UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE I MEDICIN Ă · 2.3 De la tradi ţie la modernism în înv...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Specializarea: Management şi marketing în agricultură

Ec. MARIOARA G. BENŢAN (ILEA)

TEZĂ DE DOCTORAT Ph.D. THESIS

MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE LA STAŢIUNEA DIDACTICĂ EXPERIMENTALĂ MĂNĂŞTUR

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

THE MANAGEMENT AND ADMINISTRATION OF ECONOMIC ACTIVITY

AT THE EXPERIMENTAL DIDACTICAL STATION MĂNĂŞTUR

(SUMMARY OF Ph.D. THESIS)

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE

CLUJ-NAPOCA 2009

MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

2

MULłUMIRI

Pe parcursul elaborării lucrării m-am bucurat de sprijinul unor oameni de excepŃie,

cărora vreau să le mulŃumesc.

Cu această ocazie, doresc să exprim respectul şi preŃuirea mea pentru conducătorul

ştiinŃific al acestei teze de doctorat Domnul Prof. Dr. Emilian Merce pentru încrederea

acordată şi pentru sprijinul permanent.

Alese mulŃumiri adresez colegilor mei de la Catedra de Analiză economică şi gestiune şi

de la Catedra de Management şi administrarea afacerii a FacultăŃii de Horticultură din cadrul

USAMV Cluj-Napoca pentru ajutorul acordat şi încurajările primite pe parcursul elaborării şi

finalizării tezei de doctorat.

MulŃumesc pentru colaborare şi schimb de idei Doamnei lector dr. Elena Cofas de la

USAMV Bucureşti, Domnului Prof. Dr. Ioan Rotar şi colectivului minunat de la StaŃiunea

Didactică Experimentală Mănăştur Cluj-Napoca.

Întreaga mea recunoştinŃă şi consideraŃie se adresează familiei mele şi tuturor celor care

mi-au fost alături, care m-au susŃinut şi încurajat .


3

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................7

PARTEA I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU................................................8

CAPITOLUL I

TRIPLETA “CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE” - INDUCTOR DE

PERFORMANŢĂ ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI........................................................8

1.1 Cunoaşterea - următoarea provocare a început ...........................................................8

1.2 Universităţile - nucleul economiei bazate pe cunoaştere ............................................9

1.3 Marketingul educaţional-element cheie în sistemul educaţional românesc ................9

1.4 Rolul cercetării agricole la nivel mondial şi organismele implicate .........................11

CAPITOLUL II

DIAGNOZA SITUAŢIEI INVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN

DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA..........................................................................12

2.1 Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică în domeniul agricol în România interbelică ...12

2.2 Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică în domeniul agricol în România în era

cunoaşterii ..........................................................................................................................12

2.3 De la tradiţie la modernism în învăţământul agricol românesc.................................14

2.3.1 Consorţiul USAMV din România.......................................................................14

2.3.2 Porţi spre cunoaştere-Staţiunile didactice experimentale aparţinând Consorţiului

USAMV din România ...................................................................................................15

CAPITOLUL III

MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE -VECTORI

FUNCŢIONALI ÎN ECONOMIA CUNOAŞTERII .........................................................19

3.1 Sistemul management-gestiune-controlling ..............................................................19

3.1.1 Controlling-ul sub-sistem de gestiune economică ...............................................20

3.1.2 Particularităţi privind managementul şi gestiunea activităţilor agricole .............20

3.2 Informaţia şi sistemul informaţional în managementul şi gestiunea exploataţiei

agricole...............................................................................................................................21

3.2.1 Sistemul informaţional - instrument modern şi eficient propus pentru

managementul şi gestiunea activitaţii SDE ..................................................................21


4

3.2.2 SIDE-Instrument modern de management...........................................................22

PARTEA II

MATERIAL SI METODA................................................................................................23

CAPITOLUL IV

CONCEPTE METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL INFORMAŢIONAL...........23

4.1 Analiza economico-financiară instrument de cercetare ştiinţifică ............................23

4.2 Diagnosticul global al activităţii exploataţiei agricole durabile................................24

4.3 Controllingul şi diagnoza economică în gestiunea procesului de adoptare a

deciziilor ............................................................................................................................26

PARTEA III

REZULTATE SI DISCUTII.............................................................................................29

CAPITOLUL IV

SISTEM INFORMATIC PENTRU DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎNTR-O

EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ (SIDE)..............................................................................29

5.1 Descrierea tehnico – funcţională a aplicaţiei informatice .........................................30

5.1.1 Caracteristicile tehnice ale SIDE .........................................................................30

5.1.2 Caracteristicile funcţionale ale SIDE...................................................................32

5.2 Mecanismul de funcţionare a aplicaţiei informatice .................................................33

5.2.1 Sectorul vegetal....................................................................................................36

5.2.2 Sectorul zootehnic................................................................................................44

CONCLUZII ................................................................................................................................57

Gradul de îndeplinire al obiectivelor propuse....................................................................57

Contribuţii proprii ..............................................................................................................62

Propuneri şi potenţiali beneficiari......................................................................................63

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................64

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT ÎN LIMBA ENGLEZĂ,,,……………………..…….70


5

TABLE OF CONTENTS

INTRODUCTION ...............................................................................................................7

PART I .................................................................................................................................8

LITERATURE REVIEW ....................................................................................................8

CHAPTER I .........................................................................................................................8

1 THE TRIPLET “RESEARCH-DEVELOPMENT-INNOVATION” - GENERATOR

OF EFFICIENCY IN THE ROMANIAN AGRICULTURE..............................................8

1.1 Knowledge – the next challenge has started ..........................................................8

1.2 Universities – the center of economy based on knowledge ..................................9

1.3 Educational marketing – key element in the Romanian educational system…….9

1.4 The role of agricultural research al international level and organism ………….11

CHAPTER II......................................................................................................................12

2 DIAGNOSIS OF THE SITUATION OF EDUCATION AND SCIENTIFC

RESEARCH IN THE AGRICULTURAL AREA IN ROMANIA ...................................12

2.1 Education and scientific research in the agricultural area in Romania – the

interwar period...............................................................................................................12

2.2 Education and scientific research in the agricultural area in Romania – the

knowledge era................................................................................................................12

2.3 From tradition towards modernism in the Romanian agricultural education36

2.3.1 USAMV Consortium in Romania............................................................14

2.3.2 Knowledge gates - experimental didactical stations of USAMV

Consortium in Romania ..........................................................................................15

CHAPTER III ....................................................................................................................19

3 MANAGEMENT AND ADMINISTRATION OF THE ECONOMIC ACTIVITY –

FUNCTIONAL VECTORS IN THE KNOWLEDGE ECONOMY ...............................19

3.1 The system management-administration-controlling ..........................................19

3.1.1 Controlling - sub-system of economic administration.............................19

3.1.2 Particularities regarding the management and administration of

agricultural activities...............................................................................................20


6

3.2 The information and the informational system in the management and

administration of agricultural exploitation ....................................................................21

3.2.1 The informational – modern and efficient tool proposed for the

management and administration of SDE activity ..................................................21

3.2.2 SIDE – Modern tool for management .....................................................22

PART II..............................................................................................................................23

MATERIAL AND METHOD ...........................................................................................23

CHAPTER IV ....................................................................................................................23

4 METHODOLOGICAL CONCEPTS REGARDING THE INFORMATIONAL

SYSTEM ...........................................................................................................................23

4.1 Economic-financial analisys – scientific research tool........................................23

4.2 Global diagnosis of sustainable agricultural exploitation....................................24

4.3 Controlling and economic diagnosis in the administration of decision processes

..............................................................................................................................26

PART III ............................................................................................................................29

RESULTS AND DISCUSSIONS......................................................................................29

CHAPTER V .....................................................................................................................29

5 INFORMATIC SYSTEM FOR ECONOMIC DIAGNOSIS IN A

AGRICULTURAL EXPLOITATION (SIDE)..................................................................29

5.1 Technical and functional description of the informatic application ....................30

5.1.1 Technical characteristics of SIDE............................................................30

5.1.2 Functional characteristics of SIDE ..........................................................32

5.2 Mechanism of functioning of the informatic application ....................................33

5.2.1 Vegetal sector...........................................................................................36

5.2.2 Zootehnic sector.......................................................................................44

CONCLUSIONS................................................................................................................57

BIBLIOGRAPHY..............................................................................................................64

ABSTRACT IN ENGLISH ...............................................................................................70


7

INTRODUCERE

Prezenta lucrare îşi propune să abordeze o parte din vasta problematică pe care o

presupune cercetarea şi inovarea în general, respectiv cercetarea şi inovarea în domeniul

agricol în Consorţiul USAMV din România şi Staţiunile Didactice Experimentale ale

acestora, în particular. Prin abordarea acestei tematici, cercetarea realizată se aliniază noii

direcţii propuse de programul Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi

implementarea Societăţii informaţionale şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din

domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Printre cele mai importante probleme cu care se confruntă astăzi exploataţiile

agricole, este căutarea modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei managementului. Drept

dovadă de creştere a interesului privind această problemă sunt evoluţiile ştiinţifice şi

practice din ultimii ani, temele seminariilor ştiinţifice şi practice privind îmbunătăţirea

actului managerial şi de gestiune. Managementul, ca proces şi artă a gestionării

resurselor, caută permanent căi inovaţionale pentru eficientizarea activităţii

antreprenoriale. Cercetarea de faţă oferă informaţii şi instrumente utile pentru

managementul şi gestiunea economică a exploataţiilor agricole, concretizate în elaborarea

unui sistem informaţional complex a cărui element central este SIDE-Sistem informatic

pentru diagnoza economică şi financiară a activităţii. Ca obiective secundare au fost

stabilite următoarele:

� valorificarea potenţialului oferit de SDE, concretizat prin creionarea unei

monografii a acestei porţi spre cunoaştere, la 140 de ani de la înfiinţare.

� reconsiderarea rolului SDE în procesul educaţional prin introducerea în tematica

de la disciplina analiza economică şi financiară a diagnozei unor situaţii

problematice identificate de către studenţi la SDE şi valorificate în scopul instruirii

lor.

� reconsiderarea rolului SDE în cercetarea ştiinţifică din agricultură prin prisma

dezvoltării durabile, prin susţinerea rolului permanent inovator oferit de SDE prin

aportul cadrelor didactice, materializat în colaborare, idei, lucrări ştiinţifice.

� investigarea eficienţei utilizării sistemului informaţional creat în vederea

promovării şi implementării acestuia la nivelul exploataţiilor agricole, precum şi în

procesul de învăţământ.


8

PARTEA I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU

„O firmă este ca un copac. O parte din el este vizibilă – fructele sale, o parte este

ascunsă – rădăcinile. Dacă ne concentrăm atenţia doar asupra fructelor şi ignorăm

rădăcinile, copacul va muri. Pentru ca acest copac să crească şi să continue să producă

fructe, trebuie văzut de unde îşi trag seva rădăcinile sale.” [Edvinsson, Malone, 1997]

CAPITOLUL I

1 TRIPLETA “CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE” - INDUCTOR

DE PERFORMANŢĂ ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI

1.1 CUNOAŞTEREA - URMĂTOAREA PROVOCARE A ÎNCEPUT

Societatea cunoaşterii şi economia bazată pe cunoaştere sunt noile realităţi ale

secolului XXI. Semnificaţia informaţiei în dezvoltarea socială, morală şi spirituală se

estimează, adesea, la nivelul celui de-al patrulea element vital, după aer, apă, foc.

Societatea bazată pe cunoaştere se caracterizează prin democratizarea accesului la

informaţie, rolul primordial al informaţiei ca sursă de valoare şi competitivitate

economică, guvernarea interactivă profesionistă, performanţa bazată pe cunoaştere.

“O informaţie dintr-o carte sau disponibilă pe Internet, devine cunoaştere, doar după ce

este citită şi înţeleasă” [M. Drăgănescu, 2003, pp. 18-19] Cunoaşterea poate să îmbrace

patru forme de acţiune (Fig. 1).

Fig. 1.1 Forme de acţiune ale cunoaşterii

Fig. 1.1 Action types of knowledge

Sursa (Source): elaborat de autor după Quinn et al. (1996)

Why

DE CE

Who CINE

How CUM

What CE

Know CUNOAŞTERE


9

1.2 UNIVERSITĂŢILE - NUCLEUL ECONOMIEI BAZATE PE CUNOAŞTERE

Universităţile sunt nucleul economiei bazate pe cunoaştere. Ele nu numai că generează

cunoştinţe şi antrenează minţile creatoare, dar pot fi, de asemenea, agenţi importanţi ai

creşterii economice, răspunzând la influenţele globalizării şi noilor tehnologii, precum şi

nevoii de interacţiune cu intreprinderea. În mod concret, universităţile dezvoltă tot mai

multe parteneriate strategice cu întreprinderile, înfiinţând parcuri ştiinţifice şi incubatoare

şi generând noi companii.

1.3 MARKETINGUL EDUCAŢIONAL-ELEMENT CHEIE ÎN SISTEMUL

EDUCAŢIONAL ROMÂNESC

În contextul actual al reformei învăţământului universitar, se consideră imperativă

acţiunea UNESCO care promovează educaţia din prisma dezvoltării durabile. În acest

cadru, capacitatea de a învăţa pe tot parcursul vieţii este una dintre cheile secolului XXI.

[Ilea, 2006] Învăţământul universitar constituie un stâlp de susţinere în dezvoltarea

durabilă atât prin funcţiile ştiinţifice cât şi prin cele sociale.

Centrele de Informare Profesională, Consiliere şi Orientare în Carieră

În universităţi, standardele de calitate educaţională pot fi asigurate şi de către Centrele de

Informare Profesională, Consiliere şi Orientare în Carieră, (CIPCOC). Rolul unui astfel

de centru este de a crea o legătură directă şi permanentă între mediul de afaceri local (şi

nu numai) şi mediul universitar, cu avantaje de ambele părţi.Şi în cadrul USAMV Cluj

există un astfel de centru.

Staţiunea Didactică Experimentală Cluj-Napoca

Universităţile trebuie să-şi adapteze mixul de marketing, astfel încât să asigure un pachet

educaţional atractiv. În acest context, învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile

clasei, încorporând discipline şi tehnologii complexe, cele mai importante fiind cele care

combină aspectele teoretice cu cele practice.

În USAMV Cluj-Napoca, acest deziderat poate fi obţinut într-o foarte mare măsură în

Staţiunea Didactică Experimentală.


