MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI FACULTATEA Ştiinţe ale Naturii

CATEDRA Ecologie şi Ştiinţe ale Mediului

APROBAT

Senatul UnAŞM proces-verbal nr. ___ din ___ _________2012

m. c. Maria DUCA _________

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

la Ecologie generală (proba de profil)

Domeniul general de studiu (codul şi denumirea) – 42 Ştiinţe ale Naturii Domeniul de formare profesională – 424 Ecologie Specialitatea – 424.1 Ecologie Numărul total de credite de studiu – 180 Titlul obţinut – Licenţiat în ştiinţe ale Naturii

CHIŞINĂU, 2012

I. SUBIECTE GENERALE Ecologia şi evoluţia ei ca ştiinţă. Definiţii ale ecologiei. Istoric. Domenii de studiu. Teoria generală a sistemelor şi organizarea materiei. Categorii de sisteme. Stabilitatea sistemelor. Sisteme ecologice. Subsistemul biologic. Însuşiri generale ale subsistemului biologic. Ierarhizarea subsistemului biologic din punct de vedere al organizării. Sisteme ecologice naturale, caracteristici (diversitate, complexitate, stabilitate).

II. ECOSISTEMELE Biocenoza. Biotopul. Factorii fizici şi chimici ai biotopului. Relaţiile dintre biocenoză şi biotop. Ecosistemul şi biocenoza. Structura şi funcţiile ecosistemului. Autoreglarea, homeostazia şi stabilitatea ecosistemelor. Dezvoltarea şi evoluţia ecosistemelor. Clasificarea ecosistemelor. Definiţii şi concepţii despre biom. Clasificarea, structura şi repartizarea geografică a biomilor. Ecosistemul din punct de vedere sistemic. Caractere definitorii. Relaţii între componentele ecosistemelor. Relaţii între organisme: relaţii homotipice şi relaţii heterotipice. Relaţii între organisme şi mediul lor înconjurător. Sisteme ecologice antropizate. Caractere specifice ale sistemelor ecologice antropizate. Rolul biodiversităţii în stabilirea şi reglarea sistemelor ecologice. Productivitatea şi producţia ecologică a ecosistemelor. Piramidele.

III. ECOLOGIA POPULAŢIILOR Conceptul de populaţie. Populaţia şi specia. Istoric, definiţie, paradigmă. Structura şi tipurile populaţiei. Parametri de stare a populaţiei. Arealul sau limitele spaţiale ale populaţiei. Structura de sex şi de vârstă a populaţiei. Dinamica populaţiei. Descrierea factorilor dinamici ai populaţiei. Populaţia şi arealul speciei. Relaţiile intrapopulaţională. Evoluţia populaţiei. Factorii evoluţiei. Nişa ecologică. Constanta biomasei biosferei în raport cu constanta solară. Biosfera şi noosfera.

IV. BIOSFERA Biodiversitatea. Originea şi evoluţia biosferei. Organizarea şi dimensiunile biosferei. Caracteristicile fizico-chimice.Funcţiile biosferei. Circuitul biotic al materiei în biosferă. Fluxul energetic prin biosferă. Productivitatea biosferei.

V. ECOLOGIA VEGETALĂ

Circuitul substanţelor în natură şi rolul plantelor în acest proces. Regimul de apă la plante. Fotosinteza la plante şi rolul ecologic al acestui proces. Productivitatea şi producţia biologică primară. Nutriţia minerală la plante. Rolul fiziologic al macro- şi microelementelor în viaţa plantelor. Creşterea şi dezvoltarea. Fiziologia rezistenţei plantelor. Bioritmurile la plante. Eliminarea substanţelor exocrine la plante. Alelopatia. Metabolismul ecologic. Coevoluţia plantelor şi animalelor.

VI. ECOLOGIA ANIMALĂ Nivele de organizare a animalelor. Filogenia, ecologia, rolul în natură şi protecţia animalelor nevertebrate şi vertebrate. Analiză comparată la diverse nivele de organizare: celular, ţesuturi, de organe şi sisteme de organe, organism. Comunităţi de animale, grupe ecologice, zoocenoze, principii de conservare şi utilizare raţională a lumii animale.

VII. ECOLOGIA MICROORGANISMELOR ŞI VIRUSURILOR Structura şi fiziologia microorganismelor şi virusurilor. Relaţiile ecologice dintre microorganisme. Diversitatea virusurilor în natură: virusurile plantelor, animalelor, microorganismelor şi omului. Interacţiunea virusului cu celula-gazdă. Dinamica dezvoltării maladiilor infecţioase. Fagocitoza şi imunitatea. Factorii specifici şi nespecifici de apărare a organismului. Biosfera şi răspândirea virusurilor. Rolul lui I. Mecinicov în dezvoltarea teoriei imunităţii.

