UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM ION ...excursie de studii n anul I n 2006 - 2007...

46
1 excursie de studii anul I 2006 - 2007 istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernã UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU" DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ Director departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc Sef catedra an 1: lect.drd.arh. Gabriel Gheorghiu Organizator: prep.drd.arh. Alexandru Crisan Intocmit: prep.drd.arh. Ana Maria Crisan Layout si tehnoredactare: asist.drd.arh. Andra Panait

Transcript of UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM ION ...excursie de studii n anul I n 2006 - 2007...

  • 1e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernã

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

    Director departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

    Sef catedra an 1: lect.drd.arh. Gabriel Gheorghiu

    Organizator: prep.drd.arh. Alexandru Crisan

    Intocmit: prep.drd.arh. Ana Maria Crisan

    Layout si tehnoredactare: asist.drd.arh. Andra Panait

  • ISTAMBUL este singurul oras din lume care a fostconstruit pe 2 continente. Soarta lui fost deter-minata de vitala pozitie strategica in care seafla, si de incantatoarea frumusete naturala de

    care dispune. De-a lungul timpului, a apartinut deimperii puternice, el servind drept capitalaBizantului si apoi Imperiului Otoman.Se intinde de-alungul celor doua tarmuri ale Stramtorii Bosfor,stramtoare care leaga Marea Marmara de MareaNeagra si desparte Europa de Asia.

    Capitala a trei imperii succesive: roman, bizantin siotoman, orasul pastreaza numeroase vestigii, incre-menite in diverse faze de dezvoltare, fiind deosebitde reprezentativ pentru arhitectura bizantina si ceaislamica.

    Harta Constantinopol

    Cutremure, incendii si furia Cruciatilor in 1204 si-auspus cuvantul si au evoluat in distrugeri masive,darde-a lungul orasului poti vedea lucrari arhitecturalecare reflecta ceva din splendoarea trecutului.Fondat oficial la 26 noiembrie 326 d. Hr. orasul a

    2e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernã

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

    Istanbul, vedere din satelit

  • fost împodobit de împaratul Constantin cu comoriale lumii antice, creând un amestec de pagânism cla-sic si crestinism. Prea putin a ramas astazi din orasuloriginal, cu exceptia ramasitelor marilor ziduri si aconstructiilor sfinte.

    Portiunea dintre Marea Marmara si Golden Hornmai este numita si ``Peninsula Istoriei`` datoritanumeroaselor lucrari Otomane,Bizantine si Romane.Palatul Tokapi,resedinta sultanilor otomani,Ayasofya,bijuteria arhitecturii Bizantine, moscheilede la Suleymaniye si Sultanahmet care domina cerulIstambulului…toate se regasesc aici. Portiunea de petarmul opus lui Golden Horn era stiuta sub numelede `"Pera``,care insemna ``tarmul celalalt``.Intemeiata de Genovezi si de Venetieni in secolul 12,a reprezentat fata Vestica a Istambulului.

    Palatele, palatele de vara, castelele si imensele vileconstruite de Otomani continua sa infrumutesezeIstambulul. Palatul Yildiz si Dolmabahce,pe tar-murile Bosforului au fost odata resedintele sul-tanilor dupa Tokapi.Tarmurile Bosforului mai suntfaimoase pentru elegantele case de lemn,numiteyali, construite de-a lungul marginii apei.

    Harta Istanbul

    3e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernã

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Palatul Topkapi

    PALATUL TOPKAPI, localizat în spatele Sfintei Sofia,a fost un labirint de constructii si centrul puteriiotomane între secolele XV-XIX, devenind locul unorevenimente sublime si sordide deopotriva, de-a lun-gul a 400 de ani de istorie, pana la construirea palat-ului Dolmabahce la mijlocul secolului al XIX-lea.

    Palatul reflecta structural planurile originale ale luiMahomed I, desi nu are un tipar arhitectural partic-ular. Fiecare sultan a modificat cladirea dupa nevoi,unitatea sa arhitecturala, atât cât a existat, fiindafectata si de cele patru incendii mari.

    Principalul complex al Palatului Topkapi consta întrei zone distincte: Birun (Palatul Extern), Enderun(Palatul Intern) si Haremul, fiecare din ele împartiteîn curti diferite, legate prin porti. Pe vremuri locuiausi lucrau aici 50.000 de oameni, un adevarat oras înoras, cu dormitoare pentru garzi, mestesugari ssgradinari, toti purtând însemne pentru identificare.Pe langa moscheile si baile din vecinatate, palatulavea chiar propria sa gradina zoologica, unde erautinuti lei, elefanti, ursi si alte daruri de la conduca-tori straini

    4e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPa

    latu

    l T

    op

    ka

    pi

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Haremul era format din peste 300 de camere (dincare sunt deschise azi 40), dar jumatate au fostrestrânse ca nise pentru eunuci, servitori si concu-bine. Camerele cresc in marime si opulenta pemasura ce ne apropiem de camerele concubinelorfavorite si ale sotiilor legale, 4 la numar.

