1

Universitatea „Spiru Haret”

Facultatea de Arhitectură

Anul universitar 2015-2016 Anul V, semestrul I

Tema de semestru BUCUREŞTI 2021, Capitală Europeană

a Culturii

Proiect 1: TRASEU

Lansare temă Luni 5.10, Sala Studio, 10:00

Predare Miercuri 28.10, orele 12-1315 la atelier

Susţinere publică Vineri 30.10, începând cu ora 900

Număr credite 2 credite

Proiect 2: REACTIVARE

Lansare temă Miercuri 28.10, Sala Studio, 13:20

Predare Miercuri 2.12, orele 12-1315 la atelier

Susţinere publică Vineri, 4.12, începând cu ora 900

Număr credite 4 credite

Proiect 3: SEMNALIZARE

Lansare temă Miercuri 2.12, Sala Studio, 13:20

Predare Miercuri 20.01, orele 12-1315 la atelier

Susţinere publică Vineri 22.01, începând cu ora 900

Număr credite 4 credite

1 DATE GENERALE

1.1 SCOPUL DIDACTIC

- înţelegerea rolului şi responsabilităţii arhitectului în cadrul unui proiect de infrastructură publică

urbană

- studiul caracteristicilor morfologice, funcţionale, identitare şi sociale care fac dintr-o zonă a oraşului

un loc atractiv, accesibil, recognoscibil, conectat la atractorii existenţi

- integrarea factorilor economici, culturali, sociali în elaborarea strategiei urbane şi propunerilor

arhitecturale ca răspuns la contextul prezent, semnificativ şi specific al oraşului

- aprofundarea şi însuşirea metodologiei de elaborare a unei strategii urbane, a unui plan integrat de

dezvoltare, precum şi a funcţionalităţii programului de infrastructură publică

1.2 OBIECTUL STUDIULUI

Primul semestru al anului 5 este dedicat studiului etapizat BUCUREŞTI 2021, CAPITALĂ

EUROPEANĂ A CULTURII. Studenţii vor lucra în echipe de câte 3, elaborând integrat documentare,

analiză, strategie de intervenţie şi valorizare, identificarea unui traseu reprezentativ, elaborarea unui

plan integrat de dezvoltare a traseului (proiect 1), un proiect de reactivare a unei clădiri existente

(proiect 2), un proiect de semnalizare a unui spaţiu public de pe un traseul respectiv (proiect 3).

Cadrul pentru demararea proiectului este oferit de studiul curatoriat de ARCUB, structurat pe trei

niveluri de investigare a oraşului: http://www.bucuresti2021.ro/

„MEMORIA ORASULUI / LOST AND FOUND

Provocarea revizitării istoriei, recuperării şi salvării patrimoniului cultural, reactivării memoriei şi

redescoperirii identităţii oraşului. Este şi un proces de redescoperire a spiritului civic, a identităţii de

cetăţean al oraşului Bucureşti şi a spiritului de comunitate. La scară mai mare, această temă pune în

discuţie identitatea pierdută a oraşului în contextul imigrărilor recente, a separării forţate de Europa şi

a provocărilor, la nivelul cetăţenilor, pe care Bucureştiul le întâmpină în calitatea sa de capitală

administrativă. De asemenea, este adus în discuţie rolul oraşului în context European, având în vedere

opoziţia Est-Vest, valorile, memoria şi identitatea acestuia.

2

EXPLORAREA ORASULUI / PERIPHERAL OUTSIDERS/INSIDERS

Noile teritorii are oraşului sunt cartierele-dormitor, comunităţi pasive şi de multe ori neglijate, dar cele

în care se va decide viitorul oraşului. Atenţia se concentrează asupra acestor teritorii semi-abandonate

cultural prin proiecte care implică activ cetăţenii pentru a-i extrage din

izolarea culturală şi a le reda identitatea comunitară. Aceeaşi perspectivă recuperatoare poate fi

aplicată României ca "peripheral outsider" al Europei pentru a pune în discuţie temele identităţii şi

percepţiei asupra minorităţii Roma, şi alte stereotipuri culturale.

MICROTOPII

Această temă pune Bucureştiul în contextul utopiei şi distopiei care caracterizează istoria şi condiţia

oraşului. Bucureştiul este un oraş traumatizat - fizic şi mental, deconectat şi confruntaţional. Tema

'microtopiilor' readuce în discuţie dreptul cetăţenilor de a funcţiona şi a se afirma individual.

Comunităţile de tip microtopii permit accesul la spaţii şi viziuni de tip micro, prin intermediul

programelor de tip cros-sectorial, centrate pe teme sociale, de mediu, sustenabilitate, design etc.”