VIII. ECOLOGIE UMANĂ Originea omului. Evoluţia relaţiilor om – mediul înconjurător natural. Omul şi biosfera. Omul şi noosfera. Factorii ecologici antropogeni şi antropici. Problemele globale ale omenirii. Anatomia şi fiziologia umană în sistemul disciplinelor biologice. Metodele de studiu în anatomie şi fiziologie umană. Nivelele de structurare ale corpului uman şi regiunile lui anatomice. Celula şi organitele celulare. Ţesuturile epitelial, conjuctiv, muscular şi nervos şi funcţiile lor. Sistemul locomotor, cardiovascular, respirator, digestiv, excretor, reproductiv, endocrin, nervos şi psihic. Interrelaţiile diferitor sisteme şi unitatea morfofuncţională a organismului uman.

IX. VARIABILITATEA ŞI EREDITATEA. EVOLUŢIA BIOLOGICĂ.

BIOTEHNOLOGII MODERNE (ASPECTE ECOLOGICE) Noţiuni de ereditate şi variabilitate. Obiectul, scopul şi obiectivele principale ale ameliorării plantelor şi animalelor. Importanţa ameliorării plantelor. Variabilitatea organismelor. Concurenţa, lupta pentru existenţă. Selecţia naturală. Lamarckismul şi neolamarckismul. Darwinismul şi neodarwinismul. Teoria sintetică a evoluţiei biologice. Mutaţiile şi speciaţia. Genetica populaţiilor. Formarea şi evoluţia soiului. Materialul iniţial de ameliorare şi originea plantelor de cultură. Metodele clasice de ameliorare a plantelor. Bazele ingineriei genetice. Ameliorarea modernă a plantelor, animalelor şi microorganismelor. Realizări şi perspective. Condiţiile socio-economice care au stat la baza apariţiei biotehnologiei. Ştiinţele biologice şi inginereşti care a constituit baza apariţiei biotehnologiei. Progresul tehnico-ştiinţific – forţa motrice a dezvoltării biotehnologiilor moderne. Domeniile biotehnologiei. Biotehnologii clasice. Biotehnologii moderne. Produşii biotehnologiilor. Metaboliţi primari. Metaboliţi secundari. Biotehnologii în combaterea poluării mediului. Combaterea biologică a poluării mediului. Procese biologice implicate în epurarea apelor. Decontaminarea biologică a solului. Biodegradarea hidrocarburilor din apele marine.

REFERINŢE SELECTIVE

Cursul de lecţii la fiecare disciplină expus pe platforma educaţională a UnAŞM. 1. Dediu I. Introducere în ecologie. Edit. „Phoenix”, Chişinău, 2006; 2. Dediu I. Tratat de Ecologie teoretică. Edit. „Phoenix”, Chişinău, 2007; 3. Dediu I. Enciclopedie de Ecologie. Ed. Ştiinţa, 2010; 4. Dediu I. Axiomatica, principiile şi legile ecologiei. Ed. Ştiinţa, 2010; 5. Stugren B., Bazele ecologiei generale. Editura ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti, 1982; 6. Stugren B., Ecologie teoretică. Casa de edituri „Sarmis”, Cluj – Napoca, 1994; 7. Pârvu C., Ecologie generală. Editura tehnică, Bucureşti, 2001; 8. Mohan Gh., Ardelean A. Dicţionar Enciclopedic de biologie. 2. Volume. Editura All. Bucureşti, 2007; 9. Sapin M.R. Anatomia omului, vol. I şi II, Chişinău, Lumina, 1990.; 10. Babschi E. Fiziologia omului. Lumina, Chişinău, 1969.; Guyton A. Tratat de fiziologie umană. 2007, -1152 p.; 11. Hăulică I. Fiziologie umană. Bucureşti, 1989, -1214 p.; 12. Radu V. V. şi Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Cluj. 2003.- 356 p.; 13. Iordache I. ş.a. Zoologia vertebratelor. Iaşi. 2003. – 435 p.; 14. Toderaş I. ş. a. Lumea animală a Moldovei. Nevertebrate. Vol.I. Ştiinţa, 2007. – 200 p.; 15. Cozari T. ş.a. Lumea animală a Moldovei. Peşti. Amfibieni. Reptile.Vol. 2. Ştiinţa, 2007. – 154 p. 16. A. Cherdivară, P. Grigorcea, A. Glijin Biochimie. Teste, Chişinău USM, 2010; 17. Kucerenco N.F. ş. a. Biochimie, Chişinău, 1991; 18. L. Lisîi Biochimie, Chişinău, 1999; 19. Comanici Ion, Palancean Alexei. Botanică agricolă şi forestieră. Chişinău 2002; 20. Vasiliev A ş.a. Botanica (anatomia şi morfologia plantelor), Chişinău, “Lumina”, 1986.; 21. Maria Duca. Fiziologia vegetală. Chişinău, Ştiinţa 2006, 287 p.; 22. Maria Duca, Angela Port, Tatiana Homenco. Fiziologia vegetală Teste, Chişinău 2000, 112 p.; 23. Lucia Debeleac, M.C. Popescu Dronda. Microbiologie (editia a 2-a). 2005, Bucuresti; 24. Valentina Dan "Microbiologie - note de curs", Universitatea din Galati, 1993; 25. Constantin I, Milică Biotehnologiile viitorului Îaşi 1999.