani de zile prevăzut de art.21(2) din O.G. nr.137/2000 modificat prin Legea nr.324/2006 – care dispune că acesta se calculează în mod diferit „de la data săvârşirii faptei, când discriminarea este la vedere” sau „de la data când partea interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”, întrucât cele două categorii de reclamanţi nu se găsesc într-o situaţie analogică.

b) Într-o opinie minoritară s-a reţinut că dreptul la acordarea sporului de vechime se cuvine pentru întreaga perioadă cuprinsă între momentul adoptării O.G.nr.83/2000 şi al intrării în vigoare a Legii nr.45/2007.

S-a considerat că opinia majoritară este cea în concordanţă cu legea, impunîndu-se a fi adoptată de toate instanţele.

4. Drepturi salariale reprezentând ajutoare de Paşti şi de Crăciun acordate salariaţilor S.C. Petrom S.A. Termen de prescripţie.

a) Opinia majoritară este în sensul că dreptul la acţiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Prin contractul colectiv de muncă, la art. 168, s-a prevăzut că salariaţii vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi Crăciun de o suplimentare a drepturilor salariale a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe Petrom SA. Rezultă, fără putinţă de tăgadă, din modalitatea de redactare a acestui articol din contractul colectiv de muncă, că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi Crăciun este un drept de natură salarială.

Dispoziţia cuprinsă în art.283 lit.e) din Codul muncii reglementează dreptul material la acţiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privinţa acestora legiuitorul a dat o reglementare distinctă şi anume aceea cuprinsă la lit. c) al aceluiaşi art. 283 Codul muncii. Nu trebuie omis faptul că tot în Codul muncii legiuitorul a statuat că „dreptul la acţiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în

Page 36: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate”, normă cuprinsă în art. 166 alin. 1 Codul muncii. b) În opinia minoritară s-a reţinut că potrivit art.283 alin.1 din Codul muncii, cererile sunt supuse termenului de prescripţie de 6 luni. În urma discuţiilor purtate, s-a concluzionat că punctul de vedere exprimat de opinia majoritară este cel ce urmează a fi îmbrăţişat de instanţele de judecată.

5. Cererea de obligare a S.C. PETROM S.A. să achite salariaţilor

drepturi salariale suplimentare, datorate conform C.C.M.

a) Într-o opinie, acţiunile respective sunt considerate nefondate, cu motivarea că prin contractul colectiv de muncă nr.8080/2000 s-a stabilit că salariaţii societăţii pârâte beneficiază de prime cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi de Crăciun. Prin actele adiţionale încheiate ulterior, aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, începând cu anul 2003. Ulterior s-a negociat doar asupra salariului de bază ca întreg, fără ca primele să mai fie individualizate distinct. Faptul că aceasta a fost intenţia părţilor la momentul încheierii actului adiţional este confirmat şi de nota comisiei paritare PETROM SA, semnată inclusiv de reprezentantul salariaţilor F.S.L.I. Petrom. b) În altă opinie, cererile sunt apreciate ca întemeiate, întrucât doar în anul 2003 s-au introdus primele în salariul de bază, ulterior acestea rămânând să fie achitate separat. Această opinie a fost îmbrăţişată de participanţii la dezbateri.

6. Cereri ale cadrelor didactice pentru reducerea normei didactice cu 2 ore, conform Legii nr.128/1997

a) Într-o primă opinie – majoritară - , aceste cereri sunt considerate

Page 37: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

întemeiate, obligându-se aşadar unităţile de învăţământ şi Inspectoratul Şcolar Judeţean să asigure reducerea normei didactice a educatorilor, învăţătorilor şi institutorilor reclamanţi, cu vechimea în învăţământ de peste 25 de ani, cu 2 ore/săptămână, fără reducerea salariului. S-a apreciat astfel că sunt îndeplinite cerinţele art.45 din Legea nr. 128/1997, care prevăd că personalul didactic de predare şi de instruire practică, cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului. Conform dispoziţiilor art.42 şi 43 din lege, beneficiază de prevederile de mai sus şi personalul didactic din învăţământul preşcolar şi din învăţământul primar, care îndeplineşte condiţiile de vechime şi grad.

