Unitatea de Studiu 1

8/18/2019 Unitatea de Studiu 1

1/10

1

UNITATEA 1.

Psihologia social #i societatea

Obiective 2

Cunotin"e preliminarii 2

Resurse necesare i recomand#ri de studiu 2

Durat# medie de parcurgere a unit#"ii 2

1.1.Generalit#"i privind problematica psihologiei sociale 3

1.2.Obiectul i problematica psihologiei sociale 4

1.3.Rela"iile psihologiei sociale cu alte tiin"e 7

Rezumat 9

Cuvinte cheie 9

Teste de autoevaluare 9

Concluzii 10


2/10

2

Obiective

- Identificarea aspectelor primordiale ale problematicii psihologiei sociale ca &tiin(# -Dobândirea abilit#(ii de a opera corect din punct de vedere teoretic cu conceptele &i

ra(ionamentele psihologiei sociale- Explorarea principalelor orient#ri teoretice &i metode ale psihologiei sociale.- Investigarea problematicii psihologiei sociale &i rela(ia cu alte discipline.

Cuno&tin'e preliminarii

Aplicarea unor concepte generale specifice cu care opereaz# discipline precum psihologia general#: procesele &i fenomenele psihoindividuale, percep(ia, gândirea,afectivitatea, motiva(ia, voin(a, con&tiin(a; sociologia: dinamic# social#, mobilitatesocial# &i profesional#, clas# social#, nivel de trai, opinie public# antropologiecultural#: obicei, tradi(ie, ritual, credin(#, norm# &i model cultural, personalitate de

baz#, interculturalitate.

Resurse necesare &i recomandri de studiu

Resurse bibliografice obligatorii:

- Doise, W., Deschamp, J-C., Mugny, G., Psihologie social# experimental#, Polirom, Ia&i, 1996.- Doise, W., Mugny, Psihologie sociaI# &i dezvoltare cognitiv#, Polirom, Ia&i,1998

Durata medie de parcurgere a unit'ii de studiu

Este de dou ore.


3/10

3

1.1. Generalit)i privind problematica psihologiei sociale

Preocup#rile privind problematica omului &i a vie ii sale sociale au ocupat întoate timpurile un loc central în câmpul reflexiei filosofice sau &tiin(ifice.

Antichitatea a relevat dimensiunea metafizic# a existen(ei omului, v#zut într-o armonioas# unitate cu întregul Univers material &i spiritual, un microcosmos carereproduce sintetic &i esen(ial macrocosmosul.

Evul Mediu, departe de a putea fi considerat acea întunecat# perioad# în care preocup#rile spirituale s-au aflat în regres, eviden(iaz# cu o deosebit# for (# dimensiunea transcendental-religioasd# a existen(ei umane, aspect f #r # de careîn(elegerea a ceea ce s-a numit „crea(ia absolut# a Universului” nu ar fi posibil#.

Epoca Modern deplaseaz# accentul asupra dimensiunii marcat# de aspira(iadespre cunoa&tere &i libertate, valori ce apar (in unei morale laice, complementar # celei religioase.

Dup# cum, Epoca Contemporan înscrie existen(a uman# sub semnul pragmatismului-transformator, capabil# s# produs# muta(ii existen(iale prinintermediul ac(iunilor sociale dirijate &i tehnologiilor. Paralel cu aceast# evolu(ie,constituirea progresiv# a cunoa&terii pozitive va conduce &i la o necesar #maturizare areflexiei teoretice în domeniul complex al &tiin(elor despre om,precum &i laelaborarea unei metodologii specifice de cercetare.

Principalele direc(ii de abordare &i interpretare teoretic# a esen(ei umane, vorconduce la formularea principiilor de baz# ale sociologiei, antropologiei &i psihologiei sociale moderne.

Perspectiva biologic #. În cadrul acestei orient#ri, accentul se pune pedimensiunea biologic# a fiin(ei umane, v#zut# ca o verig# terminat# într-un lung lan( evolutiv.

Perspectiva sociologic #. Aceast# concep(ie eviden(iaz# determina(iilesocioculturale ale conduitei umane &i mecanismele prin care socialul structureaz# &imodeleaz# în plan istoric &i ontogenetic atât procesele psihoindividuale, cât &i cele de

rela(ionare interpersonal#, intra- &i intergrupale.

Perspectiva sociologic #. Aceast# concep(ie eviden(iaz# determina(iilesocioculturale ale conduitei umane &i mecanismele prin care socialul structureaz# &imodeleaz# în plan istoric &i ontogenetic atât procesele psihoindividuale, cât &i cele derela(ionare interpersonal#, intra- &i intergrupale.