    Tot aici se afla biserica Sf. Irina, cea mai veche bise-ria bizantina din Istanbul.

    5e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPa

    latu

    l T

    op

    ka

    pi

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Palatul Dolmabahce

    PALATUL DOLMABAHCE a fost construit de SultanulAbdulmecid la jumatatea secolului al XIX-lea pentrua face concurenta rivalilor sai europeni. Este consid-erat o copie a Palatului Versailles din Franta datori-ta asemanarii stilurilor arhitectonice. Palatul adevenit noua resedinta a sultanilor dupa PalatulTopkapi. Se întinde pe 600 de metri de-a lungulBosforului. Imensa sala de receptie cu cele 56 decoloane si enorma lustra de patru tone si jumatate,cu cele 750 de becuri uimeste întotdeauna vizita-torii. În acea epoca, pasari din lumea întreaga erauînchise în Pavilionul pasarilor pentru simpla placerea locuitorilor palatului.

    6e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPa

    latu

    l D

    olm

    ab

    ah

    ce

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Sfânta Sofia sau

    Haghia Sofia

    SFÂNTA SOFIA sau HAGHIA SOFIA - Biserica SfinteiÎntelepciuni nu este doar principala cladire bizantinadin Istanbul, ci este si cea mai spectaculoasa atractiedin oras, una dintre cele mai frumoase creatii arhi-tectonice din lume, dar probabil si cea mai impor-tanta, fiind primul exemplu de arhitectura bizanti-na..

    Hagia Sophia (din greaca Aghia Sophia, "SfântaÎntelepciune") a fost catedrala Patriarhiei deConstantinopol, apoi moschee, astazi muzeu

    Aya Sofia, detaliu cupole

    Prima biserica (basilica) de pe acest loc a fost con-struita de Constantin cel Mare, în 325 dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruita de Theodosiual II-lea în 415, biserica a fost din nou arsa, în timpulRascoalei Nika din 532. Cladirea si-a primit formafinala în 537 sub împaratul Iustinian I.

    Sfânta Sofia este de fapt o basilica cu cupola, peplan bazilical basilical.

    7e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãSfâ

    nta

    So

    fia

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Sfânta Sofia sau Haghia Sofia

    Pe dinafara are aspectul unui dreptunghi (aproapepatrat de 77 x 71,70m). În fata are un atrium, unexonartex si un nartex de mici proportii fata derestul cladirii. Interiorul e împartit într-o nava cen-trala, mai mare, si alte doua laterale mai mici, peste

    8e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãSfâ

    nta

    So

    fia

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

    Aya Sofya Exonarthex

  • care se ridica galeriile în doua etaje. Atentia e atrasade marea cupola centrala de deasupra navei cen-trale, încadrata de doua semi cupole, si sase cupolemai mici. Cupola centrala e o adevarata minunearhitectonica, atât prin marimea ei (diametrul de 31m), cât si înaltimea la care e ridicata (54m), datoritacareia pare suspendata în vazduh, luminata de cele40 ferestre de la baza ei. Panouri subtiri de marmu-ra absorbeau si reflectau lumina a mii de lumânari silampi care luminau atât de bine interiorul, încât erafolosita si ca far, desi azi este întunecoasa si miste-rioasa. Catedrala era o constructie remarcabila,domul este unul dintre cele mai mari, cu doar câtivacentimetri mai mic decât domul Pantheonului.

    Aya Sofya

    Se spune ca slujbele tinute în Sf. Sofia erau atât degrandioase încât participarea la una din aceste slu-jbe a determinat delegatia cneazului Vladimir I saopteze pentru crestinarea rusilor de catre Patriarhiade Constantinopol.Ultima ceremonie crestina a fosttinuta la data de 29 august 1453.

    Basilica Sfânta Sofia, astazi Muzeul Ayasofia estefara îndoiala una dintre cele mai splendide monu-mente din toate timpurile.