De asemenea, s-au avut în vedere dispoziţiile art.5 din acelaşi act normativ, unde sunt enumerate cadrele didactice, iar din această categorie profesională fac parte atât profesorii, cât şi învăţătorii, educatorii şi institutorii. În plus, numărul de ore corespunzătoare activităţilor prevăzute de art.42 alin.1 lit. a) constituie norma didactică definită potrivit art.43 alin.1 din legea în discuţie.

b) Opinia minoritară consideră aceste cereri ca nefondate, reţinând că norma didactică nu poate fi redusă, atâta vreme cât nu s-a stabilit de legiuitor câte ore cuprinde această normă.

Opinia majoritară urmează a fi adoptată de instanţele de judecată.

7. Obligaţia medicului - care a optat pentru rezidenţiatul pe post şi nu şi-a îndeplinit obligaţia de a funcţiona 5 ani în cadrul spitalului - de a achita clauza penală a) Într-o primă opinie s-a considerat că, potrivit art.969-970 Cod civil, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante şi trebuie executate cu bună-credinţă. Prin actul adiţional la contractul de muncă, medicii care au optat pentru rezidenţiatul pe post se obligă să funcţioneze ca specialisti la un spital anume pe o perioadă de minim 5 ani de la obţinerea specialităţii. În

Page 38: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

cazul nerespectării acestei obligaţii, medicii respectivi se obligă să restituie spitalului suma echivalentă a 36 de salarii medii pe economie din perioada renunţării. Aşadar, la data când medicii în discuţie s-au înscris la rezidenţiat aveau posibilitatea să aleagă între rezidenţiatul de tip A sau de tip B -pe post-, fiind informaţi că alegând acest tip de rezidenţiat urmează a funcţiona cel puţin 5 ani la unitatea spitalicească respectivă, sub sancţiunea plăţii a 36 de salarii medii pe economie. În consecinţă, nu se poate invoca discriminarea candidaţilor care au ales secţiunea B faţă de secţiunea A, având în vedere că obligaţia medicilor în discuţie de a funcţiona o perioadă la postul pe care au concurat este datorată faptului că, în perioada rezidenţiatului, salariul lor a fost achitat de către spitalele respective - posturile acestora fiind blocat. Nicio unitate bugetară nu îşi plăteşte salariaţii din bani proprii, tocmai pentru că majoritatea lor nu realizează fonduri extrabugetare, toate veniturile venind de la bugetul asigurărilor sociale sau bugetul de stat. Odată ce aceşti medici au figurat ca angajaţi ai spitalului, ei au fost plătiţi din bugetul acestuia, indiferent de unde au venit banii, iar medicii rspectivi - pe perioada rezidenţiatului - nu au prestat nicio activitate în favoarea unităţii spitaliceşti. Mai mult, spre deosebire de rezidenţii care au ales secţiunea A - care după terminarea rezidenţiatului se văd medici specialişti fără un loc de muncă - rezidenţilor care au ales secţiunea B li se asigură un post în specialitatea studiilor, ceea ce reprezintă un avantaj net. Problema nu se pune în sensul că medicul continuă să funcţioneze în sistemul care i-a finanţat studiile, ci în sensul că spitalul i-a finanţat acestuia perioada rezidenţiatului, achitându-i un salariu pentru care medicul nu a prestat nicio muncă în favoarea spitalului, iar în momentul în care aceasta trebuia să îşi respecte obligaţia de a funcţiona în cadrul unităţii respective, a preferat să îşi găsească un alt angajator. b) Într-o altă opinie, s-a considerat că problema în discuţie presupune interpretarea dispoziţiilor legale aplicabile în materie şi a valorificării actului adiţional, a determinării exacte a efectelor acestui act.

Page 39: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

De asemenea, se mai pune problema stabilirii existenţei unei eventuale contradicţii între normele dreptului intern şi normele dreptului comunitar. Spitalele aflate în această situaţie susţin că simpla semnătură pe actul adiţional a medicului produce efecte juridice conform art.969 şi 1066 Cod civil - convenţia părţilor fiind lege între părţile contractante. Se consideră însă că mai înainte de a stabili aceasta, se impune a se stabili dacă părţile puteau încheia o asemenea clauză penală şi cu un asemenea conţinut. Prin urmare, prin actul adiţional la contractul individual de muncă medicul îşi dă acordul să nu plece din unitate 5 ani şi dacă pleacă înţelege să plătească angajatorului o clauză penală de 36 de salarii brute la momentul plecării. Nimeni nu contestă că obligaţia de a nu pleca la alt loc de muncă timp de 5 ani reprezintă o limitare a dreptului de a se mişca de la un loc de muncă la altul. Medicul, prin propria voinţă, îşi limitează acest drept.