1.3. Organizare

Studiul de semestru se va desfăşura în echipe de câte 3 studenţi, ce vor rămâne constante pe toată

durata. Fiecare etapă este obligatorie pentru a conferi consistenţă şi coerenţă întregului studiu. În

cazul recuperărilor de proiect, prima săptămână va fi dedicată studierii şi alegerii unui traseu,

pe care să se bazeze apoi intervenţiile. Scopul final este de a obţine o serie de viziuni argumentate,

ilustrate prin broşuri şi machete ce pot fi expuse şi difuzate publicului larg.

2. TEMA DE PROIECT

2.1. PROIECT 1: TRASEU

Prima etapă (proiectul 1) este dedicată documentării, analizei şi deciderii asupra temei principale ce va

fi dezvoltată ca filon al Bucureştiului Capitală Europeană a Culturii în următoarele două etape

(proiectele 2 şi 3). Această etapă se va realiza, preda şi nota ca lucrare de echipă (3 membri).

Tema aleasă va fi ilustrată printr-un traseu şi printr-un plan integrat (viziune macro) a dezvoltării sale.

Traseu: conector de elemente construite şi spaţii publice, cu un punct de plecare, puncte

intermediare şi un punct de sosire. Se vor identifica atractorii principali de pe traseu (denumiţi

puncte-atractor), similiarităţile lor, caracteristicile specifice, gradul de polaritate pe care îl exercită

faţă de punctele de proximitate, potenţialul care poate fi activat acupunctural şi în întreaga succesiune.

Săptămâna 1:

Ce este tipic Bucureştiului? Ar putea reprezenta o valoare culturală pentru locuitorii săi? Ar

putea deveni polul de dezvoltare al oraşului?

Acestea sunt parte din întrebările pe care vi le propunem în abordarea cercetării critice asupra stării

actuale a Bucureştiului, punând accentul pe aspectele cu potenţial pozitiv de exploatare prezentă şi

viitoare.

Care este Bucureştiul pe care vi-l doriţi personal şi cum puteţi să îl faceţi să devină aşa?

Incluzând opinia dumneavoastră personală, subiectivă, vă puteţi realiza un prim scenariu şi bază de

discuţii cu publicul: Bucureştiul pe care îl veţi evidenţia este cel al locuitorilor săi, iar metoda de lucru

a acestei teme este includerea locuitorilor nu doar în procesul de analizare, cât mai ales în cel de

dezvoltare şi implementare a strategiei pentru un oraş aşa cum ni-l dorim.

Săptămâna 2-3:

Odată determinată tema oraşului, se va redacta manifestul, incluzând cuvântul cheie, tag-line-ul şi

sigla/logoul ilustrativ. Se va alege apoi traseul care conectează elementele reprezentative, argumentând

3

decizia succint în scris, în analize şi diagrame. Rezultatele analizelor vor valida sau nega tema aleasă.

În cazul negării, tema va fi regândită.

Săptămâna 3-4:

Redactarea Masterplanului de reactivare, ca răspuns coerent la concluziile analizelor şi în conformitate

cu tema. Masterplanul va fi testat public, în interviuri.

Exemple:

Kilometrul Urban - Scenarii Urbane pentru Bucureşti

http://www.scenariiurbane.ro/kilometrul-urban/

Apa, Manifest pentru Bucureşti - Scenarii Urbane pentru Bucureşti,

http://www.scenariiurbane.ro/wp-content/uploads/2013/05/apa.pdf

Dâmboviţa Eco Bucharest – Space Syntax,

http://www.eukn.eu/e-library/project/bericht/eventDetail/ecobucharest-2015-project-initiates-eco-

development-in-romaniaaposs-capital/

Bucureştiul nefolosit - CALUP

Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda toate piesele color în format print, pe hârtie format A3 (420 x 297) sau A3 extins, (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic cu cel

predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu nota 1.

Piese elaborate în echipă:

- Machetă (la o scară convenabilă, decisă împreună cu îndrumătorul de atelier)

- exprimarea temei alese printr-un cuvânt cheie şi un tag-line, elaborarea unei sigle/logo

- planul şi desfăşuratele traseului ales, cu marcarea delimitării lui (la o scară convenabilă, decisă

împreună cu îndrumătorul de atelier)

- analize ale traseului în starea existentă (la o scară convenabilă, decisă împreună cu

îndrumătorul de atelier):

4

poziţia traseului la nivelul oraşului, legăturile cu atractorii externi traseului, plin-gol,

accesibilitate, permeabilitate, vizibilitate, funcţiune, orar, identitate, semnificaţie, atractivitate,

interviuri, documentare fotografică

- Masterplan de reactivare propusă (la acceaşi scară ca analizele existentului): funcţiuni,

accesibilitate, permeabilitate, vizibilitate, orar, identitate, semnificaţie, atractivitate,

- diagrame ale situaţiei existente vs diagrame de reactivare

- Argument scris: analizarea şi documentarea oraşului pe cele trei criterii (memorie, explorare,

imaginare), identificarea temei centrale, alegerea traseului, documentarea succintă a punctelor-

atractor, strategia de reactivare

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia în contextul Bucureşti 2021 – Capitală Europeană a Culturii b)înscrierea proiectului în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori; c)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; d)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.