    Aya Sofya

    9e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãSfâ

    nta

    So

    fia

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Moscheea imperiala

    Sultanahmet

    /Moscheea albastra

    MOSCHEEA IMPERIALA SULTANAHMET situata înfata Sf. Sofia, de-a lungul Pietii Sultanahmet îsi înal-ta cele sase minarete într-o eleganta suprema.Implicatia pozitionarii in trecut face aluzie la cali-tatea arhitecturii otomane, care putea sa o egalezesi respectiv sa o depaseasca pe cea bizantina. In tre-cut Marele Palat - care nu avea egal in europa - seextindea cu o mare terasa, de la Hipodrom pana laMarea Marmara. Construita între 1609- 1616 decatre arhitectul Mehmet Aga (student al mareluiarhitect Sinan) este cunoscuta mai bine sub numelede MOSCHEEA ALBASTRA din cauza panourilor inte-rioare de faianta bleu si alba. Mehmet Aga a con-struit moscheea atât cu scopul de a înfatisa lumii casi-a depasit maestrii cât si ca tribut adus superiori-tatii islamului. Îsi mai pastreaza înca acest simbolpentru multi musulmani. Moscheea, cu 260 de fere-stre, adapostind o scoala religioasa, un spital, uncaravanserai si o cantina gratuita este impresionan-ta prin marime. Cele sase minarete ale sale aproapeca au produs o neîntelegere majora, pentru ca eraula fel de multe câte moschei exista în Mecca. .Mausoleul lui Soliman Magnificul si al sotiei sale,precum si mormântul lui Sinan se gasesc în gradinileacestei moschei.

    10e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMo

    sch

    ee

    a a

    lba

    stra

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • 11e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMo

    sch

    ee

    a a

    lba

    stra

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Hipodromul

    Hipodromul, detaliu perete

    HIPODROMUL a fost construit de împaratul romanSeptimiu Sever, însa cel care a facut din arena - cu ocapacitate de 100.000 de locuri - centrul public alorasului sau a fost Constantin. Aici a aparut pentruprima data pe scena istoriei partenera lui Iustinian,Teodora - dansatoare într-o trupa de circ. Au ramastrei monumente în Hipodrom: Obeliscul FaraonuluiThutmose, Coloana Serpui,Coloana lui Constantin alVII-lea Porfirogenetul ridicat aici în 940 d.Hr., deorigine necunoscuta. In hipodrom aveau loc cursede caruri, in jurul spinei. Hipodromul a fost distrus sipradat in 1204 de cruciati, si odata cu incepereaconstructiei moscheii albastre, si-a pierdut din popu-laritate. Hipodromul antic si-a schimbat numele si adevenit At Meydani -Piata Cailor, un loc de dresaj.

    12e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãHip

    od

    rom

    ul

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Obeliscul egiptean

    Coloana serpuita

    OBELISCUL EGIPTEAN, era initial unul din cele douaobeliscuri ridicate de Thutmose III in fata templuluilui Amon-Ra Temple in Karnak in anul 15 I.C - unmonolit de granit marcat cu hieroglife egiptenecare-l mareau pe Tutmose al IIIlea.

    Obeliscul "povesteste" campania siriana si trecereaEufratului, si a fost adus de Constantin in secolul 4,special pentru a decora hipodromul, dar a fost spartsi montat de-abea in 390, de imparatul Theodosius,cum atesta si inscrierea de la baza sa. Desi inprezent masoara doar 60 de m, in trecut avea 180de metrii si cantarea 800 de tone.

    13e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãOb

    eli

    scu

    l e

    gip

    tea

    n

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Coloana serpuita

    COLOANA SERPUITA este unul din cele mai vechimonumente antice situata in zona centrala a hipo-dromului - pe "spina". Coloana din bronz, - legen-dele spun a fi bronzul scuturilor persilor - este for-mata din trei serpi împletiti, si se gasea initial înTemplul lui Apollo la Delphi. Ea comemoreaza victo-ria asupra persilor in batalia de la Plataea (479 I.C).

    14e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCo

    loa

    na

    se

    rpu

    ita

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Columna lui Constantin

    COLUMNA LUI CONSTANTIN, spre deosebire deobeliscul egiptean, care era un monolit, a fost con-struita si sculptata din pietre. Nu i se cunoasteautorul, sau data la care a fost ridicata, dar conforminscriptiilor a fost renovata si reconstituita pentru aavea un aspect mai frumos sub Constantin VIIPorphyrogenitus, si al fiului sau Romanus II, in anul10 I.C, si se estimeaza a data in jur de 4-5 I.C.Coloana masoara 32 de metrii, si se presupune a fifost acoperita cu bazoreliefuri in bronz. Placile debronz ce acopereau la început au fost duse laVenetia dupa ce cruciatii au pradat orasul în 1204,in prezent unele din piesele regasindu-se in decora-tia pietei Sfantul Marc din Venetia.

    15e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCo

    lum

    na lu

    i C

    on

    stan

    tin

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • 16e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCo

    lum

    na lu

    i C

    on

    stan

    tin

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

    Columna lui Constantin, cu statui

  • Basilica Cistern

    BASILICA CISTERN situata vis-a-vis de Sfânta Sofiaeste cunoscuta si sub numele de Palatul Scufundat -o constructie începuta de Constantin, dar extinsa deIustinian în 532 d.Hr. Binbirdirek Sarnici , numita si" Bazilica celor 1001 de coloane" continua mult insubteran, avand functiunea initiala de rezervor deapa. Majoritatea coloanelor au fost reutilizate deconstructorii initiali, de pe alte situri antice.Francezul Pierre Gilles a redescoperit rezerva in1540.