Se pune însă întrebarea dacă în cazul raporturilor de muncă părţile au libertatea negocierilor pe orice aspect,de exemplu locul muncii. Din modul de redactare a Codului muncii, sub aspectul limitărilor drepturilor salariatului - respectiv de a se mişca, de a vorbi, de fidelizare, etc.- observăm că art.20 şi următoarele din Codul muncii impun condiţii clare a limitărilor. Clauzele specifice nu sunt limitative, deci părţile au libertatea de a limita drepturile angajatului (căci numai despre limitările lui este vorba) putând stipula şi alte clauze decât cele prevăzute de cod.

Astfel, la clauza de neconcurenţă, se limitează dreptul de a munci la o firmă concurentă. Această limitare a angajatului presupune obligatoriu şi o remunerare, care de altfel, este destul de mare, de cel puţin 50% din salariu – şi limitarea fiind destul de serioasă. Legiuitorul intervine însă şi arată că îşi produce efectele maxim 2 ani. La clauza de mobilitate (care nu este o limitare a unui drept, ci un efort în plus al angajatului), salariatul de asemenea este retribuit.

Clauza de confidenţialitate este de asemenea retribuită separat prin numeroase reglementări respectiv: Legea nr.127/1997, O.U.G.nr.57/2000, O.U.G.nr.197/1999, Legeanr.495/2004, O.U.G.nr.153/2002, Legea nr.656/2002, O.U.G.nr.123/2003, O.U.G.nr.92/2004, O.G.nr.9/2005,

Page 40: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

O.G.nr.3/2006, Legea nr.324/2006, Legea nr.444/2006, O.G.nr.6/2007. Prin urmare, în concordanţă cu dispoziţiile dreptului comunitar, respectiv art.52 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, orice limitare în exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de Cartă trebuie să fie recunoscută de lege şi să respecte conţinutul esenţial al drepturilor şi libertăţilor: - libertăţile trebuie să fie necesare; - să răspundă unor obiective de interes general. S-a apreciat că limitarea este necesară şi răspunde unor obiective de interes general, şi anume: nevoia spitalului de a avea personal permanent, fără întreruperi pe anumite perioade, în domenii atât de grave cum este terapia intensivă-anestezie.

În condiţiile migraţiei cadrelor medicale din această perioadă, spitalul încearcă să fidelizeze personalul medical. Însă această limitare trebuie retribuită, întrucât numai aşa se compensează limitarea dreptului salariatului, despăgubirea pentru această restrângere a dreptului de mişcare pe piaţa muncii fiind obligatorie. Dacă se interpretează în alt sens decât cel arătat dispoziţiile articolelor 20 şi următoarele din Codul muncii, atunci cu siguranţă aceste reglementări contravin dreptului comunitar. Un alt exemplu tot în această ordine de idei este şi contractul de şcolarizare/formare profesională. Şi în acest caz angajatorul investeşte în salariatul său trimiţându-l la cursuri (pe care le şi plăteşte) şi dându-i în continuare salariul (deşi acesta nu munceşte). Prin urmare investeşte bani în salariatul său (cursul + salariul), dar pentru aceşti bani îi limitează dreptul de mişcare pentru o perioadă. Ca urmare, părţile au dreptul să-şi limiteze drepturile, au dreptul să stabilească perioada de limitare, dar limitarea trebuie retribuită şi trebuie să fie necesară şi să răspundă unui interes general. Or, în situaţia analizată nu a avut loc o investiţie sau o remunerare pentru această limitare, deoarece: Nu se poate reţine susţinerea spitalului că a asigurat plata rezidenţiatului medicului respectiv şi de asemenea, a asigurat un loc de

Page 41: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

muncă sigur acestuia - scutindu-l, astfel, de grija zilei de mâine şi de sentimentul insecurităţii unui loc de muncă - şi aceasta pentru că rezidenţiatul se plăteşte din fondurile Ministerului Sănătăţii, a Casei Naţionale de Sănătate prin Casele Judeţene. Actul adiţional nu este încheiat cu Ministerul Sănătăţii sau cu Casa naţională de Sănătate, ci cu spitalul respectiv.

