Nr. 271 Braşov, Dum ineeâ în 9 (22) Deeem vrie 1912. Anul LXXV.

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe y s an 12 cor., pe y4 an 6 cor. Pentru România fi străinătate pe an 40 franci, pe y, an 20

franci, pe y 4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,T I P O G R A F I A S I A D M I N I S T R A Ţ I A : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe l/t an 10 coroane, pe y4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială, — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

ţ

4r'

Unitate sufletească.De Dr. Vaier Moldovan.

II.

Impărecherea opiniei publice româneşti, care am semnalat-o în articolul trecut, se refere la o în­trebare de însemnătate vitală nu numai pentru noi aceşti din Aus- tro-Ungaria ci şi pentru fraţii din regat.

Suprimarea şi înlocuirea ei cu o unitate de vederi se impune prin urmare cu atât mai imperios.

Una dintre sofismele cele mai primejdioase^ pe care am auzit o pronunţându-se de nenumărate ori cu o seriozitate şi cu o hotă-

l râre apodictică şi care mărturisesc sincer m’a sedus şi pe mine pen­tru un moment, e afirmarea sau concluzia falşă trasă din premise deasemenea falşe, care zice:

„Mai bine Muscal decât Ungur*.

— Dacă e să perim apoi mai bine să ne înghiţă un imperiu uriaş şi cu viitor In lume, decât un po­por mic însu-şî expus peirei.

Premisa şubredă din care a ^ pornit acest raţionamente, că nea­

mul românesc e condamnat la moarte fără apelată. Asta e sigur.

-Numai atât nu se ştie încâ, că cine e mai chemat să ne înghiţă Ungurul sau Muscalul?

Nu vreau să mă estind de astădatâ asupra tesei, că întru cât e o primejdie a existenţei noastre naţionale colosul slav dela Nord.

E destul dacă voi dovedi, că e absolut falşă supoziţia asimi­lării noastre din partea Ma ghiarilor.

Dovedindu-o aceasta cade dela sine conclusiunea, căci în cazul acesta întrebarea nu mai e „Un­gur sau Muscal?a ci în cazul cel mai rău „Român sau Muscal?“ Ceea-ce e cu totul altceva.

Conlocuitorii noştri maghiari nu ne vor putea maghiariza nici o^ată, aceasta e teza fundamen­

tală a mlregei noastre politice de rezistenţă.

Ea e temelia, pe care gene­raţii după generaţii cu dragoste şi însufleţire aduna peatră lângă pea- tră la edificiul pompos al unui neam care vrea să devie stăpân pe soarta sa.

Câţi bărbaţi mari şi cugetă­tori adânci s’au ridicat din mijlo­cul acestui popor şi au cercat să-şi dea seamă de rostul acestui neam, ne-au întărit în credinţă, că nu de aceea am trăit două mii de ani pe aceste plaiuri ca ia urrnă să fim înghiţiţi de un popor, care nu e nici mai numeros, nici mai civili­zat ca noi

Iată ce zice de pildă genialul Eminescu în unul din valoroşii săi articoli politici:

„De Maghiari nu ne-am te- „mut nici-odată. Ei sunt preapu- „ţin civilizaţi pentru a ne putea „înghiţi. E i sunt ca piatra ce „apasă, nu ca soarele ce absoarbe... „Noi avem toată cauza de-a mul- >ţumi Maghiarilor pentru apăsa­r e a lor, căci ei ne-au deşteptat „ca şi cum ai deştepta pe un om „ce doarme lângă o prăpastie cu „o lovitură de cnută*.

Un al doilea na mai puţin pri­mejdios adevăr pe jumătate ce se colportează de prezent în opinia publică a Românilor ardeleni a luat forma unei vădite nemulţumiri faţă de politica externă a României.

Argumenţia acestei nemuiţu miri e destul de ispititoare ;

—- Ce mai caută România în societatea triplei alianţe? Ce folos a avut România şi ce folos avem noi Românii din Ardeal de o ast­fel de politică? Austria drept răs­plată ne-a dat pe mâna Maghiarilor,

• cari mâne poimâne se vor stinge de pe faţa pământului.

Cam aceste sunt acusele şi recriminările ce se aud tot mai des printre intelectualii din Ungaria.