Predare pe 28 octombrie, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier

Susţinerea publică şi notarea proiectelor au loc vineri 30 octombrie, de la ora 9:00.

Numărul minim de corecturi obligatorii: 3 corecturi

Numărul minim de prezenţe obligatorii: 6 prezenţe

Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.

5

2.2. PROIECT 2: REACTIVARE

Cea de-a doua etapă constă în exemplificarea strategiei de dezvoltare integrată aleasă prin aplicarea ei

asupra unor clădiri puncte-atractor de pe traseul selectat în Proiectul 1. Definim reactivare drept

procesul de intervenţie arhitecturală (spaţiu, circulaţii, structură, estetică) şi refuncţionalizare capabil

să confere semnificaţie pozitivă actuală în percepţia publicului. Intervenţiile includ extinderi pe

suprafeţe adiacente, remodelarea spaţiului interior, adăugarea de elemente de legătură cu oraşul.

Tematica funcţională, la alegere, trebuie să cuprindă cel putin unul dintre elementele : săli de

expunere, săli de proiecţii, teatru, concert, ateliere de producţie, hub open space.

Este la libera decizie a fiecărui membru, validată de propria echipă, modalitatea de intervenţie

arhitecturală şi funcţională asupra clădirii alese pentru reactivare. La orice moment, recomandăm

testarea propunerii (arhitecturale şi funcţionale) în public, prin interviuri.

În strategia generală de REACTIVARE va trebui luat în calcul riscul de gentrificare, detaliind

posibilele măsuri pentru ţinerea sa sub control: fenomenul de gentrificare descrie procesul de

transformare a unei zone urbane îmbătrânite într-un cartier pentru populaţie mai potentă financiar,

cu un anumit statut social, şi strămutarea vechilor rezidenţi săraci.

Pentru această etapă fiecare membru al echipei va dezvolta proiectul asupra unui punct-

atractor construit. Propunem ca elementele alese să fie cele două capete şi un punct intermediar.

Coerenţa faţă de tema şi masterplanul comun reprezintă criteriul major de judecată.

Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda planşele tehnice alb-negru în format print, pe hârtie format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic

cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu

nota 1.

Piese elaborate în echipă:

- masterplan al traseului cu identificarea celor trei clădiri reactivate (la o scară convenabilă,

decisă împreună cu îndrumătorul de atelier)

- diagrame de dezvoltare posibilă în raport cu reactivarea întregului traseu (timeline, succesiune

de activităţi ce pot expanda sau modifica în timp, creşterea influenţei economice, de

accesibilitate, permeabilitate, etc. asupra vecinilor/contextului)

- argument scris: alegerea clădirilor în raport cu traseul şi tema aleasă, documentarea succintă a

clădirilor, strategia de reactivare

Piese eleaborate individual:

- machetă cu context 1:500

- plan de situaţie cu integrare în context 1:500

- planuri caracteristice 1:200 sau 1:100 (scară decisă împreună cu îndrumătorul de atelier, în

funcţie de gabaritul clădirii alese)

- secţiuni cu integrare în context 1:200 sau 1:100

- faţade cu integrare în context 1:200 sau 1:100

- perspective

- diagrame funcţionale şi de circulaţie

Exemple în Bucureşti: Atelierul de Producţie, catalizator pentru ulterioarele refuncţionalizări

diversificate Nod Makerspace şi Deschis Gastrobar, Grădina EDEN, Club CONTROL, Art Safari la

Parcarea CICLOP, Carol 53

Exemple pozitive:

BOXPARK Shoreditch, Londra

6

http://www.boxpark.co.uk/wp-

content/uploads/2015/02/Boxpark_Marketing_Brochure_Market_Place_2015-1.pdf

Exemple negative:

gentrificarea şi pierderea caracterului local, Brooklyn, New York

Store Front: The Disappearing Face of New York, 10 Years Later, James and Karla Murray

http://twentytwowords.com/photos-new-york-city-storefronts-taken-10-years-apart-show-

gentrification-decay-36-pictures/

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.633202406731377.1073741832.225024807549141&type

=3

unificarea parcelelor şi monolitizarea scării construcţiilor, Istanbul:

http://www.failedarchitecture.com/enclosed-paradise-istanbuls-microcities-as-megaprojects/

http://www.failedarchitecture.com/istanbuls-fading-metabolism/

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia în contextul Bucureşti 2021 – Capitală Europeană a Culturii b)înscrierea proiectului în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori; c)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; d)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.

Predare 2 decembrie, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier

Susţinerea publică şi notarea proiectelor au loc vineri 4 decembrie, de la ora 9:00.

