Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului din TimioaraFacultatea de AgriculturSpecializarea: Ingineria Mediului

Referat Protecia i Ameliorarea Solului

Profesor : Borza Iacob Materia : Protecia i ameliorarea solului

Student: Florin ChiperiI.D. Anul II de studiu, sem.I, modulul II Localitate de reedin: Ivanda, jud. Timi

1

Cuprins:

Prezentai sistemul romn de taxonomie a solurilor (SRTS2003) la nivelul superior.pag.5 1. Conceptul de teren, sol i fertilitate.pag.10 1.1. Termenul de teren 1.2. Conceptul actual despre atribuiile i funciile solului 1.3. Conceptul de fertilitate a solului 1.4. Bonitarea terenului agricole, indicatori de bonitare

2. Factorii limitativi ai fertilitii soluluipag.14 2.1. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere 2.2. Salinitatea i alcalinitatea. Indicatorii de apreciere 2.3. Tolerana la salinitate 2.4. Srturarea secundar. Cauze i efecte 2.5. Capacitatea de tamponare a solului. Factorii care influeneaz capacitatea de tamponare 2.6. Excedentul de umiditate a solului. Gleizarea i pseudogleizarea 2.7. Compactitatea solulrilor. Indicatorii de apreciere

3. Lucrrile agropedoameliorative.pag.19 3.1. Deosebirea dintre lucrrile agropedoameliorative i cele hidroameliorative 3.2. Lucrrile modificabile i nemodificabile ale solului 3.3. Lucrrile agropedoameliorative propriuzise 3.4. Lucrrile agropedoameliorative asociate

2

4. Ameliorarea solurilor acidepag.21 4.1. Criteriile de incadrare n grupa solurilor acide 4.2. Tipurile de sol afectate de aciditate 4.3. Caracteristicele solurilor acide 4.4. Amendarea cu calcar (calcalizarea) 4.5. Fertilizarea solurilor acide

5. Ameliorarea solurilor saline i alcaline (salsodisoluri)..pag.27 5.1. Originea srurilor din sol 5.2. Caracterizarea solurilor alcalice (soloneurile) 5.3. Splarea srurilor din sol 5.4. Amendarea cu gips (gipsarea) 5.5. Culturile tolerante la salinizare

6. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate (hidrosoluri)pag.30 6.1. Fenomenul de exces de umiditate. Cauze i efecte 6.2. Gleisolurile i solurile gleizate. Msuri de ameliorare

7. Prevenirea i combaterea eroziuni solurilor...pag.32 7.1. Eroziunea solurilui. Cauze i efecte 7.2. Caracterizarea erdosolurilor 7.3. Lucrri de prevenire i combaterea eroziuni solului

8. Ameliorarea solurilor nisipoase i nisipurilor (psamosolurile)..pag.34 8.1. Proprietile solulrilor nisipoase 3

8.2. Msuri de ameliorare 9. Poluarea solului......pag.35 9.1. Conceptul de poluare a solului 9.2. Tipurile i gradele de poluare a solului 9.3. Surse de poluare a solului

10. Msuri de prevenire i combatere a polurii soluluipag.37 10.1. Poluarea solului prin activitile extractive 10.2. Poluarea solului prin depozitarea de reziduri diverse 10.3. Ppoluarea solului cu substane purtate de aer 10.4. Ploile acide. Efectele asupra plantelor i solului 10.5. Poluarea cu metale grele. Cn i LMA n sol i plante. Msuri de reducere a polurii cu metale grele

11. Poluarea solului ca efecte a activitilor agricole.pag.44 11.1. Poluarea solului reziduuri zootehnice. Poluanii din reziduuurile zootehnice 11.2. Poluarea solului cu ngrminte chimice 11.3. Poluarea solului cu reziduuri de pesticide

12. Prezentai gama solurilor din zona dvs. de reedin i artai factorii limitativi ai fertilitii acestora. pag.47

13. Artai sursele de poluare a solului din zona dvs. i consecinele acestora. pag.50

4

Protecia i amelorarea soluluiPrezentai sistemul roman de taxonomie a solurilor (SRTS 2003) la nivel superior

La nceputul secolului al XX-lea, n Romnia, este promovat in studiul solurilor concepia naturalist a lui Dokuceaev, de ctre Gh. Munteanu-Murgoci. Ulterior, in ultimele decenii ale secolului al XX-lea este elaborat Sistemul romn de clasificare a solurilor (S.R.C.S.), care urmreste pe de o parte pstrarea conceptului genetico-geografic, iar pe de alt parte, (n spiritul clasificarii propuse de americani) accentul pus pe proprietile solului, definite prin orizonturi si caractere de diagnostic. S-a ncercat o modernizare a Sistemului romn de clasificare a solurilor (S.R.C.S.) aparut in anul 1980, astfel, in anul 2003 a aprut Sistemul romn de taxonomie a solurilor (S.R.T.S.), ai crui promotori sunt N. Florea i I. Munteanu. Echivalarea denumirilor solurilor din cele dou sisteme de clasificare amintite, la nivelul clasei de soluri se realizeaz relativ uor deoarece definiiile diferitelor clase au rmas in general neschimbate, modificndu-se la unele dintre ele doar denumirile (tabelul nr. 1). In privina denumirilor s-a preferat folosirea unui singur cuvnt (de exemplu in loc de soluri hidromorfe se folosete termenul hidrisoluri). n plus, unele denumiri au fost corectate prin ntroducerea vocalei i ca vocal de legtura (de exemplu denumirea de spodosol a fost nlocuit cu cea de spodisol).Tabelul nr. 1 Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. cu cele din S.R.T.S. la nivelul clasei de sol (cifrele romne dintre paranteze indica ordinea in interiorul clasificarii/taxonomiei) S.R.C.S.-1980 Molisoluri (I) Argiluvisoluri (II) Cambisoluri (III) Spodosoluri (IV) Umbrisoluri (V) Soluri hidromorfe (VI) Soluri halomorfe (VII) Vertisoluri (VIII) Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (IX) Soluri organice (Histosoluri) (X) S.R.T.S.-2003 Cernisoluri (II) Luvisoluri (V) Cambisoluri (IV) Spodisoluri (VI) Umbrisoluri (III), Andisoluri (VIII) Hidrisoluri (IX) Salsodisoluri (X) Pelisoluri (VII) Protisoluri (I), Antrisoluri (XII) Histrisoluri (XI)

n cazul molisolurilor, pentru evitarea confuziilor (termenul de molisol este folosit si pentru stratul de sol dezghetat sezonier, n tundr, situat deasupra 5

pergelisolului / permafrostului) denumirea a fost nlocuit cu cea de cernisoluri (soluri inchise la culoare, de la rusescul cernai negru). La argiluvisoluri denumirea a fost prescurtat la luvisoluri. Pentru vertisoluri definiia a fost lrgita prin includerea unor soluri foarte argiloase, dar care nu prezint caractere tipice de vertisol, iar denumirea a fost nlocuit cu cea de pelisoluri (de la pelit - argil). Doar clasele umbrisolurilor si solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate au fost scindate, iar definiiile au fost adaptate in mod corespunztor. Clasa umbrisolurilor a fost scindat prin separarea unei clase noi, a andisolurilor, iar clasa solurilor neevoluate trunchiate sau desfundate a fost scindat prin separarea solurilor neevoluate sub denumirea de protisoluri si a celor nfluenate puternic de activitatea uman sub denumirea de antrisoluri. Astfel S.R.T.S. cuprinde in total 12 clase de sol, fa de S.R.C.S. care cuprinde doar 10 clase de sol, de asemenea i ordinea acestora este alta. Spre deosebire de clasificarea la nivel de clas, la nivelul tipului de sol (tabelul nr. 2) intre cele dou clasificri au aprut mai multe modificri, dintre care, pe cele mai importante, le vom prezenta n continuare. n clasa molisolurilor (cernisolurilor) au rams 4 tipuri de sol

(kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzina) fa de 8 cte erau iniial. Kastanoziomurile sunt solurile blane crora definiia le-a rmas nemodificat fiind adoptat doar denumirea dup F.A.O. (din latinescul castanea castaniu). Pentru cernoziom definiia a fost lrgit, astfel inct, n acest tip au fost incluse cernisolurile cu carbonat de calciu n primii 125 cm (cernoziomurile i o parte dintre cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloiluviale i solurile cenusii). Faeoziomurile (denumirea este adoptat dup F.A.O., de la grecescul phaios culoare inchis) reunesc cernisolurile cu carbonat de calciu la o adncime de peste 125 cm (o parte dintre cernoziomurile cambice, argiloiluviale si solurile cenusii, solurile cernoziomoide, pseudorendzinele si solurile negre clinohidromorfe, care anterior erau incluse in clasa solurilor hidromorfe). La rendzina, definiia a fost modificat prin restrangerea sferei (prezena rocii calcaroase pn la 50 cm adncime, fa de 150 cm). In clasa argiluvisolurilor (luvisolurilor) sunt incluse 4 tipuri de sol

(preluvosol, luvosol, planosol, alosol) fa de 6 n S.R.C.S. Preluvosolul include 6

att solul brun-rocat ct i pe cel brun-argiloiluvial, iar luvosolul include solul brun rocat luvic, brun luvic i luvisolul albic. Pentru planosoluri att definiia ct i denumirea au rmas aceleai. Alosolul este un tip de sol nou introdus, prin ridicarea la nivel superior a varietii holoacide a solului brun luvic sau luvisol albic. In clasa cambisolurilor cele 3 tipuri de sol din S.R.C.S. au fost reduse

la dou (eutricambosol, districambosol). Eutricambosolul include att solul brun eu-mezobazic ct si solul rou, iar districambosolul este fostul sol brun acid cruia i s-a modificat doar denumirea. In clasa spodosolurilor (spodisolurilor) in S.R.C.S. erau dou tipuri

de sol, iar n prezent sunt 3 (prepodzol, podzol, criptopodzol). Prepodzolul este solul brun feriiluvial cruia i s-a adaptat doar denumirea. La podzol att definiia ct i denumirea au rmas neschimbate, iar criptopodzolul (cu sens de podzolire ascunsa) este un tip de sol nou introdus prin ridicarea la nivel superior a subtipului criptospodic al solului brun acid (de la altiduni mari). In clasa umbrisolurilor au rmas doar nigrosolul i humosiosolul

fostul sol negru acid i respectiv sol humico-silicatic a cror definiie nu s-a modificat, adaptndu-se doar denumirea. Andosolul a fost trecut in clasa andisolurilor aprut in S.R.T.S. prin scindarea clasei umbrisolurilor. Clasa solurilor hidromorfe (hidrisolurilor) include 3 tipuri de sol

(gleiosol, limnosol, stagnosol) cu unul mai putin dect in clasificarea anterioar. Gleiosolul are o denumire adaptat i o definiie care include att solul gleic, a crui sfer a fost restrns (orizont Gr in primii 50 cm fa de orizont Gr n primii 125 cm in S.R.C.S.) ct i lacovistea. Limnosolul este un concept nou introdus pentru solurile submerse, de pe fundul blilor puin adnci. Stagnosolul este solul pseudogleic a crui definiie a rmas nemodificat. Clasa solurilor halomorfe (salsodisolurilor) include ca i in S.R.C.S.

dou tipuri de sol, solonceac i solonet a cror definiii au fost modificate, prin extinderea condiiei de orizont salic respectiv natric, de la primii 20 cm la primii 50 cm. Clasa vertisolurilor (pelisolurilor) include dou tipuri de sol (pelosol,

vertosol), cu unul in plus fa de clasificarea anterioar. Pelosolul este un tip de sol

7

nou introdus. Este argilos asemenea vertosolului, dar nu are caractere vertice la fel de bine exprimate. Vertosolul este fostul vertisol a crui definiie nu s-a modificat.Tabelul nr. 2 Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. cu cele din S.R.T.S. la nivelul tipului de sol (cifrele romane dintre paranteze indic apartenenta la clasa, iar cele arabe ordinea in interiorul clasificrii/taxonomiei) S.R.C.S.-1980 (I) sol blan (1) (I) cernoziom (2) (I) cernoziom cambic (3) (I) cernoziom argiloiluvial (4) (I) sol cernoziomoid (5) (I) sol cenuiu (6) (I) rendzin (7) (I) pseudorendzin (8) (II) sol brun rocat (9) (II) sol brun argiloiluvial (10) (II) sol brun rocat luvic (11) (II) sol brun luvic (12) (II) luvisol albic (13) (II) planosol (14) (III) sol brun eu-mezobazic (15) (III) terra rossa (16) (III) sol brun acid (17) (IV) sol brun feriiluvial (18) (IV) podzol (19) (V) sol negru acid (20) (V) andosol (21) (V) sol humicosilicatic (22) (VI) lcovite (23) (VI) sol gleic (24) (VI) sol negru clinohidromorf (25) (VI) sol pseudogleic (26) (VII) solonceac (27) (VII) solone (28) (VIII) vertisol (29) (IX) litosol (30) (IX) regosol (31) (IX) psamosol (32) (IX) protosol aluvial (33) (IX) sol aluvial (34) (IX) erodisol (35) (IX) coluvisol (36) (IX) sol desfundat (37) (IX) protosol antropic (38) (X) sol turbos (39) S.R.T.S.-2003 (II) kastanoziom (6) (II) cernoziom (7) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) faeoziom (8) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) rendzin (9) (II) faeoziom (8) (V) preluvosol (14)

(V) luvosol (15) (V) planosol (16) (V) alosol (17) (IV) eutricambosol (12) (IV) districambosol (13) (VI) prepodzol (18) (VI) podzol (19) (VI) criptopodzol (20) (III) nigrosol (10) (VIII) andosol (23) (III) humosiosol (11) (IX) gleiosol (24) (IX) limnosol (25) (II) faeoziom (8) (IX) stagnosol (26) (X) solonceac (27) (X) solone (28) (VII) pelosol (21) (VII) vertosol (22) (I) litosol (1) (I) regosol (2) (I) psamosol (3) (I) aluviosol (4) (XII) erodosol (31) (I) aluviosol (4) (XII) antrosol (32) (I) entiantrosol (5) (XI) histosol (29) (XI) foliosol (30)

8

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate aa cum am

precizat anterior sa scindat in clasa protisolurilor i a antrisolurilor. Protisolurile includ 5 tipuri de sol (litosol, regosol, psamosol, aluviosol, entiantrosol), iar antrisolurile dou tipuri (erodosol, antrosol). Pentru litosol, regosol i psamosol att denumirile ct i definiiile au rmas la fel. Aluviosolul include solul aluvial, protosolul aluvial si coluvisolul, iar entiantrosolul este noua denumire pentru protosolul antropic. Erodosolul este noua denumire pentru erodisol, a crui definiie nu s-a modificat, iar antrosolul este un tip nou introdus, care parial se regsete n conceptul de sol desfundat (deranjat in loc prin spare adnc), dar la care se adaug i alte situaii de modificare antropic a orizontului superior (prin irigare cu ape mloase, prin fertilizare indelungat cu gunoi de grajd). Clasa solurilor organice (histisolurilor) include dou tipuri de sol

(histosol, foliosol), cu unul mai mult dect in S.R.C.S. Histosolul este noua denumire a solului turbos a crui definiie nu sa modificat, iar foliosolul este un tip nou introdus (dar se regsete partial in conceptul litosolului organic din S.R.C.S.) i prezint un orizont organic nehidromorf (O) de grosime mare. Sintetiznd, de observa urmtoarele aspecte: - au fost introduse 6 noi tipuri de sol (pelosol, limnosol, antrosol, alosol, criptopodzol, foliosol), dintre care, ultimele 3, prin trecerea la nivel taxonomic superior a unor subtipuri sau varietati de sol; - o serie de soluri din S.R.C.S. au fost contopite sau coborate la nivel de subtip sau varietate (protosol aluvial, sol desfundat, cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cernoziomoid, sol cenuiu, pseudorendzina, sol negru clinohidromorf, partial rendzina, sol rou, sol brun rocat, sol brun rocat luvic, luvisol albic, lacoviste); S.R.T.S. cuprinde doar 32 tipuri de sol fa de 39 incluse in S.R.C.S.; - referitor la denumiri, ca i la nivel de clas, s-a folosit un singur cuvnt (de exemplu prepodzol n loc de sol brun feriiluvial), iar vocala de legtur aleas este o (de exemplu erodosol n loc de erodisol); - ordinea tipurilor de sol din S.R.T.S. difer de cea din S.R.C.S. Clasificrile reprezint instrumente de lucru, care permanent necesit revizuiri si actualizri, pe msura acumulrii de noi cunosinte.

