NECLASIFICAT

1 din 21

ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" Dosar nr..............

Nr......................din......................................

Col. SOARE GHEORGHE

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: MOBILITATE ŞI CONTRAMOBILITATE ÎN TEATRELE

DE OPERAŢII MULTINAŢIONALE

CONDUCĂTORUL DE DOCTORAT

Colonel (r) prof. univ. dr. ing. Gelu ALEXANDRESCU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE ŞI INFORMAŢII

- BUCUREŞTI 2016 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 21

- Pagină albă -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 21

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE .............................................................................................. 7

CAPITOLUL 1. TEATRELE DE OPERAŢII MULTINAŢIONALE ÎN

CONTEXT ALIAT …………………………………………………………... 15

1.1. Mediul de securitate. Premize şi oportunităţi politico-militare,

strategice şi operaţionale........................................................................... 16

1.1.1. Caracteristicile mediului de securitate contemporan............. 16

1.1.2. Riscuri şi ameninţări versus oportunităţi de contracarare în

noul context de securitate................................................................. 18

1.1.3. Obiective şi direcţii de acţiune în domeniul politicii

naţionale, europene şi euroatlantice de securitate şi apărare............ 20

1.2. Teatrele de operaţii multinaţionale - oportunitate politico-militară,

strategică şi operaţională la nivel naţional................................................ 22

1.2.1. Consideraţii şi aprecieri privind necesitatea teatrelor de

operaţii multinaţionale .................................................................... 22

1.2.2. Participarea Armatei României în teatrele de operaţii

multinaţionale .................................................................................. 28

1.2.3. Elemente de oportunitate politico - militară, strategică şi

operaţională, la nivel naţional, în urma participării Armatei

României în teatrele de operaţii multinaţionale .............................. 30