    Astazi este o sursa de atractie bizara, sub formaunei camere subterane luminate sinistru, avândtavanul ca de catedrala, sprijinit pe 336 de coloane.

    Atât de inspirat este locul încât a fost folosit pentruun film la Bienala Artelor din Istanbul.

    17e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãBa

    sili

    ca C

    iste

    rn

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • 18e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãBa

    sili

    ca C

    iste

    rn

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Palatul din Yildiz,

    fanatana

    PALATUL DIN YILDIZ cuprinde o serie de pavilioanesi o moschee. Acest ansamblu a fost construit deAbdulhamit II la sfârsitul secolului al XIX-lea.Adaposteste o colectie deosebita de portelanuriramase de la sultanul Abdulhamit II. Cea mai maresi mai grandioasa dintre constructii, Sale marturises-te astazi luxul în care traiau si petreceau sultanii.Situat într-un mare parc de flori, arbori si plante dec-orative aduse din patru colturi ale lumii, acest palatofera una din cele mai frumoase vederi panoramiceasupra Bosforului.

    19e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãFa

    na

    tan

    a d

    in Y

    ild

    iz

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Green Bursa - Marea

    moschee

    GREEN BURSA - MAREA MOSCHEE, construita deBaiazid I (a domnit între anii 1389-1403), dominazona din jur ca o fotareata - Moscheea Verde, con-struita în 1419 de Mahomed I (a domnit între 1413-1421), în exterior este aproape în întregime din mar-mura. Numele moscheei vine de la placile verzi ceacopereau cândva acoperisul si vârfurileminaretelor. Remarcabile sunt sculpturile elaboratesi conturul deosebit, realizat cu ajutorul placilor tur-coaz din jurul ferestrelor - Mormantul Verde al luiMahomed I, este poate cea mai frumoasa cladiredin Bursa. Placile de ceramica a mormântului fiindde un turcoaz extraordinar.

    20e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMa

    rea

    mo

    sch

    ee

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Moscheea araba

    MOSCHEEA ARABA, este un edificiu particular, ridi-cat de dominicani in 1323 si 1337, dedicata SfDominic, initial ridicata pe ruinele unei cepele dedi-cata Sf Paul. La origini, constructia era o biserica lati-na tipica, cu un foisor o nava lunga, incheiata cutrei abside. In prezent este una din cele mai neobis-nuite moschei din Istanbul. Numele atesta faptul cain al 16lea secol biserica a fost convertita si datarefugiatilor mauri din Spania.In prezent foisorulfunctioneaza ca un minaret. Galeriile din lemn dininterior dateaza din restaurarea tarzie turac de la1913 - 1919. cand pardoseala originala a fostdescoperita au fost gasite multe pietre funeraregenoveze, adapostite la Muzeul de Arheologie

    21e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMo

    sch

    ee

    a a

    rab

    a

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Muzeul artelor

    turcesti si islamice

    MUZEUL ARTELOR TURCESTI SI ISLAMICE a fostconstruit de catre Marele Vizir al lui SolimanMagnificul ca resedinta personala în 1524. Este con-siderat unul dintre cele mai frumoase muzee dinTurcia si una dintre cele mai frumoase cladiri rezi-dentiale otomane din Istanbul.

    Muzeul specializat în obiecte religioase si covoareantice, unele fragmente datând din perioada secolu-lui al XII-lea. Colectia sa, expusa în jurul unei gradi-ni, într-o curte, include un cort brodat de satin, uti-lizat de vizirii otomani, inscriptii de piatra, copii dinCoran, broderii, arme, obiecte de sticla.

    22e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMu

    ze

    ul

    art

    elo

    r

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Muzeul de arheolo-

    gie si etnografie

    MUZEUL DE ARHEOLOGIE SI ETNOGRAFIE detineprintre comorile sale ceramica traca, fibule debronz, busturi de marmura, bijuterii, monede gre-cesti, romane si bizantine, o copie romana a uneistatui grecesti a lui Apollo. Sectiunea sa etnograficaexpune costume, carpete, iatagane, arcuri, topoare.

