1Universitas III

nr. 1 februarie 2013

“În cazul în care presa este liberă şi fiecare om capabil să citească, totul este sigur”.

(Thomas Jefferson)

Universitas IIIUniversitatea Liberă internaţionaLă din MoLdova, FacULtatea de Litere

În cadrul Cursului Atelier de creaţie “Genurile presei” ne-am propus să realizăm ceea ce iniţial părea ceva imposibil: să lucrăm în regim redacţional. Adică nu doar să citim şi să scriem texte jurnalistice, dar să producem ziare! În acest număr colectiv am preluat cele mai reuşite materiale pe care le-aţi inclus fiecare în propriul vostru Proiect de ziar, creat în ritmuri

alerte, dar cu multă pasiune, aşa cum se munceşte de obicei într-o redacţie autentică.

Aţi trăit la acest curs emoţii de nedescris. V-am admirat, văzându-vă alarmaţi la una din ore, când în Laboratorul Multi-media a căzut Internetul. Imedi-at aţi mers să aflaţi cauza! Am avut, de asemenea, satisfacţia să văd că rămâneţi în sala de curs şi după terminarea orelor,

doar pentru că mai aveaţi ceva de scris la materialele voastre… În fine, aţi fost reporteri cura-joşi - i-aţi abordat pe domnii profesori, pe doamna decan, aţi răscolit universitatea în căutare de informaţii, aţi trecut mai des pragul Bibliotecii şi Mediatecii. Aţi atras asupra voastră privirile tuturor şi poate că mulţi dintre colegii de la alte facultăţi v-au invidiat pentru dreptul pe care

vi-l acordă profesia de jurnalist – acela de a avea acces la orice informaţie.

În concluzie, simt că v-a plăcut acest Atelier. Şi că aţi înţeles că în meseria noastră, cu cât experimentezi mai mult, cu atât eşti mai bun. Deci, vom continua să exersăm şi cu cei-lalţi studenţi de la Jurnalism şi Comunicare Publică. Aceştia abia aşteaptă!

Trecută de două decenii de activitate, ULIM este baza unei cariere de succes, pe

care o poate atinge fiecare tânăr, dacă alege să-şi facă studiile aici. Este o instituţie modernă, care activează după standarde europene, atractivă nu doar datorită amplasării sale în centrul capitalei, condiţiilor excelente de studii, dar şi graţie corpului profesoral didactic care activează aici. În cei 20 de ani de activita-te, de pe băncile ULIM-ului au păşit în viaţă numeroşi jurnalişti, politicieni, economişti, oameni de ştiinţă.

(Continuare în pag. 8-9)

Ziar editat de grupa J31, Specialitatea Jurnalism, în cadrul disciplinei „Atelier de creaţie. Genurile presei”

Tinereţe, vis sublim, ani de studii la ULIM!

În loc de editoriAl

Cum se face un ziar Tatiana Corai

2 Universitas III

La universitate nimeni nu te im-

pune să înveţi. Nu mai e, ca la gimnaziu sau liceu, unde profesorii stăteau cu ochii asupra ta, ca nu cumva să faci vreo boroboaţă... Aici tu decizi ce faci şi cum îţi repartizezi timpul, dar este de dorit să beneficiezi cât mai mult de el. Universitatea e ca o enciclopedie deschisă - fiecare își alege pagina pe care o va citi. Suntem liberi, venim aici benevol, dar avem şi obligaţii, mai ales că majoritatea dintre noi plătim pentru studii.

Modul în care ne comportăm, ca studenţi, determină în mare parte re-

lația profesor-student. Atunci când studentul manifestă un interes profund faţă de studii, profesorii devin sensibili şi prietenoşi cu el. Sunt gata să muncească suplimentar cu el, să-l ajute să se orienteze în noianul de infor-maţie care îi stă la dispoziţie, să-i dea mult mai mult decât prevede programa de studii. Relaţia e frumoasă, armonioasă.

Şi, dimpotrivă, atunci când unii tineri nu-şi iau studiile în serios, când

întârzie sau absentează de la ore, când vin cu temele nepregătite – toate acestea nu pot să nu se reflecte asupra relaţiei lor cu profesorii. Severitatea este calitatea de care ne temem cel mai mult, dar ce îi determină pe profesori să fie severi, dacă nu indiferenţa şi pasivitatea noastră?

În lume, există o mulţime de modele de relaţii între student şi profesor. În

Spania, de exemplu, studenții își permit să le spună profesorilor pe nume, ca unor prieteni de cartier - Juan, Gabriela. În Danemarca, e O.K. ca profesorul să nu ştie tot. Dacă ai o întrebare la care nu-ţi poate răspunde, te roagă să îi dai timp să se documenteze. La polul opus e Franța, unde profesorii stabilesc o distanţă respectabilă faţă de studenți.

Şi totuşi, relația ideală cu profesorii depinde şi de noi, de studenţi. Propun

să reflectăm cu toţii la această chestiune.

- Doamnă Ludmila Ho-metkovski, ce specialişti pregăteşte Facultatea de Litere?

- Pregătim specialişti cu diferit profil, dar cele mai populare specialităţi sunt l imbile moderne, jurnalismul şi ştiinţele co-municării, după absolvirea cărora studenţii noştri de-vin traducători-referenţi, jurnalişti şi specialişti în relaţiile cu publicul. La limbi străine se studiază franceza, engleza, spani-ola, germana, coreeana şi chineza, în diferite com-binaţii. Iar la jurnalism şi comunicare publică, pe lângă specialitatea pro-priu-zisă, de asemenea

sunt studiate şi limbile străine.

- Toţi tinerii care vizi-tează ULIM sunt impresi-onaţi de condiţiile de studii existente aici. Ce le poate oferi Facultatea de Litere?

- Facultatea noastră pro-pune o ofertă educaţională atractivă - planuri de în-vățământ armonizate cu standardele internaționale, laboratoare dotate cu echi-pamente necesare pentru formarea calitativă a speci-aliştilor, stagii şi burse peste hotare şi, desigur, cadre profesorale de înaltă califi-care, inclusiv din alte ţări. Devenind studenți la noi, tinerii se vor convinge că tot

ce se face în instituția noas-tră este centrat pe studenți şi pe interesul lor academic.

- Câtă atenţie se acordă pregătirii practice a viito-rilor absolvenţi?

- Cea mai mare atenţie. Facultatea de Litere dispu-ne de propriile săli de studii dotate cu echipament de ul-timă oră: laboratoare audio, video, săli multimedia cu conectare la Internet, săli lingofonice, săli pentru tra-ducere simultană, laborator radio, laborator editorial etc., fapt ce permite asi-gurarea tehnică a lecţiilor de audiere, mass-media, traducere, elaborarea zia-rului, jurnalismul online şi

Opinia mea

Profesorul amic şi... „inamic”

Albina Creiţa

Ludmila Hometkovski, decanul Facultăţii de Litere:

„Apreciez la studenţi dorinţa de a învăţa”

Doamna Ludmila Hometkovski, doctor în filologie, conferenţiar universitar, este decanul Facultăţii de Litere. ULIM e pentru dumneaei a doua casă – aici a studiat facultăţile Limbi Străine şi Drept şi tot aici a rămas să activeze după absolvire. Doamna decan este mereu printre noi, gata să ne dea răspuns la orice întrebare. De data aceasta, ne-am apropiat cu mai multe întrebări...

“exemplul este cel ma bun percept”. (Esop) “exemplul este cel ma bun percept”. (Esop)

3Universitas III

alte discipline. Fără astfel de laboratoare nu ar fi posibilă efectuarea pro-cesului educaţional de calitate. Noi în-tradevar punem accent pe aspec-tul practic al profesiei, iar aceste săli de studii permit simularea cotidi-ană a viitoarei activități profesionale şi obține-rea abilităţilor practice în domeniu încă de pe băncile universității. Un exemplu ar fi chiar ziarul pe care îl elaboraţi voi în cadrul disciplinei „Ate-lier de creaţie. Genurile presei”, pentru care mi-ai solicitat acest interviu...

- Recent, facultatea şi-a schimbat denumi-rea în Facultatea de Li-tere. De ce a fost nevoie de această modificare?

- Am decis unanim să facem această schimbare, după ce au fost consultate multe enciclopedii uni-versitare, site-uri ale celor mai importante universi-tăți din lume, au avut loc dezbateri în cadrul consi-liului profesoral al facultă-ţii, biroului administrativ ULIM. Mi se pare o de-numire modernă, care acoperă întregul conținut al ofertei educaţionale a facultăţii şi corespunde terminologiei internațio-nale în domeniul învata-mântului superior.

- Sunteţi absolventa primei promoţii ULIM a Facultăţii Limbi Stră-ine. Cum au evoluat lu-crurile la universitate de atunci până în prezent?

- Da, am absolvit în 1998 Limbi străine la ULIM. Tot aici am făcut şi Facultatea de Drept, ciclul licență şi maste-rat.Teza de doctor am susținut-o în filologie, specialitatea mea de bază. În aceşti 20 de ani s-au schimbat mul-te - s-au perindat multe generații, s-au schimbat secolele, a avut loc un

progres tehnico- ştiinți-fic vertiginos, iar ULIM se dezvoltă în pas cu toate schimbările din societate. Universitatea şi-a făcut un nume în mediul învăţământu-lui superior prin stra-tegiile şi politicile sale educaţionale moderne şi în conformitate cu standardele europene şi internaționale.

- Ca profesor ce apre-ciaţi cel mai mult la un student?

- Dorința de a învață şi de a cunoaşte lucruri noi, de a se dezvolta in-telectual, atitudinea faţă de profesia aleasă. Mai apreciez sinceritatea stu-dentului, faţă de sine în primul rînd, faţă de co-legii săi şi, nu în ultimul rând, corectitudinea sa în relațiile student-stu-dent şi student-profesor.

-Vă vedem de dimi-neață până seara prin-tre studenți. Ce vă leagă atât de mult de ULIM?

- Există o mulţime de lucruri care mă leagă de ULIM. Din 1993 până în prezent, ULIM a devenit pentru mine o a doua casă, un stil de viaţă. Acestei universități îi datorez formarea mea ca specialist în domeniul filologiei romanice. De asemenea, îi datorez ca-riera profesională pe care o fac aici şi pe care o con-sider reuşită. La ULIM am cunoscut pedagogi şi pur şi simplu oameni deosebiţi, devotaţi pro-fesiei şi pasionaţi de ceea ce fac. Bineinţeles, nu în ultimul rând, de ULIM mă leagă studenţii mei, pe care îi consider cei mai buni, cei mai talen-taţi şi pot constata cu satisfacţie: comunicarea cu ei îmi provoacă cea mai mare plăcere.

Albina CReIţA

“exemplul este cel ma bun percept”. (Esop)

Este oarecum neobiş-nuit să auzi pe culuarele unei universităţi studenţi care îşi spun că au ore în Polonia sau în Statele Unite... Dar pentru ULIM, este ceva firesc, deoarece 30 de aule poartă numele diferitor ţări şi toate au fost inaugurate în prezen-ţa unor ambasadori sau personalităţi notorii ce le reprezintă.

Deoarece s-a dat sune-tul la recreaţia mare, care e tocmai de o jumătate de oră, ce ar fi să pornim împreună într-o succintă călătorie prin ULIM?

Etajul IV, aula 432: SUA. E o sală spaţioasă, unde se fac de obicei prelegeri. În faţă, cum e şi firesc, se află Drapelul Statelor Unite. Pe pereţi poţi vedea imagini ce reprezintă locuri impor-tante din această ţară. Simţi energia Statuii Libertății şi te duce gândul la Walt Disney şi la Hollywood. Parcă ai vrea să vizitezi această țară, supranumită

ţara tuturor posibilităţilor. Capitala fast –food-ului şi a Coca-Cola, a visurilor împlinite, a democrației şi a toleranței şi, nu în ultimul rând, Ţara presei libere. Oare cum muncesc jurnaliştii acolo? Vom trăi şi vom vedea!

Din Statele Unite mă îndrept spre Franța: aula 405. Ţara Turnului Eiffel şi a lui Baudelaire. Aş fi vrut să vizitez Catedrala No-tre-Dame de Paris. Să tra-versez Sena pe pont Neuf şi să ating Saint Chapelle. Dar cel mai mult mă încân-tă ideea de a vizita Luvru. Este o aulă cu o energie primitoare, “bonjour-istă ”, delicată.

După o “şedință de roz” merg spre China: aula 401, unde persistă culorile roşu şi galben. Întotdeauna când intru în această sală îmi pare că înţeleg de ce euro-penii sunt atât de încântaţi de China. Pentru că este ţara civilizaţiei exotice, unde totul e istorie şi pen-

tru că Marele Zid Chine-zesc este una din puţinele creaţii omeneşti care pot fi văzute din spaţiu. Când am ore aici, mă deplasez ima-ginar pe pâmântul asiatic şi visez la ziua când voi avea mulţi bani, pentru a ajunge aici nu doar cu visul...

Cobor la etajul III şi intru în... Israel: aula 343. Îmi place mult aici, sala nu e prea mare, dar plină de lucruri neobişnuite. Ceea ce o face înteresantă sunt revistele din dulap. Le răsfoiesc de fiecare dată şi mă conving că Israelul este o țară a simboluri-lor. Semnificaţiile istorice şi religioase ale locurilor memorabile din Israel de fiecare dată mă fac să mă gândesc profund la sensul vieții...

Deschizi o uşă şi des-coperi o țară întreagă. Ase-menea minuni se întamplă doar la ULIM.

Victoria IzbAş

O călătorie în jurul lumii. Doar la ULIM

Andrei Galben, rector al ULIM, Bernard Cerquiglini, Rector al Agenţiei Universitate a Francofoniei, Doctor Honoris Causa ULIM, Ana Guţu, prim-vicerector ULIM

4 Universitas III

Acum trei ani, în luna august, mă gândeam

să-mi continui studiile la universitate şi să achit con-tractul. Nu prea aveam bani, situaţia familială era de aşa natură, că puteam să rămân şi fără studii superioare, ceea ce avea să fie dureros pentru mama mea, care întotdeauna a investit şi a crezut în potenţialul meu. Dar în ulti-mul moment, ca printr-o minune, am găsit banii.

Devenind studentă la Jurnalism, mi-am propus din start să duc o viaţă activă. Cu atât mai mult

că ULIM îţi oferă toate condiţiile pentru a te manifesta. Mereu am spus ceea ce gândesc şi-am evitat să fiu papa-gal. Credinţa mea m-a învăţat să fiu exemplu mereu şi în toate. Mi-am urmat principiul să nu copiez la examene şi lucrări. Poate de aceea, timp de trei ani, nu am cunoscut gustul amar al restanţelor şi nu am avut dificultăţi la examene. Mereu totul mi se dădea uşor. Aş putea spune că la universitate mi-a fost chiar mai uşor să învăţ decât la liceu. Jurnalismul presupune disciplină, dar şi creativitate. Am reuşit să mă încadrez perfect în orar, să nu întârzii şi să nu am absenţe. Chiar dacă munceam în timpul liber în calitate de meditator, ceea ce îmi aducea ceva galbeni în puşculiţa de student.

Cele mai frumoase amintiri din studenţie sunt cele despre bunii noştri profesori, care au

putut să descopere aptitudinile noastre şi să ne dea cele mai trainice cunoştinţe. Cu ajutorul lor, am reuşit să scriu o lucrare ştiinţifică la filosofie, să îndrăgesc subiectele de la politologie, să susţin examenul de engleză, deşi învăţasem la liceu limba franceză, să îndrăgesc jurnalismul analitic...

Îmi va fi dor de domnii profesori, de cele două zile şi două nopţi dinainte de examen, în care

depui efort maxim pentru a repeta subiectele. Îmi va fi dor de ambianţa plăcută din universitate, dar şi de toţi prietenii mei de la ULIM, căci la sigur, drumul vieţii ne va despărţi.

Aş vrea să ma întorc la ULIM, poate chiar să mai fac o facultate. De data aceasta aş opta

pentru economie - ca să pot număra şi repartiza bine zilele de studenţie.

Opinia mea

Jurnalismul înseamnă disciplină şi creativitate

Marina Artene

- Domnule Yang, ce scopuri îşi propune in-stitutul pe care îl con-duceţi?

- Încă de la crearea acestui institut în 2009 ne-am pus drept scop să oferim posibilítate stu-denţilor să înveţe limba şi cultura chineză, iar celor care demonstrează cunostinţe şi perseveren-ţă să participe în cadrul unui internship în China ce poate dura de la şase luni pîna la trei ani.

- Ce cunosteaţi despre R. Moldova înainte de a veni la noi?

- Recunosc, nu cu-noşteam prea multe. O

primă impresie mi-am făcut-o când am mers la Ambasada R. Moldova din China. Am rămăs plăcut impresionat de sinceritatea şi bunăvoinţa personalului de acolo.