Perspectiva psihologic. În acest caz, accentul se deplaseaz# asuprasubiectivit#(ii individului, acordându-se procesualit#(ii psihice rolul de determinantmajor al conduitelor individuale &i sociale.


4/10

4

Perspectiva sistemic. Dep#&ind evidenta unilateralitate a orient#rilor teoreticemai sus amintite, concep(ia modern# despre om &i via(a social# se bazeaz# pe

principiul interac(iunii dinamice dintre biologic, psihologic &i social. Astfel, personalitatea uman# este în(eleas# ca o structur # dinamic# bio-psiho-social#, avândca principal# func(ie adaptarea original# &i eficient# la mediul natural &i social.

1.2. Obiectul #i problematica psihologiei sociale

Indiferent din ce perspectiv# vom aborda problema condi iei umane , un fapteste evident: individul se na &te cu anumite predispozi ii structurale &i func ionale ,cu anumite virtualit#(i care cap#t# consisten(# &i se obiectiveaz# în conduite specificnumai în urma unui îndelungat proces de înv#(are &i integrare social#.

Individul î &i dep #&e &te simpla condi ie biologic # devenind cu adev #rat

personalitate , numai în urma socializ #rii sale , a interioriz#rii unor influen(esistematice &i organizate provenite din mediul extern. Progresiv, în ontogenez# seasimileaz# &i se interiorizeaz# sisteme complexe de valori, modele, norme, idealuri,scheme cognitive &i ac(ionale etc., toate acestea fiind condi(ionate de o achizi(iefundamental#: limbajul.

Astfel, toate conduitele, atitudinile, sentimentele #i ac)iunile individuale

sunt generate, modelate #i condi)ionate în mod esen)ial de factori socioculturali,

care au totdeauna – prin simplul fapt al producerii lor – o semnifica)ie social.

Chiar aspectele cele mai intime ale vie(ii individuale, sentimentele, atitudinile,motiva(iile &i aspira(iile cele mai profunde, î&i extrag con(inutul &i se manifest# înforme specifice, ca expresie unor rela(ii complexe ale persoanei respective cu alte

persoane, grupuri, organiza(ii &i institu(ii sociale. Aceste tr #iri, dar &i procesele psihice subiacente, se structureaz# progresiv, pe m#sur # ce consum# istoria social# aindividului &i pe m#sur # ce se dezvolt# în diferite planuri rela(iile interpersonale &i degrup ale celui în cauz#. De&i filtrate &i condi(ionate de factori endogeni, genetici sauconstitu(ionali, sistemul rela(iilor sociale &i interpersonale dau – în ultim# instan(# –

con(inut &i form# vie(ii noastre psihice.

Via(a fiec#rui om cap#t# con(inut &i semnifica(ie numai în contextul câmpuluisociocultural în care tr #ie&te, sub influen(a rela(iilor interpersonale pe care ledezvolt# &i a experien(ei sociale pe care o acumuleaz#. Via(a fiec#rei persoane este înmod esen(ial o via(# de rela(ie: rela(ia cu sine însu&i, rela(ia cu altul, cu grupurile &iorganiza(iile din care face parte la un moment dat, sau la care aspir # s# adere, rela(iacu un ansamblu de sisteme normative &i axiologice specifice fiec#rei societ#(i într-oanumit# perioad# istoric#.


5/10

5

Definim psihologia social ca &t i in # care studiaz # în mod sistematic

interac iun il e umane &i fundamentele lor psihologice, f enomene psih ice care se

dezvolt # în context r ela ional , împreun # cu legil e care le guverneaz # formarea,

manifestarea &i dinamica.

Constituirea psihologiei sociale ca #tiin) autonom a condus la

formularea unor principii teoretice cu caracter general, care configureaz mai

exact problematica specific acestui domeniu de cunoa#tere.

Iat# câteva dintre reperele teoretice #i principiile care fundamenteaz# demersul epistemologic al psihologiei sociale contemporane:

Orice proces psihic individual se na&te, se dezvolt# &i se manifest# pe fondul&i în contextul unor influen(e socioculturale sistematice. Cogni(ia, afectivitatea,

motiva(ia, actele voluntare &.a., sunt dimensiuni ale vie(ii psihoindividuale, dar alc#ror con(inut &i dinamic# sunt strict determinate în ontogenez# de procesulsocializ#rii, al înv#(#rii &i integr #rii sociale a individului.

Conduita subiectului, în orice moment al existen(ei sale, se manifest# înforme induse &i modelate sociocultural, fiind aproape totdeauna reac(ii de r #spuns lasolicit#rile mediului social.