Numărul minim de corecturi obligatorii: 4 corecturi

Numărul minim de prezenţe obligatorii: 8 prezenţe

Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.

7

2.3. PROIECT 3: SEMNALIZARE

Spaţiu public - amenajare, funcţionalizare, utilizare

În această etapă se abordează spaţiul public, în sensul morfologiei, rolului, polifuncţionalităţii,

identificării, marcării sale, al dialogului său cu publicul dar şi cu limitele şi vecinătăţile sale. În

primele două săptămâni fiecare echipă va defini spaţiul public prin interpretare proprie, documentare

teoretică şi interviuri locale, aplicând apoi definiţia obţinută asupra spaţiilor publice de pe traseul său.

Ulterior, fiecare membru va alege un spaţiu public pe care il va dezvolta, în conformitate cu tema

echipei. Intervenţiile includ modificarea profilului stradal, pietonalizări, amenajări ganguri, curţi

interioare, grădini, pieţe publice, intersecţii, alveole, instalaţii temporare, pavilioane, mobilare urbană,

iluminare, semnalizare, informare, staţii de transport public, chioşcuri, traversări la nivel, etc. Toate

intervenţiile vor lua în considerare parterele clădirilor limitrofe, modificarea funcţiunilor lor rămânând

la latitudinea echipei, menţinând Masterplanul iniţial. La orice moment, recomandăm testarea

propunerii (arhitecturale şi funcţionale) în public, prin interviuri.

Pentru această etapă fiecare membru al echipei va dezvolta proiectul asupra unui spaţiu public.

Propunem ca elementele alese să fie strada (conectorul spaţial principal) şi două spaţii publice

intermediare sau de capăt. Coerenţa faţă de tema şi masterplanul comun reprezintă criteriul

major de judecată.

Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda planşele tehnice alb-negru în format print, pe hârtie format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic

cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu

nota 1.

Piese elaborate în echipă:

- masterplan al traseului cu identificarea celor trei spaţii publice reactivate (la o scară

convenabilă, decisă împreună cu îndrumătorul de atelier)

- diagrame de dezvoltare posibilă în raport cu reactivarea întregului traseu (conectivitatea celor

trei spaţii publice alese, timpul parcurgerii traseului, vizibilitate)

- argument scris: alegerea spaţiilor publice în raport cu traseul şi tema aleasă, documentarea

succintă a spaţiilor, strategia de reactivare

Piese elaborate individual:

- machetă cu context 1:500

- macheta scenografică a spaţiului 1:200 (pentru spaţii publice de tip piaţă, curte,profil stradal)

- plan de situaţie cu integrare în context 1:500

- plan de parter cu integrare în context 1:500

- plan intervenţie (instalaţii, pavilion, profil stradal) 1:200

- secţiuni cu integrare în context 1:200

- faţade cu integrare în context 1:200

- detaliere (materiale, mobilier urban, schema iluminat nocturn, semnalizare, instalaţii speciale)

- perspective

- diagrame funcţionale – posibile amenajări ale spaţiilor publice pentru activităţi diferite,

scheme de permeabilitate, interacţiunea cu parterele clădirilor limitrofe

Exemple:

Arhetipuri,

http://www.arhiforum.ro/concursuri/arhetipuri-2011-faza-ii-proiectele-castigatoare

http://www.arhiforum.ro/concursuri/arhetipuri-2011-rezultate-si-proiecte-participante-etapa-i

8

http://www.arhiforum.ro/concursuri/arhetipuri-2010-concursul-national-de-arhitectura-pentru-spatiul-

public-urban-editia-i-pr

Street Delivery, http://street.delivery/

Cronica Uranus, artista Ioana Ciocan şi arhitecţii Bogdan Ciocodeică şi Diana Roşu

http://volumart.org/?page_id=748

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia în contextul Bucureşti 2021 – Capitală Europeană a Culturii b)înscrierea proiectului în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori; c)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; d)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.

Predare 20 ianuarie 2016, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier

Susţinerea publică şi notarea au loc vineri 22 ianuarie, de la ora 9:00.

Numărul minim de corecturi obligatorii: 4 corecturi

Numărul minim de prezenţe obligatorii: 8 prezenţe

Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.

Informaţiile suplimentare cu privire la predarea şi susţinerea proiectelor vor fi anunţate în timp

util, pe site-ul facultăţii.

9

4. BIBLIOGRAFIE

Exemplu de temă culturală:

http://beta.calup.ro/en

Bucureștiul Nefolosit | Comercial (raport) 1 September 2015 at 15:18

Încheiem a treia săptămână a campaniei de documentare și listare Calup, în care am testat

dinamica spațiilor comerciale din oraș. Vitrinele reprezintă un indice simplu de urmărire a nivelului

dezvoltării economice a orașului, cu efecte colaterale în domeniile locuirii, serviciilor, confortului

estetic și psihic. Se poate înțelege lesne că prezența noilor supermagazine și mall-urilor a dus la

concentrarea activităților comerciale în diverse puncte din oraș, lăsând zonele centrale, istorice,

în dezavantaj și abandon.