Resonamentele aceste însă nu pot aspira la o considerare deo­sebită.

Nq! Pentrucă ele privesc în-

mmmm

Yiolinistnl

i i lv i t Fi9S>§@@U.— Cu ocaziunea concertelor sale la

Viena. —

De prof. C. Nedeîcu.

la o seară dela sfârşitul lui Oc- tomvrie, atunci când începeau să so­sească cele dintâi ştiri grave de pe câmpul de războiu din Balcani, în ves­tibulul palatului societăţii muzicale din Viena, lumea — o mână de Români şi obicinuitul public autochton al audiţii­lor muzicale, ce se dau în această sală celebră — se saluta cu acelaş zimbet prescris de urbanitate, ca totdeauna. Doară dintre bărbaţi schimbau unii o

I privire Întrebătoare, In timp ce împă- I turau ediţia de seară a ziarului, şi, de- I sigur, până câod ajungeau în saia splen- I did gătită acum după renovare, era de I uruit epuisat dialogul despre războiu, Liitpărând deodată cu zgomotul străzii p i grija lomeaşcă. Armonie domneşte ■peste auditoriu, în suflete se încuibă bispoziţia festivă. Seara e dedicată ar- | tei, în interpretarea ce îi va da violi- I nistul român Silviu Florescu.I N’aş fi drept, dacă aş voi să de-9 duc de aci In anumit mediu rafinat J prin toate fructele civilizaţiei contem- 1 porane, vre-un fel de indiferenţă pentru I manifestări brutale ale vieţii de toate

zilele, fie acelea şi lupte sângeroase în­tre popoare.

Constatarea aceasta face numai e- vident că după mai multe decenii de pace, nu ne dedăm uşor cu gândul in- oăerării între ţări ce până in ajun se considerau reciproc cu stimă, şi nu ne vine a crede că lntr-o bună zi popoa­rele apucă eiomagul şi pornesc îa nă­vală spre frontieră. S-a schimbat şi ia Viena situaţia când s-a înţeles că sân- gerările dela Kirk-kilisse, Kumanovo, Lűle-Burgas şi câte alte numiri noui pentru cei de aici şi bizare ca din o ţară din poveşti, nu sunt vis, ei sunt realitate crudă, şi când, nimeni nu va şti spune cum, într-o Duminecă dimi­neaţa chiar şi în această capitală Înde­părtată da câmpul luptelor, începu să se furişeze între oameni demonul războiului, ca un fior, şi din mijlocul plăcerilor metropolei dispăru azi unul, mâne altul, mulţi, invitaţi foarte discret a-şi îmbrăca uniforma şi a grăbi la gra­niţa dela nord, ori ia cea dela sud. Aşa că s-a potolit mult puisarea vieţii de altcum foarte intensive chiar în acest sezon, s-au rărit serbările, locul petre­cerilor l-au luat cursuri de bandajare, pentru doamne, prăvăliile, frumoasele magaziné de Viena, cari de jumătate de an etalează mărfuri alese pentru târ­gul de Crăciun, au râm>s pustii, nici chiar vitrinele splendide de lumină şi de gingăşie n-au admiratori ca în alţi ani. Astfel şl aniversarea centenară a exce­lentei societăţi de concerte din Viena

treaga chestiune numai din pune* tul de vedere al intereseler româ­nilor ß in Ungaria, pe când e foarte verosimil că privind lucrurile din punctul de vedere al intereselor mari ale României, sau ce-e şi mai corect, din punct de vedere al intereselor întregului neam ro­mânesc, am obţine o icoană cu totul deosebită asupra situaţiei.

Dar nici nu avem dreptul să ne rostim verdictul definitiv asu­pra faptelor unui al treilea, până nu cunoaştem cu deamărun­tul întreaga chestiune, istoricul ei şi mai cu seamă lucrurile de după culisă.

Politica esternâ a României e resultatul nu numai a cumpă­nirii serioase şi mature al intere-* selor de esistenţă în linia primă însuşi a regatului român, iar în linia doua a intereselor mari ale întregului neam românesc, ci şi a cunvaşUrei desăvârşite a relaţiilor de putere internaţionale, a tainelor diplomaţiei, despre care noi aceşti deaici nici închipuire nu ne putem face.