10

Fig. 1.2 Locul SDE în aria cercetării agricole durabile

Fig. 1.2 The place of SDE in the area of sustainable research area

Sursa (Source): elaborat de autor Surse de informaţii pentru inovaţie

Din perspectiva competitivităţii, este puţin folositor să deţii ştiinte de prima clasă dacă

cunoştinţele ştiinţifice nu sunt transferate de la universităţi şi centre de cercetare către

întreprindere şi societate în întregul ei. La rândul lor, firmele deţin şi ele informaţii

importante de la clienţii şi furnizorii lor. Toate acestea subliniază importanţa deschiderii

canalelor de informare, dezvoltării de noi legături, angajării în proiecte de colaborare şi

asigurarea că s-au acordat stimulentele potrivite pentru a utiliza efectiv cunoştinţele.

Vectorii societăţii cunoaşterii

În astfel de coordonate, un vector al societăţii cunoaşterii reprezintă un instrument care

transformă societatea informaţională într-o societate a cunoaşterii. În literatura de

specialitate aceşti vectori au fost clasificaţi în două mari clase: vectori tehnologici şi

vectori funcţionali. [Drăgănescu, 2003].

Esenţa cunoaşterii este reprezentată de interacţiunea dintre informaţii şi factorul uman.

Omul defineşte cunoaşterea, omul este cel care crează cunoaştere şi tot omul o transmite

şi o aplică. În modelul sinergetic al noii economii se evidenţiază noi intercondiţionări

între economic-social-mediul înconjurător şi interconexiuni ale omului inteligent, cu

tehnologiile informaţionale şi de comunicare. Se consideră că la nivel microeconomic

următoarele aspecte sunt importante:

CERCETARE AGRICOLĂ

CONSORŢIU USAMV

USAMV CLUJ-NAPOCA

SDE CLUJ MĂNĂŞTUR


11

� Transformarea informaţiilor şi a cunoştinţelor în principalul mijloc de producţie;

� Dezvoltarea accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor de comunicare avansată;

� Apariţia unor noi modele de realizare a afacerilor;

� Transformarea organizaţiilor în agenţi de schimb ca metodă de administrare

eficientă a resurselor în cadrul noii economii;

� Orientarea de la „producţia de masă” spre „producţia flexibilă şi diversificată”;

� Predominarea producţiei de bunuri intangibile;

1.4 ROLUL CERCETĂRII AGRICOLE LA NIVEL MONDIAL ŞI ORGANISMELE

IMPLICATE

Cercetarea agricolă trebuie să furnizeze atât cunoştinţele necesare înţelegerii aprofundate

a dezvoltării rurale, a stimulentelor pentru dezvoltarea rurală şi a impedimentelor în calea

acesteia, cât şi noi tehnologii şi inovaţii indispensabile dezvoltării sectorului

agricol.Evoluţia practicilor şi modalităţilor din agricultură a determinat ajustarea agendei

de cercetare, cu accent pe agricultura durabilă, pentru a răspunde la provocările din

sector, ţinând cont de protecţia mediului, menţinerea peisajului, conservarea elementelor

rurale. În acest sens, se consideră că este necesară o abordare comunitară, globală1.

Comitetul permanent pentru cercetare agricolă - SCAR

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi

Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată „Spre o strategie coerentă în vederea

stabilirii unei agende europene în domeniul cercetării agricole europene” prezintă

iniţiativele şi progresele realizate în ultimii ani la nivelul «Comitetului permanent pentru

cercetare agricolă - SCAR», precum şi elemente privind viitorul cercetării agricole la

nivel comunitar, corelate cu agenda europeană în domeniu.La nivel mondial activitatea

The Global Forum on Agricultural Research (GFAR) urmăreşte să integreze un sistem de

colaborare între organismele implicate în generarea şi utilizarea cunoştinţelor agricole şi

stakeholders care să poată avea acces la rezultatele programelor de cercetare.

1 INFORMARE privind „Strategia coerentă în vederea stabilirii unei agende europene în domeniul cercetării agricole europene” discutată de către delegaţii Statelor Membre în cadrul celei de-a 2956-a reuniune a Consiliului Miniştrilor de Agricultură şi Pescuit în 13 iulie 2009


12

CAPITOLUL II

2 DIAGNOZA SITUAŢIEI INVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA

2.1 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL AGRICOL

ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

În contextul istoric general al perioadei interbelice şi în raport cu cerinţele de dezvoltare

economică la nivel european şi mondial, învăţământul agricol şi cercetarea ştiinţifică în

domeniu au fost privite ca importante oportunităţi de a consolida organizarea sectorului

agrar şi de a determina valorificarea superioară a potenţialului material şi uman al

României reîntregite. Se formase opinia că ramura agricolă nu putea da rezultate tot mai

mari pe linia producţiei dacă nu i se acorda şi o reală îndrumare şi nu se aşeza întreaga ei

exploatare pe baze ştiinţifice cu ajutorul instituţiilor de învăţământ, a unităţilor de

cercetare şi experimentare [Diaconescu, 1928, pp. 347].

Pe parcursul perioadei interbelice cercetarea ştiinţifică şi experimentală în domeniul

agriculturii a cunoscut o evoluţie ascendentă, astfel încât pe lângă cele două institute de

cercetare a căror activitate a fost prezentată mai sus, la nivelul anului 1937, în România

existau 12 staţiuni experimentale, 82 de câmpuri experimentale, 142 de centre agricole şi

57 de centre de motocultură [Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, 2003, pp. 95-97]

Activităţile de cercetare ştiinţifică în slujba agriculturii au avut şi meritul de a semnala

guvernanţilor necesitatea de a se acorda un statut modern acestui sector economic de

bază, pentru generalizarea rezultatelor progresului tehnic asupra activităţii producătorilor

agricoli şi implicit creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole şi animaliere la

nivelul întregii ţări.

2.2 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL AGRICOL

ÎN ROMÂNIA ÎN ERA CUNOAŞTERII

Conform legii cercetării agricole nr.45/20.03.2009, “cercetarea-dezvoltarea-inovarea în

domeniul agricol constituie prioritate naţională susţinută de stat, având ca scop generarea,

gestionarea, valorificarea şi implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi ale


13

dezvoltării tehnologice, în mod deosebit privind materialele biologice valoroase,

tehnologiile de cultură vegetală, de creştere şi îngrijire a animalelor, transformarea

resurselor agricole în produse alimentare, utilizarea raţională şi conservarea resurselor

naturale ale agriculturii, silviculturii şi mediului ambiant, dezvoltarea rurală, organizarea

şi managementul exploataţiilor agricole, alte tehnologii de exploatare şi industrializare în

domeniul agricol.”

Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol se compune din

următoarele unităţi şi instituţii de drept public şi instituţii de drept privat:

a) ASAS, instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sau în

coordonarea acesteia: institute naţionale, institute de cercetare-dezvoltare agricolă,

staţiuni de cercetare-dezvoltare, baze experimentale, centre de excelenţă, centre de

cercetări şi laboratoare;

b) instituţiile de învăţământ superior din domeniul agricol şi structuri de cercetare ale

acestora;

c) institutele naţionale şi institutele de cercetare-dezvoltare agricolă, staţiunile de

cercetare-dezvoltare, centrele de excelenţă, centrele de cercetări şi laboratoarele acestora;

d) societăţile comerciale şi alte unităţi de drept public sau de drept privat, care

îndeplinesc condiţiile de competenţă şi eligibilitate stabilite de lege.

Obiectivele activităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare sunt:

� cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă;

� dezvoltarea tehnologică şi inovarea;

� producerea, multiplicarea şi comercializarea de seminţe, material săditor, animale

de rasă şi alte produse specifice profilului de activitate;

� transferul tehnologic al rezultatelor cercetării;

� instruirea profesională;

� servicii de consultanţă şi expertiză;

� editarea de publicaţii;

� relaţii ştiinţifice internaţionale;

� relaţii de cooperare şi de comerţ interior şi exterior;

� alte obiective ce decurg din activitatea specifică unităţilor de cercetare-dezvoltare,

inclusiv activităţi de cooperare sau de asociere cu alte instituţii, organizaţii şi


14

operatori economici din ţară şi din străinătate.Unităţile de cercetare-dezvoltare pot

să-şi dezvolte reţele de extensie a rezultatelor cercetării şi de verificare a unor

tehnologii.

2.3 DE LA TRADIŢIE LA MODERNISM ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL AGRICOL

ROMÂNESC

2.3.1 Consorţiul USAMV din România

Creşterea calităţii educaţiei impune un sistem de învăţămant axat pe sisteme

flexibile pentru înnoirea stocului de cunoştinţe, punând accentul pe promovarea

comportamentelor de tip «practician reflexiv», capabil să transmită abordări

interdisciplinare în susţinerea dobândirii rezultatelor învăţării, în special a celor derivate

din exigenţele socio-culturale, economice şi ambientale ale dezvoltării durabile.

Educaţia pentru dezvoltare durabilă nu trebuie să se rezume la un punct de vedere

ecologist. Ea se dezvoltă ca un concept larg şi cuprinzător, reunind aspecte interconectate

referitoare la mediu, ca şi la problemele economice şi sociale. Raportarea la gama extinsă

şi diversificată de teme care se asociază principiilor dezvoltării durabile necesită o

abordare inter- şi trans-disciplinară în formule educaţionale integrate, cross-curriculare şi

complementare care ţin seama totodată de specificitatea condiţiilor locale, naţionale şi

regionale ca şi de contextul global.

Staţiunile şi fermele didactice ale Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină

Veterinară constituie suportul pentru efectuarea activităţii practice şi de cercetare

ştiinţifică a studenţilor.

În USAMV Cluj-Napoca, acest deziderat poate fi obţinut într-o foarte mare măsură

în Staţiunea Didactică Experimentală.

Încă de la începutul activităţii SDE a constituit cadrul general de efectuare a practicii şi a

activităţii de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi a studenţilor fiind un puternic

focar pentru răspăndirea noului în agricultura Transilvaniei şi a ţării. [Ilea, 2006]

Reconsiderarea rolului SDE în învăţământul agricol universitar este necesar

deoarece obiectivele procesului educaţional, actul învăţării în sine nu presupune numai

cunoştinţe teoretice ci şi capacitatea fiecărei persoane de a se descurca în situaţii reale,

mereu noi, de a lucra în echipă, de a aplica ceea ce a învăţat. În acest context, SDE are


15

posibilitatea să contribuie cu baza materială atât din sectorul vegetal cât şi din cel

zootehnic, oferind spre studiu situaţii concrete.

Orele de practică tehnologică, proiectele de management, studii de marketing, lucrări de

licenţă, diferite diagnoze realizate de studenţi în procesul educaţional constituie avantaje

reale care pot fi câştigate de ambele părţi.

Fig. 2.1 Consorţiul USAMV

Fig 2.1 USAMV Consortium

Sursa (Source): elaborat de autor

Sistemul educaţional al Consorţiului USAMV din România reconectează tradiţia şcolii

agricole româneşti la educaţia pentru dezvoltare durabilă ale cărei conţinuturi tematice

sunt transversal integrate în sisteme educaţionale formale, non-formale şi informale pe

trei dimensiuni: socio-culturală, ambientală şi economică. În acest cadru general un

deziderat al sistemului educaţional devin dascălii practicieni în domeniu, iar conţinutul

cursurilor, adaptat la cel mai înalt know-how internaţional, conţine şi elemente concrete

din experienţa practică a agriculturii româneşti.

În aceste coordonate, se regăsesc şi preocupările autoarei, precum şi colaborarea în

domeniul cercetării ştiinţifice cu colegi de la universităţile din consorţiu prin schimbul de

idei şi lucrările ştiinţifice elaborate.

2.3.2 Porţi spre cunoaştere-Staţiunile didactice experimentale aparţinând

Consorţiului USAMV din România

În competiţia spre performanţă şi în comparaţie cu nivelul european, cercetarea

agronomică românească a rămas în urmă. Pentru a se putea diminua acest decalaj este

USAMV

TIMIŞOARA

UNIVERSITATEA

CRAIOVA

USAMV

IAŞI

USAMV BUCUREŞTI

USAMV

CLUJ NAPOCA

CONSORŢIUL

USAMV


16

necesară implicarea Guvernului care trebuie să facă un efort financiar pentru a ajuta

acest domeniu să ajungă la nivelul din celelalte ţări din Uniunea Europeană.

Ar mai fi o opţiune şi anume aportul cadrelor didactice prin cunoştinţele şi experienţa lor

dobândită în ţară şi în străinătate, astfel încât să revigoreze cercetarearea românească în

domeniul agricol, legătura între universităţi şi cercetare [Ilea, 2006]. Mai exact este vorba

de valorificarea acestui aport. Activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul agricol care

se desfăşoară în Staţiunile didactice experimentale poate genera active care pot deveni

resurse de beneficii economice viitoare, materializate în venituri din vânzarea

“produselor”, reduceri de cost sau alte beneficii, rezultate din folosirea activului,

(reducerea costurilor de producţie viitoare se produce mai curând decât cresc veniturile

viitoare). [Ilea, 2007].

Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur a Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Fig. 2.2 Vechea poartă a SDE Mănăştur

Fig. 2.2 Old gate of SDE Mănăştur

Sursa (Source): arhiva SDE În urmă cu 140 de ani pe poarta aflată la intrarea în Staţiunea Didactică

Experimentală Mănăştur intrau primii 40 de studenţi ai Institutului de Învăţământ


17

Agronomic Cluj-Mănăştur2, cei care, alături de dascălii lor “semănau” pe aceste

„ogoare”, primele karate ale monedei mileniului trei „capitalul intelectual”. Cu trudă şi

dăruire greu cuantificabilă (asemeni valorii activului intangibil creat), s-au format în

acest sistem (spaţiu şi proces educaţional), „produse” a căror calităţi cerute de

„cumpărător” le-au dat posibilitatea să se „vândă” singure. [Ilea, 2006]

În toţi aceşti ani s-a dovedit că pe această poartă au ieşit, la vremea „recoltei”,

„modele de vectori ai erei cunoaşterii” purtând „marca USAMV-SDE MĂNĂŞTUR

Cluj-Napoca”.

Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară Cluj-Napoca, datează din anul 1869, când a luat fiinţă, sub

denumirea de “Ferma Mănăştur”, a Institutului de Învăţământ Agronomic Cluj-

Mănăştur3.