1.2.4. Lecţii învăţate în teatrele de operaţii multinaţionale …......... 31

1.3. Cadrul transformaţional politico - militar, doctrinar şi strategic în

context aliat …………………………………………………………….. 51

1.3.1. Orientări politico – militare, doctrinare şi strategice la nivel

NATO …………………………………………………………….. 52

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 21

1.3.2. Transformarea militară în domeniul operaţional la nivel

NATO …………………………………………………………….. 57

CAPITOLUL 2. MOBILITATEA TRUPELOR …………………………... 72

2.1. Mobilitatea – delimitari conceptuale ………………………………. 72

2.1.1. Determinări istorice de necesitate şi actualitate …………… 73

2.1.2. Conceptul de mobilitate. Implicaţii asupra unor legi şi

principii ale luptei armate ………………………………………... 75

2.1.3. Tendinţe şi perspective operaţionale ale mobilităţii............... 82

2.2. Structuri militare şi misiuni de mobilitate operaţională în unele

armate moderne ………………………………………………………… 89

2.2.1. Conceptul operaţional de mobilitate. Implicaţii asupra

sprijinului de geniu ……………………………………………….. 89

2.2.2. Structuri militare de geniu destinate realizării misiunilor de

mobilitate…………………………………………………………. 97

2.2.3. Proceduri de realizare a misiunilor specifice de mobilitate... 105

2.3. Misiuni de mobilitate operaţională în concepţie românească şi

structuri militare de geniu participante………………………………..... 115

CAPITOLUL 3. CONTRAMOBILITATEA TRUPELOR ……………….. 117

3.1. Contramobilitatea – delimitări conceptuale ……………………….. 117

3.1.1. Determinări istorice de necesitate şi actualitate …………… 118

3.1.2. Conceptul de contramobilitate. Implicaţii asupra unor legi

şi principii ale luptei armate ……………………………………… 119

3.1.3. Tendinţe şi perspective operaţionale ale contramobilităţii… 126

3.2. Structuri militare şi misiuni de contramobilitate operaţională în

unele armate moderne ………………………………………………….. 128

3.2.1. Conceptul operaţional de contramobilitate. Implicaţii

asupra sprijinului de geniu ……………………………………….. 129

3.2.2. Structuri militare de geniu destinate realizării misiunilor de

contramobilitate ………………………………………………….. 130

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 21

3.2.3. Proceduri de realizare a misiunilor specifice de

contramobilitate ………………………………………………….. 132

3.3. Misiuni de contramobilitate operaţională în concepţie românească

şi structuri militare de geniu participante ………………………………. 133

CAPITOLUL 4. MOBILITATE ŞI CONTRAMOBILITATE

OPERAŢIONALĂ ÎN TEATRELE DE OPERAŢII

MULTINAŢIONALE ……………………………………………………….. 136

4.1. Concepte şi misiuni specifice de mobilitate şi contramobilitate în

operaţii de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin …………….. 136

4.1.1. Operaţii de stabilizare şi reconstrucţie. Tipologia

operaţiilor, concepte, mediul operaţional, fizionomie, forţe şi

tendinţe …………………………………………………………… 137

4.1.2. Rolul şi misiunile specifice de mobilitate şi

contramobilitate în operaţii de stabilizare şi

reconstrucţie/stabilitate şi sprijin în context aliat ………………… 145

4.1.3. Concepţia românescă privind rolul şi misiunile specifice de

mobilitate şi contramobilitate în operaţii de stabilizare şi

reconstrucţie ……………………………………………………… 152

4.1.4. Dezvoltarea structurilor de geniu naţionale în vederea

realizării interoperabilităţii cu structuri similare NATO …………. 161

4.2. Planificarea, conducerea şi realizarea misiunilor specifice de

mobilitate şi contramobilitate în operaţii de stabilizare şi

reconstrucţie/stabilitate şi sprijin……………………………………….. 162

4.2.1. Elemente specifice privind planificarea şi organizarea

sprijinului de geniu în operaţiile de răspuns la

crize……………………………………………………………….. 164

4.2.2. Organizarea şi executarea misiunilor de mobilitate şi

contramobilitate în operaţii de stabilizare şi reconstrucţie ……….. 172

4.2.3. Conducerea misiunilor specifice de mobilitate şi 178

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 21

contramobilitate în operaţii de răspuns la crize …………………...

4.3. Experienţa românească de asigurare a sprijinului de geniu pentru

realizarea mobilităţii şi contramobilităţii în zone de criză şi în operaţii

multinaţionale …………………………………………………………... 190

4.3.1. Aspecte privind realizarea misiunilor de mobilitate şi

contramobilitate în operaţiile din Bosnia-Herţegovina - studiul de

caz nr. 1 ………………………………………………………… 190

4.3.2. Experienţa românească de asigurare a sprijinului de geniu

pentru realizarea mobilităţii şi contramobilităţii în operaţiile din

IRAK şi AFGANISTAN - studiul de caz nr. 2 ………………….. 200

4.3.3. Aspecte privind participarea structurilor de geniu în

operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie şi contribuţia românească

la îmbunătăţirea procedurilor folosite de Alianţă - lecţii

învăţate……………………………………………………………. 206

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………… 214

LISTA ABREVIERILOR ................................................................................ 222

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ...................................................................... 224

ANEXE............................................................................................................... 230

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 21

CUVINTE CHEIE: operaţii, stabilizare, reconstrucţie, mobilitate

contramobilitate

REZUMAT

Demersul ştiinţific scoate în evidenţă, din punct de vedere conceptual şi al

mediului operaţional, cele două funcţii importante ale sprijinului de geniu -

mobilitatea şi contramobilitatea în operaţiile desfăşurate de forţele armate ale

Alianţei şi României, în teatrele de operaţii multinaţionale şi impactul acestora

asupra viitoarelor operaţii militare. Abordarea, în cadrul tezei, a celor două funcţii

ale sprijinului de geniu – mobilitatea şi contramobilitatea nu a fost întâmplătoare,

ci a fost determinată de insufienta cunoaştere a modului de realizare a acestora, în

special pe timpul operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie şi de impactul pe care l-a

avut pentru îndeplinirea cu succes a unei părţi din operaţiile desfăşurate în cei 25

de ani de misiuni din teatrele de operaţii.

De asemenea, cercetarea ştiinţifică efectuată urmăreşte să scoată în evidenţă

importanţa şi necesitatea întrebuinţării structurilor de geniu pentru realizarea

mobilităţii forţelor proprii şi contramobilitatea inamicului/insurgenţilor în cadrul

operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin desfăşurate în diferite

teatre de operaţii.

Importanţa şi necesitatea de întrebuinţare a structurilor de geniu a fost

determinată de experinţa acumulată de structurile de geniu participante în teatrele

de operaţii din Balcani (1995), Afganistan (2003) şi Irak (2004) şi de capabilităţile

de care dispun pentru sprijinul din punct de vedere genistic în vederea dislocării,

desfăşurării operaţiilor propriu-zise şi extragerea forţelor în/din teatrele de operaţii

multinaţionale.