Atâta încredere trebue să avem faţă de conducătorii destinelor sta­tului, atât de drag sufletelor noas­tre, ca să nu presupunem despre ei că în politica esternă ar încheia tratate de alianţă în potriva intereselor neamului românesc întreg.

Nu cunosc vederile întinse ale bărbaţilor de stat români, cu toate aceste cutez să afirm, că atunci când România pe lângă persecu- ţiunile grave, la care sunt espuşi cele trei milioane de Români din Ungaria s’a decis să se alipească de grupa aceea de puteri din care face parte şi Ungaria, nu a fă- cuto fără ca să nu o fi pretins aceasta asigurarea esistenţii în­suşi a statului.

Iar asigurarea esistenţii şi independenţii statului român e prima şi fundamentala condiţie a esistenţii şi prosperării în viitor a întregei românimi.

Mie mi se pare, că bărbaţii de

stat români au înţeles adevărul, că in constelaţia de azi a puterilor eu­ropene, esistenţă unei Românii li­bere şi puternice congruează cu interesele triplei alianţe, ceea ce însă nu se poate spune cu atâta hotărâre despre interesele miste­rioase de espamiune ale colosului rmesc înspre Constantinopol şi înspre fraţii din Balcani.

Şi apoi să nu uităm un lucru: Cu cât va creşte importanţa Ro­mâniei în sfera de interese a tri­plei alianţe, cu cât mai tare se va afirna ca o verigă neînlocuibilă în lanţul de apărare ce U formează elementul german, maghiar şi român dealungul graniţei Rusiei, cu atât mai mare va fi şi pressiunea ce seva esercia din partea celor competenţi asupra Maghiarilor ca să asigure con­diţiile unei desvoltâri libere pe seama Românilor de sub sceptrul Habs- burgilar.

Iată punctul unde mtet'esele bine pricepute ale României se în­tâlnesc cu condiţiile de desvoltare şi propăşire ale Românilor din Austro- ungaria.

Şi precum noi nu ne îndoim nici pe un moment că bărbaţii de stat din România sunt în curent cu însemnătatea existenţii elementului român din Ungaria, din punctul de vedere al intereselor de existenţă ale neamului întregţ aşa siguri suntem că ei nu vor ezita nici un moment ca la timp binevenit să-şi pună în cumpănă toată autoretatea în favorul nostru.

Cunoaşterea acestor adevăruri adânci va contribui mai mult la închegarea unei unităţi sufleteşti atât de adânc simţite între condu­cătorii de pretutindeni ai neamului ro­mânesc, decât unele sofisme şi se- miadevăruri ispititoare la aparenţă, dar în fond acomodate de-a sămâna numai sâmburii neînţe­legerii şi a neîncrederii.

Revizuirea regulamentului. Revizu­irea regulamentului intern al camerei ungare va ajunge în curând la ordinea

a rămas In înţelesul cuvântului neob­servată, cu festivităţile ei proiectate pe o săptămână întreagă, care s-a nimerit să fie săptămâna când încordarea poli­tică era ia culme.

Acuma de câteva zile s’a curmat tensiunea, revenim măcar în cele so­ciale la status quo ante, şi la al doilea concert al d-iui Silviu Florescu sala cea mare fti iarăşi plină, şi dela amiazi se afişase, oă toate biletele sunt epui­zate pentru acest concert, ca In zile mari de timpuri bune.

Este şi alt ordin de idei ce se im­pun pe tema de care vorbim. Ferească Dumnezeu, nu voim să facem ocară la nimeni. Din contră, toate simpatiile noastre bravilor, cari au sângerat în Balcani: Turci, Greci, Sârbi şi Bulgari de-opotrivă. Dar sâ ne fie permis a constata, fără răutate, ce enormă dis­tanţă ne desparte, îu cultură, de aceşti vecini ai noştri în geografie. In timp ce ei se zbat cumplit, pe moarte şi pe vieaţă, pentru existenţă, fii neamului românesc muncesc 'pentru înaintarea omenimei în cultură, contribuiud esen­ţial ia progresul ştiinţelor, îmbogăţind artele; şi In lunile războiului balcanic Europa aplauda ia Budapesta pe vioii- nistul şi compozitorul George E ne seu, la Viena p* violinisiul Snviu Florescu, ia Berlin pe pianista Cella Delavrancsa, pe scena operei imperiale din Viena pentru a 25-a oră baletul »Nippes« al d-lui Grigore cav. de Fantasi şi alt ba­let, nou, al său (»Prom eteu«) la opera

din Praga, pe actorii., neîntrecuţi : d-şoara Ventura şi d-1 de Max la Paris, pe cântăreaţa Lucia Cosma la Londra.