- Ce ne puteţi spune despre studenţii care vin din China şi despre cei care pleacă încolo?

- Pe parcursul acti-vitaţii Institutului Con-fucius în cadrul ULIM peste 30 de studenţi au vizitat China, după ce au studiat la ULIM limba chineză. Iar în R. Moldova au venit 20 de studenţi chinezi, dintre care şase îşi continuă şi

în prezent studiile aici. Pot menţiona că pentru studenţii care vin e mai uşor, deoarece majori-tatea au studiat anterior limba rusă.

- Pe parcursul şede-rii dumneavoastră aici, care au fost lucrurile pe care le-aţi cunoscut mai bine?

- Nu sunt de o perioa-dă îndelungată în funcţia dată, dar pot spune că am început să învaţ limba română şi deja sunt obiş-nuit cu mediul de aici. Zi de zi aflu ceva interesant, orice obicei nou mă face să mă bucur şi mai mult de venirea mea aici.

Limba este cea care ne uneşte pe toţi

Interviu cu Yang Tongjun, Directorul Institutului Confucius din cadrul ULIM, profesor de limba şi cultura chineză

“cuvintele sunt vocea inimii”. (Confucius) “cuvintele sunt vocea inimii”. (Confucius)

5Universitas III

Proiectul de Licenţă va pune capăt fenomenului „copy-paste”

La sfârşitul acestui an de învăţământ, studenţii ab-solvenţi de la Facultatea de Litere a ULIM vor susţine, cu titlu de experiment, un Proiect de Licenţă în locul Tezei de Licenţă.

Proiectul de Licenţă va consta din prezentarea de către fiecare student de la anul III a unui Studiu de caz, în baza practicii tehnologice realizate de aceştia. Studiul de caz va reflecta în ce măsură studentul absolvent îşi cunoaşte viitoarea profesie. El va descrie momentele din cadrul practicii care l-au ajutat să se formeze ca specialist, ce aptitudini profesionale şi-a cultivat în timpul practicii şi pe parcursul celor trei ani de studii şi cât este de pregătit pentru a se încadra în muncă în domeniul pe care l-a studiat la universitate.

Înlocuirea Tezei de Licenţă cu Proiectul de Licenţă este considerată de către conducerea ULIM o măsură deosebit de importantă în condiţiile în care oricine îşi poate achiziţiona o teză, apelând la prieteni, Internet şi chiar la domnii profesori.

Totodată, Proiectul de Licenţă va stimula creativita-tea studenţilor, interesul lor pentru viitoarea profesie.

Stanislav PoRAICo

Mediateca a fost renovată

Studenţii ULIM sunt invitaţi să viziteze Mediateca ULIM renovată! Mediateca reprezintă o sală dotată cu calculatoare cu acces la Internet, care poate oferi acce-sul la surse de informare şi documentare atât interne, cât şi externe. La fel, există Wi-Fi gratis, iar studentţii se pot folosi de el având un laptop personal. Uşile acestui spaţiu sunt deschise de luni până vineri, între orele 8:00 – 18:00, la etajul 4, unde îşi are sediul Mediateca.

ecaterina bReGA

- bucătăria noastră diferă foarte mult de cea chinezească, v-aţi obişnuit cu ea?

- Da...(zâmbeşte). Diferenţa este semnificativă! Am observat că voi iubiţi mâncărurile cu caşcaval, mesele copioase, iar noi nu suntem obişnuiţi cu acest gen de bucate. Îmi place zeama şi carnea de vită bine preparată.

- Cu ce probleme se confruntă stu-denţii chinezi care învaţă la ULIM?

- Noi oferim toate condiţiile necesare pentru ca studenţii să îşi poată alege liber domeniul şi locul unde vor sa-şi facă studiile. Nu am observat care ar

fi problemele lor aici, poate în timpul apropiat voi avea răspuns la această întrebare. Ce pot spune e că totul se află în mâinile lor pentru a-şi crea viitorul.

- În opinia dumneavoastră, care ar fi cea mai mare realizare a Institutului Confucius din cadrul ULIM?

- Scopul nostru este ca studenţii pe care îi învătăm aici chineza să exceleze în acest domeniu într-atât, încât să devină profesori de limba chineză şi să predea chineza în universităţi din China.

Anastasia DobRoVoLSkI

Ştiri de la UliM

În cadrul Universităţii activează Departamentul Relaţii Externe care este o subdiviziune universitară, responsabilă de invitarea, legalizarea şi evidenţa ce-tăţenilor străini în cadrul Universitaţii Libere Inter-naţionale din Moldova. Pregătirea preuniversitară lingvistică a studenţilor de peste hotare ţine de competenţa catedrei Dis-cipline general-teoretice a departamentului.

Datorită relaţiilor strân-se cu ambasadele acreditate în R. Moldova, Româ-nia, Ucraina, precum şi a schimbului academic

fructuos, studenţii ULIM şi persoanele din afara universităţii pot să frec-venteze gratis cursuri de limbă germană, spaniolă, poloneză, turcă, chineză, coreeană, bulgară, georgi-ană, ebraică. Profesorii care predau aceste cursuri sunt ceţăţeni ai acelor ţări, veniţi în schimburi de experienţă în Moldova, pentru care ULIM îşi asumă responsa-bilitatea de a le oferi locuri de trai şi condiţii necesare de predare.

Doar pe parcursul anu-lui academic precedent la ULIM au avut loc peste 100 de evenimente inter-

naţionale, organizate în cooperare cu ambasade sau organizaţii internaţionale, s-au încheiat acorduri de colaborare cu misiunile diplomatice din Germa-nia, Georgia, Azerbaijan, Spania, China, Coreea de Sud, SUA, Israel, Marea Britanie, Franţa, Chile, care au rezultat în inaugurarea şi funcţionarea “Aulelor” statelor respective în in-cinta ULIM-ului şi care au transformat universitatea într-o “galerie internaţi-onală”.

(Mai multe informaţii, citiţi pe site-ul

http://ulim.md/home)

ULIM îşi confirmă statutul internaţional

Unda veseLăLa examen, un student

ia un bilet, nu ştie, ia altul iarăşi nu ştie. Al treilea de asemenea. Îl ia şi pe al patrulea, şi pe al cincilea. În acel moment profesorul îl opreşte şi îi dă nota cinci. Ceilalţi studenţi se revoltă:

- Pentru ce?- Cum pentru ce? Dacă tot caută înseamnă

că ceva ştie...

“cuvintele sunt vocea inimii”. (Confucius)

Profesorii chinezi se simt la ULIM ca acasă...

6 Universitas III

Să fii stu-dent şi să te

bucuri de anii de studenţie este nu doar un privile-giu ci, mai mult decât orice, o şansă unică ce nu trebuie ratată. Sunt anii în care ai toată libertatea şi maturitatea care îţi lipseau în liceu. Colegii de facultate, treptat, îţi devin apropiaţi şi foarte dragi. Trăieşti împreună cu ei farmecul studenţiei şi tot alături de ei cunoşti gustul amar al sesiunii... Preţul pe care îl plăteşti pentru frumuseţea anilor de studii sunt sesiunile. Niciun student nu poate fi fericit, dacă examenele îi stau ca un ghimpe în coaste...

Cei trei ani de studii la ULIM m-au învăţat să nu-mi pierd

timpul de pomană. Am învăţat că există oameni în adevăratul sens al cuvântului şi că timpul oricum trece, dar depinde de tine cum şi cu ce rămâi peste ani… Anii de studenţie sunt foarte preţiosi. După absolvire apar alte interese, iar timpul devine limitat şi insuficient.

E perioada în care, locul extre-melor din adolescenţă îl iau

dorinţa de a cunoaşte şi ambiţia de a schimba lumea. Studentii de azi nu sunt incapabili sau depresivi, sunt mai curând pozitivi şi foarte des-chişi. Indiferent cât de bine ţi-ai ales facultatea, multe depind de atitudinea ta faţă de ea. Bineînţeles, la vârsta noastră e păcat să nu ne şi distrăm, dar în acelaşi timp trebuie să fim responsabili şi să profităm nu doar de chefurile şi serile studenţeşti, ci şi de bagajul de cunoştinţe pe care ni-l oferă profesorii, de lecţiile pe care ni le dau ei în viaţă.

Opinia mea

Studenţie, ani frumoşi...

ecaterina BregA

Întotdeauna mi-am dorit să învăţ o limbă exotică. Fiind studentă la ULIM, am profitat de această oportunitate şi am frec-ventat cursurile de chineză aproape un an. A trebuit să le întrerup, pentru că apăruseră în viaţa mea alte priorităţi, dar pe viitor mă gândesc să le reiau. Pentru cei care, eventual, vor să înveţe chineza, am realizat un reportaj de la o lecţie de chineză la ULIM...

O reîntâlnire cu profesoara Ma Linjuan

Deschid încrezătoare uşa cabinetului unde lecţia de chineză e în toi, iar Ma Linjuan, fosta mea profe-soară pe care aproape nu o deosebeşti printre studenţi - e de statură medie, cu o silueta de invidiat, brunetă, cu ochii migdalaţi – mă înt-

reportaj de la o lecţie de chineză

Ni hao(你好)!

“natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte”. (Confucius) “natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte”. (Confucius)

7Universitas III

şi melodioasă. A venit la ULIM să facă chineza auzind de la un prieten de-a lui care e student aici. De mic visa să ajun-gă în China, iar aceste cursuri îi vor fi de mare ajutor.Tatiana vine aici de la ASEM. Ea a decis să înveţe chineza după ce a practicat Tai-Ji, un dans specific chinezesc. “Lite-rele lor sunt complicate dar şi super-faine, chiar drăguţe. Am prieteni care au frecventat aceste cur-suri. Lor le-a placut mult, de asta am hotărât şi eu să vin”, povesteşte ea.

O experienţă unică

Una dintre studentele care au vizitat deja China este Valentina Brega. Ea a fost selectată pentru abi-litaţile excelente căpătate la cursurile de chineză şi pentru rezultatele bune la învăţătură. S-a aflat în China timp de trei săpt-ămâni şi amintindu-şi de acele zile, ochii ei încep să sclipească: “Mi-a plăcut enorm China! Am ajuns acolo doar datorită Insti-tutului Confucius de la

ULIM. Împreună cu încă două persoane am repre-zentat Moldova la concur-sul internaţional Hanyu qiao (Podul Chinezesc), unde am avut posibilitatea să cunosc mulţi tineri din alte ţări ale lumii. Am vor-bit foarte mult în chineză. Îmi făcea o mare plăcere să comunic mai ales cu vorbitorii nativi şi mă bu-curam când reuşeam să-i înteleg pe chinezi, iar ei, la rândul lor, mă înţelegeau. Am vizitat Beijingul, m-a impresionat Marele Zid Chinezesc. Cel mai mare oraş chinezesc, Chon-gqing, este fară doar şi poate cel mai fermecător oraş. Peisajele frumoase de pe malurile fluviului sunt nemaipomenite! A fost o experienţă uni-că. Mă gândesc chiar la un masterat în una din universitaţile chineze!”, ne spune, entuziasmată, studenta de la ULIM.

... Mă despart de co-legii mei cu o oarecare nostalgie. Dar, mi-am promis deja, voi reveni în curând printre ei. Odată ce ai început să înveţi limba chineză, merită s-o cunoşti în profunzime.

ecaterina bReGA

âmpină cu acelaşi zîmbet larg pe faţă, pe care încă nu l-am uitat, zicându-mi senin “Ni hao!”(Salut!). Îi răspund neîntârziat, cu bucurie în ochi, după care iau loc în bancă. În sală sunt vreo zece stu-denţi, toţi numai ochi şi urechi la profesoara Ma. Lecţia decurge, ca de obicei, într-o atmosferă relaxantă, caldă, ai zice chiar familială. Elevii se străduesc să pronunţe cât mai corect şi să însuşescă fiecare cuvinţel expli-cat şi desenat pe tablă de doamna profesoară. Întrebările şi comenta-riile lor formează un fel de zumzet, care se ame-stecă armonios cu mu-zica orientală ce se aude, pe fundal, de la un mic laptop de culoare roşie... “Han Hao!” şi “Xie Xie!” spune profesoara, zâmb-ind şi încurajând orice mică victorie a studenţil-or săi. Uneori, trece şi la limba română: ”Foarte bine, excelent!”. Fericiţi de atâtea aprecieri, toţi

răspund în cor “Xie Xie!”, adică “Mulţumim!”.

“Literele lor sunt super-faine!”

Nici nu am observat că am ajuns în recreaţie.

Profit de pauză, pentru a discuta cu câţiva stu-denţi. Andrei, un tânăr simpatic, îmi spune calm şi degajat că literele chi-nezeşti îi par destul de complicate, însă chineza merită sa fie învăţată pen-tru că e foarte frumoasă

“natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte”. (Confucius)

8 Universitas III

E perioada absolut încântătoare din

viața fiecarui student, când sunt valorificate la maxi-mum capacitățile fizice şi intelectuale ale creierului uman, când ai impresia că şi picioarele au rațiune, deoarece te menţin pe pamânt, în timp ce capul te trage spre spațiul astral. Buimac de oboseală şi suprasaturat de infor-mații efemere, după o noapte nedormită, apeşi pe accelerator cu toată puterea, ca nu cumva să-ţi joace festa obişnuinţa de a întârzia, chiar şi la examen.

E lucru bun sesiunea. O spun fără ironie, până şi cel mai leneş şi modest în cu-

noştinţe student, descoperă în sine capacităţi supranaturale când vine timpul examenelor. Şi aşa, din omizi somnolente şi pasive, ne trans-formăm într-o singură noapte în fluturaşi abili şi ageri, care se hrănesc de la lumina becului ce oboseşte ochii şi tulbură mintea, pe care o mai limpezim din când în când cu o ceaşcă de cafea - e demonstrat, întotdeauna aduce rezultat.

Dar cât de mult sporesc examenele spi-ritul inventiv al studentului! Parcă nu

sesiunea se face vinovată de toate inovaţiile legate de copiat? Aici ca niciodată devine ac-tuală o maximă din Machiavelli, care spune că „Scopul scuză mijloacele”. Şi toata lumea ştie - cu cât este mai exigent profesorul, cu atât mai inventiv e studentul. Paradoxal, dar adevărat.

Poate că mulţi se regăsesc în cele descrise aici, dar să nu uităm că există şi studenţi

exemplari, care studiază sistematic, se pregă-tesc de lecţii şi nu au absenţe. De obicei ei nu prea sunt observaţi pe parcursul semestrului, în schimb în perioada de sesiune anume spre ei se îndreaptă toate speranţele... Doar la ei găseşti toate conspectele, lucrările de laborator şi cele practice. Noroc de sesiune, care îi face să fie puţin invidiaţi, pentru că în restul timpului nu prea sunt observaţi de colegi.

În fond sesiunea e ceva necesar, din moment ce nimeni, nicăieri în lume, nu

renunţă la ea...

Opinia mea

Sesiunea te face inventiv

Adriana MArtâniuc

(Continuare din pag. 1)

Limbi straine - gratis

Facultatea de Litere

şi Institutul Confucius oferă cursuri gratuite de limbi străine: coreeană, poloneză, turcă, ebraică, georgiană, cehă. De aces-te cursuri poate profita fiecare student interesat.

Ele oferă posibilitatea de a pleca peste hotare pen-tru un schimb de experi-ență în una din univer-sitățile cu care ULIM are acord de parteneriat sau de a primi un certificat

Tinereţe, vis sublim, ani de studii la ULIM!Vom încerca să ne referim în cele ce urmează la oportunităţile pe care le oferă ULIM studenţilor.

“nimeni nu a murit datorită expunerii timp îndelungat la educaţie”. (robert M. Hensel

9Universitas III

acreditat pentru CV-ul studentului.Conferinţe ştiinţifice

ULIM este gazda, dar şi organizatorul multi-plelor conferinţe ştiin-ţifice, la care participă oameni de ştiinţă din ţară şi de peste hotare, profesori şi studenţi. Conferinţele au scopul de a intensifica integra-rea studenţilor ULIM în activitatea de cercetare, la nivel universitar, naţional şi internaţional; facilitarea şi asigurarea accesului operativ la informaţie dar şi comu-nicarea cu personalităţi ilustre, care pot să-şi împărtăşescă experienţa şi cunoştinţele cu viitorii specialişti.

sport, sport, sport...

Tinerii sportivi au posibilitatea să-şi dezvolte performanţe-le, fapt confirmat şi de rezultatele obținute la competițiile naționale şi internaționale la care

participă studenţii de la ULIM. Despre aceste succese foarte eloc-vent ne vorbesc cupele şi trofeele expuse în holul ULIM. Pe lângă susținerea materială pentru participarea la competiții, universitatea organizează şi propriile competiţii, cum ar fi, de exemplu, Turneul internaţional anual

pentru Cupa ULIM la Şah, dedicat zilei fondării Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.