    23e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMu

    ze

    ul

    de

    arh

    eo

    log

    ie

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Palatul Goksu

    PALATUL GOKSU îsi trage numele de la micul râucare se varsa în Bosfor. Acest palat construit în sec-olul XVIII servea drept resedinta de vara si este con-siderat unul din cele mai frumoase exemple de arhi-tectura turca traditionala. Pavilionul Ihlamur esteînconjurat de gradini de tei ceea ce îi explicanumele. Pavilionul Merasim, Maiyet, Maslak suntdoar câteva dintre pavilioanele palatului Goksu

    24e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPa

    latu

    l G

    oksu

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Moscheea imperiala

    Fatih

    MOSCHEEA IMPERIALA FATIH, construita între1463-1470 poarta numele cuceritorului Istanbulului,Fatih Sultan Mehmet si totodata adaposteste mau-soleul sau. Acest vast complex religios merita sa fievizitat.

    25e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMo

    sch

    ee

    a i

    mp

    eri

    ala

    Fa

    tih

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Moscheea Rustem

    Pasa

    MOSCHEEA RUSTEM PASA este deosebit de fru-moasa, desi ca marime este destul de mica. Situatanu departe de Podul Galata, aceasta moscheeatrage prin minunata lucratura a tiglelor de Iznik.Este primita în 1561 de la Sinan de catre marele vizirRustem Pasa, sotul fiicei favorite a lui SolimanMagnificul Mihrimah.

    26e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    Mo

    sch

    ee

    a R

    ust

    em

    Pa

    sa

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • 27e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMo

    sch

    ee

    a R

    ust

    em

    Pa

    sa

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Turnul Galata

    Privind dinspre orasul vechi, din portul Eminonu, sevad podul si TURNUL GALATA. Turnul, initial numitChristea Turris, a fost construit de genovezi in 1348,avand o inaltime de 68 m. Contrar asteptarilor, aces-ta nu este vechiul turn bizantin, distrus in 1200.

    Vechile ziduri ale Constantinopolului se intind siacum de-a lungul malurilor Bosforului.

    28e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãTu

    rnu

    l G

    ala

    ta

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Zidurile de sprijin

    ZIDURILE DE SPIRIJIN au capatat in timp diverse uti-lizari, fie sub forma materialelor de constructie, fieprin reconversie. Urmatorul exemplu este cel al uneilocuinte ciudate amenajata in interiorul zidurilorcare dateaza din perioada lui Theodosius. Mai jos,de-a lungul aceleiasi strazi, se gasesc ruinelePalatului Porphyrogenitus si Blachernae.Vechileziduri ale Constantinopolului -vizibile din PalatulTopkapi- se mai pastreaza pe alocuri aproapeintacte.

    29e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãZid

    uri

    le d

    e s

    pri

    jin

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Palatul Bucoleon

    Foarte putine ramasite s-au pastrat din PALATULBUCOLEON, sub forma vechilor ziduri cu geamuri cuancadramente din marmura, care priveau catreMarea Marmara. In vechile timpuri, palatul era oaripa a Marelui Palat al Imparatului Bizantului, Palatcare includea un golf privat in care acostau naveleimperiale.

    30e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPa

    latu

    l B

    uco

    leo

    n

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Marele bazar

    MARELE BAZAR se gaseste spre vest, catre zidurileorasului - o strada pe care odata au pasit pase siviziri, este acum plina de magazine pentru turisti.Bazarul Acoperit - mai corect dupa denumirea origi-nala - Kapaliçarsi, este una din cele mai mari pietreacoperite din lume, avand peste 58 de strazi, 4000de magazine si intre 250 000 si 400 000 de vizitatorizilnic. Destinatia bazarului era aceea de depozitaresi protejarea a produselor, atat de intemperii cat side soare. Bazarul contine doua structuri boltite dinzidarie, cu timpane laterale pentru iluminare si ven-tilare, si are 18 intrari. Primul bazar, construit in1464 de Mehmed al IIlea a suferit in urma cutremu-rului din 1894 si a fost restaurat.

    31e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãMa

    rele

    ba

    za

    r

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Bazarul egiptean

    Un alt bazar cunoscut, mai aproape de docurileEminonu, este Piata Egipteana de Condimente.

    BAZARUL EGIPTEAN, a fost construit in 1664, ca oextindere a complexului Yeni. Denumirea provinede la obiceiul negutatorilor de a vinde mirodenii siierburi aduse din Egipt. In prezent specificul pieteinu mai este atat de accentuat, precum in perioadaotomana, cand acesta era singurul sau profil, acumfiind si piata de fructe. Bazarul are un plan in formade L cu 6 porti de acces. Programul este similar cucel am Marelui Bazar - in timpul saptamanii in cursulorelor de lucru, deschis si in weekend,duminica doarpana la amiaza, si inchis in timpul sarbatorilor reli-gioase.

