UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

Facultatea Medicină

CURRICULUM DISCIPLINAR

Ciclul licenţă

Domeniul general de studiu: Tehnologie chimică şi biotehnologii (55)

Domeniul de formare profesională: Tehnologie chimică (551)

Specialitatea: Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale (551.3)

Numărul de credite ECTS: 180

Chişinău 2008 CZU 665.5+615.2(073.8) C 95

Curriculumul a fost elaborat în conformitate cu standardele educaţionale la specialitatea Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale şi documentele reglatoare ale Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova, ţinându-se cont de experienţa europeană de formare a specialiştilor în acest domeniu.

Autori: Vasile Socolov, Dr.în medicină, conferenţiar universitar, Decanul Facultăţii Medicină; Vladimir Remiş, Dr.hab.în farmacie, conf.univ., şeful Catedrei Tehnologia şi analiza produselor medicamentoase şi cosmetice; Natalia Soltan, metodist superior.

Curriculum a fost discutat şi recomandat pentru publicare la şedinţa Senatului ULIM, proces verbal № 2 din 31.10.07

Colegiul de redacţie :

Coordonator de ediţie: Ana Guţu, Dr., profesor universitar, prim-vicerector pentru studii ULIM.

Preşedinte: Vasile Socolov, Dr.în medicină, conferenţiar universitar; Decanul Facultăţii Medicină;

Membri: Vladimir Remiş, Dr.hab.în farmacie, conf.universitar, şef catedră Tehnologia şi analiza produselor medicamentoase şi cosmetice; Eudochia Zagorneanu, Dr.hab.în biologie, prof. universitar; Valentina Ciobanu, Dr.în farmacie, lector superior;

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Curriculum: Specialitatea Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale /Univ. Liberă Int. din Rep. Moldova;aut: Vasile Socolov, Natalia Soltan; col.red. : Vasile Socolov, preş.,. – Ch.: ULIM, 2008. – 120 p.ISBN 978-9975-920-76-6100 ex665.5+615.2(073.8)

ISBN 978-9975-920-76-6 @ ULIM, 2008

CUPRINS

I.PREZENTAREA FACULTĂŢII MEDICINĂ

II. CONCEPTUL EDUCAŢIONAL AL FACULTĂŢII MEDICINĂ

III. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A

PROCESULUI DIDACTIC ÎN UNIVERSITATEA LIBERĂ

INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA ÎN BAZA SISTEMULUI

DE CREDITE TRANSFERABILE (ECTS)

IV. PLANUL DE STUDII

V. FINALITĂŢILE DE STUDII

VI. SINTEZELE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE

VII. CAIETUL DE SARCINI PENTRU EXAMENELE DE LICENŢĂ

VIII. CERINŢELE PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE LICENŢĂ ŞI

MASTERAT

I. PREZENTAREA FACULTĂŢII MEDICINĂ

În cadrul ULIM la 16 octombrie 1992 a fost fondat Departamentul Medicină cu cele 3 facultăţi: Medicină generală, Stomatologie şi Farmacie. În perioada anilor 1992-2002 Departamentul au absolvit 5 promoţii la facultatea „Medicina generală” şi 6 – la facultăţile

„Stomatologie” şi „Farmacie”. Absolvenţii activează în diferite instituţii medicale din Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, România, Siria, Iordania, Turcia, Sudan, Israel, Pakistan şi alte ţări.

În august 2002 departamentul a fost reorganizat. În cadrul facultăţii au fost deschise următoarele specialităţi: „Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale”, „Tehnologie farmaceutică”, „Biologie moleculară”, „Ecologie”, „Servicii publice”. În R.M. pregătirea unor astfel de specialişti se face pentru prima oară. Sunt elaborate planurile de învăţământ în conformitate cu recomandările Ministerului Educaţiei şi Tineretului privind introducerea planului-cadru de învăţământ în instituţiile universitare din R.M. şi programele analitice, bazate pe concepţii originale de instruire universitară. La fondarea acestei unităţi este preluată experienţa în domeniu a unor instituţii similare din Belgia (Universitatea Liberă din Bruxeles), Franţa (Universitatea Rene Decart), SUA (Columbia, Boston, Massachusetts), România (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. Popa”, Iaşi), Federaţia Rusă (Academiile medicale din Tomsk, Arhanghelsk, Udmurtia), Ucraina (Universitatea din Harkov), Kazahstan (Academia medicală din Karaganda).

Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale este o stiinţă ce studiază teoria şi practica preparării medicamentelor, remediilor cosmetice şi evaluării biofarmaceutice a acestora. Obiectul principal de studii este procesul de transformare a substanţelor medicamentoase în forme medicamentoase ce pot fi administrate bolnavilor în scop terapeutic (soluţii, pulberi, comprimate, unguente, infuzii, decocturi, supozitoare ). Formele medicamentoase pot fi preparate în farmacie pe baza reţetelor prescrise de medic sau în industria medicamentelor, conform formulelor standardizate. Studiul tehnologiei remediilor cosmetice are drept scop, crearea bazei teoretice a proceselor de acumulare a deprinderilor şi îndemînărilor practice de preparare a preparatelor cosmetice. Scopul principal al tehnologului este de a pregăti un medicament sau un preparat cosmetic dozat corect, stabil din punct de vedere chimic, fizic şi microbiologic, activ terapeutic şi accesibil pentru a fi administrat. Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii.

Tehnologia farmaceutică este o ştiinţă care studiază noţiunile teoretice şi practice, necesare realizării medicamnetelor şi evaluării biofarmaceutice a acestora. Scopul principal al specialităţii este stuidul bazelor teoretice şi practice la prepararea medicamentelor finite, al aparaturii şi utilajului tehnologic, destinate evaluării diferitelor procese tehnologice mecanizate, precum şi a celor automatizate, desăvârşirea formelor medicamentoase şi studierea celor noi. Tehnologia farmaceutică abordează o serie largă de preocupări destul de diverse cum ar fi: studiul formulării şi a biodisponibilităţii medicamentelor; stuidul operaţiilor şi proceselor tehnologice specifice, utilizate la producerea medicamentelor; studiul problemelor referitor la stabilitatea şi condiţionarea produselor şi controlul calităţii medicamentelor. Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii.

Biologia moleculară reprezintă un domeniu al biologiei care s-a integrat la un nivel molecular cu implicaţii profunde în biologie, biotehnologie, bioinginerie, industria farmaceutică, valorificarea resurselor naturale şi umane. Scopul specialităţii este pregătirea specialiştilor cu profunde cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice în domeniu. Specialistul are ca obiective de activitate studierea şi ocrotirea naturii, utilizarea sistemelor biologice în scopuri practice şi medicale, elaborarea actelor normative în domeniul său de activitate, organizarea şi efectuarea cercetărilor expediţionale şi de laborator, analiza informaţiei, sistematizarea şi totalizarea rezultatelor obţinute, realizarea controlului tehnologic al proceselor biotehnologice şi al proiectelor de producere ce necesită pregătire biologică specială. Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în ştiinţe ale naturii.

Ecologia reprezintă o ramură îmbinată a biologiei şi medicinii care studiază factorii mediului ambiant şi acţiunea lor pozitivă sau negativă asupra organismelor vii, îndeosebi asupra organismului uman. Apreciază şi valorifică starea factorilor ambientali şi include măsurile de protecţie atît a mediului ambiant, cît şi a sănătăţii omului. Efectuează biomonitoringul şi expertiza ecologică a bioecosistemelor. Scopul disciplinei este de a pregăti specialişti în domeniul ocrotirii sănătăţii omului şi mediului ambiant. Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în ştiinţe ale naturii.

Securitatea Ecologică. Deoarece este greu de imaginat astăzi procesul de informatizare fără folosirea noilor tehnologii în securitatea ecologică, activitatea specialistului în domeniul securităţii ecologice implică pe larg informatica şi metode matematice în ecologie. Referentul specialist în securitatea ecologică poate să-şi desfăşoare activitatea profesională în toate sferele vieţii socio-economico-culturale, ca de exemplu: Unităţi economice; Unităţi juridice; Întreprinderi transnaţionale; Reprezentanţe ale organismelor internaţionale; Centrelede de medicină preventivă; Redacţii de reviste şi ziare; Birouri ecoturistice; Radioteleviziune; Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale al RM ; Inspectoratul ecologic de Stat; Agenţiile ecologice zonale şi raionale; Inspectoratul de Stat vamal; Procuratura ecologică RM.

Servicii publice (Estetologia) prezintă o disciplină medicală, o ramură relativ nouă în ştiinţă. Reprezintă un sistem complex de cunoştinţe despre structura pielii, rolul ei în procesul activităţii vitale, metabolismului, termoreglării, despre mecanismele de absorbţie, in particular a substanţelor biologic active. Estetologia a apărut şi se dezvoltă din necesităţile si creşterea potenţialului economic si cultural al societăţii. Estetologia ca ramură desinestătătoare include compartimente: dermatocosmetologia, cosmetologia preventiv-igienică, alergocosmetologia, gerontocosmetologia, cosmetologia posttraumatică si cosmetologia infantilă. Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în Servicii publice.

Procesul didactic este realizat de 3 catedre: “Medicina fundamentală”, “Medicină preventivă şi ecologie”, “Tehnologia şi analiza preparatelor medicamentoase şi cosmetice”.

Facultatea dispune de un corp profesoral-didactic competent în domeniile respective, bază material-tehnică adecvată, care include săli de curs, laboratoare specializate, săli cu computere, muzeu anatomic şi a. Studenţii au acces liber la noile tehnologii informaţionale, Internet, mediatecă, biblioteci, săli de lectură etc. Practica de producţie se petrece în diferite instituţii medicale, medico-biologice şi biotehnologice de profil în baza contractelor de colaborare.

Vasile SOCOLOV,Doctor, conferenţiar,Decanul Facultăţii

II. CONCEPTUL EDUCAŢIONAL AL FACULTĂŢII MEDICINĂ

1. NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Tehnologiile cosmetice şi medicinale, tehnologiile farmaceutice, biotehnologiile avansate, direcţiile noi în ecologia omului aduc un aport imens la dezvoltarea societăţii şi progresului tehnic- ştiinţific. Ştiinţa şi industria medicală şi farmaceutică utilizează pe larg biotehnologiile avansate. Reieşind din faptul dat şi luînd în considerare necesităţile pieţii de muncă în Republica Moldova şi peste hotarele ţării, în august 2002, Facultatea Medicină a fost reorganizată conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova.

Facultatea pregăteşte specialişti de calificare înaltă în cinci direcţii moderne: tehnologia farmaceutică, tehnologia produselor cosmetice şi medicinale, ecologie, biologie moleculară, estetologie. Studiile se efectuează în limbile română şi rusă. Toate specialităţile sunt extrem de solicitate pe piaţa muncii din ţară şi peste hotare.

Recent a fost elaborat şi aprobat de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului al RM planul de studii la specialitatea Securitatea ecologică. Pentru această specialitate a fost primită licenţa eliberată de către Camera de Licenţiere.

Pregătirea de bază a specialiştilor se efectuează la catedrele Facultăţii: "Medicina fundamentală”,”Igiena, epidemiologia şi biochimia”, „Tehnologia şi analiza produselor cosmetice şi medicamentoase”, unde activează acadimicieni, doctori habilitaţi, doctori in ştiinţe, profesori şi conferenţiari universitari cu experienţă înaltă de lucru în sfera educaţională şi ştiinţifică din Republica Moldova. Facultatea colaborează cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, România; Universitatea de Stat din Moscova, Rusia, Institutul de Toxicologie „A.Medvedi”, Ucraina, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Odesa, Ucraina ş.a. In cadrul colaborărilor se efectuază cercetări ştiinţifice, schimb de experienţă, ce permite pregătirea specialiştilor de nivel înalt.

Facultatea dispune de sălă computerizată modernă, echipată cu calculatoare unde se efectuează prelegeri, lucrări de laborator şi cercetări ştiinţifice. Sala este conectată la Internet. Catedrele Facultăţii sunt amenajate cu aule moderne, laboratoare specializate (de electrofiziologie, biofizică, fiziologie experimentală, toxicologie, chimie analitică, chimie sanitară, anatomie, bacteriologie, parazitologie şi micologie, imunologie, biologie moleculară, investigaţii biochimice, farmacoterapie şi fitoterapie, farmacologie, metode fizico-chimice de analiză, farmacognozie, de analiză chimică a produselor cosmetice şi medicinale şi a.), muzeu anatomic, şi altele. Studenţii au acces liber la noile tehnologii informaţionale, Internet, Mediatecă, biblioteca, săli de lectură etc. Datorită nivelului înalt de instruire şi a specialităţilor extra solicitate pe piaţa muncii, la Facultatea îşi fac studii cetăţeni nu numai din Republica Moldova, dar şi din alte ţări: Sudan, România, Israel, Bulgaria. După absolvirea ciclului universitar, doritorii continuă studile la masterat, care deschid noi perspective şi posibilităţi.

Luînd în considerare dinamica înaltă a dezvoltării mondiale a tehnologiilor cosmetice şi medicinale, tehnologiilor farmaceutice, biotehnologiilor avansate, direcţiilor noi în ecologia omului este elaborat Conceptul Facultăţii de Medicină, care include următoarele compartimente: scopul şi obiectivele (capitolul 2), scurt istoric al Facultăţii (capitolul 3), caracteristica specialităţilor (capitolul 4), principiile educaţionale ULIM prin prisma Facultăţii Medicină (capitolul 5), conţinutul şi componentele fundamentale ale procesului de studii (capitol 6), activitatea ştiinţifică (capitol 7), asigurarea cu cadre didactice (capitol 8), perspective de dezvoltare (capitol 9), concluzii (capitolul 10).

2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE

Scopul Conceptului constă în stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale Facultăţii Medicină în domeniile de instruire, educaţie, ştiinţă, relaţii internaţionale.

Obiectivele Conceptului sunt următoarele:

1. Formularea conceptului educaţional al Facultăţii Medicină2. Formularea principiilor de bază ale procesului educaţional la Facultate.3. Descrierea specialităţilor curente ale Facultăţii şi stabilirea specialităţilor noi, de

perspectivă.4. Analiza laboratoarelor şi atelierelor Facultăţii, echipamentelor utilizate.5. Determinarea instituţiilor de efectuare a stagierilor practice ale studenţilor.6. Formularea direcţiilor de activitate ale institutului ştiinţific din cadrul Facultăţii.7. Analiza asigurării Facultăţii cu cadre didactico−ştiinţifice.8. Incubatoarele educaţionale la Facultate.9. Analiza perspectivelor de dezvoltare a Facultăţii.

3. SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII

În cadrul ULIM la 16 octombrie 1992 a fost fondat Departamentul Medicină cu cele 3 facultăţi: Medicină generală, Stomatologie şi Farmacie. Pe parcursul anilor 1992-2002 la Facultate au activat 166 cadre didactice, inclusiv 43 profesori universitari doctori habilitaţi, 88 conferenţiari universitari doctori în ştiinţe medicale şi biologie, 35 lectori superiori şi lectori asistenţi. La baza constituirii şi dezvoltării Departamentului Medicină la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova au fost aplicate ca model realizările facultăţilor similare din România, Italia, Franţa, Belgia etc. A fost studiată minuţios experienţa instituţiilor de învăţământ din ţările C.S.I. şi a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”din Moldova. La facultatea Medicină generală învăţământul preclinic s-a axat pe însuşirea disciplinelor medicale fundamentale, care îmbinau cunoştinţele de macro şi microstructură cu cele de fiziologie şi fiziopatologie, aplicabile în condiţii clinice. În cadrul învăţământului clinic se studia patologia terapeutică la nivelul cerinţelor moderne ale medicinii, integrînd mijloacele moderne de explorare în scopul precizării diagnosticului şi adoptării unei soluţii adecvate de tratament. La facultate a fost creat şi activează în prezent muzeul anatomic, care include o diversitate bogată de exponate.

Facultatea Stomatologie cu un corp didactic bine pregătit, alcătuit din profesori universitari cunoscuţi în ţară şi în străinătate, şi-au desfăşurat activitatea la 3 catedre de profil: stomatologie terapeutică, stomatologie chirurgicală şi stomatologie ortopedică. Studenţii au efectuat orele practice în clinica stomatologică universitară. Fiind dotată cu specialişti calificaţi şi materiale moderne, Clinica stomatologică funcţionează cu succes şi a obţinut rezultate pozitive.

Facultatea Farmacie a avut menirea de a contribui la pregătirea specialiştilor în producerea şi realizarea preparatelor medicamentoase de eficacitate sporită, pentru că este cunoscut faptul că farmaceutica este o ştiinţă de graniţă, care include cunoştinţe din disciplinele de bază, cum ar fi matematica superioară şi aplicativă, fizica farmaceutică, chimia organică şi anorganică, fizico-coloidală şi analitică, patologia, microbiologia, igiena, precum şi discipline speciale ca tehnologia medicamentelor, chimia farmaceutică, toxicologia, farmacognozia, economia farmaceutică.

În perioada anilor 1992-2002 Departamentul, au absolvit 5 promoţii la facultatea „Medicina generală” şi 6 – la facultăţile „Stomatologie” şi „Farmacie”. Absolvenţii activează în diferite instituţii medicale din Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, România, Siria, Iordania, Turcia, Sudan, Israel, Pakistan şi alte ţări.

A fost necesar de a le modifica planurile de învăţămînt, aprobate iniţial de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, pe parcursul desfăşurării activităţii didactice şi de a le aduce la cerinţele expuse în noua viziune a Ministerului Educaţiei şi Tineretului, ce ţinea de divizarea pe compartimente a disciplinelor de studii şi vizau un anumit coraport dintre disciplinele fundamentale, socio-umanistice şi de cultură generală, de specializare obligatorie şi cursuri opţionale structurate pe module. În acelaşi timp au fost întroduse discipline noi, ce reflectau nivelul actual de dezvoltare în specialităţile promovate, necesare pentru formarea profesională a specialistului.

4. CARACTERISTICA SPECIALITĂŢILOR

Actualmente Facultatea Medicină include următoarele specialităţi la care se pregătesc specialişti:

a) -- Domeniul general de studii : 55 Tehnologie chimică şi biotehnologii. -- Domeniul de formare profesională : 551 Tehnologie chimică.

-- Denumirea specialităţii: 551.2 Tehnologie farmaceutică. Aprobat la 16.03.07, Nr. de înregistrare ÎP 01 – 832.

Tehnologia farmaceutică este ştiinţă care studiază noţiunile teoretice şi practice, necesare realizării medicamnetelor şi evaluărea biofarmaceutică a acestora. Scopul principal al specialităţii, este stuidul bazelor teoretice şi practice la prepararea medicamentelor finite, al aparaturii şi utilajului tehnologic, destinate evaluării diferitor procese tehnologice mecanizate, cât şi a celor automatizate, desăvârşirea formelor medicamentoase şi studierea celor noi. Tehnologia farmaceutică abordează o serie largă de preocupări destul de diverse cum ar fi: studiul formulării şi a biodisponibilităţii medicamentelor; stuidul operaţiilor şi proceselor tehnologice specifice, utilizate la producerea medicamentelor; studiul problemelor referitor la stabilitatea şi condiţionarea produselor şi controlul calităţii medicamentelor.

Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii. Astfel, Tehnologul-farmacist, absolvent al specialităţii Tehnologie farmaceutică îşi va desfăşura activitatea profesională în domeniul preparării produselor farmaceutice, avînd ca scop asistenţa populaţiei şi instituţiilor sanitare cu medicamente, articole medicale, colectărea plantelor medicinale şi standardizărea produsului vegetal; efectuărea analizei chimico-toxicologice; realizarea lucrului consultativ-informativ despre medicamente; efectuărea cercetărilor în domeniul farmaciei.

Domeniile principale de activitate ale absolventului specialist în tehnologia farmaceutică sînt următoarele:

• activitatea managerială în farmacii,• producerea medicamentelor la fabrici, uzine şi farmacii,• activitatea în domeniul standartizării şi controlul calităţii medicamentelor la fabrici,

uzine şi farmacii,• cercetările chimice în domeniu,• analiza merceologică a produselor farmaceutice,• efectuarea analizei chimico-toxicologice,• în laboratoarele analitice,• în laboratoarele chimico-judiciare,• utilizarea raţională a medicamentelor,• cercetarile ştiinţifice în domeniul preparatelor farmaceutice .

Calificarea tehnolog - farmacist este acordată acelor studenţi care: au dat dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul tehnologiei produselor farmaceutice acumulate în baza studiilor de specialitate; pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încât ar pune în valoare profesionalismul lor în organizarea activitătii manageriale a unităţilor de producere a produselor farmaceutice, efectuarea procesului tehnologic al formelor farmaceutice; sunt capabili să realizeze acţiuni concrete şi eficace de control asupraformelor farmaceutice industriale, reeşind din cerinţele documentaţiei analitice normative;

pot să determine apartenenţa preparatelor la anumite grupe farmacologice, chimice şi farmacoterapeutice, să efectuieze analiza merceologică a produselor de uz medical şi farmaceutic la toate etapele de promovare; să organizeze colectarea produselor vegetale, reeşind din utilizarea raţională a resurselor naturale;

au achiziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă mai superioară, adică ciclul masterat. Absolventul, Licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii (Tehnologul-farmacist)

trebuie: Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic):

1. Structura organizatorucă a farmaciei, producţiei farmaceutice, regimul sanitaro-epidemiologic de lucru.

2. Structura substanţelor farmaceutice şi metodele fizico-chimice de analiză ale acestora;3. Structura chimică a substanţelor farmaceutice.4. Proprietăţile fizico-chimice, biosinteza, extracţia, identificarea şi dozarea principiilor

active ale substanţelor farmaceutice.5. Procesele de bază ale cineticii substanţelor farmaceutice, parametrii farmacocinetici şi

farmacodinamicii de bază. 6. Principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi

maşinilor in industria farmaceutică .7. Concepţia şi metodele de tratament ale homeopatiei.8. Principiile de organizare a procesului de control şi standardizare a preparatelor

farmaceutice;9. Caracteristicile fundamentale ale stabilităţii preparatelor farmaceutice;10. Principiile de bază ale metodelor de organizare şi conducere a unităţilor de producere

farmaceutice;11. Principiile creării de medicamente, autorizarea şi inregistrarea preparatelor

farmaceutice;12. Principiile analizei merceologice ale articolelor farmaceutice.

Să înţeleagă :

1. Principiile de clasificare ale preparatelor medicamentoase, sursele şi metodele de obţinere a substanţelor medicamentoase, structura controlului de stat al calităţii medicamentelor;

2. Principiile de organizare a procesului de producere a medicamentelor;3. Importanţa metodelor de izolare a substanţelor toxice din diverse materiale, cu

identificarea şi determinarea lor cantitativă şi calitativă.4. Standardizarea şi ordinea de elaborare a documentaţiei analitico-normative, conţinutul

ei;5. Principiile generale de identificare a medicamentelor, metode fizice şi chimice de

identificare, metodele de determinare cantitativă a substanţelor medicamentoase, principiile generale de analiză a formelor medicamentoase;

6. Principiile de bază pentru executarea operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor, maşinilor in industria farmaceutică;

7. Etapele vieţii unui medicament-cercetare; efectul terapeutic, dezvoltare, faza pilot, producţie industrială;

8. Etapele utic, dezvoltare, faza pilot, producţie industrială;9. Bazele dirijării colectivului, controlul şi organizarea unităţilor industriale farmaceutice.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. De îndemînări practice în prepararea formelor medicamentoase şi analiza chimico-

farmaceutică;2. De realizări tehnologice adecvate produselor industriale.

3. Să poată utiliza noţiuni teoretice expuse în literatura de specialitate şi ştiinţifică, pentru a-şi realiza abilităţile profesionale;

4. Să preparare forme farmaceutice, cosmetice şi medicamente în condiţii de uzină şi

microproducţie;5. Să ea în considerare influenţa factorilor farmaceutici asupra calităţii medicamentelor şi

biodisponibilităţii formelor farmaceutice şi cosmetice;6. Se aprecieze posibilitatea compatibilităţii formelor farmaceutice şi cosmetice pentru a

propune a cale raţională de evitare a incompatibilităţilor fizico-chimice;7. Se aprecieze influenţa ambalajului şi a condiţiilor de păstrare a medicamentelor şi formelor

cosmetice asupra stabilităţii lor.8. Să efectueze controlul pe etape şi standartizare a formelor farmaceutice şi cosmetice.9. Să poată utiliza noţiuni teoretice expuse în literatura de specialitate şi ştiinţifică, pentru a-şi

realiza abilităţile profesionale10. Să ea în considerare influenţa factorilor farmaceutici asupra calităţii medicamentelor şi

biodisponibilităţii formelor farmaceutice11. Se aprecieze posibilitatea compatibilităţii formelor farmaceutice pentru a propune a cale

raţională de evitare a incompatibilităţilor farmaceutice12. Se aprecieze influenţa ambalajului şi a condiţiilor de păstrare a medicamentelor asupra

stabilităţii lor.13. Se efectueze cercetări în scopul perfectării tehnologiei şi efecacităţii formelor

medicamentoase14. Să poată utiliza noţiunile teoretice, macroscopice pentru descrierea plantelor, medicinale,

ierbarelor şi identificarea speciilor în baza studiului microscopic.15. Să poată colecta, usca produsele vegetale în dependenţă de compuşii chimici şi faza de

vegetaţie a speciei. 16. Să poată determina plantele medicinale în sistemele ecologice naturale şi monta ierbare.

b) -- Domeniul general de studii : 55 Tehnologie chimică şi biotehnologii. -- Domeniul de formare profesională : 551 Tehnologie chimică. -- Denumirea specialităţii : 551.3 Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale. Aprobat la 16.03.07 , Nr. de înregistrare ÎP 01 –834.

Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale este o stiinţă ce studiază teoria şi practica preparării medicamentelor, remediilor cosmetice şi evaluării biofarmaceutice a acestora. Obiectul principal de studii este procesul de transformare a substanţelor medicamentoase în forme medicamentoase ce pot fi administrate bolnavilor în scop terapeutic (soluţii, pulberi, comprimate, unguente, infuzii, decocturi, supozitoare ). Formele medicamentoase pot fi preparate în farmacie pe baza reţetelor prescrise de medic sau în industria medicamentelor, conform formulelor standardizate.

Studiul tehnologiei remediilor cosmetice are drept scop, crearea bazei teoretice a proceselor de acumulare a deprinderilor şi îndemînărilor practice de preparare a preparatelor cosmetice. Scopul principal al tehnologului este de a pregăti un medicament sau un preparat cosmetic dozat corect, stabil din punct de vedere chimic, fizic şi microbiologic, activ terapeutic şi accesibil pentru a fi administrat.

Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii. Astfel, Tehnologul-chimist al produselor cosmetice şi medicinale, absolvent al specialităţii Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale a Facultăţii Medicină ULIM îşi va desfăşura activitatea profesională în domeniul preparării produselor cosmetice şi medicinale, avînd scopul asistenţa populaţiei şi instituţiilor sanitare cu medicamente, articole medicale şi cosmetice, realizarea lucrului consultativ-informativ despre medicamente şi preparate cosmetice; efectuărea cercetărilor în domeniul farmaciei şi cosmetologiei.

Domeniile principale de activitate ale absolventului tehnolog-chimist al produselor cosmetice şi medicinale sînt următoarele:

• activitatea managerială,• producerea de medicamente şi produse cosmetice,• controlul calităţii medicamentelor şi a produselor cosmetice,

• cercetările chimice, analiza merceologică a produselor farmaceutice şi cosmetice,• utilizarea raţională a medicamentelor şi cosmeticelor,• cercetarile ştiinţifice în domeniul preparatelor medicamentoase şi cosmetice.

Calificarea Tehnolog-chimist al produselor cosmetice şi medicinale este acordată acelor studenţi care: au dat dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul tehnologiei produselor cosmetice şi medicinale acumulate în baza studiilor de specialitate; pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încît ar pune în valoare profesionalismul lor în organizarea activităţii manageriale a unităţilor de producere a produselor cosmetice şi medicamentoase, efectuarea procesului tehnologic al formelor medicamentoase şi cosmetice; sunt capabili să realizeze acţiuni concrete şi eficace de control medicamentelor industriale şi a produselor cosmetice, reişind din cerinţele documentaţiei analitice normative;

pot să determine apartenenţa preparatelor la anumite grupe farmacoterapeutice, farmacologice şi chimice, să efectuieze analiza merceologică a produselor de uz medical şi cosmetic la toate etapele de promovare; să organizeze colectarea produselor vegetale, reişind din utilizarea raţională a resurselor naturale;

au achiziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă superioară, adică la masterat. Absolventul, Licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii (Tehnologul-chimist al produselor cosmetice şi medicinale ) trebuie:

• Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic):

1. Structura substanţelor şi a metodelor fizico-chimice de analiză acestora.2. Structura chimică, proprietăţile fizico-chimice, biosinteza, extracţia, identificarea şi dozarea

principiilor active.3. Procesele de bază ale cineticii medicamentelor, parametrii farmacocinetici de bază. 4. Principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi

maşinilor in industria farmaceutică şi cosmetică.5. Principiile de organizare a procesului de control şi standardizare a medicamentelor şi

produselor cosmetice .6. Caracteristicile fundamentale ale stabilităţii medicamentelor.7. Principiile de bază ale metodelor de organizare şi conducere a unităţilor de producere

medicamentoase şi cosmetice.8. Principiile creării de medicamente, autorizarea şi inregistrarea preparatelor medicamentoase şi

cosmetice.9. Principiile analizei merceologice ale articolelor medicale şi cosmetice.

• Să înţeleagă:1. Principiile de clasificare ale preparatelor medicamentoase, sursele şi metodele de obţinere a

substanţelor medicamentoase, structura controlului de stat al calităţii medicamentelor şi produselor cosmetice.

2. Principii de organizare a procesului de producere a medicamentelor şi preparatelor cosmetice.3. Importanţa metodelor de izolare a substanţelor toxice din diverse materiale, cu identificarea şi

determinarea lor cantitativă şi calitativă.4. Standardizarea şi ordinea de elaborare a documentaţiei analitico-normative, conţinutul ei.5. Principiile generale de identificare a medicamentelor, metodele fizice şi chimice de identificare,

metodele de determinare cantitativă a substanţelor medicamentoase, principiile generale de analiză a formelor medicamentoase.

6. Principiile de bază pentru executarea operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor, maşinilor in industria farmaceutică şi cosmetică.

7. Etapele vieţii unui medicament-cercetare, efectul terapeutic, dezvoltarea, faza pilot, producţia industrială.

8. Bazele dirijării colectivului, controlul şi organizarea unităţilor industriale medicamentoase şi cosmetice.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. De îndemînări practice în prepararea formelor medicamentoase şi analiza chimico-

farmaceutică.2. De realizări tehnologice adecvate produselor utilizate in cosmetologie.3. De organizare în unităţile de producere a preparatelor medicamentoase şi cosmetice procesul

de preparare a acestora şi controlul calităţii lor.4. De analizare a indicilor economici ai activităţii unei intreprinderi industriale.5. De preparare a formelor farmaceutice solide, semisolide şi lichide, de selectare a tehnologiei

optimale, de apreciere a tehnologiilor aplicate.6. De elaborare a documentatiei tehnologice.7. De determinare a compoziţiei medicamentului sau preparatului cosmetic.8. De organizare şi colectare a produselor vegetale, reieşind din utilizarea raţională a resurselor

naturale.

c)-- Domeniul general de studii : 42 Ştiinţe ale naturii. -- Domeniul de formare profesională : 421 Biologie. -- Denumirea specialităţii : 421.2 Biologie moleculară. Aprobat la 16.03.07, Nr. de înregistrare ÎP 01 – 837.

. Biologia moleculară reprezintă un domeniu al biologiei care s-a integrat la un nivel molecular cu implicaţii profunde în biologie, biotehnologie, bioinginerie, industria farmaceutică, valorificarea resurselor naturale şi umane. Scopul specialităţii este pregătirea specialiştilor cu profunde cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice în domeniu. Specialistul are ca obiective de activitate studierea şi ocrotirea naturii, utilizarea sistemelor biologice în scopuri practice şi medicale, elaborarea actelor normative în domeniul său de activitate, organizarea şi efectuarea cercetărilor expediţionale şi de laborator, analiza informaţiei, sistematizarea şi totalizarea rezultatelor obţinute, realizarea controlului tehnologic al proceselor biotehnologice şi al proiectelor de producere ce necesită pregătire biologică specială.

Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în ştiinţe ale naturii. Absolventul specialităţii Biologie moleculară îşi va desfăşura pe piaţă activitatea de cercetător ştiinţific:

• În diverse laboratoare ştiinţifice şi de producere.• Centre industriale şi semindustrale biotehnologice de obţinere a culturilor in vitro animale,

vegetale şi microbiologice.• Laboratoare de inginerie celulară, tisulară şi genetică.• Centre de ameliorare a plantelor, animalelor şi microorganismelor.• Centre de obţinere a remediiilor bioactive naturale.• Instituţii de proiectare şi control tehnologic care necesită pregătire biologică.

Calificarea de specialist în biologia moleculară este acordată acelor studenţi care: au dat dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul biologiei moleculare, acumulate

suplimentar la studiile medii generale în baza manualelor prevăzute pentru nivelul avansat, aceste cunoştinţe fiind bazice pentru ciclul I şi finisarea studiilor în ciclul următor;

pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încît ar pune în valoare profesionismul lor în tratarea vocaţiei alese, prin argumentare fermă în soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul biologiei moleculare;

sunt capabili să colecteze şi să interpreteze date relevate (în domeniul biologiei moleculare) şi să ia cunoştinţă cu diverse concepţii ştiinţifice şi opinii de ordin social;

pot să comunice informaţii , idei, probleme şi soluţii atît specialiştilor de domeniu, cît şi unui auditoriu obişniut;

au aciziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă superioară, adică ciclul masterat.

Absolventul, Licenţiat în Ştiinţe ale naturii ( specialist în Biologie moleculară) trebuie:

• Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic):1. Particularităţile morfologice, fiziologice şi reproductive ale reprezentanţilor taxonilor de bază.2. Particularităţile structurale şi funcţionale ale sistemelor principale de organe la plante, animale

şi om, noţiunile despre mecanismele moleculare ale proceselor fiziologice, principiile moleculare ale reglajului schimbului de substanţe, aspectele comparative fiziologice şi moleculare ale formării funcţiilor, principiile moleculare de recepţionare, transmitere şi prelucrare a informaţiei în organism.

3. Bazele moleculare ale unităţii şi diversităţii tipurilor de celule , careacterele de bază ale fiziologiei celulelor animale şi vegetale, mecanismele moleculare ale conversiei energiei( respiraţia, fotosinteza), schimbului de apă, coordonarea la nivel molecular a creşterii şi dezvoltării organismelor, rezistenţa la factorii nefavorabili.

4. Caracteristica biochimică, particularităţile termodinamice ale sistemelor vii şi bioenergetica.5. Procedeele metodologice moderne în domeniul biologiei celulare şi moleculare.6. Principiile de bază, metodele şi perspectivele biotehnologiei moderne.7. Principiile biologice ce stau la baza obţinerii culturilor vegetqale şi animale in vitro.8. Structura moleculară a aparatului genetic, principiile şi metodele analizei genetice,

mutageneza, efectele mutogene naturale şi factorii antropogeni.9. Principiile ingineriei genetice şi ale ameliorării organismelor vii.10. Principiile organizării sistemice a diferenţerii şi integrării funcţiilor organismului.11. Mecanismele creşterii şi dezvoltării, cauizele apariţiei anomaliilor în dezvoltare.

Să înţeleagă:

1. Interdependenţa disciplinelor specialităţii de bază şi rolul lor în înţelegerea şi interpretarea proceselor vitale ale organismelor.

2. Importanţa integrării cunoştinţelor obţinute şi implimentarea lor în domeniul practic.3. Rolul specialistului în ocrotirea şi îmbunătăţirea genofondului organismelor vii şi a mediului

ambiant.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic:

1. Cunoştinţele de bază şi deprinderile practice în aplicarea metodelor de cercetare ştiinţifică şi analiza modernă a datelor obţinute.

2. Metodele citologice şi histologice de cercetare a organismelor vii (microscopia fotonică şi electronică).

3. Metodele de micropropagare, hibridare, clonare in vitro.4. Metodele inducerii diferitelor forme de variabilitate la microorganisme şi păstrarea

biomaselor pure de bacterii.5. Metodele de cultivare şi obţinere a culturilor pure de m.o. aerobe şi anaerobe, serurilor

cultivate, alergenelor, antibioticelor, eubioticelor şi altor substanţe bioactive, tehnicile moderne de calcul.

6. Metodele electrofiziologice şi alte metode ale diagnosticului funcţional de apreciere a stării sistemelor de bază ale organismului, metode experimentale de lucru cu animalele de laborator, metodele fiziologiei plantelor.

7. Metodele de analiză genetică.8. Noţiunile despre metodele analizei şi modelării proceselor şi sistemelor biologice,

ecologice şi evolotive, metode asistate de calculator în analiza lor.9. Metodele biotehnologice de obţinere a culturilor in vitro (animale, vegetale şi

microbiologice).

Să aplice:1. Cunoştinţele teoretice şi aptitudinile practice ce ţin de domeniile gospodăreşti tangente profilului.2. Principiile fundamentale ale biologiei în diferitele biotehnologii moderne.3. Cunoştinţe biologice în obţinerea de noi surse de materiale vegetale şi animale cu proprietăţi

vectorizate.4. Legităţile biologice în reglarea stabilităţii sistemelor vii.

d) -- Domeniul general de studii : 42 Ştiinţe ale naturii. -- Domeniul de formare profesională : 424 Ecologie. -- Denumirea specialităţii : 424.1 Ecologie (învăţămînt de zi). Aprobat la 16.03.07, Nr. de înregistrare ÎP 01 – 831. -- Denumirea specialităţii : 424.1 Ecologie (învăţămînt cu frecvenţă redusă). Aprobat la 16.03.07, Nr. de înregistrare ÎP 01 – 830.

Ecologia reprezintă o ramură îmbinată a biologiei şi medicinii care studiază factorii mediului ambiant şi acţiunea lor pozitivă sau negativă asupra organismelor vii, îndeosebi asupra organismului uman. Apreciază şi valorifică starea factorilor ambientali şi include măsurile de protecţie atît a mediului ambiant, cît şi a sănătăţii omului. Efectuează biomonitoringul şi expertiza ecologică a bioecosistemelor. Scopul disciplinei este de a pregăti specialişti în domeniul ocrotirii sănătăţii omului şi mediului ambiant.

Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în ştiinţe ale naturii. Astfel, Ecolog, absolvent al specialităţii Ecologie îşi va desfăşura pe piaţă următorile activităţi: activitatea de monitoring ecologic, influenţa activităţii antropogene asupra proceselor ecologice în mediul înconjurător şi implicaţiile lor asupra calităţii vieţii umane (terminologie referitoare la domeniile preponderente ale economiei şi vieţii social-politice din Republica Moldova). Specialistul îşi va desfăşura activitatea dată în întreprinderi naţionale şi transnaţionale, Facultăţi, ministere de stat, organisme internaţionale, reprezentanţe ale acestora în ţară şi peste hotare, instituţii universitare din ţară şi peste hotare. Specialistul cunoscător de starea şi problemele ecologice a mediului ambiant se plasează armonios în sistemul ştiinţelor societăţii contemporane. Deoarece este greu de imaginat astăzi procesul de informatizare fără folosirea noilor tehnologii ecologice, activitatea specialistului în domeniul ecologiei implică utilizarea pe larg a tehnicii de calcul. Referentul specialist de ecologie poate să-şi desfăşoare activitatea profesională în toate sferele vieţii socio-economico-culturale ca de exemplu:

Unităţile economice. Unităţile juridice. Întreprinderile transnaţionale, Reprezentanţe ale organismelor internaţionale. Ambasadele şi organisme culturale străine. Unităţile de medicină preventivă. Redacţiile revistelor şi ziarelor. Birourile turistice. Radioteleviziune. Ministerul de ecologie al RM . Inspectoratul ecologic.

Institutul Naţional de Ecologie.

Calificarea - Ecolog este acordată acelor studenţi care: dau dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul ecologiei, protecţiei mediului ambiant acumulate suplimentar la studiile medii generale în baza manualelor prevăzute pentru nivelul avansat, aceste cunoştinţe fiind bazice pentru domeniul teoretic şi finisarea studiilor în ciclul următor; pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încît ar pune în valoare profesionalismul lor în tratarea vocaţiei alese, prin argumentare fermă în soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul ecologiei şi protecţiei mediului ambiant; sunt capabili să colecteze şi să interpreteze date relevante (în cadrul domeniului ecologiei şi protecţiei mediului ambiant), să ia cunoştinţă de diverse opinii pe marginea problemelor de ordin social, ştiinţific, politic, economic, ecologic etc.;

pot să comunice informaţii, idei, probleme şi soluţii atît auditoriului versat în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului ambiant, cît şi celui obişnuit;

au achiziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă superioară, adică la ciclul masterat.