9

1.

Conceptul de teren, sol i fertilitate 1.1. Termenul de teren

Termenul de teren provine din latinescul terrenum, una din semnificaiile lui fiind aceea de intindere de pmnt, iar termenul de pmnt are sensul de start de suprafa al globului care produce vegetale sau suprafa de teren. Conceptul de teren este o arie specific la suprafa uscatului caracterizat prin atribute deasupra i sub aceast arie relativ stabile sau previzibile ciclic ale biosferei, incluznd atributele atmosferei, ale solurilor i rocilor, ale hidrogeologiei, ale populaiilor de plante i animale, precum i rezultatele activitii umane trecute i prezente, n msur n care aceste atribute exercit o influen semnificativ asupra utilizrii actuale sau viitoare aterenului de ctre om. Conceptul de teren are dou laturi: O intindere pe care se practic agricultura sau silvicultura Un sistem material care servete de suport pentru plante, rezervor de ap,

substane nutritive i energie i ofer alte condiii necesare creterii palntelor Noiunea de teren ar corespunde conceptului de peisaj, de complex fizicogeografic care include i modificrile antropice. Conceptul de teren se refer la mediul de via, de dezvoltare a vegetaiei spontane sau cultivate, paralelizndu-se cu biotopul. Noiunea de sol este completat de noiunea de teren, completare necesar pentru examinarea solului ca corp i resurs natural. Conceptul de teren integreaz patru laturi distincte: latura ecologic legat de condiiile dezvoltrii plantelor latura tehnologic care se refer la posibilitaile i modul de lucrare a solului latura economic care relev capacitatea de producie a solului i eficiena de latura geografic, de componente al peisajului agricol

folosire

1.2.

Conceptul actual despre atribuiile i funciile solului

10

Dintre resursele indispensabile vieii pe Terra, solul ii disput supremaia cu resursele de ap i biodiversitatea, cu care coopereaza benefic, asigurnd suportul material existenial i evolutiv pentru om, plante i animale. Putem considera solul ca unul din cele mai complexe sisteme naturale ale planetei, un agregat structurat de substane in perpetua transformare, un complex biologic in care viaa pulseaz continuu, un filtru inegalabil pentru sanatatea mediului, un sistem polifuncional, o putere unic i indispensabila generatoare de via. Prin capacitile sale solul reflect impactul climei, florei, faunei, activitii antropice i topografiei asupra materialului parental din care s-a format in perioade variabile de timp, fiind cosiderat indicator al caracteristicilor evoluiei mediului. Solul poate indeplini urmatoarele funcii: depozit i sursa de regenerabil de energie fosil, prin fitomas transformat n participare la circulaia apei i a altor elemente in natur purificarea naturii, prin proprietaile lui de adsorbant i neutralizant al poluanilor sursa de elemente nutritive pentru plante Regnul animal este tributar covorului verde al pmntului pentru hran i adapost, repartiia geografic a speciilor fiind rodul unor interrelaii consolidate de-a lungul vremii. Solul este meninatorul biodiversitii genetice, a bogatului spectru de fiine vii, fiecare specie fiind depozitarul unor gene valoroase care au oferit i continu s ofere posibiliti creatoare pentru imbunatirea calitii vieii i sntii. Solul conine un ansamblu complex de micro i macroorganisme, aflate intr-un echilibru biologic, care acioneaz asupra compuilor lui. Astfel, macrofauna aereaz solul, il structureaz, ii imbuntaete fertilitatea. Microorganismele transform compuii carbonului in CO2 si CH4, amoniu n nitrai, sau azot, iar altel microorganisme fixeaz azotul atmosferic. Pentru a-i indeplini funciile, solul trebuie s fie intr-o form accesibil. Plantele ii extrag din sol elementele de baz: azot, fosfor i potasiu, alte macroelemnte: Ca, Mg, S i microelemnte: B, Fe, Mn, Mo, Cu, Zn, etc. Compoziia 11

humus

chimic a solului este in continu schimbare, prin procese rapide, sau lente de pedogenez.

1.3.

Conceptul de fertilitate a solului

Evoluia conceptelor despre sol, inc de la primul i cel mai simplu, in care solul era considerat ca substrat al vegetaiei, pn la urmtorul concept, care integra aspecte morfologice, agrofizice i agrochimice aparinnd pedologiei moderne, a insemnat un pas uria pentru spre introducerea i promovarea agriculturii moderne. Progresele realizate n perioada moderan, dar, mai ales contemporan a pedologiei, cnd au fost introduse i apoi rafinate metode i echipamente adecvate pentru evaluarea strii solului prin indicatori, caracteristici specifice chimice, fizice, biologice cu valori numerice in intervale optime i restictive bine definite n raport cu cerinele plantelor cultivate, au permis evaluarea mult mai precisa a strii solului, trecndu-se astfel, de la noiunea de fertilitate a solului la cea de calitate a solului, de sntatea a solului, concepte care aez solul intr-un cadru mai armonios, mai prietenos cu mediul inconjurtor, din care face parte. S-a dovedit astfel c solul reprezint inima ecosistemelor terestre, astfel inct de cunoaterea i inelegerea sa depinde succesul in creerea unui mediu inconjurtor prietenos, dar i in practicarea unui sistem de agricultur durabil. Solul este una dintre cele mai importante resurse naturale ale Terrei, fiind poziionat la interfaa litosferei cu biosfera, atmosfera i hidrosfera. Chiar daca s-a constituit ca i obiect de studiu inc din antichitate, complexitatea organizatoric i funcional a acestui sistem ofer inc un teren propice cercetrii tiinifice, explorarea dinamicii i diversitaii acestei resurse putnd nc oferi satisfacii deosebite acelora care vor s-i descopere necunoscutele. Din perspectiva agronomic, solul este principalul mediu fizic, chimic ai biologic de nutriie al plantelor care asigur, impreun cu ali factori, creterea i dezvoltarea acestora. Pentru plantele cultivate, solul constituie un suport de cretere al sistemului radicular, un rezervor de substane nutritive i un intermediar prin care se aplica ingraamintele i amendamentele (Davidescu i Davidescu, 1981). Fertilitatea solului poate fi definit, dup Rusu i colab. (2005), ca fiind o insuire fundamental a solului determinat de calitatea i/sau capacitatea acestuia 12

de a intreine producia vegetal, cresterea i dezvoltarea plantelor. Syers i Springett (1984) subliniaz faptul c fertilitatea solului nu are baze exclusiv chimice, factorul fizic i factorul biologic avnd un rol major in asigurarea aportului de nutrieni din sol.

1.4.

Bonitarea terenurilor agricole, indicatori de bonitare

Bonitarea terenurilor agricole reprezint o aciune complex de cercetare i de apreciere cantitativ a principalelor condiii care determin rodirea plantelor, de stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condiii pentru fiecare folosin i cultur. In Romnia , bonitarea se face pe seama sistemului elaborat i imbuntit de ctre D. Teaci. Exprimarea favorabilitii pentru diferitele se face prin note de bonitare n condiiile naturale i potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrrilor de imbuntiri funciare i a unor tehnologii curente ameliorative. Pentru calculul notelor de bonitare se folosesc anumii indicatori, denumii indicatori de bonitare , iar pentru potentarea notelor de bonitare, prin aplicarea lucrrilor de imbuntiri financiare i a unor tehnologii curente ameliorative, se utilizeaz indicatorii de potentare. Indicatori de bonitare, in funcie de factorii de mediu sunt: Factori legai de clima: temperatura medie anual i precipitaiile medii anuale Factori legai de sol: gleizarea i pseudogleiza, salinizarea sau alcalinizarea,

textura in Ap sau in primii 20 cm, porozitatea totala in orizontul restrictiv, continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm, reactia in Ap sau in primii 20 cm, gradul de saturatie in baze in Ap sau primii 20 cm, volumul edafic, rezerva de humus in stratul 0-50 cm Factori legai de relief: panta, expoziie i alunecrile Factori legai de hidrologie: adncimea apei freatice, inundabilitatea i excesul de

umiditate la suprafa

13

2.