    32e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãBa

    za

    rul

    eg

    ipte

    an

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Curentul Art Nouveau

    CURENTUL ART NOUVEAU s-a facut simtit inIstanbul incepand cu a doua jumatate a secolului al19lea, sub influentele europene, si a afectat destulde mult imaginea orasului pana in 1920. Miscareanationala a arhitecturii turce s-a inspirat puternic dincurent, definindu-si stilul cu elemente comune devocabular stilistic, si pastrand pana in prezent influ-ente simtitoare. Miscarea Arhitecturii Nationale,este puternic influentata de acest curent asimilandatat motivele romantice, planurile labirintice, deco-ratia tipica, cu atat mai mult cu cat se facea pestebaza unei arhitecturi islamice similare din anumitepuncte de vedere. Fluiditatea liniilor de asemenieste particulara, fiind la jumatatea drumului intreliniile controlate ale lumii islamice si libertateaformelor europene. Raimondo d'Aronco este arhi-tectul italian, care a adus pentru prima oara stilul inIstanbul, folosind motive ale arhitecturii islamice,

    33e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCu

    ren

    tul

    Art

    No

    uveau

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • pentru a crea cladiri moderne. Arhitectura art nou-veau a Istanbulului nu este caracterizata doar deformele structurale, ea regasindu-se intr-o gamamult mai variata de materiale, decat in spatiul euro-pean specific curentului: piatra, lemn, metal si sticla.Districtele din Gala si Pera, astazi Beyoglu, adapos-tesc numeroase exemple, incepand cu magazine,galerii, case.

    Pasaj de trecere, sec. XIX

    34e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCu

    ren

    tul

    Art

    No

    uveau

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Casa Botter

    Casa Botter, detaliu

    Una din casele renumite, care apare si in compediilede specialitate laturi de realizarile lui Gaudi esteCASA BOTTER. In prezent cel mai frumos exponental curentului se mai pastreaza pe IstiklalCaddesi.Dupa ce un incendiu de proportii a afectatzonele centrale, curentul a putut sa se impuna maiales la nivelul programelor de locuit si a raspuns cer-intelor locuitorilor de individualizare a locuintelor.Astfel au rezultat ansambluri de locuit si case indi-viduale cu o patina aparte, case grandioase dinlemn, construite de-a lungul tarmurilor europene siasiatice ale Bosforului, in Uskudar, in Kadikoy,si ininsula Buyukada.

    35e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCa

    sa B

    ott

    er

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Complexul Kanyon

    COMPLEXUL KANYON, este locallizat in centrulIstanbulului, si este unul din cele mai inovativeproiecte de tip mixt, reprezentativ la scara interna-tionala.

    Ca multe alte orase vechi, Istanbul s-a dezvoltat ca oaglomerare de centre vechi, crescand pe ramasiteleoraselor istorice, si s-a dezvoltat in ultimele treimilenii ajungand un megapolis. Ca un rezultat alaceste dezvoltari destul de necontrolata, absentacentrului orasului a inceput sa se impuna din ce in cemai pregnant, spre deosebire de situatia unor orasede dinmensiuni asemanatoare, dar mai noi, precumNew Yorks sau Singapore. Jerde Partnership a real-izat complexul Kanyon ca o solutie de reafirmare acentrului orasului. Kanyon este un "oras in oras", omini metropola, un district financiar, care adapos-teste 179 de apartamente rezidentiale, un bloc debirouri de 26 de nivele, si 37,500 mp de spatii com-erciale. Volumetria imbraca forma unui canion, cufalii deschise. In loc sa fie o abordare traditionala acladirilor complexe, cu functiuni organizate ierarhicsi separate, noul complex este un loc in care partileinterctioneaza, pentru a creea un flux urban in care

    36e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCo

    mp

    lex

    ul

    Ka

    ny

    on

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • se locuieste, se lucreaza si distractia este o parteimportanta a vietii. Complexul este considerat noul"Mare Bazar" al secolului 21, avand un impact majorasupra vietii din Istanbul, si producand inca din fazade proiect, o revolutie urbana comparativa cu cea arenumitului sau predecesor.

    37e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCo

    mp

    lex

    ul

    Ka

    ny

    on

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Cevahir shopping

    centre

    CEVAHIR SHOPPING CENTRE este cel mai mare mallal Europei, si al doilea in lume. Mall-ul s-a deschis in15 octombrie 2005, si este localizat in cartierul Sislial Istanbulului, si se desfasoara pe sase nivele.Proiectul s-a desfasurat pe situl unei vechi statii deautobuze desfiintata, si cuprinde spatii comerciale si3 zgarienori cu 40, si 48 de nivele - proiectat de arhi-tectii americani Minoru Yamasaki & Associates. Dela turnarea fundatiilor in 1997, finalizarea lucrarilora luat 8 ani.