Încă de la începutul activităţii a constituit cadrul general de efectuare a practicii şi

a activităţii de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi a studenţilor, fiind un puternic

focar pentru răspândirea noului în agricultura Transilvaniei şi a ţării. Începând cu anul

19674, a funcţionat sub denumirea de Staţiune Didactică Experimentală, urmând ca în

anul 19755 să treacă în subordinea Departamentului Agriculturii de Stat, având ca sarcină

prioritară obţinerea de producţii vegetale şi animale. În organizarea acestora se prevedea

conducerea şi administrarea întregului proces de producţie de către cadrele didactice şi

executarea lucrărilor agricole de către studenţi, cu respectarea indicatorilor de plan,

economici şi financiari, elaboraţi centralizat de către Departamentul Agriculturii de Stat,

similari cu cei ai intreprinderilor din subordine. Acest sistem de organizare şi funcţionare

a staţiunii nu a asigurat necesitaţile de instruire didactică şi cele de desfăşurare a

cercetărilor ştiinţifice în diverse profile.

2 Arhiva Fond 799 Institutul agronomic Cluj Mănăştur, Inv. 1064

3 Decizia nr.12790/1869, a Ministerului Învăţământului şi decizia nr. 14167/1869 a Ministerului de Agricultură Industrie şi comerţ a Ungariei 4 Ordinul nr. 77/1967 emis de Ministrul Învăţământului 5 HCM nr.23/1975


18

În anul 19916, Staţiunea Didactică a fost reorganizată ca Regie Autonomă, iar din

anul 19937 îşi desfăşoară activitatea tehnico-economică sub denumirea de Staţiunea

Didactică Experimentală Mănăştur, Cluj-Napoca, ca subunitate cu activităţi autofinanţate

în structura Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Obiectul de activitate al staţiunii aşa cum este el prevăzut în regulamentul de

ordine interioară şi în actele normative care legiferează desfăşurarea activităţii staţiunii,

constă în:

� Instruirea practică a studenţilor în câmpuri şi exploatări zootehnice dotate cu

echipamente tehnice moderne;

� Desfăşurarea activităţii de cercetare de către cadre didactice şi studenţi;

� Producerea de seminţe şi material săditor;

� Reproducţia şi selecţia animalelor;

� Industrializarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi animale;

� Alte activităţi legate direct sau indirect de obiectivul de activitate al acestora;

� Bază demonstrativă de referinţă pentru domeniul agricol în zona de influenţă din

centrul şi nord-vestul ţării.

Cadrul legislativ în baza căruia SDE şi-a desfăşurat activitatea în cei 140 de ani de

la înfiinţare, a fost studiat de către autoare pe parcursul derulării acestei cercetări şi este

prezentat în Anexă .

6 HG.nr 533/1991 7 H.G. nr. 123/1993, privind organizarea şi funcţionarea Staţiunilor didactice experimentale din structura institutelor de învăţământ superior agricol


19

CAPITOLUL III

3 MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE -

VECTORI FUNCŢIONALI ÎN ECONOMIA CUNOAŞTERII

Managementul, ca disciplină complexă, integratoare, de graniţă, se bazează pe

cunoştinţele oferite de disciplinele tehnologice şi economice, precum şi pe cele care, în

mod generic, sunt incluse în grupa disciplinelor de calcul operaţional. În rândul acestora

din urmă, un rol esenţial îl au: statistica, analiza economică, teoria probabilităţilor,

programarea matematică, informatica, psihologia, sociologia etc [Merce, 1999]

De aceea, managementul reprezintă un vector de bază al creşterii economice, el

fiind direct şi indirect un generator de substanţă economică, de valoare adăugată.

Arsenalul metodologic, oferit de ştiinţa managerială, reprezintă - în sfera producţiei, a

desfacerii şi consumului - un factor al prosperităţii economice şi de armonizare a vieţii

sociale. [Merce, 1999]

Managementul profesionist conturat în ultimele decenii, contribuie la derularea

revoluţiei cunoştinţelor şi la construirea societăţii şi economiei bazate pe cunoştinţe prin

noile sale modalităţi de acţiune.

3.1 SISTEMUL MANAGEMENT-GESTIUNE-CONTROLLING

În contextul gestiunii întreprinderii, managerii utilizează diferite instrumente de

informare care pot orienta acţiunea şi luarea deciziilor şi anume [Ilea, 2006]:

- informaţiile privind planurile pe termen mediu şi lung;

- studii economice punctuale;

- statistici extracontabile, care privesc de regulă operaţiile curente;

- contabilitatea financiară şi analizele economico-financiare;

- contabilitatea de gestiune;

tablouri de bord;

- sistemul de bugete al întreprinderii.

Managementul contemporan divizează obiectivele întreprinderii în două grupe:

strategice (pe termen lung, de perspectivă) şi operative (pe termen scurt).


20

Monitoringul permanent asupra realizării atât a obiectivelor strategice ale întreprinderii,

cât şi a celor operative poate fi efecuat cu ajutorul sistemului de controlling.

3.1.1 Controlling-ul sub-sistem de gestiune economică

Controlling-ul este o noţiune relativ nouă în teoria şi practica gestiunii contemporane, ce

a apărut la hotarul dintre analiza economică, planificare, evidenţa managerială şi

management. Controlling-ul trece gestiunea întreprinderii la un nivel calitativ nou,

integrând, coordonând şi orientând activitatea diverselor subdiviziuni structurale ale

întreprinderii spre atingerea obiectivelor ei operative şi strategice [Preibler,2007, p.147].

În viziunea noastră, principiul centrelor de responsabilitate este elementul central în

sistemul controlling-ului [Ilea, 2008]

Un element necesar pentru formarea sistemului de controlling este evidenţa cheltuielilor

apărute:

• Pe tipuri de cheltuieli;

• Pe purtătorii de cheltuieli;

• Pe locurile de apariţie a cheltuielilor;

• Pe centre de responsabilitate.

Evidenţa şi analiza pe centre de responsabilitate constituie un sistem, cu ajutorul căruia se

măsoară şi se estimează compararea rezultatelor obţinute cu cele planificate în fiecare

centru de responsabilitate.

Particularităţi privind managementul şi gestiunea activităţilor agricole

Managementul agricol este ştiinţa şi arta conducerii unei exploataţii agricole către

realizarea obiectivelor stabilite. Particularităţile procesului agricol fac ca managerul să se

confrunte cu probleme complexe în activitatea de fundamentare şi aplicare a deciziilor.

Acest lucru este evident dacă ţinem seama de faptul că managerul unei exploataţii

agricole este limitat în acţiunile sale de factorii naturali şi biologici.

Pentru a se realiza exploataţii agricole durabile trebuie să se practice un management de

performanţă care să favorizeze privatizarea şi organizarea rapidă a noilor exploataţii care

să asigure o folosire eficientă a resurselor din agricultură şi stabilizarea veniturilor

fermierilor


21

3.2 INFORMAŢIA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN MANAGEMENTUL ŞI

GESTIUNEA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

Sistemul informaţional este un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale organizate

într-o concepţie unitară, el utilizează modele, proceduri, resurse umane şi materiale

pentru colectarea, înregistrarea, prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a

informaţiilor, prin intermediul cărora asigură interconexiunile informaţionale dintre

sistemul de conducere şi sistemul condus.

Sistemul informaţional primeşte intrări, le prelucrează şi furnizează ieşiri. Intrările şi

ieşirile unui sistem informaţional, sunt date, informaţii şi decizii. Ansamblul operaţiilor la

care sunt supuse intrările pentru a furniza ieşirile se constituie în proceduri.

În cazul când metodele, procedurile şi mijloacele utilizate pentru colectarea, înregistrarea,

prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a informaţiilor sunt cu preponderenţă

automatizate, sistemul informaţional devine un sistem informatic.

Una dintre sursele de informaţii pentru manageri este analiza economico-financiară.

Principalul scop al analizei economico-financiare este acela de a oferi o apreciere asupra

situaţiei economice şi financiare a întreprinderii.

Aplicarea metodologiei analizei economico-financiare beneficiază de un real suport

atunci când se folosesc aplicaţii ale tehnologiei informaţiei.

3.2.1 Sistemul informaţional - instrument modern şi eficient propus pentru

managementul şi gestiunea activitaţii SDE

La baza conceperii şi funcţionării sistemului informaţional al organizaţtiei – ca şi a

managementului informaţiei – se află acţiunea de concentrare asupra identificării

necesităţilor de informaţii şi a modalităţilor de satisfacere a lor, concomitent cu abordarea

utilizării informaţiilor într-o viziune concomitent strategică şi economică, centrată pe

eficienţă. [Ilea et al, 2009]. Aceasta paradigmă este o predicţie a evoluării spre firma

bazată pe cunoştinţe, care este tipul de organizaţie care se dezvoltă cel mai rapid.

Sistemul informaţional propus pentru managementul şi gestiunea activitaţii SDE oferă

următoarele instrumente :

� Sistemul de indicatori cu ajutorul căruia se poate aborda analiza activităţii;

� Modelele de analiză economică şi financiară folosite pentru exploatarea datelor;


22

� Sistemul informatic SIDE care oferă gestionarea flexibilă a fluxului informaţional

al firmei cu posibilitatea urmăririi operative a desfăşurării activităţii agricole la

nivelul fiecărui centru de responsabilitate sau grup de astfel de centre care

participă la un anumit proces, ceea ce permite intervenţia managementului prin

pârghiile specifice;

� Prin interpretarea informaţiilor valorice oferite de sistemul informatic, se pot

schiţa direcţii de acţiune şi alternative decizionale.

3.2.2 SIDE-Instrument modern de management

Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi Experimentale

Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor analizei

economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de vedere

informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei analizate[Ilea et

al, 2009].

Sistemul de indicatori propus, a fost utilizat ca suport în elaborarea instrumentului sistem

informatic de diagnoză pentru fiecare dintre tipurile de culturi/ categorii de animale,

recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare: indicatori specifici; indicatori de

rezultat;indicatori de rentabilitate;rate de rentabilitate; marje de rentabilitate;indicatori de

risc.


23

PARTEA A II-A

MATERIAL ŞI METODĂ

„ Nu tot ceea ce poate fi numărat contează şi nu tot ceea ce contează poate fi

numărat [Albert Einstein, 1916]”

CAPITOLUL IV

4 CONCEPTE METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL

INFORMAŢIONAL

4.1 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ INSTRUMENT DE CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ

Realizarea unui management performant în agricultură, ca în orice ramură a

economiei naţionale, este posibilă numai cunoscând perfect evoluţia diverselor fenomene

economico-financiare pe parcursul unui an de activitate, variaţia lor faţă de prevederi şi

în dinamică, precum şi diagnosticul corect al perioadei.

O asemenea competenţă poate fi dobândită cu ajutorul analizei economico-financiare a

activităţii din cadrul exploataţiei agricole.

Teoretic, analiza studiază metodologia cunoaşterii activităţii economico-financiare a

întreprinderii agricole a factorilor şi cauzelor care le-au determinat, precum şi a

rezervelor interne de îmbunătăţire a rezultatelor prin utilizarea cât mai eficientă a

resurselor disponibile.

Practic, analiza economico-financiară se manifestă ca instrument al cercetării

ştiinţifice a exploataţiilor agricole. Ea are, în egală măsură, o funcţie de diagnoză –

ajutând la diagnosticarea diverselor rezultate economico-financiare prin prisma relaţiilor

cauzale ce le-au determinat şi a exigenţelor etapei şi o funcţie de reglare – contribuind la

îmbunătăţirea acestor rezultate.

Orice analiză este unică în felul ei, ea fiind determinată nu numai de obiectul

cercetării şi scopul ei, ci şi de caracterul specific al situaţiei în care se elaborează. În

cadrul lucrării de analiză se manifestă, pe de o parte, inventivitatea ştiinţifică a persoanei


24

care o efectuează, capacitatea sa de a aplica în situaţia concretă procedeele cunoscute,

puterea gândirii sale logice, iar pe de altă parte, munca metodică de rutină, care se repetă

de fiecare dată.

În cazul analizelor care se repetă frecvent sub aspectul metodologic (studii de

fezabilitate, planuri de afaceri etc.), se pot elabora algoritmi adecvaţi, ceea ce favorizează

într-un grad înalt automatizarea nu numai a culegerii informaţiei ci şi a calculaţiilor de

analiză. Oricum însă, interpretarea datelor şi formularea concluziilor rămân atribute ale

specialistului care efectuează analiza.

4.2 DIAGNOSTICUL GLOBAL AL ACTIVITĂŢII EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

DURABILE

Exploataţiile agricole durabile trebuie să acorde o importanţă deosebită planificării

activităţii ţinând cont în primul rând de resursele pe care le deţin şi nu în ultimul rând, de

cererea populaţiei. Această planificare se va concretiza în planul exploataţiei agricole

durabile care reprezintă un instrument sistemic, unitar, de fundamentare ştiinţifică a

obiectivelor de producţie, de corelare şi folosire optimă a resurselor, de respectare a

diverselor legături obiective, reciproce, între laturile activităţii de producţie – laturi redate

de o serie de indicatori ce necesită a fi realizaţi într-o anumită perioadă de timp.

Planificarea unităţilor agricole presupune stabilirea unor corelaţii între eforturile

solicitate şi disponibile pentru procesul de producţie viitor, şi rezultatele la care trebuie să

se ajungă. Pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a

unei societăţi comerciale în general, respectiv o exploataţie agricolă în particular este

necesară sintetizarea diagnosticelor pe componente (producţie, calitate, concurenţă, cifră

de afaceri, situaţie financiară, personal etc.) într-un diagnostic global, care să sintetizeze

situaţia exploataţiei [Ilea et al, 2006, pp197-202].

Prin diagnostic se fixează punctele tari şi punctele slabe ale activităţii întreprinderii,

disfuncţionalităţile care apar în activitatea firmei şi cauzele lor.

Analiza diagnostic îşi demonstrează utilitatea prin funcţiile pe care le realizează în

managementul firmei:

� cunoaşterea şi interpretarea realităţii în domeniul abordat;

� stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltării şi ale relaţiilor dintre ele;


25

� informarea conducerii, a partenerilor de afaceri şi a organelor financiare cu privire

la starea economico-financiară, la performanţele realizate, la eficienţa valorificării

resurselor;

� identificarea de noi surse de avantaj concurenţial;

� fundamentarea măsurilor de reducere sau de ameliorare a performanţelor;

� fundamentarea strategiilor de dezvoltare într-un mediu concurenţial dinamic.

Diagnosticul global este menit ca într-o formă sintetică şi în mod operativ să ajute la

realizarea funcţiilor menţionate mai sus, să pună în evidenţă în ce măsură se realizează

obiectivul major al activităţii exploataţiei. În legătură cu definirea obiectivului major,

punctele de vedere au evoluat în timp. Profitul a fost mult timp plasat singular ca obiectiv

major. Ţinând cont de necesităţile economiei de piaţă, în activitatea practică de diagnoză

economico-financiară, în ultimele decenii s-au conturat şi alte formulări ale obiectivului

major care sunt mai cuprinzătoare:

� asigurarea viabilităţii firmei ţinând cont şi de lichidităţile necesare;

� creşterea valorii întreprinderii.