Evoluția Bucureștiului este lizibilă nu doar în industrial și rezidențial, ci și cele comerciale, pe care

le putem categorisi astfel:

Spații comerciale în clădiri istorice (peste 70 de ani), cu acces direct de la nivelul

străzii, de dimensiuni mici și medii, majoritare fiind cele din urmă. Zona centrală este apanajul

spațiilor comerciale mici, aflate la parterul locuințelor individuale sau colective. Zonele mai

expuse tranzitului urban au avantajat folosirea continuă a acestora. Există însă un număr larg de

astfel de spații care încă așteaptă reactivarea.

Spațiile comerciale de arteră, care flancheză bulevardele interbelice sau comuniste ale

orașului (Magheru, Brătianu, Bldv Unirii, Ștefan cel Mare, MihaiBravu, Baba Novac, Nicola

Grigorescu, Iuliu Maniu, Moșilor, Tineretului, etc.). Acestea se află la parterul blocurilor, fiind ori

proprietate privată ori proprietatea asociației de proprietari a blocului respectiv. Funcționează în

paralel cu piețele locale. Fiind mai aproape de zonele locuite, de cartiere, au o rată de folosire

destul de mare, cu activități prin rotație: magazine, bănci, sedii ale unor firme, etc.

10

Halele comerciale, consecințe ale dezvoltării economice de sfârșit de secol XIX, început

XX, când existau patru hale principale în oraș: Unirii, Obor, Matache și Traian. Dintre toate, doar

două mai există în prezent: Traian și Obor, restul fiind demolate (cele de la Unirii odată cu

construcția magazinului Unirea și resistematizarea Dâmboviței în anii 80, iar Matache în anul

2013, nu fără proteste din partea societății civile). Halele Obor reprezintă încă un bun comun,

subutilizat, drept urmare neîntreținut, dar care are potențialul de a deveni un centru comercial

semnificativ, dacă s-ar dori acest lucru. Hala Traian găzduiește în prezent un supermarket, care

păstrează teoretic funcțiunea originală, practic este o refolosire a spațiului de un alt tip de comerț.

Fiecare categorie a funcționat după un model propriu raportat la modelul cultural căruia îi

aparține. De exemplu, spațiile din zonele centrale erau caracterizate de un tip de comerț

tradițional, inclusiv în zona Lipscani, prin excelență zona comercială a orașului. Totodată,

Lipscănia este un studiu de caz pentru transformarea zonelor comerciale și rezidențiale în

contextul românesc actual. Transformarea haotică din ultimii ani este un indicator al lipsei unei

strategii de dezvoltare coerentă a orașului. Serviciile au fost dezvoltare aproape unilateral (pub-

uri,baruri, restaurante) doar la nivelul parterului. Sunt celebre casele care au activitate la parter,

în timp de etajul a rămas abandonat, degradat, ajungând să reprezinte un pericol pentru trecători.

Un exemplu de urmărit pe viitor este Calea Victoriei, care în ultimii ani a crescut ca număr de

activități și diversitate funcțională, de la consum, pub-uri și restaurante, magazine de lux sau

galerii care deja încep să schimbe pozitiv atât aspectul, cât și atmosfera. Magheru este un alt caz

aflat la diametrul opus, unde comerțul este de nivel și calitate destul de joasă, lucru care se vede

de la aspectul vitrinelor la tipurile de produse date spre vânzare.

Ca posibilități de reactivare a spațiilor comerciale, soluții viabile, testate internațional, prezentăm

sintetic inițiative, pe care le propunem ca soluții viabile de reactivare:

- Pop up – sau proiectele pe termen scurt, multidirecțional orientate din punct de vedere al

activității: restaurant, showroom sau vânzare de produse. Spațiile devin accesibile pentru

magazine online sau proiecte start-up, dar și pentru companii în căutare de tehnici alternative de

promovare. Metoda e atrăgătoare prin flexibilitatea în alegerea locului, momentului și bugetului

potrivit pentru diverse activități comerciale și culturale, permițând testarea pietei și a zonei, ca

demers de cercetare învederea deschiderii unei afaceri pe termen mediu sau lung.

- Shared space – sau împărțirea spațiului între mai multe proiecte. Reprezintă o soluție

contemporană prin care același spațiu este gestionat de minim două entități. Avantajele acestei

soluții sunt reducerea costului de folosire a spațiului, deschiderea către noi proiecte sau alte

categorii de consumatori.