Factorii limitativi ai fertilitatii solului 2.1. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere

Aciditatea solului, insuirea solului splat de baze de a se comporta ca un acid slab, prin eliberarea in soluie a ionilor de hidrogen. Aciditatea solului poate fi actual (activ), reprezentat prin concentraia in ioni de hidrogen (H+) a soluiei solului, se determin prin masurarea concentraiei ionilor activi de hidrogen in soluie apoas i se exprim in valori pH, i potential (titrabila), reprezentat prin concentraia ionilor de hidrogen (H+) si Al3+ adsorbii in compexul coloidal, capabili sa treac prin schimb n soluia solului. Aciditatea potenial poate fi aciditate de schimb, usor schimbabil, i aciditate hidrolitic, dificil schimbabil. Aciditatea hidrolitic impreun cu suma bazelor schimbabile servesc la calcularea gradului de saturaie cu baze. Determinarea aciditaii solului servete la stabilirea necesitii de amendament calcaros. Cu ct gradul de saturaie cu baze este mai mic, cu att aciditatea este mai mare i deci necesitatea de amendare.

2.2.

Salinitatea i alcalinitatea. Indicatorii de apreciere

Solurile saline au cantitai de sruri uor solubile peste limita de toleran la salinitatea plantelor de cultur n soluia solului, ele au conductivitatea electric a extractului apos > 4s/cm iar Na schimbabil sub 15% din capacitatea de schimb catonic. Solonceacurile fiind cele incadrate in aceast categorie, ct i solurile moderat i slab salinizate ca cernoziomul, lacovistele, etc. In solurile srturate se gsesc sruri uor solubile cum sunt clorurile, sulfaii i carbonaii de sodiu, calciu i magneziu. Salinizarea reprezint procesul pedogenetic prin care crete coninutul in sruri solubile, peste 0,10-0,15 % intalnit in solurile obinuite. Acest proces se produce atunci cnd solul este umezit freatic pna la suprafaa, climatul arid intensific evaporaia i depunerea srurilor solubile in partea superioar a profilului de sol unde se formeaz crusta. Orizontul in care se acumuleaz sruri solubile ( srurile cationului de Na+, cloruri, sulfai etc.) ce depesc 1,0-1,5%, se numete orizont salic i se noteaz cu simbolul sa. Atunci cnd coninutul in sruri solubile din orizontul pedogenetic este cuprins intre 0,10-0,15 si 1,0-1,5% se numete orizontul 14

salinizat i se noteaz cu simbolul se. Indicatorii salinizrii sunt: limitele de coninut total de sruri (mg/100g sol) i electroconductivitatea solului, tipul de salinizare stabilindu-se dup raportul dintre ioni exprimai in miliechivalenti gram. Salinizare cloruric sau salinizare sulfatic. Solurile alcalice au in soluia solului un coninut ridicat de Na+ schimbabil i o reacie alcalin datorat prezenei sodei, in stratul de la suprafa salinitatea fiind scazut. Soloneurile i solurile solonetizate fac parte din aceast categorie, a cror incadrare se face in funcie de intensitatea alcalinzrii i adncimea la care apare alcalizarea. Formarea solurilor alcaice are loc pe seama solonceacurilor. Procesul de alcalizare are loc intens inprezena unor ape freatice slab mineralizate, in lipsa gipsului. Alcalizarea este procesul pedogenetic ce se desfaoar in condiii asemanatoare procesului de salinizare, atunci cand nivelul apei freatice scade i acumularea srurilor solubile inceteaz. Ca urmare are loc intensiflcarea ptrunderii ionului Na+ in complexul coloidal al solului, care provoac dispersia i migrarea argilei i humusului in adncime. Se formeaz, in acest fel, un orizont argiloiluvial, cu un coninut de Na+ al complexului coloidal de peste 15 %, numit orizont Bt natric care se noteaz cu simbolul Btna. Cnd complexul coloidal este saturat in Na+ intre 15 si 5%,orizontul format se numete orizont alcalizat i se notez cu simbolul ac. Indicatorii alcalizrii sunt: VNa (%din T), alcalinitatea (mg/me la 100g sol) sub forma de bicarbonat de sodiu sau de magneziu. Salinizarea i alcalizarea - sunt procese generate de prezena srurilor solubile in condiiile unui climat arid i semiarid, cu apa freatic situat la mic adncime i nivel variabil. Orizontul natric este specific soloneurilor, iar orizontul salic solonceacurilor, ambele sunt tipuri de sol halomorfe.

2.3.

Tolerana la salinitate

Tolerana la salinitate depinde de concentraia srurilor solubile i de cantitatea de ap din sol in care sunt dizolvate srurile. Tolerana plantelor la salinitate reprezint limitele concentraiei srurilor solubile ce permit meninerea in via a plantelor adic tolerana biologic, sunt plante cu tolerana ridicat, mijlocie i scazut.

15

Tolerana plantelor la salinitate este mai mic in primele stadii de vegetaie i crete pe masur ce plantele se dezvolt.

2.4.

Srturarea secundar. Cauze i efecte

Srturarea secundar sunt totalitatea proceselor de scadere a fertilitii solurilor datorit acumulrii srurilor solubile i sodiu schimbabil peste limita de toleran a plantelor. Srturarea solului se datoreaz in special srurilor de Na acumulate in zonele aride i semiaride. Sursele ce produc srturarea secundar prin prezena simultan sunt: - naturale: ridicarea nivelului panzei freatice i ajungerea la suprafaa a unor roci salifere, datorit alunecrii de teren i cutremurelor - antropogene: irigaii cu ape ce conin sruri, suprapunat, baltiri de ap in jurul lacurilor de acumulare, inundaii cu ape srate Srturarea secundar se poate preveni i combate prin: meninerea cantitaii de ap prevenirea formrii de cruste prin executarea de lucrri agricole acoperirea cu covor vegetal pe durata ct mai indelungat efectuarea uneori, de irigari de splare construcia de sisteme de drenaj i de desecare urmrirea coninutului de sruri din sol

2.5.

Capacitatea de tamponare a solului. Factorii care influenteaz capacitate de tamponare

Puterea de tamponare este insuirea solului de a se opune tendinei de modificare a reaciei sale chimice. In sol funcioneaz diverse sisteme chimice care frneaz variaiile mari de pH, schimbrile de reacie din sol fiind mai mici. Reacia solului fiind modificat de reaciile biologice, chimice i fizico-chimice care formeaz o serie de acizi i baze. In sol sunt dou sisteme tampon importante: sistemul format dintr-o serie de acizi slabi i srurile lor cu o baz tare, i complexul argilo-humic al solului.

16

Capacitatea de tamponare pentru acizi este cu att mai mare cu ct cantitatea de baze adsorbite este mai ridicat. Atunci cnd in sol se introduc ingraaminte cu reacie potential acid capacitatea de tamponare a solului pentru pH joac un rol important. Puterea de tamponare a unui sol este cu att mai ridicat cu ct capacitatea sa de schimb catonic i gradul de saturaie cu baze au valori mai ridicate.

2.6.

Excedentul de umiditate a solului. Gleizarea si pseudologizarea

Excesul de umiditate reprezint starea de supraumezire a solului, poate avea dou accepiuni: hidroameliorativa, cantitatea de ap ce depete capacitatea maxim pentru apa a solului, i pedoagronomica, nelegerea excesului de umiditate ca factor de sol limitativ, indirect i complex, prin inrutairea unor serii de insuiri fizice, hidrofizice i chimice ale solului. In solurile cu exces de umiditate procesele de oxidare decurg slab i procesele de mineralizare a materiei organice sunt incetinite datorit aeraiei insuficient. Ameliorarea lor cuprinde un ansamblu de metode hidroameliorative i agropedoameliorative. Drenajul este posibilitatea indepartarii excesului de umiditate din sol, se deosebete: Drenaj extern este determinat de panta terenului i reeaua de vai ce strabat

teritoriul respectiv, prin care este indepartat excesul de ap de suprafa. El poate fi: impiedicat, foarte lent, lent, moderat, rapid, foarte rapid. Drenajul intern este determinat de proprietile solului i subsolului, care

determin permeabilitatea i infiltraia excesului de umiditate. El poate fi: foarte lent, lent, moderat, rapid si foarte rapid. Drenajul natural sau global se refer la capacitatea terenului de a pierde excesul

de umiditate prin infiltraie ct i prin scurgere la suprafa. El include urmatoarele clase: soluri foarte slab drenate, soluri slab drenate, soluri imperfect drenate, soluri moderat drenate, soluri bine drenate, soluri intens drenate, soluri excesiv drentae si soluri cu drenaj schimbat. Excesul de umiditate este caracteristic lacovistilor, solurilor gleice i pseudogleice, solurile negre clinohidromorfe i organice de mlastin.