Chiar atunci când o conduit# r #spunde unor impulsuri biologice primare, de

natur # instinctual#, modalit#(ile de satisfacere a acestora sunt reglate cultural,îmbr #când forme acreditate de valorile, modelele &i normele sociale existente la unmoment dat.

Con(inutul vie(ii psihice con&tiente rezult# univoc din consumarea uneiexperien(e sociale, chiar dac# fixarea acestei experien(e în forme specifice se face înurma unei condi(ion#ri realizate la nivel bio-psihic, prin intermediul unor

particularit#(i anatomo-fiziologice &i neuro-func(ionale, a unor trebuin(e &i predispozi(ii native.

Comportamentul individual, precum &i tr #irile psihice subiacente cap#t# anumite particularit#(i de con(inut &i form# de manifestare atunci când subiectul seafl# integrat unui grup sau mul(imi, constituindu-se astfel o fenomenologie

psihosocial# aparte, guvernat# de legi specifice, distincte de cele care ac(ioneaz# lanivel psihoindividual.

Interac(iunea individual-social are un caracter general (în sensul c# sedesf #&oar # pe multiple planuri) &i biunivoc: structurile socioculturale condi(ioneaz# fundamental via(a psihoindividual# &i de rela(ie a membrilor societ#(ii, îns# &i ace&tia

– la rândul lor – pot influen(a în anumite condi(ii via(a grupurilor, a organiza(iilor &iinstitu(iilor din care fac parte, sau cu care se afl# în anumite rela(ii semnificative.


6/10

6

Nu individul este elementul de baz # al cercet #r i i psihosociale, ci persoana, în

cali tatea ei de subiect al unei situa ii sociale, def in it #

prin tipuri le de rela ii pe care le impli c # &i prin efectele pe care le genereaz #

în planu l tr #ir il or subiective

.

Exemplu

S# concretiz#m cele afirmate mai sus prin câteva exemple. Înc# de la na&tere,copilul intr # într-un sistem complex de rela(ii cu cei apropia(i: p#rin(i, fra(i, prietenisau vecini. Fiind tratat cu dragoste sau r #ceal#, r #spl#tit sau pedepsit pentru faptelesale, copilul dezvolt# la rândul s#u anumite sentimente &i atitudini fa(# de persoanele

cu care intr # în contact.Asimilând progresiv limbajul, în cadrul aceluia&i sistem rela(ional, înva(#

totodat# s# comunice, folosind modelele oferite de cei din jurul s#u. Asist#m astfel ladezvoltarea uni complex proces de înv#(are social#, proces care î&i va l#rgi progresivsfera, pe m#sur # ce se extind &i rela(iile psihosociale ale subiectului.

Crescând, copilul va participa – simultan sau succesiv – la via(a mai multorgrupuri (familial, &colar, de joac# etc.), formându-&i o tot mai complex# re(ea derela(ii interpersonale &i asimilând tot mai numeroase modele &i norme decomportament. Va fi, poate, un lider al grupului s#u, va intra în conflicte &i va forma

prietenii, toate acestea reflectându-se în via(a sa intern# prin formarea unui sistemcoerent de sentimente, motiva(ii, atitudini &i cogni(ii sociale.

Când î&i va alege o profesie, o va face pe baza unor modele sau influen(e, preluate tot de la cei din jur: de regul#, persoane care au o semnifica(ie afectiv# deosebit#, sau se bucur # de mult prestigiu. Deci, o op(iune care ar putea p#rea pursubiectiv#, exprim# de fapt con(inutul unei rela(ii sociale: aceea dintre un modelsocial (profesia ca model ocupa(ional), o persoan# care confer # valoare modelului(prin intermediul prestigiului, pozi(iei sau ascenden(ei sala afective), o institu(ie care

promoveaz# o comand# social# &i – în ultim# instan(# – persoana care face op(iunea.Într-un alt plan, atunci când tân#rul va aprecia ce este bun sau r #u, frumos sau

urât, util sau inutil, drept sau nedrept, când î&i va face prieteni sau du&mani, când vaurî sau va iubi, când va fi orgolios sau umil – în fiecare dintre aceste cazuri vor fiimplicate o mul(ime de procese psihice: percep(ie, gândire, imagina(ie, afectivitate,motiva(ie &.a. Îns#, de&i desf #&urate în planul unei aparente &i pure subiectivit#(i,con(inutul acestor procese va fi dat de multitudinea rela(iilor interpersonale –anterioare sau actuale, reale sau virtuale – de experien(a individual# consumat# într-un anumit câmp social &i cultural. Forma de manifestare a acestora va fi de asemeneamodelat# preponderent sociocultural, &i într-o m#sur # mult mai mic# de factori

psihoindividuali.