Absolventul, Licenţiat în ştiinţe ale naturii ( Ecolog) trebuie:• Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic):

1. Bazele teoretice ale ecologiei. Ecologia ca ştiinţă biologică şi locul ei în structura ştiinţelor sinbiologice. Istoria şi geneza ecologiei. Conceptele fundamentale. Evoluţia, succesiunea paradigmelor ecologiei moderne.

2. Teoria generală a sistemelor. Elemente componente sistemice. Analiza sistemică.3. Metodologia cercetărilor ecologice. Complementarea ecologiei generale.4. Ambietalistica. Interdisciplinaritatea. Lanţ trofic, nivelul trofic. Structura etajată a mediului.

Habitat-sistemul de factor ecologic.5. Ecologia ca bază teoretică a protecţiei mediului ambiant. Compartimentele de bază:

autecologia, demecologia, biocenologia.6. Principiile proceselor ecologice.7. Patologia ambientală a omului (fiziopatologia ) ambientologia fundamentală8. Ecologia mediului ambiant, ecotoxicologia; calitatea vieţii şi sănătatea umană; sănătatea

publică.9. Biotehnologia poluanţilor mediului ; poluarea şi autoepurarea mediului.10. Radioecologia, radiobiologia, biogeocenologie, resurse naturale de recreaţie şi ecologia lor.11. Patologia ambientală a omului (clinica, diagnostica, profilaxia). 12. Monitoringul ecologic, ecologia socială.13. Managementul ecologic, prognozarea stării ambientale. Expertiza ecologică, chimia sanitară.

Dreptul ecologic, legislaţia sanitară.

• Să înţeleagă:

1. Particularităţile proceselor ecologice, unitatea viaţă-mediu, formele biotice. Schimbul de substanţe. Valenţa, optimul ecologic.

2. Paradigma reducţionismului autecologic. Legea minimului, toleranţei, efectului combinat al factorilor de mediu.

3. Paradigma reducţionismului demecologic. Concepţia contemporană despre populaţie ca unitate structurală de bază a speciei. Populaţia şi habitatul .

4. Nişa ecologică. Parametrii calitativi şi cantitativi ai populaţiei. Dinamica populaţiilor şi mecanismele de reglare a ei.

5. Biocenologia, biomul, biodiversitatea (fondul genetic). 6. Problemele teoretice esenţiale al biosferologiei, noosferei, radioecologiei.

7. Geneza microclimei. Ecosisteme terestre, subterane de ape interioare, marine. 8. Echilibrul ecologic. Energia în ecosisteme naturale şi artificiale. Fluxul de materie.9. Metabolismul în ecosistem, clasificarea tipurilor de bază. Ecogeneza şi succesiunile.10. Problemele aplicative ale ecologiei. Ecologia şi dezvoltarea durabilă.11. Politica ecologică mondială şi ecologia politică a RM . Viitorul ecologiei.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic:

1. Colectarea probelor de apă, sol, aer.2. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice, biologice ale probelor colectate. 3. Aprecierea climei şi microclimei.4. Interpretarea datelor obţinute în cadrul experimentelor de laborator şi în teren;5. Efectuarea examinarii crizelor ecologice .6. Analizarea şi sintetizarea teoretico-pragmatică a consecinţelor apărute în baza crizelor

ecologice.7. Aprecierea impactul crizelor ecologice asupra mediului ecologo-socio- uman.8. Promovarea măsurile profilactice pentru evitarea crizelor ecologo-socio-umane; 9. Exprimarea (contr) argumentelor la subiecte specifice în domeniul ecologiei. 10. Exprimarea ştiinţifică scris/oral a informaţiei obţinute în activitatea cotidiană profesională.11. Activitatea creatoare individuală pragmatico-teoretică în cadrul disciplinelor de specialitate

(elaborarea portofoliului disciplinei de specialitate respective – teste de autoevaluare, rapoarte, sinteze despre lucrul individual efectuat, caiet de informaţii suplimentare, fişe de însărcinări individuale).

12. Cercetarea informaţională cu suportul noilor tehnologii la tema şi compartimentul selecţionat în cadrul disciplinei de specialitate respective.

13. Folosirea adecvată a metodologiei aplicate pe parcursul experimentelor efectuate în cadrul instituţiilor de cercetare ştiinţifică, interdisciplinare în conformitate cu planul de studii;

14. Atitudini ecologo-socio-umane (cultura păcii, toleranţei, alterităţii, non-violenţei) racordate la standardele RM, europene şi mondiale contemporane.

e) -- Domeniul general de studii : 85 Protecţia mediului -- Domeniul de formare profesională : 852 Securitate ecologică -- Denumirea specialităţii : 852.1 Securitate ecologică. Aprobat la 16.03.07, Nr. de înregistrare ÎP-01- 829.

Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de Licenţiat în protecţia mediului. În Suplimentul la diploma de licenţă se va înscrie suplimentar informaţia despre locul specialităţii în societate, specificul activităţii profesionale. Astfel, Licenţiat în Protecţia Mediului, absolvent Facultăţii Medicină ULIM specialitatea Securitate Ecologică, îşi va desfăşura următoarele activităţi: respectarea legislaţiei ecologice, mediul, misiunea, obiectivele şi strategiile manageriale ecologice, structura şi tipurile de deciizii în securitatea ecologică, monitorizarea, coordonarea şi controlul în securitatea ecologică, sistemele de prelucrare a datelor, influenţa activităţii antropogene asupra proceselor ecologice în mediul înconjurător şi implicaţiile lor asupra calităţii vieţii umane, activitatea de monitoring ecologic. Specialistul îşi va desfăşura activitatea dată în întreprinderi naţionale şi transnaţionale, departamente, ministere de stat, organisme internaţionale, reprezentanţe ale acestora în ţară şi peste hotare, instituţii universitare din ţară şi peste hotare. Specialistul în domeniul de stării a mediului ambiant şi problemelor securităţii ecologice se plasează armonios în sistemul ştiinţelor societăţii contemporane. Deoarece este greu de imaginat astăzi procesul de informatizare fără folosirea noilor tehnologii în securitatea ecologică, activitatea specialistului în domeniul securităţii ecologice implică pe larg informatica şi metodele matematice în ecologie. Referentul specialist în securitatea ecologică poate să-şi desfăşoare activitatea profesională în toate sferele vieţii socio-economico-culturale, ca de exemplu: 1. Unităţile economice. 2. Unităţile juridice. 3.Întreprinderile transnaţionale. 4. Reprezentanţe organismelor internaţionale. 5. Centrele de

medicină preventivă. 6. Redacţiile de reviste şi ziare. 7. Birourile ecoturistice. 8. Radioteleviziune. 9. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale al RM . 10. Inspectoratul ecologic de Stat. 11.Agenţiile ecologice zonale şi raionale. 12. Inspectoratul de Stat vamal. 13. Procuratura ecologică RM.

Calificarea – Licenţiat în protecţia mediului este acordată acelor studenţi care: • au dau dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul securităţii ecologice acumulate

suplimentar la studiile medii generale în baza manualelor prevăzute pentru nivelul avansat, aceste cunoştinţe fiind bazice pentru domeniul teoretic şi finisarea studiilor în ciclul următor;

• pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încît ar pune în valoare profesionalismul lor în tratarea vocaţiei alese, prin argumentare fermă în soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul securităţii ecologcie şi protecţiei mediului ambiant;

• sunt capabili să colecteze , să interpreteze şi se împlementeze date relevante (în cadrul domeniului securităţii ecologici şi protecţiei mediului ambiant),

• să ia cunoştinţă de diverse opinii pe marginea problemelor de ordin social, ştiinţific, politic, economic, ecologic şi juridic;

• pot să comunice informaţii, idei, probleme şi soluţii atît auditoriului versat în domeniul securităţii ecologice şi protecţiei mediului ambiant, cît şi administraţii publice locale;

• au achiziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă superioară, adică ciclul masterat.

Absolventul, Licenţiat în Protecţia mediului trebuie:

• Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic): 1. Ecologia ca ştiinţă biologică şi locul ei în structura ştiinţelor sinbiologice.2. Conceptele fundamentale. Evoluţia, succesiunea paradigmelor ecologiei moderne.3. Teoria generală a sistemelor. Elementele componente sistemice. Analiza sistemică.4. Metodologia cercetărilor ecologice. Complementarea ecologiei generale.5. Ecologia ca bază teoretică a protecţiei mediului ambiant. Compartimentele de bază:

autecologia, demecologia şi sinecologia.6. Principiile proceselor ecologice.7. Patologia ambientală a omului.8. Ecologia mediului ambiant.9. Ecotoxicologia. 10. Calitatea vieţii şi sănătatea umană.11. Sănătatea publică.12. Poluarea şi autoepurarea mediului.13. Radioecologia, radiobiologia.14. Resursele naturale de recreaţie şi ecologia lor.15. Monitoringul ecologic, ecologia socială.16. Managementul ecologic, prognozarea stării ambientale.17. Expertiza ecologică.18. Dreptul ecologic.19. Legislaţia sanitară.

• Să înţeleagă: 1. Particularităţile proceselor ecologice, unitatea viaţă-mediu, forme biotice.2. Schimbul de substanţe. 3. Problemele dezvoltării durabile.4. Concepţia contemporană despre populaţie ca unitate structurală de bază a speciei.5. Problemele ecologiei umane. 6. Dinamica populaţiilor şi mecanismele de reglare a ei.

7. Problemele securităţii ecologice.8. Biocenologia, biomul, biodiversitatea (fondul genetic). 9. Problemele teoretice esenţiale a radioecologiei.10. Politica ecologică mondială şi ecologia politică RM. Viitorul ecologiei.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. Colectarea probelor de apă, sol, aer.2. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice, biologice ale probelor

colectate. 3. Interpretarea datelor obţinute în cadrul experimentelor de laborator şi în teren.4. Efectuarea examinarii şi expertiza ecologică a impactelor de mediu.5. Analizarea şi sintetiza consecinţelor apărute în baza impactelor ecologice.6. Aprecierea consecinţelor impactului ecologic asupra stării mediului ecologo-socio-

uman.7. Promovarea măsurilor profilactice pentru evitarea impactelor ecologo-socio-umane. 8. Aplicarea cunoştinţelor acumulate în dezvoltarea şi promovarea ecoturismului în RM.9. Exprimarea ştiinţifică scris/oral a informaţiei obţinute în activitatea cotidiană

profesională.10. Utilizarea corectă a noilor tehnologii în activitatea profesională (computerul,

echipamentul audio-video, de laborator).11. Autoevaluarea, autocontrolul capacităţilor profesionale.12. Autoinstruirea şi instruirea, perfecţionarea continuă în domeniul profesional.

f) -- Domeniul general de studii : 81 Servicii publice . -- Domeniul de formare profesională : 811 Servicii . -- Denumirea specialităţii : 811.1 Servicii. Aprobat la 16. 03.07 , Nr. de înregistrare ÎP-01- 833.

Servicii publice (Estetologia) prezintă o disciplină medicală, o ramură relativ nouă in ştiinţă. Reprezintă un sistem complex de cunoştinţe despre structura pielii, rolul ei în procesul activităţii vitale, metabolismului, termoreglării, despre mecanismele de absorbţie, in particular a substanţelor biologic active. Estetologia a apărut şi se dezvoltă din necesităţile si creşterea potenţialului economic si cultural al societăţii.

Estetologia ca ramură desinestătătoare include compartimente: dermatocosmetologia, cosmetologia preventiv-igienică, alergocosmetologia, gerontocosmetologia, cosmetologia posttraumatică si cosmetologia infantilă.

Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în Servicii publice. Astfel, Cosmetolog-masor, absolvent al Facultăţii Medicină ULIM, specialitatea Estetologie îşi va desfăşura pe piaţă activitatea profesională în domeniul: activitatea de masor-cosmetolog al cabinetelor cosmetologice, cabinetelor de masaj; realizarea lucrului consultativ-informativ despre preparate cosmetice, prepararea produselor cosmetice, efectuarea cercetărilor în domeniul cosmetologiei.

Domeniile principale de activitate ale absolventului Cosmetolog-masor: • manager al clinicilor cosmetologice şi de masaj,• producerea produselor cosmetice,• controlul calităţii produselor cosmetice,• secţiile fiziochinetoterapie ale spitalelor, • analiza merceologică a produselor cosmetice,• utilizarea raţională a cosmeticelor,• cercetări ştiinţifice în domeniul preparatelor cosmetice.

Calificarea Cosmetolog-masor este acordată acelor studenţi care:

dau dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul estetologiei, acumulate în baza studiilor de specialitate; pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încît ar pune în valoare profesionalismul lor în organizarea activităţii manageriale a unităţilor de producere a cosmeticelor; sunt capabili să realizeze acţiuni concrete şi eficace de control asupra produselor cosmetice, reieşind din cerinţele documentaţiei analitice normative;

pot să efectueze analiza merceologică a produselor de uz cosmetic la toate etapele de promovare; să organizeze colectarea produselor vegetale, reieşind din utilizarea raţională a resurselor naturale;

pot să efectueze manipulările necesare pentru îndeplinirea diferitor tipuri de masaje;

au achiziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă superioară, adică prin masterat.

Absolventul , Licenţiat în Servicii publice ( Estetologie) trebuie:

• Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic):

1. Structura şi funcţiile pielii (structura macroscopică şi microscopică). 2. Funcţiile principale ale pielii.3. Principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi

maşinilor in industria cosmetică.4. Principii de organizare a procesului de control şi standardizare a produselor cosmetice.5. Principiile de bază ale metodelor de organizare şi conducere a unităţilor de producere a

cosmeticelor.6. Principiile creării şi înregistrarea preparatelor cosmetice.7. Principiile analizei merceologice ale articolelor cosmetice.

• Să înţeleagă:1. Principiile de clasificare ale preparatelor cosmetice.2. Sursele şi metodele de obţinere a preparatelor cosmetice.3. Structura controlului de stat al calităţii produselor cosmetice.4. Principii de bază ale alimentaţiei raţionale.5. Principii de tratament ale bolilor pielii.6. Principii de diagnostic de laborator ale bolilor pielii.7. Standardizarea şi ordinea de elaborare a documentaţiei analitico-normative, conţinutul ei.8. Etapele vieţii unui produs cosmetic, efectul terapeutic.9. Bazele dirijării colectivului centrelor estetologice, controlul şi organizarea unităţilor

cosmetice.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. Îndemânări practice în prepararea formelor cosmetice.2. Realizări tehnologice adecvate produselor utilizate in cosmetologie.3. Organizarea în unităţile estetologice a procesului de preparare ale remediilor cosmetice şi

controlul calităţii lor.4. Tehnica masajului corporal complex şi de relaxare.5. Tratamentul complex contra acneei.6. Principiile şi metodele balneoterapiei.7. Principiile şi metodele Su Djoc.8. Principiile şi metodele de tratament ale infecţiilor bacteriene cutanate.9. Principiile şi metodele de tratament ale infecţiilor microbacteriene cutanate. 10. Principiile şi metodele de tratament ale bolilor ţesutului conjunctiv.11. Principiile şi metodele de tratament ale glandelor sebacee şi sudoripare.

12. Elaborarea documentaţiei centrelor estetologice.13. Organizarea şi colectarea produselor vegetale, reieşind din utilizarea raţională a resurselor

naturale.14. Asigurarea păstrării produselor cosmetice conform normelor prevăzute in documentaţia

analitico-normativă.

În Republica Moldova pregătirea unor astfel de specialişti se face pentru prima oară. La iniţiativa ULIM-ului aceste specialităţi sunt introduse în Nomenclatorul de Stat al specialităţilor universitare. Sunt elaborate planurile de învăţământ în conformitate cu recomandările Ministerului Educaţiei şi Tineretului privind introducerea planului-cadru de învăţământ în instituţiile universitare din R.M. şi programele analitice, bazate pe concepţii originale de instruire universitară. La fondarea acestei unităţi este preluată experienţa în domeniu a unor instituţii similare din Belgia (Universitatea Liberă din Bruxeles), Franţa (Universitatea Rene Decart), SUA (Columbia, Boston, Massachusetts), România (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. Popa”, Iaşi), Federaţia Rusă (Academiile medicale din Tomsk, Arhanghelsk, Udmurtia), Ucraina (Universitatea din Harkov), Kazahstan (Academia medicală din Karaganda).

5. CRITERIILE ŞI PRINCIPIILE EDUCAŢIONALE ULIM PRIN PRISMA FACULTĂŢII MEDICINĂ

Conceptul educaţional al Facultăţii Medicină derivă din Conceptul ULIM, expus în monografia rectorului Andrei Galben “ULIM: 1992-2002. Pagini din istorie”, avînd la temelia constituirii sale aceiaşi parametri, care sunt compatibilizaţi cu specificul specialităţilor biomedicale, iar procesul didactic la Facultatea Medicină este organizat prin învăţămînt la zi şi cu frecvenţă redusă în conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului didactic în Universitatea Liberă Internaţională din Moldova în baza sistemului de credite transferabile (ECTS).

Clasicismul universitar promovat de Facultatea Medicină ţine de dezvoltarea şi extinderea în continuare a tradiţiilor universitare clasice privind accesibilitatea la studii pentru toate categoriile populaţiei. Clasicismul, la fel, presupune asigurarea unui echilibru între cunostinţele la disciplinele fundamentale şi cele de specializare, acumulate în mod teoretic şi practic, formarea şi promovarea la studenţi a elementului creativ, inovaţional prin atragerea celor dotaţi în procesul de activitate ştiinţifică. Specificul studiilor la Facultatea Medicină prevede:

• forma de organizare a procesului didactic;• metodologia didactică; • mijloacele de învăţămînt.

Formele de organizare a procesului didactic reprezintă un sistem idiatic şi practic coerent cu multiple posibilităţi de remodelare. Astfel, profesorii au posibilitatea de a manifesta iniţiative creatoare în organizarea şi desfăşurarea formelor de activitate didactică în cazurile concrete al procesului de instruire. Procesul didactic se realizează prin cursuri teoretice (prelegeri), seminare (seminar–dezbateri, seminar-referat şi seminar problematizat etc.) şi lucrări de laborator (în laboratoare şi săli de studii la fiziologie, anatomie, toxicologie, igienă, biochimie, parazitologie, chimie, tehnologia medicamentelor etc.).

Metodologia didactică cuprinde diferite modificări şi transformări survenite în ceea ce priveşte scopurile finale ale educaţiei, conţinutul studiilor, reieşind din cerinţele contemporane către specialitate. Metodologia permite schimbări în dinamică care au loc în componentele procesului instructiv-educaţional şi implimentarea noilor tendinţe (instrumentalizarea optimă a metodologiei prin integrarea unor mijloace de învăţământ adecvat, elaborarea unor programe structurate, folosirea unor metode relaţionale pe axe profesor-student şi student-student, rezolvarea problemelor situaţionale etc.)

Mijloacele de învăţământ prevăd 2 grupe: • mijloace care cuprind mesaj didactic (obiecte, machete, preparate, diagrame,

mijloace tehnice audio-vizuale);

• mijloace care facilitează transmiterea mesajelor didactice (vesela de laborator, reactive chimice, instrumente, aparate de laborator etc.).

Absolvenţii Facultăţii capătă cunoştinţe trainice însoţite de deprinderi practice, capacităţi, abilităţi şi convingeri care contribuie la formarea viitorului specialist.

Principiul dominant al organizării şi desfăşurării procesului didactic constă în îmbinarea optimală a tradiţiilor clasice ale învăţământului biomedical superior cu elemente moderne inovatoare. Activitatea de instruire prevede pregătirea metodico-teoretică şi practică a studenţilor, include metode formative, interactive şi autoinstructive de formare a specialiştilor, stimularea gîndirii analitice, pregătirea tehnologică. Prin acest mod în procesul de acumulare a noilor cunoştinţe accentul se plasează de la izvoarele tradiţionale de informaţie (cursuri, lecţii practice, de sinteză etc.) spre noile tehnologii de informare şi comunicare (NTIC) [reţelele de informaţie a bibliotecilor, Internet-ul, băncile de date şi imagini, mediateca etc.]. Atît viitorii specialişti, cît şi cadrele didactice obţin o experienţă solidă şi abilităţi în explorarea informaţiei, analiza, selectarea şi crearea surselor informaţionale necesare unei activităţi eficiente în practica viitoarelor specializări. Implementarea noilor tehnologii de informare şi comunicare va conduce concomitent la micşorarea numărului de ore academice, a sarcinii didactice a profesorului, oferindu-i studentului posibilitatea de autoinstruire şi libertatea de a achiziţiona cunoştinţe şi competenţe prin intermediul NTIC.

Internaţionalizarea procesului educaţional. Procesul de educaţie la Facultatea Medicină se efectuează la nivelul standardelor validate pe plan internaţional care presupune formarea unor personalităţi calificate intelectual şi profesional. Facultatea presupune extinderea colaborării cu centre ştiinţifice, universitare performante din ţară şi peste hotare, integrarea în spaţiul educaţional european. În această ordine de idei se are în vedere că specialistul de la facultate să fie capabil să activeze nu numai pe piaţa muncii autohtone, dar şi în orice altă ţară.

Numai prin promovarea sistemului educaţional modern este posibil accesul la tehnologiile avansate biomedicale, care dau posibilitatea de a beneficia de toate avantajele societăţii moderne. Din aceste considerente aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Bologna în 2005 dă posibilitate de a fi integrată în sistemul educaţional european şi de a participa activ la uniformizarea învăţământului universitar şi postuniversitar. Avantajele aderării la sistemul educaţional european unic, în primul rînd, ţin de recunoaşterea reciprocă a calificărilor şi diplomelor, trecerea la Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), facilitează mobilitatea interuniversitară a studenţilor şi asigură o evaluare mai corectă a cunoştinţelor acumulate pe parcursul anilor de studii. La ULIM, începînd cu anul universitar 2003-2004, planurile-cadru sunt aduse la cerinţele ECTS, inclusiv şi la specialităţile promovate în cadrul Facultăţii de Medicină. Toate programele analitice sunt racordate la cerinţele educaţionale europene.

Regionalizarea învaţământului universitarÎn tendinţele actuale, ce ţin de dezvoltarea învăţământului modern, predomină educaţia

inovaţională, educaţie bazată pe integrarea celor mai actuale şi eficiente tehnologii educaţionale cu activitatea de cercetare ştiinţifică în conformitate cu cerinţele culturale şi economice ale societăţii.

Potenţialul general uman al Facultăţii Medicină este în perfecţionarea continuă a calităţii procesului educaţional, impunîndu- i acestuia un caracter modern. Planurile de studii, programele analitice, îndrumările metodice, criteriile şi tehnologiile educaţionale sunt racordate la standardele europene. Toate acestea sunt implimentate în mediul facultăţii Medicină, creînd condiţii accesibile tinerilor dotaţi şi talentaţi din ţară şi din regiune. O atenţie deosebită se acordă tinerilor din diverse regiuni ale localităţilor rurale din RM. Ştiinţa universitară a cadrelor didactice se încadrează ca o parte indispensabilă a procesului didactic.

Studierea aprofundată a limbilor străine

Pentru asigurarea perspectivelor mai largi de angajare în cîmpul muncii şi stimularea mobilităţii studenţilor şi absolvenţilor Facultăţii Medicină, planurile de învăţământ prevăd paralel cu disciplinele de specialitate o pregătire obligatorie în domeniul limbilor străine aplicate (franceza, engleza, germana pentru studenţii autohtoni, româna şi rusa – pentru studenţii străini). În acest context accentul se pune pe procesul de democratizare a conceptului educaţional, care atrage după sine toleranţa şi evitarea necondiţionată a discriminării rasiale, confesionale, politice şi sociale.

Asimilarea în procesul de instruire a elementului aplicativ constă în utilizarea tehnologiilor educaţionale avansate în procesul de studii şi dă acces studenţilor la un volum de informaţie necesară.Prin acest mod în procesul de acumulare a noilor cunoştinţe la specialtăţile biomedicale accentul se plasează de la izvoarele tradiţionale de informare spre tehnogii informaţionale contemporane. Prin intermediul acestor elemente viitorii specialişti obţin o experienţă solidă şi abilităţi de activitate profesională independentă în practica viitoarei profesii.

Structurizarea modulară a procesului de studii În planurile de învăţământ a Facultăţii Medicină este inclus principiul modular al

organizării procesului de instruire şi anume compartimentele:a) Discipline fundamentaleb) Discipline de cultură generală social umanistac) Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generaled) Discipline de orientare spre specializarea de bazăe) Discipline de orientare către alt domeniu la ciclul II.Este prevăzut un coraport optimal şi raţional între ele, recomandat de Ministerul Educaţiei

şi Tineretului. Europenizarea învăţământului universitar la Facultatea Medicină marchează perioada de tranziţie spre adaptarea şi extrapolarea învăţămîntului universitar autohton cu cel din ţările avansate. Crearea unui spaţiu universitar unic la nivel european are un rol hotărâtor în promovarea valorilor general-umane. O viziune unitară asupra învăţământului universitar european asigură tinerilor studioşi şanse egale în afirmarea lor profesională, indiferent de ţara lor de origine. Momentele menţionate atrag atenţia şi la alte prevederi, cum ar fi valorificarea dimensiunilor universitare europene prin module, cursuri şi programe oferite de către centrele şi instituţiile universitare din alte ţări, capabile să finalizeze cu obţinerea unei diplome reciproc recunoscute, precum şi posibilitatea implementării învăţământului transnaţional.

Principiile majore ale acestui sistem sunt:• adoptarea sistemului de diplome comparabile;• crearea unui sistem educaţional universitar european competitiv, bazat pe

tradiţiile culturii şi ştiinţei autohtone;• formarea unui sistem de studii pe cicluri:

1) studii finalizate cu diplomă universitară (2 cicluri 1+2 şi 1+3);2) 3 cicluri cu masterat (1+2+2 şi 1+3+2); 3) 4 cicluri cu masterat şi doctorat (1+2+2+3 şi 1+3+2+3);

• stabilirea sistemului european de credite transferabile;• promovarea mobilităţii prin depăşirea obstacolelor care blochează libera circulaţie

a studenţilor şi profesorilor;• promovarea cooperării europene prin asigurarea calităţii studiilor în baza

dezvoltării unor criterii şi metodologii comparabile;• promovarea dimensiunilor universitare europene cu accent special pe reforma

curriculară, cooperarea interuniversitară, proiecte comune etc.;• adaptarea sistemului de notare a cunoştinţelor studenţilor la scară europeană.

6. CONŢINUTUL ŞI COMPONENTELE FUNDAMENTALE

ALE PROCESULUI DE STUDII

a. Spaţii de instruire la facultate

Facultatea Medicină dispune de laboratoare şi aule de studii atribuite în mod individual. Sălile şi laboratoarele destinate studenţilor Facultatăţii Medicină sunt situate la etajele 3-

5-6-8-9 (pentru pregătirea specialiştilor la specialităţile Biologia moleculară, Ecologia, Estetologia, Tehnologii farmaceutice, Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale).

La Facultatea Medicină lucrările practice se efectuează în aule şi laboratoare specializate.

1. Clasa computirizată (sala nr. 314 a)Laboratorul este înzestrat cu 8 calculatoare pentru petrecerea prelegerilor în Power Point la diferite obiecte şi pentru lucrările de laborator. Limbaj specializat în Internet.

2. Laboratorul „Anatomie normală” (sala nr. 314 b)Laboratorul este înzestrat cu preparate anatomice, mulaje, tabele didactice pentru efectuarea prelegerilor şi lecţiilor practice la obiectele anatomia omului, anatomia şi fiziologia pielii, dermatologia generală, etc.

3. Laboratorul „Anatomie patologică” (sala nr. 314 c)Laboratorul este înzestrat cu preparate anatomice, mulage, tabele didactice pentru petrecerea prelegerilor şi lecţiilor practice la obiectele: anatomia patologică, patologia ambientală, patologia, ect.

4. Muzeul Anatomia normală şi Anatomia patologică (sala 314 d)Muzeul este înzestrat cu vitrine speciale în care sunt amplasate preparate anatomice, pregătite de către profesorii Facultăţii Medicina ULIM în decurs de 12 ani.

5. Laboratorul „ Parazitologie ” (sala 530)

Laboratorul Parazitologie este înzestrat cu vitrine speciale în care sunt amplasate peparate parazitologice, mobilă de laborator specială, microscoape ect., necesare pentru efectuarea lecţiilor practice şi investigaţiilor parazitologice.

6. Laboratorul de farmacologie şi farmacoterapie (sala 531)

Laboratorul de farmacologie şi farmacoterapie este înzestrat cu vitrine speciale în care sunt amplasate peparate farmaceutice, mobilă de laborator specială, tabele didactice ect., necesare pentru petrecerea lecţiilor practice la obiectele farmacologie şi farmacoterapie.

7. Laboratorul de genetică ecologică (sala 542)

Laboratorul de genetică ecologică este înzestrat cu mobilă de laborator specială, tabele didactice, microscoape, preparate speciale etc., necesare pentru efectuarea lecţiilor practice la obiect.

8. Laboratorul ştiinţific de biologie celulară şi genetică (sala 543)

Laboratorul ştiinţific de biologie celulară şi genetică înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă chimică de laborator, seturi de reactive chimice necesare pentru efectuarea investigatiilor, aparataj de laborator special, culturi in vitro.

9. Laborator de studii la botanica farmaceutică (sala 546)

Laboratorul de studii la botanica farmaceutică este înzestrat cu mobilă de laborator specială, ierbare a plantelor medicinale, seturi de tabele didactice, microscoape necesare pentru efectuarea lecţiilor practice.

10. Laborator de studii la biologia vegetală (sala 547)

Laboratorul de studii la biologia vegetală este înzestrat cu mobilă de laborator specială, ierbare a plantelor medicinale, seturi de tabele didactice, microscoape necesare pentru petrecerea

lecţiilor practice.

La etajul 5 sunt amplasate, pe lîngă laboratoarele menţionate, aula nr. 501 pentru petrecerea prelegerilor în torent, clase de studii nr. 511, 525, 529, înzestrate cu mese şi scaune de laborator, aparate, instalaţii, dulapuri de refulare, boxe cu utilaj special. Sălile 519, 520 sunt înzestrate cu utilaj special pentru pregătirea lecţiilor de laborator.

11. Laborator de investigaţii biochimice (sala 619)

Laboratorul de investigaţii biochimice este înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă chimică de laborator, seturi de reactive chimice necesare pentru petrecerea lecţiilor practice, aparataj de laborator pentru investigaţii biochimice.

12. Laborator Explorări electro-fiziologice (sala 620)

Laboratorul de Explorări electro-fiziologice este înzestrat cu mobilă de laborator specială, pulsotahometru computerizat, spirometru computerizat, electrocardiograf, electroecefalograf, videocameră, televizor color, videomagnitofon etc., necesare pentru petrecerea lecţiilor practice şi investigaţiilor fiziologice.

13. Laborator de chimia medicamentului (sala 801)

Laboratorul de chimia medicamentului este înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă chimică de laborator, seturi de reactive chimice necesare pentru petrecerea lecţiilor practice, aparataj de laborator pentru investigaţii chimice.

14. Laborator de chimie fizică şi coloidală (sala 805)

Laboratorul de chimie fizică şi coloidală este înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă chimică de laborator, seturi de reactive chimice necesare pentru petrecerea lecţiilor practice, aparataj de laborator pentru cercetări şi investigaţii chimice.

15. Laborator de Tehnologia prepararelor medicamentoase şi cosmetice (sala 806)

Laboratorul de Tehnologia prepararelor medicamentoase şi cosmetice este înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă tehnologică de laborator, substanţe medicamentoase şi excipienţi pentru preformularea şi formularea formelor medicamentoase şi cosmetice, necesare pentru efectuarea lecţiilor practice, aparataj de laborator pentru cercetări şi investigatii în tehnologia prepararelor medicamentoase şi cosmetice.

16. Laborator de farmacognozie şi fitoterapie (sala 821)

Laboratorul de farmacognozie şi fitoterapie este înzestrat cu mobilă de laborator specială, ierbare a plantelor medicinale, seturi de tabele didactice, reactive chimice necesare pentru efectuarea fitochimiei plantelor medicinale, microscoape pentru petrecerea lecţiilor practice.

17. Laborator de chimie analitică (sala 823)

Laboratorul de chimie analitică este înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă chimică de laborator, seturi de reactive chimice, aparataj de laborator, necesare pentru petrecerea lecţiilor practice.

18. Laborator de chimie anorganică şi organică (sala 828)

Laboratorul de chimie anorganică şi organică este înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă chimică de laborator, seturi de reactive chimice, aparataj de laborator necesare pentru petrecerea lecţiilor practice.

19. Laborator analitic (sala 917)

Laboratorul analitic este destinat pentru petrecerea lecţiilor practice la chimia sanitară, toxicologie, ecotoxicologie, înzestrat cu mobilă de laborator specială, dulapuri de refulare, veselă chimică de laborator, seturi de reactive chimice, aparataj de laborator pentru efectuarea lecţiilor practice.

b. Contingentul de studenţi

În cadrul facultăţii Medicină în prezent îşi fac studii cetăţenii din Republica Moldova şi din alte ţări - Romănia, Siria, Sudan care constituie circa 1 % din cotingentul de studenţi de la Facultate.

c. Formele de pregătire a specialiştilor

Studiile în cadrul Facultăţii Medicină se desfăşoară la secţia zi şi cu frecvenţă redusă. Studiile sunt organizate în limbile română şi rusă.

Este important de a organiza studiile la facultate în limbi moderne, ceea ce va da o prioritate incontestabilă a continuării studiilor la masterat şi doctorat în ţările europene la facultăţile similare şi la angajarea specialiştilor în serviciu .

d. Practica

Studenţii din cadrul Facultăţii pe parcursul Ciclului I Licenţă efectuează conform planurilor de studii mai multe stagii de practică: practica de iniţiere, practica de producţie, practica de licenţă. Practica este planificată pentru fiecare an de studii. Bazele practicii sunt stabilite în conformitate cu contractele încheiate dintre ULIM şi diferite ministere şi întreprinderi:

1. Inspectoratul Ecologic de Stat.2. Ministerul Ecologiei şi Resurselor naturale.3. Întreprinderile de stat „Aviaţia civilă”.4. S.A. „FARMACO”.5. S.A. „VIORICA-COSMETIC”6. Dispensarul Dermatovenerologic Republican7. Grădina Botanică.La Facultate sunt elaborate programele analitice pentru toate stagiile practice.

7. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ LA FACULTATEA MEDICINĂ

[Codex ULIM, Articolele 34-39, pag.96]:a.Catedra-unitatea structurală centrală a cercetării ştiinţifice.Prerogativele şi responsabilitatea catedrei vizează întreaga complexitate a problemelor ce ţin de activitatea ştiinţifică, incluzînd:

• Identificarea direcţiilor de cercetare şi articularea acestora;• Organizarea şi evaluarea procesului de cercetare;• Adoptarea programelor de cercetare a cadrelor didactico-ştiinţifice şi ale unităţilor

ştiinţifice;• Înaintarea solicitărilor pentru finanţarea cercetărilor;• Participarea la concursuri pentru obţinerea granturilor şi proiectelor pentru sprijinul

cercetărilor ştiinţifice;• Organizarea studiilor prin masterat şi doctorat;• Instituirea şi editarea publicaţiilor ştiinţifice.

Un aspect indispensabil al procesului didactic la facultatea Medicină este activitatea ştiinţifică a colaboratorilor şi studenţilor. Investigaţiile ştiinţifice sunt dedicate celor mai actuale probleme ale biologiei, bioecologiei, biomedicinii, biotehnologiei, cosmetologiei. Anual se organizează „Symposia Professorum” şi „Symposia Studentium” cu participarea corpului profesoral-didactic şi studenţesc al facultăţii, precum şi a oamenilor de ştiinţă şi cadrelor didactice

din diferite instituţii universitare şi ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Materialele simpozioanelor respective se publică în culegerile „Symposia Professorum” şi „Symposia Studentium” seria Medicină, care se editează anual la tipografia Universităţii din anul 1996. În acelaşi timp a fost iniţiată editarea „Analelor ştiinţifice ULIM”, seria Medicină cu periodicitate de 2 ani. Colaboratorii facultăţii participă la congrese, conferinţe şi simpozioane ştiinţifice republicane şi internaţionale, la lucrările societăţilor şi asociaţiilor ştiinţifico-practice şi profesionale de profil din republică. Activitatea ştiinţifică a studenţilor se desfăşoară în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti care activează la majoritatea catedrelor. Numeroşi studenţi au participat la conferinţele interuniversitare din ţară, precum şi la congrese ştiinţifice ale studenţilor şi savanţilor tineri din Polonia (Krakovia), Iugoslavia (Belgrad), România (Craiova, Constanţa, Iaşi) etc., obţinînd diferite menţiuni şi diplome.

b. Direcţia ştiinţifică a facultăţii: Elaborarea şi implementarea în practicăa tehnologiilor medicale şi farmaceutice moderne

Domenii, probleme şi teme ştiinţificeDomeniul –A: Medicina preventivăProblema A1: Protecţia mediului şi a stării sănătăţii populaţiei în RM (V. Aşevschi, V. Socolov, I. Cogut, L. Socolov, U. Stati, Z. Stoianova, L. Dolgoruc).Tema A1.1 Studiul complex privind evaluarea managementului riscului ecologic al ecosistemelor acvatice pentru protecţia mediului şi a stării sănătăţii populaţiei în RM. Compartimentul A1.1.1 Selecţionarea unităţilor pilot în funcţie de conţinutul substanţelor toxice şi evidenţierea factorilor favorizanţi de prima importanţă pentru RM. Compartimentul A1.1.2 Determinarea conţinutului substanţelor toxice şi componenţei biocenozelor în apa obiectelor selectate şi evaluarea proceselor de degradare a biotei în funcţie de starea surselor de apă a RM. Compartimentul A1.1.3 Stabilirea uniformităţii biocenozei în funcţie de prezenţa poluărilor accidentale sau a sistemelor toxico-biodegradabile şi nedegradabile.Domeniul -B ParazitologiaProblema B1 Esenţa şi legităţile organizării şi funcţionării sistemelor biologiceTema B1.1 Constituirea şi funcţionarea sistemelor biologice paraziţi-gazdă (N. Tălămbuţă, A. Pleşca)Compartimentul B1.1.1 Sistemele biologice în care paraziţii părăsesc gazda (Homo sapiens-Anopheles) Compartimentul B1.1.2 Sistemele biologice în care paraziţii părăsesc gazda (dicrocoetium-Ovis aries-Galba truncatula)Compartimentul B1.1.3 Sistemele biologice în care paraziţii părăsesc gazda (Schistosoma-Homo sapins-Lymnea)CompartimentulB1.1.4 Sistemele biologice în care paraziţii părăsesc gazda (icrocolium –Ovis aries-Zebrina)Compartimentul B1.1.5 Sistemele biologice în care paraziţii părăsesc gazda (Echinochoccus-Homo sapiens, Ovis aries)Domeniul -C Pneumologia şi ftiziologiaProblema C1 Optimizarea diagnosticului şi tratamentului afecţiunilor pulmonare (S. Pisarenco, E. Zagorneanu, E. Radu, O. Măciucă)Tema C1.1 Optimizarea diagnosticului şi tratamentului afecţiunilor pulmonare prin intermediul aplicării tehnologiilor informaţionaleCompartimentul C1.2.1 Optimizarea diagnosticului afecţiunilor pulmonare prin intermediul aplicării tehnologiilor informaţionaleCompartimentul C1.2.2 Optimizarea tratamentului afecţiunilor pulmonare nespecifice prin intermediul aplicării tehnologiilor informaţionaleCompartimentul C1.2.3 Optimizarea tratamentului tuberculozei pulmonare prin intermediul aplicării tehnologiilor informaţionaleDomeniul -D Tehnologia farmaceutică

Problema D1: Cercetarea unor substanţe biologic active cu acţiune de liganzi (V. Remiş, V. Bodiu, N. Ocopnaia, L. Ozol, S. Golub)Tema D1.1 Cercetarea unor substanţe biologic active cu acţiune de liganziCompartimentul D1.1.1 Introducere în practica tehnologiilor industriale a preparatului IzonidesCompartimentul D1.1. 2 Sinteza şi studiul compuşilor ai met. de tranziţie cu thiosemicarbazidelorCompartimentul D1.1.3 Sinteza şi cercetarea compuşilor coordinativi ai 3d-elementelor cu liganzi polidentaţi pe baza cetoacizilor ciclului Krebs

8. ASIGURAREA CU CADRE DIDACTICO−ŞTIINŢIFICE

Cadre didactice titulare constituie 21 profesori titulari (81%) şi 4 profesori prin cumul (19%). Din ei - 3 academicieni, 6 doctori habilitaţi, 8 doctori, conf.univ., 2 doctori, lectori superiori, 3 lectori superiori şi 3 lectori asistenţi.

9. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A FACULTĂŢII MEDICINĂ

A) În perspectivă la Facultate se prevede deschiderea unor specialităţi noi ca: Bioinginerie aplicată cu specializările:

bioinginer în tehnica medicală şi de laborator; bioinginer în informatica şi statistica biomedicală.

Biomedicina cu specializările: medic-biochimist; medic-biofizician; medic-cibernetician.

În prezent la universităţile din Republica Moldova nu sunt specialităţi şi specializări în Bioinginerie aplicată şi Biomedicină. Pentru Moldova direcţia dată este una din cele importante. Specialităţile sus numite sunt solicitate foarte mult în ziua de azi de către diferite spitale, policlinici, centre medicale, centre de diagnostică, companii şi instituţii. De aceea este rezonabil de a deschide specialităţile şi în cadrul Facultăţii Medicină ULIM.

În prezent se lucrează intens asupra elaborării planurilor de învăţământ la specialităţile şi specializările enumerate mai sus.

B) Institutul ştiinţific

În cadrul facultăţii Medicină se preconizează crearea Institutului Ştiinţific de Ecologie şi Biomedicină. În cadrul Institutului dat vor activa cercetători titulari cu normă integră sau parţială şi cercetători cumularzi.

Institutul Ştiinţific de Ecologie şi Biomedicină va include următoarele secţii:

• Secţia „Medicina preventiv㔕 Secţia „Parazitologia”• Secţia „Pneumologia şi ftiziologia”• Secţia „Tehnologia farmaceutică”

C) Incubatoare Educaţionale

La ULIM funcţionează incubatoare educaţionale sub mai multe forme.În cadrul Facultăţii Medicină sunt formate incubatoare educaţionale sub formă de Farmacie,

Clinica Medicală Stomatologică în care studenţii de la facultate realizează unele compartimente specifice stagiului de practică prevăzut în Plan-Cadru, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

Pe viitor se preconizează de a crea centre educaţionale în următoarele direcţii:1. Tehnologii farmaceutice.2. Ecologia umană.3. Estetologia (va fi fondată Clinica Cosmetologică).

Prin intermediul incubatoarelor educaţionale şi al Institului de Cercetări Ştiinţifice al facultăţii se preconizează:

- stimularea iniţiativei Institutului de Cercetare Ştiinţifică pentru atragerea noilor surse de finanţare;

- orientarea Institutului de Cercetări Ştiinţifice spre soluţionarea problemelor stringente de ordin economic şi social, conform direcţiilor strategice de dezvoltare a economiei naţionale.

- atragerea diverselor granturi şi fonduri publice sau private pentru dezvoltarea incubatoarelor educaţionale;

- crearea noilor locuri de muncă în domeniul tehnologiilor avansate medicale.

D) Doctorat

Un domeniu important al activităţii facultăţii constă în pregătirea cadrelor didactice şi ştiinţifice, inclusiv prin doctorantură. Nivelul şi calitatea cadrelor ştiinţifice ale Facultăţii permite pregătirea specialiştilor prin doctorat cu acordul Comisiei Superioare de Atestare a cadrelor ştiinţifice şi didactice (universitare). Începînd cu anul de studii 2006 –2007 se elaborează programele analitice pentru specialităţile din cadrul facultătii în conformitate cu recomandările Ministerului Educaţiei şi Tineretului, bazate pe concepţii originale de instruire postuniversitară. Pentru fondarea acestei unităţi este preluată experienţa în domeniu a unor instituţii similare din ţările europene. Durata studiilor este de 3 ani.

III. REGULAMENTUL de organizare şi desfăşurare a procesului didactic

în Universitatea Liberă Internaţională din Moldova în baza sistemului de credite transferabile (ECTS)

PRINCIPII GENERALE

Procesul didactic la universitate este organizat prin învăţămînt la zi şi frecvenţă redusă.Anul universitar începe la 1 septembrie şi are durata de 30 săptămîni, repartizate pe două

semestre ralativ egale, la care se adaugă două sesiuni de examene, perioada de practică şi două vacanţe. Durata săptămînii de studii este de 26 ore. Două ore academice constituie 80 minute (o oră şi 20 minute).

Conţinutul procesului de studii este determinat de planurile de învăţămînt, aprobate de Senat de comun acord cu Ministerul Educaţiei, precum şi de programele analitice la disciplinele de studii elaborate de catedre şi aprobate de Senat în baza avizului favorabil al Comisisei Metodice a facultăţii.

Structura planului de învăţământ asigură o corelaţie optimă în ponderea disciplinelor fundamentale, de creare a abilităţilor şi competenţelor generale, de cultură generală social-umanistă, de orientare spre specializarea de bază, de orientare către alt domeniu la ciclul II.

Planul de studii prevede următoarele forme de activitate: prelegeri, seminare, lucrări practice şi de laborator, stagii de practică şi activităţi de elaborare a tezelor (lucrărilor) de licenţă. Planul de studii conţine deasemenea formele de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice.

Curriculumurile includ obiective şi conţinuturi corespunzătoare profilului şi specialităţii în cauză, specificându-se evaluările finale, bibliografia de bază precum şi numărul de credite alocat disciplinei. Programale analitice cuprind conţinutul de bază al disciplinei, repartizarea orelor pe teme de studii (specificând orele pentru prelegeri, seminare, lucrări practice şi de laborator etc.), bibliografia necesară (obligatorie şi suplimentară). La prima oră de activitate la disciplina respectivă studenţii sunt familiarizaţi cu programa analitică, criteriile şi formele de verificare a cunoştinţelor la cursurile teoretice şi practice. Sunt elaborate programe analitice pentru desfăşurarea stagiilor de practică.

Prelegerile, lecţiile practice şi de laborator, seminarele se desfăşoară în conformitate cu orarul alcătuit pe semestre, vizat de decanul facultăţii şi aprobat de directorul departamentui Evidenţă şi Monitorizare Proces Educaţional ULIM.

Cadrele didactice universitare a) asigură însuşirea la un înalt nivel profesional a disciplinelor din planul de studii ; b) cultivă stima şi sentimentul de apartenenţă faţă de Alma Mater şi ţară; c) susţin la nivel înalt prelegerile, seminarele şi lecţiile practice cu asistarea noilor tehnologii informaţionale; d) cultivă atitudini adecvate la studenţi care îşi vor desfăşura activitatea profesională într-o lume diversă, multiculturală şi polilingvă; e) desfăşoară şi susţin diverse activităţi extracurriculare (olimpiade,concursuri, simposioane, seminare ştiinţifice). Cadrele didactice poartă răspundere directă de calitatea însuşirii materialului de program, corectitudinea şi obiectivitatea aprecierea cunoştinţelor studenţilor la examene.

Începînd cu anul de studii 2003- 2004 la ULIM s-a introdus sistemul european de credite transferabile (ECTS). În legătură cu aceasta la universitate activează responsabilul instituţional pentru implementarea ECTS. La facultăţi responsabili pentru ECTS sunt decanii facultăţilor. Sarcina responsabililor pentru implementarea ECTS este de a consulta studenţii şi profesorii referitor la ECTS, particularităţile funcţionării creditelor în procesul didactic de la ULIM, facilităţile oferite de ECTS, setul de documente didactice utile pentru a efectua transferul în baza ECTS etc.

ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR ŞI EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR

Înmatricularea studenţilor la anul I la toate facultăţile ULIM se efectuează în baza Regulamentului Ministerului Educaţiei din RM şi regulamentelor interne ULIM.

Promovarea studenţilor în anul universitar următor se efectuează în baza ordinului Rectorului ULIM, emis la începutul anului universitar.

Conţinutul planului de studii este accesibil studenţilor, fiind afişat pe panoul facultăţii. Pentru a se înscrie la disciplinele la liberă alegere din planul de studii studenţii scriu cerere cu un conţinut adecvat nu mai târziu de o lună până la finalizarea anului universitat (deci la 1 mai).

Pentru a-şi alege specializarea solicitată, studenţii anului I scriu cerere cu un conţinut adecvat şi o depun la decanat nu mai târziu de o lună până la finalizarea anului universitar (deci 1 mai ).

Cunoştinţele studenţilor sunt verificate pe parcursul semestrelor precum şi în timpul sesiunilor de examinare în conformitate cu planul de învăţământ. Evaluarea curentă se realizează în conformitate cu formele de evaluare a cunoştinţelor studenţilor elaborate de cadre. Studentul este notificat pe parcursul semestrului, iar nota de la reuşita curentă este luată în consideraţie la evaluarea prin examen. Evaluarea la examen se efectuează în baza sistemului de 10 puncte. Nota 5 este notă promovabilă. Nota 1-4 nu este notă negativă şi nu-i permite studentului să înregistreze creditele atribuite la disciplină. Studentul este obligat să frecventeze prelegerile, lecţiile practice, seminarele, lecţiile de laborator prevăzute de planul de studii. Lipsele motivate se recuperează fără plată. Motivate sunt considerate lipsele cauzate de boală, cât şi cele dispuse cu acordul decanului facultăţii în cazuri

excepţionale. Studentul care a înregistrat mai mult de 20% de lipse nemotivate de la prelegeri şi 10% de lipse la lecţiile practice/seminare, este chemat să recupereze orele lipsite contra plată. Studentul care nu a recuperat orele lipsite nemotivat, nu este admis la examen.

SUSŢINEREA EXAMENELOR ŞI PROMOVAREA LA ANUL URMĂTOR DE STUDII

Evaluarea şi verificarea cunoştinţelor şi competenţelor teoretice şi practice are loc în timpul sesiunilor. Sesiunile de examinare au loc de două ori pe an. Sesiunea de examinare constă din examene şi durează 3 săptămâni. Studenţii sunt obligaţi să susţină toate examenele în conformitate cu planul de studii la specialitatea respectivă. În sesiunea examenelor sunt prevăzute 7 probe. Studenţii sunt admişi la sesiunea examenelor prin dispoziţia decanatului. Dacă studentul nu este admis din motiv de restanţe la plata taxei pentru studii, lipse nemotivate, etc., în bordiroul de examinare se înscrie în dreptul numelui respectiv sintagma "nu este admis". Studenţii care au un număr exagerat de lipse nemotivate, acestea nefiind recuperate, nu sunt admişi la examene la disciplinele respective. Orarul sesiunii se întocmeşte de către decanatul facultăţii, este semnat de decanul facultăţii, aprobat de directorul departamentui Evidenţă şi Monitorizare Proces Educaţional ULIM, şi este afişat cu 2 săptămâni înainte de sesiune. În orar se indică data şi ora probei de examinare, examinatorul şi asistenţa, sala de studii. Orarul trebuie respectat întocmai de către profesori şi studenţi. Orice deviere de la orarul sesiunii trebuie motivată şi concordată cu Departamentul Evidenţă şi Monitorizare Proces Educaţional ULIM. Susţinerea examenelor în afara orarului întocmit nu este permisă. În cazuri excepţionale (boală, graviditate, situaţii de urgenţă) la solicitarea studentului astfel de susţineri înainte de termen sau ulterioare orarului, pot fi permise numai cu acordul decanului facultăţii.

Examenul se petrece în baza biletelor de examinare (forma orală sau mixtă) sau în baza seturilor de întrebări pe variante sau a metodologiei studiului de caz (forma scrisă). Atît biletele, cît şi seturile de variante sunt aprobate de catedra respectivă, semnate de examinator, şeful catedrei şi decanul facultăţii. Pentru a asigura un grad de obiectivitate optim, examenul are loc în prezenţa profesorului examinator şi a profesorului asistent de la aceiaşi catedră. În borderoul de examinare (examen) se indică nota studentului pentru reuşita curentă şi nota obţinută la examen. În cazul când nota obţinută la examen este mai mare sau mai mică cu 2 puncte decît pentru reuşita curentă, profesorul prezintă o explicaţie în scris directorului departamentui Evidenţă şi Monitorizare Process Educaţional, vizată şi de profesorul asistent la examen. Nota obţinută de student la examen este determinată la stabilirea mediei generale la sesiune şi a ratingului reuşitei.

Examenele se susţin atît în formă scrisă, cît şi oral. Numărul examenelor susţinute oral nu poate depăşi 50 procente din numărul total de examene. Forma de susţinere a examenului este propusă la iniţiativa profesorului, recomandarea catedrei şi aprobarea Consiliului Profesoral al facultăţii. Subiectele pentru examene sunt discutate la catedră, aduse la cunoştinţa studenţilor cel puţin cu o lună înainte de începutul sesiunii. Biletele şi seturile de întrebări pe variante nu trebuie să conţină subiecte care nu au fost abordate în programa de studii. Cerinţele pentru evaluarea disciplinelor predate sau aduse la cunoştinţa studenţilor la începutul semestrului odată cu predarea disciplinei în cauză. Profesorul este obligat să familiarizeze studenţii cu conţinutul programei analitice, bibliografia recomandată, tematica seminarelor şi modalitatea de evaluare finală. Timpul destinat pentru examenul scris este de 3 ore astronomice. Timpul destinat pentru pregătirea răspunsului oral este de 35-40 minute. Studentul răspunde în prezenţa colegilor de grupă (10 minimum la număr) pentru a sigura transparenţa şi obiectivitatea notificării. Lucrările scrise la examene sunt cifrate şi verificate de către profesor. Ele se păstrează timp de un an la catedră. Nota obţinută la examenul scris sau oral poate fi contestată timp de 24 de ore. În cazul dezacordului studentului cu nota obţinută, prin dispoziţia decanatului se crează o comisie de examinare în frunte cu şeful catedrei respective plus încă doi profesori, unul din ei fiind

profesorul/examinatorul de bază.Profesorul nu începe examenul fără borderoul de examinare pe care îl solicită personal la

decanat. Borderourile de examinare sunt prezentate personal de către profesor la decanat pentru verificare şi semnătură, apoi directorului departamentui Evidenţă şi Monitorizare Proces Educaţional ULIM. Dacă proba a avut loc în formă orală, borderourile se prezintă în aceeaşi zi, în cazul probei scrise - borderourile se prezintă a doua zi după data evaluării. Dacă studentul a susţinut examenul pe notă negativă (1-4), acestă se fixează numai în borderou, iar în matricolă se fixează numai nota pozitivă (5-10).

La examene cunoştinţele studenţilor sunt apreciate de la nota 1 până la nota 10 în conformitate cu următoarele criterii:

Nota 10 (zece) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice excepţionale, trainice şi multilaterale ce depăşesc limitele conţinutului de programă la disciplina respectivă; b) atestă capacităţi de aplicare conştientă a postulatelor teoretice în activitatea pragmatică şi profesională; c) cunoaşte bibliografia obligatorie şi cea suplimentară la disciplina dată; d) posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formarea opiniei proprii vizînd problema dată; e) realizează principiul interdisciplinarităţii, operînd cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză, fără a comite greşeli în expunerea materialului. Nota 9 (nouă) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice foarte bune, trainice şi multilaterale comform materialului de programă la disciplina respectivă; b) atestă capacităţi de aplicare conştientă a cunoştinţelor teoretice; c) cunoaşte bibiografia obligatorie la disciplina studiată; d) posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei proprii vizând problema abotdată; e) operează cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză, fără a comite greşeli în expunerea materialului. Nota 8 (opt) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice bune şi complete conform materialului de programă la disciplina respectivă; b) atestă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; c) cunoaşte bibliografia obligatorie la disciplina studiată; d) posedă abilităţi de sinteză a materialului expus; e) denotă o înţelegere corectă a noţiunilor de bază ale disciplinei, dar în expunerea materialului se constată unele lacune neesenţiale. Nota 7 (şapte) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform materialului de programă la disciplina respectivă; b) denotă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; c) cunoaşte, dar incomplet bibliografia obligatorie la disciplina dată; d) denotă o însuşire conştientă a materialului de programă şi o înţelegere corectă a noţiunilor principale a discilinei respective; e) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre care una esenţială. Nota 6 (şase) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform programei la disciplina stabilită; b) denotă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor în practică; c) cunoaşte selectiv bibliografia recomandată de programa analitică la disciplina dată; d) denotă o însuşire conştientă, dar mai slabă a materialului de programă; e) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre 2-3 esenţiale.

Nota 5 (cinci) (promovabilă) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice incomplete la mai multe capitole de programă la disciplina studiată; b) denotă unele capacităţi sporatice de aplicare a cunoştinţelor în practică; c) denotă o însuşire slabă a materialului de programă; e) comite graşeli şi lacune esenţiale în expunerea materialului de programă. Nota 4 (patru) se atribuie studentului care nu a însuşit circa 25% din programa de studii la disciplina respectivă. Nota 3 (trei) se atribuie studentului care nu a însuşit 50% din programa de studii la disciplina respectivă. Nota 2 (doi) se atribuie studentului care nu a însuşit 75% din programa de studii la disciplina respectivă. Nota 1 (unu) se atribuie studentului care nu a însuşit mai mult de 75% din programa de studii la disciplina respectivă.

Dacă studentul nu se prezintă la examen din motive plauzibile, în dreptul numelui său se scrie: nu s-a prezentat. Dacă studentul lipseşte nemotivat de la examen, neprezentarea sa este considerată drept restanţă.

Studentul care n-a obţinut numărul total de credite la sesiunea de examinare are dreptul de a susţine restanţa respectivă numai de 2 ori. Sesiunile de recuperare a restanţelor se organizează în lunile septembrie şi martie conform unui orar stabilit la decanat, concordat cu profesorii catedrelor respective, semnat de decanul facultăţii. Dacă în rezultatul acestor sesiuni de recuperare studentul nu reuşeşte să lichideze restanţele şi să acumuleze numărul necesar de credite (mai mult de 6 credite), lui i se stopează calitatea de student, el urmîd să reia toate activităţile în cadrul disciplinei restante în anul următor (contra plată).

Se permite susţinerea repetată a examenelor la discipline cu scopul ameliorării notei obţinute numai în cazul cînd studentul are media pe anii de studii nu mai joasă decât 8,5 (opt întregi şi cinci zecimi).

În categoria de studenţi care pot beneficia de un orar special al sesiunii de examinare întră următoarele persoane: a) studenţii-sportivi de performanţă; b) studentele mame ce îngrijesc copii; c) studenţii ce urmează un plan de studii individual.

Stagiile (practica) sunt organizate în conformitate cu planurile de studii. Repartizarea studenţilor la stagii are loc prin dispoziţia decanatului, coordonate cu cadrele de profil. În dispoziţie se indică numele studentului, perioada prevăzută pentru stagiu, numele profesorului tutore şi locul repartizării la practică. Programele pentru stagii sunt elaborate de cadrele de profil şi ele sunt aduse la cunoştinţa studenţilor cel puţin cu o lună înainte de începutul practicii. Dările de seamă pentru stagii sunt prezentate de către studenţi conform cerinţelor de programă. Dosarele prezentate sunt analizate de comisii special create prin dispoziţia decanului facultăţii pentru evaluarea stagiilor. Notele pentru stagiile efectuate de către studenţi sunt întroduse în bordirouri în prima săptămână după terminarea stagiului.

Rezultatele sesiunilor de examinare sunt discutate şi analizate la Consiliile Profesorale ale facultăţii. Decanatele prezintă la departamentul Evidenţă şi Monitorizare Proces Educaţional dările de seamă despre rezultatele sesiunilor de examinare timp de 10 zile după terminarea lor.

Promovarea studentului în anul de studii următor este posibilă doar în cazul cînd acesta a acumulat numărul de credite, şi anume - 60 credite pentru un an de studii şi a achitat taxa pentru anul universitar următor până la 20 august al anului în curs. Pentru a fi admis la examenele de licenţă, studentul trebuie să acumuleze 175 credite.

Examenele de licenţă se organizează în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă în instituţiile de învăţămînt superior universitar. În cazul nepromovării examenelor de licenţă şi/sau a tezei de licenţă, aceste probe vor fi susţinute repetat în conformitate cu Regulamentul susmenţionat. Studentul are dreptul să obţină diploma de licenţă numai în cazul dacă a acumulat 180 credite.

STUDII ÎN TERMENE REDUSE

Studenţii doritori de a urma studii universitare în termene reduse pot obţine credite în avans, deminuînd durata studiilor cu până la 1 an de studii, indiferent de forma de studii - la zi sau frecvenţă redusă.

Cererile pentru solicitarea studiilor în termene reduse se scriu pe numele rectorului ULIM, sunt semnate de şefii catedrelor respective, decanii facultăţilor şi pot fi depuse la finele anului I. La cerere se anexează planul individual de susţinere a disciplinelor în avans. Acest plan va conţine toate formele de control şi evaluare, menţionate pe planul de studii şi va respecta consecutivitatea susţinerii disciplinelor. Reducerea duratei de studii poate fi solicitată doar de studenţii care au înregistrat media nu mai mică de 9 (nouă) şi au susţinut disciplinele premergătoare disciplinelor ce urmează a fi susţinute în avans. Se admite acumularea suplimentară de maximum 30 credite în avans pe semestru.

Nu se admite reducerea duratei de studii şi acumularea creditelor în avans la specialităţile facultăţii medicină.

În baza cererilor solicitanţilor este emis ordinul rectorului ULIM referitor la studiile în termene reduse. Acest ordin este anulat în cazurile când: studentul a manifestat propria sa iniţiativă; studentul nu a susţinut în termenele prevăzute un examen; a acumulat la sesiunile ordinare o medie generală inferioară lui 8 (opt).

STUDII ÎN PARALEL LA DOUĂ FACULTĂŢI

Studiile în paralel la două facultăţi sunt permise numai pentru studenţii ULIM.Studiile în paralel la două specialităţi pot fi solicitate numai de studenţii care au acumulat

cel puţin 9 (nouă) media generală pentru toate sesiunile susţinute după cel puţin 2 ani de studii. Dacă studiile de bază sunt urmate la zi, apoi studiile în paralel la altă facultate vor fi urmate la frecvenţă redusă.

Dacă studentul urmează studiile la facultatea de bază din contul ULIM, el va achita taxa pentru studiile în paralel la altă facultate. Dacă studentul urmează studiile la facultatea de bază prin contract, el poate beneficia de reducere până la 10% din taxa pentru studii în paralel la altă facultate.

Dacă studiile în paralel sunt urmate la două specialităţi diferite ca profil, studentul îşi asumă responsabilitatea să facă faţă tuturor cerinţelor de studii. Dacă studentul urmează studii în paralel la două specialităţi înrudite, catedrele de comun acord cu decanatul elaborează un plan individual de studii, concordat şi aprobat de Consiliul Profesoral al facultăţii.

Pentru a obţine două diplome de licenţă la două specialităţi diferite studentul trebuie să acumuleze cîte 180 credite pentru fiecare specialitate, adică să susţină examenele de licenţă la ambele specialităţi înrudite, fie că nu.

În cazul ratării examenelor de licenţă, întră în vigoare procedura prevăzută de Regulamentul referitor la examenele de licenţă în instituţiile de învăţămînt universitar.

EXMATRICULAREA, STOPAREA CALITĂŢII DE STUDENT ŞI RESTABILIREA LA STUDII

Studentul este exmatriculat de la ULIM în următoarele cazuri: - încălcarea gravă a Cartei ULIM şi a Regulamentului de ordine internă ULIM; - încălcarea gravă a legislaţiei naţionale şi a normelor de drept internaţional; - neprezentarea la studii după cel mult trei luni de la începutul semestrului sau anului de studii; - neprezentarea la studii după expirarea concediului academic; - promovarea unui examen în mod fraudulos; - .....

Este stopată calitatea de student în următoarele cazuri: - neachitarea taxei pentru studii pentru anul universitar ulterior până la 20 august al anului în curs; - neacumularea numărului de credite respectiv (60) pentru a fi promovat la anul de studii următor.

Studenţii exmatriculaţi pot fi restabiliţi dacă au fost exmatriculaţi din cauza nefrecventării lecţiilor timp de cel mult 3 luni de zile de la începutul semestrului sau nu s-au prezentat la studii după expirarea concediului academic în baza unei cereri depuse pe numele rectorului. Persoanei i se atribuie din nou calitatea de student ULIM în baza cererii depuse pe numele rectorului. Ordinul de restabilire a calităţii de student este emis şi semnat de Rectorul ULIM.

Odată restabilit studentul achită taxa pentru studii pentru perioada solicitată a anului de studii sau pentru disciplinile la care urmează să acumuleze numărul de credite necesar. Taxa pentru disciplinele la care studentul are restanţe este stabilită prin ordinul rectorului în conformitate cu specificul planului de studii, ponderea disciplinei în sistemul curricular respectiv.

CONCEDIUL ACADEMIC

Studentul de la orice an de studii poate solicita concediu academic de un an de zile din motive de boală gravă, cronică sau dificil tratabilă în timp, cît şi graviditate, intervenţii chirurgicale complicate etc. În astfel de cazuri concediul academic se acordă în baza certificatelor de boală.

Studentul poate solicita concediu academic şi în situaţii familiale delicate, atunci cînd este necesară prezenţa sa în familie (boală gravă a unuia din părinţi, îngrijirea fraţilor mai mici etc).

Perioada concediului academic se stabileşte prin ordinul rectorului ULIM, de obicei, nu mai mult de 1 an. În cazul cînd solicitantul mai are nevoie de a prelungi acest concediu, el reînnoieşte cererea după expirarea anului de concediu academic, repetînd procedura.

Studiile se reiau după concediu academic în baza cererii prezentate de solicitant pe numele rectorului. Studiile se reiau de data la care acestea au fost abandonate conform cererii de solicitare a concediului academic.

În cazul cînd studentul nu se prezintă la studii după expirarea concediului academic, el este exmatriculat din universitate cu următoarea formulare: "exmatriculat în legătură cu neprezentarea la studii după expirarea concediului academic".

TRANSFERUL STUDENŢILOR ŞI AL CREDITELOR

Se admite transferul de la o specialitate la alta, de la o facultate la alta în cadrul ULIM, precum şi de la o altă instituţie de învăţământ superior.

Transferul se efectuează, efectuându-se tot odată echivalarea disciplinelor în conformitate cu planul de studii. La echivalare se va ţine cont de numărul de credite, acestea transferîndu-se în extrasul de note al studentului.

Dacă studentul are o diferenţă de peste 20 credite pentru un an universitar, el trebuie să urmeze anul respectiv încă o dată. Examenele de diferenţă pot fi susţinute pe parcursul unui an universitar, dar cu respectarea consecutivităţii disciplinelor restante în raport cu disciplinele din planul de studii.

Echivalarea creditelor se efectuează şi în cazul unor disciplini înrudite, ţinându-se cont de numărul de ore la disciplina dată şi volumul de muncă realizat de student.

Borderourile de echivalare a disciplinelor şi creditelor sunt semnate de decanul facultăţii, prezentate la departamentul Evidenţă şi Monitorizare Proces Educaţional şi contrasemnate de vice-rectorul pentru studii. Rezultatele echivalării sunt înregistrate în fişa personală a studentului.

Pentru a obţine diploma de licenţă ULIM studentul transferat trebuie să acumuleze la ULIM la specialitatea aleasă cel puţin 80 credite.

Dacă studentul îşi face studii în baza unui contract încheiat cu o întreprindere, transferul lui se efectuează cu acordul întreprinderii date.

La ULIM se interzice transferul de la studii prin contract la studii din contul ULIM. Un astfel de transfer poate fi realizat numai în baza acordului pe care le are ULIM cu alte organisme din RM.

Studentul poate solicita transferul de la o formă de învăţământ la alta (zi/frecvenţă redusă).

DISPOZIŢII FINALE

Prevederele acestui regulament sunt valabile pentru toate formele de învăţămât (la zi, frecvenţă redusă, în termene reduse).

Prezentul regulament este adus la cunoştinţa fiecărui student ULIM sub semnătură personală.

Prezentul Regulament a fost elaborat şi aprobat de Senatul ULIM, în conformitate cu legislaţia şcolii superioare din Republica Moldova, prevederele Legii învăţământului.

Prezentul regulament întră în vigoare de la 1 septembtie 2003 odată cu implementarea sistemului ECTS la ULIM .

Completările şi modificările regulamentului dat pot fi operate prin hotărîrea Senatului ULIM.

4. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE - ECTS

Necesitatea implementării la ULIM a sistemului european de credite transferabile (sigla engleză ECTS) a fost condiţionată de faptul că Republica Moldova este semnatară a procesului de la Bologna şi celui de la Praga, decument ce prevede adoptarea unui sistem paneuropean în învăţământul superior care ar facilita echivalarea diplomelor, perioadelor de studii efectuate în diferite centre universitare, monitorizarea fluxului de studenţi, flexibilizarea planurilor de învăţământ şi progamelor de studii, transparenţa procesului de studii, diversificarea gradului de opţiuni ale studentului, sporirea efortului individual şi a responsabilităţii studentului faţă de procesul didactic. ECTS prevede eficientizarea mobilităţii studenţilor atât în cadrul unei şi aceleaşi instituţii, ţări, cât şi între instituţii universitare din ţări diferite. În scopul garantării recunoaşterii academice a studiilor, evaluării şi comparării rezultatelor înregistrate de diferite instituţii de învăţământ superior în cazul transferului de la o instituţie la alta Comisia Uniunii Europene a elaborat sistemul european de credite transferabile (European Community credit Transfer System - ECTS). Acest sistem a fost deja implementat în unele ţări europene şi este în curs de implementare în alte state ale Uniunii Europene, dar şi în ţările care aspiră să devină membre ale UE. La şedinţa sa din 25 septembrie 2002 Senatul ULIM a decis adoptarea ECTS în procesul didactic la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova începând cu 1 septembrie 2003.

Definirea creditelor transferabile ( ECTS) şi regulile de alocare

Creditul transferabil (ECTS) este o unitate de măsură convenţională care exprimă volumul de muncă pe care studentul trebuie să-l efectueze în cadrul fiecărei discipline de studiu şi activităţi de profesionalizare (practica) incluse în planul de studii (prelegeri, seminare, lecţii practice, lecţii de laborator, teze de an, proiecte de curs, examene, practici didactice şi de producţie, lucrul individual ş.a. forme de activitate). Creditele nu substituie evaluarea prin note şi nu au drept scop aprecierea calităţii competenţelor şi cunoştinţelor achiziţionate.

Creditele nu apreciază activitatea cadrului didactic, ci activitatea studentului. Creditele exprimă real ponderea fiecărei discipline în planul de studii şi reflectă cu exactitate importanţa pe care o acordă universitatea muncii studentului. Creditele nu determină importanţa disciplinelor, aceasta fiind reglamentată prin regimul obrigatoriu, opţional sau facultativ. Creditele nu evaluează gradul de dificultate a disciplinelor, el fiind reflectat în timpul acordat pentru prelegeri, seminare, lecţii practice etc. Volumul săptămânal de muncă a studentului este de 60 ore, acest volum fiind cuantificat cu 2 unităţi - credite ECTS. Deoarece durata standard a unui semestru de studii la secţia zi este de 15 săptămâni, iar a unui an de studii 30 săptămâni, rezultă că numărul total de credite acumulate pentru un semestru va fi 30, iar pentru un an de studii - 60. Eventualele abateri pe semestre trebuie compensate pe parcursul unui an, astfel încât în rezultatul unui an de studii studentul să acumuleze 60 credite. Numărul total de credite pentru durata de studii universitare superioare în baza diplomei de bacalaureat (3 ani) va fi de 180 credite. Creditele sunt alocate pe discipline şi pe semestre, precum şi pe unele activităţi individuale (practice, didactice şi de producere, examene de licenţă, teza de licenţă) care finalizează cu evaluări separate. Creditele se pot obţine şi în avans, raportarea făcîndu-se în semestrele următoare. Creditele odată obţinute sunt definitive şi se recunosc pentru întreagă durată a studiilor chiar dacă planurile de studii suferă modificări. Pachetul de credite alocate unei discipline sau activităţi pentru un semestru nu este divizibil şi nu poate fi obţinut pe etape.

Numărul de credite alocat unei discipline pentru un semestru este obţinut de student în cazul promovării la disciplina dată (nota minimă - 5 (cinci). Creditele sunt transferabile de la o instituţie de învăţământ la alta pe discipline. Transferul se va efectua la solicitarea studentului în baza convenţiei încheiate între instituţii. Creditele sunt transferabile în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova deoarece planurile de studii sunt compatibile între facultăţile înrudite - profil real şi profil umanist. Sunt transferabile creditele la următoarele discipline: Limba străină, Protecţia civilă, Filosofie, Politologie, Bazele statului şi dreptului. Creditele sunt transferabile în cadrul facultăţilor, profilurilor, specialităţilor şi specializărilor. Disciplinele la libera alegere se creditează în rînd cu celelalte discipline fundamentale, de creare a abilităţilor şi competenţelor generale, de cultură generală social-umanistă, de orientare spre specializarea de bază, de orientare către alt domeniu la ciclul II. La solicitarea studentului, acesta poate obţine credite suprarealizînd planul de studii şi frecventînd disciplinele din cadrul altor facultăţi. Plata pentru studii se efectuează reieşind din numărul de discipline incluse în planul de studii. În cazul solicitării individuale a unor discipline cu obţinerea ulterioară a creditelor, studentul plăteşte pentru dreptul de a urma cursurile la disciplina dată şi a fi evaluat în final. În cazul când studentul nu acumulează creditele necesare pentru anul de studii, în anul următor de studii el plăteşte pentru dreptul de a repeta cursul la disciplinele restante. Plata pentru fiecare disciplină în parte este reglementată în dependenţă de specificul specialităţii (gradul de solicitare), numărul de ore la disciplina respectivă, şi în consecinţă, credite alocate pentru disciplina respectivă.

Creditele ECTS şi criteriile de reuşită a studenţilor Studentul poate obţine diploma de licenţă numai în cazul dacă a acumulat pe parcursul a 3 ani de studii 180 credite. Sunt admişi la susţinerea examenelor de licenţă numai studenţii care au acumulat nu mai puţin de 175 credite. În cazul cînd studentul a acumulat credite suplimentare la disciplinele studiate, acestea se sumează la suma totală de credite acumulate şi se indică în fişa personală a reuşitei studentului. Corelaţia între scala de notare din RM şi scala de notare ECTS Scala de notări este o unitate de apreciere a calităţii rezultatelor academice. Ea permite interpretarea notelor obţinute de către studenţi în cadrul diferitor sisteme universitare şi nu substitue sistemul de notare la nivel naţional.

Scala europeană ECTS

Scala de notare în RM

Calificativul Corelaţia dintre notă şi credite

A 10 Excelent se alocă numărul total de crediteB 9 Foarte bine se alocă numărul total de crediteC 7-8 Bine se alocă numărul total de credite D 6 Suficinet se alocă numărul total de crediteE 5 Promovabil se alocă numărul total de credite

F X 4 Insuficient nu se alocă crediteF 1-3 Inacceptabil nu se alocă credite

IV. PLANUL DE STUDII LA SPECIALITATEA „TEHNOLOGIA PRODUSELOR COSMETICE ŞI MEDICINALE”Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Universitatea Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Moldovan-Batrînac

V.

Facultatea MedicinăCodul şi denumirea domeniului general de studiu: 55 Tehnologie chimică

Codul şi denumirea domeniului de formare profesională: 551 Tehnologie chimicăCodul şi denumirea specialităţii (programului de studii): 551.3 Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale

Numărul total de credite de studiu: 180Titlul: licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii

Baza admiterii: studii medii de cultură generală*, studii liceale, studii medii de specialitate, studii superioareForma de învătămînt: învătămînt de zi

Graficul procesului de studii (calendarul universitar)Anul de studii

Activităţi didacticei didactice

Sesiuni de examinare Practica VacanteSem.I Sem.II Iarna Vara Iarna Primăvara Vara

I 01.09-15.12 15 săpt

01.02-24.05 din care 3 săpt. practica

16.12-23.01 25.05-22.06 3 25.12-08.01 24.01-31.01

De paşti 23.06-31.08

II 01.09-15.12 15 săpt

01.02-24.05 din care 3 săpt. practica

16.12-23.01 25.05.22.06 *3 25.12-08.01

24.01-31.01De paşti 23.06-31.08

III 01.09-15.12 15 săpt.

01.02-24.05din care 9 săpt. practica

16.12-23.01 25.05-22.06 9 25.12-08.01 24.01-31.01

De paşti

Notă: F- componenta fundamentală, G-componenta de creare a abiliteţilor şi competenţelor generale, S- de orientare spre specializarea de bază, M- de orientare către alt domenium la ciclul II, O- discipline obligatorii, A - discipline opţionale. * Absolvenţilor şcolilor medii de cultură generală li se organizează un an de completare a studiilor în baza disciplinelor din programa liceală pentru a le crea condiţii de susţinere a bacalaureatului.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÎNT PE ANI DE STUDII

Viceministru al Educaţiei şi TineretuluiAprobat

. Nr. de înregistrare

Anul ICod Denumirea disciplinei de studiu Nunărul de ore Numarul de ore pe

saptamina

Form

a de

ev

al

Pra

ctic

a

Tot

al o

re Credite

Contact direct

Lucru individ

pr sem lab

Discipline fundamentaleF.01.O.001 Botanica farmaceutică 60 90 2 2 Ex 150 5F.01.O.002 Chimia anorganică 90 90 2 4 Ex 180 6F.01.O.003 Chimia organică 75 105 2 3 Ex 180 6F.02.O.004 Chimia fizică şi coloidală 60 90 2 3 Ex 150 5F.02.O.005 Chimia analitică 60 120 2 3 Ex 180 6 Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generaleG.01.O.006 Limba modernă I 30 30 2 Ex 60 2G.02.O.007 Limba modernă II 24 36 2 Ex 60 2G.01.O.008 Tehnologii informaţionale 30 30 2 Ex 60 2 Discipline de cultura generala social umanistaU.01.O.009 Instituţii comunitare europene 45 75 1 2 Ex 120 4U.01.O.010 Limba latină 60 90 4 Ex 150 5U.02.O.011 Sanocreatologia 36 54 1 2 Ex 90 3U.02.O.012 Bioetica 36 72 1 2 Ex 90 3U.02.O.013 Biostatistica 36 54 1 2 Ex 90 3 Disciplinele de specialitateS.02.O.014 Metode fizico-chimice de analiză 60 90 2 3 Ex 150 5

Total discipline 702 1008 14 1710 57

Practica 90 90 3Total 1710 90 1800 60

Discipline la libera alegereL.01.F. Limba română I 30 30 2 60 2L.02.F. Limba română II 24 36 2 60 2L.02.F. Educaţia fizică 24 36 2 60

Total discipline la libera alegere 78 102 180 4

Anul IICod Denumirea disciplinei de studiu Nunărul de ore Numarul de ore pe

saptamina

Form

a de

eva

l

Pra

ctic

a

Tot

al

ore Credite

Contact Lucru pr sem lab

direct individ Discipline fundamentaleF.03.O.015 Igiena şi ecologia industrială 60 90 1 3 Ex 150 5F.03.O.016 Sănătatea publică 45 75 1 2 Ex 90 3F.04.O.017 Ergonomica 48 72 1 3 Ex 120 4F.04.O.018 Parazitologie generală 48 72 1 3 Ex 120 4 Discipline de creare a abilităţilor şi competenţelor generaleG.03.O.019 Limba modernă III 30 30 2 Ex 60 2 Disciplinele de specialitateS.03.O.020 Farmacognozia şi fitoterapia 75 105 2 3 Ex 180 6S.03.O.021 Farmacologia şi farmacoterapia (partea I) 60 90 2 2 Ex 150 5 S.04.O.022 Farmacologia şi farmacoterapia (partea II) 48 72 2 2 Ex 120 4S.04.O.023 Chimia farmaceutică şi cosmetică (patrea I) 48 102 1 3 Ex 150 5S.03.A.024S.03.A.025

1.Preparate tisulare2. Preparate sanguine

45 45 1 2 Ex 90 3

S.03.A.026

S.03.A.027

1.Tehnologia produselor medicament.şi cosmetice (partea I) 2. Tehnologia industrială (partea I)

75 105 2 3 Ex 180 6

S.04.A.028

S.04.A.029

1.Tehnologia produselor medicamentoase şi cosmetice (partea II)2. Tehnologia industrială (partea II)

48 72 1 3 Ex 120 4

S.04.A.030S.04.A.031

1. Management şi marketing industrial (partea I)2.Organizarea farmaciei şi evidenţa economică(partea I)

48 72 2 2 Ex 120 4

S.04.A.032S.04.A.033

1.Produsele medicam.şi cosmetice de origine animală2.Fitochimia preparat. vegetale

24 36 1 1 Ex 60 2

Total discipline 702 1008 14 1710 57Practica 90 90 3Total 1710 90 1800 60

Discipline la libera alegereL.04.F. Limba modernă 24 36 2 60 2L.03.F. Educaţia fizică 30 30 2 60L.03.F. Psihologia persoanei 30 30 1 1 60 2

Total discipline la libera alegere 84 96 180 4

Anul IIICod Denumirea disciplinei de studiu Nunărul de ore Numarul de ore pe

saptamina

Form

a de

ev

al

Pra

ctic

a

Tot

al o

re Credite

Contact direct

Lucru individ

pr sem lab

Discipline de orientare spre specializarea de bază

S.05.O.034 Chimia farmaceutică şi cosmetică (partea II) 75 105 2 3 Ex 180 6 S.06.O.035 Chimia farmaceutică şi cosmetică (partea III) 30 60 2 3 Ex 90 3S.05.A.036S.05.A.037

1.Tehnologia produselor medicam.şi cosmetice (p.III)2. Tehnologia industrială (partea III)

75 75 2 3 Ex 150 5

S.05.A.038S.05.A.039

1. Management şi marketing industrial (partea II)2.Organizarea farmaciei şi evidenţa economică (p.II)

45 75 1 2 Ex 120 4

S.05.A.040S.05.A041

1.Toxicologia preparatelor medicamentoase2. Toxicologia generală

45 75 1 2 Ex 120 4

S.06.A.042S.06.A.043

1.Procese şi aparate în industrie farm. şi cosmetică2.Inovarea şi proprietatea intelectuală

24 36 2 2 Ex 60 2

S.06.A.044

S.06.A.045

1.Interacţiunea şi probleme de compatibilitate a medicamentelor2.Particularităţi genetice şi de vârstă în indicarea preparatelor

24 36 2 2 Ex 60 2

Discipline de orientare către alt domeniu la ciclul IIM.06.O.046 Dirijarea calităţii 24 66 2 2 Ex 90 3M.05.O.047 Controlul produselor medicamentoase 60 90 1 3 Ex 150 5M.06.O.048 Stabilitatea medicamentelor 24 36 2 2 Ex 60 2M.05.O.049 Documentaţia tehnologică 45 45 1 2 Ex 90 3M.06.O.050 Biofarmacia 30 90 2 3 Ex 120 4M.05.A.051M.05.A.052

1. Preparate homeopatice2. Materiale de ambalaj

45 45 1 2 Ex 90 3

Total discipline 546 834 13 1380 46Practica 270 270 9Examenul de licenţă 150 150 5Total an.III 1380 150 270 1800 60Total 3 ani 1950 2850 150 450 5400 180

Discipline la libera alegereL.05.F. Economia mondială 60 60 2 2 120 4L.05.F. Eşantionare şi sondaje de opinie 30 60 1 1 90 3

Total discipline la libera alegere 90 120 210 7

STAGIILE DE PRACTICĂ

Stagiile de practică Sem. Nr.săpt./ ore Perioada Nr. de credite1 Practica de iniţiere II 3 / 90 Mai 32 Practica tehnologică IV 3 / 90 Mai 33 Practica de licenţă VI 9 / 270 Aprilie - Mai 8

Total 15/ 450 15

DISCIPLINE LA LIBERA ALEGERENr. d/o Denumirea disciplinei Anul Sem. Numărul ore săptămânal Evaluări Nr. de credite

P S L1. Limba română (pentru alolingvi) 1 1, 2 2/2 examen 42. Limba modernă II 4 2 examen 23 Psihologia persoanei II 3 1 1 examen 24. Economia mondială III 5 2 2 examen 45. Educaţie fizică I,II 2, 3 2/2 admis

6. Eşantionare şi sondaje de opinie III 5 1 1 examen 3

EXAMENE DE LICENŢĂ

N. d / o Denumirea examenului Perioada Nr. de credite1. Examen la disciplina fundamentală Chimia farmaceutică şi cosmetică Iunie, Sem. VI 1

2. Examen la disciplina de specializare Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale Iunie, Sem. VI 1

3. Susţinerea tezei de licenţă Iunie, Sem. VI 3

Prim-Vicerector studii Decanul Facultăţii Medicină

V. FINALITĂŢILE DE STUDII PENTRU DOMENIUL GENARALTEHNOLOGIE CHIMICĂ ŞI BIOTEHNOLOGII (COD 55), DOMENIUL DE FORMARE PROFESIONALĂ TEHNOLOGIE

CHIMICĂ (COD 551), SPECIALITATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR COSMETICE ŞI MEDICINALE (COD 551.3)

Studiile la specialitatea dată se efectuează la zi, pe parcursul a 3 ani şi necesită acumularea a 180 de credite transferabile.