Stadiul cunoaşterii domeniului cercetat este reliefat, pe de o parte, de

volumul mare de date cu privire la evoluţiile şi transformările Organizaţiei

Tratatului Atlanticului de Nord din punct de vedere doctrinar, strategic şi militar,

în contextul schimbărilor strategice şi geopolitice de anvergură de la începutul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 21

secolului XXI şi pe de altă parte la implicaţiile asupra transformărilor la nivelul

Armatei României şi implicit asupra structurilor de geniu, care au participat şi

participă la executarea misiunilor de sprijin de geniu, inclusiv a celor de mobilitate

şi contramobilitate în operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin.

În acest context, teza de doctorat este structurată în patru capitole teoretice şi

practic-aplicative şi unul de concluzii şi propuneri şi abordează cronologic şi într-o

ordine logică următoarele aspecte:

În capitolul 1 „Teatrele de operaţii multinaţionale în context aliat” se

analizează contextul efectelor generate de mediul actual de securitate, principalele

oportunităţi politico-militare, strategice şi operaţionale, determinate de angajarea

Armatei României în teatrele de operaţii multinaţionale şi cele mai importante

aspecte referitoare la transformarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord,

de la înfiinţare până în prezent, care au impus modificări esenţiale privind

obiectivele şi direcţiile de acţiune în domeniul politicii naţionale, europene şi

euroatlantice de securitate şi apărare.

Studiind transformarea militară a Alianţei în domeniul operaţional, actualele

obiective şi direcţii de acţiune în domeniul politicii de securitate şi apărare, lecţiile

învăţate în urma participării Alianţei şi Armatei României în operaţiile militare de

stabilizare şi reconstrucţie din teatrele de operaţii, în noul context strategic,

apreciem că pentru a realiza o transformare viabilă Armatei României trebuie

atinse trei scopuri: întărirea eficienţei deciziilor, realizarea unor efecte coerente în

spaţiul de desfăşurare a luptelor (teatre de operaţii) şi asigurarea dislocării şi a

sustenabilităţii forţelor întrunite, urmând ca după realizarea acestora să se creeze o

forţă transformată, care să conducă la realizarea obiectivelor şi misiunile primite.

În capitolul 2 „Mobilitatea trupelor” sunt analizate elementele de ordin

structural, operaţional cu privire la conceptul de mobilitate atât din punct de vedere

al implicaţiilor acestuia asupra luptei armate, cât şi din punct de vedere a

procedurilor de realizare ca misiuni specifice a sprijinului de geniu. În temeiul

acestui considerent este expus conceptul de mobilitate, analizat din punct de vedere

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 21

al modului cum acesta influenţează legile, principiile luptei armate, realizând un

tablou cu principalele implicaţii ale mobilităţii asupra luptei armate.

De asemenea, au fost aprofundate tendinţele şi perspectivele operaţionale ale

mobilităţii în contextul transformării organismului militar prin crearea unor

structuri de forţe diminuate cantitativ, performante, eficiente, mobile, flexibile şi

interoperabile.

În finalul capitolului s-a analizat contribuţia şi rolul primordial al mobilităţii

în cadrul sprijinului genistic, pentru pregătirea, desfăşurarea şi succesul operaţiilor

de orice tip şi modul de realizare a acestora de către structurile militare de geniu

din Armata României şi din unele armate moderne.

În capitolul 3 „Contramobilitatea trupelor” sunt analizate elementele care

conduc la detalierea conceptului de contramobilitate, implicaţiile acestuia asupra

luptei armate, procedurile de realizare a acestuia ca misiuni specifice a sprijinului

de geniu. S-a considerat deosebit de utilă prezentarea modificărilor, tendinţelor şi

perspectivelor operaţionale ale contramobilităţii analizând implicaţiile asupra

acţiunilor militare desfăşurate de forţele Alianţei şi României în teatrele de operaţii

militare.

S-a analizat, în principal, procedurile generale de realizare a misiunilor

specifice de contramobilitate şi s-a accentuat pe necesitatea întrebuinţării

structurilor de geniu, de către forţele luptătoare/participante la misiuni ale Armatei

României, pentru realizarea sarcinilor de contramobilitate, în special în operaţiile

de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin, comparativ cu modul de

întrebuinţare la maxim de către structurile din NATO.