    38e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãCe

    va

    hir

    sh

    op

    pin

    g c

    en

    tre

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Stadionul olimpic

    Atatürk

    STADIONUL OLIMPIC ATATÜRK este localizat inIkitelli, in apropierea Istanbulului, si este cel maimare stadion din Turcia, avand ocapacitate de81,283 de oameni. Constructia a inceput in 1999, sia fost finalizat in 2002 -construit pentru jocurileolimpice din 2002- si a costat 100 milioane de dolari.Atatürk este garantat ca fiind un complex sportivde 5 stele, titlu acordat de UEFA in 2004, cand aadapostiv evenimentul cupei.

    Volumetria se constituie ca o arena delimitata vizualprintr-un artificiu de perceptie. Golul central esteperceput doar din interior ca spatiu inchis perime-tral, datorita tribunelor si acoperirii laterale.Dinexterior, pe axul nord sud, complexul pare completdeschis, acest sentiment de libertate fiind accentuatsi de forma tribunelor. Perimetrul interior se identi-fica cu traseul inelului inferior, format de ele-mentele de sustinere si derivat in plan de la urmelepistelor de alergare.

    39e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãSta

    dio

    nu

    l o

    lim

    pic

    Ata

    türk

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Acoperirea este sustinuta de o retea de tiranti mas-cata de cresterea gradata a inaltimii tribunelor.Arhitectii Francesi Macary si Aymeric, au cautat sagaseasca un design special, care sa impuna construc-tia ca un land mark, atat pentru jocurile olimpice,cat si pentru oras. Aceasta abordare s-a materializatin copertina uriasa in forma de secera, care estespecifica steagului national, si care simbolic reprezin-ta podul care uneste Europa si Asia, cele doua con-tinente pe care Istanbulul este situat. Acoperisul depeste tribuna de vest, este sustinut de doi piloni de60 de metrii, fiecare continand cabluri pretension-ate. Aceasta metoda de sustinere, acompaniata derezolvarea scarilor care fac lagatura cu nivelul supe-rior este similara razolvarii de la Stadionul Frantei,proiectat de aceiasi arhitecti. Acoperirea de pe tri-buna de est este mai joasa, dar urmareste acelasiefect si forma, precum acoperirea descrisa, aceastaabordare asigurand un aspect echilibrat al stadionu-lui.

    40e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãSta

    dio

    nu

    l o

    lim

    pic

    Ata

    türk

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Stramtoarea Bosfor

    STRAMTOAREA BOSFOR - Istanbulul este impartit indoua de Stramtoarea Bosfor, care leaga MareaNeagra de Marea Marmara. Stramtoarea are 30 dekm lungime, o latime maxima de 3,700metrii la guranordica si un minim de 750 de metrii intreAnadoluhisari si Rumelihisari. Adancimea variazaintre 36 si 124 de metrii. "Bosfor" semnifica in grea-ca trecere.

    O parte a metropolei, de pe latura vestica a stram-torii, se afla in Europa, iar cealalta este pe cea asiat-ica. Legatura intre ele se face prin numai DOUAPODURI rutiere si exista planuri privind construireaunui al treilea. Dar de cand sultanul otoman AbdulMecit a mentionat prima oara ideea, in 1860, ediliiorasului viseaza la un tunel care sa lege mai trainiccele doua jumatati ale orasului.In prezent, circulatiain zona se face printr-o calatorie de trei ore cu trenulsi feribotul, fie cu masina, printr-o foarte lunga tra-versare pe unul dintre cele doua poduri supraaglom-erate. Distanta dintre cele doua poduri este de 5km.

    41e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãStr

    am

    toa

    rea

    Bo

    sfo

    r

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Podul Bosfor

    PODUL BOSFOR -Bogazici- este primul pod, constru-it în 1973, la 1074 m este unul dintre cele mai maripoduri suspendate ale lumii, si uneste Europa deAsia.Dealul Camlica situat în spatele palatuluiBeylerbeyi, reprezinta punctul culminant alIstanbulului si permite admirarea unei magnificepanorame asupra orasului si a superbelor gradinipeisagistice.

    42e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPo

    du

    l B

    osf

    or

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Podul Fatih Sultan

    PODUL FATIH SULTAN mai este cunoscut si ca aldoilea pod al Bosforului, si este numit dupa un sul-tan al secolului 15, care a pus stapanire pe Istanbulin 1453. Podul leaga partea european de cea asiati-ca - facand legatura intre Hisarüstü si Kavacik, la odistanta de 5 km la nord, fata de primul pod. Unplanseu aerodinamic pluteste suspendat de tirantiavand ca elemente de sustinere stalpi si doua cadremetalice. Are o lungime de 1 510 m si o latime de 39de m. Distanta dintre punctele de suspensie -picioare - este de 1090m, si inaltimea fata de sol estede 105 m, si 64 fata de nivelul mediu al Bosforului.Este al 6lea pod suspendat ca lungime din lume si afost finalizat in 1988. Constructia a fost in grija unuiconsortiu alcatuit din companii japoneze, una ital-iana si una turca si proiectarea a fost facuta deFreeman Fox & Partners, care au proiectat si primulpod.