Organizaţii

studenţeştiSenatul şi Sindica-

tul Studențesc, două organizatii foarte active

în cadrul universităţii, adaugă condimente vieţii studențeşti. Ele au grijă de organizarea di-feritor evenimente, con-ferințe, mese rotunde, întâlniri cu personalităţi remarcabile, precum şi activități mai mult sau mai puţin distractive: Balul bobocilor, Licen-țiaţi în dragoste, Miss ULIM şi altele, organi-

zate de studenți şi petru studenți.

Biblioteca şi Mediateca

La ULIM activea-ză trei săli de lectură, repartizate pe domenii, unde studenţii pot găsi toată literatura de care au nevoie la cursuri, dar şi cărţi de beletristică, fi-lozofie sau ştiinţifice. La dispoziţia studenţilor se află, de asemenea, Medi-ateca, este liber accesul la Internet prin Wi-Fi, Catalogul electronic, Biblioteca digitală, pre-cum şi toată informaţia profesorilor destinată studenţilor. Bibliotecarii salută orice iniţiativă a studenţilor de a achizi-ţiona anumite cărţi noi şi răspund cu plăcere la întrebările lor.

Toate acestea fac parte din viaţa noastră şi reflectă pe deplin mesajul Imnului ULIM: “Tinereţe, vis sublim, ani de studii la ULIM!”.

Adriana MARTânIUC

“nimeni nu a murit datorită expunerii timp îndelungat la educaţie”. (robert M. Hensel

10 Universitas III

- Domnule profesor, cum aţi reuşit să adunaţi atâta dragoste şi atâta dăruire faţă de cursurile pe care le predaţi?

- Prima mea uşă deschisă spre literatură a fost „Deca-meronul” lui Bocaccio, apoi a urmat „Divina Comedie” a lui Dante Alighieri, iar când eram militar la ma-rină în timpul liber citeam mult. Aşa l-am descoperit pe „Louis Lambert” a lui Honore de Balzac, un ro-man care te învaţă cum să iubeşti cuvântul şi să nu trişezi. Îmi place literatura din mai multe considerente, Organizaţia Naţiunilor Uni-te a efectuat un nomencla-tor al tuturor specialităţilor din lume, peste 3800, iar numarul doi din această

listă îi aparţine literaturii. Numarul unu probabil îi este dedicat medicinei avînd în vedere ceea ce zicea Ray Bradbary: „Nu există de-cât doua lucruri absolut onorabile pe acest pământ, medicina care tămăduieşte corpul şi literatura care tămăduieşte sufletul”. M-am gândit: este oare pe lume o profesie care nu te învaţă să trişezi, să falsifici, să spui minciună prin intermediul cuvântului?... şi am desco-perit că singura ştiinţă care nu permite toate aceste lucruri este literatura.

- Ce reprezintă litera-tura în viziunea Dumnea-voastră?

- Literatura este gran-doarea, sfinţenia şi amploa-

rea cuvântului, ea este cu-vântul în toată frumuseţea lui, biblic, matern, cuvântul dulce şi sincer al unui co-pil, cuvântul dascălului şi, desigur, cuvântul poetic. În zilele noastre cuvân-tul poetic este înlocuit cu unul pragmatic, literatura însă nu permite aşa ceva. Dacă privind la lună omul simplu ar zice: “Uite ce lună frumoasă, plină...”, atunci cuvântul poetic ar spune aşa: “Auzi din creanga nop-ţii cum picură cu lună...”. Cuvântul poetic nu admite să te joci cu el, prin urma-re, literatura pentru mine înseamnă pe lângă toate şi veridicitate.

- Stundenţii sunt im-presionaţi de orele Dum-

Cuvântul liberă sună frumos

în acest titlu şi toc-mai acest cuvânt, în cele mai dese cazuri, îi atrage aici pe cei care se pregătesc să ajungă pe băncile universităţii. Fap-tul că la ULIM este multă libertate este adevărat, dar nu e vorba de acea libertate despre care cred unii - că aici poţi face tot ce-ţi taie capul. Libertatea oferită de ULIM este una creativă, care te ajută la formarea ta ca personalitate.

În casa ULIM toate uşile îţi sunt des-chise, doar că trebuie să alegi dacă

vrei să descoperi ce se află după acele uşi şi să ajustezi informaţia la substanţa cenuşie pe care o ai. Se întâmplă că unii studenţi ajung până la uşă, dar nu vor să o deschidă şi atunci... sunt preocupaţi de rutina zilnică – stau zi şi noapte pe reţelele de socializare, îşi irosesc timpul preţios, pe care nimeni nu-l mai poate întoarce. Rezultatele nu se lasă mult aş-teptate: într-un final devin nu doar pentru alţii, dar şi pentru ei înşişi o pacoste... Şi atunci, îi auzi plângându-se când de una, când de alta, fără să realizeze că stând pe Facebook nu vor obţine nimic. Pentru că doar prin acţiune, efort şi responsabilitate îţi poţi atinge scopul dorit.

La ULIM, orarul tău zilnic este încărcat cu diverse activităţi care

aduc o valoare în plus inteligenţei tale. Eşti într-o permanentă mişcare producti-vă, iar mişcarea este viaţă. Aici, activităţile şi oportunităţile sunt multe şi diverse, trebuie doar să alegi cât de departe vrei să zbori, pentru că dorinţele tale se vor împlini cu siguranţă. Însă acest lucru ne-cesită efort şi devotament zilnic. Trebuie să ai ambiţia şi scopul de a obţine cât mai multe în viaţă. La ULIM poţi profita de o mulţime de oportunităţi în acest sens.

P.S.: Acest articol este destinat în special studenţilor din primii ani de facultate. oamenii deştepţi învaţă din greşelile altora!

Opinia mea

Libertatea creativă

elena tudoreAnu

Ion Manoli, profesor universitar, doctor habilitat ULIM:

„Un profesor trebuie să intre în aula de studii cu iubire faţă de studenţii săi”

“Pomul şi Învăţătorul se cunosc după roade”. (Proverb) “Pomul şi Învăţătorul se cunosc după roade”. (Proverb)

11Universitas III

CUrIOzItăţI Cel mai comun nume din lume

este Mohamed. Abdul Kassam Ismael, marele

vizir al Persiei în secolul X, îşi lua cu el biblioteca oriunde mergea. 400 de cămile transportau cele 117.000 de volume.

Numele complet al orasului american Los Angeles este „ El Pueblo de Nuestra Senora Reina de la Los Angeles de Porciuncula”.

Pielea ursului polar este neagră. Cămilele au trei pleoape pentru a se proteja de nisip. Furnicile nu dorm niciodată în toată viaţa lor.

neavoastră. Deţineti vreun secret în acest sens?

- Un profesor trebuie să intre în aula de studii cu iubire faţă de studenţii săi şi atunci succesul este imediat! De fiecare dată când merg în sala de cursuri, mă strădui să fac pentru student un minispectacol de literatură şi poetică, de aceea mi-am zis că voi învăţa toate textele necesare cursurilor pe de rost, ca astfel studentul să nu mă acuze în sinea lui că vin şi citesc ceva de pe foaie, lucru care poate să-l facă şi el. Iată cam din 1968 şi până în prezent n-am facut decât să selectez cele mai bune texte din lume şi să le prezint studenţilor în acest joc inter-activ ca astfel ei să asimileze mai bine informaţia pe care le-o transmit.

- Cine sunt discipolii Dumneavoastră?

-Vai, sunt multe nume dar, din păcate, sunt lansaţi mai mult peste hotare, cea mai recentă desoperire este o fostă studentă rusoiacă Ecaterina Belova, care m-a mirat enorm zicându-mi că după facultate a făcut masteratul în limba româ-nă, apoi a urmat Facultatea de Literatură de la Cluj, iar în prezent este membră a Uniunii Scriitorilor din Ro-mânia. De Revelion primesc cărţi poştale de pe toate continentele, în afară de ur-şii albi din Antarctica, dacă aş aduna toţi oamenii care de-a lungul anilor au ascul-tat cursurile mele, luânduse mână de mână, probabil că am face cât Ecuatorul.

- Cum vă simţiţi la ULIM?

- Consider că m-am integrat bine în corelaţia student-profesor, profe-sor-student aici, la noi, la ULIM. Un profesor trebuie să fie mereu documentat în faţa studentului dinamic din zilele noastre. Pentru că cel mai bine este atunci când studentul află unele lucruri întâi şi-ntâi de la profesorul

său. Dar am şi o deosebită plăcere atunci când studen-tul vine cu ceva nou la ora de curs - o carte, un nume nou, datorită drumului pe care i l-am sugerat. Da, eu vreau ca studentul de mâine să mă depăşească, dar oriunde s-ar afla să nu uite niciodată că Ion Manoli, profesorul său de la ULIM, i-a pus bazele şi l-a îndrumat spre calea succesului.

-Cum caracterizaţi gene-raţiile cu care aţi colaborat?

- Toate generaţiile sunt bune şi au un specific co-mun: sunt în contradicţie cu părinţii lor. Nu pot să zic că generaţiile anterioare au fost mai bune decât gene-raţia voastră. Eu invidiez generaţia voastră pentru că are posibilitatea să utilizeze la maxim mecanismele teh-nice, să descopere o groază de lucruri la vârsta de numai 18-20 de ani, lucruri pe care eu le desopeream la 30-35 de ani. Generatia de azi are posibilităţi mari de a călători prin toate colţurile lumii, unde descoperă noi culturi, noi impresii, noi cunoştinţe. Unde se mai pomenea asa ceva prin anii 60-80? Oare nu este asta o evoluţie pro-ductivă? Generaţia actuală este extrem de bună, însă nu trebuie să se dezică de ceea ce le pot da profesorii, un om mai în vârstă cu experienţă are întotdeauna ce spune.

- Va consideraţi un om împlinit?

- Sută la sută! Dacă aş începe de la început nu aş schimba nimic din ce a fost şi ce este în viaţa mea!

- Ce mesaj aţi adresa studenţilor de la ULIM?

- Iubiţi-vă ca să fiţi iubiţi, uimiţi prin bine apropiaţii voştri, nu uitaţi să bucuraţi părinţii măcar cu o vorbă bună. Mie mi-e bine cu voi, studenţii de la ULIM. I love you!

elena TUDoReAnU

“Pomul şi Învăţătorul se cunosc după roade”. (Proverb)

Sunt caracteristicile unei colege care a ajuns o adevărată stea - Stela Boţan. De ce colege?! Aflaţi din următorul inverviu.

- Ce mai faci, Stela?- Muncesc, visez, trăiesc

aşa cum pot mai bine...

- Mai întâi, să deschi-dem parantezele: unde ţi-ai făcut studiile?

- Liceul - atât aici, cât şi în Statele Unite. Apoi, am absolvit facultatea de Limbi Străine şi Ştiinte ale Comunicării de la ULIM, iar masteratul la USM, facultatea de Istorie si Fi-losofie. Aşa că, într-un fel suntem colegi!

- ştim că eşti una dintre cele mai active participante la selecția națio-nală eurovision Song Contest 2013. Cum te pregăteşti de concurs?

- Intens! Toată munca mea se concentrează acum pe filmarea vide-oclipului la piesa „Inima mea”. Am colaborat cu diferiţi compozitori până acum - Alex Brashoveanu, Radu Le-pădatu, Andrei Tostogan, iar la piesa “Inima mea” lucrez cu Constantin Duscu.

- Cum îţi menţii silueta? Un sfat pentru alte domnişoare...

- Să-nteleg că am o siluetă ferme-

cătoare?! Niciun exerciţiu nu te ajută aşa ca alergatul.

- Ce planuri de viitor ai?- Vreau să fac ceea ce-mi place şi

să fiu un om fericit!- Care ar fi motto-ul care te ca-

racterizează ?- Nimeni nu are dreptul să îţi spu-

nă cum trebuie să fii.

- Un salut pentru cititorii noştri...- Va îndemn să ascultaţi şi să votaţi

piesa “Inima mea”. Dragi studenţi de la ULIM, inima mea cântă şi pentru voi!

Alexei MUSTeAță

O fostă ulimistă, ambițioasă şi perseverentă

12 Universitas III “Un popor fără cultură este un popor uşor de manipulat”. (Immanuel Kant)

Listele literare sunt, într-un

fel, stereotipuri. Literatura nu poate fi cuantificată, iar listele ar trebui lăsate pentru meniuri.

Da, listele sunt infinite

şi irezistibile. Dar, haideţi să ne jucăm un pic: ultima bătalie dată între autori este o transgresare a genurilor (ficţiune, jurnal, poezie), chiar şi a stilurilor (modern, clasic). Genuri-le sunt cele care determină oamenii să cumpere cartea, alteori însa notorietatea are prioritate. Rezultatul poate fi intere-sant. Oamenii cumpără cărţi nu pentru a le citi, dar pentru a le avea în bibliotecă. Este ademenitor să ai o colecţie de cărţi remarcabile, dai dovadă de stil. Mai credi-bil ar fi să zici că ai citit cartea arătând-o, decât să spui că ai citit-o în Internet, cea din urmă metodă pare lipsită de gust. Cred ar fi mult mai bine dacă am da mai multă importanţă rezultatului obţinut şi nu aprecierilor altora. Ne deosebeşte raţiunea, adică multitudinea experienţel-or pe baza cărora putem face deduceri şi nu conteaza dacă avem cartea citită în lista literară de acasă sau nu. Atunci care ar fi acele cărti care ar trebui să ne umple biblioteca personală? Există astfel vreo finalitate a jocului de mai sus? Aş spune că este doar o încercare de orientare a gustului, a lecturii. Cartea citită din Inter-net ţi-o poţi procura şi plasa în biblioteca proprie. Eviţi atunci să ai cărti care iţi decorează apartamentul.

Pentru că trăim în epoca de aur a lecturii (niciodată până acum nu

au mai fost disponibile atâtea cărţi), dar suntem torturaţi de nevoia de a alege. Ce carte citim? Cu ce începem? Problema cititorului modern este că lucrează pe coordonatele de oportunitate şi confuzie. Ironia este că cititorii dedicaţi nu au apetit pentru cititul forţat. Bibliotecile ni le con-struim din pasiune, nu conform unor liste. Citirea unei cărţi la propria alegere poate fi ultima libertate care ne rămâne.

Opinia mea

Ce volume avem în listă?

Anastasia dobrovolschi

În universitatea noastră veţi găsi o mulţime de lu-cruri care să vă placă, dar cea mai fastuoasă sală este Aula Magnifica - locul unde se organizează importante conferinţe, simpozioane, întâlniri cu studenţii, şedinţe ale Senatului şi, bineînţeles, întrevederi cu oaspeţii spe-ciali ai instituţiei.

„Interioarele ULIM im-presionează prin splendoarea acordurilor cromatice. Este rodul muncii unor talente ve-

ritabile ale universităţii, cum sunt plasticienii Ion Mercic, Natalia Dodon, Denis Co-ropceanu, Sergiu Buhaniuc, care au realizat picturile, vitraliile şi reliefurile de o fu-museţe deosebită. Aula Mag-nifica se evidenţiază între ele, fiind un spaţiu voluminos. Pe plafon, în centru se află un cadru de iluminare arti-ficială, iar pe peretele vizavi de intrare sunt repartizate emblema ULIM-ului şi sim-bolul Comunităţii europene,

redat prin steluţe aşezate în cerc”, am citat din Albumul „Arta Monumentală”, editat de ULIM.

Aula Magnifica a găzdu-it personalităţi importante din ţară şi de peste hotare – politicieni, ambasadori, savanţi cu renume mondial din Franţa, Germania, Sta-tele Unite ale Americii ş. a. Această sală este mândria ULIM-ului.

Daniela ţUGULSCHI

Dacă eşti student activ şi manifeşti interes sporit față de organizarea şi desfăşurarea diverselor activități instructiv-educative, şi tu poți face parte din senat. Nu ezita să demostrezi ce poți! Noi vrem să te luăm în echipa noastră.

Senatul Studențesc reprezintă forul colegi-al suprem al studenților Universității Libere Internaționale din Moldova. Acesta are drept scop colaborarea cu Senatul ULIM în proce-

sul de coordonare a activităților educaţionale şi de cercetare.

Misiunea Senatului este să reprezinte interesele studenților, să coordoneze activi-tățile studențeşti, să creeze un mediu adecvat pentru a dezvolta noi lideri în universitate, a susține inițiativele studenților şi a îmbunătăți calitatea vieții studențeşti. Sloganul nostru este: „Studenți pentru studenți”.