7/10

7

Multiple inf luen e economice, poli tice, cul tur ale, religioase &i educa ionale

vor modela înt r-o m #sur # din ce în ce mai mare conduita individual #, structu rând

&i condi ionând i ntegrarea &i participarea persoanei la via a social # a grupurilor,

organiza i i lor &i institu i il or din care face parte, sau cu care se afl # în rela ii mai

mul t sau mai pu in profunde

&i stabil e.

1.3. Rela)iile psihologiei sociale cu alte discipline

Al#turi de psihologia social#, multe alte discipline abordeaz# problematicauman#, realizând o complementaritate de perspective indispensabil# pentru studiereaacestui complex fenomen. Într-adev#r, în(elegerea &i interpretarea existen(ei socio-umane implic# simultan multiple dimensiuni: psihologic#, social#, cultural#, politic#,religioas#, educa(ional# &i economic#. Dup# cum, dintr-o alt# perspectiv# de

abordare, omul poate fi privit fie circumscris singularit#(ii sale ontologice, fie ca unmembru al unei etnii, al unui spa(iu cultural sau al unei comunit#(i structurate pediferite criterii.

Psihologia general # studiaz# procesele &i fenomenele psihoindividuale în ceeace au ele esen(ial &i legic, oferind un cadru conceptual, metodologic &i experimentalindispensabil form#rii &i dezvolt#rii oric#rei alte discipline umaniste.

Cuno&tin(ele referitoare la aspectele generale ale fenomenologiei psihice vorfi particularizate în func(ie de perspectiva din care va fi abordat subiectul umanîn cadrul diferitelor discipline particulare. Psihologia general# explic# comportamentul uman prin intermediul unor concepte precum percep # ia,

gândirea, afectivitatea, motiva # ia, voin # a, con &tiin # a &.a., de fiecare dat# avându-se în vedere un subiect generic. Legit#(ile astfel rezultate vor avea uncaracter general, fiind îns# indispensabile pentru particulariz#rile &i dezvolt#rilecare vor avea loc în cadrul unor discipline &tiin(ifice conexe.

Psihologia social # studiaz# rela(iile interindividuale, procesele psihicesubiacente acestora, precum &i comportamentele &i fenomenele care se produc încontext social: interpersonal, grupal, organiza(ional &i institu(ional. Deci, vor fi

studiate cu predilec(ie procesele &i fenomenele care se produc într-un spa(iurela(ional, în zona de interferen(# dintre individual &i social. Astfel, de pild#, nuse mai abordeaz# emo(iile în sine, ca procese psihice general umane, ci modulcum se produc &i se manifest# acestea în cadrul grupurilor &i mul(imilor; nu se laistudiaz# creativitatea sub aspectul proceselor psihice primare care o determin#, cise relev# acei factori interpersonali, grupali &i organiza(ionali care o influen(eaz# într-un sens sau altul, inhibând-o sau stimulând-o.

Fiind un domeniu interdisciplinar de cunoa&tere, psihologia social# integreaz# cuno&tin(e, principii metodologice &i teorii particulare apar (inând &i altor

&tiin(e despre om, natur # &i societate: antropologie, demografie, etnografie,istorie, lingvistic#, politologie, cibernetic# social#, economie politic#,


8/10

8

psihiatrie social#, ecologie, geografie &i istorie social# &.a.În cadrul psihologiei sociale se opereaz# cu no(iuni precum cea de rela # ie,

influen # , comunicare interpersonal , procese de grup, integrare etc.

Sociologia abordeaz# problematica organiz#rii &i dinamicii societ#(ii globale, procesele, fenomenele &i legit#(ile care apar la nivel macrosistemic, manifestându-seîn forme statistice.

Antropologia cul tural # este o ramur # a antropologiei generale care studiaz# comportamentul uman din perspectiva normelor &i modelelor culturale care îldetermin#, într-un context spa(io-temporal concret. Cercetând sistemul complex decunoa&tere, credin(e, obiceiuri, tradi(ii, norme, principii morale &i religioase, uzan(e&i modele comportamentale caracteristice unei anumite societ#(i la un momentdat, antropologia cultural# prive&te subiectul uman ca un produs al

determina(iilor culturale, ignorând – metodologic – procesele psihice subiacente;sinteza dintre aceste dou# planuri va fi îns# realizat# la nivelul psihologieisociale. În acest domeniu &tiin(ific se utilizeaz# o gam# de concepte de mareinteres pentru toate celelalte discipline umaniste: obicei, tradi # ie, ritual,credin # , norm &i model cultural, personalitate de baz , interculturalitate etc.