Intr’aceea ia Academia Română generalul Crăiniceanu arată, că Româ­nia nu poate fi surprinsă de nici un eveniment din nici o parte. Armata ro­mână era gata a interveni la ori-ce moment, şi ceea-ce ar fi prestat, ori va presta încă, va fi pagină de glorie în cronica iumei. Căci, deşi ele­ment de cultură, blând şi care nu caută din adins pricină, deşi lipsiţi de por­niri aspre şi având însuşirile îndulcite aie popoarelor cu adevărat civilizate, totuşi nu suntem noi mai puţin viteji decât nimeni altul. Cu toate ovaţiile ce i*s’au făcut la concertul din Octomv. cu toate lin iştirile cercurilor conducă­toare să aranjeze ai doilea concert încă în toamna aceasta, artistul virtuos Sil­viu Florescu ezita sâ primească, pen­tru a fi imediat pregătit să plece sub drapel dacă i-ar chema glasul Ţârii. Concertul ai doilea a rămas fixat pe Marţi, 17 Decemvrie o., şi, având ioc, ei a însemnat un alt triumf românesc.

D-1 Silviu Florescu s’a distins deja la Bucureşti ca elev al maestrului Bo- bert Klenk. Numai aşa a fost luat de neîntrecutul lozef loachim în şcoala sa aleasă, la Berlin. A urmat apoi Ja ex­traordinar de renumitul maestru-instruc- tor în vioUnă, Otokar bevdk, şi i-a de­venit cel mai distins elev, astăzi con­fident şi prietin.

Numele violinistului Silviu Fjo-

zilei. In chestia aceasta s-a ales o co- misiune de 21“de membri, al o&rel referent Darvay, e aproape gata cn proiectul de revizuire. Probabil că In Ianuarie pro­iectul se va discuta în comisiune, ca apoi să fie prezentat în cameră.

Yiearlat Io Săcotma- Din cluj se anunţă, că între Săcui s-a pornit o viie mişcare pentru înfiinţare* nul vicariat gr. cat. ai Săcuimii. C< wcătorii miş­cării vor trimite la începutul anului viitor o mare deputaţiune la primaţi- nistru şi la miostru de culte, cerând ca sfi ia măsurile de lipsă pentru înte­meierea vicariatului. Sediul vicariatului are să fie în Alba Iulia sau Târgul- Mureşului.

Din parlamentai austriac. După o desbatere agitată de aproape 60 oare a ajuns îo fine la votare proiectul de lege privitor ia îndatoririle populaţiunei într’un caz de r&zboiu. Proiectul a fost adoptat în a treia cetire cu 250 voturi contra 116. S-a trecut ţăpoi ta dezbate­rea proiectului regulamentului camerei. Cu tot sgomotul produs de Cehii radi­cali proiectul a fost adoptat.

L u k â e * le V l e a e . Prim-mlnistrul Lakâcg a avat eri convorbiri mal lnngi ca şofai cabinetului Maj. Sale şi cu noul ministru de r&cboia Krobatin.

Gsmsrs ungari Şi-a ţinut alaltaeri ultima şedinţă înainte de vacanţele Crăciunului, in această şedinţă minis­trul de finanţe Teleszky a răspuns la interpelarea deputatului Hantos în chestia retragerei depunerilor declarând următoarele:

Retragerea in massă a depozitelor din casele de economie, făcute în ulti­mele sile, este păgubitoare si neînte­meiată. N i o nici un motiv de a se presupune că ţara nu va putea menţine ordinea legală In toate împrejurările Chiar dacă din cauza unor complieaţi- utii externe s-ar putea teme, ca pacea să nu fie menţinută, aceasta nu ar motiva o neîncredere în această inşii- tuţiune. Ministrul repetă că pacea va fi menţinută şi spune că publicul er tre­bui să se ferească de acte, cari ar pu-

rescu e bine cunoscut în streinătate, în urma concertelor ce a aranjat artis­tul in capitalele Occidentului, la Paris, Bruxela, Berlin, Heidelberg, Bonn, München, Praga şi Viena.