Dacă Statul Român are o politică de fidelizare a medicilor, atunci ar trebui ca statul să încheie astfel de contracte de fidelizare, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Casele Naţionale de Pensii.

Şi în această ipoteză s-ar pune totuşi o problemă, şi anume că medicul pleacă dintr-un spital în alt spital, or, ambele spitale sunt publice şi sunt administrate de Statul Român prin Ministerul Sănătăţii, care la rândul său gestionează sistemul de sănătate prin Casele sale Judeţene. Aşadar, medicul plecând de la un spital în altul - ambele publice - rezultă că beneficiarii serviciilor medicale ale pârâtei sunt aceiaşi, şi anume cetăţenii care beneficiază de servicii gratuite de sănătate. Medicul în discuţie nu pleacă dintr-un spital public într-un spital privat sau din domeniul medical într-un alt domeniu, ci îşi exercită profesia pentru care a fost format, iar beneficiarul serviciilor sale este Ministerul Sănătăţii, pentru că publicul este tratat de medici şi pentru că Ministerul Sănătăţii este cel obligat să trateze publicul prin spitalele sale.

Spitalele mai susţin că, din moment ce concursul a fost la două secţiuni - A şi B – iar pârâta cunoştea condiţiile de la început ( de când s-a înscris la acest examen) şi prin urmare a ales ce regim i se va aplica, aceasta înseamnă că a ştiut că va fi ţinută obligatoriu în spital 5 ani sau, dacă nu, va plăti. Singura diferenţă dintre cele două secţiuni A şi B (necontestate de părţi) este că cei de la secţiunea B sunt obligaţi să rămână 5 ani în spital. Altfel spus, se susţine că oferta a fost publică, iar prin înscrierea la concurs la secţiunea B, medicul a aderat la această ofertă.

Instanţele care au adoptat însă opinia în discuţie au arătat că nu se poate reţine această apărare, pentru că categorisirea în A şi B trebuie să se facă justificat. Celor de la secţiunea A li se suportă cheltuielile rezidenţiatului în

Page 42: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

întregime (deci cheltuielile de formare profesională), fără a li se impune alte obligaţii, alte limitări ale drepturilor lor, iar celor de la secţiunea B li se suportă tot cheltuielile rezidenţiatului, dar cu obligaţia de a rămâne în spital 5 ani. Singura diferenţă - de asigurare a locului de muncă - nu reprezintă o despăgubire suficientă pentru a justifica o limitare atât de importantă - aceea de a nu se mişca de la acest loc de muncă timp de 5 ani. Despăgubirea nu este suficientă, fiind vădit disproporţionată faţă de limitarea adusă salariatului. În concluzie, se apreciază că părţile au încheiat o convenţie în materia dreptului muncii care impune asupra unui drept ce nu poate fi limitat, restricţionat decât în anumite condiţii şi cu respectarea atât a dispoziţiilor legale în materie, cât şi a normelor dreptului comunitar. Prin urmare, convenţia în discuţie este contrară dispoziţiilor art.3 pct.4 Codul muncii şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi din acest motiv nu poate produce efecte juridice, fiind nulă. Participanţii la discuţii au apreciat că prima opinie ar fi cea corectă.

8. Cererile personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti de acordare a suplimentării prevăzute de H.G.nr.403/2001, inclusiv după abrogarea hotărârii şi apariţia Legii 100/2005, care stabileşte valoarea indicelui de referinţă sectorială

a) Într-o primă opinie, s-a apreciat că suplimentarea de 8,29% trebuia calculată inclusiv la valoarea indicelui de referinţă sectorială stabilit prin lege şi după abrogarea hotărârii în discuţie. b) Într-o altă opinie, s-a apreciat că Legea nr.100/2005 a stabilit indicele în funcţie de care se calculează salariile, coeficientul de 8,29% fiind inclus în această bază. În urma dezbaterilor purtate în această materie s-a apreciat că respectivul coeficient este inclus în bază, fiind îmbrăţişat punctul de vedere exprimat în cea de a doua opinie.