Politologia este o &tiin(# relativ tân#r #, care studiaz# procesele &ifenomenele subiacente exercit#rii puterii, în corela(ie cu formele de organizare &imecanismele de realizare a coordon#rii &i controlului social.

Omul este v#zut ca obiect &i subiect al puterii, dup# cum statul reprezint# forma de organizare social# care permite exercitarea puterii, în special a celei politice. Într-un sens mai larg, politologia poate fi v#zut# ca o &tiin(# praxiologic# care fundamenteaz# activitatea de coordonare a comportamentului membrilorunei comunit#(i sociale, în scopul atingerii obiectivelor strategice &i tactice,esen(iale pentru asigurarea progresului în plan economic, cultural &i social.Politologia opereaz# cu concepte cum ar fi cele de putere, partid politic, clas

social , stat, conducere, sistem parlamentar, legisla # ie, ideologie &.a.

Sarcin de înv'are.

Analiza(i fiin(a uman# din perspectiv# biologic#, sociologic#, psihologic#,sistemic# (global#).

Contura(i importan(a factorilor psihosociali în dezvoltarea personalit#(iiindividului.


9/10

9

Rezumat

Printre &tiin(ele umaniste a c#ror dezvoltare spectaculoas# a marcat ultima sut# de ani, psihologia social # ocup # o pozi ie cu totul aparte, oferind o perspectiv # sintetic # asupra exigen ei umane &i totodat # un instrument esen ial pentru

în elegerea &i optimizarea existen ei noastre de zi cu zi. Sau, dup# expresia lui SergeMoscovici a devenit „ma&ina de fabricat zei“, adic# un instrument de formare adestinelor umane, capabile s# se raporteze lucid, con&tient &i pragmatic la propriulrost în lume.

De-a lungul evolu(iei istorice a &tiin(elor umaniste, asupra naturii profunde a

fiin(ei umane au fost adoptate &i dezvoltate mai multe perspective teoretice, dar careau un evident caracter complementar: perspectiva biologic #, perspectiva sociologic #,perspectiva psihol ogic #, perspectiva sistemic #.

Cuvintele cheie

- Psihologie social #- disciplin ce studieaz în mod sistematic interac # iunile

umane &i fundamentele lor psihologice, fenomene psihice care se dezvolt în context

rela # ional, împreun cu legile care le guverneaz formarea, manifestarea &i

dinamica.

- Antropologia cul tural #- ramur a antropologiei generale care studiaz

comportamentul uman din perspectiva normelor &i modelelor culturale care îl

determin.

Teste de autoevaluare.

1. Care sunt principalele perspective teoretice ce au analizat fiin(a uman# ?(pg.3)2. Cum se define&te psihologia social# ?(pg.5)3.Analizati specificul psihologiei sociale raportat la abord#rile &tiin(elor socio

umane.(7)4. Enumera(i principiile de baz# ale psihologiei sociale.(pg.7)5. Identifica(i elementele de leg#tur # dar &i pe cele de diferen(iere între &tiin(ele

sociale. (pg.7-8)


10/10

10

Concluzii.

Toate conduitele, atitudinile, sentimentele &i ac(iunile individuale suntgenerate, modelate &i condi(ionate în mod esen(ial de factori socioculturali, care autotdeauna – prin simplul fapt al producerii lor – o semnifica(ie social#.

Psihologia social#, prin natura obiectului s#u de studiu, nu numai c# nu poateface abstrac(ie de nici una dintre disciplinele sociale, dar acestea sunt integrate activîn însu&i demersul epistemologic #i metodologic prin care sunt cercetateprocesele #i fenomenele psihologice care fundamenteaz# toate tipurile de rela(iiinterpersonale, grupale &i organiza(ionale.

Psihologia social # a acumulat un considerabil bagaj de materi al faptic

&i experimental, pe baza unei metodologii extrem de diversificate, ceea ce aaccentuat caracterul aplicativ al acestui domeniu de cunoa&tere.

Datorit# acestui fapt, psihologia social# a devenit un instrument teoretic#i experimental deosebit de puternic, indispensabil în oricare dintre

domeniile organizrii #i conducerii activit)ilor sociale, începând cu domeniile

activit#(ii economic-productive &i terminând cu cele educative &i social-culturale.

Totodat#, psihologia social# este &i un instrument de autoperfec(ionareuman#, atât în plan psihoindividual, cât &i în plan interpersonal &i psihosocial.

Unitatea de Studiu 1

Documents

Transcript of Unitatea de Studiu 1