Presa i-a făcut pretutindeni cea mai elogioasă recenziuoe. Amintesc ca un semn deosebit de elocvent al con­sideraţiei ce are acest virtuoz român înaintea celor mai serioşi oultivători ai artei muzicale în Germania, că Silviu Florescu a fost invitat a participa activ la festivalul aranjat în onoarea şi sub conducerea Iui Richard ötrauss, în cu­noscuta sală Beethoven din Bonn (1907) şi după mărturia tuturor recea sen ţilor, prin felul desăvârşit cum a Interpretat concertul pentru violinâ (InD-moil, op. 8 ) ai maestrului serbătorit a ridicat nimbui festivităţii. In anul 1909 e chemat ca profesor ia Academia de muzică din Heidelberg, şi ziarul local »Heidelberger Tageblatt« înregistrează acest fapt in numărul său dela 1 Septemvrie eu cu­vintele;

VD e o s • b i t ä î n s e m n ă t a t e are angajarea la Academia noastră de mnsieă a excelentului Violinist român Silvia Floresevt din

Paris“.

Ca musician,di Silviu Florescu ars despre artă concepţii serioase şi tinde spre cele mai înalte şi mai desăvârşite prestaţiuni în musicâ. Programul con­certelor sale e compus'din piese de valoare artistică consacrată, şi care reclamă nu numai virtuositate completă în mânuire«

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 271.— 1912.Pagina 2

tea avea consecinţe fatale pentru eco­nomia wtţională. Aceste acte nu sunt justificata chiar Şi dacă pacea n-ar pu­tea 9 menţinuţi. Este o datorie de patriotism de a Jumfna publicul.

In Sobranla bulgari ministrul de finanţe a desminţit ştirile privitoare la e pretinşi situaţie dificili a finanţelor ţârii. Bulgaria — a zis ministrul — e capabili de-a continua rizboiul, de va fi necesar, timp de 3 şi chiar 6 luni de ari Înainte. Ministrul speră totuşi c i negocierile de pace vor înlătura chiar ipoteza reîuceperei ostilităţilor şi vor păstra Bulgariei rezultatele victo­riilor repurtate.

Da pa câmpul da războia. Ataşatul militar al Angliei la Constantinopoi constată într’un raport adresat guver­nului său, că linia de fortificaţii a Tur­cilor la Ceatalgea este atât de puter­nică, îacât Turcia poate să continue cu succes războiul.

— Ştiri din Atona spun, că în recenta luptă navală, vasul turcesc »Barbarosa« a fost greu avariat. Mai mulţi marinari turci, intre cari şi un contraamiral turc au fost ucişi. Z'&rele turceşti desmint acerată ştire şi sus­ţin că vasele turceşti au rămas neatinse.

— O altă ştire din Atena anunţă, că trupele turceşti din Klapata şi Mi- tilene sunt Incunjurate. Predarea lor e Influentă.

cari sunt acele comune. Apoi, iată, voi înşira curat româneşti de pe teritoriul episcopiei dela Oradea-mare. (ceteşte), Jidani...

Kenede P : Dar las, numai vorbii Aceasta este comună curat maghiară?! (Sgomot).

D r. Şt. C. Pop : (ceteşte). Quariu Dob, Ciomocoz, Domohida, Moftinul-mic Careii-mari. Resighea, Sanislău, Erden- geleg. (Sgomot, strigăte sgomotoase: Maghiari!) Andrid, Tiream, Portelec, Eriu-Adon, Pişcolt, Văşad, Leta-mare, Poceu, Vezend, sunt comune curat ro­mâneşti.

JHărtmnffy M.: Curat ungureşti! Sgomot)

Preşedintei#: Rog linişte.!D r , Şt. C. Pop.: Comunele aces­

tea toate au făcut memorande şi au protestat (Contraziceri. Strigăte: Numai pop ii!)