În prezentul studiu s-a considerat ca obiectiv major asigurarea viabilităţii în condiţii de

competiţie internă şi internaţională cu respectarea restricţiilor impuse de dezvoltarea

durabilă (sustenabilă).

În teoria şi practica mondială se întâlnesc diferite modele de diagnostic global:

� SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities and threats);

� Roland Berger;

� A.G. (Alexandru Ghoerghiu);

� CEMAT;

� B.C.R.;

� Histogramă;

� Metoda scorurilor (scoring).


26

4.3 CONTROLLINGUL ŞI DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎN GESTIUNEA

PROCESULUI DE ADOPTARE A DECIZIILOR

Diagnosticul unei exploataţii agricole nu poate fi încadrat într-unul standard, ci

poate fi adoptat în funcţie de scopul urmărit. După modul în care se realizează comparaţia

între efecte şi eforturi, în analiza activităţii eonomic-financiare se utilizează două serii de

indicatori de evaluare care se exprimă în mărimi absolute şi în mărimi relative.

Indicatorii în mărimi absolute se obţin sub forma unor marje, (diferenţe) între

venituri şi cheltuieli, iar indicatorii în mărimi relative se obţin sub forma unor rate

(rapoarte) între diverse rezultate şi cheltuielile sau capitalurile utilizate.

Experienţa arată că unele analize ale activităţii exploataţiei se repetă sub aspectul

metodologic (studii de fezabilitate, planuri de afaceri, calculare indicatori bonitate

necesari accesare resurse financiare etc.). În acest caz se elaborează algoritmi adecvaţi,

ceea ce favorizează într-un grad înalt automatizarea nu numai a culegerii informaţiei ci şi

a calculaţiilor de analiză.

În dorinţa de a asigura un suport metodologic cât mai cuprinzător, se propune un

model de analiză prin care situaţia economico-financiară este cercetată cu ajutorul unui

sistem ce cuprinde două categorii de indicatori, de eforturi, respectiv de efecte, care să

reflecte activitatea, finanţarea, creştere economică, respectiv riscul de exploatare [Ilea et

al, 2009].

Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi

Experimentale Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor

analizei economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de

vedere informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei analizate

[Ilea et al, 2009].


27

Tabel 4.1

Sistemul de indicatori folosit la diagnoza economico-financiară

System of indicators used in the economic financial diagnosis

Rate de rentabilitate / Profitability

rate Indicatori specifici Specific

indicators

Indicatori de rezultat Output

indicators

Indicatori de rentabilitate Profitability

indicators Rrcons

Consume

profitability

rate

Rv Profit

on

Margin

Sales

Rec Rfin Return On

Equity-ROE

Marje de rentabilitate Profitability

margins

Indicatori de risc

financiar Financial

risk

indicators

Cost unitar de producţie

Unitary

production

cost

Cifra de afaceri

Turnover

Valoarea adăugată

Value added

Funcţie de venitul

impozabil Based on

taxable

revenue

Comercială

Comm

ercial

Marja valoare adăugată

Value-added

margin

Marja costului de producţie

Margin cost

of

production

Risc de exploatare Exploitati

on risk

Preţ unitar de vânzare

Unitary

selling price

Producţia marfă

Commodity

output

Excedentul brut de

exploatare Gross

surplus of

exploitation

Funcţie de venitul net + subvenţii Based on

net revenue

and

subventions

- Marjă brută de exploatare

Operating

profit margin

Marja costurilor salariale Margin

income costs

Coeficient de

flexibilitate

Flexibility

coefficient

Producţie medie

Average

production

Valoarea producţiei

marfă Value of

commo-dity

output

Rezultatul exploatării

Exploitation

output

- - Marjă netă Net margin

- Coeficient de

volatilitate Volatility

coefficient

Marja brută la hectar/

Gross

margin at

hectar

Profit brut Gross profit

Rezultatul curent brut /

Gross

current

output

- - Marjă brută de

autofinanţare Cash-flow

- Coeficient de levier

Lever

coefficient

Rata marjei brute Gross

margin rate

Profit net Net profit

Rezultatul net

Net output

- - - - -

- - Capacitatea de

autofinanţare Self-funding

capacity

- - - - -

Pentru susţinerea funcţiilor de bază ale managementului -planificarea, controlul,

evidenţa şi analiza, coordonarea diferitelor aspecte ale gestiunii proceselor de afaceri,

multe companii manifestă interes faţă de produsele software de planificare şi evidenţă a


28

activităţii întreprinderii. În susţinerea acestor funcţii devine necesară modelarea unui

instrument ce realizează diagnoza potenţialului tehnic şi economic al exploataţiei

agricole, precum şi situaţia la nivelul bugetelor de producţie în urma unui ciclu de

exploatare.

Pentru asigurarea sustenabilităţii producţiei şi consumului acest instrument ajută la

rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă managerul exploataţiei agricole, zi

de zi, în aplicarea concretă a tehnologiilor de producţie.

Porivit metodologiei şi precizărilor Ministerului Finanţelor, operatorii economici

trebuie să adoptate unele reglementări specifice, după cum urmează:

• Introducerea în rapoartele anuale de bilanţ şi în bugetele de venituri şi cheltuieli

ale operatorilor economici a indicatorului „productivitatea resurselor”, măsurat prin

raportul dintre valoarea adăugată brută şi valoarea consumului intermediar şi valoarea

consumurilor materiale totale. Introducerea acestui indicator face posibilă stabilirea unei

culturi de performanţă în rândul managerilor cu privire la eficienţa valorificării

achiziţiilor, vizând atât latura tehnologică cât şi cea comercială precum şi evaluarea mai

corectă de catre actionari a calităţii administrării şi managementului din punctul de

vedere al evoluţiei durabile a afacerilor intreprinderii; adoptarea unor politici eficiente de

investiţii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung, inclusiv prin introducerea în practica

de lucru curentă a planurilor de afaceri şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli multianuale;

identificarea şi valorificarea sistematică a surselor potenţiale de reducere a consumurilor

de materiale şi energie şi de creştere a productivităţii prin modernizare tehnologică şi

înnoire a produselor conform cerinţelor pieţei.

• Introducerea, începând cu anul 2009, în rapoartele anuale ale societăţilor listate

la bursă şi, începând din anul 2010, ale tuturor societăţilor din industrie, agricultură şi

transporturi a obligaţiei de a furniza informaţii relevante cu privire la managementul

resurselor, funcţionalitatea sistemelor de monitorizare a mediului, precum şi a etichetării

ecologice (numărul şi ponderea produselor etichetate ecologic).

Sistemul de indicatori propuşi pentru analiza randamentului financiar a fost astfel

conceput încât să permită şi rezolvarea acestei cerinţe de mare actualitate.


29

PARTEA A III-A

REZULTATE ŞI DISCUŢII

„..Valoarea unui sistem depinde de cât de folositor le este executivilor, de cât de

bine este înţeles şi cât de mult este utilizat” D. Delong, J.F. Rockart în cartea Identifying

the Attributes of Successful Executive Support System Implementation, John Wiley &

Sons, 1992

CAPITOLUL V

5 SISTEM INFORMATIC PENTRU DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎNTR-O

EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ (SIDE)

Sistemul informatic pentru diagnoza economică într-o exploataţie agricolă (SIDE)

este o aplicaţie software care a fost creată cu scopul de a realiza diagnoza potenţialului

tehnic şi economic al exploataţiei agricole, precum şi situaţia la nivelul bugetelor de

producţie în urma unui ciclu de exploatare. Această aplicaţie poate fi considerată un

“consilier” care ajută la rezolvarea problemelor care apar zi de zi în aplicarea concretă a

tehnologiilor de producţie, fiind un instrument util în managementul exploataţiei agricole.

De asemenea, este un instrument foarte util pentru managerul exploataţiilor agricole,

pentru cercetătorii şi profesorii din domeniu, precum şi pentru persoanele implicate în

activitatea de consultanţă agricolă.

Fig. 5.1 Fereastra de intrare în aplicaţia informatică

Fig. 5.1 Access window for the informatic application


30

Sistemul informatic creat este un program construit pe o platformă de SGBD (sistem

relaţional de gestiune a bazelor de date), în mediul Visual FoxPro. Elementele care au

contribuit şi au fost determinante în alegerea acestei soluţii soft sunt legate strict de

introducerea elementelor caracteristice programării orientate pe obiecte şi a

instrumentelor vizuale de dezvoltare în cadrul mediului de programare Visual FoxPro.

FoxPro permite comunicarea cu alte aplicaţii (de exemplu, Excel) prin mecanismul DDE

(Dynamic Data Exchange – transfer dinamic de date), permite schimbul de date între

tabelele sale şi alte aplicaţii, în calitate de server sau de client, respectiv transmite sau

primeşte informaţii către şi de la programele care ruleazã sub Windows.

5.1 DESCRIEREA TEHNICO – FUNCŢIONALĂ A APLICAŢIEI INFORMATICE

5.1.1 Caracteristicile tehnice ale SIDE

Din punct de vedere constructiv, sistemul informatic SIDE cuprinde următoarele

elemente:

� Informaţii input

� Constantele sistemului

� Informaţii ouput

1. Informaţiile de intrare (input-uri) sunt acele informaţii introduse de către utilizator,

conform obiectivului urmărit:

� date de identificare utilizator;

� date de identificare exploataţie agricolă;

� tip de cultură/categorie de animale;

� zonă de producţie (câmpie, deal, munte)/sistem de producţie (irigat, neirigat);

� suprafaţa agricolă utilizată;

� tarife lucrări mecanizate;

� tarife lucrări manuale;

� preţuri materii şi materiale;

� preţ de vânzare producţie principală, respectiv producţie secundară;

� subvenţia pe hectar;

� procente aferente diverselor tipuri de cheltuieli (de aprovizionare, cu forţa de

muncă, cu asigurările, generale şi de management, cu dobânzile la credite);


31

� valori pentru alte tipuri de cheltuieli (amortisment pe clădiri şi utilităţi, impozite şi

taxe);

� soldul iniţial etc.

2. Constantele sistemului (informaţii luate din nomenclatoare şi tabele) reprezintă

nomenclatoarele, tabelele interne şi tabelele de legătură ale programului. Sistemul

foloseşte următoarele tabele:

� tabela de culturi/categorii de animale;

� tabela cu lucrări manuale;

� tabela cu lucrări mecanizate;

� tabela cu materii şi materiale;

� tabela cu necesar anual (raţii lunare pe tipuri de furaje);

� tabela de acţiuni fitosanitare pentru fiecare cultură;

� tabela cu pesticide (fungicide, ierbicide).

Aceste constante pot fi actualizate prin funcţia de mentenanţă (întreţinere) a

nomenclatoarelor şi a tabelelor folosite.

3. Informaţiile de ieşire (output-uri sau rapoarte) sunt acele rapoarte pe care sistemul le

generează după încărcarea şi prelucrarea informaţiilor de intrare şi a constantelor, definite

anterior, având la bază algoritmi de calcul specifici fiecărui modul de proiectare. De

exemplu:

� tehnologia culturii/ha, tehnologia culturii/exploataţie agricolă;

� devizul tehnologic/categorie de animal;

� bugetul de venituri şi cheltuieli al culturii/ha, bugetul de venituri şi cheltuieli al

culturii/exploataţie agricolă;

� bugetul de venituri şi cheltuieli/cap animal, bugetul de venituri şi cheltuieli/total

capete;

� indicatorii de rentabilitate pentru producţia vegetală/producţia animală.


32

5.1.2 Caracteristicile funcţionale ale SIDE

Sistemul informatic pentru diagnoza economică permite managerilor să caute

informaţii obţinute atât din surse interne (situaţii financiare anuale, contabilitatea de

gestiune şi bugetarea analitică), cât şi din surse externe (altele decât contabilitatea

exploataţiei), informaţii necesare pentru a menţine competitivitatea propriei activităţi şi a

propriilor produse.

Astfel, programul informatic propus permite analiza economico-financiară a unei

exploataţii agricole, identificând: cheltuielile fixe, cheltuielile variabile, costurile de

producţie, rata profitului pe produs, bugetele pe produs etc. De asemenea, permite

determinarea în orice moment a indicatorilor tehnico-economici ai exploataţiei agricole, a

volumului fizic al producţiei vândute corespunzător pragului de rentabilitate etc.

Din punct de vedere funcţional, produsul informatic SIDE prezintă următoarele

funcţii de bază:

� generarea tehnologiei/devizului tehnologic,

� generarea bugetului de venituri şi cheltuieli,

� generarea indicatorilor tehnico-economici pentru fiecare dintre tipurile de culturi/

categorii de animale, recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare:

- indicatori specifici;

- indicatori de rezultat;

- indicatori de rentabilitate;

- rate de rentabilitate;

- marje de rentabilitate;

- indicatori de risc financiar.

� mentenanţa tuturor subsistemelor (nomenclatoare şi tabele) utilizate pentru

obţinerea rezultatelor generate de sistemul informatic.

� funcţia de creare/actualizare: sistemul este dotat cu o funcţie specială de creare şi

actualizare a constantelor sale (mentenanţă). Prin această funcţie se pot realiza

următoarele:

- actualizarea/modificarea informaţiilor conţinute în nomenclatoarele şi tabelele

sistemului;


33

- adăugarea unor înregistrări noi (lucrări mecanizate, lucrări manuale, materii şi

materiale, tipuri de culturi, categorii de animale etc.);

- ştergerea anumitor informaţii din bazele de date;

- căutarea/verificarea informaţiilor dorite;

- listarea nomenclatoarelor sau a altor informaţii utile din sistem.

� funcţiile de căutare, localizare, calcul, extragerea informaţiilor dorite din baza de

date şi pregătirea pentru listare; aceste funcţii alcătuiesc componenta cea mai

importantă a sistemului, în care au fost încorporaţi algoritmii procedurali de

calcul. În această secţiune, utilizatorul are posibilitatea de introducere a

parametrilor în sistem (alegerea culturilor/categoriilor de animale, stabilirea

preţurilor de vânzare pentru producţiile principală şi secundară, stabilirea valorilor

aferente diverselor tipuri de cheltuieli, a subvenţiilor şi a amortismentului etc.).