    O referire la un pod precedent este in512 I.C., candregele persilor Darius, a construit un pod din barcipeste Bosfor si a legat malurile, transportandu-siarmata peste ape.

    43e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPo

    du

    l Fa

    tih

    Su

    lta

    n

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Podul Golden Horn

    Un alt proiect, recent care face trimitere al podurileBosforului este cel al PODULUI GOLDEN HORN,proiect care a prins viata in 2001, langa Oslo, datori-ta artistuluiVebjorn Sand. Schitele initiale ii apartinlui Leonardo da Vinci, care si-a imaginat un pod"pietonal" peste Bosfor, ridicat cu materiale locale siin colaborare cu artizani locali. Proiectul a ramasinsa la nivel de schita, pana in 2001, cand a primit altamplasament.Wall Street Journal se refera la acestproiect ca la un "logo pentu natiuni"(WSJ, noiem-brie. 5-6, 2005)

    Leonardo da Vinci, schite pod

    44e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãPo

    du

    l G

    old

    en

    Ho

    rn

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Bosfor - Tunelul secolului

    BOSFOR - TUNELUL SECOLULUI consta intr-unproiect care feroviar Europa de Asia, pe subStramtoarea Bosfor.

    Orasul este in prezent scena unui proiect inginerescde proportii titance - unul dintre cele mai mari dinlume.Tunelul de cale ferata Marmaray, careurmeaza sa fie dat in folosinta in cursul anului 2010,este, printre altele, cel mai adanc tunel submarinconstruit vreodata.De asemenea, el este amplasat lanumai 6 km distanta de una dintre cele mai activefalii geologice din lume.

    Este doar unul dintre motivele pentru care autori-tatile turce numesc Tunelul Marmaray drept "proiec-tul secolului".Proiectul nu are scopul de a uni unimperiu, ci de a-i elibera pe turci de sub povara unuitrafic infernal. Proiectul Marmaray (Marmara · "ray"- "cale ferata" in lb. turca) urmareste deconges-tionarea traficului prin inlocuirea celui rutier cu unulferoviar imbunatatit. Efortul va incepe cu modern-izarea infrastructurii feroviare de ambele parti alestramtorii, continuand cu extinderea ei spre coastaprintr-o retea de tuneluri sapate in stanca. Sectiuneacentrala, de sub Bosfor, va fi la final un "tub" lung de1,4 kilometri, alcatuit din segmente mai scurte.

    45e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãBosf

    or

    - Tunelu

    l se

    colu

    lui

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

  • Acestea vor fi construite pe uscat, aduse in pozitiepe apa si asamblate pe fundul stramtorii. Pe ansam-blu, tunelul va avea o lungime de 12 kilometri.Rezistenta proiectului in partea cea mai sensibila -cea centrala - va fi asigurata de un principiu de con-structie deja verificat in cel putin doua locuri (BART,San Francisco, Statele Unite, si Tunelul Osaka,Japonia) - "tuburi in imersie". Principiul consta insaparea unui canal in care se asaza si asambleazasectiunile componente, care apoi sunt acoperite. Seurmareste sa se asigure suficienta rezistenta, flexibil-itate si ductilitate in structuri, in combinatie cu imbi-nari flexibile intre ele.

    Costurile sunt estimate la 2,5 miliarde de dolari.Incepand cu 2007 o foreza de genul celor care ausapat Eurotunelul, dar mai mare, va incepe sa sapede pe malul asiatic, urmand ca in primavara un uti-laj identic sa inceapa a lucra de pe malul european.Dar aici proiectul a dat de un obstacol major:descoperirea arheologica a unui port din secolul alIV-lea. Aceasta ar putea intarzia masiv lucrarile latunel, marind si mai mult nota de plata estimata aproiectului Marmaray - 2,5 miliarde de dolari.

    Bibliografie:

    M. Moffett, A world history of architecture,McGraw-Hill Higher Education, London, 2004.

    G. Curinchi Vorona, Arhitectura, Urbanism,Restaurare, Editura tehnica, Bucuresti, 1996.

    G. Curinschi Vorona, Introducere in arhitectura com-parata, Editura tehnica, Bucuresti, 1991.

    Sir B. Fletcher, A History of Architecture,Architectural Press; 20 edition, 1996.

    46e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 6 - 2 0 0 7

    istanbul - ghid de arhitecturã islamicã, bizantinã ºi modernãBosf

    or

    - Tunelu

    l se

    colu

    lui

    UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