17

Procese de gleizare i pseudogleizare, se produc in condiii de exces de ap la suprafaa solului sau pe adncimea profilului de sol. Gleizarea i pseudogleizarea sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau permanent de ap in sol. In aceste conditii sunt favorizate procesele de reducere, in special a Fe si Mn, compusii redusi rezultati imprimand orizontului culori albastrui-vinetiu-verzui (orizont cu aspect marmorat). Gleizarea se produce sub influena apei freatice, pe solurile in care apa freatic este la suprafa. Pseudogleizarea se produce sub influena apei de precipitaii care stagneaz la suprafaa solului. Excesul de ap provenit din panza freatica situat la adncime critic afecteaz baz profilului de sol, favorizeaz procesul de gleizare. Orizontul format se numete orizont de glei, este notat cu simbolul G i poate fi: orizont gleic de reducere, notat cu simbolul Gr, cnd excesul de ap se manifest o mare parte din an i orizont gleic de de oxidare i reducere, notat cu simbolul Go, se formeaz deasupra orizontului Gr, ca urmare a oscilaiilor de nivel a panzei freatice care favorizeaz patrunderea aerului i procesele de oxidare. Excesul de ap provenit din precipiatii, afecteaz solurile care prezint pe profil un orizont greu permeabil ( de exemplu orizontul Bt), favorizeaz procesul de pseudogeizare. Orizontul format in condiii de exces prelungit de ap pluvial, se numete orizont pseudogleic, cu aspect marmorat in nuane cenui cu pete ruginii i concreiuni negre ferimanganice, care se noteaz cu simbolul W (germ.Wasser=apa)..Cnd excesul de ap este periodic, mai puin accentuat, se formeaz orizontul pseudogleic, notat cu simbolul w, care prezint pete de oxidare pe lang cele de reducere . Procesele de gleizare i pseudogleizare sunt specifice solurilor hidromorfe.

2.7.

Compactitatea solurilor. Indicatorii de apreciere

Compactitatea este insuirea complexa a solului rezultat din caracteristicile lui texturale i din gradul de indesare, manifestat prin modul in care solul opune rezisten la patrunderea rdcinilor sau uneltelor i fragmentarea masei sale prin lucrri. Compactarea solurilor se produce ca urmarea unor lucrri agricole efectuate cu maini grele, din lipsa asolamentelor, sau a pasunatuluui excesiv. Prin 18

compactare se reduce aeraia, circulaia apei. Daca tasarea depaete 30 cm de sol, degradarea este ireversibil, deci permanent pentru refacerea solului tasat se recomand efectuarea aratului la o adncime de 35-80 cm i rotaia culturilor. n urma procesului de tasare sau de compactare rezult compactitatea solului, ea este de dou feluri: compactare primar i compactare secundar. Indicatorii de apreciere a compactitii solului sunt: densitatea aparent (Da) porozitatea total a solului (Pt) porozitatea total minim necesar (Ptmn) porozitatea de aeraie (Pa) gradul de tasare (GT) rezistena la penetrare rezistena la arat

3.

Lucrrile agropedoameliorative 3.1. Deosebirea dintre lucrrile agropedoameliorative i cele

hidroameliorative Execuia lucrarilor agropedoameliorative are la baz studierea atent a solului astfel inct fiecare lucrare s fie realizat in raport cu morfologia i caracteristicile profilului de sol, fiind considerate lucrri complementare celor hidroameliorative. Cele mai frecvente lucrri agropedoameliorative sunt lucrrile pedoameliorative tratate impreun cu cele ameliorative. Lucrri hidroameliorative sunt indiguirile, regularizrile de cursuri de ap, prevenirea i combaterea eroziuni solului, i au ca scop regularizarea regimului hidrologic. Acestea sunt de lung durat i se menin prin intretinere, pe cnd in cazul lucrrilor agropedoameliorative se ine seama de periodicitatea acestora ( 1-3 ani ).

3.2.

Lucrrile modificabile i nemodificabile ale solului

19

Influena proprietailor solului asupra produciei este diferit. Producia obinut crete odat cu valorile care le exprim pentru unele proprieti ale solului, pentru altele scade. Indicatorii pedoameliorativi pot fi neschimbtori (textura, densitatea specific) i schimbatori (ph-ul, gradul de saturaie cu baze, coninutul de sruri uor solubile, deficitul sau excesul de umiditate). Caracterul schimbator sau neschimbator al indicatorilor pedoameliorativi este relativ i este dat de limitele de cunotere, tehinice i economice.Unele proprieti ale solului cum ar fi textura extrem de nisipoas sau extrem de argiloasapoate fi un indicator neschimator din punct de vedere economic.

3.3.

Lucrrile agropedoameliorative propiu-zise

Prin lucrare agropedoameliorativa se inelege o lucarare din categoria lucrarilor de ameliorarea solurilor care are ca scop principal imbuntirea unor insuiri intriseci in vederea ridicrii capacitii de producie a solurilor slab productive. Lucrrile agropedoameliorative propiu-zise sunt urmatoarele: Amendarea cu calcar sau calcarizarea - optimizarea reaciei i a strii de saturaie

cu baze a solurilor acide pentru obinerea unei recolte normale. Se resimte timp de 57 ani dup care se stabilete prin analiza agrochimic necesitatea reamendrii. Amendarea cu gips - diminuarea coninutului de sodiu schimbabil ca urmare a imbuntirea solurilor

aplicrii de materiale bogate in sulfat de calciu pentru srturate.

Splarea srurilor - metoda radical de ameliorare a solurilor srturate ct i a

altor soluri afectate moderat, puternic sau excesiv. Afnarea adnc sporirea spaiului lacunar al orizonturilor de sol subiacente

stratului arat, fr amestecarea sau inversarea orizonturilor genetice de sol. Verificat i aplicat in ultimi 15-20 de anii, este relativ nou. Se poate executa fie ca singura masur, fie asociat. Omogenizarea profiluui de sol - interveniile tehince ce se execut pe terenurile

ocupate cu soluri ce reprezint diferenieri texturale mari pe adncimea de 50-70 cm.

20

Aportul de material pamantos - toate lucrrile de acoperire a solului i uneori de

incorporare in masa solurilor a unor materiale cum ar fi nisipul, tufurile, argila, etc. Fertilizarea ameliorativ - aciunea de restaurare i de cretere apreciabil a

fertilitii solurilor, fiind lipste sau foarte srace in humus i elemente nutritive asimilabile. Crearea i stabilizarea structurii - este necesar pe terenurile ocupate cu nisipuri

supuse proceselor de eroziune eolian in scopul diminurii i combaterii deflaiei, sau pe unele soluri susceptibile la formarea de crusta in vedere prevenirii acesteia.

3.4.

Lucrrile agropedoameliorative asociate

Lucrrile agropedoameliorative asociate sau asimilate sunt lucrri care contribuie indirect la imbunatirea unor insuiri intriseci ale solului i se execut in corelare cu lucrrile agropedoameliorative propiu-zise. Cuprind urmatoarele lucrri: Lucrri de drenaj de suprafa i anume: anurile de scurgere, nivelarea de Lucrri de aducere in circuitul agricol a unor noi terenuri cu folosin neagricol:

exploatare, drenajul cartita i modelarea in benzi cu coarne. indepartarea pietrelor, destufizarea i defrisarea vegetaiei forestiere din afara fondului silvic. Elemente de tehnologie cultural sau cu rol ameliorativ: culturi tolerante, Lucrri pentru recuperarea unor terenuri degradate: recultivare; combaterea protectoare i ameliorative; sensuri de lucru obligate pentru mainile agricole. polurii

4.

Ameliorarea solurilor acide 4.1. Criteriile de incadrare in grupa solurilor acide

In grupa solurilor acide se incadreaz mai multe tipuri de sol din clase diferite, cum ar fi clasa argiluvoisolurile, clasa cambisolurilor, clasa spodosolurilor i clasa umbriolurilor. Toate aceste tipruri de soluri care sunt cupruinse in grupa ameliorativ a solurilor acide au un pH-ul mai mic dect 5,8 in suspensie apoas, gradul de saturaie cu baze este sub 75%, iar raportul Alsch/Sbx100 > 5.