În finalul acestui capitol s-a expus punctele de vedere din legislaţia şi

literatura militară privind conceptul de contramobilitate şi s-a arătat importanţa

vitală în toate formele de luptă şi la toate nivelurile şi s-a ajuns la concluzia că

majoritatea armatelor au aproape aceleaşi obiective pentru structurile de geniu, şi

anume: satisfacerea nevoilor de sprijin genistic a trupelor; sprijinul direct al

trupelor; specializarea restrânsă a structurilor.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 21

În capitolul 4 „Mobilitate şi contramobilitate operaţională în teatrele de

operaţii multinaţionale” au fost analizate modalităţile de acţiune pentru pregătirea

şi ducerea operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie, concept acceptat la nivel

NATO comparativ cu operaţiile de stabilitate şi sprijin, legiferate prin legislaţia

Armatei Romaniei. S-a accentuat necesitatea de a prelua conceptul de operaţii de

stabilizare şi reconstrucţie, considerând că acesta este mai complet şi permite

mandatarea structurilor militare, în special cele de geniu, pentru participare la

misiuni de reconstrucţie.

În cadrul acestui capitol s-a completat analiza conceptuală a mobilităţii şi

contramobilităţii prezentată în capitolele anterioare cu procedurilor de acţiune,

structuri şi sarcini pentru realizarea misiunilor de mobilitate şi contramobilitate în

operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie în teatrele de operaţii multinaţionale.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra comenzii şi controlului privind

realizarea mobilităţii şi contramobilităţii s-a dezbătut şi aprofundat conducerea

sprijinului de geniu în operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie. În finalul acestui

capitol s-au prezentat unele studii de caz cu aspecte privind realizarea misiunilor

de mobilitate şi contramobilitate de către structurile de geniu naţionale în operaţiile

de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin din tetrele de operaţii Balcani,

Irak şi Afganistan.

În cadrul acestei cercetări ştiinţifice pe parcursul capitolului patru s-a

abordat în mod special participarea structurilor din Forţele Armate la operaţiile de

stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin în afara graniţelor ţării şi mobilitatea

şi contramobilitatea operaţională, ca elemente esenţiale ale teatrului de operaţii

multinaţional.

În finalul tezei sunt enumerate principalele concluzii rezultate în urma

efortului de documentare şi cercetare:

- existenţa unui mediu de securitate în continuă schimbare, care provoacă

schimbări permanente la nivel conceptual şi acţional privind operaţiile militare,

teatrele de operaţii şi transformarea structurilor. Aceste schimbări, modificări şi

transformări sunt foarte vizibile, mai ales din analiza transformării celei mai

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 21

puternice şi eficiente structuri politico-militare, precum NATO. De asemenea,

apreciem că transformarea operaţională a Alianţei a fost motivată de realizarea şi

menţinerea în permanenţă a unor structuri de decizie ale NATO cât mai flexibile şi

mai bine pregătite, care să răspundă diferitelor situaţii de criză şi conflict. Dacă

până acum 10 ani conceptele, structurile se modificau şi aveau aplicabilitate pe

următorii 10 – 15 ani, în acest moment sunt situaţii când aceste transformări au loc

chiar anual. În această lume a schimbării constatăm că Armata României trebuie să

mărească ritmul pentru realizarea transformării la toate nivelurile;

- angajarea Armatei României în orice fel de operaţie într-un teatru de

operaţii multinaţional în afara teritoriului naţional, credem că trebuie să se facă pe

baza unor criterii politice şi militare bine stabilite, după o analiză riguroasă a

condiţiilor din teatrele de operaţii. În condiţiile actuale, forţele armate româneşti

pot fi angajate în acţiuni de luptă de intensitate ridicată şi în conflictul asimetric, în

teatrele de operaţii multinaţionale, doar ca parte a unei alianţe sau coaliţii de

voinţă, având întotdeauna alături o naţiune-cadru, care să-şi asume efortul principal

al campaniei. Prin urmare, efortul transformării forţelor româneşti trebuie

direcţionat către o interoperabilitate sporită şi o integrare accentuată în cadrul

Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene, participarea la Forţa de Reacţie

Rapidă (VJTF), Forţa de răspuns a NATO (NRF) şi Grupurile de luptă ale UE

(EUBG) reprezentând cele mai bune modalităţi în acest sens;

- conceptele de mobilitate şi contramobilitate din punct de vedere acţional

şi în special al sprijinului de geniu reprezintă un factor esenţial pentru obţinerea

succesului, iar cele două elemente - mobilitatea şi contramobilitatea - sunt

inseparabile. De asemenea, se poate concluziona că cele două concepte sunt tratate

în doctrine, regulamente, instrucţiuni şi manuale separat în funcţie de mediul de

acţiune (exemplu: mobilitatea aeriană, navală, mobilitatea ca funcţiune a sprijinului

de geniu) de aplicabilitate (mobilitatea logistică), ceea ce va determina ca anumite

principii, proceduri să se omită sau să nu se aplice;