Titlul obţinut de absolventul ciclului I este de licenţiat în tehnologie chimică şi biotehnologii. În Suplimentul la diploma de licenţă se va înscrie suplimentar informaţia despre locul specialistului în societate, specificul activităţii lui profesionale. Astfel, Licenţiat în Tehnologie chimică şi biotehnmologii, absolvent al specialităţii Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale a Facultăţii Medicină ULIM îşi va desfăşura activitatea

profesională în domeniul preparării produselor cosmetice şi medicinale, având scopul asistenţa populaţiei şi instituţiilor sanitare cu medicamente, articole medicale şi cosmetice, realizarii lucrului consultativ-informativ despre medicamente şi preparate cosmetice; efectuării cercetărilor în domeniul farmaciei şi cosmetologiei.

Domeniile principale de activitate ale absolventului Tehnolog-chimist al produselor cosmetice şi medicinale: activitate managerială, producerea de medicamente şi produse cosmetice, controlul calităţii medicamentelor şi a produselor cosmetice, cercetări chimice, analiza merceologică a produselor farmaceutice şi cosmetice, utilizarea raţională a medicamentelor şi cosmeticelor, cercetari ştiinţifice în domeniul preparatelor medicamentoase şi cosmetice.

Calificarea Tehnolog-chimist al produselor cosmetice şi medicinale este acordată acelor studenţi care: • au dat dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul tehnologiei produselor cosmetice şi medicinale acumulate în baza studiilor de specialitate;• pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate astfel, încât ar pune în valoare profesionalismul lor în organizarea activitătii manageriale a

unităţilor de producere a produselor cosmetice şi medicamentoase, efectuarea procesului tehnologic al formelor medicamentoase şi cosmetice;• sunt capabili să realizeze acţiuni concrete şi eficace de control asupra medicamentelor industriale şi a produselor cosmetice, reeşind din cerinţele

documentaţiei analitice normative;• pot să determine apartenenţa preparatelor la anumite grupe farmacoterapeutice, farmacologice şi chimice, să efectuieze analiza merceologică a

produselor de uz medical şi cosmetic la toate etapele de promovare; să organizeze colectarea produselor vegetale, reeşind din utilizarea raţională a resurselor naturale;

• au achiziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă mai superioară, adică prin masterat.

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE FUNDAMENTALE:Absolventul trebuie:

• Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic) 1. Definiţia şi caracteristicile fundamentale ale chimiei anorganice;2. Definiţia, clasificarea, structura şi reacţiile caracteristice ale compuşilor organici;3. Definiţii ale legilor fundamentale ale chimiei fizice şi coloidale;4. Structura substanţelor şi a metodelor fizico-chimice contemporane de analiză a acestora;5. Componenţa principiilor bioactive naturale, colectare, diagnostic, preparare şi analiză a surselor biologice vegerale;6. Caracteristicile de bază a metodelor de evaluare igienică a factorilor mediului ambiant;7. Studiul stării de sănătate a populaţiei în corelaţie cu factorii sociali care o influenţează;8. Studiul sistemului de relaţii dintre om şi munca lui, desfăşurarea muncii în condiţii optime cu realizarea unei productivităţi maxime;9. Microbiologia ca ştiinţă medico-biologică fundamentală.

• Să înţeleagă :1. Prezentarea elementelor chimice şi a compuşilor lor, obţinerea şi proprietăţile chimice;

2. Clasificarea, structura şi reacţiile caracteristice ale compuşilor organici, metodele chimice de sinteză şi analiza funcţională a lor;3. Aspecte generale privind natura, legăturii chimice covalente, structura compuşilor organici, stereochimia, efectele electronice, reacţiile chimice

caracteristice;4. Sisteme analitice, sistema sulfidică, sistema acido-bazică de clasificare a cationilor, clasificarea anionilor5. Caracteristici termodinamice, termochimice, cinetice etc.;6. Organizarea structurală şi moleculară a celulei umane în normă şi patologie, structurile microscopice şi histofiziologiei celulelor, ţesutului corpului

omenesc.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. De utilizare a metodelor şi tehnicilor în explorări tehnologice medicamentoase şi cosmetice;2. De utilizare a terminologiei chimice, fizice şi biologice;3. De sinteză chimică şi analiză funcţională a compuşilor organici cu aplicare farmacologică;4. De diagnostic, colectare, preparare şi analiză a surselor biologice vegetale;5. De exprimare ştiinţifică scrisă/orală la subiecte de cercetare;6. De cercetare informaţională cu suportul noilor tehnologii la tema şi compartimentul selecţionat în cadrul disciplinei fundamentale respective.

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE DE CREARE A ABILITĂŢILOR ŞI COMPETENŢELOR GENERALE

Absolventul trebuie: • Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic): 1. Sistemele lexico-gramaticale ale limbii care asigură mijloacele de exprimare scrisă şi orală într-o limbă străină de circulaţie internaţională;2. Sistemele tehnologiilor informaţionale în toată complexitatea lor, sisteme care asigură buna funcţionare a procesului de lucru în domeniul

profesional ales.

• Să înţeleagă : 1. Importanţa limbii străine ca mijloc de comunicare profesională la scară mondială în condiţiile economiei de piaţă;2. Importanţa noilor tehnologii informaţionale pentru progresul societăţii la toate nivelele.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. De exprimare orală şi scrisă în limba străină pentru a asigura comunicarea în domeniul profesional ales;2. De manipulare a tehnologiilor informaţionale în scopul trierii informaţiei utile pentru domeniul profesional ales (programe, Internet, baze de date

etc).

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE DE CULTURĂ GENERALĂ SOCIAL-UMANISTĂ

Absolventul trebuie: • Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic): 1. Bazele teoretice ale disciplinelor generale social-umaniste incluse în curriculumul departamental (psihologia comunicării şi bioetica, limba latină,

biostatistică, sanocreatologie, instituţii comunitare europene);2. Metodologia de cercetare teoretico-pragmatică în domeniul disciplinelor generale social-umaniste;3. Metodologia aplicării principiului interdisciplinarităţii în contextul disciplinelor de specializare şi generale social-umaniste pentru armonizarea

cunoştinţelor şi competenţelor;4. Totalitatea domeniilor generale social-umaniste şi importanţa acestora pentru formarea complexă a personalităţii cu studii superioare;5. Sursele de bază pentru instruirea în domeniul general social-umanist (manual, monografie, periodice etc);

• Să înţeleagă :1. Noţiunile de bază ale disciplinelor generale social-umaniste incluse în curriculumul departamental;2. Aspectele vieţii politico-sociale ale ţării originare şi ale ţărilor straine;3. Aspectele civilizatorii şi geopolitice ale ţărilor Europei şi ale lumii în dinamica lor;4. Priorităţile geo-socio-politice moderne în strânsă legătură cu particularităţile de dezvoltare a ţării originare;5. Principiile de abordare filosofică, europeană etc. a problemelor de importanţă majoră din sfera profesională.

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. De aplicare în practică a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate la disciplinele generale social-umaniste (abilităţi de cercetare ştiinţifică,

armonizare interdisciplinară în cadrul altor discipline etc);2. De comportament atitudinal adecvat: principiul toleranţei, multiculturalităţii, în raport cu alte rase, popoare, naţiuni;3. De apreciere corectă a situaţiei geo-socio-politice a ţării originare şi ţărilor limbile cărora le studiază;4. De cercetare ştiinţifică teoretico-pragamtică în probleme generale social-umaniste;5. De evaluare psihologică a diferitor situaţii în activitatea profesională şi extraprofesională.6. De aplicare în scopuri educative şi instructive a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate la disciplinele generale social-umaniste;7. De autoperfecţionare continuă în domeniile generale social-umaniste cu scopul menţinerii echilibrului profesional.

FINALITĂŢI DE STUDII LA DISCIPLINELE DE ORIENTARE SPRE SPECIALITATEA DE BAZĂ

Absolventul trebuie: • Să cunoască (competenţe – aspect gnoseologic):

1. Structura substanţelor şi a metodelor fizico-chimice de analiză ale acestora;

2. Structura chimică, proprietăţi fizico-chimice, biosinteza, extracţia, identificarea şi dozarea principiilor active.3. Procese de bază ale cineticii medicamentelor, parametrii farmacocinetici de bază; 4. Principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor in industria farmaceutică şi cosmetică;5. Principii de organizare a procesului de control şi standardizare a medicamentelor şi produselor cosmetice ;6. Caracteristicile fundamentale ale stabilităţii medicamentelor;7. Principiile de bază ale metodelor de organizare şi conducere a unităţilor de producere medicamentoase şi cosmetice;8. Principiile creării de medicamente, autorizarea şi inregistrarea preparatelor medicamentoase şi cosmetice;9. Principiile analizei merceologice ale articolelor medicale şi cosmetice;

• Să înţeleagă: 1. Principiile de clasificare ale preparatelor medicamentoase, sursele şi metodele de obţinere a substanţelor medicamentoase, structura controlului de

stat al calităţii medicamentelor şi produselor cosmetice;2. Principii de organizare a procesului de producere a medicamentelor şi preparatelor cosmetice;3. Importanţa metodelor de izolare a substanţelor toxice din diverse materiale, cu identificarea şi determinarea lor cantitativă şi calitativă.4. Standardizarea şi ordinea de elaborare a documentaţiei analitico-normative, conţinutul ei;5. Principiile generale de identificare a medicamentelor, metode fizice şi chimice de identificare, metodele de determinare cantitativă a substanţelor

medicamentoase, principiile generale de analiză a formelor medicamentoase; 6. Principiile de bază pentru executarea operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor, maşinilor in industria farmaceutică şi cosmetică;7. Etapele vieţii unui medicament-cercetare, efectul terapeutic, dezvoltare, faza pilot, producţie industrială.;8. Bazele dirijării colectivului, controlul şi organizarea unităţilor industriale medicamentoase şi cosmetice;

• Să posede aptitudini – aspect praxiologic: 1. De îndemânări practice în prepararea formelor medicamentoase şi analiza chimico-farmaceutică;2. De realizări tehnologice adecvate produselor utilizate in cosmetologie.3. De organizare în unităţile de produce a preparatelor medicamentoase şi cosmetice procesul de preparare al acestora şi controlul calităţii lor;4. De analizare a indicilor economici ai activităţii unei intreprinderi industriale;5. De preparare a formelor farmaceutice solide, semisolide şi lichide, de selectare a tehnologiei optimale, de apreciere a tehnologiilor aplicate;6. De elaborare a documentatiei tehnologice;7. De determinare a compoziţiei medicamentului sau preparatului cosmetic;8. De organizare şi colectare a produselor vegetale, reeşind din utilizarea raţională a resurselor naturale;9. De asigurare a păstrării produselor cosmetice şi medicinale conform normelor prevăzute in documentaţia analitico-normativă.

VI. SINTEZELE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE

Anul I de studii

Autor: dr. habilitat, prof. univ. Eudochia Zagorneanu Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei

F.01.O.001.Denumirea disciplinei

Botanica farmaceuticăResponsabil pentru disciplină

Catedra Medicina fundamentalăCiclul şi anul predării:

Licenţă, anul 1Perioada de predare

Semestrul 1Preachiziţii:Curs iniţial

Limba de predare – rom., rus

Evaluare:Semestru 1- examen

Metode de predare:1. clasică; 2. interactivă

Ore total: 150 Ore de contact: 60(30 prelegeri/30 laborator)

Credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- să cunoască caracterele structurale şi funcţionale ale diferitelor tipuri de celule, ţesuturi,

organe ale organismelor vegetale – surse de principii active cosmetice şi medicinale;- să poată utiliza noţiunile teoretice citologice, histologice, morfologice, sistematice, pentru

identificarea şi descrierea plantelor medicinale;- să ştie indicii macro- şi microstructurali utilizaţi în diagnosticul taxonilor sistematici;- să aplice tehnicile de confecţionare, colorare, descriere şi desenare a preparatelor din

obiecte vegetale;- să expună în scris şi oral rezultatele obţinute;- să coordoneze cu alţi specialişti colectarea raţională şi ocrotirea taxonilor vegetali cu

importanţă cosmetică şi medicinală.Conţinutul disciplinei:Introducere. Obiectivele şi sarcinile botanicii farmaceutice. Metode, ustensile şi utilaj pentru cercetări macro- şi microstructurale. Citologie vegetală. Organizarea structurală a celulei vegetale. Celula procariotă şi eucariotă. Histologie vegetală. Clasificarea şi particularităţile biologice ale şesuturilor vegetale. Ţesuturi meristematice primare şi secundare. Ţesuturi definitive. Organografie. Organe vegetative: rădăcina, tulpina, frunza. Structura morfologică şi anatomică. Metamorfoze. Plante medicinale de la care se utilizează organele vegetative. Sistematica vegetală. Structura, reproducerea şi biodiversitatea organismelor thalobionte. Regnuri: Monera (bacterii, alge albastre-verzi), Protista (încrengături- Chlorophyta, Rhodophyta, Phaeophyta, Bacillariophyta, etc.), Mycota (fungi, licheni). Reprezentanţi cu importanţă cosmetică şi medicinală. Structura, reproducerea şi biodiversitatea organismelor cormobionte. Încrengături: Bryophyta, Lycopodiophyta, Equisetophyta, Pteridophyta, Pinophyta. Importanţa medicinală şi cosmetică. Încrengătura Magnoliophyta. Floarea, fructul, sămânţa. Clase: Magnoliopsida, Liliopsida. Reprezentanţi, rolul biologic şi practic. Ocrotirea plantelor. Practica de iniţiere.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Buia A. “Botanica” 2 vol. Bucureşti. 19682. Dutta A. “Botany” Oxford. Univer. Press. 1999.c. F.Crăciun şi al. “Farmacia naturii” Bucureşti. 19764. Florea V.N. Plante medicinale. Chişinău.19745. Mohan Gheorghe. Mică enciclopedie de plante medicinale şi fitoterapie. Bucureşti, 1998. 6. Paladi M. “Botanica farmaceutică”. Bucureşti. 1999.7. Гейдеман Т.С. «Определитель высших растений МССР» Кишинев 19748. Жизнь растений. Под ред. А.Л.Тахтаджяна. В 6-ти томах. Л.1983 - 19859. Рейвн П и др «Современная ботаника» М Мир 1990 В 2 томах10.Яковлев Г. Л. и др. «Ботаника» М. 1990.

Autor: dr., conf. univ. Vasile Bodiu Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei

F. 01.O. 002Denumirea disciplineiChimia anorganică

Responsabil de cursCatedra Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice

Ciclul şi anul predării:Licenţă anul 1

Perioada de predareSemestrul 1

Preachziţii:

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.I – examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total: 180 Ore de contact:90

(30 prelegeri / 60 laborator) Credite 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:- Să cunoască legile fundamantale ale chimiei, interpretarea lor şi sensul fizic al acestor legi;- proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor şi a compuşilor lor care au aplicare în medicină şi cosmetologie;- să lămurească tehnologia preparării a unor compuşi chimici care au o direcţie aplicativă;- să cunoască modul de funcţionare a aparatelor şi instalaţiilor pentru obţinerea unor compuşi chimici;- să cunoască natura substanţelor chimice care se folosesc la efectuarea lucrărilor de laborator.

Conţinutul disciplineiÎntroducere şi principii teoretice. Legele fundamentale ale chimiei. Structura atomului şi sistemul periodic al elementelor. Cinetica chimică. Reacţii redox. Compuşi coordinativi. Metalele alcaline şi alcalino-pămîntoase. Elementele de tranziţie. Subgrupa cuprului şi zincului. Caracteristica generală a nemetalelor. Subgrupa halogenilor. Sulful şi compuşii lui. Azotul şi compuşii lui. Subgrupa arseniului. Carbonul şi siliciul. Borul şi compuşii lui. Lantanidele şi actinidele.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.Ахметов Н. С. «Общая и неорганическая химия». – M.: Выcшая школа, 1981. - 300 с.

2.Biral E. „ Chimia anorganică”. -Bucureşti, Ediţie tehnică, 1977. - 945 p.3.Gulea A., Sandu I., Popov M. „ Lucrări practice de chimie anorganică”. -Ştiinţa, Chişinău

1994. - 250 p.4.Ifrim S., Roşca I., Basnea L.” Curs de chimie anorganică”. -Iaşi, Partea 1, 2, 1989. - 592p.5.Оганисян T.Ă. . –.»Неорганическая химия»: M .Выcшая школа, 1986. - 290 s.6.Surse din internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery.

Autor: dr. conf. univ. Vasile Bodiu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiF.01.O.003

Denumirea disciplineiChimia organică

Responsabil de cursCatedra Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul predării: Perioada de predare Preachziţii:

Licenţă anul 1 Semestrul 1Limba de predare

–rom, rusEvaluare:

Sem.I - examenMetode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total: 180 Ore de contact: 75 (30 prelegeri/45 laborator)

Credite 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- Să cunoască metodele de elaborare a compuşilor organici fiziologic activi; - să determine factorii chimici şi fizico-chimici care determină efectul fiziologic al unui compus medicinal;- reacţii de biotransformare în procesul metabolismului;- definiţia şi clasificarea medicamentelor;- definiţia şi clasificarea articolelor cosmetice;- exemple de aplicare a compuşilor organici în medicină şi cosmetologie (conservante şi antioxidante, astringente şi antiperspirante, colorante şi decolorante). Conţinutul disciplinei. Aspecte generale şi teoretice privind natura legăturii chimice covalente, structura compuşilor organici, stereochimia, efectele electronice, reacţiile chimice caracteristice.Hidrocarburi aciclice şi ciclice, saturate şi nesaturate.Compuşi organici oxigenaţi: hidroxi- şi oxoderivaţi, acizi carboxilici, lipide şi lipoide, steroide.Compuşi organici azotaţi, substanţe proteice, acizi nucleici.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Gheţiu M. „ Chimia organică”. – Chişinău: Tehnica, 1999. – 500 p. 2. Junghietu G. „ Chimie organică”. – Chişinău: Lumina, 1992. – 224 p.3. Surse din internet. www.xumuk.ru/; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery4. Tiukavkina N.A., Baukev J., Rucikin V. „ Chimie bioorganică”. – Chişinău:Lumina,1992. -402 p.

Autor: dr.conf.univ. Natalia Ocopnaia Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei

F.02.0.004Denumirea disciplinei

Chimia fizică şi coloidală

Responsabil pentru disciplinăCatedra: Tehnologia şi analiza produselor

cosmetice şi medicamentoseCiclul şi anul predării:

Licenţă anul 1Perioada de predare

Semestrul 2Preachiziţii:

F.01.O.002; F.01.O.003

Limba de predare –rom, rus

Evaluare : Sem.II - examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă; 3.exegenza ştiinţifică.

Ore total 150 Ore de contact 60 (24 prelegeri/36 laborator)

Credite 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităti:- să cunoască bazele teoretice a obiectului chimie fizică şi coloidală, necesare pentru însuşirea altor

disciplini, studiate la facultate; - să identifice şi să gestioneze informaţia la tema cursului din diverse surse de informaţie;- să aplice rezultatele cercetărilor ştiinşifice în practica farmaceutică şi cosmetică;- să cunoască teoria echilibrului chimic în sisteme omogene şi eterogene necesară în sinteza şi

tehnologia de producere a produselor cosmetice şi medicamentoase;- să cunoască metode fizico-chimice de determinare a parametrilor de caracteristică a substanţelor;- să cunoască sistemele disperse, caracteristica, însemnătatea şi utilizarea lor în practică;- să utilizeze metodele de stabilizare,destrugere şi de cercetare a sistemelor coloidale;- să cunoască proprietăţile suprafeţelor de separare a fazelor în rezolvarea problemelor practice.

Conţinutul disciplinei:Obiectul de studiu al chimiei fizice. Principiile 1 şi 2 ale termodinamicii. Termochimia. Efectul termic. Căldurile proceselor chimice şi metoda colorimetrică de determinare. Teoria soluţiilor. Echilibrul chimic în sisteme omogene şi eterogene. Determinarea constantei de echilibru pentru reacţii cu schimb de moluri şi fără schimb de moluri. Echilibrul între faze. Echilibrul în sisteme monocomponente. Diagrama de fază în sistem monocomponent. Echilibrul lichid-vapori pentru sisteme binare cu componenţi total miscibili şi nemiscibili. Determinarea solubilităţii reciproce a două lichide. Diagrama de miscibilitate. Cinetica chimică. Viteza reacţiei chimice. Legea acţiunii maselor. Ordinul de reacţie şi molecularitatea. Electrochimia. Conductibilitatea electrică a soluţiilor de electroliţi. Conductibilitatea specifică şi echivalentă,determinarea conductibilităţii. Elemente galvanice. Tensiunea electromotoare a elementelor galvanice.Obiectul chimiei coloidale. Caracteristica sistemelor disperse, însemnătatea lor. Fenomene superficiale. Tensinea şi energia superficială. Adcorbţia pe suprafeţe solide şi lichide. Teoria adsorbţiei. Umectarea suprafeţelor. Metode de obţinere şi purificarea sistemelor coloidale. Proprietăţile fizico-chimice ale sistemelor disperse. Fenomene electrocinetice. Metode de determinare a unor parametric de caracteristică. Structura stratului dublu electric.Teoria de structură micelară a particulelor coloidale. Stabilizarea şi distrugerea sistemelor disperse. Determinarea concentraţiei critice de coagulare a unui sol.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Isac V. şi a. „ Chimie fizică”- Chişinău:Ştiinţa, !995, 758 p. 2. Junghietu G. şi a. „ Chimia coloidală” (materiale didactice)- Chişinău:Ştiinţa, 1997, 237 c.3. Surse din internethttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery4. Балезин С.,и др. “ Основы физической и коллоидной химии” -М.:Просвещение,1995,398 с.5. Высоцкий С. „ Курс коллоидной химии” – М.: Химия,1964,574 с.6. Митрофанов П. „ Физическая химия”-М.: Высшая шк.,1998,303 с.7. Пасынский А. „ Коллоидная химия” – М.:Выс.шк., 1998, 231 с.

Autor: dr., conf. univ. Vasile Bodiu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiF. 02.O. 005

Denumirea disciplineiChimia analitică

Responsabil de cursCatedra: Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul predării:

Licenţă anul 1Perioada de predare

Semestrul 2Preachiziţii:

F.01.O.002; F.01.O.003Limba de predare –

rom,rusEvaluare: Sem.II - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 180 Ore de contact 60 (24 prelegeri / 36 laborator)

Credite: 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:- să cunoască metodele de analiză a materialelor în timpul proceselor tehnologice;- să poată lămuri toate metodele de analiză a diferitor compuşi care sunt folosiţi în medicină, precum şi metodele de obţinere a acestor compuşi chimici;- să cunoască aparatele şi instalaţiile care sunt folosite pentru analiza fizico-chimică a substanţelor care posedă proprietăţi active-fiziologice;- alcătuirea schemelor de analiză calitativă şi interpretarea corectă a rezultatelor analizei calitative în determinarea structurii şi compoziţiei a substanţelor medicamentoase şi cosmetice.

Conţinutul disciplineiAnaliza calitativă. Metode fizice şi fizico-chimice de analiză, macro-, micro-, semimicro- şi ultramicroanaliza. Sisteme analitice: sistema sulfidică, sistema acido-bazică de clasificare a cationilor, clasificarea anionilor. Analiza sistematică şi fracţionară. Echilibrul chimic în sisteme omogene. Soluţii de electroliţi slabi. Legea lui Ostwald. Indici de hidrogen şi hidroxil. Echilibrul chimic în sisteme eterogene. Ecuaţia lui Nernst. Reacţii de formare de complexi. Analiza cantitativă: metoda gravimetrică, metodele titrimetrice, metoda de oxido-reducere. Titrări complexonometrice: complexonometria, trilonometria, indicatori metalocromici universali şi specifici. Metodele fizico-chimice de analiză.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Budu G. V. “ Chimie analitică calitativă”. –Chişinău: Ştiinţa, 1994. -173 p.2. Donald I., Pietrzyk, Clayde W. Franc. “ Chimia analitică”. –Bucureşti: Editura tehnică.

1989. –303p. 3. Posîpaico V. L.” Metodele chimice de analiză”. –Chişinău: Universitas, 1992. -203 p.4. Surse din internet http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery.5. Vasiliev V. P. “Chimia analitică”. –Chişinău: Universitas, 1991.vol.1 -331 p., vol. 2. -

270 p.

Autor: Inga Stoianova, dr., lector sup. Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei:

G.01.O.006Denumirea disciplinei

Limba modernă I(Engleza )

Responsabil pentru disciplinăCatedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:Licenţă, an.I

Perioada de predare:sem. I

Preachiziţii:Programul liceal

Limba de predare:Limba engleză

Evaluare:Sem I - examen

Metode de predare:1. comunicativă; 2. interactivă;

3. multimediaTotal ore: 60 Ore de contact: 30 Credite: 2

THE OBJECTIVES AND THE CONTENTS OF THE COURSE:

Objectives: 1. Communicative objectives which deal with the formation of communicative skills in such types of

language activities as: listening, oral expression, writing and reading;2. Linguistic objectives. Concerning the development of linguistic abilities, which suppose the

organization of the linguistic system at all its communicative levels;3. Oral summary of a specialized text;4. Explanation of the meaning of the key words from the text as well as of the specialized terms;5. Definition of the notion of polysemy, antonymy, synonymy, homonymy, semantic and lexical field;6. Reproduction of the contents of a dialogue, listened or read text, mobilizing logical connectives of

the language, etc.

Contents of the course:

Musculoskeletal system: The Skeleton. The muscular system. The physiology of cardiovascular system. The Heart. Circulation of Blood. The physiology of respiratory system. The physiology of nervous system. Microbiology. Medical institutions. Health service in Moldova, USA, UK.

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY:1. Buzatu., Limba engleză. Exerciţii lexico-gramticale. Bucureşti, 19952. Dănilă V. Engleza pentru medici, Bucureşti, ed.medicală, 19933. Dobrovici V. English in medecine, Bcureşti, ed.medicală, 19944. Maslova A., Essential English for Medical Students, Moscow, 19835. Melenciuc D., English for High School, Chişinău, 20026. Mohamed S., Choice, Longman, 19947. Naunton J., THINK: First certificate, Madrid, Longman, 19948. www.healthscout.com9. www.englishpage.com10. www.englishteacher.com

Autor : dr. conf. Ana Mihalache Revizat : septembrie 2007Codul disciplinei:

G.01.O.006Denumirea disciplinei

Limba modernă I(franceza)

Responsabil pentru disciplină:Catedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:Licenţă, an. I

Perioada de predare:Semestrul I

Preachiziţii:Programul liceal

Limba de predare :Franceza

Evaluare:Sem.I -Examen

Metode de predare:1.comunicativă, 2.interactivă

3.multimediaTotal ore: 60 Ore de contact: 30 Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Finalités :• Développer les compétences linguistiques et les compétences communicatives visant les quatre

types d’activité langagière : l’audition, l’expression orale, la lecture et l’écrit.• Appliquer différentes stratégies pour rendre l’information du texte : résumé, narration, synthèse,

dialogue, monologue.• Caractériser les événements, les actions et les phénomènes abordés dans le texte lu, donner son avis

concernant ses actions et ses événements.• Utiliser adéquement et formuler correctement les expréssions usuelles (salut, présentation, prise de

contact, excuses, invitations, remerciements, vœux, etc)

Contenu du cursus :Assistance médicale en France at en Moldova : Médecin ou rien ; La mission du médecin, La profession du médecinL’enseignement médical en France et en Moldova : Les Universités de médecine ; Notre faculté de médecine.La structure du corps humain : Cellule ; Morphologie cellulaire ; Corps humain ; Squelette.Exercices de lexique et de communication sur les actes de langage : Présentation ; Comment exprimer l’indiférence ; Inviter qnn, accepter/refuser l’invitation ; Souhaiter qch à qnn ; Féliciter, exprimer la joie, la préférence ; Etre d’accord ; Exprimer la bonne/mauvaise humeur…

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

1. Ababii-Lupu L, Manuel de français pour les étudiants en médecine, Chisinau, 20002. Axenti E, La chance, Manuel alternatif, Chisinau, 20003. Botnaru R, Cours pratique de grammaire française, Chisinau, 20004. Junghietu M, Sereda R, Recueil de textes, Français médical, Chisinau, 19975. Larousse médicale, Paris, 19956. Radu A, Dictionar selectiv explicativ francez-român de termeni medicali, Cluj-Napoca, 1987

Autor: dr., lector sup. Inga Stoianova, Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei:

G.02.O.007Denumirea disciplineiLimba modernă II

(Engleza )

Responsabil pentru disciplinăCatedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:Licenţă, an.I

Perioada de predare:sem. II

Preachiziţii:Programul liceal

Limba de predare:Limba engleză

Evaluare:Sem.II - examen

Metode de predare:1. comunicativă; 2. interactivă;

3. multimediaTotal ore: 60 Ore de contact: 24 Credite: 2

THE OBJECTIVES AND THE CONTENTS OF THE COURSE:

Objectives: 1. Communicative objectives which deal with the formation of communicative skills in such types of

language activities as: listening, oral expression, writing and reading;2. Linguistic objectives. Concerning the development of linguistic abilities, which suppose the

organization of the linguistic system at all its communicative levels;3. Oral summary of a specialized text;4. Explanation of the meaning of the key words from the text as well as of the specialized terms;5. Definition of the notion of polysemy, antonymy, synonymy, homonymy, semantic and lexical field;6. Reproduction of the contents of a dialogue, listened or read text, mobilizing logical connectives of

the language, etc.

Contents of the course:

Respiratory diseases. The diseases of cardiovascular system. Cardiosurgery. The diseases of alimentary tract. Cancer of the stomach. Acute appendicitis. Infectious Diseases. The origin of infections. Immunity. Medicines and features of their production and administration. National Health Service.

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY:

1. Buzatu., Limba engleză. Exerciţii lexico-gramticale. Bucureşti, 19952. Dănilă V. Engleza pentru medici, Bucureşti, ed.medicală, 19933. Dobrovici V. English in medecine, Bcureşti, ed.medicală, 19944. Maslova A., Essential English for Medical Students, Moscow, 19835. Melenciuc D., English for High School, Chişinău, 20026. Mohamed S., Choice, Longman, 19947. Naunton J., THINK: First certificate, Madrid, Longman, 19948. www.healthscout.com9. www.englishpage.com10. www.englishteacher.com

Autor : dr. conf. Ana Mihalache Revizat : septembrie 2007Codul disciplinei:

G.02.O.007Denumirea disciplineiLimba modernă II

(franceza)

Responsabil pentru disciplină:Catedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:Licenţă, an. I

Perioada de predare:Semestrul II

Preachiziţii:Program liceal

Limba de predare :Franceza

Evaluare:Sem.II -Examen

Metode de predare:1.comunicativă, 2.interactivă

3.multimediaTotal ore: 60 Ore de contact: 24 Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Finalités :• L’acquisition et l’approfondissement de nouvelles connaissances orientées vers l’utilisation de la

langue étrangère dans des contextes professionnels en accordant à la langue étrangère un statut d’instrument dans le service de la spécialité.

• La formation et la consolidation des compétences de comprendre et de synthétiser la terminologie de spécialité nécessaire pour effectuer la communication dans le domaine des disciplines de

spécialités.• Dépister dans les textes les termes de spécialité et interpréter les à l’aide des dictionnaires

explicatifs français.• Entretenir une discussion, participer aux débats sur un thème de spécialité.

Contenu du cursus :Activité cardiaque : Cœur, Petite et grande circulation, Le rôle du cœur pour l’organisme humainLe sang : Composition et fonctipns du sang ; Transfusion du sang ; Le rôle fondamental du sang dans notre organisme ; A la clinique ; Soins donnés aux malades dans une clinique de Paris : les services essentiels d’un hôpital ; diverses maladies graves ; les choses nécessaires à un malade ; le traitement prescrit par le médecinChez le médecin : Examen médical ; A la policinique de son quartier ; Le diagnostic et le traitement des malades ; A la clinique de notre Université

Vision et compréhension des séquences des films instructifs « Bienvenue en France »(SOS, médecin, Santé publique, Le repos au bord de la mer, Nous faisons du sport, Le Champion…)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

1. Ababii-Lupu L, Manuel de français pour les étudiants en médecine, Chisinau, 20002. Axenti E, La chance, Manuel alternatif, Chisinau, 20003. Botnaru R, Cours pratique de grammaire française, Chisinau, 20004. Junghietu M, Sereda R, Recueil de textes, Français médical, Chisinau, 19975. Larousse médicale, Paris, 19956. Radu A, Dictionar selectiv explicativ francez-român de termeni medicali, Cluj-Napoca, 1987

Autor: dr., conf. univ. Valeriu Blajă Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiG.01.O.008

Denumirea disciplineiTehnologii informaţionale

Responsabil pentru disciplinăCatedra Informatică

Ciclul şi anul predării:Licenţă, anul I

Perioada de predareSemestrul I

Preachiziţii:Curs liceal Informatica

Limba de predare:Română, Rusă

Evaluare: Semestrul I - examen

Metode de predare:1.clasică; 2.interactivă;

3.lucrări de controlTotal ore: 60 Ore de contact: 30 ore Credite: 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • configuraţii standard ale sistemelor PC;• minimumul necesar de comenzi al S.O. MS DOS;• comenzile de bază si utilitarele gestionarelor de fişiere Norton Commander, DOS Navigator, Far

Manager , etc.;• bazele de functionare şi întreţinerea S.O. WINDOWS 98/XP;• MS Word;• MS Excel• bazele de functionare a INTERNET-ului;

Conţinutul cursului: Iniţiere în calculatoare compatibile IBM PC. Sisteme de operare. Gestionare de fişiere Norton Commander, Dos Navigator, Far Manager. S.O. Windows 98/XP. Manevrarea ferestrelor. Gestionarea fişierelor şi dosarelor. Folosirea proprietăţilor programului HELP. Tipărirea în S.O. Windows 98/XP. Folosirea informaţiilor în comun. Folosirea aplicaţiilor Windows. Întreţinerea sistemului. Produsul MSWORD 97/2002. Tabele electronice MS Excel. Bazele de funcţionare a Internet-ului. Tehnologii de comunicaţii. Reţele locale. Reţelele de arie largă. Servicii Internet. Operaţii mai importante relizate de programele de poştă. World Wide Web.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Microsoft Wnidows 98. Documentaţie, 19992. Microsoft Office 2000 . Documentaţie,1999

3. Microsoft Office XP . Documentaţie, 20014. Valentin Cristea, Victor Valeriu, Mai multe despre INTERNET, 19995. Microsoft Office XP - Profesional (traducere din engleză), Teora, Bucureşti, 2002.6. Zaharie D., Roşca I., Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, suport de curs, Biblioteca

A.S.E. Bucureşti, 19997. Florentina Hristea, Denis Enăchescu, Norton Commander 5.0. Norton Utilities 7.0 şi 8.0 , Editura

TEORA, 19978. EXCEL 97 pentru Windows '95, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996.9. EXCEL – uşor şi repede, Teora, Bucureşti, 1997.10. Doug Lowe, OFFICE 97 pour WINDOWS 98 , Copyright 1997 Sybex11. Doug Lowe, OFFICE 97 pour WINDOWS pour LES NULS, Copyright 1997 Sybex12.Daniel Rouge, OFFICE “97 pour Windows, Mode d’amploi

Autor : conferenţiar universitar , dr. Mihai Cernenco Revizat: septembrie 2007Codul cursului

U.01.O.009Denumirea cursului

Instituţii comunitare europene Responsabil de curs

Catedra Ştiinţe UmanisticeCiclul şi anul predării

Licenţă, anul IPerioada de predare

Semestrul IPreachiziţii:

Limba de predare – româna, rusă

Evaluare: sem.I - examen Metode de predare1. clasică; 2. interactivă; 3.

exegeza ştiinţificăOre total 120 Ore de contact 45 Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:

- aprofundarea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor în domeniul construcţiei Uniunii Europene, a instituţiilor comunitare, evoluţiile ulterioare şi pregătirea Constituţiei UE;

- să cunoască relaţiile Republicii Moldova cu UE şi Concepţia Republicii Moldova de integrare europeană cât şi extinderea acestor cunoştinţe, a valorilor europene, prin intermediul principiilor şi postulatelor de bază, asupra viitoarei activităţi profesionale;

- operarea cu principalele concepte ale integrării economice, sociale şi politice ale statelor membre ale UE;

- să-şi dezvolte capacităţile de analiză şi sinteză a propriei experienţe;

- să perceapă conexiunea interdisciplinară a cursului Instituţii comunitare europene cu alte discipl ine.