Nomenclatoarele utilizate iau în considerare reglementările în vigoare şi informaţii

provenite de la institutele şi staţiunile de cercetări din ţară precum şi de la specialişti din

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi din unele calculaţii ale Institutului de

Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR) Bucureşti.

5.2 MECANISMUL DE FUNCŢIONARE A APLICAŢIEI INFORMATICE

Sistemul informatic pentru diagnoza economică este structurat în două părţi:

� Sectorul vegetal (destinat exploataţiilor specializate în producţia vegetală)

� Sectorul zootehnic (destinat exploataţiilor specializate în producţia animală)

Sistemul informatic destinat diagnozei economice în exploataţiile agricole a fost

conceput pe baza următoarei scheme generale:


34

Fig. 5.2 Reprezentarea simplificată a sistemului informatic destinat diagnozei economice în exploataţiile agricole (SIDE)

Fig. 5.2 Simplified representation of the system for the economical diagnosis in

agricultural exploitation (SIDE)

Sistemul informatic a fost structurat astfel încât să răspundă celor două elemente

esenţiale ale unui management eficient: planificarea şi evaluarea.

Aceste două componente au fost delimitate prin module de lucru separate: modulul

de estimare (proiectare) a producţiei, respectiv modulul de realizare a producţiei.

Cele două module sunt legate prin ferestre de legătură şi date interconectate care

permit o viziune amplă asupra procesului de producţie.

Corespunzător celor două sectoare analizate - vegetal şi zootehnic - şi

particularizând pentru fiecare dintre cele două variante, reprezentarea schematică a

sistemului informatic poate fi descrisă conform Fig. 5.3.


35

Sectorul vegetal

Proiectare productie

Tehnologie cultura

Realizare productie

Buget cultura Indicatori tehnico-economici

Generare rapoarte

Raport general

Rapoarte comsumuri specifice

Rapoarte complexe

Fig. 5.3 Reprezentarea schematică a sistemului informatic

Fig. 5.3 The general scheme of the system - the vegetal modul

Sectorul zootehnic

Proiectare productie

Deviz tehnologic

Realizare productie

Buget de venituri si cheltuieli

Indicatori tehnico-economici

Generare rapoarte

Raport general

Rapoarte comsumuri

specifice

Rapoarte complexe

Consumuri Cheltuieli

Fig. 5.4 Schema SIDE – sector vegetal / sector zootehnic

Fig 5.4 The general scheme of the system - the zootehnic modul


36

5.2.1 Sectorul vegetal

La nivelul sectorului vegetal se pot realiza două operaţiuni:

-Estimarea producţiei - permite gestionarea structurii de producţie, fişelor tehnologice şi

bugetelor de cultură estimative;

-Realizarea producţiei - permite gestionarea introducerii veniturilor şi cheltuielilor

efectuate, repartizarea acestora pe culturi şi generarea rapoartelor specifice.

5.2.1.1 Sectorul vegetal – Estimare producţie

Estimarea producţiei cuprinde următoarele etape:

- selectarea structurii de producţie şi introducerea datelor referitoare la suprafaţa cultivată

- introducerea unor date de intrare specifice tipului de cultură selectat.

- generarea tehnologiilor, a bugetelor de cultură şi a indicatorilor tehnico-economici,

direct din fereastra “Fişă cultură”.

Programul permite generarea următoarelor rapoarte în format MSExcel:

Tehnologie pt 1,00 ha; Tehnologie pt n ha (n reprezintă numărul de hectare aferent

culturii, care a fost introdus în structura de producţie), Buget pt 1,00 ha; Buget pt n ha;

Indicatori tehnico-economici.

În imaginile următoare sunt prezentate toate tipurile de rapoarte pe care sistemul

informatic le poate genera, exemplificat pentru cultura: Grâu; zonă geografică: deal;

sistem: neirigat; producţie principală: 3000 kg/ha; producţie secundară: 1000 kg/ha.

Fig. 5.5 Generarea tehnologiei de cultură pentru 1 ha

Fig. 5.5 Generating the technology plan for a crop (1 hectare)

MA

RIO

AR

A G

. BE

NŢ

AN

(ILE

A) R

EZ

UM

AT

AL

TE

ZE

I DE

DO

CT

OR

AT

37

38

Fig. 5.6. Generarea tehnologiei de cultură pentru n ha (n = 10)

Fig. 5.6 Generating the technology plan for a crop (for n hectares)

MA

RIO

AR

A G

. BE

NŢ

AN

(ILE

A) R

EZ

UM

AT

AL

TE

ZE

I DE

DO

CT

OR

AT

38


39

Fig. 5.7 Generarea bugetului de cultură pentru 1 ha

Fig. 5.7 Generating the budget for a crop (for 1 hectare)

Fig 5.8. Generarea bugetului de cultură pentru n ha (n=10)

Fig. 5.8 Generating the budget for a crop (for n hectares)


40

Fig. 5.9. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii rentabilităţii

Fig. 5.9 Generating tehnico-economic indicators – Efficiency indicators

Fig. 5.10 Generarea indicatorilor tehnico-economici - Marje de rentabilitate

Fig. 5.10. Generating tehnico-economic indicators – Profitability margin


41

Fig. 5.11. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Rate de rentabilitate

Fig. 5.11. Generating tehnico-economic indicators – Profitability rates

Fig. 5.12. Generarea indicatorilor de rentabilitate – Indicatorii de risc financiar

Fig. 5.12 Generating tehnico-economic indicators – Financial risk indicators


42

5.2.1.2 Sectorul vegetal – Realizare producţie

Fişa F2 - Fişa de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor

Este cea mai importantă fereastră a programului, din cadrul modulului producţiei vegetale,

deoarece are o destinaţie multifuncţională:

� preia şi afişează toate datele introduse prin intermediul fişei F1, elementele de venit

sau cheltuială putând fi vizualizate în ordinea în care au fost completate;

� gestionează repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe culturi;

� permite vizualizarea cantităţii consumate şi a soldului aferent (respectiv o viziune

asupra stocurilor sau a omiterilor în repartizare), pentru o anumită înregistrare

efectuată prin F1.

Fig. 5.13 Fereastra cu evidenţa consumurilor

Fig. 5.13 Window with the evidence of consumption

Fig. 5.14. Fereastra de repartizare a cheltuielilor pe culturi

Fig. 5.14. Window for distributing costs by crop type

Etapele care trebuie parcurse în cadrul acestei fişe sunt următoarele:


43

Etapa 1: Selectarea unei înregistrări din listă. În funcţie de categoria căreia îi

aparţine, cheltuială sau venit, se activează butonul Adăugare bon consum sau

butonul Repartizare pe cultură:

Etapa 2: Prin această fereastră (Adăugare bon consum sau Repartizare pe cultură)

se asigură evidenţa corectă a operaţiunilor derulate. Prin repartizare, elementul de

cheltuială sau de venit se ataşează devizului tehnologic şi bugetului unei anumite

culturi.

Fig. 5.15 Fereastra de adăugare bon consum

Fig. 5.15 Window for entering voucher consumption

Fig. 5.16. Opţiunea de ştergere a bonului de consum

Fig. 5.16 Removal of consumption voucher

Fişa F3 – Fişa de generare rapoarte

Această fişă gestionează diferite rapoarte care pot fi generate şi listate, corespunzător

culturilor din structura de producţie vegetală. Generarea este controlată în primul rând prin

aspectul temporal al rapoartelor date; altfel spus, primul pas îl reprezintă selectarea

perioadei pentru care se doreşte afişarea înregistrărilor; dacă această selecţie nu se face, vor

fi afişate toate înregistrările introduse.


44

Se pot genera trei tipuri de rapoarte:

-raport general - se pot genera raportul de casă, situaţia încasărilor, a plăţilor şi a soldului

final dintr-o anumită perioadă de timp;

-rapoarte speciale - rapoartele de consumuri specifice, care centralizează pentru perioada de

timp selectată toate înregistrările ce au fost repartizate pe categoriile de cheltuieli

corespunzătoare; aceasta oferă o imagine asupra întregului proces de producţie, la nivelul

structurii alese;

Fig. 5.17. Fereastra de generare a raportului de casă, devizului tehnologic,

bugetului de cultură şi indicatorilor tehnico-economici

Fig 5.17 . Window to generate the cash report, technology plan, crop budget and tehnico-

economic indicators

-rapoarte complexe - acestea cuprind devizele tehnologice, bugetele de producţie şi

indicatorii tehnico-economici pentru culturile cuprinse în structura de producţie, oferind o

imagine atât la nivel global, cât şi unitar (pe 1 hectar); practic, aceste rapoarte sunt identice

ca formă şi structură cu rapoartele generate la modulul de estimare .

5.2.2 Sectorul zootehnic

La nivelul sectorului zootehnic se pot realiza două operaţiuni, asemănătoare celor de la

sectorul vegetal

Estimarea producţiei - permite gestionarea structurii de producţie, fişelor tehnologice şi

bugetelor de producţie estimative;

Realizarea producţiei - permite gestionarea introducerii veniturilor şi cheltuielilor efectuate,

repartizarea acestora pe specii şi generarea rapoartelor specifice.


45

5.2.2.1 Sectorul zootehnic – Estimare producţie

Proiectarea producţiei cuprinde mai multe etape:

Etapa 1: Selectarea anului calendaristic de lucru

Etapa 2: Introducerea preţurilor. Fereastra este structurată astfel încât să permită

variaţia lunară a preţurilor, în situaţia în care se doreşte.

Etapa 3: Stabilirea producţiei.

În imaginile următoare sunt prezentate toate tipurile de rapoarte pe care sistemul informatic

le poate genera, exemplificat pentru categoria de animale: vaci lapte 4000; furaj de bază:

rădăcinoase; zonă geografică: deal.

Fig. 5.18. Generarea consumurilor pe cap animal

Fig. 5.18 Generating the consumptions per head

MA

RIO

AR

A G

. BE

NŢ

AN

(ILE

A) R

EZ

UM

AT

AL

TE

ZE

I DE

DO

CT

OR

AT

46

47

Fig. 5.19. Generarea cheltuielilor pe cap animal

Fig. 5.19 Generating the expenditures per head

M

AR

IOA

RA

G. B

ENŢ

AN

(ILE

A) R

EZ

UM

AT

AL

TE

ZE

I DE

DO

CT

OR

AT

47

48

Fig 5.20 Generarea consumurilor pe total capete

Fig. 5.20 Generating total consumptions per total heads

MA

RIO

AR

A G

. BE

NŢ

AN

(ILE

A) R

EZ

UM

AT

AL

TE

ZE

I DE

DO

CT

OR

AT

48

49

Fig. 5.21. Generarea cheltuielilor pe total capete

Fig. 5.21 Generating the expenditures per total heads

M

AR

IOA

RA

G. B

ENŢ

AN

(ILE

A) R

EZ

UM

AT

AL

TE

ZE

I DE

DO

CT

OR

AT

49


50

Fig. 5.22 Generarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Fig. 5.22 Generating the revenue and expenditure budget

Fig. 5.23. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii specifici

Fig. 5.23 Generating the tehnico-economic indicators – Specific indicators


51

Fig. 5.24 Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii de rezultat

Fig. 5.24 Generating the tehnico-economic indicators – Output indicators

Fig. 5.25. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii de rentabilitate

Fig. 5.25 Generating the tehnico-economic indicators – Profitability indicators


52

Fig. 5.26 Generarea indicatorilor tehnico-economici – Marje de rentabilitate

Fig. 5.26 Generating the tehnico-economic indicators – Profitability margins indicators

Fig. 5.27. Generarea indicatorilor tehnico-economici – Rate de rentabilitate

Fig. 5.27. Generating the tehnico-economic indicators – Profitability rates


53

Fig. 5.28. Generarea indicatorilor tehnico-economici – Indicatori de risc financiar

Fig. 5.28. Generating the tehnico-economic indicators – Financial risk indicators

5.2.2.2 Sectorul zootehnic – Realizare producţie

Modulul de realizare permite declararea unei producţii noi sau lucrul pe o bază de date

creată anterior (Fig. 5.31). Se alege Realizare producţie nouă atunci când se intră iniţial

în baza de date, iar Realizare producţie salvată atunci când se doreşte gestionarea

lucrului cu baza de date, care permite deschiderea ferestrei Fişe de evidenţă a veniturilor

şi cheltuielilor.

Fig. 5.29 Fereastra de selecţie a variantelor de producţie

Fig. 5.29. Window for selectiong the options of production

Datele se introduc iniţial prin intermediul fişei F1 (Fişă de colectare venituri şi

cheltuieli), care permite introducerea datelor privind veniturile şi cheltuielile realizate

efectiv. Apoi, datele sunt preluate de program în fişa F2 (Fişă de gestiune a veniturilor şi

cheltuielilor), care permite gestionarea acestora, fie prin intermediul bonurilor de


54

consum, fie direct prin repartizarea pe specie. Fişa F3 (Fişă de generare rapoarte)

permite generarea de rapoarte privind consumurile specifice, devizele tehnologice şi

bugetele.

Fig. 5.30. Fereastra de introducere a sodului iniţial şi anului de producţie

Fig. 5.30. Window to enter the initial sold and year of production

Fig. 5.31. Fereastra de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor

Fig. 5.31. Window for the evidence of revenues and expenditures

Fişa F1 - Fişa de colectare venituri şi cheltuieli

Fig. 5.32. Lista tipurilor de venituri şi cheltuieli – pentru sectorul zootehnic

Fig. 5.32 List of revenues and costs types – for the zootehnic


55

Introducerea datelor se realizează conform detalierilor din facturi sau bonuri, respectiv

element cu element, pentru a se putea face o repartizare corectă pe categoriile de venit

sau cheltuială.

Fişa F2 - Fişa de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor

Această fişă este cea mai importantă a programului, din cadrul sectorului zootehnic,

deoarece are o destinaţie multifuncţională:

� preia şi afişează toate datele introduse prin intermediul fişei F1, elementele de

venit sau cheltuială putând fi vizualizate în ordinea în care au fost completate;

� gestionează repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe specii animaliere;

� permite vizualizarea cantităţii consumate şi a soldului aferent (respectiv o viziune

asupra stocurilor sau a omiterilor în repartizare), pentru o anumită înregistrare

efectuată prin F1.

Etapele de lucru în cadrul prezentei ferestre (Fig.5.35) sunt următoarele:

Etapa 1: Selectarea unei înregistrări din listă

Fig 5.33. Fereastra de adăugare bon consum

Fig. 5.33. Window for entering the consumption


56

În funcţie de categoria de cheltuială sau venit, se activează două butoane: Adăugare bon

consum sau Repartizare pe specie:

� Etapa 2. Prin această fereastră se asigură evidenţa corectă a operaţiunilor derulate;

prin repartizare, elementul de cheltuială sau venit se ataşează devizului tehnologic

şi bugetului unei anumite specii.