21

Solurile acide se gsesec in zone naturale foarte diferite, unele avnd o utilizare mai mult agricol iar altele mai mult silvic. Ele ocup o suprafa agricol de peste 3 milioane ha, adic 26%, i o suprafa arabil de peste 1,5 milioane ha, la noi in ar, cele mai mari suprafee se gsesc in judeele din nord-vest (Maramures, Slaj, Satu Mare, Bihor), sud-vest (Timi, Arad i Cara Severin), centrul (Cluj, Mure, Alba, Hunedoara, Sibiu i Brasov), zona subcarpatic din sud (Gorj, Dolj, Olt, Valcea, Dmbovia i Arge), estul i nord-estul rii (Bacu, Neam i Suceava).

4.2.

Tipurile de sol afectate de aciditate

Tipuri de sol afetate de aciditat: Clasa argiluvisolurilor: - solurile brun roscate luvice i - solurile brune luvice - luvisolurile albice - planosolurile Clasa cambisolurilor: - solurile brune acide Clasa spodosolurilor: - solurile brune feriiluviale - podzolurile Clasa umbrisolurilor: - solurile negre acide - andosolurile Mai importante fiind solurile din clasa argiluvisolurilor, deoarecce au o folosinta preponderent agricola, fiind formate in zona de campie umed, depresiuni, terase, podiuri, dealuri i piemonturi.

4.3.

Caracteristicile solurilor acide

Prezena orizonturilor El i Bt la solurile brun rocate luvice, solurile brune luvice, planosoluri, mai puin la luvisolurile albice care se definesc prin orizont Bt i Ea. Se exclud cele care au schimbare textural brusc pe cel puin 7,5 cm, mai puin planosolurile. Rspndire: Solurile brun rocate luvice se gsesc in sud i sud-vestu rii (Oltenia i Muntenia), i mai puin in vest (Podisul Lipovei); solurile brune luvice, luvisolurile albice i planosolurile se gsesc in campia din nord-vestul rii i dealurile din estul rii; 22

Condiii de formare Relieful: la solurile brun rocate luvice predomin campia, mai rar piemont i deal; la solurile brune luvice este de podi, deal, piemont i campii umede, cu terenuri slab drenate; la luvisolurile albice este de podi, deal, piemont i depresiuni, lipsite de drenaj; planosolurile este cu suprafee orizontale sau depresionare lipsite de drenaj. Materialul parental: solurile brun rocate luvice: loess i depozite de loessoide cu nuana rocat; solurile brune luvice: luturi, nisipuri, argile, leossuri, etc; luvisolurile albice: luturi, nisipuri, gresii, argile conglomerate,etc; planosolurile: luturi i argile. Clima: solurile brun rocate luvice are o nuan mediteranean T=10-11C, P=550-600 mm, Iar=30; solurile brune luvice, luvisolurile albice i planosolurile sunt caracterizate prin P=600-1000 mm, T=6-7 si 9-10C, Iar=34-35, cu regim hidric percolativ (ETPNi>Co>Pb>Ca>Zn>Mn>Mg; la pH 5,0 Ni>Co>Pb>Cu>Zn>Mn>Ca>Mg. Solurile cu textura grosier i cele acide au o capacitate redus de reinere a metalelor grele cu excepia molibdenului i seleniului. De aceea, plantele absorb uor aceste metale grele din solurile cu textura uoara sau cu reacie acid. Plumbul acumulat in cantitate mare in sol provoac dereglri ale metabolismului microorganismelor afectnd in special procesul de respiraie i de inmulire a celulelor. Zincul apare in sol in concentraii cuprinse intre 30 si 50 ppm. In plante el devine toxic la concentraii mai mari de 400 ppm datorit impiedicrii absoriei altor elemente. Excesul de zinc in sol provoac modificri ale proprietilor sale fizice i fizico-chimice i reduce activitatea biologic. Cuprul apare in sol in concentraie de 1 pn la 20 ppm. La o concentraie in sol de peste 0,1 ppm este toxic pentru majoritatea plantelor iar in concentraie de peste 20 ppm in furaje este toxic pentru ovine. In solurile bogate in materie organic i argil mobilitatea cuprului este redus. Poluarea cu acest metal duce la degradarea structurii i a stabilitaii hidrice a agregatelor structurale fapt eroziunea i compactarea. Cadmiul este unul dintre cele mai peiculoase metale grele fiind foarte toxic pentru om i animale. In mod natural el apare in soluri la o concentraie sub 1 ppm. Toxicitatea sa este mai mare dect a zincului chiar la doze mai mici. Mercurul apare in soluri in mod obinuit in concentraii de 0,01-1 ppm iar limita de tolerana este de 2 ppm. Deoarece mercurul se pierde uor prin volatizare la suprafaa solului coninutul sau in sol este foarte redus. 42 ce favorizeaz

Nichielul apare in mod obinuit in soluri in concentraie de 2-50 ppm iar in soluia solului intre 0.005 si 0,05 ppm. El este foarte toxic pentru plante de cca. Opt ori mai toxoc dect zincul. Cromul apare in mod obinuit in soluri intr-o concentraie de 2-50 ppm iar limita de toleran este de 100 ppm. Absoria sa de ctre plante este limitat. Arseniul apare in sol in concentraii de 0,1-20 ppm iar pragul limit este de 20 ppm. In cantiti mari el afecteaz creterea plantelor. Cobaltul apare frecvent in sol in concentraie de 1-10 ppm iar limita sa tolerabil se aprecieaz a fi de 50 ppm. Cobaltul poate fi foarte toxic pentru plante. Molibdenul poate deveni toxic pentru plante in solurile de reacie slab acid sau alcalid. El apare in soluri intr-o concentraie de 0,2-5 ppm limita tolerabil fiind de 5 ppm. Seleniul ca i molibdeniul are o mobilitate ridicat la pH-uri mari. In soluri in mod natural apare intr-o concentraie de 0,01-5 ppm iar limita de toleran este de 5 ppm.

Cantitatea total de elemente periculoase n sol uscat la aer Elementul Frecvena Soluri poluate cu Tolerabil elemntul respectiv As Arsen O,1 20 8.000 20 B Bor 5 20 1.000 25 Be Beriliu 0,1 5 2.300 10 Br - Brom 1 10 600 10 Cd - Cadmiu 0,01 1 200 3 Co Cobalt 1 10 800 50 Cr Crom 2 50 20.000 100 Cu Cupru 1 20 22.000 100 F Fluor 50 200 8.000 200 Ga Galiu 0,1 10 300 10 Hg Mercur 0,01 1 500 2 Mo Molibden 0,2 5 200 5 Ni Nichel 2 50 10.000 50 Pb Plumb 0,1 20 4.000 100 Sb Stibiu 0,01 0,5 5 Se Seleniu 0,01 5 1.200 10 Sn Staniu 1 20 800 5043

U Uraniu V Vanadiu Zn Zinc Zi Zircon

0,01 1 10 100 3 50 1 300

115 1.000 20.000 6.000

5 50 300 3.000

Msuri de reducere a polurii cu metale grele: reducerea mobilitii i nocivitii metalelor grele in soluri efectuarea de arturi adnci decopertarea i indepartarea stratului de sol poluat copertarea solului poluat cu material pmntos cultivarea plantelor ce nu se folosesec in alimentaie cultivarea plantelor cu consum redus de metale grele

11.