Conţinutul cursului:Introducere. Integrarea economică europeană. Comunităţile Europene şi structura instituţională. De la Comunităţi la Actul Unic European. Aprofundarea Integrării Europene. Consolidarea integrării europene: Tratatele de la Maastricht, Amsterdam şi Nisa. Reformele instituţionale ale Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene. Comisia Europeană. Curtea de Justiţie. Alte instituţii comunitare. Extinderea Uniunii Europene spre Europa Centrală şi de Est. Strategia unificării UE.Reformarea sistemului institutional al UE.Tratatul de Lisabona di 13 decembrie 2007. Cadrul politico-juridic al relaţiilor Republicii Moldova cu UE.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Desmond Dinan „Ever closer union: An Introduction to Eurooean Integration”, Oxford 1999. –

567 p.2. Neill Nugent „The government and politics of the European Union” Oxford 1999. – 567 p.3. Odagiu Galina. Integrarea economică europeană.Chişinău, 2001.- 121 p.4. Ungureanu Oleg. Integrarea europeană. Chişinău, 2001. –131 p.5. Postică Constantin. Economia Uniunii europene. Chişinău, 2001.80 p.6. MOLDOVA si UE in contextul Politicii Europene de Vecinatate.Realizarea Planului de Actiuni

UE – MOLDOVA (februarie 2005 – ianuarie 2008).Chisinau: ARC, 2008.-180 p.

Autor: dr., conf. Lidia Colesnic Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei

U.01.O.010Denumirea disciplinei

Limba latinăResponsabil pentru disciplinăCatedra Filologie Română

Ciclul şi anul predării:Licenţă, Anul I

Perioada de predareSemestrul I

Preachiziţii :

Limba de predare –rom,rus

Evaluare : sem 1 - examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă;

3.exegeza ştiinţifică.Total ore: 150 Ore de contact: 60 Credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:

Competenţe gnoseologice:• Să determine specificul terminologiei latineşti ce ţine de farmacologie şi botanică;• Să recunoască formele gramaticale latineşti din termenii farmaceutici şi cei botanici;• Să definească principalele categorii gramaticale ale limbii latine;• Să evidenţieze cele mai importante procedee de formare a termenilor de specialitate;• Să reproducă regulile de formare şi flexionare a diverselor părţi de vorbire.

Competente praxiologice:• Să aplice cunoştinţele fonetico-morfologice la pronunţia şi accentuarea corectă a cuvintelor

latineşti;• Să utilizeze adecvat termenii farmaceutici şi cei botanici în crearea noii terminologii din domeniul

preparatelor cosmetice şi farmaceutice;• Să realizeze perfectarea şi citirea corectă a părţii latine a recetelor medicale;• Să se servească de un minimum de abrevieri, expresii şi locuţiuni utilizate în reţete şi de maxime

latineşti de uz general;• Să realizeze, cu ajutorul dicţionarului, traducerea unui text latinesc de specialitate;• Să argumenteze importanţa limbii latine pentru cunoaşterea şi asimilarea eficientă a terminologiei

din domeniul farmacologiei şi botanicii;• Să estimeze elaborarea terminologiei internaţionale noi din domeniul preparatelor cosmetice şi

farmaceutice; • Să evalueze rolul limbii latine la îmbogăţirea vocabularului terminologic şi la formarea culturii

lingvistice a unui specialist modern.

Conţinutul cursului:

Modulul I.Preliminarii. Fonetica.Importanţa şi utilitatea disciplinei Limba latină la Facultatea Medicină. Scurt istoric al limbii latine. Limba latină-limbă internaţională a medicinii şi farmacologiei.Normele fonetico-ortografice. Modulul II. Morfologia limbii latine.Substantivul. Adjectivul. Verbul. Numeralul. Părţile neflexibile de vorbire.Modulul III. Formarea terminologiei de specialitate. Perfectarea părţii latine a reţetei.Sufixarea şi prefixarea. Atributul neacordat din termenii compuşi. Principalele reguli de perfectare a părţii latine a reţetei. Metodica traducerii unui text latin şi a unei reţete.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. M.Stamat. Limba latină. Manual pentru studenţii de la profilurile “Biologie” şi “Farmacie”.- Chişinău,

2002.2. M.N.Cerneavki. Latinskii iazîk i osnovî farmaţevticeskoy terminologhii.-Moskva, 1994.3. L.A.Kozlovici, L.O.Şipailo. Lingua Latina medicinalis.- Kiev, 1985.4. Dicţionar de biologie.- Bucureşti, 1999. 5. A.Grigore. Index fitoterapeutic.- Bucureşti, 1986. 6. G.Grinco, G.Goreanu. Dicţionar de plante medicinale rus-latin-moldovenesc.- Chişinău, 1972.7. M.Kirpicinikov, M.Zabinkova. Russko-latinskii slovari dlea botanikov.- Leningrad, 1977.

Autor: magistru, lector superior Ludmila Socolova Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiU.02.O.011

Denumirea disciplineiSanocreatologia

Responsabil pentru disciplinăCatedra: Medicina preventivă şi

EcologieCiclul şi anul predării:

Licenţă anul 1Perioada de predare

Semestrul 2Preachiziţii:F.01.O.001

Limba de predare –rom, rus Evaluare : sem 2 - examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă;3.exegenţa ştiinţifică.

Ore total 90 Ore de contact 36 (12/24) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:

• să opereze cu aparatul epistemologic al domeniului;• să definesacă postulatele de bază ale celei mai răspândite şi acceptate teorii în apariţia maladiilor;• să cunoască problemele formării modului sănătos de viaţă;• să identifice diversitatea şi complexitatea fenomenelor diferitor maladii;• să identifice şi să gestioneze informaţia la tema cursului din diverse surse de informaţie.

Conţinutul disciplineiSănătatea omului, obiective ale educaţiei pentru sănătate. Sănătate fizică şi psihică. Factorii care determină sănătatea. Modul sănătos de viaţă. Alimentaţia şi sănătatea. Sănătatea reproductivă a omului. Dezvoltare fizică şi activitatea motorie. Stresul, acţiunea asupra organismului. Profilaxia patologiilor gastro-duodenale. Maladiile cardio-vasculare, profilaxia lor. SIDA, narcomanie alcoolism, fumatul – profilaxia. Acordarea primului ajutor în condiţii extremale. Fitoterapia. Reabilitarea sănătăţii studenţilor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Б. И. Брехман. “Введение в валеологию”. -М. 1992.2. Б. Н. Чумаков. “ Валеология.” - Москва, 1997. 3. V. Zepca. “ Sanologie”. - Chişinău, 2001.4. Surse Internet.

Autor : magistru , lector superior Dolgoruc Lina Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei

F.02.O.012Denumirea disciplinei

Bioetica Responsabil pentru disciplină

Catedra: Medicina Preventiva si Ecologie

Ciclul şi anul predării:Licenţa anul I

Perioada de predareSemestrul II

Preachiziţii:

Limba de predare-româna, rusă

Evaluarea: sem II – examen Metode de predare: 1.clasică; 2.interactivă;

3.exigeza ştiinţifică.Ore total 90 Ore de contact 36

(12prelegeri / 24 seminare) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi: • să reproducă termenii fundamentali ai cursului Bioetica • Să cunoască factorii ce determină comunicarea interpersonală• Să cunoască factorii ce determină personalitatea• Să cunoască structura personalităţii şi a particularităţilor psihice individuale• Să cunoască categoriile şi noţiunile de bază ale psihologiei comunicării şi bioeticii• Sa cunoască teoria etico-deontologică• Să aplice şi să utilizeze spectrul de probleme legate de activitatea psihicului uman în activitatea

profesională• Să aplice aparatul noţional asimilat la diverse situaţii legate de existenţa umană• Să perceapă conexiunea interdisciplinară a Bioeticii cu alte discipline, utilizând în practică esenţele

teoretice ale disciplinei• Să sintetizeze şi să argumenteze experienţele în cadrul activităţii profesionale prin competenţele

gnoseologice achiziţionate la disciplina Bioetică • Să stabilească valorile morale şi etice în biomedicină, • Să contribuie la crearea unor relaţii bazate pe încredere dintre cercetător – pacient sau client, • Să prevină abuzurile şi consecinţele negative ale noilor biotehnologii care urmează a fi implimentate

în practica biomedicală de către ştiinţă

Conţinutul disciplinei: Structura psihologica a personalitatii.Temperamentul. Interactiunea tipurilor de temperament. Caracterul. Aspecte psihologice ale comportamentului uman in psihologia comunicarii. Modele si retele de comunicare. Comunicarea nonverbala. Etica comunicarii in colectiv.Conflictele. Căile de aplanare a conflictelor. Întroducere în bioetică. Noţiune de bioetică şi actualitatea ei. Problemele bioeticii. Necesitatea bioeticii. Comitetele bioetice. Expertiza bioetică. Comitetele bioetice. Drepturile omului în biomedicină. Controlul şi expertiza bioetică.. Bioetica si cercetarea biomedicală. Declaraţia AMM de la Helsinki privind cercetarea biomedicală pe subiecte umane. Principii de bază.. Aspecte bioetice ale psihofarmacologiei contemporane. Reglamentarea bioetică şi juridică a psihofarmacologiei contemporane. Codul etico- deontologic al farmacistilor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Jean- Claude Abric, Psihologia comunicării, Polirom,2002, 200 p.2. В. Н. Лавриненко, Психология и этика делового общения- Москва, 1997, 277 р.3. Tosia Ţurcan, Psihologie managerială –Chisinău ,2004, 186 p.4. Gheorghe Scripcaru, Aurora Ciucă, Bioetica, ştiinţele vieţii şi drepturile omului.- Bucureşti: Editura Polirom, 1998.- 229 p.5. Bведение в биоэтику. М.: Прогресс-традиция, 1998. Врачебная этика. Чеботарева Э. П., 19726. Codul etico-medical Internaţional (internet)7. Declaraţia de la Jenova: Jurămăntul Internaţional al Medicilor (internet)8. Bulletin of Medical Ethics. № 164. Dec. 2000/Jan. 2001. (internet)

Autor: lector superior Ludmila Socolova Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiU.02.O.013

Denumirea disciplineiBiostatistica

Responsabil pentru disciplinăCatedra: Medicina preventivă şi

EcologieCiclul şi anul predării:

Licenţă anul 1Perioada de predare

Semestrul 2Preachiziţii:G.01.O.008

Limba de predare–rom, rus

Evaluare : sem II- examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă;3.exegenţa ştiinţifică.

Ore total 90 Ore de contact 36 (10/26) Credite 3

Finalităţile:• să reproducă termenii fundamentali ai cursului Biostatistica• să opereze cu clasificarea datelor statistice şi descrierea lor;• să definesacă postulatele statistice de bază;• să identifice diversitatea şi complexitatea diferitor fenomenelor statistice;• să identifice şi să gestioneze informaţia la tema cursului din diverse surse de informaţie;• să cunoaşte importanţa folosirii în practică a valorilor absolute, relative, medii;• să cunoaşte indicii de serii cronologice şi cerinţele pentru construirea lor;• să explice regulile de folosire a cercetării grafice al observaţiilor statistice ;

Conţinutul disciplineiBazele teoretice şi metodice a biostatisticii. Etapele studiului statistic. Valorile absolute şi valorile relative. Seriile variabile. Valorile medii, calculul şi analiza. Aprecierea veridicităţii rezultatelor studiului statistic. Seriile cronologice şi metodica analizei lor. Analiza de corelaţie. Calculul coeficientului de corelaţie liniară (Pearson). Metoda de standartizare. Reprezentarea grafică în biostatistică.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Dan Enachescu. Medicina socială, elementele de biostatistică. - Bucureşti, 1990. 2. E. Popuşoi. Sănătatea publică şi management. - Chişinău, 2002. 3. Surse Internet.

Autor: lector superior Lilia Sângerean Revizat: septembrie 2007 Magistru, lector asistent Viorina Olednic

Codul disciplineiS.02.O.014

Denumirea disciplineiMetode fizico-chimice de analiză

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul I

Perioada de predareSemestrul 2

PreachiziţiiF.01.O.002; F.01.O.003

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.II - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 150 Ore de contact 60 (24/36) Credite 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- să determine identitatea şi calitatea preparatelor medicamentoase şi a formelor medicamentoase;- să analizeze calitativ şi cantitativ substanţele fiziologic active în materia vegatală;- să însuşească bazele teoretica ale metodelor instrumentale de analiză;- să realizeze practic principalele operaţii şi procedee de lucru în metodele fizico- chimice de analiză;- să determine cantitativ substanţele de diferit tip prin metode utilizate în Farmacopeea de Stat.

Conţinutul disciplinei:Clasificarea metodelor de analiză (chimice, fizico-chimice, fizice şi biologice). Caracteristica metodelor fizico-chimice de analiză. Sensibilitatea, selectivitatea, reproductivitatea metodelor. Caracteristicile de baza ale emisiei electromagnetice. Legea fundamentală de adsorbţie a luminii. Spectre de adsorbţie. Aplicări practice. Spectrofotometria. Spectroscopia în ultraviolet, vizibil, infraroşu. Determinarea amestecului de substanţe adsorbante de lumină. Aplicări practice. Spectrofotometria. Radioscopia. Rezonanţa magnetică nucleară, RMN. Rezonanţa paramagnetică electronică, RPE. Perspectivele utilizării în analiza farmaceutică şi a celor cosmetice. Metoda refractometrică. Spectre de luminiscenţă. Clasificarea metodelor electrochimice de analiză. Potenţiometria. Conductometria. Voltamperometria. Electroliza şi conductometria. Spectrometria de masă. Esenţa metodei X-ray. Metodele cromatografice. Clasificarea metodelor cromatografice. Cromatografia în strat subţire, de gaze, de lichide. Principiile de bază, mobilitatea, coeficientul de separare. Analiza cantitativă şi calitativă. Aplicări practice.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. V. Vasiliev „ Chimie analitică”. - Chişinău, 1994. V. 2. - 252 p.2. В. П. Василев. „ Аналитическая химия”. - М., 1982, Т. 2. - 312 с.3. В. К. Алексеев. „ Количественный анализ”. – М., 1972. Т. 2. - 252 с.4. В. Д. Понамарёв. „ Аналитическая химия”. – М., 1983. Т. 2. - 276 с.5. Surse din internet. www.xumuk.ru/; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery

Autor: prof. univ., dr.hab. Eudochia Zagorneanu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei Denumirea disciplineiPractica de iniţiere

Responsabil pentru disciplinăCatedra Medicina fundamentală

Ciclul şi anul predării

Licenţă anul I

Perioada de predareSemestrul 2

Preachiziţii:F.01.O.001

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.II - examen Metode de predare :

Ore total 90 Ore de contact 90 Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:Scopul practicii constă în : colectarea, ierbarizarea şi studierea plantelor medicinale din

colinele, pădurile şi parcurile republicii.

Conţinutul practiciiLocul de petrecere a stagiului poate fi ales de student sau propus de către profesorul tutore

al practicii. Locurile de petrece a practicii sunt: suburbia Chişinăului (zona Biotronului a Academiei de Ştiinţe, pădurea şi lacul sectorului Rîşcani, colinele şi lacul din Valea Morilor).

Profesorul tutore al stagiului de producere atribuie studenţilor deprinderi de herbatizare a plantelor medicinale.

La finele stagiului studentul trebuie să prezinte un dosar care este constituit din următoarele documente:

Jurnalul cu descrierea a 25 plante medicinale şi desenul organului utilizat. Ierbarul plantelor colectate şi etichetate.

Anul II

Autor: dr.,conf.univ. Vasili Socolov Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei

F.03.O.015Denumirea disciplinei

Igiena şi ecologia industrială Responsabil pentru disciplină

Catedra: Medicina preventivă şi Ecologie

Ciclul şi anul predării:Licenţă anul 2

Perioada de predareSemestrul 3

Preachiziţii:F.01.O.001,F.01.O.002,U.02.O.011,U.02.O.013

Limba de predare –rom,rus

Evaluare : sem. III - examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă; 3.exegenţa ştiinţifică.

Ore total 150 Ore de contact 60 (15 / 45) Credite 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităti:• să reproducă termenii fundamentali ai cursului Igiena şi ecologia industrială,• să cunoască problemele contemporane în domeniu,• să aplice şi să utilizeze postulatele fundamentale ale cursului în viaţa sa profesională,• să compare diverse date obţinute în condiţii de laborator şi se extrapoleze la condiţiile reale, punând

în valoare esenţa lor,• să cerceteze diverse probleme adiacente tematicii cursului din surse suplimentare şi de alternativă,• să dezvolte aptitudini de doctrinare a informaţiei din domeniul Igienei şi ecologiei industriale pentru

a genera sinteze şi analize la subiect pe diferite probleme actuale,• să dezvolte capacităţile de gestionare a activităţii profesionale pe piaţa muncii.

Conţinutul disciplinei:Întroducere. Obiectul de studii şi problemele principale a igienii la etapa actuală. Scopul sarcinii, metode de cercetare. Mediul aerian şi importanţa sa igienică. Structura atmosferei terestre. Caracteristica igienică a proprietăţilor fizice şi chimice ale aerului atmosferic şi importanţa sa fiziologică şi igienică. Poluarea aerului şi influenţa lui asupra organismului uman. Apa şi importanţa ei igienică. Rolul apei în apariţia şi răspândirea bolilor infecţioase şi neinfecţioase. Epurarea şi dezinfectarea apei. Măsurile de protecţie a surselor de apă potabilă. Bazele alimentaţiei raţionale. Alimentaţia ca factor al sănătăţii.Normele fiziologice ale alimentaţiei.Bazele igienii muncii şi toxicologiei industriale. Oboseala, surmenajul, cauzele lui. Profilaxia surmenajului. Substanţe chimice nocive şi praf. Căile de pătrundere şi eliminare a toxicelor din organism. Acţiune asupra organismului a medicamentelor şi toxicilor industriale. Igiena farmaciilor. Cerinţele igienice către farmacii. Regimul antiepidemic de lucru. Estimarea igienică a proceselor tehnologice de fabricare şi prepararea medicamentelor. Igiena individuală a personalului din farmacii. Nocivităţile profesionale ale lucrătorilor din farmacii. Măsuri de profilaxie. Igiena la producerea medicamentelor sintetice. Estimarea igienică a proceselor tehnologice contemporane de preparare a substanţelor medicinale sintetice. Măsurile igienico-sanitare şi curative-profilactice.Igiena la producerea antibioticelor. Caracteristica igienică a proceselor tehnologice de producere a antibioticelor. Procesele de biosinteză. Măsurile igienico-sanitare şi curativo-profilactice.Igiena la producerea preparatelor galenice. Estimarea igienică a proceselor tehnologice din producţia galenică şi neogalenică a medicamentelor. Particularităţile extragerii. Evaluarea igienică a condiţiilor de preparare şi fabricare (pastile, drajeuri, granule, fiole, capsule etc.).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bolşacov A.M. Compendium pentru lecţii practice. – M.:Medicina. 1985. –256 p.2. Bolşacov A.M., Novicov I.M. Igiena generală. - M.:Medicina. 1985. –320 p.3. Cuciureanu Rodica.Chimie sanitară, lucrări practice. Partea 1. Iaşi, 1999.4. Cuciureanu Rodica. Chimie sanitară, lucrări practice. Partea 2. Iaşi, 2003. 5. Gonciaruc E.M. Igiena genrală. –Кiev:Vîşa şcola.1992. -403 p.6. Sursele din INTERNET.7. Кricov V.I., Procopişin V.I., Circun A.D. Ohrana truda i tehnica bezopasnosti v aptecah i

ucerijdeniah. –Chişinău: Ştiinţa, 1992. –190 p. 8. Маrzeev А, Jabotinschii V. ,« Igiena comunală». Моscova, Меdicina, 2002.

Autor: lector superior Ludmila Socolova Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiF.03.O.016

Denumirea disciplineiSănătatea publică

Responsabil pentru disciplinăCatedra: Medicina preventivă şi

EcologieCiclul şi anul predării:

Licenţă anul 2Perioada de predare

Semestrul 3Preachiziţii:

U.02.O.011, U.02.O.012,F.03.O.015

Limba de predare –rom, rus

Evaluare : sem III - examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă;3.exegenţa ştiinţifică.

Ore total 90 Ore de contact 45 (15/30) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- să reproducă termenii fundamentali ai cursului Sănătatea publică ;- să cunoască problemele contemporane în domeniul Sănătatea publică ;- să cunoască sănătatea populaţiei şi metodele de studiere a ei; - să cunoască morbiditatea populaţiei şi metodele de studiere a morbidităţii; - să cunoască organizarea asistenţei medicale; - să cunoască planificarea şi finanţarea sistemului sănătăţii;- să cunoască managementul serviciilor în domeniul ocrotirii sănătăţii;- să cunoască problemele medico-sociale ale umanităţi- să identifice şi să gestioneze informaţia la tema cursului din diverse surse de informaţie.

Conţinutul disciplinei:Noţiuni generale. Sănătatea publică şi managementul ca ştiinţă şi obiect de studii. Definiţia sănătăţii. Principiile de bază ale ocrotirii sănătăţii în R.Moldova. Aplicarea metodelor epidemiologice de studii în sănătatea publică. Domeniile de aplicare ale epidemiologiei cauzalitatea în conceptul epidemiologic. Sănătatea populaţiei şi metodele de studiere a ei. Demografia, definiţii, obiect. Îmbătrînirea populaţiei. Studierea morbidităţii. Sănătatea şi patologia familiei. Planificarea familială. Abordarea familiei ca sistem, sanogineza familiei şi menţinerea echilibrului ei. Organizarea asistenţei medicale în R. Moldova. Organizarea asistenţei medicale primare, de urgenţă, mamei şi copilului. Reabilitarea medico-socială. Planificarea sistemului sănătăţii. Principii de economie. Principii de realizarea a sistemelor de plată. Managementul serviciilor de sănătate. Sarcinile managementului. Cercetarea evoluativă. Mediul de marcheting. Problemele medico-sociale ale umanităţii. Bolile cardiovasculare, cancerul, traumatismul, alcoolismul, narcomania , tuberculoza. Avortul.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. E. Popuşoi şi colab., “ Sănătatea publică şi management”, Chişinău, 20022. Surse din Internet. 3. Лисицин Ю. П. , “Социальная гигиена и организация здравоохранения”, М.19924. Серенко А. Ф. , Ермаков В. В. , “ Социальная гигиена и организация здравоохранения.”М.1984.

Autor: dr.,conf.univ.Vasili Socolov Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiF.04.O.017

Denumirea disciplineiErgonomica

Responsabil pentru disciplinăCatedra: Medicina preventivă şi

EcologieCiclul şi anul predării:

Licenţa anul 2Perioada de predare

Semestrul 4Discipline premergătoare:U.02.O.011,U.02.O.012, F.03.O.015,F.03.O.016

Limba de predare – rom, rus

Evaluare : sem. IV - examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă;

3.exegenţa ştiinţificăOre total 120 Ore de contact 48 (12/36 ) Credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:• să cunoască problemele contemporane în domeniu,• să cunoască modificările fiziologice în organismul uman la efectuarea lucrului fizic şi intelectual,• a expluata aparatele şi dispozitivele folosite la investigaţiile fiziologice, antropometrice,

somatoscopice, sanitaro-igienice ,• să compare diverse date obţinute în condiţii de laborator şi se extrapoleze la condiţiile reale , punând

în valoare esenţa lor,• să dezvolte aptitudini de doctrinare a informaţiei din domeniul Ergonomiei pentru a genera sinteze şi

analize la subiect pe diferite probleme actuale, • să cerceteze diverse probleme adiacente tematicii cursului din surse suplimentare şi de alternativă.

Conţinutul disciplinei: Ergonomia ca ştiinţă. Reglamentarea muncii. Fiziologia muncii. Organismul în procesul de muncă (stresul şi oboseala). Mediul ambiant şi valoarea igienică şi fiziologică. Sistemul nervos central şi vegetativ în reglarea motricităţii. Profilaxia surmenajului şi stresului.Sistemul endocrin în efort şi muncă. Funcţiile musculaturii striate şi modificările biochimice în efort.; Sistemul cardiovascular în efort şi muncă. Schimbările fiziologice. Funcţia respiratorie în efort. Schimbările fiziologice în dependenţă de munca efectuată (fizică, intelectuală). Metabolismul energetic. Alimentaţia raţională. Patologiile provocate de alimentaţia iraţională. Termoreglarea în efort. Reacţiile termoreglatorii la temperaturi exterioare ridicate şi scăzute. Reacţii termoreglatrii adaptive.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Baciu, P. Derevenco – Bazele fiziologice ale ergonomiei. Vol.I şi II, “Dacia “ Cluj-Napoca, 1986.2. M. Noble, G. Pollack – Circulat. Res. 1987.3. H. Luczak, W. Lanrig- Ergonomica, 1989.4. S. Milcu – Arch. Un. Med. Balk. 19895. K. Miller – Fed. Proc., 1989.6. T. Niculescu, A. Senghea, M. Dumitru – Igiena, 19897. Rumianţev şi coautori. „Igiena” GOTR, Medicina , 2000

Autor: dr.conf.univ. Nina Tălămbuţă Revizat: septembrie 2007 Codul disciplinei

F.04.O.018Denumirea disciplinei

Parazitologie generalăResponsabil pentru disciplină

Catedra Medicină fundamentalăCiclul şi anul predării:

Licenţă anul 2Perioada de predare

Semestrul 4Preachiziţii:

U.01.O.010, U.02.O.011, U.02.O.013Limba de predare –

rom, rusEvaluare: Sem. IV - examen Metode de predare:

1. clasică; 2. interactivă3. exigenţă ştiinţifică

Ore total - 120 Ore de contact: 48 (12/36) Credite - 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:- să opereze corect cu terminologia parazitologică,- să cunoască structurile şi însuşirile fundamentale ale organismelor parazite,- să demonstreze capacitatea de colectare şi investigare în laborator a formelor evolutive şi a

stadiilor de diagnostic ale paraziţilor,- să argumenteze diagnosticul parazitologic de orientare şi să stabilească diagnosticul parazitologic

de certitudine,- să cunoască originea si răspândirea parazitismului în lumea animală,- să reproducă acţiunile paraziţilor asupra organismului gazdă, - să determine reacţiile gazdei la agresivitatea parazitară.Conţinutul disciplinei:Introducere. Obiectul de studii şi problematica Parazitologiei generale. Dezvoltarea Parazitologiei ca ştiinţă. Terminologia parazitologică. Denumirea ştiinţifică a zooparaziţilor şi parazitozelor.Parazitismul, provenienţa şi răspândirea lui. Formele de convieţuire a organismelor. Concepţiile ştiinţifice despre parazitism. Tipuri de parazitism.Gazde parazitare. Ciclurile biologice parazitare. Originea şi răspândirea parazitismului în lumea animală. Ecologia paraziţilor. Adaptările morfologice şi biologice ale paraziţilor la modul lor de viaţă. Raportul gazdă/parazit. Interrelaţiile dintre diferite specii de paraziţi.Paraziţii şi relaţiile lor funcţionale cu gazda. Formele parazitare infestante. Contaminarea gazdelor. Căile prin care paraziţii părăsesc gazda. Acţiunile paraziţilor asupra gazdei. Reacţiile gazdei la agresivitatea parazitară. Invazia organismului. Specificitatea parazitară.Caracteristica generală a zooparaziţilor. Bazele taxonomice, particularităţile morfologice, ciclul evolutiv, rolul patogen , profilaxia şi răspândirea geografică ale speciilor de paraziti din clasa Rhizopoda, Mastigophora, Sporozoa, Trematoda, Cestoda, Nematoda, Arahnida şi Insecta.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Didă I. Zoonoze parazitare. – Bucureşti:Ceres, 1996. – 268 p.2. Doghel V. Obşciaia parazitologhia. – L.:Izd-vo LGU, 1962. – 463 s.3. Olteanu Gh. ş.a Poliparazitismul la om, animale, plante şi mediu.- Bucureşti : Ceres, 2002. – 812 p.4. Tălămbuţă Nina. Curs de parazitologie generală. – Chişinău, 2004. – 412 p.5. Şuteu I. Zooparaziţii şi mediul înconjurător.- Bucureşti:Ed. Acad.Rom.,1992,V.1. – 253 p.6. Şuteu I. .Zooparaziţii şi mediul înconjurător. – Bucureşti:Genesis, 1996. – 311 p.7. Журнал "Паразитология" (Российская Федерация).

http://www.zin.ru/journals/parazitologiya/index_r.html

Autor: dr., lector sup. Inga Stoianova, Revizat: septembrie 2007Codul disciplinei:

G.03.O.019Denumirea disciplineiLimba modernă III

(Engleza )

Responsabil pentru disciplinăCatedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:Licenţă, an.II

Perioada de predare:sem. III

Preachiziţii:G.01.O.006; G.02.O.007

Limba de predare:Limba engleză

Evaluare:Sem.III - examen

Metode de predare:1. comunicativă; 2. interactivă;

3. multimediaTotal ore: 60 Ore de contact: 30 Credite: 2

THE OBJECTIVES AND THE CONTENTS OF THE COURSE:

Objectives: 1. Communicative objectives which deal with the formation of communicative skills in such types of

language activities as: listening, oral expression, writing and reading;2. Linguistic objectives. Concerning the development of linguistic abilities, which suppose the

organization of the linguistic system at all its communicative levels;3. Oral summary of a specialized text;4. Explanation of the meaning of the key words from the text as well as of the specialized terms;

5. Definition of the notion of polysemy, antonymy, synonymy, homonymy, semantic and lexical field;6. Reproduction of the contents of a dialogue, listened or read text, mobilizing logical connectives of

the language, etc.

Contents of the course:

Medical institutions: pharmacy. Drugs abuse. Alcohol. Tobacco: history and influence on the organism. Hormones and their types. Phytomedecine as a discipline of medical sciences. Plants in our life: health and cuisine. Carrot. National drug policy of Moldova Republic.

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY1. Buzatu., Limba engleză. Exerciţii lexico-gramticale. Bucureşti, 19952. Dănilă V. Engleza pentru medici, Bucureşti, ed.medicală, 19933. Dobrovici V. English in medecine, Bcureşti, ed.medicală, 19944. Maslova A., Essential English for Medical Students, Moscow, 19835. Melenciuc D., English for High School, Chişinău, 20026. Stoyanova I. Collected texts in pharmacy, Chişinău, 20017. Walker M. Success Communicating in English. Addison-Wesley pub., 19938. www.healthscout.com9. www.englishpage.com10. www.englishteacher.com

Autor : dr. conf. Ana Mihalache Revizat : septembrie 2007Codul disciplinei:

G.03.O.019Denumirea disciplineiLimba modernă III

(franceza)

Responsabil pentru disciplină:Catedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:Licenţă, an. II

Perioada de predare:Semestrul III

Preachiziţii:G.01.O.006; G.02.O.007

Limba de predare :Franceza

Evaluare:Sem.III - Examen

Metode de predare:1.comunicativă, 2.interactivă

3.multimediaTotal ore: 60 Ore de contact: 30 Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Finalités :• Développer les compétences linguistiques et les compétences communicatives visant les quatre

types d’activité langagière : l’audition, l’expression orale, la lecture et l’écrit.• Extraire l’information nécessaire pour compléter l’arsénal des connaissances du domaine afférent

la spécialité.• Résumer oralement et faire l’annotation d’un texte de spécialité, d’un article de presse ;• Effectuer la traduction de divers textes de spécialité de difficulté médiocre en appliquant la

terminologie de spécialité apprise.

Contenu du cursus :La santé publique : Le rôle des vitamines ; Durol ; Médicaments, antibiothiques ; Médecine

préventive. Les maladies infectieuses : variole, scarlatine, ophtalmologie, cardiaque, etcMaladies dentaire, ophtalmologiques, cardiaquesLes assurances en France et chez nous : Le rôle de la biochimie, biophysique et cybernétique dans la vie médicale de la société du point de vue scientifique et pratique. L’avenir de la médecine dans le 3-ième millénaire.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Ababii-Lupu L, Manuel de français pour les étudiants en médecine, Chisinau, 20002. Jeanrenaud Alfred, Langue française contemporaine, Morphologie et Syntaxe, Iasi, Polirom, 19963. Junghietu M, Sereda R, Recueil de textes, Français médical, Chisinau, 19974. Larousse médicale, Paris, 19955. Radu A, Dictionar selectiv explicativ francez-roman de termeni medicali, Cluj-Napoca, 1987

Autori: dr.hab., conf. V. Remiş Revizat: septembrie 2007 lector – superior A. Pleşca

Codul disciplineiS.03.O.020

Denumirea disciplineiFarmacognozia şi fitoterapia

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi Analiză a produselor

medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul predării

Licenţă anul 2Perioada de predare

Semestrul 3PreachiziţiiF.01.O.001

Limba de predareRom, rus

EvaluareSem. III - examen

Metode de predare1. clasică ; 2. interactivă;

3. exigenţă ştiinţificăOre total --180 Ore de contact –75 (30 /45) Credite --6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi :• să cunoască farmacognozia şi fitoterapia ca ştiinţă ce studiază teoria şi practica utilizării plantelor şi

evaluării biofarmaceuticeale acestora;• să definească procesul de transformare a principiilor active ce pot fi administrate în scop terapeutic;• să cunoască problemele pe care le abordează farmacognozia ca : studierea formulării şi

biodisponibilităţii principiilor active, cercetarea operaţiunolor generale şi specifice aplicate la prepararea produsului medicamentos, examinarea proceselor referitoare la stabilitate, condiţionarea şi verificarea calităţii produsului medicamentos;

• să cunoască scopul studiului farmacognoziei şi fitoterapieice se bazeazăpe studii teoreticeşi de acumulare a deprinderilor practicelaprepararea produsului vegetal .

• să cunoască noţiunile teoretice despre structura chimică, proprietăţile fizico-chimice, biosinteza, extracţia, identificarea şi dozarea principiilor active în vederea stabilirii calităţii produselor medicamentoase; farmacodinamica, gradul de toxicitate şi întrebuinţările terapeutice ale produselor

respective (ale principiilor active pure sau ale fitocomplexelor).Conţinutul disciplinei:Farmacognozie generală. Farmacognozia specială: Vitaminele. Terpenoizi. Alcaloizii. Monoglicozide.. Saponinele. Glicozide cardiotonice. Heterozide fenolice. Antracenozide. Heterozide antracenice. Flavonoidele. Cumarinele. Taninurile. Substanţe biologic active. Lipide. Substanţe grase. Expres-analiza plantelor medicinale cu conţinut de substanţelor biologic active. Examenul microscopic al produselor vegetale pulverizate. Standardizarea PV în conformitate cu cerinţele Farmacopeei.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Viorica Istudor. Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie. Bucureşti, Ed. medicală. 1998.2. Ciulei I., Grigorescu Em., Stănescu U. Plante medicinale, fitochimia şi fitoterapia. Ed. Medicală,

Bucureşti, 1993, Vol. I – p. 186-199 şi vol. II – p. 681-682.3. Муравьева Д. Фармакогнозия.М. медицина. 1991, 560 c.4. Государственная Фармакопея СССР, ХI издание, 1987 Вып. I, М.: «Медицина», Вып. II, М.:

«Медицина»1990 400с.5. Veselin Petcov. Современная фитотерапия. // Sofia, 1998.

Autor: dr.conf.univ. E. Radu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiS.03. O. 021

Denumirea disciplineiFarmacologie şi farmacoterapie

(partea I)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Medicina fundamentală

Ciclul şi anul predăriiLicenţă anul 2

Perioada de predareSemestrul III

PreachiziţiiF.01.O.001; F.01.O.003

Limba de predareRomână, rusă

Evaluare Sem.III - Examen

Metoda de predare1.Clasică ; 2. Interactivă

Ore total : 150 Ore de contact : 60 (30/30) Credite : 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să determine obiectul şi obiectivele;- să distingă sursele de obţinerea medicamentelor;- să descrie etapele principale de elaborare a medicamentelor;- să identifice nomenclatura (generica comercială);- să descrie efectele şi mecanismele de acţiune a medicamentelor.Conţinutul disciplineiFarmacologia şi farmacoterapia studiază aspectele interacţiunii dintre biosisteme şi substanţe chimice, cuprinzând noţiuni, originea, structura chimică, proprietatea fizică, chimică, utilizări terapeutice şi modul de administrare a substanţelor medicamentoase.1.Probleme cu caracter fundamental. Evoluţia medicamentului în organism din momentul administrării până la eliminarea din organism.2.Medicaţia cu acţiune asupra inervaţiei aferente şi eferente.3.Medicaţia cu acţiune asupra sistemului nervos central (hipnoticele, neurolepticele, tranchilizantele, psihotropele şi nootropele).4.Farmacologia şi farmacoterapia analgezicelor, cardiotonial, antiaritmicilor, cardioprotectoarelor.5.Medicaţia hemostatică şi antitrombotică. Remedii venotrope.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1.Cupareacu B. – “Farmacologia pentru medici”, vol. 1,2,3, Cluj-Napoca, 1996.2.Stroescu V. –“Farmacologie “ ed. 3-a Bucureşti, 2001.3.Д.А.Харкевич – Фармакология, М. 20064.Matcovschi C., B. Parii ş.a. – “Ghid farmaceutic” , 2006

Autor: dr.conf.univ. E. Radu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiS.04. O. 022

Denumirea disciplineiFarmacologie şi farmacoterapie

(partea II)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Medicina fundamentală

Ciclul şi anul predăriiLicenţă anul 2

Perioada de predareSemestrul IV

PreachiziţiiF.01.O.001; F.01.O.003, S.03.O.021

Limba de predareRomână, rusă

Evaluare Sem.IV - Examen

Metoda de predare1.Clasică ; 2. Interactivă

Ore total : 120 Ore de contact : 48 (24/24) Credite : 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: Pentru a atinge scopurile însuşirii este necesar să obţină următorul volum de informaţii:1.pentru grupele de remedii medicamentoase: -să ştie clasificarea medicamentelor;- să caracterizeze cele mai tipice efecte generale asupra organismului.2.Pentru preparate aparte:-aparenţa substanţelor medicamentoase în diverse grupe de compuşi chimici şi farmacologici;-farmacodinamia medicamentelor;-principalele efecte adverse şi toxicitatea, indicaţii şi contraindicaţii.

Conţinutul disciplineiMedicaţia antihipertensivă. Remediile analgezice, antipiritice şi antiinflamattoare, antialergicele.Remediile cu influenţă asupra funcţiilor organelor sistemului respirator şi digestiv. Antimicrobiene. Antibioticele, sulfamidele şi diverse preparate cu structura chimică sintetică.Remediile antituberculoase, antisirochitoase, antimicoticele, antiviroticele.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Stroescu V. –“Farmacologie “ ed. 3-a Bucureşti, 2001.2.Д.А.Харкевич – Фармакология, М. 20063..Matcovschi C., B. Parii ş.a. – “Ghid farmaceutic” , 2006 4.Петров В.Е., В.Ю. Балабаньян - Фармакология, (рабочяя тетрадь).М. 2006.

Autor: dr.în farmacie Ciobanu Valentina; lector-asistent Cibotari Ana Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.04.O.023

Denumirea disciplineiChimia farmaceutică şi

cosmetică (Partea I)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul II

Perioada de predareSemestrul 4

PreachiziţiiF.01.O.002; F.01.O.003; F.02.O.005;

F.02.O.004Limba de predare –

rom, rusEvaluare: Sem.IV - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 150 Ore de contact 48 (12/36) Credite 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:- să posede abilităţile necesare în aplicarea metodelor fizice, chimice şi fizico-chimice în analiza a substanţelor şi preparatelor medicamentoase conform prevederilor Farmacopeei de Stat şi documentaţiei tehnico- normative (DTN); - să analizeze prepararea soluţiilor de lucru şi titrate în determinarea substanţelor şi preparatelor medicamentoase conform prevederilor DTN;- să analizeze standartizarea formelor farmaceutice finite conform prevederilor DTN;- să cunoască metodele de obţinere a proprietăţilor fizico-chimice a substanţelor medicamentoase şi a cerinţelor incluse în DTN pentru calitatea medicamentelor şi a metodelor fizice, chimice, fizico-chimice şi biologice de analiza a lor.