- structurile destinate pentru realizarea misiunilor de mobilitate şi

contramobilitate în cadrul sprijinului de geniu în operaţiile de stabilizare şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 21

reconstrucţie/stabilitate şi sprijin pot avea aceiaşi structură ca şi cele pentru

operaţiile clasice, dar cu forţă flexibilă şi agilă prin doctrină, structură, înzestrare şi

atitudine. Trebuie evidenţiat că sunt modificări privind tipurile de misiuni şi în

special sarcinile de mobilitate şi contramobilitate în operaţiilor de stabilizare şi

reconstrucţie/stabilitate şi sprijin;

- importanţa mobilităţii şi contramobilităţii în operaţiile de stabilizare şi

reconstrucţie/stabilitate şi sprijin o reprezintă necesitatea de analiză atât la nivel

tactic, cât şi la nivel strategic pentru realizarea fazelor majore ale operaţiei:

dislocare în teatru; desfăşurarea operaţiilor propriu-zise şi extragerea forţelor din

teatru;

- operaţiile moderne, posibil a se desfăşura în teatrele de acţiuni militare,

se vor axa pe transpunerea în practică a unor concepte privind războiul bazat pe

reţea, războiul informaţional, operaţiile bazate pe efecte, operaţii multinaţionale

întrunite, operaţii de stabilizare şi reconstrucţie;

- utilizarea conceptului specific operaţiilor de stabilizare şi

reconstrucţie/stabilitate şi sprijin este cel de abordare globală (cuprinzătoare),

termenul utilizat în documentele NATO fiind cel de Comprehensive Approach.

Mijloacele militare, singure, nu pot asigura o gestionare eficientă a crizei,

provocările de securitate de astăzi necesitând un spectru larg de cooperare între

organizaţiile civile şi cele militare, precum şi o strânsă coordonare între varietatea

actorilor implicaţi în operaţiile de stabilitate şi de sprijin. Evoluţiile din teatrele de

operaţii din ultima perioadă au reiterat necesitatea unei abordări globale din partea

comunităţii internaţionale.

Forţele militare, şi în special cele de geniu şi organizaţiile civile, trebuie să

planifice împreună acţiunile care implică o participare comună, să opereze în

moduri complementare şi se sprijin reciproc.

În concluzie, pe baza studiilor de caz, analizând planificarea, organizarea şi

executarea celor mai importante misiuni ale sprijinului de geniu pentru operaţiile

de stabilizare şi reconstrucţie, constatăm că pe timpul desfăşurării misiunilor,

geniştii au asigurat mobilitatea forţelor coaliţiei şi a populaţiei civile,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 21

contramobilitatea insurgenţilor, refacerea utilităţilor şi protecţia forţelor în teren,

precum şi misiuni de colectare şi distrugere a subdepozitelor de muniţie şi

armament şi a elementelor de muniţie neexplodată.

În urma demersului ştiinţific efectuat în cadrul tezei de doctorat, pe lângă

concluziile enumerate mai sus am prezentat şi un set de propuneri:

- elaborarea doctrinei operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi

sprijin. După elaborarea acestei doctrine este necesar ca la nivelul fiecărei arme, în

concordanţă cu cerinţele şi standardele Alianţei, să fie elaborate şi actualizate

regulamente, manuale programe de pregătire care să îndrume realizarea

programelor de instruire pentru misiune înainte de participarea la operaţii, precum

şi de reîmprospătare a cunoştinţelor pe timpul derulării acestora;

- continuarea investigaţiilor ştiinţifice, referitoare la conceptele de mobilitate

şi contramobilitate şi fundamentarea acestora întru-un regulament, manual elaborat

la nivelul Armatei României care să fie atotcuprinzător pentru toate de categoriile

de forţe ale armatei, toate tipurile de operaţii şi la toate nivelurile;

- actualizarea conceptelor din Manualul sprijinului de geniu în operaţiile de

nivel tactic, regulamentele şi manualele din punct de vedere al planificării

sprijinului de geniu şi executarea misiunilor de geniu în operaţiile de stabilizare şi

reconstrucţie/stabilitate şi sprijin;

- elaborarea de manuale şi proceduri în domeniul deminării rutelor de

deplasare (conceptul route clearace), deminarea podurilor pregătite pentru

distrugere şi participarea la misiuni de reconstrucţie. Pe plan naţional este necesară

elaborarea unor proceduri genistice specifice operaţiunilor de stabilizare şi

reconstrucţie, având în vedere caracterul diferit al acestora faţă de misiunile clasice

de sprijin genistic;