Poluarea solului ca efecte al activitilor agricole 11.1. Poluarea solului cu reziduuri zootehnice. Poluntii din reziduurile zootehnice Dejeciile animale aplicate excesiv ca ingrmant afecteaz proprietile

solurilor. Acestea pot conine NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, ageni patogeni, care produc poluarea chimic i biologic a solurilor, scad permeabilitatea i pot difuza pn la panzele de ape freatice, transformndu-le in focare de substane chimice, virui, etc. Tot din zootehnie pot rezulta substane de igienizare a grajdurilor, care contribuie la poluarea solurilor i apelor. In privina calitilor, dejeciile de porcine dein cantitaile cele mai mari. Pentru a putea fi utilizate in agricultur se analizeaz coninutul lor de metale grele i de virui, mai ales ca unii virusi, cum sunt cei enterici pot persista i 9 luni. Prin fermentaie timp de 3 luni vara, sau 4 luni iarna, dejectiile de porcine libere de agenti patogeni se transforma intr-un ingrmant valoros, numit compost. Nmolurile din zootehnie se mai pot stoca 6 luni, inainte de a fi utilizate pentru fertilizarea paunilor, sau 3 luni pentru cmp, sau o luna pentru cmpul arat i ingrmntat cu plante furajere. Nmolurile separate din apele uzate provenite din zootehnie conin substane organice. Se pot aplica in agricultur numai dac coninuturile de metale grele i

44

nemetale sunt sub limitele admise de standarde. Unele culturi, cum sunt cele de cartofi, morcovi pot suporta un coninut mai ridicat de metale grele, dar altele, cum este salata nu accepta. Agenii patogeni din nmol pot persista in sol i in legume. Ex: Salmonelele persista 250 zile, Strectococus faecalis 80 zile, Ascaris ova peste 2000 zile. Nmolul se aplic cu o lun inainte de insmnare, pentru a da posibilitatea solului s rein unii compui. La pauni, animalele sunt aduse dupa ce nmolul a fost splat de ploaie de pe frunze i iarb. Plantele sunt influenate diferit de nmolul aplicat. Aplicarea dejeciilor zootehnice in doze excesive, care depaesc cerinele plantelor, poate afecta negativ fertilitatea solului prin influena negativ pe care o are asupra strii fizice, permeabilitii, capacitii de reinere a apei, coninutului de oxigen. In cazul aplicrii dejeciilor in cantiti mai mari, coninuturile in sruri solubile din sol devin excesive i pot impiedica creterea plantelor sau pot fi levigate in apele freatice. In perioada 1992-1998, erau afectate de poluarea cu reziduuri zootehnice, cierca 5000 ha. Ca urmare a scderii septelului, au sczut i cantitile de poluani zootehnici, iar trecerea de la creterea animalelor in complexe, la creterea in gospodrii, a redus, intr-o anumit msur, concentraia reziduurilor in anumite puncte i disiparea rezisuurilor pe suprafee mai intinse, dar cu o incarcare mai redus.

11.2. Poluarea solului cu ingrminte chimice Agricultura intensiv practicat pe scar larg in toate rile lumii, presupune administrarea de ingrminte chimice in scopul mririi productivitii plantelor de cultur. Prin acest procedeu se urmareste restituirea in sol a echivalentului cantitilor de elementele nutritive extrase din acesta de ctre plante. Cele mai importante i mai utilizate sunt ingrmintele pe baz de azot (azotaii de amoniu, de calciu i de potasiu), de sulf (sulfatul de amoniu i superfosfatul) i de potasiu. Efectul poluant este determinat in principal de cantitile excesive utilizate, cu mult peste cele necesare i, in secundar, de introducerea in sol a unor impuriti toxice coninute de ingrminte. Producia mondial de ingrminte chimice a crescut exploziv timp de 30 de ani de la 25 milioane de tone in 1958, la cca 148 mil tone in 1988, fiind in uor regres dup aceasta dat (126 mil. tone n 1993). 45

Folosirea abuziv a ingrmintelor chimice are urmatoarele efecte negative: modific circuitul biogeochimic al azotului i fosforului; inhib sau blocheaz reciclarea substanelor organice i a humusului; procesul

determina scderea acestora, iar faptul se manifest prin declinul complexului absorbant argilo-humic; produce poluarea apelor subterane i de suprafa i prin aceasta induce scderea biodiversitatii ecosistemelor acvatice i productivitatea lor biologic. Din cantitatea total de ingrminte aplicate pe o suprafaa agricol, in masa vegetal se regsesc maxim 50%; restul rmane in sol sau este antrenat in apele subterane i de suprafa. Prin intermediul unor verigi ale lanurilor trofice azotaii din masa vegetal sunt preluai de animale i om. Prin procese metabolice azotaii sunt transformai in azotii care au o mare afinitate la hemoglobina, impreun cu care formeaz methemoglobina, produs stabil care reduce drastic capacitatea de oxigenare a esuturilor. In condiiile unei agriculturi intensive cu consum mare de ingrminte chimice, este necesar a se realiza un compromis intre cerinele agriculturii de a obine producie maxim pe o parte i limita necesar pentru protejarea solului, apelor i altor factori de mediu, pe alta parte. Reducerea cantitilor de ingrminte chimice cu azot.

11.3. Poluarea solului cu reziduuri de pesticide Poluarea solului cu pesticide ocup un rol important. Spre deosebire de alte substane poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumii parazii ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafeele afectate sunt considerabile. In S.U.A. suprafeele tratate cu pesticide ocup 5% din teritoriu, iar in Frana anual se trateaz cca. 18 milioane ha. Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substane organice de sintez. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor dunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaz in trei grupe principale: organoclorurate, esteri i carbonai.

46

Contaminarea solurilor i a vegetaiei cu pesticide are importante consecine asupra speciilor i biocenozelor. Cu toate avantajele importante pe care le prezint folosirea pesticidelor in agricultur (cresterea produciei, reducerea mini de lucru etc.) utilizarea lor pe scar larg i in doze mari i repetate provoac numeroase incoveniene de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca o serie de modificri in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc: ele prezint un spectru de toxicitate foarte intens att pentru organismele animale grupa au un grad de selectivitate destul de redus i se folosesc adeseori contra efectul lor nu depinde de densitate dei aplicare lor are in vedere densitatea; multe dintre ele au un grad de persisten ridicat in sol care poate fi de ordinul o parte din pesticide se disperseaz la distane foarte mari i sunt incorporate in ct i pentru cele vegetale; populaiilor i nu contra indivizilor;

lunilor sau chiar al anilor; biomas, in apele oceanelor sau in sol. Aceste efecte pot fi de natur demoecologic adic cele care afecteaz populaiile i in special densitatea acestora i de natur biocenotic cele care provoac rupturi ale echilibrelor biocenotice. Fiind toxice pentru buruieni, boli i dunatori, pesticidele reprezint un risc de nocivitate pentru om, animale domestice, vnat i psari. In acest scop se apeleaz la diverse procedee, cum sunt: Incorporarea in sol de crbune activ; Administrarea in sol de adjuvanti; produse care rein sau degradeaz pesticidele; Cultivarea de plante ( porumb, sorg ) care au capacitatea de a depolua solul de Combaterea integral a bolilor si duntorilor ca msur de prevenire a polurii

atrazin prin absorbie organic in sol in cantiti mari;

solului cu pesticide.

12.

Prezentai gama solurilor din zona dvs. de reedina i artai factorii

limitativi ai fertilitii acestora

47

Tipurile de sol specifice judetului Timi, in funcie de unitatea de relief, sunt: es, campie joas, campie inalt - cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri aluviale, lacovisti, soluri saraturate; coline i dealuri - soluri brune argiloase, brune podzolice i podzoluri argilo-

iluviale; munti - soluri brune acide, podzoluri, soluri schelete. La cmpie, cernoziomurile sunt de mai multe subtipuri, predominand cernoziomurile freatic umede, cu fertilitate natural ridicat. Campia inalt e dominat de cernoziomurile levigate. In partea de sud a judeului Timi se intlnesc cernoziomurile levigate freatic umede i gleizate. In zona colinar sunt prezente solurile brun rocate de pdure. In zona colinar i a dealurilor joase se intlnete solul brun argilic. In zona piemontan din estul judeului o mare rspndire o au solurile brune i solurile podzolice argiloiluviale. In cmpia joas i zone din luncile rurilor, se gesc laovisi i soluri gleizate, iar sub forma de fii, sau pe suprafee mai extinse, se intlnesc solurile srturate i srturile. In luncile i terasele apelor curgtoare sunt rspndite solurile aluviale i aluviunile. Tot in cmpie, dar pe suprafee mai mici, sunt prezente soluri nisipoase, soluri coluviale, smolnite. In zona piemontan se intlnesc soluri erodate, formate sub aciunea apelor de iroire. Solul judeului Timi ofer condiii favorabile pentru cultura plantelor agricole, indeosebi pentru cultura cerealelor, dar i a plantelor tehnice i furajere, precum i pentru pomicultur i viticultur. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judeului este ocupat de solurile zonale i anume: in colul de nord-vest apar cernoziomurile, cernoziomurile levigate i cernoziomurile de fnete (freatic umede); apoi in zona deluroas se succed de la vest la est diferite soluri silvestre, intre care predomin cele brune. Cele brune - inchise i brune - rocate ocup suprafee mai mici in jumattea vestic. Solurile silvestre podzolice se dispun sub forma unei benzi aproape continue in colul sud-estic. Solurile de munte (silvestre brune, brune glbui podzolice, i brune acide, dezvoltate sub pduri i pajiti secundare), apar pe o suprafa montan in partea de est. Cele azonale ocup suprafee insulare, dintre acestea o extindere mai mare avnd lacovistele, semilacovistele i humicgleicele, urmate de smolnite in jumtatea sudic, apoi redzinele brune, roii - brune i terra rossa in partea de est.