Fişa F3 – Generare rapoarte

Această fereastră gestionează diferite rapoarte ce pot fi generate şi listate, corespunzător

speciilor din sectorul zootehnic. Generarea este controlată în primul rând prin aspectul

temporal al rapoartelor date; altfel spus, primul pas îl reprezintă selectarea perioadei

pentru care se doreşte afişarea înregistrărilor. Se pot genera următoarele rapoarte:

� raport general – raportul de casă, situaţia încasărilor, a plăţilor şi a soldului final

dintr-o anumită perioadă de timp;

� rapoarte speciale - rapoartele de consumuri specifice, care centralizează pentru

perioada de timp selectată toate înregistrările ce au fost repartizate pe categoriile

de cheltuieli corespunzătoare; aceasta oferă o imagine asupra întregului proces de

producţie, la nivelul structurii alese;

� rapoarte complexe – devizele tehnologice, bugetele de producţie şi indicatorii

tehnico-economici (de rentabilitate) pentru speciile cuprinse în structura de

producţie, oferind o imagine atât la nivel global, cât şi unitar (pe un cap de

animal).


57

CONCLUZII

GRADUL DE ÎNDEPLINIRE AL OBIECTIVELOR PROPUSE

Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea sunt domeniile care pot susţine

reducerea decalajelor existente în orientarea României către “noua economie” şi către

“societatea cunoaşterii”.

Intenţia acestei teze este de a oferi o imagine clară şi cât mai completă despre ceea ce s-a

realizat în aceste domenii din prisma învăţământului universitar agronomic în România în

general, a USAMV Cluj-Napoca şi a SDE Mănăştur Cluj în particular, în vederea

susţinerii importanţei de a se supune atenţiei acest domeniu şi pe plan naţional la nivelul

Consorţiului USAMV.

În cadrul evoluţiei actuale a economiei şi a societăţii în general, problematica adoptării

deciziilor devine din ce în ce mai complicată. În plus, decidenţii sunt afectaţi de o serie

de limite economice şi cognitive, ca şi de existenţa unui mare volum de informaţii ce le

sunt aduse la cunoştintă sau pe care trebuie să le cunoască în timp ce-şi desfăşoară

activitatea.

O concluzie conturată în etapa de auditare a activităţii economice a Staţiunii Didactice

Experimentale Mănăştur şi de determinare a nevoilor generale şi specifice ale fermelor

agricole se referă la sistemul de informaţii necesar procesului decizional. În acest demers

de analizare a sistemului informaţional existent s-au avut în vedere următoarele: modul

de organizare şi de conducere a exploataţiei, obiectele principale de activitate,

particularităţile proceselor desfăşurate, principalele documente folosite, structurile

funcţionale implicate, frecvenţele şi termenele de realizare a documentelor. Au fost

conturate o serie de probleme care trebuie rezolvate: oferirea acelor informaţii care sunt

necesare procesului decizional, posibilitatea creării de fişe tehnologice pentru un număr

mare de culturi şi tipuri de animale, reducerea timpul necesar activităţii de planificare,

diagnoza potenţialului tehnic şi economic al exploataţiei agricole, precum şi situaţia la

nivelul bugetelor de producţie în urma unui ciclu de exploatare. În acest cadru,

necesitatea existenţei unui sistem informaţional destinat organizării datelor, a extragerii

de informaţii utile şi cunoştinţe noi şi relevante, a prezentării acestora într-un format

sintetic şi specific managementului de vârf a fost evidentă.


58

Primul obiectiv major al acestei lucrări a fost elaborarea unui sistem informaţional

complex a cărui element central este SIDE-Sistem informatic pentru diagnoza

economică şi financiară a activităţii.

Sistemul informaţional propus pentru managementul şi gestiunea activitaţii SDE

oferă următoarele instrumente :

� Sistemul de indicatori cu ajutorul căruia se poate aborda analiza activităţii;

� Modelele de analiză economică şi financiară folosite pentru exploatarea datelor;

� Sistemul informatic SIDE care oferă gestionarea flexibilă a fluxului informaţional

al firmei cu posibilitatea urmăririi operative a desfăşurării activităţii agricole la

nivelul fiecărui centru de responsabilitate sau grup de astfel de centre care

participă la un anumit proces, ceea ce permite intervenţia managementului prin

pârghiile specifice;

� Prin interpretarea informaţiilor valorice oferite de sistemul informatic, se pot

schiţa direcţii de acţiune şi alternative decizionale.

Concret, s-a subordonat sistemului de management şi gestiune a exploataţiei

agricole, subsistemul controlling-ului care propune metodologia coordonării, gestiunea

procesului de adoptare a deciziilor.

Scopul lui a fost obţinerea unui set standard de proceduri, ce asigură caracterul

repetat şi logica trecerii, reducerea riscului în procesul de adoptare a deciziilor şi

nivelarea subiectivismului.

În ultimul timp necesitatea implementării controlling-ului tot mai mult e legată de

necesitatea pregătirii şi acordării de asistenţă conducătorilor în ce priveşte reacţionarea

lor rapidă la evenimentele neaşteptate. Acest aspect este foarte important în cazul

exploataţiilor agricole, a căror activitate se află în permanenţă sub impactul modificărilor

climatice şi de mediu, cu necesitatea folosirii durabile a resurselor naturale.

Pornind de la acest principiu, prezenta cercetare propune ca suport pentru activitatea

managerilor un sistem util în procesul de susţinere a adoptării deciziilor, care să-i permită

o analiză pertinentă, fiind posibilă în acelaşi timp, diagnosticarea stării economice a

exploataţiei, evaluarea şi controlul stării exploataţiei. În realizarea acestuia a fost elaborat

un sistem de indicatori de analiză, consideraţi ca având impact asupra gestiunii

exploataţie. Metoda propusă reprezintă o sinteză a tehnologiilor şi instrumentelor de


59

controlling şi permite realizarea mai deplină a activităţii de gestiune a resurselor prin

sistemul de indicatori. Esenţa metodei date constă în trecerea consecventă de la

formalizarea obiectivelor strategice ale exploataţiei spre obiectivele serviciului de

gestiune pe centre de responsabilitate şi pe baza acestora–la elaborarea indicatorilor

concreţi pentru măsurarea gradului de eficienţă. Cu ajutorul SIDE comparaţia se poate

face prin cele două module de estimare respectiv de realizare producţie.

Pornind de la sistemul de indicatori formulat, calculul şi evaluarea lor, se elaborează

programul de măsuri pentru atingerea rezultatelor planificate în sfera de gestiune .

În analiza economico-finaniară, activitatea exploataţiei agricole este apreciată prin

intermediul unor indicatori care caracterizează volumul activităţii: cifra de afaceri,

valoarea adăugată, producţia exerciţiului în corelaţie cu totalul activelor, potenţialul

uman, precum şi a unor aspecte privind activitatea financiară respectiv comercială. O

diagnoză pertinentă, în măsură să evidenţieze situaţia reală, necesită corelarea

indicatorilor menţionaţi cu rata inflaţiei, poziţia firmei pe piaţă, politica de preţuri şi tarife

Diagnosticul unei exploataţii agricole nu poate fi încadrat într-unul standard, ci

poate fi adoptat în funcţie de scopul urmărit. Experienţa arată că unele analize ale

activităţii exploataţiei se repetă sub aspectul metodologic (studii de fezabilitate, planuri

de afaceri, calculare indicatori bonitate necesari accesare resurse financiare etc.). În acest

caz se elaborează algoritmi adecvaţi, ceea ce favorizează într-un grad înalt automatizarea

nu numai a culegerii informaţiei ci şi a calculaţiilor de analiză.

În dorinţa de a asigura un suport metodologic cât mai cuprinzător, se propune un

model de analiză prin care situaţia economico-financiară este cercetată cu ajutorul unui

sistem ce cuprinde două categorii de indicatori, de eforturi, respectiv de efecte, care să

reflecte activitatea, finanţarea, creştere economică, respectiv riscul de exploatare .

Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi

Experimentale Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor

analizei economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de

vedere informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei

analizate.

Sistemul informatic pentru diagnoza economică permite managerilor să caute informaţii

obţinute atât din surse interne (situaţii financiare anuale, contabilitatea de gestiune şi


60

bugetarea analitică), cât şi din surse externe (altele decât contabilitatea exploataţiei),

informaţii necesare pentru a menţine competitivitatea propriei activităţi şi a propriilor

produse. Astfel, programul informatic propus permite analiza economico-financiară a

unei exploataţii agricole, identificând: cheltuielile fixe, cheltuielile variabile, costurile de

producţie, rata profitului pe produs, bugetele pe produs etc. De asemenea, permite

determinarea în orice moment a indicatorilor tehnico-economici ai exploataţiei agricole, a

volumului fizic al producţiei vândute corespunzător pragului de rentabilitate etc.

Din punct de vedere funcţional, produsul informatic SIDE prezintă următoarele funcţii de

bază:

� generarea tehnologiei/devizului tehnologic,

� generarea bugetului de venituri şi cheltuieli,

� generarea indicatorilor tehnico-economici pentru fiecare dintre tipurile de culturi/

categorii de animale, recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare

� mentenanţa tuturor subsistemelor (nomenclatoare şi tabele) utilizate pentru

obţinerea rezultatelor generate de sistemul informatic.

� funcţia de creare/actualizare: sistemul este dotat cu o funcţie specială de creare şi

actualizare a constantelor sale (mentenanţă). Prin această funcţie se pot realiza

următoarele:-actualizarea/modificarea informaţiilor conţinute în nomenclatoarele

şi tabelele sistemului;-adăugarea unor înregistrări noi (lucrări mecanizate, lucrări

manuale, materii şi materiale, tipuri de culturi, categorii de animale etc.);-ştergerea

anumitor informaţii din bazele de date;-căutarea/verificarea informaţiilor dorite;-

listarea nomenclatoarelor sau a altor informaţii utile din sistem.

� funcţiile de căutare, localizare, calcul, extragerea informaţiilor dorite din baza de

date şi pregătirea pentru listare; aceste funcţii alcătuiesc componenta cea mai

importantă a sistemului, în care au fost încorporaţi algoritmii procedurali de

calcul. În această secţiune, utilizatorul are posibilitatea de introducere a

parametrilor în sistem (alegerea culturilor/categoriilor de animale, stabilirea

preţurilor de vânzare pentru producţiile principală şi secundară, stabilirea valorilor

aferente diverselor tipuri de cheltuieli, a subvenţiilor şi a amortismentului etc.).

În concluzie, se poate spune că rezultatele obţinute sugerează faptul că, sistemul

informaţional prin sistemul de indicatori propus, metodologia formării lui şi metodele de


61

calculare a unor indicatori pot fi folosite drept bază pentru elaborarea de către fiecare

exploataţie a sistemului propriu, adaptat anume la particularităţile sale, dar indiferent de

acestea orientat spre asigurarea eficienţei în gestiune .

În derularea cercetării s-au avut în vedere şi obiectivele secundare stabilite.

Unul din obiectivele secundare ale acestei cercetări a fost reconsiderarea rolului

SDE în procesul educaţional. Acest aspect s-a concretizat prin introducerea în tematica

de la disciplina analiza economică şi financiară a diagnozei unor situaţii problematice

identificate de către studenţi la SDE şi valorificate în scopul instruirii lor. Temele aduse

în discuţie pot fi soluţionate prin diagnoza economico-financiară efectuată cu ajutorul

instrumentului SIDE.

Reconsiderarea rolului SDE în cercetarea ştiinţifică din agricultură prin prisma

dezvoltării durabile, a fost un alt obiectiv secundar propus în această cercetare, prin

susţinerea rolului permanent inovator oferit de SDE. Acest obiectiv s-a materializat pe

parcursul celor cinci ani de cercetare prin prezentarea punctului de vedere al autoarei cu

privire la aspecte din activitatea SDE într-un număr mare de lucrări ştiinţifice, susţinute

şi publicate în cadrul diverselor simpozioane interne şi internaţionale, prin colaborarea şi

schimbul de idei cu cadre didactice de la alte facultăţi. Prin diseminarea rezultatelor s-au

făcut cunoscute în primul rând eventualele îmbunătăţiri de natură metodologică care

permit obţinerea unor informaţii cât mai corecte. Totodată rezultatele obţinute pot servi

ca punct de plecare în alte cercetări.

Un rezultat interesant s-a obţinut în realizarea celui de al treilea obiectiv privind

investigarea eficienţei utilizării sistemului informaţional creat în vederea promovării şi

implementării acestuia la nivelul exploataţiilor agricole, precum şi în procesul de

invăţământ.

Ultimul obiectiv secundar propus a fi realizat în prezenta cercetare este valorificarea

potenţialului oferit de SDE, concretizat prin creionarea unei monografii a acestei porţi

spre cunoaştere, la 140 de ani de la înfiinţare. Baza de date creată în urma documentării

intreprinse, prin studierea documentelor existente la USAMV Cluj, SDE, Fondul de

documente de la Arhiva Academiei Române Cluj poate constitui un material

informaţional bogat pentru editarea unei broşuri aniversare a SDE Mănăştur.


62

Rezultatele preliminare şi finale ale cercetării desfăşurate pentru elaborarea acestei

teze de doctorat au fost prezentate în 17 lucrări ştiinţifice, susţinute şi publicate în cadrul

diverselor simpozioane internaţionale pe perioada 2005-2009, precum Simpozionul

Internaţional „Prospects for the 3rd Millennium Agriculture” USAMV Cluj-Napoca,

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Romanian Agriculture in EU – opportunities and

perspectives” Iaşi, 5th Congress of the Public and Non-Lucrative Marketing International

Association, Cluj-Napoca, Conferintei internationale “ Dezvoltarea complexă şi durabilă

a spaţiului rural ” Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Economia

Agroalimentară şi a Mediului Bucuresti, Conferinţa internaţională „Research people and

actual tasks on multidisciplinary sciences”, Lozenec, Bulgaria, Simpozionul Internaţional

de Agricultură, Opatija, Croaţia şi Simpozionul Ştiinţific Internaţional Competitivitatea

agriculturii româneşti în procesul de integrare europeană ICEADR Bucureşti.