Altă soluție promovată este conversia spațiilor comerciale în spații de locuit. Din ce în ce mai

clădiri de birouri, rămase nevândute sau cu activitate incapabilă să acopere costurile de operare

au fost transformate în locuințe. Din ce în ce mai multe state occidentale încurajează această

practică, fiind o soluție viabilă atât economic cât și eficientă energetic prin refolosirea spațiului ca

resursă. Această soluție vine și în contextul noilor structuri rămase nefolosite (caz celebru al mall-

urilor americane), majoritatea de dimensiuni foarte mari, care odată ce rămân nefolosite sunt

găuri negre de activitate în oraș. Să nu ne gândim că orașele noastre, inclusiv Bucureștiul, vor

face excepție.

11

Rămâne deschisă campania de listare a spațiilor comerciale nefolosite! Dacă știți un astfel

despațiu sau aveți informații despre administratorii sau proprietarii acestora, intrați pe site-ul

calup.ro și introduceți datele de identificare ale acestora.

Intraţi de exploraţi, poate mai și completați

HARTA SPAŢIILOR COMERCIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI!

Bucureștiul Nefolosit | Rezidențial (raport) 25 August 2015 at 13:17

A trecut a doua săptămână de mapare a spațiilor nefolosite din București, dedicată zonelor

rezidențiale. Ne-am plimbat pe străzile orașului și am constatat că în pofida multor transformări și

intervenții urbane recente, încă avem cartiere și zone vechi deosebite, caracteristice

Bucureștiului. Am descoperit case de sfârșit de secol XIX, sau început de XX, locuințe colective și

clădiri reprezentative pentru locuirea în oraș. Într-o săptămână am explorat doar o parte a zonelor

centrale istorice: Armenească, Cișmigiu,Victoriei, Griviței, Luterană, Lascăr Catargiu, Polonă,

Dorobanți, Romană, Plevnei, Sf. Constantin, Calea Călărașilor, Traian. Au mai rămas încă multe

zone neexplorate. Vă invităm să continuați să completați harta Calup cu alte clădiri rezidențiale

rămase nefolosite pe care le întâlniți în drumurile voastre prin oraș.

Contextul istoric românesc rămâne diferit, multe dintre casele de interes deosebit fiind

naționalizate și subîmpărțite în perioada comunistă, fapt care a condus la blocajul proprietăților.

Retrocedările și probleme de succesiune ulterioare au încetinit procesul de reutilizare a acestora.

Din această cauză, multe clădiri au rămas nefolosite și neîntreținute, degradându-se. De aici și

disproporția dintre casele reprezentative active și cele neutilizare sau folosite impropriu. O parte

semnificativă a caselor și-au găsit alte funcțiuni: servicii, birouri, restaurante, instituții sau sedii de

societăți comerciale, reprezentanțe, showroom-uri. O altă parte a rămas în vizorul speculatorilor

imobiliari, care au profitat de hibele legislative și lipsa de strategie a autorităților locale pentru a

propune proiecte noi de dezvoltare pe locul clădirilor istorice. Nici măcar statutul de monument

istoric nu a oprit demolarea acestora, situație care a dus la alterarea zonelor rezidențiale istorice.

12

Lipsa unor facilități și pachete economice avantajoase, care să facă atractivă refolosirea clădirilor

de patrimoniu, a dus la perpetuarea unor practici distructive și nesustenabile pentru oraș.

Ca tipologie de clădiri, am întâlnit case de locuit, vile reședințe, clădiri mixte cu locuire la etaj și

prăvălii la parter, imobile de locuire colectivă cu spații comerciale la parter. Situația de pe teren o

putem rezuma astfel:

1. zone autentice, în care nu au avut transformări semnificative, majoritatea caselor fiind

locuințe, păstrând specificul orașului istoric. Sunt areale cu un nivel de confort ridicat,

plăcute, vizitabile. Procentul de nefolosire este redus la minim, lizibil în cazuri izolate.

2. zone în tranziție, în care clădirile istorice (mai vechi de 70 de ani), majoritatea locuințe,

au fost înlocuite de inserții noi, mai mult sau mai puțin potrivite contextului local. Noii

proprietari s-au axat pe dezvoltarea serviciilor și comerțului, înlocuind locuirea cu

diversitatea funcțională. Adaptările la noile funcțiuni au dus la transformarea specificului

zonei, acțiuni ce au dus ca procentul de nefolosire să fie în descreștere.

3. zone modificate, cu intervenții urbanistice discutabile care au modificat scara de

ansamblu. Chiar acceptând ideea de transformare a orașului, dezvoltarea s-a realizat

haotic, lipsind vădit o strategie unitară și coerentă. Cele mai vizibile efecte ale speculei

imobiliare sunt: abandonul clădirilor, delăsarea acestora în vederea degradării,

demolarea, neutilizarea, scăderea interesului pentru zona respectivă, atmosferă

neprietenoasă. Aceste zone sunt rămase blocate de proiecte mai mari, prin strategie

agresivă de depopulare și modificare radicală a specificului unei zone.