- definirea într-o abordare complexă obiectivele şi caracteristicile operaţiilor

de stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin, ca punct de plecare în

demersurile ştiinţifice ulterioare ce se vor întreprinde pentru dezvoltarea temei

tezei de doctorat alese de noi;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 21

- revizuirea şi completarea cadrului conceptual, referitor la teatrele de

operaţii şi angajarea forţelor, prin implementarea noilor concepte NATO adoptate

sau dobândite în urma experienţelor acumulate. Apreciem că revizuirea şi

completarea cadrului conceptual să se realizeze în următoarele direcţii: elaborarea

unor instrucţiuni, publicaţii care să implementeze şi să detalieze organizarea,

comanda, controlul şi repartizarea resurselor în cadrul teatrelor de acţiuni militare

multinaţionale în conformitate cu noile concepte ale NATO şi din ţările membre

ale Alianţei; analizarea din punct de vedere a organizării teatrelor de acţiuni

militare în funcţie de tipul acţiunii militare; implementarea lecţiilor învăţate

referitoare la organizarea teatrelor de operaţii în urma participării forţelor militare

româneşti la misiuni în teatrele de operaţii multinaţionale;

- elaborarea planurilor de pregătire şi actualizarea acestora în concordanţă cu

lecţiile învaţate propuse prin teza de doctorat şi în funcţie de acceptarea acestora

introduse într-o lucrare de lecţii învăţate şi care să producă efecte;

- pregătirea şi dotarea structurilor de geniu pentru acţiuni şi misiuni

desfăşurate într-un mediu urban, fiind necesară redimensionarea planurilor de

pregătire în acest sens şi dezvoltarea poligoanelor pentru marcarea mediului urban.

Pe timpul operaţiei de stabilizare, structurile de geniu au sprijinit unităţile de

infanterie şi blindate în acţiunile desfăşurate într-un mediu urban pentru executarea

breşelor prin diferite obstacole;

- participarea structurilor de geniu şi militarilor genişti la misiuni de

stabilizare şi reconstrucţie/stabilitate şi sprijin este o oportunitate pentru pregătirea

acestora în condiţii reale şi posibilitatea de verificare şi evaluare a capabilităţilor

genistice avute la dispozitie;

- reluarea pregătirii specialiştilor de geniu/ingineri în academiile de profil şi

şcolile de aplicaţii pentru realizarea proiectelor şi lucrărilor de drumuri, poduri şi în

domeniul coordonării contractorilor civili;

- constituirea la nivelul Armatei României un departament care să planifice,

organizeze şi să gestioneze transformările permanente din punct de vedere

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 21

conceptual, structural şi acţional, care trebuie să aibă loc la nivelul Armatei

României;

- dezvoltarea, demensionare şi modernizarea structurilor de geniu în vederea

realizării interoperabilităţii cu structuri similare NATO, iar pe baza informaţiilor

din teza de doctorat să se poată elabora o concepţie de transformare a armei geniu

pe termen mediu şi lung. În domeniul înzestrării considerăm că este necesar să fie

făcute eforturi financiare şi de cercetare importante pentru dotarea acestora cu

muniţii şi materiale de ultimă generaţie, tehnică multifuncţională şi policarburantă,

echipamente care să asigure efecte multiple asupra adversarului.

Cercetarea ştiinţifică a avut ca obiective:

- analiza permanentă şi completă a mediului de securitate în schimbare, a

etapelor de transformare din punct de vedere conceptual, structural şi acţional a

NATO în concordanţă cu transformarea Armatei României, operaţiile de

stabilizare şi reconstrucţie versus celor de stabilitate şi sprijin în teatrele de operaţii

multinaţionale;

- modificări conceptuale şi acţionale, trecându-se în timp scurt de la operaţii

de menţinere a păcii la operaţii de stabilizare şi reconstrucţie, iar în ultimii ani la

operaţii clasice sau mai nou la războiul hibrid, care combină operaţiile clasice cu

operaţiile de stabilizare şi reconstrucţie;

- procesul de transformare, sprijinul de geniu în operaţiile de stabilizare şi

reconstrucţie a constituit pentru noi o temă de actualitate şi de mare complexitate,

fiind în acelaşi timp şi o mare provocare, în care anticiparea şi cunoaşterea trebuie

îmbinate armonios;

- evidenţierea rolului esenţial al celor două concepte de mobilitate şi

contramobilitate din punct de vedere acţional şi în special al sprijinului de geniu.