48

Soloneurile sunt rspndite in jumtatea de vest i, in fine solurile erodate i regolsolurile in bazinul Begai. Pdurile sunt relativ puine. In partea estic sunt pduri de brad, molid i fag. In celelalte pari ale judeului se intlnesc mici pduri de stejar, grni, iar in lunci - plopi i salcii. Vegetaia ierboas prezent pe solurile freatic-hidromorfe din zonele de lunc este dominat de specii precum Amarantus albus (stir), Agrostis alba (iarba campului), Bromus arvensis (obsiga), Cynodon dactylon (pir gros), Lolium perenne (raigras), Dactylis glomerata (golomat), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Festuca pratensis (paius), Poa bulbosa (firuta), Symphytum officinale (tataneasa),

Echinochloa crus galli (iarba barboasa), Phragmites spp. (stuf) etc. Pe solurile srturate sunt frecvente Trifolium fragiferum (trifoi), Puccinellia distans (iarb de srtur), Statice gmelini (limba pestelui), Champhorosma ovata, Matricaria chamonilla (musetel). In depresiunile din cmpia inalt sunt prezente specii precum Anagallis arvensis (scanteiuta), Cirsium arvense (palamida), Centaurea cyanus (albastrita), Galium vernum (dragaica), Plantago lanceolata (patlagina), Rumex crispus (macris), Rubus caesius (mur). In zona plan a cmpiei inalte, pe soluri automorfe, se intlnesc, cu preponderen, exemplare de Nonnea pulla, Vicia spp. (mazariche), Senecio vulgaris (spalacioasa), Rubus caesius. Pe parcursul ultimilor 300 de ani, vegetaia natural a fost inlturat, in bun parte, la data reactualizrii studiilor i cercetrilor in teren (1988) ea fiind inlocuit in zona de intinse suprafee de grau, orz, porumb, floarea soarelui, sfecla etc. Prin gruparea unittilor de teren (U.T.) din cartograma rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri : cernoziomuri (tipice, salinizate), cernoziomuri cambice (tipice, gleizate, pseudogleizate), cernoziomuri argiloiluviale (tipice, pseudogleizate, pseudorendzinice), soluri brune rocate (tipice, molice, vertice, pseudogleizate), soluri brune argiloiluviale (tipice, vertice, pseudogleizate), soluri brune roscate luvice (vertice, pseudogleizate), soluri brune luvice (tipice, vertice, pseudogleizate), soluri hidromorfe i halomorfe (lacovisti i soloneturi, soluri gleice i pseudogleice), vertisoluri (gleizate, pseudogleizate, saraturate), soluri erodate si modificate antropic,

49

asociaii de soluri, brune rocate cu erodisoluri, soluri brune argiloiluviale cu erodisoluri i soluri gleice cu vertisoluri i soloneuri. Factorii limitativi care greveaz asupra strii de calitate a solurilor sunt dimensionai de ctre: reacia solului (datorit valorilor sczute pe cca 47,7%), coninutul redus de humus (34,8%), panta i eroziunea de suprafa (17,5%). Acestor fenomene i procese de degradare a mediului i rodire a plantelor intalnite frecvent in partea de nord-est a arealului (pe linia satelor Seceani-Corneti) li se asociaz frecvent fractori limitativi precum gradul de tasare (58,6%), excesul de umiditate (pluvial pe 28,2%, freatic 12,6% i din revrsri 6,1%). Asupra acestor elemente restrictive ce diminueaz potentialul productiv (natural i indus antropic) al terenurilor, se impun, de la caz la caz, msuri de corectare a reaciei acide prin amendare calcica periodic, imbuntirea condiiilor de nutritie a plantelor prin fertilizri ameliorative (dozele de amendamente si ingrminte vor fi cele recomandate n studiile agrochimice), eliminarea excesului de umiditate prin msuri de prevenire i combatere a acestuia (rigole, anuri, canale, drenuri pentru formele depresionare presarate pe intinsul suprafeelor plane din cmpia inalt, recomandndu-se drenurile verticale), de prevenire i combatere a eroziunii solului (arturi pe curba de nivel, culturi in faii, asolamente de protecie etc.).

13.

Artai sursele de poluare a solului din zona dvs. si consecintele

acestora Degradarea progresiv a caliti mediului natural i antropic, la nivel mondial, continental, naional, regional se constata i la nivel local sub forme specifice de manifestare a polurii existente. In judeul Timi sunt in eviden urmatoarele surse de poluare, ale cror parametri i evoluii sunt urmrite constant: surse de poluare a erului, surse de poluare a apei i surse de poluare a solului total 49, din care 15 in mediul urban i 34 in mediul rural.

50

Privia socio-economic i cultural, urbanizarea este o consecina a dezvoltrii industriale. Existenta oraelor mari sau mai mici inseamn att dizlocarea din mediul natural a sute de mii de hectare de teren, de pe care elementul natural a disprut, ct i impactul colectivitilor asupra mediului (transporturile urbane, consumul de alimente i de ap, eliminarea de dejecii, de ape uzate, producerea de deeuri, etc.). astfel, suprafaa scoas din circuitul agricol de ctre cele 7 localiti urbane, 75 de comune i 318 sate ale judeului este de 42.473 ha, ceea ce reprezint 5% din suprafaa total a teritoriului judeului. Poluarea industrial este un alt factor de degradare a mediului, care duce la deteriorarea i dispariia vegetaiei solurilor din zonele de extracie i tratare a minereurilor de metale neferoase. Poluarea chimic este prezent i ea in judeul Timi, afectate fiind, in special, zonele industriale. Poluarea solurilor in municipiul Timioara: Poluarea solurilor prin depozitarea direct necontrolat a diverselor deeuri Poluarea solurilor prin depozitarea direct a gunoiului de grajd i a dejeciilor Poluarea solurilor prin depozitare de materie prim (caolin) in depozite impropii Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate menajere Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate industriale Poluarea solurilor prin intermediul apelor poluate cu hidrocarburi Poluarea solurilor prin depozitare de substane chimice anorgance (carbid) Poluarea solului municipiului Timioara se manifest sub forma contaminrii indirecte cu poluani industriali(poluani din aer adui pe sol prin precipitaii), poluanii rezultani in urma traficului auto, poluani din apele de suprafa , etc., dar i prin contaminare direct (imputuri introduse in sol prin fertilizri i tratamente chimice, introducerea in sol de materiale din demolri i construcii, diverse deeuri depozitate necontrolat pe sol). Existena fostului Combinat de Cretere Industriala a Porcinelor COMTIM, care era cel mai mare combinat din lume (cu un efectiv de peste un milion de capete de porcine /anual ) a dus la poluarea profund a solului cu dejecii animale. (Actualmente acest gigant combinat este in curs de lichidare prin vnzarea de active). Dei sunt investitori strini (australieni, germani, italieni ce au cumprat 51

animale

aceste active) poluarea ce a fost intensa pe aceste terenuri (timp de peste douazeci de ani) a ramas ca o adevarata plaga ecologic. Folosirea intensiv a ingramintelor chimice artificiale , pentru obinerea de producii mari la hectar. Aceste producii erau necesare att pentru furajarea animalelor din Comtim, ct i pentru nevoile cerealiere ale populaiei.

Bibliografie:1. Borza I. Ameliorarea i protecia solului 1997 ed. Mirton Timioara 2. Ru C. i Crstea t. Prevenirea i combaterea polurii solului, 1983 ed. Ceres Bucureti 3. Marinca C., Dumitru M., ru D., Solul i fertilitatea, 2009, ed. Mirton Timioara

52