Mariana RAILeAnU

Cartea de vizită a ULIM: Aula Magnifica

senatul studenţesc vrea să te cunoască!

13Universitas III“Un popor fără cultură este un popor uşor de manipulat”. (Immanuel Kant)

COreea de Sud: acorduri încheiate cu universităţile Sungkyul (2009) şi Hanyan (2011) pe termen nelimitat; schimb de vizite ale dele-gaţiilor Universităţii Sun-gkyul la ULIM; Program de mobilitate academi-că anuală a studenţilor ULIM – anual, studenţii de la ULIM primesc burse de studii la una din cele două universităţi, pe o perioadă de la patru luni până la un an).

Franţa: acord de colaborare cu Universita-tea Paris Sorbonne (Ecole Doctorale), semnat în 2011, pe termen de 2 ani, care prevede organizarea în comun a manifestă-rilor ştiinţifice la ULIM şi Sorbonne. Acord cu Universitatea „Jean Mon-net”, semnat în 2010 pe un termen de cinci ani. Printre acţiunile organiza-te în baza acordului a fost şi Conferinţa ştiinţifică

„L’évolution de la fonction de communication dans les sociétés développées” (“Evoluţia funcţiei de co-municare în societăţile dezvoltate”), care s-a des-făşurat la ULIM, pe 10 mai 2010.

uCraina: Acord cu Universitatea „Iurii Fed-kovici”, semnat în 2009, pe termen de nouă ani, care are în vedere partici-parea în comun în cadrul proiectului UE Erasmus Mundus EMP-AIM, ce presupune mobilitatea academică a studenţilor la ambele instituţii.

Lituania: Acord cu „Mykolas Romeris University” din Vilnius, încheiat în 2010 pe un termen de zece ani. În baza acestui acord a fost organizat în comun Cur-sul de specializare “The role of Media in Human Rights protection”, mode-rat de catre Dl Laurynas Bieksa, profesor Univer-

sitatea “Mykolas Romeris”. Evenimentul a avut loc la ULIM, în perioada 27 – 29 martie 2011.

GerMania: Colabo-rarea în cadrul Proiectului ERASMUS MUNDUS (EMP-AIM cu Institu-tul Leipzig Moldova din Leipzig, în baza acordului semnat în 2008 pe un ter-men nelimitat. Lansarea în comun a proiectului UE “Promovarea Democraţiei şi Drepturilor Omului in Republica Moldova privită din perspectiva sistemului Media”, în cadrul ULIM, septembrie 2011 – mai 2012.

rOMânia: acord semnat în 2006 cu univer-sitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, pe un termen nelimitat. Evenimente organizate în comun: Se-minarul ştiinţifico-practic internaţional „Activitatea de traducător: calitate, eficienţă şi constrângeri”, desfăşurat la ULIM, în

octombrie 2011; Coloc-viul Internaţional “Lexic comun/Lexic specializat” (ediţiile 2010, 2011,2012), desfăşurat în cadrul Uni-versităţii Dunărea de Jos.

B e L a ru S : a c ord încheiat în 1998 cu In-stitutul de Management din Minsk, pe un termen nelimitat. Documentul prevede organizarea în comun, anual, a Conferin-ţelor ştiinţifico-practice internaţionale „Manage-mentul în sistemele sociale şi economice”.

aCOrduri SeMna-te în 2012: cu “Universi-tatea Gim Cheon”, Coreea de Sud; cu “Московский Государственный Об-ластной Гуманитарный Институт” din Federaţia Rusă şi Universitatea din Bari, Italia.

nuMăruL de aCOrduri, Pe ţări: Belgia - 1

ULIM în context internaţionalUniversitatea noastră

a încheiat 65 de Acor-duri Interuniversitare cu instituţii din zeci de ţări ale lumii, care pre-supun:

Schimbul reciproc de Informaţii privind or-ganizarea procesului educaţional;

Elaborarea în comun a programelor de perfecţionare a pro-cesului educaţional;

Colaborarea în vede-rea mobilităţii aca-demice;

Vizite de informare reciproce;

Participări la Confe-rinţe;

Publicaţii reciproce în revistele instutu-ţionale.

Principalele instituţii de învăţământ de pe mapamond cu care colaborează uLiM

Statele Unite ale Ameri-cii - 5Rusia - 5Algeria - 1Syria - 1Franţa - 12Sudan - 1Bielarus - 2Canada - 2Spania - 1Tunisia - 1Romania - 6Italia - 4Bulgaria - 1Nicaragua - 1Costa Rica - 1Cehia - 1Germania - 1Coreea de Sud - 4Lituania - 1Elveţia - 1Turcia - 1Ucraina - 2Azerbaidjan - 1Georgia - 1Marea Britanie - 1

Sinteză de elena TUDoReAnU

14 Universitas III “niciodată să nu ucizi un animal care plânge!” (Învăţături coreene)

Încă din şcoala primară, de pe când rotunjeam

primele buchii ştiam în ce in-stituţie de învăţământ mi-ar plăcea să-mi continui studiile pentru a însuşi o profesie.

Pe atunci, o profesoa-ră de la ULIM îmi

preda ore de limba engleză. Şi de două ori pe săptămână mergeam la ULIM. Îmi plăcea foarte mult doamna profesoară, dar şi ambianţa din universitate. Şi pe lângă engleză, o inundam cu diverse întrebări despre jurnalişti, emisiuni tv şi alte lucruri care îmi păreau extrem de interesante.

De fapt, mi-am petrecut copilăria în faţa camerei de filmat. Aveam o prietenă, care,

spre norocul meu, îmi era şi vecină, iar tatăl ei avea cameră de filmat. Domnul Serghei, care şi până astăzi imi este ca un tată, e un om foarte inventiv. Organizam tot felul de „emisiuni”, interviuri, în care eu interpretam rolul de prezentatoare, folosind lanterne sau deodorante în locul microfonului. Îmi plăcea enorm să fiu în acest rol. Simţeam că îmi reuşeste, eram pasionată şi mă vedeam pe viitor doar în această profesie. În anii de gimnaziu şi liceu, mi-am regăsit talentul în scris. Compuneam cu plăcere eseuri, poeme, poveşti. Ştiam că, pentru a deveni jurnalist, trebuie să poţi să scrii bine.

Îmi aduc aminte cu multă emoţie de Revelio-nul anului 2005. Împreună cu familia priete-

nei mele, cu mama, am decis în acel an să mergem în centrul oraşului, să vedem ce se mai întâmplă de Revelion. Desigur, am luat cu noi camera de filmat şi lanterna pentru a realiza un reportaj ex-clusiv, în aer liber. Oamenii credeau că suntem de la televiziune şi ne salutau vesel, zâmbeau în faţa camerei de filmat.

Astăzi, când privesc acele înregistrări, ma copleşesc amintirile. Cât de uşor părea

totul atunci!

Sunt fericită că am avut norocul să-mi împli-nesc visul la ULIM.

Opinia mea

Cum am descoperit că vreau să fiu jurnalist

daniela ţugulsChi

- Dina, ce te-a făcut să îndrăgeşti limba core-eană şi cum ai ajuns să frecventezi cursurile din cadrul ULIM?

- Am aflat de existenţa cursurilor de coreeană de la colega mea de gru-pă. Într-o zi, ea m-a rugat să merg cu ea în pauză să se informeze şi să se în-scrie la cursurile de co-reeană. În aşa fel am de-pus şi eu o cerere pentru

Amintiri despre Coreea de Sud Dina Ceri este studentă în anul III la ULIM facultatea Psihologie şi asistenţă socială. Fiind studentă exemplară la ULIM, Dinei i-a surâs norocul de a pleca pentru patru luni în Coreea pentru un schimb de experienţă. Cum a fost călătoria studentei noastre aflaţi din acest interviu.

curs şi am fost acceptată. Anterior, privisem doar câteva filme coreene, care mi-au trezit curi-ozitatea pentru cultura lor.

- Ai făcut însă progre-se la coreeană, pentru că ai ajuns şi în Coreea!

- Profesorul meu, domnul Han Ho Jin, m-a telefonat într-o zi şi m-a întrebat dacă aş fi interesată să particip la un program de schimb de experienţă pentru un semestru în Coreea. În aceeaşi zi am mers la el şi mi-a explicat mai multe despre această su-perbă oportunitate. E visul oricărui student să vadă lumea, aşa că nu am ezitat să accept. Călătoria aceasta a fost ca o binecu-vântare.

- Ce te-a impresionat cel mai mult?

- În Coreea am stat din martie până în iunie. Am fost cucerită de lucrurile pe care le-am văzut acolo. Natura acestei ţări, cu munţi, râuri. Parcurile, oraşele aglomerate şi in-teresante, nu în ultimul

“niciodată să nu ucizi un animal care plânge!” (Învăţături coreene)

15Universitas III

rând, bucătăria coreea-nă. Deşi în primele zile credeam că am să mor de foame, am descoperit apoi că bucătăria coreea-nă este variată, sănătoasă şi extrem de gustoasă. Dar ceea ce mă duce mereu cu gândul la Coreea şi mă face să-i duc dorul şi să verific zilnic preţul biletelor de avion, sunt oamenii deosebiţi pe care i-am cunoscut acolo. Plini de căldură şi dragoste pentru ţara lor şi pentru cei care o vizitează.

- Cu ce te-a ajutat acest schimb de experi-enţă?

- M-am întors din această călătorie cu un întreg bagaj de beneficii: cunoşterea culturii atât de diferite de a noastră, mo-dul în care gândesc şi ac-ţionează coreenii, valorile morale pe care le respectă m-au îndemnat să privesc viaţa mea şi modul meu de gândire dintr-o altă perspectivă. Am învăţat să fiu flexibilă, să găsesc ieşiri din situaţii critice. Să înlocuiesc firea mea rigidă

alte iMpresii... Şi Elena Mărgineanu, studentă la Facultatea de Drept a ULIM, a vizitat Coreea în cadrul unui schimb de experienţă la Universitatea Sungkyul din Seul, în martie-iunie 2012: Iată cu ce impresii s-a întors:

„R. Moldova şi Coreea de Sud sunt două ţări situate la mare distanţă una de alta. Cultura acestor ţări este de asemenea diferită dar schimburile de experienţă şi oportunităţile care derivă din cola-borarea acestora, ne permit să ne înţelegem mai bine tradiţiile reciproce şi conduc la o apropiere între tineri şi la ştergerea unor stereotipuri ce ţin de mentalitate. În aceasă perioadă, am avut minunata şansă de a discuta cu vorbitori nativi de limba coreeană, de la care au aflat răspuns la toate întrebările ce mă interesau, referitoare la arta, cultura şi istoria acestei ţări. A fost o oportunitate de a ne informa şi de a ne extinde orizonturile”, consideră Elena.

elena TUDoReAnU

cu una mai flexibilă. Şi cel mai important, am aflat că există o mie de alte moduri de a-ţi exprima ideile decât prin cuvinte.

- Ce momente amu-zante te fac să zâmbeşti când îţi aminteşti de Co-reea?

- Au fost foarte multe

asemenea momente, pe seama cărora râdeam zile întregi. Multe erau legate de neînţelegeri de comunicare, de diferen-ţele culturale. Deseori se întâmpla să mergem să luăm masa cu oameni dornici să ne prezinte mâncărurile lor preferate. Fiind într-o cultură în

care nu e politicos să re-fuzi persoanelor în vârstă, într-o seară am încercat să gust din mai multe specii de peşti şi fructe de mare, ce se consideră comestibile în forma cru-dă. Pentru un moldovean e un experiment cam riscant... O altă situaţie amuzantă a fost când am

ajuns la aeroport. Acolo mă aşteptau patru persoa-ne cu care urma să petrec urmatoarele luni care s-au prezentat în felul următor: Park Hong Jun, Han Song E, Lee Yong Ju şi Buyoung Song. Pe care dintre ele l-aţi uitat primul?!

Marina ARTene

“niciodată să nu ucizi un animal care plânge!” (Învăţături coreene)

Sesiunea nu e niciodată uşoară şi de cele mai multe ori eşti nevoit să mai şi trişezi la câte un test. Există mulţi experţi în copiat, unii dintre ei chiar au prevăzut vremurile grele ce aveau să vina şi s-au antrenat din timpul liceului pentru aceasta. Discutând cu colegi de la diferite universităţi am aflat doar câteva din metodele de copiat care au dat roade în perioada examenelor trecute. Iată câteva din ele.

Unul dintre studen-

ţii ingenioşi a trecut de examene cu ajutorul unui walkman. o casetă cu înregistrările necesare şi un sistem de comenzi “hande made” încor-porat în adidaşi. Me-canismul functionează cu ajutorul senzorilor de la calcâie şi degetele picioarelor. Prin apăsarea comenzilor stop, play, forward, pauză ale walk-man-ului. Acesta comuni-că cu urechea printr-o cască foarte mică ce intră complet în canalul auditiv şi printr-un fir de 0,07 mm grosime. Acelaşi stu-

dent marturiseşte că i-au trebuit două săptamâni pentru a realiza dispo-zitivul şi încă două ore pentru a se echipa cu el înainte de examen!

Un alt student a primit cadou de la mama sa un ceas marca Casio, pe care se pot uploada poze 200x200. Cu ajutorul lui, acesta a reuşit să ia nota 10 la mai multe examene.

Bineînţeles, unii studenţi nu sunt dispuşi să depună mult efort doar pentru un simplu examen şi aleg opţiunile clasice - fiţuicile. Scrise

Metode (geniale!) pentru inspiraţii în timpul examenelor pe patru coloane în

Word, Times new Ro-man, marime 6 copiuţele sunt apoi printate, lipite, făcute rolă şi legate cu un elastic. La test nu trebuie decât să derulezi până ajungi la subiectul tău.

O altă metodă este scanarea textului din cursuri/cărti cu Abby Fine Reader 9, introdus în Word şi apoi transformat în fiţuici nu-merotate de 3 cm laţime şi 4 cm lungime. O pagină de început cu indexul şi cărticica e gata. Se poate ţine în palmă şi ascunde în mânecă sau sub cu-reaua ceasului când simţi apropierea pericolului din partea „observatorilor”...

Am lasat pentru final o ultimă metodă de copiat, de care trebuie să recunosc că după trei ani de facultate înca nu afla-sem: Sticla de coca-co-la. Cum se face? Dezli-peşti eticheta de pe sticlă, o scanezi şi, în locul unde sunt scrise ingredientele, aportul nutriţional şi alte informaţii, introduci pro-priul conţinut, mai exact copiuţele tale. Apoi se printează noua creaţie şi se lipeşte înapoi pe sticlă. La examene nu trebuie decât să priveşti intens spre sticla ta de suc. Ima-ginează-ţi câte informaţii valoroase încap pe o sticlă de doi litri!

Stanislav PoRAICo

16 Universitas III

Câte limbi avem?În lume există circa

3000 de limbi. Această cifră include şi dialectele, nu doar limbile conside-rate de stat. Numai pe teritoriul Nigeriei sunt vorbite 527 de dialecte, iar limba de stat în aceas-tă ţară nu este niciunul din ele, ci... engleza!

Limbile din UeConform statisticilor,

cele mai studiate în UE sunt următoarele limbi: engleza (studiată de către 89% dintre elevi), france-za (32%), germană (18%) şi spaniolă (8%).

englezaLimba engleză este

vorbită de 1,8 miliarde de oameni, dintre care 375 de milioane  sunt vorbi-tori nativi. La fel, engleza este limbă oficială în 53

de state ale lumii, între care Fiji, Pakistan, Sin-gapure, Ghana, India ş.a.

FrancezaFranceza este vorbită

de peste 150 de milioane de oameni şi este limbă oficială în 27 de state de pe planetă.

spaniolaCu peste 400 de miloa-

ne de vorbitori, spaniola devansează chiar şi engle-za în unele clasamente, fi-ind limbă oficială în peste 20 de state - Columbia, Cuba, Mexic, Honduras, Andorra ş.a.

Cine poate fi numit poliglot?

Cei care cunosc mai mult de 4 limbi sunt nu-miți poligloți. Poligloţi celebri au fost Papa Iaon

al II-lea (10 limbi), fi-zicianul Nicola Tesla (8 limbi), fotbalistul Man-chester Patrice Evra (6 limbi), istoricul Nicolae Iorga (7 limbi) şi Cleopa-tra, care cunoştea 9 limbi.

Îndemnul autorului

Cunoaşterea limbilor străine a fost la modă în toate timpurile, dar în zilele noastre a devenit şi o profesie plătită, uneori extraordinar de bine. Nu uitați de oportunitățile pe care le oferă ULIM - fiţi poligloţi!