În paralel cu listarea caselor nefolosite, am căutat modele de reactivare a acestora, exemple

concrete, testate și inovatoare. Cartografierea principalelor inițiative din oraș, care au pus în

valoare casele orientându-le către oraș, pot constitui baza viitoarelor soluțiilor de dezvoltare a

multora dintre spațiile rezidențiale din oraș:

modele contemporane de locuire colectivă - spațiile au devenit centre semi-publice

indoor, reale nuclee de idei și proiecte, în care comunitățile se implică efectiv în dezvoltarea și

întreținerea casei. Prin găzduirea de activități alternative, spațiul devine atât locuința, cât și locul

de adunare și evenimente. Astfel, se favorizează dezvoltarea unei comunități create și coagulate

ca urmare a împărțirii aceluiași spațiu (Casa Lupu, Casa Jurnalistului, Colivia etc).

parteneriate între proprietar și agenți dezvoltatori, prin demararea unei proiect

avantajor în ambele direcții: conservarea casei și dezvoltarea afacerii. Aceste soluții obțin

fondurile necesare în vederea restaurării casei, crescând valoarea acesteia atât pentru proprietar,

cât și pentru oraș. (Cărturești, Carol53 etc.)

investitori care dezvoltă modele sustenabile de dezvoltare, bazate pe deschiderea

către public, prin diverse servicii, activități, evenimente (Casa Mărgărit, Maison 13).

Complementar acestor acțiuni, am identificat modele de reactivare alternativă, bazate pe

folosirea temporară sau care prin natura și specificitatea lor, generează venit și reactivează

spațiile nefolosite. Soluțiile exemplificate de noi oferă modele noi de reactivare urbană, prin

găsirea de soluții contemporane, care răspund atât necesităților proprietarilor, cât și orașului.

13

Implicarea comunității în acest proces facilitează reactivarea acestor case și, implicit, a zonelor în

care se află:

spații disponibile pentru evenimente temporare (de tip pop-up), care reactivează

spațiul pe termen scurt, generând profit. Acesta poate fi ulterior reinvestit în spațiu. Soluția vine în

ajutorul proprietarilor fără venituri suficiente, care vor să își păstreze proprietatea, fără a fi

constrânși să închirieze pe termen mai lung. Închirierea pe termen scurt este considerată atât

avantajoasă, cât și profitabilă.

accesibilizarea spațiului pentru mai multe proiecte pe termen mediu sau lung, prin

împărțirea spațiului (de tip shared space) între mai multe proiecte, agenți, etc, care împreună

pot ajuta la o intervenție etapizată. Soluția avantajează proprietarii în căutare de soluții de

finanțare a lucrărilor de întreținere a spațiului respectiv.

Facem apel către cei interesați de reactivarea caselor din oraș: dacă au la cunoștință informații

despre proprietarii caselor identificate pe hartă, să completeze datele în fișa alocată spațiului

respectiv. Totodată, proprietari deschiși spre soluții alternative pot accesa platforma calup.ro

pentru adăugarea spațiului lor și demararea procesului de reactivare prin proiecte interesate de

spațiul lor.

Intraţi, exploraţi dar mai ales completați

HARTA SPAŢIILOR REZIDENȚIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI!

Bucureștiul Nefolosit | Industrial (raport) 17 August 2015 at 14:26

Explorând zonele principale cu industrii (Rahova, Progresului, Viilor, Filaret,Tineretului, Timpuri

Noi, Splaiul Dâmboviței, Ștefan cel Mare, Giulești, Pantelimon), am evidențiat o serie de spații

nefolosite. Acestea reprezintă o resursă cu potențial, care cu o viziune și o strategie inovativă s-

ar putea adapta și refolosi în scopuri culturale, economice si sociale.

14

Numărul industriilor din oraș este mai mare decât cel listat de noi, prioritate pe harta Calup având

ansamblurile care stau neutilizate de mai mulți ani, sau cele preponderent subutilizate cu spații

afișate pentru închiriere.

Majoritatea sunt clădiri de sfîrșit de secol XIX - început de XX și din perioada interbelică. Se

păstrează structurile originale, fiind însă într-o stare de degradare medie sau avansată, dar care

conservă caracteristicile industriale: construcții de cărămidă aparentă, șarpante de lemn,

decorație, goluri și feronerie tipică, într-o arhitectură industrială veritabilă, raliată la principiile și

stilul european.

Din cele aproximativ 50 de cazuri semnalate au reieșit mai multe situații specifice ansablurilor

industriale:

1. închise; multe au pază, dar nu sunt întreținute, sunt în stare de precolaps.

2. parțial accesibile; închiriate de societăți, fără o strategie unitară, în același ansamblu pot

coexista birouri, depozite, service-uri auto.