Page 43: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

9. Stimulentele acordate magistraţilor cu vechime de până la 3

ani.

Într-o primă opinie, acţiunile formulate de ceilalţi magistraţi prin care au solicitat să li se acorde şi lor aceste stimulente au fost considerate întemeiate, cu motivarea că prin hotărâre a C.N.C.D. s-a reţinut discriminarea produsă. Într-o altă opinie, s-a apreciat că hotărârea C.N.C.D. se referă la discriminarea pe criteriul vârstei, dar nu s-a făcut dovada că reclamanţii au îndeplinit şi celelalte cerinţe prevăzute în ordin pentru acordarea acestor stimulente. A fost îmbrăţişată prima opinie, ca fiind cea întemeiată.

10. Acordarea sporului de vechime pentru magistraţii pensionari Într-o primă opinie, acţiunea este considerată neîntemeiată pentru că sporul de vechime este recunoscut de lege doar persoanelor active, nu şi pensionarilor. Într-o altă opinie, acţiunea este considerată întemeiată, pentru că în caz contrar magistraţii pensionari sunt discriminaţi faţă de cei aflaţi în funcţie. Opinia majoritară exprimată de participanţii la discuţii a fost că sporul de vehime trebuie acordat şi magistraţilor pensionari, în caz contrar aceştia fiind discriminaţi faţă de cei aflaţi în funcţie. 11. Acordarea sporului de risc pentru magistraţi. a) Într-o primă opinie, acţiunea nu este considerată fondată, pentru că textul care prevedea acest spor a fost abrogat, iar abrogarea actului normativ care abrogase un alt act normativ nu conduce la reactivarea actului abrogat. b) Într-o altă opinie, s-a reţinut că art.47 din Legea nr.50/1996 a

Page 44: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

fost abrogat prin OG nr.83/2000, în timp ce salarizarea nu poate fi reglementată decât prin lege organică. S-au încălcat disp.art.114 al.1 din Constituţie, precum şi art.41 al.2 cu privire la munca prestată în condiţii deosebite sau speciale. Situaţia este similară cu sporul de vechime pentru care Î.C.C.J. a admis recursul în interesul legii.

12. Plângerile împotriva sancţiunilor aplicate pentru abaterile disciplinare săvârşite de membrii cultelor religioase (preoţi)

a) Într-o primă opinie, se susţine că aceste plângeri sunt numai de

competenţa organelor proprii de judecată religioase ale cultelor. În argumentarea acestui punct de vedere, se invocă prevederile art. 26 din Legea nr. 489/ 2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Potrivit reglementărilor din acest articol - „Cultele pot avea organe proprii de judecată religioasă pentru probleme de disciplină internă, conform statutelor şi reglementărilor proprii. Pentru problemele de disciplină internă sunt aplicabile în mod exclusiv prevederile statutare şi canonice. Existenţa organelor proprii de judecată nu înlătură aplicarea legislaţiei cu privire la contravenţii şi infracţiuni în sistemul judiciar”.

b) Într-o altă opinie, se apreciază că şi membrii cultelor religioase nemulţumiţi de sancţiunile disciplinare aplicate pentru abateri disciplinare se pot adresa instanţelor laice de dreptul muncii, deoarece în caz contrar li s-ar îngrădi dreptul consacrat în principiul accesului liber la justiţie.

c) Într-o a treia părere, se consideră că numai după epuizarea procedurii în faţa organelor proprii de judecată religioasă, cei nemulţumiţi de soluţia finală pot să se adreseze împotriva acesteia la instanţele de judecată, invocându-se acelaşi principiu al accesului liber la justiţie.

Cea de a treia opinie exprimată a fost cea adoptată de participanţii la discuţii.

Page 45: Nr.6/7884/1154/2008 MINUTA ş ţ ş ţ ă ş ă ţ ă ş ţ ş ţ ă …old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_04_2008__14793_ro.pdfDirecţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi

Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

Adresa: Calea Plevnei, Nr. 141B, Sector 6, Bucureşti

Tel: 021/ 311.69.44; Fax: 021/ 311.69.44 Web: www.csm1909.ro

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată)

Întocmit – Diana Elena Burlacu, procuror detaşat DAERIP