Conţinutul disciplinei: Partea 1. Chimia medicamentului: aspecte generale Obiectul de studii şi conţinutul chimiei medicamentului. Etapele principale de dezvoltare a chimiei medicamentului şi problemele ei contemporane. Principiile de clasificare a preparatelor medicamentoase. Sursele şi metodele de obţinere a substanţelor medicamentoase. Organizarea şi controlul produselor medicamentoase. Structura controlului de stat al calităţii preparatelor medicamentoase. Standardizarea şi ordinea de elaborare a documentaţiei tehnico-normative şi conţinutul ei. Farmacopeea. Principiile generale de identificare a preparatelor medicamentoase. Metodele fizice şi chimice de identificare. Identificarea substanţelor medicamentoase anorganice şi a unor compuşi organici. Controlul limitelor impurităţilor chimice. Metodele principale de determinare cantitativă a substanţelor medicamentoase. Metodele fizice şi chimice. Metoda gravimetrică. Metodele fizico-chimice de analiză. Metode optice. Metodele bazate pe absorbţie. Metode bazate pe emisia energiei de absorbţie. Metode magnetice. Metode cromatografice şi de electroforeză. Metode electrochimice. Metode termice. Metode roentgenografice. Metode biologice de analiză. Principiile generale de analiză a formelor medicamentoase. Formulele de calcul.Chimia medicamentului: aspecte speciale.Substanţe medicamentoase anorganice. Rolul compuşilor anorganici în medicină. Nomenclatura substanţelor

medicamentoase anorganice: denumirile chimice şi latine. Halogenii. Caracteristica generală. Metodele generale de analiză. Cerinţe către calitate. Oxigenul şi proprietăţile lui. Oxigenul ca substanţă medicamentoasă. Metode de obţinere, purificarea. Controlul calităţii. Metodele de analiză. Conservarea. Compuşii magneziului, calciului, bariului, zincului. Controlul calităţii. Conservarea. Compuşii argintului, fierului. Noţiuni generale. Unităţi de acţiune şi energie. Definiţie şi clasificare. Controlul calităţii. Conservarea şi transportarea preparatelor radiofarmaceutice. Hidrocarburile şi derivaţii halogenaţi. Parafina. Ulei de vazelină. Cloretil. Fluorotan. Alcoolii, eterii şi esterii. Alcool etilic. Eter dietilic. Glicerina. Nitroglicerina. Dimidrol. Esterii acizilor arilalifatici. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Aldehide şi derivaţii lor. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Glucide, monzaharide şi polizaharide. Metodele de obţinere. Controlul calităţii.. Acizii carboxilici din seria alifatică şi derivaţii lor. Metodele de obţinere. Controlul calităţii. Lactonele acizilor policarboxilici nesaturaţi. Acid ascorbic. Metoda de obţinere. Proprietăţile acido-bazice şi redox. Controlul calităţii. Stabilitatea acidului ascorbic în forme farmaceutice. Aminoacizii şi derivaţii lor. Aminoacizii ca substanţe medicamentoase. Proprietăţile acido-bazice şi redox ce condiţionează metodele de analiză. Uretane şi ureide. Obţinerea şi controlul calităţii. Betalactamidele (penicilinele şi cefalosporinele naturale şi semisintetice. Noţiuni generale. Clasificarea antibioticelor. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Metode biologice de analiză. Penicilinele naturale şi de semisinteză. Antibiotice – aminoglicozide. Streptomicina. Canamicine. Neomicine. Gentamicina. Preparatele farmaceutice. Metodele de analiză. Utilizarea în medicină. Derivaţi ai adamantanului. Sinteza. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.Terpenoide. Terpenoide monociclice. Terpenoide biciclice. Tetraterpenoide. Retinoli. Vitaminele A.Introducere.Calciferoli (Vitaminele D). Vitamina D2 şi D3. Proprietăţile fizico-chimice, stabilitatea.Cerinţele către calitate. Metodele de analiză.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Melenteeva G.A., Antonova. “ Pharmaceutical chemistry”. -Moscow: Mir, 1986. -568p.

2. В.Г.Беликов. “ Фармацевтическая химия”. 1985. - 768c.3. F.A. Babilev. “ Chimie farmaceutică”. –Chişinău, 1994. -700p.4. Гос. Фармакопея. – СССР изд.X, XI, 19605. Farmacopeea Română, ed. X, XI, 1960.6. Surse din internet. www.xumuk.ru/; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery

Autor: lector asistent- magistru Olednic Viorina Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiS.03.A.024

Denumirea disciplineiPreparate tisulare

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice

Ciclul şi anul predăriiLicenţă anul II

Perioada de predareSemestrul 3

Preachiziţii F.01.O.001; F.01.O.002;

F.02.O.005; S.02.O.014Limba de predare

Rom, rusEvaluare

Sem. III - ExamenMetode de predare:

1. clasică, 2. interactivă, 3. exigenţă ştiinţificăOre total : 90 Ore de contact 45 (15/30) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Finalităţi:• să cunoască noţiuni generale şi caracteristica preparatelor tisulare;• să cunoască importanţa preparatelor tisulare în medicină;• să cunoască metodele de analiză a preparatelor tisulare (macroscopică, microscopică şi

histochimică);• să studieze compoziţia diverselor grupe de substanţe biologic active a preparatelor tisulare,

structurii chimice a principiilor active şi influienţa lor asupra organismului.• să studieze conţinutul cantitativ şi calitativ a preparatelor tisulare.

Conţinutul cursului:Introducere în preparate tisulare. Grupele de principii active.Analiza histochimică. Reacţiile de culoare pentru diferite preparate tisulare.Preparate tisulare cu conţinut de diverse grupe de principii active. Analiza calitativă şi cantitativă a reparatelor tisulare la prezenţa principiilor active. Metodele de extragere a principiilor active.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Машковский М.Д. «Лекарственные средства», М., 1984, ч.I и II.2. Ю.С.Ченцов «Общая цитология» М., 1984.3. Зенгбуш П. «Молекулярная и клеточная биология». М., Мир, т.1, 2, 1982.4. Шахламов В.А., Авцин А.П. «Патология клетки». М., Медицина, 1980.5. Государственная фармакопея СССР, IХ издание М., 1961.6. Государственная фармакопея СССР, Х издание М., 1968.

Autor: lector asistent- magistru Olednic Viorina Revizat septembrie 2007 Codul disciplinei

S.03.A.025Denumirea disciplinei

Preparate sanguineResponsabil pentru disciplină

Catedra Tehnologia şi analiza produselor medicamentoase şi cosmetice

Ciclul şi anul predăriiLicenţă anul II

Perioada de predareSemestrul 3

PreachiziţiiF.01.O.001; F.01.O.002;F.02.O.005; S.02.O.014

Limba de predareRom, rus

EvaluareSem. III - Examen

Metode de predare:1. clasică, 2. interactivă, 3. exigenţă ştiinţifică

Ore total : 90 Ore de contact 45 (15/30) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:

să cunoască noţiuni generale şi caracteristica preparatelor sanguine; să studieze compoziţia sângelui şi a componentelor lui; să cunoască importanţa preparatelor sanguine în medicină; să cunoască metodele de analiză a sângelui şi a preparatelor sanguine; să cunoască noţiuni despre transfuzionare şi păstrarea sângelui. să studieze compoziţia diverselor grupe de substanţe biologic active a preparatelor tisulare, structurii

chimice a principiilor active şi influienţa lor asupra organismului. să studieze conţinutul cantitativ şi calitativ a preparatelor tisulareConţinutul disciplinei:Introducere în preparate tisulare. Grupele de principii active.Sistemul hematopoetic. Transfuzia. Infuzia. Donarea şi păstrarea sângelui. Indicaţii şi contraindicaţii pentru donarea sângelui. Influienţa donării sângelui asupra donatorului. Păstrarea şi conservarea sângelui. Componentele sanguine: masa eritrocitară, masa leucocitară, masa trombocitară, plasma. Preparate sanguine: albumina şi proteina. Corectori ai sistemului hemostazic şi preparate cu acţiune imunologică. Grupele sanguine şi factorul rezus. Determinarea lor. Proba la compatibilitatea sângelui donatorului şi a sângelui conservat. Caracteristica generală a sângelui integru şi a sângelui conservat. Metodele de transfuzionare a sângelui. Vanepuncţia şi venesecţia. Transfuzia sângelui în arteră, aortă şi măduva oaselor. Autohemotransfuzia şi reinfuzia sângelui. Preparate ce înlocuiesc plasma. Clasificarea. Soluţii coloidale. Varietăţile interferonului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. E.B.Babski, A.A.Zubcov, G.I.Kosiţchi, B.I.Hodorov, „Fiziologia omului”, 625 p, Chişinău, 1991.2. M.JK.Sapin, “Anatomia omului”, vol. I-II, -Chişinău, 1990. – 463 p.3. Н.П. Дубинин, “Общая генетика”, -Москва, 1986. - 559 c.4. Internet:www.rusmed.com, www.badis.narod.ru, www.nedug.ru.5. Машковский М.Д. «Лекарственные средства», М., 1984, ч.I и II.6. Ю.С.Ченцов «Общая цитология» М., 1984.7. Зенгбуш П. «Молекулярная и клеточная биология». М., Мир, т.1, 2, 1982.8. Шахламов В.А., Авцин А.П. «Патология клетки». М., Медицина, 1980.9. Государственная фармакопея СССР, Х издание М., 1968.10. Г. А. Даштаянц Клиническая гематология, 1968, Здоров,я, Киев

Autor: dr.hab., conf. V. Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.03.A.026

Denumirea disciplineiTehnologia produselor

medicamentoase şi cosmetice (Partea I)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice

Ciclul şi anul predării

Licenţă anul II

Perioada de predareSemestrul 3

PreachiziţiiF.01.O.003 F.02.O.004

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.III - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 180 Ore de contact 75 (30/45) Credite 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:• să posede bazele teoretice ale principalelor operaţiuni şi procedee de lucru în tehnologia preparării

formelor medicamentoase şi cosmetice;• să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare

tehnică de producţie în prepararea formelor medicamentoase şi cosmetice;• să realizeze în practică obţinerea calitativă şi cantitativă a substanţelor biologic active din surse

naturale prin metodele studiate;• să cunoască principiile creării de medicamente, autorizarea şi înregistrarea preparatelor

medicamentoase şi cosmetice;

Conţinutul disciplinei:Introducere. Noţiuni de bază şi tehnologia folosită în prepararea medicamentelor şi cosmetice.Normarea de stat în producerea de medicamente şi formelor cosmetice.Preparate medicamentoase solide. Pulberi. Clasificarea. Regulile preparării pulberilor. Comprimate. Clasificarea. Caracteristica comprimatelor. Substanţe auxiliare utilizate în preparare comprimatelor. Granule, spansule, drajeuri. Capsule medicinale. Microcapsule.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.2. Merica E. Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substanţe active şi aditivi.Editura Kolos- Iaşi, 2003. -

471 p3. Popovici A. Curs de tehnologie farmaceutică, vol II. Tg.-Mureş: Litografia UMF, 1999. – p.664-863;

vol IV, Tg.-Mureş: Litografia UMF, 1999. – p.863-1099.4. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777 с.5. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.http://medline.ru/

Autor: dr.hab., conf.univ Vladimir Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.03.A.027

Denumirea disciplineiTehnologia Industrială

(Partea I)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparate-

lor medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul II

Perioada de predareSemestrul 3

Preachiziţii:U.02.O.011

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.III- examen

Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 180 Ore de contact 75 (30/45) Credite 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să posede bazele teoretice ale principalelor operaţiuni şi procedee de lucru în tehnologia preparării formelor medicamentoase şi cosmetice;- să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare tehnică de producţie în prepararea formelor medicamentoase şi cosmetice;- să realizeze în practică obţinerea calitativă şi cantitativă a substanţelor biologic active din surse naturale prin metodele studiate;- să cunoască principiile creării de medicamente, autorizarea şi înregistrarea preparatelor medicamentoase şi cosmetice;

Conţinutul disciplinei:Introducere. Noţiuni de bază şi tehnologia folosită în prepararea medicamentelor şi cosmetice.Normarea de stat în producerea de medicamente şi formelor cosmetice.Preparate medicamentoase solide. Pulberi. Clasificarea. Regulile preparării pulberilor. Comprimate. Clasificarea. Caracteristica comprimatelor. Substanţe auxiliare utilizate în preparare comprimatelor. Granule, spansule, drajeuri. Capsule medicinale. Microcapsule.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.2. Merica E. Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substanţe active şi aditivi.Editura Kolos- Iaşi,

2003. - 471 p.3. Popovici A. Curs de tehnologie farmaceutică, vol II, Litografia UMF Tg.-Mureş, 1999. – p.664-

863; vol IV, Litografia UMF Tg.-Mureş, 1999. – p.863-1099.4. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777

с.5. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.http://medline.ru/

Autor: dr.hab., conf. V. Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.04.A.028

Denumirea disciplineiTehnologia produselor

medicamentoase şi cosmetice (Partea II)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice

Ciclul şi anul predării

Licenţă anul II

Perioada de predareSemestrul 4

PreachiziţiiF.01.O.003, F.02.O.004 S.03.O.021,S.03.A.026,

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.IV - examen

Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de contact 48 (12/36) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: • să posede bazele teoretice ale principalelor operaţiuni şi procedee de lucru în tehnologia preparării

formelor medicamentoase şi cosmetice;• Să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare

tehnică de producţie în prepararea formelor medicamentoase şi cosmetice;• să realizeze în practică obţinerea calitativă şi cantitativă a substanţelor biologic active din surse

naturale prin metodele studiate;• Să cunoască principiile creării de medicamente, autorizarea şi inregistrarea preparatelor

medicamentoase şi cosmetice;

Conţinutul disciplinei:Forme medicamentoase lichide. Clasificarea. Prepararea soluţiilor apoase. Picaturile. Soluţii neapoase. Diluarea alcoolului. Diluarea lichidelor oficinale standarde. Soluţii din substanţe macromoleculare şi soluţii coloidale. Suspensii şi emulsii. Infuzii şi decocturi. Extracte din produse vegetale. Tincturi. Uleiuri medicinale. Preparate extractive maximal purificate.Forme medicamentoase moi. Unguente. Supozitoare. Emplastre. Linimente. Creioane.Forme medicamentoase cu mediu de dispersie gazos. Aerosoluri. Fumuri.Perfecţionarea formelor medicamentoase. Cazurile dificile în prepararea formelor medicamentoase. Combinaţii incompatibile a formelor medicamentoase. Tipurile incompatibilităţilor

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 20012. Merica E. Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substanţe active şi aditivi.Editura Kolos- Iaşi,

2003. - 471 p3. Popovici A. Curs de tehnologie farmaceutică, vol II, Litografia UMF Tg.-Mureş, 1999. – p.664-

863; vol IV, Litografia UMF Tg.-Mureş, 1999. – p.863-1099.4. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777

с.5. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.http://medline.ru/

Autor: dr.hab., conf.univ. Vladimir Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS. 04.A.029

Denumirea disciplineiTehnologia Industrială

(Partea II)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparate-

lor medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul II

Perioada de predare:Sem.IV

PreachiziţiiS.03.O.021, S.03.A.027

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.IV- examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de contact : 48 (12/36) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să posede bazele teoretice ale principalelor operaţiuni şi procedee de lucru în tehnologia preparării formelor medicamentoase şi cosmetice;-să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare tehnică de producţie în prepararea formelor medicamentoase şi cosmetice;- să realizeze în practică obţinerea calitativă şi cantitativă a substanţelor biologic active din surse naturale prin metodele studiate;- să cunoască principiile creării de medicamente, autorizarea şi inregistrarea preparatelor medicamentoase şi cosmetice;

Conţinutul disciplinei:Forme medicamentoase lichide. Clasificarea. Prepararea soluţiilor apoase. Picaturile. Soluţii neapoase. Diluarea alcoolului. Diluarea lichidelor oficinale standarde. Soluţii din substanţe macromoleculare şi soluţii coloidale. Suspensii şi emulsii. Infuzii şi decocturi. Extracte din produse vegetale. Tincturi. Uleiuri medicinale. Preparate extractive maximal purificate.Forme medicamentoase moi. Unguente. Supozitoare. Emplastre. Linimente. Creioane.Forme medicamentoase cu mediu de dispersie gazos. Aerosoluri. Fumuri.Perfecţionarea formelor medicamentoase. Cazurile dificile în prepararea formelor medicamentoase. Combinaţii incompatibile a formelor medicamentoase. Tipurile incompatibilităţilor

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.2. Merica E. Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substanţe active şi aditivi.Editura Kolos- Iaşi,

2003. - 471 p.3. Popovici A. Curs de tehnologie farmaceutică, vol II, Litografia UMF Tg.-Mureş, 1999. – p.664-

863; vol IV, Litografia UMF Tg.-Mureş, 1999. – p.863-1099.4. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777

с.5. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.http://medline.ru/

Autor:dr. lector superior Stela Golub Revizat septembrie 2007Lector asistent Ludmila Vîrsan

Codul disciplineiS.04.A.030

Denumirea disciplineiManagement şi marketing industrial

(Partea I)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparatelor

medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul II

Perioada de predareSemestrul 4

PreachiziţiiF.03.O.016

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem. IV - examen Metode de predare:1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de contact 48 (12/36) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să determine principiile de bază ale metodelor de organizare şi conducere a unităţilor de producere

farmaceutice şi cosmetice;- să cunoască metodele de organizare, dirijare, control, informare în industria medicamentoasă şi

cosmetică.

Conţinutul disciplineiSănătatea publică şi managementul sanitarLegislaţia farmaceutică. Politica de stat în domeniul medicamentului. Sistemul controlului de stat al calităţii. Organigrama unei întreprinderi de medicamente sau produse cosmetice. Serviciul de contabilitate. Serviciul de logistică. Serviciul de producţie. Serviciul de asigurare a calităţii. Serviciul de expediţie. Serviciul de reclamaţii, retragere şi returnare de medicamente. Serviciul metodic. Serviciul tehnic.medicamente Informaţia despre. Surse documentare de informaţie şţiinţifică.Tipuri de evidenţă farmaceutică. Evidenţa intrărilor şi ieşirilor de mărfuri. Rulajul în numerar şi prin virament, evidenţa lor. Documentaţia de evidenţă şi gestiune a persoanelor gestionare. Mijloace circulante. Rabatul comercial. Evidenţa mijloacelor fixe. Evidenţa mijloacelor băneşti în numerar şi fără numerar (operaţii de decontare). Evidenţa muncii şi salarizării. Sisteme de plată în virament. Caracteristica lor. Inventarierea valorilor materiele, băneşti şi a decontărilor. Balanţa contabilă. Tipuri de operaţii contabile executate cu ajutorul tehnicii de calcul.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Reglementarea activităţii farmaceutice în R. Moldova. -Chişinău, 1999. -786p.2. Kриков В.И., Прокопишин В.И. Организация и экономика фармации. -M.:"Mедицина", 1991.3. Tольцман Т.И, Голосова Н.A. «Учебное пособье по истории и организации фармацевтического

дела» -M.: "Mедицина", 1974.4. Nomenclatorul de Stat al medicamentelor. -Chişinău, 2000.5. V. Procopişin, M. Brumărel. Bazele activităţii farmaceutice. -Chişinău, 2003.

Autor: dr.hab.,conf.univ. Vladimir Remiş Revizat septembrie 2007Lector asistent Ludmila Vîrsan

Codul disciplineiS. 04.A.031

Denumirea disciplineiOrganizarea farmaciei şi evidenţa

economică ( Partea I)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparate-

lor medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul II

Perioada de predareSemestru 4

Preachiziţii:F.03.O.015; F.04.O.017

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.IV- examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de contact 48 (24/24) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să cunoască principiile de organizare a asistenţei medicale şi medicamentoase;- să determine prepararea medicamentelor în condiţii de farmacie şi evaluarea calităţii acestora în

condiţii de laborator;- să analizeze documente normative privind organizarea farmaceutică şi evidenţa economică.

Conţinutul disciplinei:Principiile de organizare a asistenţei medicale şi medicamentoase, sistemul raţional de amplasare a farmaciilor. Organizarea activităţii unei farmacii. Sectorul Rezerve, procedee de ambalare în condiţii de laborator. Sectorul Receptură, sistemul de recepţie a reţetelor. Taxarea reţetelor. Înregistrarea reţetelor, receptarea şi taxarea solicitărilor de spital. Prepararea medicamentelor în condiţii de farmacie şi evaluarea farmaceutică a calităţii acestora. Oformarea şi livrarea medicamentelor, evidenţa cantitativă. Oformarea serviciului de realizare a medicamentelor fără reţete, realizarea medicamerntelor cu amănuntul. Asigurarea pacienţilor cu medicamente în regim de spital. Prepararea medicamentelor şi aprovizionarea farmaciilor; depozite. Analiza şi controlul calităţii medicamentelor în condiţii de laborator. Sistemul de informare în masă a populaţiei. Documente normative privind organizarea farmaceutică şi evidenţa economică.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. „ Reglementarea activităţii farmaceutice în Republica Moldova”(Culegere de acte normative). - Chişinău: Ed.Tipografia Centrală, 1999. -786 p.

2. „ Nomenclatorul de Stat al medicamentelor”. -Chişinău 2000. 3. Ciobanu N.,Safta V.,Cotrău M.,Lupu M.,Brumărel M. „Merceologie medicală şi farmaceutică”. –

Chişinău: Universitas, 1993. -306 p.4. Ю. Ф. Кабатов, П.Е.Крендель–« Медицинское товароведение», M.: 1984. 5. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.

http://medline.ru/

Autor: lector-superior Pleşca Angela Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.04. A .032

Denumirea disciplineiProdusele medicamentoase şi cosmetice de origine animală

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza preparatelor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul 2

Perioada de predareSemestrul 3

Preachiziţii:F.01.O.001; S.03.A.026; S.03.A.027

Limba de predare-rom , rus

Evaluare :Sem. III - examen

Metode de predare :1. clasică , 2. interactivă , 3. exigenţa ştiinţifică

Ore total 60 Ore de contact 24 (12/12) Credite 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Finalităţi :--să cunoască analiza produselor medicamentoase şi cosmetice de origine animală: macroscopică, microscopică a produselor de origine animală cu conţinut de substanţe medicamentoase şi cosmetice;-- să poată analiza grupele cu conţinut de produse medicamentoase şi cosmetice de origine animală;-- să argumenteze compoziţia diverselor grupe de substanţe a acestei clase, structurii chimice a lor si influenţa lor asupra organismului;-- să demonstreze conţinutul cantitativ şi calitativ a produselor medicamentoase şi cosmetice de origine animală. Importanţa şi aplicarea în medicină şi cosmetologie.

Conţinutul cursului:Introducere în metode de analiză a produselor medicamentoase şi cosmetice de origine animală. Grupele principale de produse de origine animală şi cosmetică.Analiza histochimică. Reacţiile de culoare pentru diferite produse. Structura chimică, clasificarea produselor medicamentoase şi cosmetice de origine animală conform grupelor de structură.Analiza calitativă şi cantitativă a produselor medicamentoase şi cosmetice de origine animală Metodele de extragere a preparatelor de origine animală.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Арзамасцев А.П. «Фармакопейный анализ», М., 1971.2. Брутко Л.И., Шгриценко С.В., «Руководство по количествому анализу лекарственных

препаратов», М., 1978.3. Бушкова М.Н., и др. «Анализ лeкарств в условиях аптеки», Киев, 1975.4. Государственная фармакопея СССР, IХ издание М., 1961.5. Государственная фармакопея СССР, Х издание М., 1968.6. Максютина Н.П. «Анализ фармацевтических препаратов и лекарственных форм». Киев, 1976.7. V. Eliu-Ceauşescu, Gh.Rădoiaş “Odorante şi aromatizante chimie, tehnologie, aplicaţii”, Bucureşti,

editura tehnică, 1988.8. G.Junghietu “Chimia cosmetică”, Chişinău, 2004.

Autor: lector-superior Pleşca Angela Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.04. A. 033

Denumirea disciplineiFitochimia preparatelor

vegetale

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza preparatelor

medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul predării

Licenţă anul 2Perioada de predare

Semestrul 3Preachiziţii:

F.01.O.001; S.03.A.026; S.03.A.027Limba de predare-

rom , rusEvaluare :

Sem. III - examenMetode de predare :

1. clasică , 2. interactivă , 3. exigenţa ştiinţificăOre total 60 Ore de contact 24 (12/12) Credite 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Finalităţi : Să poată analiza fitochimic: macroscopic, microscopic şi histochimic plantele cu conţinut de

substanţe biologic active.; Să cunoască grupele cu conţinut de substanţe biologic active: vitamine, poliholozide, saponine,

uleiuri eterice, glicozide cardiotonice, alcaloizi, flavonoizi, fitocide et; Să reproducă compoziţia diverselor grupe de substanţe biologic active, structurii chimice a

principiilor active si influenţa lor asupra organismului; Să cunoască conţinutul cantitativ şi calitativ a principiilor active din plantele medicinale.

Conţinutul cursului:Introducere în fitochimia plantelor. Grupele de principii active.Analiza histochimică. Reacţiile de culoare pentru diferite principii active.Plantele medicinale cu conţinut de diverse grupe de principii active. Analiza calitativă şi cantitativă a plantelor la prezenţa principiilor active. Metodele de extragere a principiilor active din plante.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Arbore R. Fitochimia si farmacognozia plantelor medicinale. –Bucureşti:„Universitas”, 1998. 2. Nistreanu A. Farmacognozie. - Chişinău: Editura medicală, 1999. 1. Florea M. şi alţii. Plantele medicale. - Chişinău: Editura Lumina, 1991. 2. Mуравьев М. Д. Руководство по практичecким занятиям по фармакогнозии. -М.: Медицина, 1975.3. Муравьева Е. Д. Фармакогнозия. - М.: Медицина, 1994.

Autor: dr.hab., conf. univ., Vladimir Remiş Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei Denumirea disciplineiPractica tehnologică

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza preparatelor

medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul predării

Licenţă anul 2Perioada de predare

Semestrul 4Discipline premergătoare:

F.01.O.001; S.03.A.026; S.03.A.027; S.03.A.028; S.03.A.029

Limba de predare-rom , rus

Evaluare :Sem. IV - examen

Metode de predare :

Ore total 90 Ore de contact 90 Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Obiective generale şi de referinţă:Scopul şi obiectivele constă în familiarizarea cu schema de organizare şi funcţionare a

unităţilor de producţie farmaceutică, cu condiţiile de muncă a tehnologilor în diverse secţii. Familiarizarea cu condiţiile de preparare a elaborărilor farmaceutice, etichetarea, păstrarea, realizarea produselor farmaceutice.

Conţinutul practiciiLocul de petrecere a stagiului poate fi ales de student sau propus de către profesorul tutore

al practicii. În virtutea colaborărilor dintre facultatea Medicina şi institutiile cointeresate, locurile de stagiu sunt în cadrul unităţilor de producere farmaceutică şi de prelucrare a plantelor medicinale. Profesorul tutore al stagiului de instuire atribuie studenţilor deprinderi de preparare a elaborărilor farmaceutice, etichetarea, păstrarea, realizarea produselor farmaceutice.

La finele stagiului studentul trebuie să prezinte registul zilnic de petrecere a practicii confirmat de conducătorul practicii.

Anul III

Autor: dr.în farmacie Ciobanu Valentina; lector-asistent Cibotari Ana Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.05.O.034

Denumirea disciplineiChimia farmaceutică şi cosmetică (Partea II)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 5

PreachiziţiiF.01.O.002; F.01.O.003; F.02.O.004; F.02.O.005;

S.04.O.023Limba de predare –

rom, rusEvaluare: Sem.V - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 180 Ore de contact 75(30/45) Credite 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- să posede metodele fizice, chimice şi fizico- chimice în analiza analiza substanţelor şi preparatelor medicamentoase conform prevederilor Farmacopeiei de Stat şi documentaţiei tehnico- normative (DTN).- să efectueze toate tipurile de control în farmacie;- să analizeze standardizarea formelor farmaceutice finite conform prevederilor DTN.- să determine calitatea medicamentelor prin diverse metode.

Conţinutul disciplinei:Partea 2. Chimia medicamentului: aspecte speciale. Cadenolide. Sursele de obţinere. Proprietăţile fizico-chimice, hidroliza glicozidelor cardiotonice. Digitoxina, acetil-digitoxina, digoxina, strofantina.Corticosteroidele. Derivaţi şi analogi. Relaţii între structură şiactivitate biologică.Hormoni sexuali. Hormoni androgeni. Hormonii estrogeni. Hormonii progestageni şi analogi de semisenteză. Fenoli, chinone şi derivaţii lor. Metodele de obţinere. Proprietăţile fizico-chimice. Derivaţii naftochinonei (vitaminele grupei K). Tetracicline. Proprietăţile fizico-chimice. Antibiotice - macrolide. Derivaţi ai p-aminofenolului .Acizii aromatici şi derivaţii lor. Derivaţii acizilor fenilpropionic, fenilacetic, indolilacetic şi antranilic. Controlul calităţii. Acizii p- şi o-aminobenzoici şi derivaţii lor. Preparatele, derivaţii ai dialchilaminoacetanilidei: Metodele de analiză. Sinteza. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină. Novocainamida. Derivaţi ai acidului o-aminobenzoic. Arilalchilamine, oxifenilalchilamine şi derivaţii lor. Efedrina, clorhidrat. Adrenalina, noradrenalina. Proprietăţile acido-bazice şi redox. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.Derivaţi ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici. Triombrast, iodamid, acid iopanoic, propiliodon.diiodtirozin, tireoidin. Metodele de obţinere. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.Benzensulfanilamide Noţiuni generale. Metoda generală de sinteză. Proprietăţile chimice şi fizico-chimice. Metodele generale de identificare şi dozare.Sulfanilamide diuretice: furosemid, oxodolina, diclotiazina, glibenclamid, butamid. Sinteza. Controlul calităţii.Compuşii heterociclici naturali şi de sinteză. Derivaţi ai furanului. Derivaţi ai benzopiranului Derivaţi ai 4-oxicumarinei: neodicumarină. Compuşi cromanici. Tocoferoli (Vitaminele E).Acetat de tocoferol. Compuşii fenilcromanici.Flavonide (vitaminele grupei P). Rutina, cvercetina. Sursele şi metodele de obţinere. AnalizaDerivaţi ai pirolului. Cobalmine (vitaminele grupei Bj2 ). Ciancobalmina. Derivaţi ai pirolizidinei: hidrotartrat de platifilină. Metode de analiză. Derivaţi ai pirolidinei. Piracetamul. Hemodezul.Derivaţi ai pirazolului. Antipirina, analgina, butadionul. Metode de sinteză. Cerinţe către calitate. Analiza farmacopeică. Utilizarea în medicină. Derivaţi ai imidazolului. Clorhidratul de pilocarpină. Dibazolul, clofelina, metronidazolul. Metodele de obţinere. Controlul calităţii. Derivaţi ai indolului. Rezerpina, adipinatul de serotonina, indimetacina, ergometrina, ergotamina, prozerina, salicilatul de fizostigmină. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Derivaţi ai piridinei. Piridoxina hidroclorid (vitamina grupei B6). Acid nicotinic, nicotinamid, dietilamida acidului nicotinic. Izoniazid, ftivazid, ftivazid solubil. Metodele de sinteză. Controlul calităţii.Deivaţi ai tropanului. Grupa atropinei. Sulfat de atropină, bromhidrat de scopolamină. Analogi, sintetici ai atropinei. Bromhidrat de homatropină. Grupa cocainei: Clorhidtrat de cocaină. Sinteza. Analiza. Utilizarea în medicină. Derivaţi ai chinolinei şi chinuclidinei. Alcaloizi cu nucleu chinolinic. Sulfat de chinină. Derivaţi ai 8 - oxichinolinei: chinizol, nitroxolină. Derivaţi ai 8-aminochinolinei: chinocidă. Derivaţi ai 4–aminochinolinei. Trichlomonacidă.Derivaţi ai chinuclidinei: aceclidina, fencarol, oxilidina. Metode de sinteză. Controlul calităţii.

Derivaţi ai izochinolinei. Caracteristica generală. Derivaţi ai benzilizochinolinei: clorhidrat de papaverină, clorhidrat de dropaverină. Metode de analiză şi sinteza. Derivaţi ai fenantrenizochinolinei. clorhidrat de morfină, clorhidrat de apomorfină. Promedol, fentanil. Metodele de obţinere. Controlul calităţii.Eteri ai morfinei, codeina, fosfat de codeină. Metode de sinteză. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.Derivaţi ai pirimidinei. Metiluracil, fluoruracil, fluorafur. Barbiturice: fenobarbital, barbital, barbital-sodiu, etaminal-sodiu, hexenal, tiopentanal-sodiu. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină. Derivaţi ai pirimidino-tiazolului. Tiamin - bromid, cocarboxilaza. Metodele de obţinere. Analiza. Derivaţi ai purinei. Cafeina, cafein benzoat de sodiu, teofilina, eufilina, teobromina, nicotinat de xantinol, acid adenozintrifosforic, riboxina, 6–mercaptopirina. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină. Derivaţi ai pteridinei. Acid folie, metotrexat. Sinteza. Controlul calităţii. Derivaţai ai izoaloxazinei Riboflavina.Sinetza. Controlul calităţii. Derivaţi ai fenotiazinei. Aminazina, diprazina, propazina, levomepromazina, triftazina, etaperazina, nonahlazina, fluorfenazina, etacizina. Metode de sinteză. Cerinţe către calitate. Metode de analiză. Derivaţi ai azepinei, benzodiazepinei, oxazinei, tioninei. Imizina, carbamazapina, nozepam, fenazepam, nitrazepam, si bazol, mezapam, azafen. Metodele de sinteză. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Farmacopeea Română, ed. X, XI, 1960, 1997.

2. Melenteeva G.A., Antonova. “ Pharmaceutical chemistry”. Moscow: Mir.

3. В.Г.Беликов. “ Фармацевтическая химия”. 1985. -768c.4. F.A. Babilev. “ Chimie farmaceutică”. – Chişinău, 1994. -700p.5. Гос. Фармакопея СССР изд.X, XI. 1960, 1989.6. Surse din internet. www.xumuk.ru/; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery.

Autor: dr.în farmacie Ciobanu Valentina; Lector asistent Cibotari Ana Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.06.O.035

Denumirea disciplineiChimia farmaceutică şi cosmetică

(Partea III)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi analiza produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 6

PreachiziţiiF.01.O.002; ;F.01.O.003; F.02.O.005; F.02.O.004; S.04.O.023; S.05.O.034

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.VI - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 90 Ore de contact 30 (12/18) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- să cunoască metodele fizico- chimice în analiza substanţelor aromatizante şi a produselor cosmetice

conform prevederii DTN;- să determine principiile de obţinere a uleiurilor volatile;- să caracterizeze fracţionar compoziţia uleiului volatil conform DTN.

Conţinutul disciplinei:Probleme generale ale chimiei cosmetice. Scurt istoric. Problemele perceperii mirosului şi a aromei.Compuşi alifatici neterpenici. Terpenoide ciclice. Hidrocarbutri. Alcooli terpenici ciclici. Aldehide şi cetone. Esteri terpenici ciclici. Răspândirea lor în natură. Terpenoide aciclice de sinteză şi semisinteză. Aslcooli terpenici aciclici. Aldehide şi cetone terpenice aciclice. Esteri terpenici aciclici. Compuşi fenolici. Fenoli, esteri, eteri. Alcooli fenolici şi esterii lor. Aldehide fenolice. Acizi şi esteri fenolici. Compuşi heterociclici cu oxigen. Eteri ciclici, lactone, glicidaţi. Nitroderivaţi. Compuşi heterociclici cu azot. Compuşi heterociclici cu sulf. Aromele în baza lor. Procedee de obţinere a odorantelor şi aromatizantelor naturale. Obţinerea uleiurilor volatile. Antrenarea cu vapori de apă. Extracţia cu grăsimi animale. Enfleurarea. Macerarea. Extracţia cu solvenţi organici. Obţinerea concretelor. Obţinerea rezinoidelor. Uleiuri volatile. Uleiuri concrete şi uleiuri absolute. Rezinoide. Extracte de origine animală. Substanţele tensioactive în cosmetologie. Coloranţi şi pigmenţi anorganici, naturali şi organici de sinteză. Emolienţi. Agenţi de conservare naturali şi sintetici. Aplicaţii în domeniul produselor odorante. Păstrarea şi conservarea produselor cosmetice. Metodele de caracterizare fizico - chimică ale produselor odorante, cosmetice şi aromatizante. Sinteza produselor odorante citral, acetatul de etil, butiratul de etil şi butiratil de butil, sinteza esterilor din anhidride, prepararea amestecului de esteri, sinteza ambroxului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. В.Г.Беликов. “ Фармацевтическая химия”. 1985. -768c.2. F.A. Babilev. “ Chimie farmaceutică”. – Chişinău, 1994. -700p.3. Братус И. Н. „ Химия душистых веществ”. -М.: Агропромиздат, 1992. -324 c.4. Victor Eliu-Ceauşescu, Gheorghe Rădoiaş, Traian Cădariu. „ Odorante şi aromatizante. Chimie

tehnologie şi aplicaţii”. – Bucureşti: Tehnică, 1988. -426 p.5. Петрова Л. Н., Зеленецкая А. А., Скорцова Л. Д. „Анализ синтетических душистых

веществ и эфирных масел”. -М.: Пищ. Пром, 1972. -532 c.6. Surse din internet. www.xumuk.ru/; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery

Autor: dr. hab., conf. V. Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.05.A.036

Denumirea disciplineiTehnologia produselor

medicamentoase şi cosmetice (Partea III)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice

Ciclul şi anul predării

Licenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 5

PreachiziţiiF.01.O.003, F.02.O.004, S.03.O.021,

S.03.A.026Limba de predare

–rom, rusEvaluare: Sem.V - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 150 Ore de contact 75 (30/45) Credite 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi :• Să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare

tehnică de producţie în prepararea formelor medicamentoase şi cosmetice;• Să determine principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi

maşinilor în industria farmaceutică şi cosmetică• Să cunoască metodele de analiză a obiectelor biologice; substanţele fiziologic active în materia

primă vegetală.• să realizeze în practică obţinerea calitativă şi cantitativă a substanţelor biologic active din surse

naturale prin metodele studiate;• să însuşească tehnicile de lucru şi deprinderea manualităţii necesare efectuarii determinarilor

principiilor active în amestecuri din formele farmaceutice.

Conţinutul disciplinei:Forme medicamentoase sterile şi preparate aseptic.Prepararea apei pentru injecţii. Pregătirea materialelor auxiliare. Sterilizarea.Soluţii injectabile. Soluţii pentru perfuzii. Izotonia, izoionia, izohidria.Picaturi oftalmice. Unguente oftalmice. Formelor medicamentoase cu antibiotice.Preparate din plante medicinale proaspete şi stimulatori biogeni. Preparate bioactive.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.2. Merica E. Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substanţe active şi aditivi.Editura Kolos- Iaşi, 2003. -

471 p3. Popovici I., Lupuleasa D. Tehnologie farmaceutică. Ed. Polirom, Iaşi, 1997 – 607p.4. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777 с.5. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte

http://medline.ru/

Autor: dr.hab., conf.univ. Vladimir Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.05.A.037

Denumirea disciplineiTehnologia Industrială

(Partea III)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparate-

lor medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestru 5

PreachiziţiiF.03.O.015, F.04.O.017, U.02.O.011

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.V - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 150 Ore de contact 75 (30/45) Credite 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi :• Să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare

tehnică de producţie în prepararea formelor medicamentoase şi cosmetice;• Să determine principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi

maşinilor în industria farmaceutică şi cosmetică• Să cunoască metodele de analiză a obiectelor biologice; substanţele fiziologic active în materia

primă vegetală.• să realizeze în practică obţinerea calitativă şi cantitativă a substanţelor biologic active din surse

naturale prin metodele studiate;• să însuşească tehnicile de lucru şi deprinderea manualităţii necesare efectuarii determinarilor

principiilor active în amestecuri din formele farmaceutice,

Conţinutul disciplinei:Forme medicamentoase sterile şi preparate aseptic.Prepararea apei pentru injecţii. Pregătirea materialelor auxiliare. Sterilizarea.Soluţii injectabile. Soluţii pentru perfuzii. Izotonia, izoionia, izohidria.Picaturi oftalmice. Unguente oftalmice. Formelor medicamentoase cu antibiotice.Preparate din plante medicinale proaspete şi stimulatori biogeni. Preparate bioactive.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.2. Merica E. Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substanţe active şi aditivi.Editura Kolos- Iaşi,

2003. - 471 p3. Popovici I., Lupuleasa D. Tehnologie farmaceutică. Ed. Polirom, Iaşi, 1997 – 607p.4. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777

с.5. Surse Internet:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte

http://medline.ru/

Autor: Lector asistent Ludmila Vîrsan Revizuit septembrie 2007

Codul disciplineiS.05.A.038

Denumirea disciplineiManagement şi marketing

industrial ( Partea II)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparate-

lor medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestru 5

Preachiziţii: S.04.A.030

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem. V - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de contact 45 (15/30) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să cunoască particularităţile evidenţei intrărilor şi ieşirilor de mărfuri;- să determine principiile evidenţei muncii şi salarizării;

- să caracterizeze sistemele de plată în virament; - să efectueze inventarierea valorilor materiele, băneşti şi a decontărilor; - să posede executarea operaţiilor contabile cu ajutorul tehnicii de calcul.