CONTRIBUŢII PROPRII

Contribuţia autorului la această cercetare poate fi sintetizată astfel:

� analiza situaţiei actuale a sistemului de cercetare dezvoltare inovare din domeniul

agricol din România pe baza legilaţiei în vigoare, la nivelul Consorţiului USAMV,

ca o necesitate derivată din importanţa atribuită acestuia;

� creionarea unei monografii a Staţiunii Didactice Experimentale Cluj Mănăştur

� construirea unui sistem informaţional complex care include ca element principal

sistemul informatic SIDE

� prezentarea metodelor de gestiune abordate în lucrare într-o viziune nouă, cu

includerea sub sistemului de controlling care să permită o evaluare a activităţii;

� prezentarea conceptului de informaţie ca punctul de plecare al tuturor tentativelor

de perfecţionare a conducerii şi implicit a gestiunii unei entităţi într-o manieră

originală.

� modelarea sistemului clasic de indicatori utilizaţi în diagnoza economică şi

financiară la necesităţile analizei activităţii în exploataţiile agricole. Aceşti

indicatori reprezintă informaţii cheie pentru managerii exploataţiilor agricole în

elaborarea planurilor de managament, precum şi în eforturile depuse pentru

gestionarea durabilă a resurselor.


63

� deschiderea unui orizont larg pentru aplicarea sistemului informaţional propus şi

în alte exploataţii din România.

PROPUNERI ŞI POTENŢIALI BENEFICIARI

Pe baza rezultatelor obţinute şi a concluziilor exprimate se pot trasa câteva propuneri:

� folosirea sistemului informaţional în aprecierea comparativă a costurilor activităţii

exploataţiei agricole în sistem convenţional respectiv ecologic;

� utilizarea sistemului de indicatori de diagnoză economico-financiară, respectiv

adaptarea acestora în analize economice diverse;

� rezultatele cercetării pot constitui bază de informare pentru manageri şi pentru

organismele competente în cadrul proceselor decizionale cu care se confruntă în

alocarea de resurse pentru desfăşurarea activităţii, la elaborarea planurilor de

activitate şi a strategiilor de management .

O importanţă deosebită o reprezintă identificarea potenţialilor beneficiari. Ţinând cont de

natura informaţiilor obţinute în prezenta cercetare, s-au identificat câteva categorii de

potenţiali beneficiari.

Un interes deosebit faţă de acest sistem informaţional este de aşteptat din partea

personalului angrenat în administrarea activităţii economice la Staţiunea Didactică

Experimentală Mănăştur.

Studenţii USAMV CLUJ reprezintă o altă categorie de utilizatori ai acestui Sistem

informaţional prin folosirea SIDE în procesul de învăţământ.

Managerii exploataţiilor agricole reprezintă o categorie de potenţiali beneficiari pe

considerentul că informaţiile prezentate în lucrare reprezintă un îndreptar foarte util

pentru promovarea metodelor moderne de management în scopul obţinerii de avantaje

economice.

O altă categorie de potenţiali beneficiari, este reprezentată de cercetătorii şi persoanele

implicate în activitatea de consultanţă agricolă, care folosesc metode de analiză

economico-financiară în diagnoza activităţii economice a diferitelor entităţi, analize ale

activităţii exploataţiei care se repetă sub aspectul metodologic ca de exemplu la

elaborarea studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, la calcularea indicatorilor de

bonitate necesari accesării de resurse financiare etc.


64

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandri Cecilia, I. Davidovici, I., D. Gavrilescu, D.,2003, Tratat de economia agriculturii, Academia Româna, Institutul de Economie Agrară, Bucureşti, Editura Expert;

2. Ardelean M., 2005, Principii ale metodologiei cercetării agronomice şi medical veterinare, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;

3. Atkinson R., D., 2002, The 2002 state new Economy Index, Publications from the Progressive Policy Institute (PPI) ;

4. Bătrâncea I., 2004, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

5. Cobb C. V., Douglas, 1928, A teory of production;

6. Cofas Elena, 2009, Eficienta sistemelor informatice in analiza rentabilitatii exploatatiilor agricole, Editura ArsAcademica Bucuresti;

7. Cofas Elena, 2006, Sisteme informatice în activitatea de management – Simpozionul naţional cu participare internaţională “Perspective ale dezvoltării agriculturii în competiţia pentru integrarea în Uniunea Europeană”, U.S.A.M.V. Bucureşti;

8. Cofas E., Toma E., Dragomir W., 2008, Design system for agricultural holdings management, Simpozionul naţional cu participare internaţională “Prospects of agriculture and rural areas development”, U.S.A.M.V. Bucureşti, Editura Do-Minor;

9. Cojocaru C. Constantin, 2000, Analiza economico-financiară a exploataţiilor agricole şi silvice, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti;

10. Costescu M., Constantin M., 2001, Intercondiţionări privind principalii indicatori ce caracterizează câştigul salarial şi costul mediu lunar al forţei de muncă din agricultura României, Economistul, 17 aprilie;

11. Danciu V., 2000, Managementul internaţional, Editura Economică, Bucureşti;

12. Danciu V., Grigorescu A., 2000, Marketing. Metodologie şi practică”, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj;

13. Diaconescu I., 1928, Chestiunea ţărănească în România, Bucureşti, p. 347;

14. Dona Ion, 2002, Economie rurală, Editura Economică, Bucureşti, pg. 313;

15. Drăgănescu M., 2003, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 18-19;

16. Drăgănescu M., Gh. Ştefan, C. Burileanu, 1991, Electronica funcţională, Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 98-99;

17. Drăghici M., M. Oancea, G. Pleşoianu, I. Zahiu, F. Scrieciu, 2004, Manual de management al fermei, Editura Atlas Press SRL, Bucureşti;


65

18. Drexler K.E., 1992, Nanosystems: MolecularMachinery, Manufactu-ring and Computation, John Wiley, New York, pp. 63-64. 66;

19. Epuran Mihail, Băbăiţă Valeria, Grosu Corina, 2003, Contabilitate şi control de gestiune, Editura Economică, Bucureşti, pg. 339;

20. Farrington D., 2005, Legislative Initiatives in the Context of the Bologna Process: A Comparative Perspective

21. Feleagă N., Ionaşcu, I, 1998, Tratat de contabilitate financiară, vol.I, Editura Economică, Bucureşti, pg.55;

22. Florescu V., V. Stanciu, A. Cozgarea, 1999, Baze de date, Editura Economică, Bucureşti;

23. Fotache M., I. Brava, L. Creţu, 2002, Visual FoxPro, Editura Polirom, Iaşi;

24. Garoflid C., N. D. Cornăţeanu, 1939, Politica agricolă în Enciclopedia României, vol. III, Bucureşti, pp. 152-153;

25. Gheorghiu Alexandru, 2004, Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti

26. Goşa V., 2003, Management financiar în agricultură, Editura Mirton, Timişoara;

27. Ilea Marioara, 2008, Production potential of diferent crops. Experiments and callenges at SDE Cluj-Napoca, Volumul 65(2) International Symposium Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”, 4-6 octombrie 2008, USAMV Cluj;

28. Ilea Marioara, 2009, The SDE Cluj-Napoca-140 Years To Spreading The Innovation In Agriculture, ICEADR Bucureşti;

29. Ilea Marioara, 2005, Consideration regarding the analyze of the objectives at Experimental Didactical Station Cluj”, 3rd International Symposium “Prospects of the 3rd Millennium Agriculture, October 2005, Bulletin of USAMV Cluj-Napoca no. 62/2005, Series Horticulture, page 277;

30. Ilea Marioara, 2008, Alternative ways to improve the management of agricultural production, Buletinul USAMV-Cluj Napoca, 65/2008;

31. Ilea Marioara, 2006, Consideration regarding the roles of SDE in higher education, Buletinul USAMV-CN, 63/2006 ;

32. Ilea Marioara, 2007, Analysis of the intellectual capital as generator of economical financing performance in a company, Lozenek Bulgaria;

33. Ilea Marioara, 2006, Educational marketing – a key element in the Romanian Educational System, 5th Congress of the Public and Non-Lucrative Marketing International Association , 2006, Cluj-Napoca;

34. Ilea Marioara, Diana Dumitras, 2007, Aspects regarding the entrepreneurial initiative at SDE Cluj-Napoca, Volumul 64(1-2) 6th International Symposium Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”, 4-6 octombrie 2007, Cluj-Napoca;


66

35. Ilea Marioara, Simona Roxana Patarlageanu, 2006, Approach on the application of Roland Berger analyze Model in agriculture, The 5 th International Sympozium Prospects for 3rd Millennium Agriculture, USAMV Cluj-Napoca, 5-6 octombrie, pp 197-202;

36. Ilea Marioara, 2006, Informarea zilnică asupra operaţiunilor desfăşurate în întreprindere, Simpozionul Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei, Facultatea de management, ASE Bucuresti;

37. Ilea Marioara, Cofas Elena, 2009, Research regarding the use of modern diagnosis tool in the administration of the economical activity in animal sector, Facultatea de management Timisoara;

38. Ilea Marioara, Cofas Elena, 2009,S.I.D.E.-Key instrument of modern management, Simpozionul Competitivitatea agriculturii romaneşti în procesul de integrare europeana,Bucureşti, 5-6 iunie

39. Ilea Marioara, Cofas Elena, 2009, Technical and Economical Indicators System used to forecast the economical diagnosis tool SIDE ,Simpozionul Competitivitatea agriculturii romaneşti în procesul de integrare europeana,Bucureşti, 5-6 iunie ;

40. Ionescu – Siseşti, Agricultura şi capitalismul, Bucureşti f.a.

41. Ivanciuc N., 1986, Istoria doctrinelor economice, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, p. 229-264;

42. Kelly Kevin, 2002, New Rules for the New Economy, www.dina.kvl.dk/efita-conf/program/paperspdf/ii_a_2.pdf

43. Kleps Cristian, Absher Curtis, 1997, Information Technologies used in extension services of some Central and Eastern European Countries and USA, First European Conference for Information Technology in Agriculture, Copenhagen, 15-18 June, 1997;

44. Kotler Ph., 1997, Managementul marketingului”, Editura Teora, Bucureşti

45. Lebraty J., 1992, Management et gestion: quel apprentisage? Serie Sciences de Gestion 18 ;

46. Malassis L., G. Ghersi, 1992, Initiation a l'economie agro-alimentaire, Haitier, Paris ;

47. Manole V., M. Stoian, R.A. Ion, 2003, Agromarketing, Editura Academia de Studii Economice Bucuresti ;

48. Mărghitaş L., 2004, Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină veterinară Cluj-Napoca. Tradiţie şi modernitate”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca ;

49. McConnell C., S. Brue, 1996, Economics. Principles, Problems, and Policies, 13th Edition, McGraw-Hill Inc., New York ;

50. Merce E., F. H. Arion, C. C. Merce, 2000, Management general şi agricol, Editura Academicpres, Cluj-Napoca;


67

51. Merce E., I. Ivan, 2005, Managementul exploataţiilor agricole, Editura Rissoprint, Cluj-Napoca;

52. Merkle R.C., 2001, Nanotechnology: What Will it Means?, IEEE Spectrum, January 2001, pp. 19-21;

53. Negruţiu E., 1969, Institutul Agronomic dr. Petru Groza Cluj 1969, Tipografia Cartea Românească, Cluj;

54. Nicolescu O., I. Verboncu, Fundamentele managementului organiza-tiei, Biblioteca digitala;

55. Oancea Margareta, 2003, Managementul modern în unităţile agricole, Editura Ceres, Bucureşt;

56. Oprea Călin, 2000, Contabilitate de gestiune, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, pg. 251;

57. Pântea Iacob Petru coordinator, 2008, Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva, pg. 5;

58. Pawlowski K., 2004, Rediscovering Higher Education in Europe;

59. Preibler Peter R, 2007, Controlling, Wien, p.147

60. Quinn J., Anderson, Ph, 1996, Managing Professional Intellect: Making the Most of the Best, Harvard Bussiness Reviw, pp. 71-86

61. Rotar I., L. Carlies, 2005, Cultura pajiştilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

62. Salontai Al., L. S. Muntean, 1982, Curs de fitotehnie, Tipografia Agronomia, Cluj-Napoca;

63. Sâmbotin L., 1999, Managementul exploataţiilor agricole, Editura Mirton;

64. Şerban M., 1938, Academia de Inalte Studii Agronomice Cluj. Dare de seamă, Tipografia Cartea Românească, Cluj;

65. Slăvescu V., 1944, Literatura economică până la unirea principatelor, Tipografia R. Cioflec, Bucureşti;

66. Steffe Jerome, 1997, Estimation of farmers’management needs: toward multi-function software title, First European Conference for Information Technology in Agriculture, 15- 18 June, Copenhagen, 1997, www.dina.dk/efita-conf/program/papaerspdf/x_c_3.pdf;

67. UrecheV., A.,1965, Istoria şcoalelor, vol II, Bucureşti, p. 117-120 ;

68. Vătuiu Teodora, 2004, The Information System in the 21st Century, Editura Academica Brâncuşi, Tg-Jiu;

69. Vintilă Georgeta, 2003, Analiza pragului de rentabilitate neliniar, Revista Finanţe credit contabilitate, nr. 2/2003;

70. Weintraub E.R, 1985, General Equilibrium Analysis: Studies in appraisal, Cambridge, UK: Cambridge University Press;

71. William M. Modrow, 2003, Encyclopedia of the New Economy;


68

72. Yonezawa A., Kaiser,F, 2003, System Level and Strategic Indicators for Monitoring Higher Education in the Twenty-first Century;

73. Zahiu L., A. Dachin, 2004, Impactul politicii de preturi asupra performantei agriculturii românesti, lucrare publicată în volumul Aderarea României la Uniunea Europeana – provocare pentru agricultura si mediu, Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti;

74. Zahiu L., A. Dachin, 2001, Politici agroalimentare comparate, Editura Economică, Bucureşti;

75. Zahiu Letiţia, 1999, Management agricol, Editura Economică, Bucureşti;

76. ***Arhiva Fond 799 Institutul agronomic Cluj Mănăştur, Inv. 1064;

77. ***Arhiva Fond 799 Institutul agronomic Cluj Mănăştur, Inv. 1064;

78. ***Documente financiar contabile aparţinând SDE CLUJ;

79. ***2000 Research, MIT Presse, Cambridge,Massachusetts;

80. ***2003 Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Atlas statistic “Agricultura în România” (1938), Bucureşti, reeditare 2003, pp. 95-97;

81. ***1927 Codul Hamangiu, vol. XV-XVI, pp. 705-708;

82. ***1937 Activitatea Institutului de Cercetări Agronomice al României. De la 1928 până la 1936, Bucureşti, p. 102;

83. ***1997, “The Treasure Within”, UNESCO report for Education for the 21st Century, published by the German UNESCO Commission. Neuwied; Kriftel; Berlin: Luchterhand;