Drept consecinţă, prezenta cercetare ştiinţifică se doreşte a veni în sprijinul

eficientizării îndeplinirii responsabilităţilor şi cerinţelor pentru realizarea

transformărilor la nivel conceptual, acţional şi operaţional a modului de abordare a

operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie şi în cadrul acestora a misiunilor de

mobilitate şi contramobilitate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 21

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Legi şi acte normative

1. * * * Constituţia României, Monitorul Oficial al

României, partea I, anul 171 (XV), nr.767 din

31.10.2003, Bucureşti

2. * * * Legea nr. 45/1994privind apărarea naţională a

României, Monitorul Oficial al României, partea I,

nr.172/1994, modificat[ cu Legea 58/2011

3. * * * Strategia de securitate naţională a României,

Bucureşti, 2007

4. * * * Carta Albă a Apărării, Bucureşti, 2015

5. * * * Strategia Militară a României,SMG, Bucureşti, 2012

6. * * * Strategia naţională de apărare a ţării pentru

perioada 2015 - 2019, Monitorul Oficial al

României, nr. 450 din 23.06.2015

7. * * * Strategia de transformare a Armatei României,

Bucureşti, 2007

2. Doctrine, regulamente, manuale, instrucţiuni

8. * * * AAP-6 (ed.2015), NATO Glossary of Terms and

Definitions (English and French), NATO HQ,

Brussels, 2015

9. * * * AJP- 01(ed.D), Allied Joint Doctrine, NATO HQ,

Brussels, 2010

10. * * * ATP-52(ed.B) Land Force Military Engineer

Doctrine, NATO HQ, Brussels, 2008

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 21

11. * * * AJP-3 (ed.B), Allied Joint Doctrine for the Conduct

of Operations, NATO HQ, Brussels, 2011

12. * * * AJP-3.2 (ed.A,ver.1), Allied Joint Doctrine for Land

Operations, NATO HQ, Brussels, 2016

13 *** AJP-3.12 (ed.B,ver.1), Allied Joint Doctrine for

Military Engineering, NATO HQ, Brussels, 2014

14. * * * F.T.-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre,

Bucureşti, 2006

15. G.-1, Doctrina Sprijinului de Geniu în Operaţiile

Întrunite, Bucureşti, 2016

16. * * * F.T.-2, Manualul activităţii de stat major a

comandamentelor din Forţele Terestre în operaţii,

Bucureşti, 2012

17. * * * F.T.-3, Manualul de tactică generală a Forţelor

Terestre, Bucureşti, 2006

18. * * * S.M.F.T. – 63, Concepţia de comandă şi control a

Comandamentului Forţelor Terestre, Bucureşti, 2005

19. * * * F.T.-9, Manualul Sprijinului de Geniu în Operaţiile

Fortelor Terestre, Bucureşti, 2007

20. * * * F.M. 3-0, Operations – Doctrina operaţiilor Forţelor

Terestre ale SUA, 2008

21. * * * F.M. 3-07, Stability Operations and Support

Operations, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre ale

SUA, 2003

22. * * * FM 6-0, Mission Command:Command and Control

of Army Forces, Department of the Army,

Washington, DC, 2003

23. F.M. 90-7, Combined Arms Obstacle Integration,

Department of the Army, Washington, DC, 2003

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 21

24. * * * SMG – 64, F.T. – 1, Doctrina operaţiilor Forţelor

Terestre, Bucureşti, 2006

25. * * * SMG/P.F.-3, Doctrina pentru operaţii întrunite a

Armatei Romaniei, Bucureşti, 2014

26. * * * SMG/P.F.-5, Doctrina planificării operaţionale în

Armata Romaniei, Bucureşti, 2008

27. F.T./G.1 Manualul pentru Luptă al Brigazii de

Geniu, Bucureşti, 2005

28. F.T./G.-2 Manualul pentru Luptă al Batalionului de

Geniu, Râmnicu Vâlcea, 2005

29. F.T./G.-6.1, Manualul pentru Luptă al Companiei

Geniu Luptă, Râmnicu Vâlcea, 2005

30. F.T./G.-5.1 Manualul pentru Luptă al Grupelor de

Geniu cu Sarcini în Sprijinul Mobilităţii, Râmnicu

Vâlcea, 2007

31. F.T./G.-5.1, Manualul pentru Luptă al Grupelor de

Geniu cu Sarcini în Sprijinul Contramobilităţii,

Râmnicu Vâlcea, 2007

3. Lucrări de autori

32. Adams James Următorul, Ultimul război mondial, Editura Antet,

1998

33. Adams James Risk, UCL Press, London, 1996

34. Dan Ghica Radu,

Emil Victor Cheţe,

Aurelian Raţiu

Transformarea militară, Editura Centrului Tehnic,

Bucureşti, 2010

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 21

35. Bădălan E.,

Frunzeti T.