Igor SToIAn

În fiecare an mii de studenți absolvesc

facultatea şi încep să-şi caute un loc de muncă. Luna aceasta am expediat şi eu, vreo 20 de CV-uri. Am citit zeci de articole despre cum să te comporţi la un interviu de angajare. M-am uitat mai des în oglindă decât de obi-cei... Într-o clipă de sinceri-tate, m-am întrebat: „Dacă plecăm cu toţii, cine va avea grijă de ţara aceasta?!”.

Aşteptările mele au vreo 30 de zile, timp în care soarele a răsărit şi a apus doar

pentru speranţa mea. Mai rămâneau doar două zile până la expirarea termenului de angajare. În una din ele, telefonul meu a fost zguduit de un apel. Era dimineata devreme, am sărit din pat: „Alo?!”... la celălalt capăt al firului cineva greşise numărul de telefon. Încă nu-mi revenisem de-a binelea, când telefonul a sunat din nou... Apoi încă o dată, încă şi încă... Pe scurt: fusesem invi-tată la patru interviuri într-o singură zi! Am avut grijă ca cel puţin ora să fie diferită.

Primul a durat o oră şi zece minute. Nu am răspuns chiar la toate întrebările, e şi

firesc. Dar din start am înțeles că şansele mele sunt foarte mici. Condiţia angajatorului era să am doi ani de experienţă în domeniu... De unde să-i iau, dacă sunt abia studentă în ultimul an?! Cel de al doilea interviu mi-a părut mai simplu, trebuia să desenez nişte pătrate şi cerculeţe, pen-tru a-i demonstra viitorului patron că sunt o fire OK din punct de vedere psihic... Am desenat, am tot desenat, până când m-am ridicat şi am plecat - mi-a părut neserios testul. La cel de al treilea interviu, evident, am întârziat, prea mult mă an-chetaseră primii doi... Iar al patrulea interviu nu mă mai vedeam în stare să-l susţin, după primele trei eşecuri demoralizatoare.

Astăzi, începe o nouă escapadă! Îmi doresc să fie mai norocoasă decât cea de ieri.

Sper că angajatorii vor observa calităţile pe care le am şi îmi vor da şansa de a rămâne în Moldo-va...

Opinia mea

Primul interviu pentru un job

Victoria izbaş

STATISTICA limbilor străine

“câte limbi ştie omul să vorbească, de atâtea ori e om”. (Proverb) “câte limbi ştie omul să vorbească, de atâtea ori e om”. (Proverb)

17Universitas III

- Mariana, eşti studentă emi-nentă. Cum reuşeşti să îmbini cu succes două facultăţi?

- În mare parte este meritul profesorilor, de la care învăţ să lupt, să

mă afirm, să culeg informaţii din tot ce mă înconjoară, să-mi realizez visele şi cele mai îndrăzneţe planuri. Nu este atât de greu să faci două facultăţi atâta timp cât le faci din plăcere. E mai dificil cu lipsa de timp şi oboseala fizică, însă efortul merită depus, întru-cât cunoştinţele ob-ţinute compensează toate celelalte.

-De ce ai ales să studiezi la Jurna-lism?

- Citisem undeva la H. R. Knickerboc-ker: ”Ori de câte ori găsiţi sute şi mii de oameni sănătoşi la minte care încearcă să iasă de undeva, în timp ce câţiva nebu-ni încearcă să intre, este sigur că aceştia din urmă sunt reporteri”. Îmi amintesc cum de mică încercam să aflu de toate şi despre toţi. Puneam întrebări peste întrebări şi o făceam pe reporteriţa în faţa celor maturi. Adesea nu reuşeam decât să fac haz, dar nu încetam să continui. Astăzi oricine poate deveni jurnalist, dar o conduită specifică şi o aptitudine esenţială de cunoaştere a acestui domeniu

este posibilă doar dacă faci şcoală în acest domeniu. Facultatea este prima din treptele pe care le urcăm în formarea noastră ca specialişti, scara profesională

fiind mult mai lungă.

- Cum ai luat de-cizia de a învăţa şi la facultatea ştiinţe economice?

- Am să recunosc aici că această de-cizie am luat-o în mai puţin de o oră. Atunci când faci o facultate şi ai reuşite mari, plus că-ţi mai rămâne şi o groa-ză de timp liber, te gândeşti cum să-l foloseşti cu succes. Ideea de a mai face o facultate mi-a surâs ademenitor, aşa că nu am stat prea mult pe gânduri. Ştiam la sigur că aleg Ştiinţele economice, însă spe-cialitatea mi-a reco-mandat-o o doamnă profesoară. Şi de ce să nu îmbin utilul cu plăcutul? Dacă la Jurnalism scriu din plăcere şi învăţ

să prezint cât mai veridic infor-maţia, la Economie învăţ lucruri foarte utile.

- Ai putea face portretul Jur-nalistului Ideal?

- Dar e o utopie existenţa unui asemenea jurnalist. Dacă vorbim despre un jurnalist bun, acesta trebuie să întrunească următoarele caracteristici: obiec-

“câte limbi ştie omul să vorbească, de atâtea ori e om”. (Proverb)

Cum e să fii eminent la două facultăţi? Interviu cu o studentă performantă, colegă de grupă

În timp ce mulţi studenţi se plâng că nu au suficient timp pentru studii, colega noastră de grupă, Mariana Raileanu, reuşeşte să înveţe la două facultăţi. Ea este studentă în anul III la Jurnalism şi în anul II la Finanţe şi Bănci, de asemenea, la ULIM.

tivitate, onestitate, echidistanţă, politeţe. Un jurnalist bun este un bun cârmuitor al cuvântului. Să-l folosească strict în scopul informării, fără a face referire la propriile opinii şi fără a abuza de puterea oferită de statutul său. Un jurnalist bun trebuie să fie curajos, deoarece nu oricine îţi va pune la dispoziţie adevărul aşa cum este, de aceea va fi nevoie să ai curajul de a pune şi întrebări incomode, în anumite momente.

- Ce trebuie să facă un tânăr pentru a se afirma în presa naţională?

- În primul rând, să nu se limiteze la ceea ce învaţă în fa-cultate. În prezent este o atât de mare libertate de exprimare, de realizare, încât ar fi păcat să nu se folosească de fiecare şansă ivită

în cale. Să fie cât mai activ şi să participe la diferite activităţi edu-cativ-instructive şi nu doar. Să se realizeze în domeniul în care se pricepe cel mai bine şi care-i produce plăcere. Fiindcă orice lucru făcut doar din necesitate este un lucru făcut pe jumătate.

- O opţiune ar fi să practic jurnalismul economic, dar pri-mordial pentru mine rămâne a fi jurnalismul.

- Ce sfaturi le-ai oferi studen-ţilor din anul I?

- În această perioadă ei au cel mai mult timp liber, aşa că ar fi indicat să-l folosească raţional. Să citească cât mai mult, să scrie în fiecare zi, să asculte de sfaturile profesorilor şi să fie cât mai activi.

Victoria IzbAş

Unda veseLăDiscuţie telefonică între doi studenţi:- Alo,Vladimir?- Da.- Îţi aminteşti ce ne-a dat ieri la seminar?- Da! Câte un trei la fiecare.

18 Universitas III

Suntem studenţi şi s-ar părea că avem

tot timpul din lume la dispoziţie. Nu se cere de la noi decât să învăţăm şi să ne realizăm visele. Că doar, pe lângă cochetării, distracţii, aventuri şi alte tentaţii ale tinereţii mai avem şi vise, nu? Ele ne surâd şi ne fac cu ochiul, în ele ne vedem viitorul şi predestinaţia.

Eu mă văd peste ani jurnalist profesi-onist, tu – avocat celebru, el – medic

stomatolog ş.a.m.d. Dar cât de repede trec anii de studenţie şi cât de puţine reuşim să facem când oferim prioritate în viaţa noastră altor lucruri decât cărţilor – cele care ne vor ajuta să devenim stăpâni pe visele noastre.

Biblioteca ULIM se îndoaie sub gre-utatea atâtor colecţii care împlinesc

rafturile. Avem la dispoziţie totul pentru a purcede la drumul destinat realizării viselor noastre, dar sălile de lectură, dotate cu toate comodităţile, adesea este ocolită de cititori. În bibliotecă vezi zilnic doar câţiva studenţi care se interesează de o anumită carte, şi aceea pentru cursul la care au în ziua următoare ore sau examen.

Unde e interesul nostru pentru lectură? Oare chiar Internetul este capabil

să ne ofere toată informaţia şi cunoştinţele necesare pentru autoperfecţionare? Sau care sunt motivele pentru care astăzi nu se mai citeşte?

Mă doare să văd operele lui Boccac-cio, Alighieri, Shakespeare, Gogol,

Moliere, Dostoievski, Kafka, Tolstoi, Twain, Hugo, Eminescu şi alte ediţii de lux uitate pe rafturi. Avem atâtea să învăţăm din ele! Şi nu dispunem de prea mult timp cum ni se pare. Cei câţiva ani de facultate vor trece ca gândul şi vom ajunge să ne pară rău pentru că am neglijat cărţile – aceste veritabile comori.

Dragi studenţi şi scumpii mei prieteni, vă îndemn să credem în visele noastre

şi să începem realizarea lor prin acumula-rea cunoştinţelor. Biblioteca ULIM-ului ne aşteaptă!

Opinia mea

internetul nu poate înlocui Cartea

Mariana raileanu

Puţini ştiu că deja de un deceniu Iurie Solomon, medic de gradul II, acti-vează în cadrul ULIM şi are grijă de sănătatea stu-denţilor. Viaţa de medic în inima universităţii nu este atât de stresantă sau tristă cum ar fi la un spital. Au grijă studenţii să-i facă dispoziţie bună prin tot felul de şiretlicuri, pentru a fi scutiţi de prezenţa la ore, sau de adresări în stare de „mahmureală”, când o pastilă este mai mult decât necesară.

Cel mai frecvent, medi-cul este căutat de studenţi toamna şi primăvara,

când vin examenele şi ... scade brusc imunitatea. În timpul sesiunii, ei petrec mult timp în faţa calcu-latorului, iar a doua zi au dureri de cap. Medicul le recomandă să înveţe pe tot parcursul anului şi să nu lase totul pentru ultima noapte înainte de examen. Mai bine să se plimbe prin parc şi să respire aer curat. Zilnic la cabinetul medicului se adresea-ză minimum patru-cinci persoane.

L-am întrebat pe dl Solomon, dacă e posibil ca cineva să obţină o elibera-re de la lecţii în schimbul

simulării unei migrene. „În cei zece ani de muncă la ULIM am avut fel de fel de cazuri, inclusiv de cei care vroiau să mă pă-călească. Dar eu ştiu să-i depistez pe „artişti”. Toate vizitele studenţilor sunt notate în registru, fără un motiv serios nimeni nu este eliberat”, ne-a spus el. Îi mulţumim medicului Iurie Solomon pentru gri-ja ce o poartă tuturor stu-denţilor, chiar şi celor cu talente de „artist”. Şi, din partea noastră – îi urăm cât mai multă sănătate!

Marina ARTene

Succesul vine la cei care sunt prea ocupaţi să-l caute”. (H. D. Thoreau) Succesul vine la cei care sunt prea ocupaţi să-l caute”. (H. D. Thoreau)

Omul, care ne dă pastila potrivită…

De cele mai multe ori, studenţii şi profesorii nu se grăbesc să-l cunoască. Însă atunci când au vreo migrenă sau alte probleme de sănătate, toţi merg la etajul IV, la cabinetul medicului Iurie Solomon

Unda veseLăÎntrebare: Cum se des-

parte în silabe cuvântul SE-SIUNE?

Răspuns: RES-TAN-ŢE. ***

Un reporter străin asistă la funeraliile a trei generali sovietici.

Se apropie şi face o poză, constată că unul avea o gau-

ră în cap. Întreabă un oficial cum au murit cei trei şi pri-meşte răspunsul că au mân-cat, din greşeală, ciuperci otrăvite la un dineu.

- Bine, dar am observat că unul are o gaură în cap.

- Acela nu a vrut sa mă-nânce!

19Universitas III

Iarmaliuc Petru, stu-dent la Drept, anul IV, preşedintele Senatului studenţesc:

- Am participat la con-curs la îndemnul dom-nului Alexandru Cauia, preşedintele comitetului sindical al universităţii. Faptul că sunt printre învingători, mi-a spo-rit încrederea în forţele proprii. Esenţa bursei de merit nu se limitează doar la suportul financiar, ea te motivează să atingi alte culmi, să urci alte trepte în formarea ta profesio-nală. În acest sens, pro-gramul meu maxim este unul foarte ambiţios: aş vrea ca până la vârsta de

38 de ani să obţin gradul de doctor habilitat în ştiinţe juridice.

Macarevici ecateri-na, studentă la Drept, anul IV:

- Bursa de Merit a fost o provocare pentru mine, iar obţinerea ei înseamnă o mare responsabilita-te, deoarece va trebui să confirm prin noi rezultate acest succes. Datorită ca-drelor didactice şi condi-țiilor de studii excelente, studenţii de la ULIM au toate posibilităţile pen-tru a deveni adevăraţi profesionişti în domeniul ales. Pe viitor, îmi doresc să continui studiile la

masterat, iar apoi să mă implic activ în cadrul programelor de drept în derulare.

şupac Marina, stu-dentă la Jurnalism, anul III:

- Pe lângă faptul că îmi deschide perspectiva de a participa la diverse evenimente ştiinţifice şi studenţeşti internaţiona-le, Bursa de Merit mai este şi un motiv de a le aduce bucurie părinţilor mei. Sunt mulţumită de ULIM pentru libertatea pe care mi-o dă. Aici pot să mă manifest într-un mod pe care eu însămi îl aleg: lucrez la revista AQUARELLE şi mai scriu pentru diferite ziare şi resurse web. Planurile de viitor le asociez cu R. Moldova, de aceea visez la o viaţă plină de reali-zări frumoase într-o ţară liberă şi prosperă. Poate sună utopic, dar zi de zi văd tineri ambiţioşi şi

educaţi care sunt în stare să schimbe lucrurile în țară. Bursa de Merit este o dovadă în acest sens.

Muţac zoreana, stu-dentă la Istorie şi RI, anul III:

- Această bursă este un succes pe care îl datorez părinţilor mei, prieteni-lor şi profesorilor care m-au încurajat şi m-au susţinut pe tot parcursul studiilor. Este o dovadă în plus că munca depusă de mine, cunoştinţele şi reuşitele mele au fost recunoscute. Am multe planuri de viitor pe care tind să le realizez, pentru a-mi demonstra, nu doar mie, că pot mai mult şi că tinerii din prezent sunt destoinici şi talentaţi.

Glodeanu Adela, stu-dentă la Drept, anul IV:

- Pe lângă faptul că bursa mi-a adus un su-port financiar, am mai avut şi onoarea de a mă

număra printre cei mai buni studenţi ai ţării. În formarea mea ca perso-nalitate, ULIM-ul ocupă un rol major. Este puntea de legătură cu aspiraţiile mele, cu visele pe care le am, deschizându-mi mul-te uşi spre succes. Pe vii-tor vreau să-mi multiplic reuşitele şi să demonstrez aptitudini demne de un învingător!

***Dacă eşti şi tu un stu-

dent activ, responsabil, talentat nu ezita să parti-cipi la ediţia 2013 a aces-tui concurs. După cum susţine angela Muşet, Directorul Centrului de Informaţii Universitare, „experienţa căpătată de studenţi, în concursul dat sau în alte competiţii similare, le fortifică spiri-tul, îi face mai încrezători în sine, în propriile cu-noştinţe şi îi stimulează pentru noi realizări”.

Mariana RAILeAnU

Burse pentru cei mai buni studenţi

Cinci studenţi de la ULIM, care au demon-strat performanţe academice, ştiinţifice şi ex-tracurriculare deosebite, au câştigat în cadrul programului „Burse de Merit-2012”. Aceştia sunt Iarmaliuc Petru, Macarevici Ecaterina, Şupac Marina, Muţac Zoreana şi Glodeanu Adela. Le-am solicitat impresiile despre con-curs şi i-am întrebat ce planuri au pe viitor.

Succesul vine la cei care sunt prea ocupaţi să-l caute”. (H. D. Thoreau)

20 Universitas III “Încearcă să fii un om de valoare şi nu neapărat un om de succes”. (Albert Einstein)

Absolventa Universității Libere Internaționale din Moldova, Olga Cristea, este una dintre cele mai de succes sportive din R. Moldova. Ea a devenit prima atletă din țara noastră care a reuşit să cucerească, în 2006, medalia de aur la Campionatul Mondial de juniori, de la Beijing. Cristea a concurat la proba de 800 metri. Peste doi ani sportiva a participat pentru a doua oară la Jocurile Olimpice unde a înregistrat cel mai bun rezultat din carieră, ajungând până în finală. În mai 2009 a absolvit facultatea de Ştiințe Economice, de la ULIM, iar peste o lună a reuşit să câştige medalia de argint la Universiada de vară de la Belgrad.