Conţinutul disciplinei:Tipuri de evidenţă farmaceutică. Evidenţa intrărilor şi ieşirilor de mărfuri. Rulajul în numerar şi prin virament, evidenţa lor. Documentaţia de evidenţă şi gestiune a persoanelor gestionare. Mijloace circulante. Rabatul comercial. Evidenţa mijloacelor fixe. Evidenţa mijloacelor băneşti în numerar şi fără numerar (operaţii de decontare). Evidenţa muncii şi salarizării. Sisteme de plată în virament. Caracteristica lor. Inventarierea valorilor materiele, băneşti şi a decontărilor. Balanţa contabilă. Tipuri de operaţii contabile executate cu ajutorul tehnicii de calcul.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Reglementarea activităţii farmaceutice în R. Moldova. -Chişinău, 1999. -786p.2. Kриков В.И., Прокопишин В.И. Организация и экономика фармации. -M.:"Mедицина", 1991.3. Tольцман Т.И, Голосова Н.A. «Учебное пособье по истории и организации фармацевтического

дела» -M.: "Mедицина", 1974.4. Nomenclatorul de Stat al medicamentelor. -Chişinău, 2000.5. V. Procopişin, M. Brumărel. Bazele activităţii farmaceutice. -Chişinău, 2003. 6.Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.

http://medline.ru/

Autor: dr.hab.,conf.univ. Vladimir Remiş Revizat septembrie 2007Lector asistent Ludmila Vîrsan

Codul disciplineiS. 05.A.039

Denumirea disciplineiOrganizarea farmaciei şi evidenţa

economică ( Partea II)

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparate-

lor medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestru 5

Preachiziţii:F.03.O.015; F.04.O.017; S.04.A.031

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.V- examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de contact 45 (15/30) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să cunoască sistemul de evidenţă şi organizare a intrării medicamentelor în farmacie;- să determine operaţiile de casă şi decontare prin virament;- să utilizeze principiile sistemului de apicari comerciale în activitatea unei farmacii.

Conţinutul disciplinei:Sistemul de evidenţă şi organizarea lui în farmacie, evidenţa intrării medicamentelor. Evidenţa realizării realizării în farmacieşi a recepţiei, scripte contabile. Evidenţa lucrărilor de ambalare şi consumului de materiale. Evidenţa mijloacelor fixe şi altor mijloace materiale. Evidenţa resurselor de muncă şi salarizare, sistemul de asigurare socială şi premii, cumularea, suprataxarea şi compensarea. Evidenţa operaţiilor de casă şi decontare prin virament. Sistemul de aplicări comerciale în activitatea unei farmacii, cheltuieli în circulaţia mijloacelor financiare. Inventarierea bunurilor materiale, mijloace băneşti şi sistemul de decontare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. „ Reglementarea activităţii farmaceutice în Republica Moldova”(Culegere de acte normative). -

Chişinău: Ed.Tipografia Centrală, 1999. -786 p. 2. „ Nomenclatorul de Stat al medicamentelor”. -Chişinău 2000. 3. Ciobanu N.,Safta V.,Cotrău M.,Lupu M.,Brumărel M. „Merceologie medicală şi farmaceutică”. –

Chişinău: Universitas, 1993. -306 p.4. Ю. Ф. Кабатов, П.Е.Крендель–« Медицинское товароведение», M.: 1984.5. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte.

http://medline.ru/

Autor: dr.conf.univ.Vasili Socolov Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiS.05.A.040

Denumirea disciplineiToxicologia preparatelor

medicamentoase

Responsabil pentru disciplinăCatedra: Medicina preventiva şi

EcologieCiclul şi anul predării:

Licenţă anul 3Perioada de predare

Semestrul 5Preachiziţii

F.01.O.002; F.01.O.003; F.02.O.004; S.03.O.021;S.04.O.022.

Limba de predare –rom,rus

Evaluare : Sem. V - examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă;

3.exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de 45 (15/30) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- să reproducă termenii fundamentali ai cursului Toxicologia preparatelor medicamentoase;- să cunoască problemele contemporane în domeniul Toxicologiei preparatelor medicamentoase;- să identifice diversitatea şi complexitatea fenomenelor diferitor poluanţi chimici ale mediului de

producere a preparatelor cosmetice şi medicamentoase;- să identifice şi să gestioneze informaţia la tema cursului din diverse surse de informaţie;- să cunoască proprietăţile chimice şi fizice ale remediilor cosmetice şi medicinale;- să cunoască clasificarea remediilor cosmetice şi medicinale după toxicitatea lor;- să cunoască metodele de asanare aerului încăperilor de producere.

Conţinutul disciplinei:Toxicele şi organismul. Clasificarea otrăvirilor, toxicilor şi intoxicaţiilor. Toxicocinetica substanţelor otrăvitoare. Toxicodinamica substanţelor otrăvitoare. Procesele fiziopatologice în intoxicaţii. Afecţiunile toxice ale diverselor sisteme. Intoxicaţii cu compuşii metalelor grele şi arseniului. Intoxicaţii acute cu alcoolul etilic, alcool metilic, etilenglicoliu, dicroretanul, tricloretanul, cu plumb tetraetilic şi lichide tehnice. Intoxicaţii cu medicamente. Intoxicaţii acute cu barbiturice, neuroleptice şi tranchilizante, antidepresive, glicozide digitalice, preparate antimicrobiene şi antiparazitare. Intoxicaţii cu preparate cosmetice. Intoxicaţii cu pesticide clororganice, fosfororganice şi pesticide care conţin mercur. Intoxicaţii cu hidrogen sulfurat, sulfură de carbon, bioxid de carbon.Intoxicaţii cu ipexizi, eteri, acizi organici, aldehide şi chetoane.Intoxicaţii alimentare (microbiene, zootoxine şi fitotoxine). Radioelemente toxice şi preparate radioprotective.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Cotrau M. , şi al., “ Toxicologia “ , Bucureşti 1991, Editura didactică şi Pedagogică.2. Крамаренко В.Ф. – Токсикологическая химия. Киев , Выша школа, 1989.3. Лужников Е. Д. – Клиническая токсикология. М. Медицина 1994.4. Guţu N. - “ Toxicologia” , Chişinău ,19955. Elemente de toxicologie – ENVIRON – 20036. Surse din internet :WWW. toxicol .ru

Autor: dr.conf.univ.Vasili Socolov Revizat: septembrie 2007

Codul disciplineiS.05.A.041

Denumirea disciplineiToxicologia generală

Responsabil pentru disciplinăCatedra: Medicina preventivă şi

EcologieCiclul şi anul predării:

Licenţă anul 3Perioada de predare

Semestrul 5Discipline premergătoare

F.01.O.002; F.02.O.005; F.03.O.015; S.05.O.034; S.05.O.036.

Limba de predare –rom,rus

Evaluare : Sem. -5 examen Metode de predare :1.clasică; 2.interactivă;3.exegenţa ştiinţifică.

Ore total 120 Ore de 45 (15/30) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:- să reproducă termenii fundamentali ai cursului Toxicologia generală;- să cunoască problemele contemporane în domeniul Toxicologiei generale;- să identifice diversitatea şi complexitatea fenomenelor diferitor poluanţi chimici ale mediului de

producere a preparatelor cosmetice şi medicamentoase;- să identifice şi să gestioneze informaţia la tema cursului din diverse surse de informaţie;- să cunoască proprietăţile chimice şi fizice ale remediilor cosmetice şi medicinale;- să cunoască clasificarea remediilor cosmetice şi medicinale după toxicitatea lor;- să cunoască metodele de asanare aerului încăperilor de producere.

Conţinutul disciplinei:Toxicele şi organismul. Clasificarea toxicelor şi intoxicaţiilor; Toxicocinetica substanţelor otrăvitoare. Toxicodinamica substanţelor otrăvitoare;Intoxicaţii cu compuşii metalelor grele ;Intoxicaţii acute cu alcoolul etilic, alcool metilic;Intoxicaţii cu pesticide;Intoxicaţii cu bioxid de carbon etc.; Intoxicaţii cu acizi; Intoxicaţii alimentare etc.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Cotrau M. , şi al., “ Toxicologia “ , Bucureşti 1991, Editura didactică şi Pedagogică.2. Крамаренко В.Ф. – Токсикологическая химия. Киев , Выша школа, 1989.3. Лужников Е. Д. – Клиническая токсикология. М. Медицина 1994.4. Guţu N. - “ Toxicologia” , Chişinău ,19955. Elemente de toxicologie – ENVIRON – 20036. Surse din internet :WWW. toxicol .ru

Autor: Dr. conf., Pănăşescu I. Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.06.A.042

Denumirea disciplineiProcese şi aparate în industria

farmaceutică şi cosmetică

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 6

PreachiziţiiS.03.O.021, S.03.A.026, S.05.A.036

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.VI - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 60 Ore de contact 24 (12/12) Credite 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să determine principiile de bază pentru executarea operaţiilor de producţie;

- să cunoască principalele reguli de menţinere a utilajelor şi maşinilor în industria farmaceutică şi cosmetică;

- să analizeze procesul de producţie în conformitate cu tehnologiile moderne de producere.Conţinutul disciplineiProcesul de producţie Noţiuni despre maşini şi aparate. Mecanisme de transmisie. Transportarea materialelor. Pulverizarea şi cernerea. Amestecarea lichidelor şi solidelor. Separarea corpurilor lichide şi solide. Procese de căldură. Metode de obţinere a apei purificate. Obţinerea alcoolului etilic.Calificarea echipamentelor şi validarea procedeelor de validare.Fluxul tehnologic de fabricare al soluţiilor extractive. Preparate extractive. Metode de extracţie. Fluxul tehnologic de fabricare al medicamentelor injectabile. Fluxul tehnologic de fabricare al comprimatelor. Capsule şi microcapsule. Drajeuri şi microdrajeuri. Forme medicamentoase gazoase. Suspensii şi emulsii farmaceutice. Emplastre, lichide adezive. Tehnologia de fabricare al unguentelor şi cremelor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Liliana Popovici, D. Lupuleasa. “ Tehnologie farmaceutică”.vol.I - Iaşi:Ed.Polirom, 1997.-606 p.2. V.Stănescu. “Comprimate farmaceutice”, Bucureşti: Ed. Medicală, 1972.3. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777 с

Autor: dr.hab., conf. Remiş Vladimir Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.06.A.043

Denumirea disciplineiInovarea şi proprietatea

intelectuală

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 6

PreachiziţiiF.03.O.015, F.04.O.017, S.04.A.030,

S.04.A.031 Limba de predare

–rom,rusEvaluare: Sem.VI - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 60 Ore de contact 24 (12/12) Credite 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

- să cunoască particularităţile specifice ale dreptului proprietăţii intelectuale;- să analizeze categoriile obiectelor dreptului de autor şi procedura obţinerii drepturilor asupra

invenţiilor;- să manifeste interes faţă de apărarea drepturilor de autor;- să determine principiile de înregistrare a mărcii în R.M.

Conţinutul disciplinei:Noţiunea, particularităţile specifice ale dreptului proprietăţii intelectuale.Noţiunea şi categoriile obiectelor dreptului de autor. Subiectul dreptului de autor. Contractele de autor.Obiectele proprietăţii industriale.Noţiunea de invenţie brevetabilă şi criteriile de brevetabilitate. Autorii invenţiei, modelului de utilitate, desenului şi modelului industrial. Apărarea drepturilor autorilor şi posesorilor titlurilor de protecţie. Subiecţii dreptului la marcă.Înregistrarea mărcii în R.M. Înregistrarea internaţională a mărcii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Liliana Popovici, D. Lupuleasa. “ Tehnologie farmaceutică”.vol.I - Iaşi:Ed.Polirom, 1997.-606 p.2. V.Stănescu. “Comprimate farmaceutice”, Bucureşti: Ed. Medicală, 1972.3. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777 с

Autor: dr.,conf.univ. E. Radu Revizat : septembrie 2007

Codul disciplineiS.06. A. 044

Denumirea disciplineiInteracţiunea şi probleme de

compatibilitate a medicamentelor

Responsabil pentru disciplinăCatedra Medicina fundamentală

Ciclul şi anul predăriiLicenţa, an. III

Perioada de predareSemestrul VI

PreachiziţiiS.04.O.022; S.05.A.036;

S.05.A.040Limba de predareRomână, rusă

Evaluare:Sem.VI - examen Metoda de predare1. Clasică ; 2. Interactivă

Ore total : 60 Ore de contact : 24 (12/12) Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să cunoască legile de bază a farmacologiei, respectiv farmacocinetica şi farmacodinamia medicamentelor;- interacţiuni a medicamentelor extracorporale şi intracorporale;- interacţiuni la diferite etape farmacocinetice (absorbţia, distribuţia, metabolismul şi eliminarea

medicamentelor;- interacţiuni farmacodinamice la etapele interacţiunii cu receptori la nivelul molecular, fiziologic şii

corporal);- să determine principiile generale ale întocmirii reţetelor;

- să analizeze acţiunea finală a medicamentelor;- să cunoască proprietăţile chimice, fizice ale remediilor medicinale şi cosmetice;- să argumenteze parametrii mişcării şi transformării medicamentelor în organismul uman;- să determine apartinenţa de grup şi cele mai tipice efecte şi utilizarea lor în medicină;Conţinutul disciplineiAspectele principale ale interacţiunii şi probleme de compatibilitate a medicamentelor;- să organizeze interacţiunile la nivelul molecular şi la nivelul unor sisteme anatomofiziologice;- să argumenteze aparenţa de grup şi alte efecte tipice şi utilizarea lor în medicină;- să cunoască metoda principală de asociere a preparatelor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1.Dobrescu D. – “Farmacoterapia prctică”, vol. V, II, Bucureşti, 1998.2.Stroescu V. –“Bazele farmacologice ale practicii medicale“ Bucureşti, 2001.3.Д.А.Харкевич – Фармакология, М. 20064.Matcovschi C., B. Parii, Procopişin V.. – “Ghid farmaceutic” , 2006 5.Машковский М.Д. – Лекарственные средства , т. 1, 2, М. 2005.

Autor dr. conf. univ. Elena Radu Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiS.06. A. 045

Denumirea disciplineiParticularităţi genetice şi de vîrstă în

indicarea preparatelor

Responsabil pentru disciplinăCatedra Medicina fundamentală

Ciclul şi anul predăriiLicenţa, an. III

Perioada de predareSemestrul VI

PreachiziţieS.04.O.022; S.05.A.036;

S.05.A.040Limba de predareRomână, rusă

Evaluare:Sem.VI - examen Metoda de predare1. Clasică ; 2. Interactivă

Ore total : 60 Ore de contact : 24 (12/12) Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:- să cunoască legile de bază a farmacologiei, respectiv farmacocinetica şi farmacodinamia medicamentelor;- să cunoască fiziologia şi patologia principalelor enzime în metabolismul medicamentelor.- să determine principiile generale ale întocmirii reţetelor;- să analizeze acţiunea finală a medicamentelor;- să cunoască proprietăţile chimice, fizice ale remediilor medicinale şi cosmetice;- să argumenteze parametrii mişcării şi transformării medicamentelor în organismul uman;- să determine apartinenţa de grup şi cele mai tipice efecte şi utilizarea lor în medicină;- să determine particularităţile acţiunii medicamentelor în funcţie de vîrstă şi stări patologice.Conţinutul disciplinei:: Introducere. Obiectul de studii şi problematică. Fiziologia şi patologia principalelor enzime în metabolismul medicamentelor.Dependenţa acţiunii medicamentelor de particularităţile organismului.Particularităţile acţiunii medicamentelor în funcţie de vîrstă şi stări patologice.

Proprietăţile medicamentelor dismorfogene. Intoleranţa congenitală.Modificările farmacologice care se datorează reactivităţilor tisulare neobişnuite la medicamente: deficitul în G-6-PD (glicoza-6-fosfat-dehidrogenază), NADH – methemoglobinreductaza, acetltransferaza, pseudocolinesteraza.Medicamente care pot declanşa crize de porfirie prin excesul de ALA-sintetaza...Acţiunea medicamentelor şi rezultate ale unor teste de laborator clinic.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Harchevici D. A. Farmacologhia, M. M. 2001, 580 s.2. Surdulescu Ş. Farmacologie generală, vol. I, Ex. Ponto, Contanţa, 1997, 240p.3. Cudrin A. N., Scacun N. P. – „Farmacoghenetica i lecarstva”. Moscva, 1975, 70 s.4. Belousov V. B., Moiseev V. C., Lepahin V.C. Clinicescaia farmacologhia. Moscva, 1988. 5. Lepahin V.C. Belousov V. B., Moiseev V. C., Clinicescaia farmacologhia. Moscva, 1993. -340 s.

Autor: Lector superior Ludmila Varsan Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiM.06.O.046

Denumirea disciplineiDirijarea calităţii

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparate-

lor medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 6

PreachiziţiiS.04.O.030, S.05.A..038

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.VI - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 90 Ore de contact 24 (12/12) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi :- să cunoască principiile analizei merceologice ale articolelor medicale şi farmaceutice;- să determine tipul de ambalaj influenţa păstrării asupra calităţii articolelor farmaceutice şi

cosmetice.

Conţinutul disciplinei

Articole medicale, clasificarea şi calitatea lor. Aparate, utilaje, instrumente pentru diagnosticare şi antropometrie. Instrumente pentru injecţii, perfuzie, transfuzie, aspiraţie, puncţii. Instrumente pentru chirurgia generală. Instrumente medicale cu destinaţia specială. Utilaje şi mijloace utilizate în traumatologie şi biomecanică. Utilajul şi instrumentele pentru stomatologie. Aparate pentru fizioterapie. Aparate pentru oxigenoterapie, de narcoză şi de respiraţie artificială. Utilajul pentru laboratoare. Utilaj pentru farmacie şi mijloace de mecanizare mică. Utilajul pentru laboratoare. Utilaj pentru farmacie şi mijloace de mecanizare mică. Aparate pentru dezinfecţie şi dezinsecţie. Aparate pentru sterilizare şi distilare. Remedii medicamentoase. Particularităţile păstrării remediilor din diferite grupe. Termenul de păstrare. Analiza merceologică remediilor medicamentoase.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.” Reglementarea activităţii farmaceutice în Republica Moldova”(Culegere de acte normative). - Chişinău: Ed.Tipografia Сentrală, 1999. -786 p.

2.” Nomenclatorul de Stat al medicamentelor”. -Chişinău 2000.3. Ciobanu N.,Safta V.,Cotrău M.,Lupu M.,Brumărel M. “ Merceologie medicală şi farmaceutică”. –

Chişinău: Universitas, 1993. -306 p.4. Ю. Ф. Кабатов, П.Е.Крендель –« Медицинское товароведение», M.: 1984.

Autor: dr. în farmacie Ciobanu Valentina Revizat septembrie 2007 Lector superior Tatiana Mudrea

Codul disciplineiM.05.O.047

Denumirea disciplineiControlul produselor

medicamentoase

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi Analiză a produselor

medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 5

PreachiziţiiF.01.O.002; F.01.O.003; F.02.O.005;

F.02.O.004, S.02.O.014Limba de predare

–rom,rusEvaluare: Sem.V - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 150 Ore de contact 60(15/45) Credite 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:

- să cunoască noţiuni din bazele teoretice de control a formelor medicamentoase şi cosmetice;- să determine ; principiile de organizare a procesului de control a medicamentelor şi preparatelor

cosmetice în condiţii de uzină şi microproducţie;- să analizeze principiile de control şi standardizare a medicamentelor şi preparatelor cosmetice.- să posede îndemânări practice în efectuarea procesului de control a formelor medicamentoase şi

cosmetice.

Conţinutul disciplinei:Introducere. Noţiuni de bază şi procedee folosite în controlul formelor medicamentoase şi cosmetice.Normarea de stat în producerea de medicamente şi formelor cosmetice.Controlul calităţii produselor medicamentoase. Prelevarea probei medii. Controlul organoleptic. Determinarea solubilităţii. Determinarea constantelor fizico-chimice. Determinarea umidităţii şi reziduului prin uscare.Izolarea substanţelor active din forma medicamentoasă. Identificarea elementelor şi grupărilor funcţionale ale substanţelor medicamentoase.Spectroscopia în UV şi IR în analiza substanţelor medicamentoase.Metode cromatografice de analiza a substanţelor medicamentoase.Metode termice în controlul calităţii medicamentelor.Metode roentghenografice ale substanţelor medicamentoase. Controlul purităţii.Metode volumetrice de analiză.

Controlul calităţii pulberilor, soluţiilor, tincturilor, extractelor, unguentelor, suspensiilor, suspensiilor şi comprimatelor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Babilev F. Chimie farmaceutică. – Chişinău: Ed. Universitas, 1994. –675p.2. Farmacopeea Română, ed. a X-a. - Bucureşti: Edit. Medicală, 1993.3. Беликов В.Г. Фармацевтическая химия. –Москва: Высшая школа, 1985. -761с.4. Государственная Фармакопея СССР, ХI издание, 1987 Вып. I, М.: “Медицина”, Вып. II, М.:

“Медицина”, 1990. - 400с.5. Surse Internet:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery

http://content.karger.com/ProdukteDB/produkte

Autor: dr.în farmacie Ciobanu Valentina Revizat septembrie 2007 Lector superior Tatiana Mudrea

Codul disciplineiM.06.O.048

Denumirea disciplineiStabilitatea medicamentelor

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparatelor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 6

PreachiziţiiF.01.O.002; F.01.O.003; F.02.O.005;

F.02.O.004, S.02.O.014Limba de predare

–rom,rusEvaluare: Sem.VI - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 60 Ore de contact 24 (12/12) Credite 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:

- să cunoască definiţii şi caracteristici fundamentale ale stabilităţii chimice.- să determine instabilitatea medicamentelor;- să aplice metode de menţinere a stabilităţii medicamentelor;- să posede cunoştinţe în aplicarea utilajului şi aparatajului farmaceutic şi medical;- să utilizeze metode chimice, fizico-chimice de analiză pentru determinarea stabilităţii remediilor

medicamentoase.Conţinutul disciplinei:

Generalităţi. Transfomările substanţelor medicamentoase în timpul depozitării. Stabilitatea soluţiilor interne şi externe.Reacţii de oxidare. Stabilitatea formelor medicamentoase moi.Reacţii de solvoliză. Reacţii de decarboxilare. Reacţii de izomerizare şi polimerizare. Stabilitatea extractelor.Transformările fizice ale substanţelor medicamentoase şi substanţelor auxiliare în formele farmaceutice. Stabilitatea tincturilor.Instabilitatea microbiologică a medicamentelor. Termenele de valabilitate. Stabilitatea soluţiilor injectabile.Influenţa componenţei chimice a materialului de ambalaj asupra stabilităţii. Stabilitatea comprimatelor, capsulelor.Metodele de cercetare a produselor de distrugere a substanţelor medicamentoase la păstrare. Stabilitatea emulsiilor şi suspenziilor.

Metodele de determinare rapidă a stabilităţii remediilor medicamentoase. Stabilitatea supozitoarelor.Căile de majorare a stabilităţii remediilor medicamentoase. Totalizare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. В.Г.Беликов. Фармацевтическая химия. 1985, 768c.2. F.A. Babilev. Chimie Farmaceutică. –Chişinău, 1994. -700p.3. Гос. Фармакопея СССР изд.X, XI, 1960.4. Farmacopeea Română, ed. X, XI, 1960.

5. Ioan Grecu, Elena Curea. Stabilitatea medicamentelor. - România, 1985. -576p.

Autor: dr. lector superior Stela Golub Revizat septembrie 2007 Lector asistent Ludmila Varsan

Codul disciplineiM.05.O.049

Denumirea disciplineiDocumentaţia tehnologică

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologia şi Analiza Preparatelor

medicamentoase şi cosmeticeCiclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 5

PreachiziţiiS.04.A.030, S.04.A.031, S.05.A.038

S.05.A.039Limba de predare

–rom,rusEvaluare: Sem.V - examen Metode de predare :

1. clasică; 2. interactivă;3. exegeza ştiinţifică.

Ore total 90 Ore de contact 45 (15/30) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi :- să cunoască bazele teoretice despre complex, producţia şi comercializarea produselor

medicamentoase şi cosmetice;- să determine principiile de autorizare şi înregistrare a unui nou medicament;- să utilizeze informaţia necesară în aceste scopuri a DTN.

Conţinutul disciplineiCrearea de medicamente. Cercetare şi dezvoltare. Dezvoltarea unui medicament. Dezvoltarea preclinică.Preformularea. Formulare şi optimizare. Substanţa medicamentoasă. Calea de administrare. Forma farmaceutică. Substanţe auxiliare. Procedeul de fabricare. Dosarul farmaceutic. Dosarul farmacologic preclinic. Dosarul toxicologic. Dezvoltarea clinică.Autorizarea şi înregistrarea unui nou medicament. Farmacovigilenţa. Realizarea în faza pilot a medicamentului. Tehnologia de fabricare. Fişa de fabricare. Validarea produselor de fabricare. Validarea analitică. Asigurarea calităţii medicamentelor şi produselor cosmetice fabricate în industrie. Recomandări de bună practică de fabricaţie în industrie.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Liliana Popovici, D. Lupuleasa. “ Tehnologie farmaceutică”. - Iaşi:Polirom, 1997. -606 p.2. Reglementarea activităţii farmaceutice în Rep.Moldova. -Chişinău, 1999. –786 p. 3. Reguli de bună practică de fabricare. 1975.

Autor: dr.hab., conf. V. Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiM.06.O.050

Denumirea disciplineiBiofarmacia

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi Analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 6

PreachiziţiiS.03.O.021, S.03.A.026, S.05.A.036 S.03.O.021, S.04.O.022, S.04.O.023

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.VI - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 120 Ore de contact 30 (15/15) Credite 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEIFinalităţi:

• Să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare tehnică de producţie în prepararea formelor medicamentoase şi cosmetice;

• Să determine principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor în industria farmaceutică şi cosmetică ;

• Să cunoască metodele de analiză a obiectelor biologice; substanţele fiziologic active în materia primă vegetală;

• să realizeze în practică obţinerea calitativă şi cantitativă a substanţelor biologic active din surse naturale prin metodele studiate;

• să însuşească tehnicile de lucru şi deprinderea manualităţii necesare efectuarii determinarilor principiilor active în amestecuri din formele farmaceutice.

Conţinutul disciplinei:Formularea şi biodisponibilitatea medicamentelor. Preformularea medicamentelor. Substanţa medicamentoasă. Excipienţi şi adjuvanţi. Materiale de condiţionare.Biodisponibilitatea formelor farmaceutice. Exigente în privinţa bioechivalenţei formelor farmaceutice. Determinarea biodisponibilitaţii şi bioechivalenţei. Metode şi aparate de apreciere a bioechivalenţei “in vitro” şi “in vivo”.Medicamente cu eliberarea modificată (prelungită sau susţinută). Sisteme farmaceutice cu eliberarea controlată. Clasificarea. Polimeri utilizaţi pentru aceste sisteme. Sisteme cu eliberare preprogromată.Sisteme farmaceutice activate. Sisteme activate fizic prin presiunea osmotică, prin aparate electromecanice, prin presiunea hidrodinamică, prin magnetism, prin ionoforeza, prin pH, prin imbibare. Sisteme activate chimic - prin ioni, prin hidroliza, prin enzime.Sisteme farmaceutice cu eliberare autoreglabilă. Sisteme medicamentoase vectorizante. Alegerea transporturilor. Transportori medicamentoşi la ţintă. Lipisomi. Nanoparticule transportate (nanocapsule, nanosfere). Microcapsule şi microsfere.Influenţa diferitor parametri (masei corpului, vârstei, sexului, alimentaţiei, bioritmurilor) asupra biodisponibilităţii medicamentelor.Calcularea constantelor de semieliminării şi semiabsorbţiei a medicamentelor. Aprecierea ariei sub curbă (AUC) a concentraţiei medicamentelor în sânge.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001;2. Grecu I., Popoviciu V. Substanţe farmaceutice auxiliare. -Timişoara: Ed. Facla, 1988. – 241p.3. Popovici I., Lupuleasa D. Tehnologie farmaceutică. – Iaşi: Ed. Polirom, 1997. – 607p.4. Промышленная технология лекарств – (Под редакцией Чуешова), Харьков, 2002, т.1 и 2- 777 с6. Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gqueryhttp://content.karger.com/ProdukteDB/produkte

http://medline.ru/

Autor: dr.hab., conf. V. Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiM.05.A.051

Denumirea disciplineiPreparate homeopatice

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi Analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 5

PreachiziţiiS.03.O.020, S.03.O.021, S.04.O.022

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.V - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 90 Ore de contact 45(15/30) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: • Să posede bazele teoretice ale principalelor operaţiuni şi procedee de lucru în tehnologia preparării

remediilor homeopatice.• Să cunoască structura si modul de utilizare a Farmacopeei de Stat sau a altor documente de normare

tehnică de producţie în prepararea remediilor homeopatice;• Să determine principiile de executare a operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi

maşinilor în industria farmaceutică • Să cunoască metodele de analiză a obiectelor biologice; substanţele fiziologic active în materia

primă vegetală.• Să cunoască principiile creării de medicamente, autorizarea şi inregistrarea preparatelor

homeopatice;

Conţinutul disciplinei:Bazele teoretice a homeopatiei. Principiile de bază a tratamentului cu medicamente homeopatice. Particularităţile patogenice de prescripţie a medicamentelor homeopatice. Patogeniziile. Farmacodinamica homeopatică.Concentraţiile. Dozele. Scara decimală şi centisimală de diluţii homeopatice.Sursele de preparare medicamentelor homeopatice. Preparate de origine vegetală, animală. Substanţe de origine minerală. Compuşi chimici. Noozode.Tehnologii de preparare a medicamentelor homeopatice. Forme farmaceutice caracteristice medicamentelor homeopatice. Aparate , utilaj tehnologic folosite în producerea medicamentelor homeopatice.Analiza şi standardizarea medicamentelor homeopatice .Metode de analiză şi principiile de standardizare a preparatelor homeopatice.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. „Ordinatio antihomotoxica et materia medica”. Под общей редакцией научного отдела фирмы

Biologeschehielmittel, Heel, Gmbh, Baden-Baden, 1995 - 394c2. „Справочник экстемпоральной рецептуры аллопатии и гомеопатии” . Под редакцией акад.

Тихонова А. И., “Морион”, Киев 1999 – 546c.3. Corneliu Aurian-Blăjeni. „ Homeopatia. Teoria şi practica” . Ed. Litera. Bucureşti, 1994.- 571p.

4. Caba Th. “ Homeopatia” . Editura Litera, Bucureşti, 1989- 268p.5. Surse Internet:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquerywww.homeopathy.rohttp://medline.ru/

Autor: dr.hab., conf. V. Remiş Revizat septembrie 2007

Codul disciplineiM.05.A.052

Denumirea disciplineiMateriale de ambalaj

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi Analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 5

PreachiziţiiS.03.O.020, S.03.O.021, S.04.O.022

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.V - examen Metode de predare :1. clasică; 2. interactivă;

3. exegeza ştiinţifică.Ore total 90 Ore de contact 45(15/30) Credite 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: - să determine stabilitatea medicamentelor şi materialelor de ambalaj;- să cunoască principalele tipuri de materiale plastice şi utilizarea lor;- să explice utilizarea ambalajelor pentru forme solode şi injectabile;- să analizeze efectueze controlul materialelor de ambalaj destinate utilizării farmaceutice şi

cosmetice;- să manifeste interes faţă de verificarea duratei valabilităţii medicamentului.

Conţinutul disciplinei: Stabilitatea medicamentelor şi materialelor de ambalaj. Generalităţi.Materialul vitros. Generalităţi. Constituenţi materialelor plastice. Materiale plastice – polietilena, polipropilena, policlorura de vinil, polistirenul, clorura de poliviniliden. Ambalaje pentru forme solide – drajeuri, comprimate, capsule, granule, pulberi. Ambalaje pentru forme injectabile. Ambalaje pentru forme moi – supozitoare, unguente etc. Ambalaje pentru soluţii, sucuri, siropuri, tincturi. Controlul calităţii materialelor de ambalaj destinate utilizării farmaceutice şi cosmetice. Metode de evaluare şi verificare a duratei de valabilitate a medicamentelor în ambalaj farmaceutic.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Leucuta S.- Tehnologie farmaceutica industriala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001;2. Merica E. Tehnologia produselor cosmetice. V.I.Substanţe active şi aditivi.Editura Kolos- Iaşi, 2003. -

471 p.3. Popovici A. Curs de tehnologie farmaceutică, vol II. Tg.- Mureş: Litografia UMF, 1999. – p.664-863;

vol IV, Tg.-Mureş: Litografia UMF, 1999. – p.863-1099.4. Popovici A., Ciurba A. Formular cosmetic. Ed. Tipomur, Tg.-Mureş, 1998.- 138p5. Дрыбноход Ю. Введение в косметологию. Санкт-Петербург, 2000.

6. Катаев Р. Медицинская косметология. М.: 1999.7. Хейвиц Л. А., Дашунин В.М. Душистые вещества и другие продукты для парфюмерии. М. 1994.8.Surse Internet:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/gquery

http://content.karger.com/ProdukteDB/produkte. http://medline.ru/

Autor: conf. univ., dr. Vladimir Remiş Revizuit: septembrie 2007

Codul disciplinei Denumirea disciplineiPractica de licenţă

Responsabil pentru disciplinăCatedra Tehnologie şi Analiză a produselor

medicamentoase şi cosmetice Ciclul şi anul

predăriiLicenţă anul III

Perioada de predareSemestrul 6

Competenţe preliminare:S.06.A.036, S.05.A.039, M.05.O.047

Limba de predare –rom,rus

Evaluare: Sem.VI - examen Metode de predare :

Ore total 270 Ore de contact 270 Credite 9

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:Scopul şi obiectivele constă în întărirea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice de studiere a

principiilor de bază necesari pentru executarea operaţiilor de producţie, menţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor în industria farmaceutică şi cosmetică.Familiarizarea practică cu noţiunile de calculare, stabilire, şi control a dozelor în preformularea, formularea produselor farmaceutice şi cosmetice. Utilizarea bazelor teoretice a biofarmaciei şi implimentarea îndemânărilor practice în determinarea disponibilităţii farmaceutice, biodisponibilităţii formelor medicamentoase, bioechivalenţei medicamentelor. Noţiuni din bazele teoretice în marketingul, managementul industrial şi de control a formelor medicamentoase şi cosmetice; principii de organizare a procesului de control la diferite etape a procesului de preparate a medicamentelor şi preparatelor cosmetice în condiţii de uzină şi microproducţie; principii de standardizare a medicamentelor şi preparatelor cosmetice.

Conţinutul practiciiLocul de petrecere a stagiului poate fi ales de student sau propus de către profesorul tutore al

practicii. În virtutea colaborărilor dintre facultatea Medicina şi unităţile de producere a preparatelor cosmetice şi farmaceutice locurile de stagiu sunt diverse: unităţi de producere farmaceutică, cosmetică, farmacii cu secţii de producere, uzinele cosmetice şi farmaceutice.

Profesorul tutore al stagiului de producere verifică prezenţa şi acordă consultaţii respective studentului în activitatea sa la locul stagiului. La finele stagiului studentul trebuie să prezinte un dosar care este constituit din următoarele documente: 1.Referinţă ; 2.Darea de seamă a studentului despre stagiu, cu recomandări şi autoevaluare; 3. Registrul zilnic de frecventare a practicii parafat de conducerea instituţiei. 4.Recomandare din parte conducătorului practicii de licenţă.

VII. CAIETUL DE SARCINI PENTRU EXAMENELE DE LICENTA

Strategii de evaluare a răspunsurilor la examenele de licenţă

Examenele de licenţă se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă în instituţiile de învăţământ superior universitar şi planul de studiu, aprobat pentru specialitatea dată. Studenţii susţin 2 examene, examen la disciplinele fundamentale şi examen la disciplinele de specializare, şi teza de licenţă.

Examenul la disciplinele fundamentale se susţine în formă scrisă, examenul la disciplinele de specializare – în formă orală.

În scopul pregătirii către examenele de licenţă sunt elaborate, discutate şi aprobate în şedinţa catedrei Tehnologia şi analiza produselor medicamentoase şi cosmetice subiectele, în conformitate cu care vor fi alcătuite:- variantele pentru lucrările scrise care urmează să fie prezentate de studenţii de la anul III la examenul de licenţă la disciplinele fundamentale;- biletele de examinare la examenul de licenţă la disciplinele de specializare.

Subiectele sunt puse la dispoziţia studenţilor şi pot fi consultate la Catedra Tehnologia şi analiza produselor medicamentoase şi cosmetice şi în Mediateca ULIM.

POSEDAREA DE COMPETENŢE GNOSEOLOGICE (CUNOAŞTERE):

• Studenţii trebuie să cunoască metodele de obţinere şi proprietăţile fizico-chimice a substanţelor medicamentoase şi cosmetice

• Să cunoască cerinţele incluse în DTN pentru calitatea medicamentelor şi metodelor fizice, chimice, fizico-chimice şi biologice de analiza a lor• Să fie iniţiaţi în căile din prespectivele de prosperare a medicamentelor noi

COMPETENŢE PRAXIOLOGICE (APLICARE ÎN PRACTICĂ)

• Studenţii trebuie să posede îndemnări de a folosi metodele fizice, chimice şi fizico- chimice în analiza preparatelor medicamentoase şi cosmetice conform prevederilor Farmacopeei de Stat şi documentaţiei tehnico- normative (DTN)

• Să posede prepararea soluţiilor de lucru şi titrate pentru analiza substanţelor şi preparatelor medicamentoase conform prevederilor DTN

• Să poată efectua toate tipurile de control în farmacie - orar, scris, organoleptic, fizic, chimic• Priceperea de a folosi metodele chimice de analiză pentru determinarea identităţii preparatelor medicamentoase;

dozarea preparatelor medicamentoase prin aplicarea metodelor de: neutralizare, acido-bazică în mediul anhidru, argintometria, bromatometria, etc;

• De a efectua analiza şi standartizarea formelor farmaceutice finite conform prevederilor DTN.• A acumula deprinderi în aplicarea metodelor fizice şi fizico-chimice pentru efectuarea analizei preparatelor medicamentoase conform DTN;

descrierea;determinarea solubilităţii şi pH-ului;determinarea constantelor fizice şi a altor indici (temperatura de topire, puterea rotatorie, densitatea, etc), ce caracterizează identitatea şi buna calitate a preparatelor;determinarea identităţii şi bunei calităţii prin aplicarea metodelor fizico-chimice de analiză (spectroscopia în UV, vizibil şi IR; cromatografia CSS, CGL, CLL, polarimetria, etc.).

• Efectuarea analizei - expres a preparatelor medicamentoase prin aplicarea metodelor chimice şi fizico-ehimice de analiză.

• Efectuarea controlului calităţii şi standartizării preparatelor medicamentoaseproduse de întreprinderile farmaceutice conform DTN. 8 Priceperea de a aprecia calitatea preparatelor medicamentoase de farmacie şi deuzină.

• Determinarea stabilităţii şi termenului de valabilitate a preparatelor medicamentoase.

COMPETENŢE DE CERCETARE (CREARE)

• Principiile de clasificare ale preparatelor medicamentoase, sursele şi metodele de obţinere a substanţelor medicamentoase, structura controlului de stat al calităţii medicamentelor şi produselor cosmetice;

• Importanţa metodelor de izolare a substanţelor toxice din diverse materiale, cu identificarea şi determinarea lor cantitativă şi calitativă.

• Standardizarea şi ordinea de elaborare a documentaţiei analitico-normative, conţinutul ei;• Principiile generale de identificare a medicamentelor, metode fizice şi chimice de identificare,

metodele de determinare cantitativă a substanţelor medicamentoase, principiile generale de analiză a formelor medicamentoase;

• Bazele dirijării colectivului, controlul şi organizarea unităţilor industriale medicamentoase şi cosmetice;

Examenele se realizează în condiţii stipulate de Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă în scris în instituţiile de învăţământ superior universitar, prevăzând oferirea condiţiilor optimale pentru expunerea în scris a răspunsurilor; timp rezervat expunerii în scris a răspunsurilor la probele conţinute în variantele propuse pentru examenul scris; controlul riguros al lucrărilor, inclusiv consultarea maculatorului în cazul precizării unor momente care prezintă incertitudine, alte prevederi reglamentare.

EVALUAREA

Examenul de licenţă la disciplina chimia medicamentului şi cosmetică se va petrece în scris

Numărul total de întrebări – 103;Numărul biletelor de examinare – 30;Fiecare billet de examinare constă din trei întrebări: două la chimia medicamentului (una generală şi una specială) şi una la chimia cosmetică

Calcularea notei

Pentru un scor total de 100 %

I întrebare generală – 30 %II întrebare specială – 40 %III întrebare - 30 %

Examenul de licenţă la disciplina Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale se va petrece oral

Numărul total de întrebări – 106;Numărul biletelor de examinare – 30;Fiecare billet de examinare constă din trei întrebări

Calcularea notei Pentru un scor total de 100 %

I întrebare generală – 30 %II întrebare specială – 30 %III întrebare - 40 %

SUBIECTELE EXAMENULUI DE LICENŢĂ LA DISCIPLINELE:

Chimia farmaceutică şi cosmetică,

Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale

pentru studenţii anului III, specialitatea Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale

Subiectele au fost discutate şi aprobate la şedinţa catedrei Tehnologia şi analiza produselor medicamentoase

şi cosmetice, Procesul verbal Nr. , din __ ____________ 2008

Şeful catedrei Tehnologie şi analiză a produselor medicamentoase şi cosmetice,

Dr.hab., conferenţiar ________________V. Remiş

Subiectele au fost discutate şi aprobate la şedinţa Comisiei metodice a facultăţii Medicina

Procesul verbal Nr. , din ___ ____________ 2008.