84. ***1999, Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România - MAA - Direcţia de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară;

85. ***Lista pesticidelor şi a altor produse de uz fitosanitar avizate în România” - MAA -CIAPAPUFR/1992

86. ***Norme de producţie şi de consum motorină - MAIA-DGEMA/1985

87. ***Norme tehnice de muncă pentru unităţile agricole de stat şi cooperatiste - MAIA-DOPM/1986

88. ***Reglementări contabile pentru agenţi economici - Ministerul Finanţelor Publice, Editura Economică, 2002

89. ***Standardul ISO / IEC 12207 (1995)-E (Internaţional Organization for Standardization / International Electrotechnical Comission)

90. ***PC-REPORT, nr.5/2002, Editura Agora, Târgu-Mureş

91. ***Reference Reviews Volume: 17 Issue: 5 Page: 32

92. ***2002 Reglementări contabile pentru agenţi economici, Editura Economică, pg. 124


69

Legislaţie:

***Ordonanta nr.45 din 4 august 2005 privind organizarea pieţei produselor agricole şi agroalimentare aparuta in M.Of. nr. 754/18 aug. 2005

***Decizia nr.12790/1869, a Ministerului Învăţământului şi decizia nr. 14167/1869 a Ministerului de Agricultură Industrie şi comerţ a Ungariei

***Ordinul nr. 77/1967 emis de Ministrul Învăţământului

***HCM nr.23/1975

***1999 Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România - MAA - Direcţia de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară

Pagini internet:

www.neweconomyindex.org/states/2002/index.html , iulie 2009

www.egfar.org, iulie 2009

http://scdpcluj.ro/istoric.html, iulie 2009

www.dina.kvl.dk/efita-conf/program, iulie 2009

www.scdaturda.ro, iulie 2009

www.scdvvbujoru.ro/istoric, iulie 2009

www.scdasuceava.ro/istoric, iulie 2009

www.statiuneabaneasa.ro/despre_noi, iulie 2009

www.kk.org/newrules// Tools , iulie /paperspdf/ii_a_2.pdf, iulie 2009


70

ABSTRACT

The socio-economic evolution of the modern world is characterized by

complexity, dynamics and overlap of the values of two millenniums. The development of

information and communication technologies has changed, in a great manner, the nature

of global relations, the sources of advantage in competition and the opportunities for

economic and social development.

Thus, in “The New Economy Index” report, the term “new economy” emphasizes

a set of quantitative and qualitative changes, which, in recent years, have transformed the

structure, rules and economy functioning.

The new economy is based on knowledge and ideas, essential factors for creating

high standards of living being innovative ideas and technologies incorporated into

products and services manufactured. In turn, "Encyclopedia you know the new economy"

stipulates: "When talking about the new economy, we are talking about a world where

people are working in the brain to place his hands. A world in which communications

technology creates global competition in all economic life spheres. A world in which

innovation is more important than mass production. A world in which rapid change is

constant. A world that, at least, is different from the former, as the industrial world from

the previous agricultural one".

Into such a world, research conducted to develop this PhD thesis may be

considered a necessity in this field.

The current research offers information and useful tools for the management and

economic administration of agricultural exploitations, reflected by the development of a

complex informatic system whose central element is SIDE – informatic system for

economic diagnosis in a agricultural exploitation. The paper addresses renowned

methodologies and proves once again their utility.

This work proposes to address a part of wide concern involving research and

innovation in general, i.e research and innovation in the agricultural sector in the

USAMV Consortium in Romania and, in particular, the corresponded Experimental

Didactical Station. Through this approach, the research carried out is according the new

directions proposed by the program of National strategy for promoting the new economy


71

and the implementation of the Informational System and of the System of research and

development in the fields of agriculture, forestry and food industry.

The work The management and administration of economic activity at the

Experimental Didactical Station Mănăştur was conceived unitary, systematized on 5

chapters well structured, conclusions and annexes.

The main objective of the research was developing a modern instrument of

management and administration of economic activity materialized through the informatic

system SIDE.

Secondary objectives were the following:

� valuing the potential offered by SDE, resulted in a draft of a monograph of this

gate to knowledge, at 140 years from its creation;

� reconsidering the role of SDE in the educational process by introducing in the

syllabus of economic and financial analysis discipline some problematic situations

identified by students at SDE and by valuing them with the purpose of their

training.

� reconsidering the role of SDE in the agriculture scientific research in the light of

sustainable development, by supporting the innovative permanent role offered by

SDE through the input of academic staff, materialized in collaboration, ideas,

scientific works.

� investigating the efficiency of using the informatic system created to be promoted

and implemented at the level of agricultural exploitations, as well as in the

academic work.

The research area is represented by the patrimony of the Experimental Didactical

Station Mănăştur Cluj-Napoca and of USAMV Cluj used in the process of teaching,

practical training, research, production

The data base was created after exploring documents related to the researched

area, offered by USAMV Cluj, SDE, The Romanian Academic Archive from Cluj.

Special attention was given to way of collecting data because the quality of the results

depends in a great measure on the quality of the collected data. The data base was

constructed using the Microsoft Office Excel application, as well data analysis were

performed with the use of this tool


72

The literature review in the filed is underlined by approaching two major aspects

which regard the chosen topic, respectively the research and innovation in the Romanian

agricultural field with the aid of the USAMV Consortium and the Experimental

Didactical Stations, as entities of the rural area and the management and economic

administration of agricultural exploitations as know-how vectors.

In Chapter I The triplet “Research-Development-Innovation” – generator of

efficiency in the Romanian agriculture; the analysis of several visions was carried out on

the concept of society of knowledge, its features, showing the essence of the economy

based on knowledge.

Knowledge society is a more advanced stage of the information era, which

involves extending the use of knowledge as a non-exhaustible resource both for

economic growth as well as for human development.

The society based on knowledge is characterized by the democratization access to

information, the primary role of information as valuable source and economic

competitiveness, the interactive professional governance, the performance based on

knowledge. The value of a company in the knowledge economy, the efficiency ("market

power") is determined by its ability to acquire, disseminate and value knowledge and

information.

The universities have an important role in this approach; they constitute the core

economy based on knowledge. They not only generate knowledge and train creative

minds, but can also be important agents for the economic growth, responding to

globalization influences and new technologies, and to the need to interact with the

company. More precisely, all universities develop several partnership strategies with

businesses, building scientific parks and incubators and new companies. The educational

marketing considered as the key element of the Romanian educational system responds to

the needs of the business environment through the image offered by CIPCOC in

universities.

The vectors of the knowledge society classified into two major classes:

technological vectors and functional vectors are instruments that transform the

informational society into a knowledge society. In this work, functional vectors are

considered knowledge management for institutions, generation of new technological


73

knowledge, development of a culture of knowledge and innovation, an education system

based on information society and knowledge, systematic study of knowledge.

Scientific research, technological development and innovation, are considered

creative activities with fundamental role in generating and sustaining the technical

progress in the Romanian agricultural sector (areas of agriculture, forestry, food industry,

aquaculture, environmental protection and rural development).

In Chapter II The diagnosis of the situation of education and scientific research in

the agricultural sector in Romania, it is intended a presentation of the most important

aspects of education and scientific research in the agricultural sector in Romania. During

the interwar period, the scientific and experimental research in agriculture has known an

increasing trend, such that in the year 1937 there were 12 experimental stations, 82

experimental fields, 142 agricultural centers and 57 motoculture centers, along with the

two research institutes: The Institute of Agronomic Research in Romania (ICAR) and the

National Zootechnic Institute.

The activities of scientific research in agriculture job had the merit of emphasizing

to government officials the need to be granted a modern status to this economic sector,

for the generalization of the results of technical progress on the work of agricultural

producers and hence the quantitative and qualitative increase of the agricultural

production and livestock throughout the country.

The knowledge obtained during the scientific research process, the solutions, as

well as the elaborated work plans have been transferred with difficulties in practice due

to the reduced number of specialists, the weak financial support of research work and

agriculture propaganda, the reticence of farmers in experimenting new methods and

means of cultivation and livestock, and not the least, the bureaucratic and political issues

that separate the research work from the current agricultural practice, fact that has

contributed to maintaining Romania, at continental and global level, among the countries

with low yields per hectare.

In the current context, in the area of knowledge, when "the research-development-

innovation in the agricultural sector constitutes national priority supported by the state,

aiming to generate, administrate, value and implement results of scientific research and

technological development, particularly concerning valuable biological material, crop


74

technologies, livestock, process of transforming agriculture resources into food products,

rational use and conservation of natural resources in agriculture, forestry and

environment, rural development, organization and management of farms and other

technologies for operation and industrialization in the agricultural sector.” It requires a

system of education focused on flexible systems to renew the stock of knowledge, with

the emphasis on promoting behavior type of « reflexive practitioner », capable of

transmitting interdisciplinary approaches in supporting the results of learning,

particularly those derived from socio-cultural, economic and environmental requirements

of sustainable development.

The USAMV Consortium from Romania, USAMV Cluj-Napoca, SDE Mănăştur,

through the contribution of staff, their knowledge and experience acquired at national and

international level, may revive the Romanian research in the agricultural sector, the link

between universities and research. Precisely, the value of this contribution, the scientific

research activity in agricultural area performed in the Experimental Didactical Stations

may generate assets reliable to be transformed in future economic benefits, materialized

in revenues from selling “products”, discounts or other benefits, as a result of the use of

the assets.

An important part of this work is reserved to sketch a monograph of the

Experimental Didactical Station Mănăştur Cluj; in 1869, 140 years ago, the first 40

students of the Institute for Agronomic Education were passing its gate. They have

“planted” here along with their professors, on this land, the first karats of the coin of the

third millennium “the intellectual capital”. The hard work and devotion, difficult to the

quantified (like the value of intangible assets) has generated “products” in this system

(space and educational process); their quality required by the “customer” has given them

the opportunity to “sell” themselves alone. All these years, it was proved that at “harvest”

time, “vector models of the knowledge era” with the brand “USAMV-SDE MĂNĂŞTUR

Cluj-Napoca” have gone over this gate.

Aspects regarding the evolution and activity of the didactical stations of other

universities of the USAMV Consortium from Romania are discussed at the end.

Chapter III The Management and administration of economic activity – functional

vectors of the knowledge economy preset an approach about the system of management-


75

administration-controlling as a synergetic relationship imposed by the agriculture entity

that functions in a sustainable economy.

In agriculture, the production activity is closely linked in time and space to a series

of elements: land uses, structure of crops, equipment, livestock species, age categories

and production.

The development of realistic strategies must be based on a correct assessment of

the historical development for analyzed period. This recommendation has special

importance, in case of agricultural production, due to the actions of the climate and

economic factors. Under these considerations, part of this chapter is devoted to a

diagnosis that surprises particularities of the analysis of production objectives and

technical performances at the Experimental Didactical Station Mănăştur Cluj.

The methodology chosen is presented in Chapter IV, Methodological concepts

regarding the informational system.

The chapter presents the theoretic-methodological support to measure phenomena

and economic processes typical for economic and financial diagnosis represented by the

developed information system, at its basis being the action of focusing on identifying the

needs for information and the terms of meeting them, while addressing the use of

information in a strategic and economic vision, centered on efficiency.

The system of indicators used in the diagnosis of the activity performed by the

Experimental Didactical Station Cluj-Mănăştur is the proposal of the author to value the

techniques of the financial and economical analysis to operate with maximum efficiency,

from informational point of view, data available in the information system of the

analyzed exploitation. The suggested system of indicators was used as support in the

development of the information system tool of diagnosis for each of the types of

crops/animal categories, recognized by the system based on data entry:

� specific indicators;

� output indicators;

� profitability indicators;

� profitability rates;

� profitability margins;

� financial risk indicators.


76

The Informatic system is presented in Chapter V, in the context of the present Phd

thesis. It is a modern tool for management and economic administration for economic

diagnosis in an agricultural exploitation.

SIDE is a software application built to perform the diagnosis of the technical and

economical potential of agricultural exploitations, as well as the situation at the level of

production budgets after the cycle of exploitation. The proposed information system is a

program constructed on a SGBD display (relational database management system), under

Visual FoxPro. The elements that have contributed and were decisive in the choice of this

soft solution are strictly related to the introduction of the elements characteristic to

programming oriented on objectives and visual tools of development in the area of Visual

FoxPro programming.

This application may be considered a “consultant” that helps solving issues that

appear every day in the actual application of production technologies, being an useful

instrument in the management of agricultural exploitations.

Also, it is a useful instrument for farm managers, for researchers and professors in

the field, as well as for persons involved in the agricultural extension.

Results of the research may form the basis of information for managers and

competent bodies in decision-making processes, in the issues of optimal resource

allocation.

The contributions made by the author can be summarized as follows:

- the analysis of the actual situation of the research-development-innovation

system in the agriculture field in Romania, based on legislation, at the level of USAMV

Consortium, as a necessity derived from its importance;

- the sketch of a monograph of the Experimental Didactical Station Cluj Mănăştur

- the development of a complex informational system that includes the informatic

system SIDE as main element

- the presentation of the methods of managerial accounting, discussed in the

paperwork in a new vision, by including under the controlling system that allows the

evaluation of the activity


77

- the presentation of the concept of information as leading point for all processes

of perfecting the management and implicitly the administration of an entity in a original

way

- the particularization of a classic system of indicators used in the economic and

financial diagnosis for the necessities of the analysis of the agricultural exploitation

activity.

- the opening of a large horizon of using the proposed informational system in

other exploitations from Romania as well.

During the period of completing the PhD study, preliminary and final results were

presented in 17 scientific paper, submitted and published at several international

symposiums during the period 2005-2009, such as the International Symposium

„Prospects for the 3rd Millennium Agriculture” USAMV Cluj-Napoca, the International

Scientific Conference „Romanian Agriculture in EU – opportunities and perspectives”,

Iaşi, the 5th Congress of the Public and Non-Lucrative Marketing International

Association, Cluj-Napoca, the International Conference “Complex and sustainable

development of the rural area” The Bucharest Academy of Economic Studies, faculty of

Agro-food and Environmental Economics Bucharest, the International Conference

„Research people and actual tasks on multidisciplinary sciences”, Lozenec, Bulgaria, the

International Symposium on Agriculture, Opatija, Croatia and the International Scientific

Competitivitatea agriculturii româneşti în procesul de integrare europeană ICEADR

Bucureşti.

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE I MEDICIN Ă · 2.3 De la tradi ţie la modernism în înv...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE I MEDICIN Ă · 2.3 De la tradi ţie la modernism în înv...