În vara anului 2011, Olga s-a căsătorit, iar apoi a născut un băiețel. La finalul anului trecut, Cristea a revenit la antrenamente şi spune că vrea să obţină performanţe notorii pentru ca fiul Cezar să fie mân-dru de ea.

“Aveam nevoie să revin, pentru că demult nu am mai alergat. Niciodată nu m-am odihnit atâta timp. Voi lucra intensiv pentru a mă pregăti de competițiile importante, dar mai ales de Olimpiada de la Rio de Ja-neiro din 2016”, a menționat fosta absolventă a ULIM.

Radu GALbUR

Unda veseLăUn jurnalist întreabă directo-

rul unei case de nebuni, care este testul ce se efectuează pentru a externa un bolnav.

- Umplem cada cu apă, pu-nem alături o lingură şi o cană şi îi propunem bolnavului să golească cada de apă. Jurnalistul, zâmbind, spune:

- Orice om normal ar lua cana...- Nu, - spune directorul, - un om normal ar

scoate dopul de la cadă. Doriţi pat lângă geam sau lângă uşă ?

Povestea unei campioane de la uLiM

De când era încă un pici, colegul nostru de grupă Stas Poraico avea o pasiune deosebită pentru muzică. În special, îi plăceau in-strumentele muzicale. Nu întâmplător, susţine el, ci fiindcă „în casa noastră puteai auzi întotdeauna ritmuri muzicale”. Tatăl său avea un talent deosebit şi anume el l-a făcut să îndrăgească muzica.

La nouă ani, Stas deja ştia să cânte la pian, apoi la tobe şi de atunci a mers din succes în succes. În ultimii sapte ani a reuşit să cânte cu zece trupe -“Vertex”, “Appele”, “Pur si Simplu”, “Borde-ienii” etc.. Cu ele a făcut şi turnee, conferinţe mu-zicale şi concerte. Acum trei ani, a fost invitat de trupa internaţională ”Ver-tex” pentru un turneu în Federaţia Rusă. Dacă nu avea vreun concert, atunci cânta la biserică, împreună cu trupa pe care a creat-o el însuşi cu doi ani în urmă.

Recent, Stas şi trupa

Baftă, Stas!

„Vertex” au format o echipă internaţională din muzicieni ucraineni, americani şi moldoveni care a înregistrat un al-bum. „A fost o experienţă extraordinara” ne spune studentul-artist. Iar la mijlocul lunii februarie, îl aşteaptă un nou turneu internaţional cu “Ver-tex”. Încă nu ştie concret în ce ţări va ajunge, dar cu siguranţă turneul va începe cu Rusia.

Idolii săi muzicali sunt Michael Jackson, Sting, Brian Culberstone, Euge

Groove, Corinne Bayley Rae, Ellie Goulding, In-cognito, Group One Crew, şi alţii.

Multe compoziţii pe care le interpretează sunt compuse de el însuşi, iar vara trecută Stas a îmbinat muzica şi jur-nalismul, realizând un spot publicitar. Colegul nostru susţine că nu se va opri aici.

Îi dorim succes şi să devină o vedetă de rang internaţional. Baftă, Stas!

elena tudoreAnu

21Universitas III

- Victoria, care a fost prima ta experiență în jurnalism?

- Am publicat primele materiale chiar în anul I de studii. Pe atunci, nu ştiam cum se scrie o şti-re, cum se realizează un interviu, despre aceasta urma să învăț în anul II. În jurnalistică este im-portant să fii ambițios, să acumulezi nu doar cu-noştinţe teoretice, dar şi practice. Primele ştiri din domeniul politic şi social le-am scris pentru portalul Moldova.ORG. Timp de nouă luni, cât am activat aici, am învă-țat foarte multe lucruri în plan profesional. Am început să văd puţin altfel şi domeniul despre care scriam, cel politic, iar ulterior am încercat să mă regăsesc în afara politicii. Iată avantajul principal al experiențelor de pe băncile facultății: încerci să guşti din mai multe bucătării şi apoi înțelegi care este mai gustoasă.

- De ce ai ales să îți continui studiile la şcoala Avansata de Jurnalism

şi nu la masterat, ca alţi tineri?

- Chiar dacă se numeşte Şcoala de Jurnalism, după o jumătate de an de când studiez aici pot spune că în această instituție se lu-crează ca într-o redacţie. Noi, studenţii, formăm... o redacție cu 18 jurnalişti. Lucrăm cu subiecte reale şi de actualitate, contactăm surse, mergem pe teren. De fapt, practicăm intens jurnalismul!

- Ai lansat, de curând, site-ul everydayjourna-lism.com. Cum îl vezi pe viitor?

- După mai multe cău-

tări, unele reuşite, altele nu prea, mi-am zis că trebuie să să-mi investesc entuzi-asmul în propriul proiect. Şi am ales un domeniu nou pe piața online din R. Mol-dova. Şi, ca întotdeauna când depui suflet în ceea ce vrei să faci, toate s-au aran-jat în favoarea ideii mele: a existat o persoană care a vrut să mă ajute la partea tehnică, domeniu, hosting; apoi o altă persoană care să lucreze asupra imagi-nii site-ului. S-au găsit şi doritori de a scrie pe site. La mai puţin de două săp-tămâni de la lansare, am început să primesc cereri de la alți tineri care, la fel,

îşi doreau o experiență în jurnalism.

- Care este cititorul-ţin-tă al site-ului?

Everyday Journalism este şi un site destinat jur-naliştilor, dar şi celor care îşi doresc să îmbrățişeze această profesie. Şi pentru că jurnalism nu înseamnă doar să descoperim şi să aflăm secretele din bu-cătăria mass media, mai scriem şi despre oameni frumoşi care reprezintă această breaslă, despre talentele şi personalitatea lor. Pe viitor, ne dorim să organizăm evenimente, întâlniri şi workshop-uri.

“Încearcă să fii un om de valoare şi nu neapărat un om de succes”. (Albert Einstein)

„Țintiţi cât mai sus şi acolo unde vă doriţi!”Victoria Ungureanu a făcut facultatea la ULIM, iar în prezent studiază la Scoala Avansata de Jurnalism şi este fondatoarea site-ului everydayjournalism.com. I-am solicitat acest interviu, fiind curioşi să aflăm ce fac foştii absolvenţii şi ce sfaturi ne pot da acum, când şi noi terminăm studiile la ULIM...

Şi nu vrem să ne oprim aici. Va exista şi varianta în limba engleză a site-ului, aşa încât să scriem nu doar despre jurnaliştii din R. Moldova şi România, dar şi despre cei din Londra, Paris, Moscova, Madrid etc.. Este un proiect la care țin foarte mult şi sper ca entuziasmul nostru să fie apreciat.

- Ce sfaturi le dai stu-denţilor de la jurnalism, care vor absolvi în curând ULIM-ul?

- Îi îndemn să deschidă cât mai multe uşi, să cu-noască oameni – aceasta îi va ajuta în activitatea de jurnalişti. Să nu-şi piar-dă curajul şi dorința de a persevera atunci când unele uşi nu li se vor des-chide. Le recomand, de asemenea, să fie atenți la ce instituții mass media îşi doresc să muncească, pentru că avem nevoie de nişte jurnalişti responsabili şi corecți.. Tintiți cât mai sus şi acolo unde vă doriți!

Adriana MARTânIUC

Studenţii anului II, Jurnalism au lansat, pe 1 februarie, un Club de dezbateri în memoria jurnalistului american Daniel Pearl, pe care l-au numit „Daniel Pearl & friends”. În această zi, s-au împlinit 12 ani de la moartea jurnalistului de numai 38 de ani. Daniel Pearl era şeful Biro-ului Wall Street Journal pentru Asia de Sud şi fusese detaşat în Mumbai, India. Trimis în Pakistan pentru a

investiga presupusele legături dintre Richard Reid şi Al-Quaeda el a fost răpit, iar apoi decapitat de gruparea teroristă Al-Qaeda.

La lansarea Clubului „Daniel Pearl & friends” a fost invitată şi Cornelia Cozonac, preşedinta Cen-trului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, care a povestit despre ex-perienţa jurnaliştilor de investigaţie din R. Moldova, despre pericolele la

care sunt expuşi, dar şi satisfacţiile pe care le au atunci când scot la lumină adevărul.

Ideea de a înfiinţa Clubul de dezbateri „Daniel Pearl & friends” îi aparţine studentei Cristina Bruma, membră a Senatului studenţesc. Membrii clubului se vor întruni o dată pe lună.

Marina ARTene

La ULIM a fost lansat un Club de dezbateri

22 Universitas III “capătul lumii e chiar lângă tine, pentru că Pământul e rotund”. (Cristofor Columb)

Dacă ar fi să facem un top

cu cele mai frecvent utilizate cuvinte prin-tre studenţi, cele două cuvinte evidenţiate în titlu ar ocupa primele locuri.

De ce unii lipsesc, iar alţii

mereu întârzie? De mult îmi pun această întrebare şi nu găsesc răspunsul. Cred că ar arăta ridicol, dacă un individ şi-ar procura o maşină destul de scumpă, dar s-ar folosi de transportul public. La fel şi unii studenţi, achită contractul şi apoi, după ce obțin posibilitatea de a acumula cunoştințe care în viitor ar trebui să-i hrănească şi să-i îm-brace – încep să dea cu piciorul în această oportunitate. Bineînţeles, nu m-am apucat să număr lipsurile colegilor de prin registre, ca să vă aduc date exacte, calculele mele sunt subiective şi se axează pe observaţiile personale, şi nu doar la ULIM, dar din toa-te universităţile unde am prieteni şi colegi.

Aşa cum ziceam la începutul acestor rânduri, eu unul nu prea înțeleg mo-

tivul. Am vrut să-l aflu de la alţi studenţi, dar răspunsurile lor ori sunt prea delicate pentru a fi înşiruite pe hârtie, ori sunt înte-meiate pe tretexte, nu pe motive.

Nu vreau să ţin predici nimănui, fiecare îşi clădeşte viitorul după

cum îl duce capul. Dar în context mi-am adus aminte o poveste din fericita mea copilărie, pe care o cunoaşteţi şi voi - cea cu trei purceluşi: Nif-Nif, Naf-Naf şi Nuf-Nuf. Unul îşi construia casă de piatră, altul - casă din lemn şi ultimul îşi făcea casă din paie...

Aveți grijă în ce fel de casă doriți să dormiți!

Opinia mea

despre absențe, restanțe şi... cei trei purceluşi

igorstoian

- Să facem cunoştinţă: Igor, reporter la UnIVeR-SITAS III...

- Buburuză Alexandru, 20 de ani, Facultatea Relaţii internaţionale.

- ştii ce melodie sună în timpul pauzei la ULIM?

- Cu siguranţă, ceva din Bach!

- dar dacă te mai gân-deşti?

- Îţi dau mâine răspunsul exact, OK?!

- şi tu, de la ce facultate eşti?

- Melnic Olesea, 23 de ani, Facultatea de Drept.

- Cum crezi, olesea, cine a scris această melodie?

- Ac u ş î ţ i s p u n . . .mmmm...nu, stai puţin... Zău, am uitat!

- oricum, mulţumesc pentru efort! Dar iată şi omul care ştie răspunsul. noroc, Marina! Ce melodie sună la pauză?

- Nu ştiu. Dă-mi pace!

- Scuze pentru deranj! Sper să găsesc, totuşi, un

meloman pe culuar... Tu, cum te numeşti?

- Puţintela Eugen, 21 de ani, Facultatea de Psiho-logie.

- eugen, caut pe cineva care să-mi răspundă la cea mai simplă întrebare: cui aparţine muzica pe care tocmai o ascultăm?

- Ştiu, e simfonia lui Mo-zart!

- eşti pe aproape... Pun o bere, dacă îmi spui şi ce simfonie e aceasta...

- Cu siguranţă, a 37-a!- Cu siguranţă, e a 40-a.

Ai pierdut berea!

nota autorului: Wol-fgang Amadeus Mo-z a r t   ( n .   2 7 i a n u a -rie  1756,  Salzburg, d.  5 decembrie  1791,  Viena), autor al 41 de simfonii, printre care sunt de menţi-onat Simfonia nr. 35 Haff-ner, nr. 36 Linz, nr. 40 în G minor KV. 550 şi nr. 41  Jupiter. Melodia pe care o auzi atât de des este Simfonia nr. 40 în G minor KV. 550.

Scuzaţi de deranj - Igor SToIAn

sondaj în G minor

Ştii cine te cheamă la pauză?!

Cunoaşteţi deja că la pauze în ULIM... „e sărbătoare şi se aude muzica”. Cei care s-au gândit că muzica clasică îl poate relaxa cel mai bine pe studentul supraîncăr-cat de griji cotidiene, nu au greşit. Dar să vedem dacă studenţii ştiu ce compozitor a scris această muzică şi, eventual, cum se numeşte „melodia”... pe care o aud în fiecare zi la pauză. Aşadar, ne apropiem de câţiva colegi...

23Universitas III“capătul lumii e chiar lângă tine, pentru că Pământul e rotund”. (Cristofor Columb)

Money, money, money…

Acum, în sec. XXI, nimic nu s-a schimbat, mii de tineri din toate colţurile lumii, râvnesc să ajungă vara în America. Studenții din Moldova nu fac excepție. De ce anu-me studenți? Deoarece mecanismul lucrează în felul următor: este obliga-toriu să fii student (astfel, Ambasada SUA de la Chi-şinău se asigură că te vei întoarce să termini studii-le). La fel, obligatoriu este să nu ai nici o restanță, iar ultima condiție este să dispui de bani (pentru ambasadă nu prea con-tează, dar pentru firma care te ”angajează” acesta este cel mai important fapt). Sumele diferă de la o firmă la alta, dar în medie aveți nevoie de aproximativ 3000$, poate chiar mai mult. În primul rând, este necesar să achi-tați înscrierea la program

(circa 1600 de lei), apoi sunteți rugat să treceți testul de cunoaştere a limbii engleze. În cazul în care cunoaşteți limba la perfecție mai economisiți ceva bani, dacă nu veți fi înscris la cursuri unde veți achita încă vreo 2000 de lei, în funcţie de cîte ore aveți nevoie.

Interviul de la ambasadă

Concomitent, veţi continua să frecventaţi cursurile la universita-te, să faceţi conspecte, iar pe la începutul lunii decembrie vă veți ale-ge, aşa-zisul “job”, şi tot atunci vă veţi întâlni cu angajatorul. După aceas-tă întâlnire, veţi achita ceva mai mult de 1000$, dar nu angajatorului, ci firmei-intermediare care vă organizează plecarea.

Când, în sfârşit se apropie multaşteptată primavară, în jur toți se

American Dream. Vrei şi tu în America?

Peste 100 de ani au trecut de la aşa- numita ”Febră de aur”, când mii de oameni se avântau spre America de Nord în goană după aurul care era acolo peste tot, cel puțin aşa îşi închipuiau cei care plecau.

bucură, numai cei care aş-teaptă plecarea în “State”, nu pot să doarmă liniştit. La începutul lunii mar-tie, toți studenții susțin interviul de la ambasada SUA în Moldova. În acea zi, la ambasadă pui foarte multe în joc - dacă nu susții interviul, poţi spu-ne adio banilor cheltuiţi până în acel moment şi să uiţi de „american dream”. Dacă la ambasadă v-ați descurcat de minune, atunci rămâne să mai găsiți vreo 1300$ pentru bilet la avion tur-retur şi încă vreo 500$ - pentru primele zile de aflare în SUA. La toate acestea mai adăugaţi şi faptul că veţi amâna susţine-rea sesiunii pentru luna septembrie, deoarece plecarea e de obicei în luna mai.

Aceasta este procedura plecării. Dar face, oare, să

pleci neapărat? Să vedem ce spun cei care au fost.

două opinii ale „martorilor oculari”

Ecaterina Brega, stu-denta care a participat de trei ori în Programul “Work&Travel”: „Pentru mine America este țară posibilitaților, unde visele capătă culoare. Am cu-noscut oameni din toate colțurile lumii: americani, turci, bulgari, români, ucranieni - toţi absolut minunati, cu unii dintre care am legat prietenii foarte strînse. Muncă multă dar si distracţie pe masură, ocean, muzica, pizza, parcuri de distrac-ţii, concerte live, shop-ping, excursii, oameni interesanţi şi foarte multe amintiri. Experienţa ame-ricană o recomand oricui.