Preşedintele comisiei Metodice a facultăţii Medicină, ULIM,

Dr. prof. univ., ________________ I.Cogut

Chimia farmaceutică1. Din istoria dezvoltării şi problematica chimiei farmaceutice. Obiectul de studii şi conţinutul chimiei

farmaceutice. Etapele principale de dezvoltare a chimiei farmaceutice şi problemele ei contemporane. Principiile de clasificare a preparatelor medicamentoase. Nomenclatura.

2. Principiile metodologice generale de creare a medicamentelor. Etapele principale de creare a medicamentelor. Legătura dintre structura moleculei în substanţă şi acţiunea ei asupra organismului. Dependenţa acţiunii farmacologice de unele proprietăţi fizice şi chimice ale substanţei medicamentoase.

3. Cântărirea empirică şi dirijată a preparatelor medicamentoase. Sursele şi metodele de obţinere a substanţelor medicamentoase.

4. Farmacopea.. Sistemul de control al calităţii medicamentelor indigene şi de import. 5. Organizarea şi controlul produselor farmaceutice. Structura controlului de stat pentru controlul

calităţii preparatelor medicamentoase. Standardizarea şi ordinea de elaborare a documentaţiei tehnico-normative şi conţinutul ei.

6. Metodele de analiză farmaceutică. Particularităţile specifice şi cerinţele analizei farmaceutice. Principiile generale de identificare a preparatelor medicamentoase. Metodele fizice şi chimice de identificare. Identificarea substanţelor medicamentoase anorganice şi a unor anioni organici.

7. Analiza organică funcţională pe cale chimică. Controlul calităţii substanţelor medicamentoase. Controlul limitelor impurităţilor chimice. Controlul limitei de arsen. Determinarea substanţelor volatile şi a apei.. Determinarea pH-ului.

8. Metodele principale de determinare cantitativă a substanţelor medicamentoase. Metodele fizice şi chimice. Metoda gravimetrică.

9. Metode volumetrice de analiză. Titrarea acido- bazică.10. Metodele fizico-chimice de analiză. Metode optice. Metodele bazate pe absorbţie. Metode bazate pe

emisia energiei de absorbţie. Spectroscopia în ultraviolet, infraroşu şi partea vizibilă a luminii în analiza medicamentelor. Spectrofotometrie de absorbţie atomică.

11. Metode magnetice. Metode cromatografice şi de electroforeză. Clasificarea. Caracteristica generală a metodelor cromatografice. Cromatografia prin schimb de ioni. Cromatografia în strat subţire. Cromatografia de gaze. Cromatografia de lichide sub presiune.

12. Metode de oxido-reducere de analiză. Iodometria, bromatometria, permanganatometria în analiza farmaceutică.

13. Metoda complexonometrică de analiză a preparatelor farmaceutice. Metoda refractometrică de analiză.

14. Metode electrochimice. Determinarea pH şi titrarea potenţiometrică. Izolarea şi extragerea principiilor active din forme medicamentoase. Analiza elementelor şi grupelor funcţionale. Metodele termice în controlul medicamentului. Termogravimetria.

15. Controlul purităţii substanţelor medicinale. Analiza diferitelor preparate în formă de pulbere, capsule, soluţii injectabile, colire, tincturi şi extracte, unguentelor, suspensii etc. Particularităţile analizei conform cerinţelor DTN. Formulele de calcul.

16. Stabilitatea medicamentelor. Instabilitatea chimică a medicamentelor. Stabilitate, instabilitate, compatibilitate, incompatibilitate.

17. Transformările substanţelor medicinale la păstrare. Reacţii redox, solvoliză, decarboxilare, izomerizare, polimerizare, esterificare, substituire.

18. Instabilitatea fizică a medicamentelor. Transformările fizice a substanţelor medicinale şi secundare.19. Instabilitatea microbiologică a medicamentelor. Factorii ce contribuie la contaminarea microbiologică.20. Materia primă. Igiena încăperilor de producere, utilajului, personalului. Microflora aeriană din

ambalaj.21. Formele medicinale a substanţelor medicamentoase. Controlul contaminării microbiene. Profilaxia.22. Instabilitatea formelor medicinale: soluţii, soluţii injectabile, perfuzii, emulsii, suspensii, unguente,

pulbere, comprimate, drajeuri, capsule, preparatele liofile.23. Parametrii de testare a stabilităţii formelor medicinale. Stabilitatea medicamentelor şi ambalajul.24. Controlul calităţii a materialelor de ambalaj. Păstrarea medicamentelor.25. Metodele analitice de cercetare a stabilităţii medicamentelor.26. Generalităţi: metode directe (organometrice), metode de analiză funcţională, metodele termice, metode

în baza determinării solubilităţii, metode cromatografice..27. Metodele de determinare a termenului de valabilitate. Metode izotermice şi neizotermice.28. Metodele volumetrice de analiză. Analiza diferitelor preparate în formă de pulbere, capsule, soluţii

injectabile, tincturi şi extracte, unguentelor, suspensii etc. Particularităţile analizei conform cerinţelor DTN. Formulele de calcul.

29. Oxigenul şi proprietăţile lui. Oxigenul ca substanţă medicamentoasă. Metode de obţinere, purificarea. Controlul calităţii. Apa purificată şi apa pentru injecţii. Preparatele peroxidului de hidrogen, cerinţele către calitate. Metodele de analiză.

30. Halogenii. Caracteristica generală. Compuşii halogenilor cu hidrogenul şi oxigenul. Compuşii halogenilor cu metalele alcaline. Preparatele iodului. Metodele de obţinere. Proprietăţile chimice. Metodele generale de analiză. Cerinţe către calitate.

31. Carbonaţii metalelor alcaline. Hidrocarburi de sodiu, carbonat de litiu. Controlul calităţii. Conservarea.

32. Compuşii borului. Acidul boric. Tetraborat de sodiu. Metodele de obţinere. Controlul calităţii. Conservarea.

33. Compuşii magneziului, calciului, bariului, zincului. Sulfat de magneziu. Clorura de calciu. Gipsul. Sulfat de bariu pentru radioscopie. Sulfat de zinc. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Conservarea.

34. Compuşii argintului, fierului . Nitrat de argint,. Colargol. Protargol. Fier redus. Sulfat feros. Fereceron.

35. Hidrocarburile şi derivaţii halogenaţi Parafina. Ulei de vazelină. Cloretil. Fluorotan.36. Alcoolii, eterii şi esterii. Alcool etilic. Eter dietilic. Glicerina. Nitroglicerina. Dimedrol. Esterii

acizilor arilalifatici. Metode de obţinere. Controlul calităţii.37. Aldehide şi derivaţii lor. Soluţie de aldehidă formică, hexametilentetramina. Metode de obţinere.

Controlul calităţii.38. Glucide, monozaharide şi polizaharide. Glucoza, lactoza, amidonul, dextroza, poliglucina. Metodele

de obţinere. Controlul calităţii.39. Acizii carboxilici din seria alifatică şi derivaţii lor. Acetat de potasiu, lactat de calciu, citrat de

sodiu, gluconat de calciu, pangamat de calciu. Metodele de obţinere. Controlul calităţii.40. Lactonele acizilor policarboxilici nesaturaţi. Acid ascorbic. Metoda de obţinere. Proprietăţile acido-

bazice şi redox. Controlul calităţii. Stabilitatea acidului ascorbic în forme farmaceutice.41. Aminoacizii ca substanţe medicamentoase. Proprietăţile acido-bazice şi redox ce condiţionează

metodele de analiză. Acidul glutaminic, glutamat de calciu, acid γ -aminobutiric (aminalon), cisteina, acetilcisteina, metionina, glicina, metilmetioninsulfoniu (metilmetionina), tetacin-calciu, taufon. Metodele de obţinere. Controlul calităţii.

42. Derivaţii adamantanului: midantan, remantadina. Metode de obţinere şi analiză. Uretani şi ureide aciclice. Bromizoval, meprotan. Metode de analiză.

43. Terpenoide monociclice. Mentol, validol, terpinhidrat. Terpenoide biciclice. Camfora, camfora monobromat, sulfocaină. Metode de obţinere. Controlul calităţii.

44. Tetraterpenoide. Retinoli. Vitaminele A. Acetat de retinol. Sursele de obţinere. Metodele de analiză. Condiţiile de conservare. Argumentarea chimică a căilor de stabilizare a retinolului.

45. Derivaţii ciclopentanperhidrofenantrenei. Calciferoli (Vitaminele D). Vitamina D2 şi D3. Proprietăţile fizico-chimice, stabilitatea. Cerinţele către calitate. Metodele de analiză.

46. Cadenolide. Sursele de obţinere. Proprietăţile fizico-chimice, hidroliza glicozidelor cardiotonice. Digitoxina, acetildigitoxina, digoxina, strofantina.

47. Corticosteroidele. Derivaţi şi analogi. Relaţii între structură şi activitate biologică. Dezoxicorticosteron acetat, acetat de cortizon, prednizona, hidrocortizona, prednizolon, dexametazon, sinalar.

48. Hormoni sexuali. Hormoni androgeni. Testosteron propinat, metiltestosteron.49. Substanţe semisintetice cu activitate anabolică, metandrostenolon, fenobolin. Controlul calităţii.

Hormonii estrogeni. Esteron, estradiol. Etinilestrandiol, esterii estradiolului. Controlul calităţii. Hormonii progestageni şi analogi de semisenteză. Progesteron.

50. Arilalchilamine, oxifenilalchilamine şi derivaţii lor. Efedrina de clorhidrat. Adrenalina, noradrenalina. Proprietăţile acido-bazice şi redox. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.

51. Fenoni, chinoni şi derivaţii lor. Metodele de obţinere. Proprietăţile fizico-chimice. Fenol, timol, rezorcină. Controlul calităţii. Esterogeni sintetici nesteroizi: sinesterol, dietilstilbestrol, dietilstilbestrol propionat. Controlul calităţii.

52. Derivaţii naftochinonei (vitaminele grupei K). Vicasol. Preparatele din grupa chinonilor. Oxolina.53. Derivaţi ai p-aminofenolului. Fenacetină, paracetamol. Metode de obţinere şi controlul calităţii. 54. Acizii aromatici şi derivaţii lor. Acid benzoic, benzoat de sodiu. Salicilat de sodiu, acid salicilic,

oxafenamida, acid acetilsalicilic, fenilsalicilat. 55. Acizi aromatici fenolici. Caracteristica generală. Acidul salicilic, natriu salicilat. Derivaţi ai amidelor

acidului salicilic: salicilamida, oxifenamida. Metode de obţinere şi analiză. Condiţii de păstrare a preparatelor.

56. Esteri ai acidului salicilic. Acidul acetilsalicilic, fenilsalicilat. Metode de obţinere şi analiză.57. Preparate derivaţi ai acidului p-aminosalicilic: Natriu p-aminosalicilat. Metode de obţinere şi analiză.

Condiţii de păstrare.58. Acizii p- şi o-aminobenzoici şi derivaţii lor. Anestezina, novocaina, dicaina. Preparatele, derivaţii ai

dialchilaminoacetanilidei: Trimecaină, lidocaină. Metodele de analiză. Sinteza. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină. Novocainamida.

59. Antibiotice. Noţiuni generale, terminologia, cerinţe. Dezvoltarea ştiinţei despre antibiotice. Clasificarea. Schema tipică de biosinteză a antibioticelor. Cerinţe faţă de calitate. Metode de analiză.

60. Tetracicline. Proprietăţile fizico-chimice. Epimerizarea. Epi- şi anhidroderivaţii. Tetraciclină, oxitetraciclina. Derivaţii semisintetici: doxiciclina, metaciclina. Controlul calităţii.

61. Antibiotice cu structură chinoidică. Clorhidrat de rubornicină. Olivomicină.. Carminomicină. Bruneomicină. Antibiotice – macrolide. Eritromicină. Nistatină.

62. Betalactamidele (penicilinele şi cefalosporinele naturale şi semisintetice). Metode de obţinere. Controlul calităţii. Benzilpenicilina sodică (potasică) şi sarea cu novocaină, fenoximetilpenicilina.

63. Antibiotice – aminoglicozide. Streptomicina. Canamicine. Neomicine. Gentamicina. Preparatele farmaceutice. Metodele de analiză. Utilizarea în medicină.

64. Derivaţi ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici. Triombrast, iodamida, propiliodon, diiodtirozina, tireoidina. Metodele de obţinere. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.

65. Benzensulfanilamide. Noţiuni generale. Metoda generală de sinteză. Proprietăţile chimice şi fizico-chimice. Metodele generale de identificare şi dozare.

66. Compuşii heterociclici naturali şi de sinteză. Derivaţi ai furanului. Furacilina, furadonina, furazolidonul. Sinteza. Controlul calităţii.

67. Vitaminele – preparate medicamentoase. Noţiuni generale, cerinţe faţă de calitate. Metode de analiză a vitaminelor.

68. Compuşi cromanici. Tocoferoli (Vitaminele E) Acetat de tocoferol. Compuşii fenilcromanici. Flavonide (vitaminele grupei P). Rutina, cvercetina. Sursele şi metodele de obţinere. Analiza.

69. Derivaţi ai pirolului. Cobalamine (vitaminele grupei Bj2 ). Ciancobalamina. Analiza structurală. Cerinţe faţă de calitate. Metode de analiză.

70. Derivaţi ai pirolizidinei: hidrotartrat de platifilină. Metode de analiză. Derivaţi ai pirolidinei. Piracetamul. Hemodezul.

71. Piridoxina hidroclorid (vitamina grupei B6). Acid nicotinic, nicotinamida, dietilamida acidului nicotinic. Izoniazida, ftivazida, ftivazida solubilă. Metodele de sinteză. Controlul calităţii.

72. Derivaţi ai indolului. Rezerpina, adipinatul de serotonina, indimetacina, ergometrina, ergotamina, prozerina, salicilatul de fizostigmină. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Derivaţi ai piridinei.

73. Derivaţi ai pirazolului. Antipirina, analgina, butadionul. Metode de sinteză. Cerinţe către calitate. Analiza farmacopeică. Utilizarea în medicină.

74. Derivaţi ai imidazolului. Clorhidratul de pilocarpină. Dibazolul, clofelina, metranidazolul. Metode de obţinere. Controlul calităţii.

75. Derivaţi ai tropanului. Grupa atropinei. Sulfat de atropină, bromhidrat de scopolamină. Analogi, sintetici ai atropinei. Bromhidrat de homatropină. Grupa cocainei: clorhidtrat de cocaină. Sinteza. Analiza. Utilizarea în medicină.

76. Derivaţi ai pirimidinei. Metiluracil, fluoruracil, fluorafur. Barbiturice: fenobarbital, barbital, barbital-sodiu, etaminal - sodiu, hexenal, tiopentanal - sodiu. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.

77. Derivaţi ai purinei. Cafeina, cafein benzoat de sodiu, teofilina, eufilina, teobromina, nicotinat de xantinol, acid adenozintrifosforic, riboxina, 6 - mercaptopirina. Metode de obţinere. Controlul calităţii. Utilizarea în medicină.

78. Derivaţi ai pteridinei. Acid folic, metotrexat. Sinteza. Controlul calităţii. Derivaţi ai izoaloxazinei Riboflavina. Sinteza. Controlul calităţii.

79. Derivaţi ai fenotiazinei. Aminazina, diprazina, propazina, levomepromazina, triftazina, etaperazina, nonahlazina, fluorfenazina, etacizina. Metode de sinteză. Cerinţe către calitate. Metode de analiză.

80. Derivaţi ai acidului piridin 3-carbonic: acidul nicotinic şi derivaţii lui. Cerinţe către calitate. Metode de analiză.

81. Derivaţi ai chinolinei: chinina, chinidina, hidroxiclorochina, trihomonacida. Obţinerea. Cerinţe faţă de calitate. Metode de analiză.

82. Derivaţi ai chinuclidinei şi benzilizochinolinei: aceclidina, fenacarol, clorhidrat de papaverină, drotaverina. Obţinerea. Cerinţe faţă de calitate. Metode de analiză.

83. Derivaţi ai fenantrenizochinolinei. Clorhidrat de morfină. Derivaţi semisintetici.: codeina şi sărurile ei. Cerinţe faţă de calitate. Metode de analiză.

84. Preparate derivaţi ai pirimidin-2,4-diona:metiluracil, fluoruracil. Nucleozidele pirimidinei. Acidul brbituric şi barbituraţii. Metode de obţinere, analiză. Păstrarea.

85. Derivaţi ai pirimidin-tiazolului (vit. gr. B1). Biotransformarea. Metode de analiză.86. Nucleozidele purinei.: acidul adenontrifosforic şi inozina (riboxina). Metode de analiză. 87. Derivaţi ai izoaloxazinei (vit. gr. B2). Riboflavina şi mononucleotida riboflavinei. Cerinţe faţă de

calitate. Păstrarea.88. Derivaţi ai azepinei: imipramina (imizina), carbamazepina, clomipramina, amitriptilina. Metode de

analiză.89. Derivaţi ai benzodiazepinei. Caracteristica generală. Clordiazepoxida, amitriptilina, diazepam,

oxazepam, nitrazepam, fenazepam, bromazepam. Metode de analiză.

Chimia cosmetică90. Compuşi alifatici neterpenici. Alcooli. 3-octanolul, 2,6-dimetil-heptanol-2,2-hexen-1-olul,1-octen-3-

ol, 10-undecen-1-ol. Aldehide alifatice. Hexanal, heptanal, octanal, nonanal, decanal, undecanal, aldehida undecilenică. Cetone alifatice. 2-heptanona, diacetil, acetoina. Acizi şi esteri alifatici aciclici. Formiat de etil, acetatul de etil, acetatul de n-butil, acetatul de izoamil, acetatul de decil, capronatul de etil, capronatul de alil.

91. Compuşi ciclici. Compuşi ciclopentanici. Cis-iasmona, dihidroiasmona, heptilciclopentanona, metildihidroiasmonatul. Compuşi ciclohexanici. Aldehida dimetilciclohexenică, aldehida metilpentenil-ciclohexen, acetatul de 2-terţ-butil-ciclohenxil. Compuşi policiclici. Acetatul de decahidro-naftalină, acetatul detriciclodecenil. Compuşi macrociclici. Muscona, ciclohexadecenona.

92. Terpenoide aciclice. Hidrocarburi. Mircenul, ocimenul. Alcooli terpenici aciclici. Tetrahidrogeraniol, tetrahidrolinaloolul, mircenolul, geraniolul, nerolul, lavandulolul, linaloolul. Aldehide şi cetone. Citronelalul, citralul, dimetil-acetalul citralului, hidroxicitronelalul, geranilacetona. Esterii terpenici aciclici. Formiatul de geranil, acetatul de geranil, propionatul de geranil, izobutiratul de geranil, acetatul de neril, formiatul de linalil, acetatul de lavandulil.

93. Terpenoide ciclice. Hidrocarburi. Limonenul, α-terpinenul, β-felandrenul, γ-terpinenul, camfenul, sabinenul. Alcooli terpenici ciclici. L-mentolul, izopulegolul, borneolul, santalolii. Cetone terpenice ciclice. Carvona, mentona, pulegona, izopulegona, piperitona, tuiona, verbenona, camforul, damascona.

94. Compuşi aromatici nefenolici. Hidrocarburi. Difenilmetanul, bromstirenul. Alcooli aromatici. Alcoolul benzilic, alcoolul 1-feniletilic, alcoolul β-feniletilic, alcoolul cinamic. Aldehide aromatice.

Aldehida benzoică, fenilacetaldehida, aldehida 3-fenilpropionică, aldehida ciclamică, aldehida cinamică. Cetona aromatice nefenolice. Acetofenana, p-metil-acetofenona, p-metoxi-acetofenona, fenil-butanona, benzofenona,celestolida, tonalida. Esteri aromatici. Acetatul de benzil, izobutiratul de 2-feniletil, izovalerianatul de 2-feniletil, antranilatul de 2-feniletil, acetatul de cinamil, benzoatul de metil,fenilacetatul de etil, cinamatul de metil. Organizarea controlului calităţii medicamentului. Metodele generale, chimice, fizico-chimice de control al calităţii.

95. Compuşi fenolici. Alcooli fenolici şi esterii lor. Alcoolul anisic, formiatul de anisil, acetatul de anisil. Aldehide fenolice. Aldehida anisică,aldehida salicilică, vanilina, aldehida veratrică, piperonalul, cetona zmeurei. Acizi şi esteri fenolici. Acidul salicilic, salicilatul de metil, salicilatul de izoamil, salicilatul de n-hexil, salicilatul de benzil.

96. Compuşi heterociclici cu oxigen. Eteri ciclici. 1,8-gineolul, oxidul de linalil, oxidul de trandafir, mentofuranul. Lactone. γ -octalactona, γ-nonalactona, γ –decalactona, maltolul, galaxolida, ambrox, cumarina, dihidrocumarina. Glicidaţi. Fenilglicidatul de etil, metil fenilglicidatul de etil.

97. Compuşi cu azot. Nitrili. Cinamonitrilul, 5-fenil-3-metil-2-pentenonitrilul, geranonitrilul.steri ai acidului antranilic. Antranilatul de metil, N-metilantranilatul de metil. Nitroderivaţii. Moscul ambret, mosc cetona, mosc xilenul. Compuşi heterociclici cu azot. Indolul, scatolul. Compuşi pirazinici.

98. Compuşi cu sulf. Alilsenevol, disulfură de alil, furfurilmercaptanul, metacaptometan-3-ona.99. Procedee de obţinere a odorantelor şi aromatizantelor naturale. Procedee de obţinere a uleiurilor

volatile. Antrenarea cu vapori de apă.Extracţia cu grăsimi animale. Enfleurage. Macerarea.100. Procedee de obţinere a odorantelor şi aromatizantelor naturale. Extracţia cu solvenţi organici.

Obţinerea concretelor. 101. Obţinerea rezinoidelor. Obţinerea absolutelor, concretelor de pomade şi a tincturilor. Extracţia cu

gaze lichefiate. Extracţia prin presare. Absorbţia pe un material absorbant. Procedee specifice de obţinere a aromelor din sucuri de fructe.Procedee de prelucrare a uleiurilor volatile.

102. Aplicaţii în domeniul produselor odorante. Parfumuri. Ape de colonie. Ape de toaletă. Odorante pentru diferite scopuri. Parfumarea săpunurilor. Parfumarea detergenţilor. Parfumarea produselor cosmetice. Deodorante şi dezinfectante pentru încăperi. Odorante pentru lacuri şi vopsele. Odorante pentru cerneluri tipografice şi hârtie. Odorante pentru insecticide.

103. Aplicaţii în domeniul produselor aromatizate. Arome condimentare. Condimente. Sosuri condimentare. Oţet şi oţet aromatizat. Arome de fructe. Arome de citrice. Aromele altor fructe.

Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale1. Producţia industrială de medicamente. Definiţia, structura şi caracteristicile industriei de producţie.2. Concepţia globală unei întreprinderi farmaceutice.3. Elementele care generează calitatea medicamentelor. Fluxul materialelor într-o uzină de medicamente.4. Echipament de producţie (instalaţii, utilaje, maşini).5. Tehnologia de fabricaţie. Fişa de fabricaţie. Şarja de fabricaţie. Operaţia sau faza de fabricaţie. Schema

de fabricaţie. Fluxul tehnologic de fabricaţie. Mecanizarea şi automatizarea procesului tehnologic.6. Calificarea echipamentelor şi validarea procedeelor de fabricare. Procedura de calificare. Procedura de

validare.7. Noţiuni despre substanţe medicamentoase. Nomenclatura substanţelor medicamentoase. Substanţe

toxice, stupefiante şi puternic active ( listele «A» şi «B»), dozarea lor. Tabelele dozelor maxime. Normele eliberării substanţelor narcotice şi altor medicamente ce necesită evidenţa analogică în preparate medicamentoase.

8. Substanţele auxiliare. Definiţie. Cerinţele către substanţele auxiliare: corespundere destinaţiei formei medicamentoase, compatibilitatea, inocuitatea biologică, accesibilitatea economică.

9. Influenţa substanţelor auxiliare asupra biodisponibilităţii şi stabilităţii formelor medicamentoase.10. Clasificarea formelor medicamentoase după starea lor agregativă şi căile de administrare în organism.11. Particularităţile formelor medicamentoase pentru uzul enteral şi parenteral.12. Pulberi ca formă medicamentoasă. Definiţie. Caracteristica. Cerinţele către pulberi. Clasificarea

pulberilor. Nomenclatura pulberilor preparate în condiţii de uzină.13. Fluxul tehnologic de fabricare al pulberilor. Echipamentul de producţie.14. Definiţie şi caracteristica formelor medicamentoase lichide. Cerinţele înaintate către forme

medicamentoase lichide. Clasificarea formelor medicamentoase lichide.15. Aparate şi utilaje în prepararea formelor medicamentoase lichide.16. Apa purificată. Cerinţele înaintate către apa purificată. Acvadistilatoarele cu ciclu periodic şi continuu.17. Apa pentru injecţii. Cerinţele înaintate către apa pentru injecţii. Modul de obţinere şi analiza. Modul de

combatere a pirogenitaţii.18. Medii dispersionice neapoase. Caracteristica. Cerinţele înaintate către medii dispersionice neapoase.

19. Soluţii. Definiţie. Caracteristica. Cerinţele. Utilaj tehnologic industrial folosit la prepararea soluţiilor.20. Soluţii apoase. Particularităţile preparării soluţiilor cu: azotat de argint, permanganat de potasiu.21. Particularităţile preparării soluţiilor cu: biclorură de mercur, bicarbonat de sodiu.22. Soluţii neapoase. Definiţie. Caracteristica. Stadiile procesului tehnologic. Particularităţile preparării

soluţiilor cu glicerină şi uleiuri.23. Soluţii neapoase. Definiţie. Caracteristica. Stadiile procesului tehnologic. Particularităţile preparării

soluţiilor cu alcool şi eter.24. Soluţii de substanţe macromoleculare. Definiţie. Caracteristica. Influenţa structurii substanţelor

macromoleculare asupra procesului de dizolvare: substanţe cu imbibiţie limitată şi nelimitată.25. Nomenclatura soluţiilor macromoleculare de producţie industrială. Exemple tehnologiei de preparare

acestor substanţe.26. Soluţii coloidale. Suspensii şi emulsii. Definiţie. Caracteristica. Clasificarea.27. Nomenclatura soluţiilor eterogene în producere industrială.28. Stabilitatea agregativă, cinetică şi de sedimentare, ce caracterizează echilibru fizico-chimic a soluţiilor

coloidale, suspensiilor şi emulsiilor ca sisteme eterogene.29. Nomenclatura soluţiilor coloidale, suspensiilor şi emulsiilor.30. Unguente. Definiţie. Caracteristica. Clasificarea. Cerinţele înaintate către unguente.31. Excipienţii pentru unguente. Cerinţele înaintate către excipienţi. Clasificarea excipienţilor. Influenţa

excipienţilor asupra biodisponibilitatăţii substanţelor medicamentoase din unguente. Influenţa mărimii particulelor substanţelor medicamentoase asupra biodisponibilitaţii unguentelor.

32. Nomenclatura unguentelor produse industrial.33. Utilaj industrial utilizat în tehnologia unguentelor.34. Supozitoare. Definiţie. Caracteristica. Clasificarea supozitoarelor după modul de administrare.35. Excipienţii pentru supozitoare. Cerinţele înaintate către excipienţi. Clasificarea excipienţilor pentru

supozitoare. Influenţa excipienţilor asupra biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase din supozitoare.

36. Utilaj industrial utilizat în tehnologia supozitoarelor.37. Nomenclatura supozitoarelor produse industrial.38. Sterilizarea. Metode de sterilizare utilizate în tehnologia formelor medicamentoase.39. Substanţele pirogene. Natura şi sursele de provenire substanţelor pirogene.40. Controlul pirogenităţii cu utilizarea metodelor biologice şi fizico-chimice. Depirogenizare.41. Tipurile de injecţii. Formele medicamentoase pentru injecţii. Definiţie. Caracteristica. Cerinţele.42. Fluxul tehnologic al medicamentelor injectabile. Echipamentul de producţie.43. Stabilizarea soluţiilor injectabile. Principii de bază.44. Stabilizarea substanţelor uşor oxidabile.45. Soluţii pentru perfuzii. Izotonia, izoionia, izohidria.46. Forme medicamentoase oftalmice. Definiţie. Picaturi, unguente, lamele. Caracteristica.47. Cerinţele înaintate către forme medicamentoase oftalmice.48. Nomenclatura formelor medicamentoase oftalmice.49. Preparate medicamentoase extractive. Pregătirea materiei prime pentru extragere. Importanţa gradului şi

caracterului de fragmentare pentru extragere.50. Analiza materiei prime vegetale: spaţiul de separare, porozitate, coeficientul de spălare, mărimea de

suprafaţă ai materiei prime vegetale, coeficientul de absorbţie etc. Cerinţele înaintate către extragent.51. Metode de extracţie - macerarea şi modificaţiile ei: percolarea, repercolarea.52. Extracţia în contracurent în baterie de percolatoare şi în extractoare cu acţiune continuă, extracţia

circulară.53. Echipamentul de producţie utilizat în tehnologia preparatelor extractive.54. Comprimate. Definiţie. Caracteristica. Tipuri şi nomenclatura comprimatelor. Bazele teoretice

comprimării.55. Schema tehnologică a comprimării. Echipamentul de producţie utilizat în comprimarea.56. Granularea. Tipurile de granulare.57. Aparatajul utilizat pentru granulare.58. Nomenclatura contemporană a comprimatelor. Comprimate acoperite cu pelicule. Comprimate

sublinguale şi destinate pentru implantarea subcutanată. Particularităţile tehnologiei. Comprimate triturate.

59. Căile perfecţionării şi modernizării a comprimatelor.60. Emplastre. Clasificarea emplastrelor. Obţinerea diferitor tipuri de emplastre. Asortimentul substanţelor

auxiliare.

61. Aerosole. Caracteristica şi clasificarea aerosolilor medicinale. Aerosole medicinale pentru inhalaţii şi uz extern.

62. Forme medicamentoase cu antibiotice. Particularităţile. Caracteristica. Nomenclatura. Pulbere. Soluţii, unguente supozitoare.

63. Cerinţele către materia prima, încăperi la prepararea formelor medicamentoase cu antibiotice. Selectarea substanţelor auxiliare şi particularităţile tehnologiei formelor medicamentoase cu antibiotice.

64. Incompatibilităţile în forme medicamentoase. Definiţie. Caracteristica. Clasificarea. Căile de evitare a incompatibilităţilor farmaceutice.

65. Tincturi. Clasificarea. Metode de obţinere tincturilor. Purificarea tincturilor. Standardizarea. Asortimentul.

66. Extracte. Clasificarea după consistenţă şi extragent utilizat. Metode de obţinere extractelor. Nomenclatura.

67. Preparate din stimulatori biogeni. Preparate maximal purificate. Nomenclatura.68. Preparate tisulare. Nomenclatura.69. Granule. Spansule. Drajeuri. Echipamentul tehnologic. Controlul calităţii. Ambalare. Păstrarea.70. Capsule medicinale. Tipuri de capsule, metode de obţinere capsulelor medicinale. Asortimentul

substanţelor medicinale în capsule.71. Microcapsule. Metode principale de obţinere. Substanţe auxiliare în producerea microcapsulelor.72. Forme medicamentoase cu microcapsule (capsule, comprimate, unguente, suspensii, supozitoare).73. Soluţii injectabile in fiole.74. Fabricarea fiolelor. Controlul calităţii fiolelor.75. Spălarea şi umplerea fiolelor cu soluţii. Metode de umplere. Sterilizarea. Controlul calităţii.76. Aparate şi utilaje pentru spălarea, umplerea fiolelor şi sterilizarea soluţiilor înfiolate.77. Forme medicamentoase cu acţiune prelungită. Metode de obţinerea lor.78. Sisteme disperse solide. Sisteme terapeutice ( TTS, «OROS»).79. Crearea de medicamente. Cercetări şi dezvoltarea.80. Dezvoltarea unui medicament. Dezvoltarea preclinică. Preformularea.81. Procedeul de fabricare. Dosarul farmaceutic. Dosarul farmacologic preclinic. Dosarul toxicologic.82. Dezvoltarea clinică unui medicament.83. Autorizarea şi înregistrarea unui nou medicament. Farmacovigilenţa.84. Realizarea în faza pilot a medicamentului.85. Tehnologia de fabricaţie. Fişa de fabricaţie.86. Validarea produselor de fabricare. Validarea analitică.87. Asigurarea calităţii medicamentelor şi produselor cosmetice fabricate în industrie. Recomandări de bună

practică de fabricaţie.88. Tehnologia preparării granulelor, impregnarea lor, utilizarea în homeopatie.89. Utilajul folosit în producerea medicamentelor homeopatice.90. Bazele biofarmaciei. Factorii farmaceutice: forma medicamentoasă, starea fizico-chimică a substanţei

medicamentoase, substanţe auxiliare şi procesul tehnologic.91. Sarcinile principale a biofarmaciei. Termenii biofarmaceutici: viteza de eliberare, plenitudinea de

absorbţie, biodisponibilitatea.92. Biodisponibilitatea absolută şi relativă. Forme medicamentoase standarde. Determinarea bioechivalenţii

şi biodisponibilităţii. Metode şi aparatajul pentru aprecierea bioechivalenţii «in vitro» şi «in vivo».93. Calcularea gradului de biodisponibilitate a formelor medicamentoase cu cedare controlată a substanţelor

medicamentoase ( accelerarea cedării, prelungirea, localizarea acţiunii).94. Polimeri sintetici ca substanţe auxiliare. Utilizarea în calitate de excipienţi.95. Polimeri naturali. Utilizarea în calitate de excipienţi.96. Utilizarea substanţelor tensioactive pentru stabilizarea sistemelor eterogene. Caracteristica

stabilizanţilor: neionogen (naturali şi sintetici ) şi ionogeni.97. Conservanţii. Nomenclatura. Cerinţele către ei. Clasificarea: combinaţii anorganice, combinaţii organice

– alcooli, fenoli, acizi organici, esteri ai acidului parahidroxibenzoic, săruri ale bazelor cuaternare de amoniu, combinaţii organo-mercuriale.

98. Substanţe auxiliare şi caracteristicile organoleptice ale medicamentelor.99. Modele farmacocenetice a organismului. Procese cinetice de ordinul I.100. Factorii ce influenţează parametrii farmacocenetice.101. Determinarea biodisponibilităţii prin metoda farmacocenetică. Aprecierea ariei sub curbă (AUC).102. Concentraţii şi doze preparatelor homeopatice. Scara decimală şi centigimală.103. Fondatorii homeopatiei. Principii de bază a tratamentului. Sursele principale a materiei prime pentru

preparate homeopatice.

104. Metodele preparării esenţelor şi tincturilor din plante proaspăt colectate, substanţe minerale şi compuşi chimice.

105. Paste şi linimente. Caracteristica. Clasificarea. Stadiile preparării linimentelor. Nomenclatura prescrierilor industriale.

106. Fluxul tehnologic de fabricare al pastelor şi linimentelor. Echipamentul de producţie.

VIII. CERINŢELE PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE LICENŢĂ ŞI MASTER

Temele tezelor de licenţă se stabilesc în corespundere cu cercetările ştiinţifice şi proiectele executate la catedre, reieşind din preferinţele licenţiatului.

Cerinţe pentru elaborarea tezelor de licenţă la Facultatea Medicină:La anul II studentul trebuie să lucreze asupra capitolului I al viitoarei teze de licenţă. Acest capitol

reprezintă o incursiune în aspectul teoretic al subiectului, studierea principiilor de definire a conceptului de bază. Studentul elaborează, de asemenea, o primă introducere în care motivează alegerea temei de cercetare şi trasează principalele sarcini, cu o eventuală lansare a activităţii de cercetare. La această etapă studentul consultă surse ştiinţifice în domeniul şi derecţia aleasă. Textul tezei este verificat de conducătorul ştiinţific.

Studentul susţine public rezultatele cercetării pe parcursul lunii aprilie, la sesiunea ştiinţifică Symposia Studentium sau la şedinţele speciale ale catedrei de profil,.

La anul III studentul se concentrează asupra elaborării celor de-al II şi III capitol al tezei de licenţă. De obicei, capitol II este consacrat lucrului experemental: rezultatele cercetărilor experimentale în direcţia aleasă, prelucrarea datelor obţinute, interpretarea lor (grafică, tabelară, sub formă de diagrame etc.). Deasemenea se continuă lucrul cu literatura ştiinţiifică de specialitate. Studentul intră în etapa finală a cercetării, lucrînd intens asupra capitolului III al tezei de licenţă, care reprezintă aportul personal al studentului la cercetarea efectuată. Studentul analizează un anumit material factologic (de exemplu tabele, figuri, diagrame, grafice, desene, anexe etc.). Rezultatele cercetării sunt descrise în urma analizelor chimice, fizico-chimice, toxicologice, tehnologiilor noi în cosmetologie şi farmacie etc. Textul tezei este verificat de conducătorul ştiinţific. Pe parcursul lunii aprilie, la sesiunea ştiinţifică Symposia Studentium sau la şedinţele speciale ale secţiei, catedrei studentul susţine public rezultatele cercetării.

Astfel, teza de licenţă la facultatea Medicină are următoarea structură:Introducere, Capitolul I, Capitolul II, Capitolul III, Concluzii, Bibliografie, Anexe.Teza de licenţă se susţine preliminar în luna aprilie la Symposia Studentium sau la şedinţe speciale

ale catedrei de profil. Către data de 15 mai, imediat după practica de licenţă, studenţii prezintă teza de licenţă la decanatul facultăţii însoţită de ambele avize – unul al conducătorului ştiinţific, al doilea- - al unui profesor de la catedrele de specialitate ale Facultăţii Medicină ULIM sau ale altor instituţii înrudite.

Cerinţele pentru elaborarea tezelor de master la Facultatea Medicină:

Temele tezelor de master se stabilesc în corespundere cu cercetările ştiinţifice şi proiectele executate

la catedre precum ţinînd cont de preferinţele masterandului. Cerinţe pentru elaborarea tezelor de master la Facultatea Medicină:

Pe parcursul anului de studii în Magistratură masterandul lucreză asupra capitolui I al viitoarei teze de master. Acest capitol reprezintă o incursiune în aspectul teoretic al subiectului, studierea principiilor de definire a conceptului de bază. Masterandul elaborează, de asemenea, prima introducere în care motivează alegerea temei de cercetare şi trasează principalele sarcini, cu o eventuală lansare a ipotezei de cercetare. La această etapă Masterandul consultă surse ştiinţifice în domeniul şi direcţia aleasă. Mai apoi se concentrează asupra elaborării celui de-al II capitol al tezei. De obicei, acest capitol este consacrat lucrului experemental: rezultatele cercetărilor experimentale în direcţia aleasă, prelucrarea datelor obţinute, interpretarea lor (grafică, tabelară, sub formă de diagrame etc.). Deasemenea se continuie lucrul cu literatura ştiinţiifică de specialitate. Textul tezei este verificat de conducătorul ştiinţific. La etapa finală a cercetării, se lucrează intens asupra capitolului III al tezei, care reprezintă aportul personal al Masterandului la cercetarea efectuată. Masterandul analizează un anumit material factologic (de exemplu tabele, figuri, diagrame, grafice, desene, anexe etc.). Rezultatele cercetării sunt descrise în urma analizelor chimice, fizico-chimice, toxicologice, ecologice, tehnologiilor noi în cosmetologie şi farmacie etc.

Astfel, teza de master la Facultatea Medicină are următoarea structură:Introducere ; Capitolul I ; Capitolul II ; Capitolul III ; Concluzii ; Bibliografie ; Anexe.

Obligatoriu teza de master trebuie să conţină raportul elementului teoretic 60% şi al celui praxiologic 40%.

Teza de master la Facultatea Medicină se elaborează în limba de stat, rusă sau într-o altă limbă de comunicare. Textul tezei trebuie să fie cules la calculator în Word, cu caracterul 14; 30 de rânduri pe pagină, 64 semne imprimate în rînd. Cîmpul din stânga 2,5 cm; câmpul din dreapta 1,5 cm; intervalul de sus şi de jos – 1,5 cm. Numărul surselor consultate nu trebuie să fie mai mic decât 50. Numărul paginilor în teza de licenţă nu trebuie să fie mai mic de 75- 80. Referinţele la sursele consultate se vor indica în paranteze, de exemplu: (Petrescu C., 2007, p.55).

Teza de master se susţine preliminar în luna aprilie la şedinţele speciale ale secţiilor. Către data de 15 mai masteranzii prezintă teza de master la decanatul Facultăţii, însoţită de ambele avize – unul al conducătorului ştiinţific, al doilea - a unui profesor de la catedrele de specialitate ale altor instituţii înrudite.