3. integral refolosite, cu funcțiuni și programe diverse, închiriate de companiile de producție

sau servicii interesate de aceste spații. În alte cazuri, halele au fost renovate sau

reabilitate de noii chiriași sau proprietari.

Situația ansamblurilor industriale din București a fost modificată major în ultimii douăzeci de ani.

Transformările sociale și economice, precum și intervențiile urbanistice au dus la demolarea unui

număr consistent de hale istorice, pentru a face loc noilor programe: supermarketuri (Carfour

Orhideea, Cora Iuliu Maniu, AFI Palace Cotroceni, Carfour Panduri, Kaufland Mihai Bravu,

Bricolaj Vitan, etc), centre rezidențiale (Dudești), clădiri de birouri (Semapark) sau au rămas

terenuri virane libere de orice în mijlocul cartierelor (Rocar, Vulcan, Metrorex, Timpuri Noi,

Fabrica de ulei Muntenia, Fabrica de cauciuc, INOX, Beruc, Antefrig ca să nu mai menționăm

ansamblurile mici, care au câteva hale și posibil o curte interioară) în așteptarea noilor proiecte

de investiție. Dintre acestea, afectate au fost inclusiv clădiri cu statut de monument, declasate

pentru a putea fi demolate în vederea fructificării terenului.

Prin studiile de caz prezentate de-a lungul săptămânii de campanie, am arătat soluții posibile de

a susține pe termen lung funcționarea ansamblurilor industriale, evitând soluțiile in extremis

precum demolarea. Spațialitatea și flexibilitatea halelor au condus, la nivel internațional, la situații

de conversie și refolosite mergând pe conceptul de ”adaptive reuse”, conservând valorile şi

folosind specificul clădirilor. În cazurile monumentelor istorice, s-a preferat restaurarea acestora

după principiile convențiilor internaționale.

Exemplele locale ilustrează dorința comunităților de a refolosi structurile industriale. Am urmărit și

susținut proiectele precum Halele Carol, Nod Makerpace și Deschis Gastrobar, WASP, care

reprezintă soluții deja eficiente și cu impact pozitiv asupra zonelor industriale bucureștene. În

restul țării, orașe precum Timișoara, Arad şi Cluj-Napoca au pornit astfel de inițiave.

Există consistență inclusiv pe partea de documentare a industriilor (Asociația pentru Arheologie

Industrială, Zeppelin, diplome studențești și studii individuale) care demonstrează un interes din

ce în ce mai crescut.

15

Se observă astfel că o soluție viabilă pentru refolosirea ansamblurilor industriale este

subîmpărțirea acestora pentru găzduirea mai multor proiecte diverse și complementare, creând

comunităţi prin sinergie. Astfel, investiția necesară se subîmparte în mai multe investiții mici, care

însumate pot reactiva ansamblurile, făcând procesul sustenabil și stabil. O altă abordare este

dezvoltarea etapizată, prin care o primă investiţie minimală face spaţiul folosibil, urmat de

intervenţii ulterioare susţinute din exploatarea acestuia.

Intraţi şi exploraţi HARTA SPAŢIILOR INDUSTRIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI

5 ELEMENTE DE REGULAMENT

EXTRAS din REGULAMENTUL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE a activităţii desfăşurate la

disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”,

„Proiect de specialitate”, „Proiect opţional” aprobat în şedinţa de senat a USH din 23.09.2009.

[...]

Predarea lucrărilor practice – proiecte, schiţe de schiţă, proiecte de verificare, planşe – se face în data,

la ora fixată şi în sala specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care

îndrumă fiecare grupă. Studenţii vor semna pe Fişa de predare şi vor preciza numărul de planşe

predat. Fişele de predare de la fiecare grupă vor fi depuse în aceeaşi zi la coordonatorul de an /

disciplină, care va consemna, în prezenţa cadrului didactic coordonator de grupă, lucrările nepredate.

Lucrările practice nepredate la termen, din alte motive decât cele medicale, se consideră absente.

[...]

Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele -

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

·- asigurarea numărului minim de prezente precizate in tema;

·- obligativitatea efectuării numărului minim de corecturi precizate in tema;

·- respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare ( conţinut, piese desenate, machete,

transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare ).

Frecvenţa şi numărul de corecturi sunt consemnate de către cadrele didactice la fiecare grupă în Fişa

de activitate didactică de atelier.

[...]

Lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - care nu respectă

datele din temă se notează cu 1 (unu).

Acţiunile de copiere a lucrărilor practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare,

planşele – precum şi elaborarea de către altă persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se

sancţionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studenţilor din

Universitatea Spiru Haret .

[...]

Decan,

Prof. dr. arh. Emil Creanga

Coordonator proiectare an V

Lect. dr. arh Dobrin Datcu

Întocmit,

Lect. dr. arh. Maria Duda

Asist. dr. Raluca Niculae