Ion Stribițchi, stu-dentul care nu a rămas impresionat de această experienţă: „Când am ajuns în State, am început să lucrez la job-ul pe care mi l-a oferit firma, dar cu

salariul meu de acolo şi cu banii cheltuiți pe mâncare şi gazdă abia puteam să-mi răscumpăr această călătorie. A trebuit să plec ilegal în alt stat, la un job cu un salariu mai bun şi o gazdă mai ieftină, dar pierdusem deja două luni. M-am întors acasă cu o sumă foarte modestă. Şi toate din cauza firmei care nu m-a asigurat cu loc mai bun de muncă.

Concluzia meaCâţi oameni, atâtea

păreri! Fiecare din cei care pleacă are anumite aşteptări, cineva vrea să călătorească, altcineva – să acumulze experiență; unii se gândesc că vor putea practica limba en-gleză, alţii – că vor putea câştiga nişte bani... Dacă acum 100 de ani, feno-menul se numea „febra de aur”, astăzi e greu să-i dai un nume. Ar trebui să-i întrebăm pe cei care se întorc de acolo, sau, de ce nu? – pe cei care nu se mai întorc, pentru că sunt şi de aceştia.

Igor SToIAn

24 Universitas III “nimic nu poate înlocui experienţa”. (Paulo Coelho)

Prima impresie despre laboratorul de traducere simultană este una deose-bită. Cum îi treci pragul, imediat devii interesat de fiecare lucru amplasat acolo. Căştile care stau pe masă, cabina din colţ, televizorul şi faptul cum este amplasată masa. Am apelat la o colegă de fa-

cultate să-mi povestească despre ele.

Mihaela Iliniţchi, stu-dentă în anul III, speciali-tatea traducător-interpret (limba franceză-limba engleză), vorbeşte des-pre aceste săli cu mare recunoştinţă. Sălile sunt echipate cu televizoare, cărţi, caşti în care se face

Poftiţi în laboratoarele de limbi străine!Vreţi să ştiţi în ce condiţii învaţă studenţii de la Litere? Ar trebui să treceţi mai întâii prin sălile de studii dotate cu calculatoare, cum e sala în care facem noi acest ziar, sau în laboratoarele dotate cu cabine, microfoane şi alte atribute necesare muncii de traducător, care oferă o bună pregătire profesională.

traducerea simultană, cabine şi alte tehnologii. Există şi cabinete cu pro-iectoare, unde profesorii prezintă materialul de curs în power point, fie-care având calculator la masa lui. De asemenea, cabinete în care studenţii

privesc filme în limbă străină sau săli în care fiecare student poate face o traducere specializată la calculatorul său.

Din curiozitate, am în-trebat-o pe Mihaela cum funcţionează laboratorul de traducere simultană

şi care este procedura de traducere. Am aflat că un student din grupă devine orator, citind un text în limba-sursă, stră-ină, iar traducătorul din cabină aude prin căşti textul respectiv şi mai are un microfon în care simultan traduce în lim-ba-ţintă pentru studenţi. Aceştia, la rândul lor, dispun de căşti pentru a auzi traducerea. Căştile au patru staţii, în funcţie de numărul traducerilor care se fac.

Mihaela este foarte mulţumită de laboratoa-rele în care învaţă arta traducerii şi spune că numai aşa poţi deveni un profesionist după ab-solvire. Atunci când va fi nevoie să facă o traducere simultană, cabina de tra-duceri nu va fi un obiect nou pentru ea. “Îmi place la ULIM, aici nu se face doar teorie, dar se pune un mare accent pe prac-tică. Iar profesorii sunt calificaţi şi au metode bune de predare”, constată colega mea.

Daniela ţUGULSCHI

“nimic nu poate înlocui experienţa”. (Paulo Coelho)

25Universitas III

După ce s-a căsătorit se gândea că are familie şi ar fi trebuit să-şi găsească un post de muncă pentru a o întreţine. El credea că nu i-ar reuşi să rămână stu-dent exemplar, iar în ace-laşi timp să muncească. Totuşi, într-o zi decanul facultăţii de informatică l-a chemat la o discuţie. Fiind student exemplar nu ştia de ce l-ar fi che-mat la decanat, în cap măcinase deja mai multe presupuneri. Profesorul i-a spus că vrea să-l an-

gajeze inginer şi admi-nistator web al bibliotecii universitare. Astăzi el are două funcţii în cadrul ULIM - de student şi de angajat. Orarul zilnic al lui Dumitru este plin de activităţi, pe lângă lecţii, serviciu şi familie el mai este şi profesor de chitară. L-am întrebat cum îi reu-şesc toate lucrurile şi mi-a răspuns: „Cheia succesu-lui este disciplina. Toţi milionarii întâî de toate au fost oameni discipli-naţi. Da, sunt tânăr şi fără

de experienţă şi-mi este greu. Dar nu-mi pierd niciodată credinţa şi asta mă face să trec peste cele mai dificile momente”.

Dumitru ne-a mai spus că succesele necesită sacrificii. Trebuie să re-nunţi la timpul personal şi la mai multe activităţi ca să poţi să realizezi lucruri frumoase. Anii de studenţie trec fulgerător de repede şi trebuie folo-siţi raţional pentru a avea rezultate.

Marina Artene

În această aulă, care reproduce de fapt atmosfera unei redacţii autentice, studenţii de la Jurnalism

învaţă să scrie şi să macheteze ziare sub îndrumarea domnilor profesori. Este locul nostru preferat, unde teoria se îmbină cu practica în cel mai armonios mod. Tot aici a fost creat în chinuri grele şi ziarul pe care îl citiţi acum. Într-o pauză a Atelierului de creaţie, am ţinut neapărat să facem o poză colectivă împreună cu profesoara noastră, Tatiana Corai (stânga) şi decanul Facultăţii de Litere, doamna Ludmila Hometkovski.

Creativitate maximă în laboratorulMultimediaCum e să fii căsătorit, student exemplar şi angajat la ULIM

ULIM nu oferă doar studii. Pe cei mai buni studenţi chiar îi angajează în cadrul universităţii. Norocul de a fi angajat i-a surâs şi lui Dumitru But-nari, student în anul IV la Facultatea de Informatică şi Inginerie.

Dumitru este unul dintre cei mai buni stu-

denţi ai facultăţii de infor-matică din cadrul ULIM. El reuşeşte să frecventeze orele şi să muncească. În plus Dumitru are şi familie. El s-a căsătorit in iulie 2011, după anul doi de studii. Universi-tatea şi statutul de stu-dent nu l-au împiedicat să intemeieze o familie.

“nimic nu poate înlocui experienţa”. (Paulo Coelho)

26 Universitas III

O carte bună este un aliat şi un suport indis-pensabil pentru cel care doreşte să culeagă înţe-lepciune şi să reuşească

în viaţă. Întrucât cărţile sunt prietenele noastre nu doar în perioada sesiunii, ci şi atunci când ne de-lectăm cu lectură pentru

a ne împrospăta creierul cu noi trăiri şi cunoaşteri, avem nevoie de ele zilnic. ULIM-ul oferă studen-ţilor trei săli de lectură

comode şi dotate cu tot necesarul. Cărţi de speci-alitate, literatură artistică, reviste, documente şi alte resurse informaţionale diverse te aşteaptă pe rafturile bibliotecilor care îţi fac cu ochiul, iar per-sonalul calificat te va ajuta să obţii toată informaţia de care ai nevoie.

despre priorităţiAm discutat cu doam-

na Ludmila Corghenci, director adjunct al De-partamentului Informa-ţional Biblioteconomic (DIB) despre posibilităţi-le bibliotecii. Potrivit ei, priorităţile profesionale ale DIB sunt fundamen-tate pe valorile acestuia. Astfel, pentru anul 2013

au fost specificate trei priorităţi: atragerea/fide-lizarea utilizatorilor (stu-denţi, cadre didactico-şti-inţifice), diversificarea resurselor şi serviciilor prestate, îmbunătăţirea tehnologiei biblioteco-nomice şi informaţionale. „Este necesar să satisfa-cem necesităţile informa-ţional-documentare ale cititorilor atât din punct de vedere al conţinutului procesului didactic şi de cercetare, cât şi în funcţie de suportul de fixare a informaţiei, comoditatea şi operativitatea accesă-rii informaţiei”, susţine interlocutoarea noas-tră. În opinia Ludmilei Corghenci, utilizatorul modern este interesat de servicii şi produse

“cartea pe care nu o citeşti nu te poate ajuta”. (Jim Rohn)

Biblioteca ULIM: un univers pe care trebuie să-l cunoşti!

“cartea pe care nu o citeşti nu te poate ajuta”. (Jim Rohn)

27Universitas III

-Alex, cum ai ajuns la radio?

- Aveam 16 ani şi as-cultam zilnic Radio 21. Aşa au trecut doi ani în care am participat la flash-mob-uri, întâlniri cu ascultatorii şi anima-torii acestui post de ra-dio şi la alte evenimente. Până într-o zi, când un prieten de-al meu, care îl cunoştea pe un DJ de la „Dedicaţiile de seară”, mi-a spus că merge să dea o probă de voce ca anima-tor radio... Mi-am dorit, ce ar fi să-i demonstrez că şi eu pot fi invitat la astfel de probe. L-am telefonat pe un alt DJ, de la Radio 21, cu care am convenit să susţin o probă vocală. Mi s-a spus că... aş avea potenţial. Peste o lună, am luat nişte contacte, am fost pe la mai multe posturi şi aşa am ajuns la Radio „Scăpărici”...

-Ce sfat ai primit pri-ma dată când te-ai aşe-zat în faţa microfonului?

- Colegii care mi-au fost alături în prima mea emisie mi-au spus să fiu cât mai firesc, să nu mă gândesc că sunt ascultat în acel moment de câteva milioane de oameni. Re-cunosc că m-am bâlbâit

puţin atunci, dar am tot exersat şi a fost bine.

- Cum a decurs prima ta emisie în direct?

- Nu aşa cum mi-o pla-nificasem . „Scăpărici” era un radio pentru copii şi precum ştim, copiii sunt foarte imprevizibili. M-a telefonat o mică ascul-tătaore şi m-a întrebat... dacă am prietenă. Chiar nu mă aşteptam la ast-fel de surprize – cred că m-am bâlbâit puţin, dar mi-a fost de învătură.

- Cât de repede te-

”La Fresh FM suntem cea mai bună echipă...”

on-line, accesibile în orice moment şi din orice spa-ţiu. Iată de ce este impor-tant să nu contrapunem spaţiul tradiţional docu-mentar cu cel electronic, ci să îmbinăm organic avantajele acestora. DIB va dezvolta în continua-re resurse documentare tradiţionale (manuale, suporturi de curs etc.), di-gitizând diverse compo-nente ale colecţiilor sale: publicaţii instituţionale, patrimoniul documen-tar creat de către cadrele didactico-ştiinţifice ale ULIM, oferind acces la Biblioteca Digitală a uni-versităţii.

Ce îţi oferăBiblioteca

Ne-am interesat prin ce modalități atrage DIB utilizatorii săi. Doamna Corghenci consideră că studenții au la dispoziție spații funcţionale elegante şi benefice învăţării. Şirul motivelor de a vizita spa-ţiile DIB ar putea fi conti-nuat după cum urmează: resurse documentare di-verse, oferite în condiţii de acces liber la raft, per-sonal calificat, gamă în-treagă de servicii on-line, sistem de mini-cursuri pentru formarea com-petenţelor informaţio-nal-documentare. DIB sprijină azi utilizatorul în procesul educaţional, dar se gândeşte şi la ziua de mâine – formând un viitor profesionist care poate să beneficieze de avantajele Societăţii In-formaţiei şi a Cunoaşterii şi să ocolească „capcane-le” acesteia.

Uşile Bibliotecii ULIM sunt deschise şi în week-end, aşa că nu aştepta prea mult pentru a pătrunde într-un univers care te va capta şi te va vrăji din prima, fiindu-ţi dascăl şi prieten în acelaşi timp.

Mariana RAILeAnU

Alex Musteaţă, student la ULIM, şi Alex DJ, de la Fresh FM – aşa îl cunoaşte lumea pe colegul nostru de grupă. A debutat în lumea radioului de la vârsta de 18 ani, de aceea jurnalismul îi oferă mari satisfacţii. Mai multe detalii despre el – citiţi în acest interviu.

ai acomodat cu echipa Fresh FM?

- Foarte repede. Când am intrat prima dată în

studio nu am avut o sen-zaţie foarte placută şi le multumesc pe această cale colegilor care mi-au fost aproape. Munca alături de colegii extra-ordinari de la Fresh FM îmi oferă cea mai mare satisfacţie profesională. Suntem cea mai bună echipă, ascultătorii ne confirmă acest lucru în fiecare zi. Am satisfacţii profesionale foarte mari.

-De ce ai ales ULIM pentru a face Jurnalism?

- Am fost sfătuit de colegii de breaslă şi de prieteni. ULIM-ul mi s-a recomdat ca fiind o intistuţie cu caracter, iar eu exact asta căutam. La facultate se face ziaristică, televiziune şi radio.

ecaterina bReGA

“cartea pe care nu o citeşti nu te poate ajuta”. (Jim Rohn)

28 Universitas III ”Bunatatea este frumuseţe în cea mai bună stare” (Christopher Marlower)

Tinerii participanţi achitau o mică taxă sim-bolică, dar era o investiţie în viitorul acestor tineri. La finalul cursului liderii proaspăt formaţi trebuiau să decidă soarta celor 6000 de lei adunaţi pe parcursul anului. Atunci s-a luat decizia de a crea un proiect de caritate, care urma să aducă zâm-bete pe feţele copiilor de la orfelinate. Astfel, a fost iniţiat proiectul “Dăruieş-te un zâmbet!”.

Împreună cu al doilea grup de tineri lideri a fost selectată instituţia ce urma să beneficieze de acest suport financiar: Şcoala-Auxiliară Internat Grinăuţi, Ocniţa. Tine-rii au mers pe teren, au cunoscut problemele şi necesităţile copiilor pe care vroiau să-i susţină şi au purces la treabă. Mun-ca lor a fost răsplătită din plin. Parteneri dornici de a ajuta au oferit şi conti-nuie să ofere contribuţii

Te aşteptăm în rândurile voluntarilor! Totul a început în septembrie 2009. În incinta ULIM a fost lansat primul curs de Leadership pentru studenţii din Chişinău. La început au participat 21 de studenţi dornici de viaţă, noi orizonturi şi implicare socială.

materiale substanţiale pentru şcoală şi copii.

Dacă primele cinci vi-zite la şcoală au fost posi-bile datorită sponsorilor şi donaţiilor financiare colectate de studenţi, ur-mătoarele trei s-au datorat noilor manifestari artisti-ce susţinute de studenţii voluntari de la ULIM. Datorită meşterilor de hand-made, ei au învăţat să confecţioneze felicitări, bijuterii şi jucării, care ulterior au fost vândute în incinta centrelor comerci-ale din capitală, precum şi în universităţi.

Colega noastră Adri-ana este voluntar de trei ani: ”Ne bucură faptul că târgurile de caritate pe care le-am organizat au avut succes. Trecătorii s-au dovedit a fi receptivi la iniţiativa noastră pro-

curând obiectele confec-ţionate”, spune ea.

Dumitru ne spune că se bucură mult când vin voluntarii la ei în vizită, „Ne place când vin oas-peţii, ei ne aduc cadouri, se joacă cu noi, cânta muzica, dansăm ...”

Marele succes al pro-iectului este nu doar fap-tul că reuşeşte să se men-ţină în viaţă pe parcursul a trei ani, ci pentru că îşi propune să obţină impo-sibilul. Astfel, în 2011,

înaintând un proiect în cadrul concursului de Grant-uri internaţionale, „Dăruieşte un zâmbet” a intrat în lista celor zece instituţii din ţară care au câştigat Grantul de 10 000 de euro.

Potrivit coordona-toarei proiectului, Irina Lencauţan, din acei bani a fost decorată sala spor-tivă a şcolii, s-au procurat echipamente sportive, inventar pentru cizmărie şi inventar pentru terenul de joacă din curte, pomi şi arbuşti pentru înverzi-rea teritoriului şcolii.

Un alt succes al volun-tarilor a fost să susţina anul trecut un copil rămas fără adăpost şi să ofere jucării grădiniţei din satul Mitoc, raionul Orhei.

”Fiecare dintre noi poate schimba lumea în bine”, a devenit deviza noastră. E timpul să te regăseşti şi tu în rândurile voluntarilor şi să dăruieşti zâmbete. Se zice că lucru-rile făcute cu dragoste sunt veşnice.

elena TUDoReAnU

29Universitas III

Universitatea Libe-ră Internațională a adus sportului autohton cele mai mari succese. Spor-tivii de performanță de la ULIM au cucerit medalii de aur, argint şi bronz la diferite competiții nați-onale şi internationale. ULIM a avut reprezen-tanți la Olimpiada de Atlanta, Sydney şi Beijing. Foştii studenți ai universi-tății au devenit între timp jucători de bază ai echipei naționale de fotbal. De-a lungul anilor, echipele din cadrul instituției de învă-țământ au devenit multi-ple campioane naționale la şapte genuri de sport. Despre aceste succese ne vorbesc cupele şi trofeele expuse în holul univer-sității. Pe lângă susți-nerea materială pentru participare la competiții, universitatea organizează şi turneele sale, precum Turneul Internaţional de Şah, dedicat zilei fondării Universităţii Libere Inter-naţionale din Moldova.