Asimetria şi idiosincrasia în acţiunile militare,

Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2004

36. Bădălan E. Concepte strategice şi operative de actualitate,

Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2004

37. Begarie Herve-

Coutau,

Tratat de strategie, Bucureşti, Editura U.N.Ap.

„Carol I”, Bucureşti, 2006

38. Frunzeti Teodor Operaţii de stabilitate, Editura Editura U.N.Ap.

„Carol I”, Bucureşti, 2006

39. Geraldi, Mark Interview by Major Patrick Howell, Fort

Leavenworth, KS, 2006

40. Grad Vasile,

Mureşan Mircea

Tehnologiile de vârf şi domeniul militar, Editura

Militară, Bucureşti, 1995

41. Grecu Petre Amenajarea genistică în acţiunile militare, Editura

Ars Docendi, Bucureşti, 2002

42. Grecu Petre

Dinu Valentin

Componenta genistică în acţiunile militare, Editura

U.N.Ap, 2005

43. James N. R. The US Army Corps of Engineer in Stabililty

Operations, Fort Leavenworth, Kansas, 2008

44. Kernan W.F. Perspectives for 21st Century Challenges,

prezentation to National War College, 13.04.2001

45. Latham Andrew Re-imaging Warfare: The Revolution in Military

Affairs, C. A. Snyder, Contemporary Security and

Strategy, Londra, Macmillan, 1999

46. Mureşan Mircea,

Văduva Gheorghe

Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura

Editura U.N.Ap.„Carol I”, Bucureşti, 2003

47. Mîndru M. Acţiuni militare altele decât războiul, în Tratat de

Ştiinţă Militară, vol.I, Editura Militară, Bucureşti,

2001

48. Paul Vasile Războiul mileniului III, Editura D.B.H., 2000

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 21

49. Paul Vasile Asimetria strategică, Editura DBH, 2001

50. Pivariu Corneliu, SUA – IRAK - Forţa democraţiei v/s dictatura forţei -

Editura Bren, Bucureşti, 2004

51. Uhlmann

Richard D.

Redefinirea securităţii, Internaţional security, 1983

52. Williams Garland H. Engineering Peace: The Military Role in Post-

Conflict Reconstruction. Washington: United States

Institute for Peace Press, 2005

4. Diverse

53. Al Bahrani A. Completed Water Treatment Plant Benefitting 20,000

Iraqis, 2008

54. Ancker J.C.,

Burke M.D.

Doctrine for Asymmetric Warfare in Military Review,

July-August 2003

55. Bărbulescu Ionel Caracteristicile principale ale războiului viitor,

revista Impact Strategic nr. 3-4/2003

56. Ioan Doru Apăfăianu Sprijinul de arme în operaţiile de stabilitate şi de

sprijin, contribuţia sprijinului de geniu în aceste

tipuri de operaţii – teză de doctorat, Editura UNAp.

„Carol I”, Bucureşti, 2010

57. Tofan

Mihai

Contribuţia sprijinului de geniu în operaţiile bazate pe efecte -

Teză de doctorat, Editura UNAp. „Carol I”, Bucureşti, 2009

58. * * *

Websters Third New International Dictionary of the English

Language Unabriged, vol.III, Editura Merriane - Webster, 1993

5. Periodice

59. * * * Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare, anii 2003-2016

60. * * * Gândirea militară românească, anii 2001-2016

61. * * * Military Review, anii 2000-2016

62. * * * Revista Forţelor Terestre, anii 2007-2016

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 21

6. Mediu de internet

63. * * * www.NATO.int, NATO Strategic Concept, Washington

Summit, 1999

64. * * * http://www.globalsecurity.org/military/ops/allied_force

65. * * * http://es.rice.edu/projects/Poli378/Gulf

66. * * * http://www.aed.usace.army.mil/news/releases.

67. * * * http://www.sigir.mil/reports/pdf/audits/08-010.pdf.

68. * * * http://www.aed.usace.army.mil/news/releases/07-08-26-

2r.pdf.

69. * * * http://www.npr.org/templates/story

70. * * * www.cia.gov

71. * * * http://www.whitehouse.gov/omb/legislative

72. * * * L’apreciation du risque militaire, www.stratisc.org.

73. * * * NATO Standardization Office (NSO) Public Web site,

nso.nato.int/nso/

74. * * * Military Engineering Centre of Excellence,

milengcoe.org/Pages/default.aspx

75. * * * Shpora.panweb.com/158/2811

76. * * * arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles

77. * * * www.consilium.europa.eu