Participări la Olimpiade

ULIM a avut doi par-ticipanți la Olimpiada

alte realizări sportive ale UliM

Campioană Naţională Universitară la Şah, ediţia : 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010.

Campioană Naţională Universitară la Atle-tism, ediţia: 2005, 2006, 2007, 2008.

Campioană Naţională Universitară la Tenis de Masă, ediţia : 2007.

Campioană Naţională Universitară la Dans Sportiv, ediţia 2006.

Campioană Naţională Universitară la Cros, ediţia 2007.

Campioana R. Moldova la Şah pe echipe de seniori şi senioare, ediţia 2005, 2006, 2009.

Campioana R. Moldova la Handbal, senioare, ediţia 2009.

Vicecampioană Naţională la Atletism, ediţia 2010

Performanţe sportive la ULIM

internaționale în Româ-nia şi Germania. Mai târziu, echipa a devenit campioană a Moldovei printre juniori. În 1996 a debutat în Campionatul Național, divizia B, unde s-a clasat pe locul trei. În 2001 echipa a devenit campioană universitară a

republicii. Cei mai buni fotbalişti ai ULIM-ului au completat ulterior echipa națională: Anatolie Do-roş, Serghei Pogreban, Adrian Bogdan, Valeriu Băeşu.

Sinteză de Radu GALbUR

din 1996 de la Atlanta. Peste patru ani, la Syd-ney, Universitatea Liberă Internațională a avut mult mai mulți sportivi. În Australia, R. Moldova a fost reprezentată de 32 de sportivi, dintre care 9 de la ULIM. În 2008 la Beijing universitatea noastră a avut doar o reprezentantă.

record de medalii

Sportivii de la ULIM

au cucerit peste 200 de medalii de aur, argint şi bronz pe parcursul anului 2001. 15 medalii (9 aur, 3 argint, 3 bronz) au fost cucerite la campionate mondiale şi europene la diferite genuri de sport.

succese în fotbal

ULIM-ul a avut una dintre cele mai bune echipe de tineret în anii 90. Echipa universității a câştigat două turnee

”Bunatatea este frumuseţe în cea mai bună stare” (Christopher Marlower)

30 Universitas III “tinereţea nu are vârstă. (Pablo Picasso) “tinereţea nu are vârstă. (Pablo Picasso)

În câteva cuvinte, am putea contura por-tretul domnului Alexandru Cauia cam aşa: un exemplu de profesor exigent la orele de curs, interesat de activitățile extracurriculare ale studenților şi preocupat de propriile cercetări ştiinţifice.

A absolvit Facultatea de Drept de la ULIM, după care a rămas să profeseze aici şi deja al şaptelea an consecutiv îşi face meseria cu toată daruirea de sine. Îi place să lucreze cu studenții, să contribuie la dezvoltatea lor intelectuală şi profesională, pentru a genera societății speci-alişti calificaţi în domeniu.

În calitate de preşedinte al Sindicatului Studenţesc al ULIM, interacţionează cu toţi studenţii. Această funcţie îi permite să-şi mani-feste calitățile organizatorice de lider sindical, iar rezultatele vorbesc de la sine. ULIM-ul este una dintre cele mai active instituții de învață-mânt sub aspect sindicalist. Tot dumnealui reprezintă sindicatul studenţesc în Consiliul Național al Organizațiilor Studențeşti din Mol-dova (CNOSM) şi în Uniunea Internaţională a Tineretului (UITE).

Îi place să lucreze cu studenții, pentru că asta îl face să fie mereu în ritm cu ei, să se au-toperfecționeze, să aibă inițiativă şi mereu noi abordari. “În interacțiunea cu ei poți să iți dai seama care sunt problemele reale din societatea noastră.  Soluționând problemele studenților de astăzi, anticipezi problemele societății de mâine”, susține profesorul.

Îşi sfătuieşte studenții să fie motivați, să profite de posibilitațile oferite de universitate şi să nu se limiteze doar la notele de trecere a cursului. Să-şi completeze bagajul de cunoştin-țe cu materialul oferit de profesori, dar totodată să-şi cultive tendința de a se autoinstrui, să-şi dezvolte capacitățile şi, în funcție de interese şi scopuri, să acţioneze pentru a şi le realiza.

Studenții trebuie să profite din plin de avantajele acestei perioade din viață, care se numeşte „frumoşii ani ai studenției”.

Adriana MARTânIUC

- nora, cum ai ales ULIM?

- Iniţial, mă gâneadm să dau documentele la o altă universitate, dar când am intrat în ULIM, mi s-a părut un loc plăcut, luminos şiam decis să rămân aici. Este o instituție de învățământ cu multe posibilități, inclusiv prin faptul că diploma de licență, pe care o voi obţine, este valabilă şi peste hotare.

- e greu să înveţi la Drept?

- Sunt mulțumită, îmi place foarte mult această facultate. Tatăl meu, care a decedat, îmi spunea întot-deauna să merg la drept, el mă vedea un avocat corect şi profesionist. I-am urmat sfatul, şi nu-mi pare rău deloc.

- Te văd mereu activă, pe

la conferinţele ştiinţifice...- Am participat deja la

două conferințe şi am scris câte o lucrare la fiecare. M-am văzut capabilă pen-tru multe lucruri, asta mă bucură cel mai mult. După a doua conferință, doamna profesoară m-a rugat să o ajut să corecteze lucrările celorlalți participanți. Mă simt utilă. În curând va fi lansată o carte cu toate lucrările noastre.

- Povesteşte-mi, te rog, cum trece o zi din viața ta?

- După ce termin orele de curs, plec la şcoala auto, iar după asta mă duc s-o ajut pe mama la serviciu. Mai îndeplinesc uneori şi responsabilitățile şefei de grupă, deoarece ea învață la două facultăți şi are ne-voie de ajutor. Seara îmi pregătesc temele pentru

orele de mîine. Aşa trece o zi obişnuită.

- Chiar nu stai pe rețelele de socializare?!

- Foarte rar, în mod ra-ţional, mă strudui să nu abuzez. Nu sunt obsedată să stau în fața calculatorului şi să privesc zi şi noapte cine şi ce poză a postat. Dacă mi-aş folosi timpul pentru aşa ceva, atunci nu aş fi reuşit cu siguranță să fiu eminentă.

- După studii, ce planuri ai?

- Mai e mult până ter-min studiile! După aceea cred că o să fac masteratul şi doctoratul tot la ULIM. Vreau să devin cu adevărat un profesionist şi să am o carieră de succes.

Daniela țUGULSCHI

alexandru Cauia, un uLiM-ist convins

Diploma mea va fi valabilă şi peste hotare

Nora Manvelean, studentă în anul II, la Facultatea de Drept, este o tânără cu ambiții mari, vise şi încredere în ziua de mâine. Întotdeauna am apreciat-o pentru că îi place cu adevărat să înveţe şi îşi foloseşte timpul în mod eficient. De aceea, căutând un personaj pentru interviul meu, m-am gândit că Nora ar fi cea mai potrivită candidatură.

31Universitas III“tinereţea nu are vârstă. (Pablo Picasso)

uneori şi pe cea de acasă, dar acesta se vede că ţine la imaginea lui... Şi-a scos căciula, şi-a aranjat părul, care strălucea de atâta gel... S-o fi îndrăgostit, sărmanul!

dJ-ul melancolicCine a fost vreodată

la ULIM, nu a putut să nu observe că aici per-manent se aude muzică. La pauză poţi auzi doar Mozart, dar în timpul orelor, piesele sunt mai diferite şi sunt difuzate exclusiv in Hol. De aceas-tă dată, DJ-ul mi se pare cam melancolic - a pus o piesă în limba engleză de Rihanna. Mă las copleşită de aceste sunete armo-nioase şi nici nu observ că un tânăr mă priveşte insistent...

“Cuceritorul” Au uitat să vă spun

că mereu, la intrarea în

ULIM, se adună mulţi tineri. Pe scaunele aşezate special pentru ei, aceştia pot să se relaxeze în re-creaţie sau să-şi aştepte în linişte cursul următor. În această mulţime, am remarcat o privire care se îndrepta numai spre mine. Văzund că l-am observat, tânărul s-a apo-piat şi m-a abordat în felul în care credea el că pot fi agăţate fetele:

- Domnişoară, de ce sunteţi atât de posomo-râtă?

- Nu sunt! Îi răspund eu.

- Ba da, - insistă el, dându-şi aere de “macho”.

- Nu posomorâtă, dar îngândurată - scriu un reportaj.

Deodată l-am văzut pe tânăr şi mai interesat de persoana mea. Cre-dea că sunt o jurnalistă consacrată care scrie pentru un ziar naţional şi ar fi vrut să mă cu-noască mai bine... Nu

sunt decât o studentă de la anul III care învaţă să scrie reportaje... Dar nu puteam să-i spun aşa ceva despre mine. Aşa încât, pentru a scăpa de el, m-am prefăcut că îmi aranjez părul cu mâna dreapta, ca tipul să observe inelul meu de căsătorie… Priceput bă-iatul – cum a văzut ine-lul şi-a căutat de treabă!

În loc de încheiere

Despre multe aş fi putut să vă povestesc, inclusiv despre trofeele expuse pe holul ULIM, care arată cât de talentaţi sunt studenţii de aici, mai ales la sport. Dar… despre ele vă voi povesti în alte reportaje. Acum s-a dat sunetul şi mă grăbesc la ore. Profesorilor noştri nu le place când studenţii întârzie.

Ana ţURCAnU

Reportaj din Holul ULIM

E joi, plouă şi e o zi cam posomorâtă. Dar pentru un jurnalist, nu contează ce timp e afară şi ce dispoziţie are – cum se zice, plouă, ninge, dru-mul nu stă. Astăzi am misiunea să realizez un reportaj de atmosferă din Holul ULIM pentru cursul “Atelier de creaţie”.

atmosfera generală

Mă aşez pe o bancă şi încerc să urmăresc ce se întâmplă în jur. Un băiat (probabil, a întârziat la ore!) caută ceva pe “Od-noklassniki”. Două tinere îşi povestesc una alteia întâmplări amuzante şi la urechile mele ajunge o poveste de dragoste proaspăt consumată... Omul de la Pază, care e responsabil de securitate, şi-a conectat televizorul şi deja de o jumătate de oră priveşte un meci de fotbal... La Xeroxul din

hol studenţii nu-şi dau rând... E, de fapt, un loc suprapopulat de diminea-ţa până seara... Cu toate că la etajul IV al clădirii, la binecunoscuta MEDI-ATECĂ, mai există un aparat de xeroxat, dar... e tocmai la etajul IV! Până la recreaţie mai este şi pe Hol studenţii care aşteaptă lecţiile urmă-toare păstrează liniştea. Atmosfera e una specific studenţească.

Oglindă,oglinjoară...

Un obiect pe care nu-l ocoleşte niciun student din ULIM este Oglinda din Hol. Iată o tânără care îşi potriveşte şuviţele proaspăt vopsite. Pentru cine oare se

găteşte?! Dar nu reu-şeşte bine fata să se înde-părteze de miraculosul obiect, că se apropie un tânăr chipeş. De obicei, băieţii ocolesc oglinda,

32 Universitas III “Scrie, ca să păstrezi florile gândului tău, altfel le ia vântul”. (Nicolae Iorga)

„IUBIte CetItOrIU,multe ăi fi cetit de când eşti. Ceteşte, rogu-te, şi cestea, şi, unde-i vedea că nu-ţi vin la socoteală, ie pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am priceput şi atâta am făcut”.

(ion creanGă)

Proiect elaborat de tatiana Corai, şef catedră Jurnalism şi Comunicare Publică, îm-preună cu studenţii anului iii în cadrul Cursului „atelier de creaţie. Genurile presei”. autori: Adriana Martâniuc, Albina Creiţa, Alexei Musteaţă, Anastasia Dobrovolski, Ana Ţurcanu, Daniela Ţugulschi, Ecaterina Brega, Elena Tudoreanu, Igor Stoian, Mariana Raileanu, Marina Artene, Radu Galbur, Stanislav Poraico, Victoria Izbaş.

Mulţumim Institutului Confucius ULIM pentru sprijin în realizarea acestui proiect.

- Domnule nicolae Dabija, deja de şapte ani vă aflaţi printre studenţii de la ULIM. Ce părere aveţi despre noi?

- Tinerii de azi vor să afle şi să cunoască cât mai multe. Despre studenții de la ziaristică am o pă-rere bună în măsura în care aceştia cu adevărat vor să devină ziarişti. Dar a fi viitor ziarist înseam-nă a şti cât mai multe, înseamnă a vrea să ştii. Înseamnă a citi mult şi a participa la diverse mani-festări, inclusiv culturale. Am văzut acest interes la mulți dintre studenții de la ULIM.

- Ce sfaturi le-ați da tinerilor care vor să de-vină jurnalişti?

- Probabil, acelaşi sfat pe care îl dau de multe ori tinerilor care vor să devină scriitori: Să nu as-culte de nici un sfat! Să-şi urmeze propria chemare. În primul rând, pentru a fi un bun ziarist trebuie să ai vocație de ziarist, să te crezi născut pentru a scrie. Şi această vocație am întâlnit-o la mai mulți tineri. Am văzut tineri care au vocație dar nu şi-o cultivă. Pe lângă ceea ce-ți dă Dumnezeu trebuie să mai şi munceşti, dacă vrei să obții succes. Un lucru

pe care l-a spus Mihail Sadoveanu atunci când a fost inaugurată Şcoala de Literatură de la Bucu-reşti, sună aşa: ,,Pe porțile acestei şcoli vor ieşi exact atâția poeți câți au intrat”. Acelaşi lucru se poate spune şi despre ULIM: ,,Pe uşile ULIM-ului vor ieşi exact atâția ziarişti câți au intrat”. Cred foarte mult că ziarist înseamnă nu numai omul care scrie, dar omul care gândeşte. Lucrul pe care trebuie să-l învețe un viitor ziarist este să învețe să gândească.

-Pe timpuri existau multe cenacluri literare, unde tinerii puteau să-şi discute creațiile, să-şi descopere talentele. Ce posibilități li se oferă tinerilor de azi pentru a se afirma în literatură?

- În timpurile noastre cenaclurile erau mai ne-cesare fiindcă era foarte greu să publici ceva. As-tăzi există multe cena-cluri la biblioteci, unde tinerii se întâlnesc şi îşi discută creațiile. Aş vrea ca tinerii să fie activi şi în acest sens, să-i văd publicându-se în ziarele şi revistele din R. Moldova, din România. Am parti-cipat la mai multe festi-valuri de proză, poezie, epigrame din România şi

Nicolae Dabija:

,,Pe uşile ULIM-ului vor ieşi exact atâţia ziarişti câţi au intrat”

din păcate foarte puțini tineri din Moldova sunt cei care-şi trimit lucrările. Ar trebui ca tinerii noştri să fie mai participativi. Să nu se limiteze doar prin participarea la cenacluri şi manifestări culturale.

- Ce momente din pro-priii ani de studenție v-au marcat întrucâtva?

- În primul rând m-au marcat momentele le-gate de lecturi. Am avut bucuria de a descoperi cărți. În anii studențeşti am avut parte de cămin, bursă şi un loc în sala de

lectură. Este foarte im-portant să ai locul tău în sala de lectură. Pe cei care doresc să devină jurnalişti îi îndemn să scrie mult, să aibă jurnale şi diverse carnețele în care să-şi facă notițe în orice moment, să aibă prieteni la care să le citească cele scrise şi să încerce să publice.

- există un student de care vă amintiți cu zâmbetul pe buze?

- Cu zâmbetul pe buze îmi amintesc de mai mulți studenți. Sunt studenți curajoşi care câteodată

au un curaj exagerat, dar aceştia sunt de regulă stu-denții buni care răzbesc în viață. Vârsta cea mai frumoasă pentru om este aceasta, la care vă aflați voi, vârsta studențească. În această perioadă stu-denții ar trebui să culeagă maximum de privilegii. Să se manifeste activ, să capete anumite deprin-deri, studii aprofundate, lecturi. Să-şi antreneze curajul de a fi cetățean al propriului stat şi de a încerca să influențeze.

-Vă mulțumesc!Mariana RăILeAnU