Bedtfvy P : Pe blanchete ! (Sgo­mot).

D r. Şt. C Pop: Eu am nizuit să dovedesc cu acte spusele mele, că în­trucât voiu fi reuşit, ori nu, ştim. meu coleg se putea convinge dacă va bine voi să cetească actele, la cari m’am re­ferit.

Discursul d-lui Dr.C. Pop.

(U ra^>QnI))D r . Ş t C. Pop : Iar noi, fii acestei

biserici vom ţine de-o datorie a noas­tră să ne apărăm naţionalitatea şi lim­ba, iar acea limbă liturgică, pe care nici o limbă greacă pe acest pământ n’o poate înlocui, nu o vom schimba nici odată. Bărbaţii de stat au prima datorit să grijească, să nu se nască re ­le mai mari. In această privinţă avem o declaraţie dealtfel foarte vagă a mi­nistrului, iar şi o altă declaraţie a nuneiului papal, care-şi rezervă dreptul de a stabili limitele. La lucru, şi încă cât mai curând!. Să se împiedece otră­virea acestor răni, deoarece nu e o po­veste sau basm, că românii mai bucu­ros îşi jerfesc viaţa, decât limba. (Sgo­mot. Strigăte sgomotoase: Nimeni nu se atinge de limba lor.!) Cum să nu se atingă, când comune curat româneşti simt deslipite de cfitră mitropolie şi a- lăturato acelei episcopii cu limba litur­gică greacă; iar această liturgie este întreg cuprinsul serviciului dumnezeesc, linqua vernacula va fi însă cea maghia­ră sau românească, se va vorbi, deci şi ungureşte, şi româneşte. Faptul acesta, apoi, va da naştere celor mai mari certe. (Contraziceri).

Ceerny K\ Numai să nu agitezi! nu vor fi certe.

Preşedu Rog linişte. Vă rog sa nu întrerupeţi pe oratori.

D r . Ş t C Pop. D-tre întrebaţi

Numai asupra unui singur lucru voiesc să atrag atenţiunea on. camere şi anume, asupra faptului că, deşi fiind vorba despre o nouă confesiune,?cu lim­ba liturgică greacă, actualmente în Un­garia nu există nici o singură dieceză sau comunitate bisericească, cu toate că acestea...

Giesiw ein 8.: In biserica din pia­ţa Petőfi limba liturgică e cea greacă.!

Preşedintele: Rog linişte, on.’ca morăl Voiu fi silit să îndrum la ordine amintind numele dlor deputaţi cari jn - trerup pe orator.

D r.Ş t. C. P o p : Zic, deoarece a- ceastă chestie a fost pusă în cadrele budgetului, eu am nedumeriri de ordin constituţional, fiindcă această biserică numai fiind introdusă în codul legilor ţării are drept de existenţă constituţio­nali. E imposibilitate a fi d£clarată a- ceata pur şi^sîmplu dieceză episcopea- Hcă, deoarece s’ar veni în contraziceri cu acea putere a lesrislaţiunii, de a se recunoaşte numai acele biserici, despre cari se prezintă şi se desbate tn regulă un proiect de lege oarecare. (Sgomot). Eu cred totul, numai un singur lucru îl trag ia îndoială, că, adecă, ne vinde--ân- du-s» rănile va fi ordine şi pace. Da, ordinea şi pacea poate fi creiată, dată flird puterea colosală a statului, dar această ordine şi pace creiată sub greu­tatea puterii, nu va aduce roadele do­rite. Numai acea pace este adevărată, care se bazează pe principiul suum cuique tribuere, neminem laedere.

O voce: (în dreapta): Nimeni nu le face vre-un râu.

D r. Ş t C. Pop: Cum poţi afirma dle coleg c& nimenea un le face vre-un rău...

László M : Cine a adunat iscăli­turile? (Sgomot).

D r. Şt. C. Pop : E i am fost în persoană, fără ca....

László M : Ai umblat din sat în sat, dle deputat! (Sgomot).

Preşedintele: Rog linişte!D r. Şt. C. Pop: Eu, on cameră...Preşedintele: (sună): Când vor-

arcuşului, c’, !n Înţelegerea operelor, suflet adânc, in interpretarea lor tem­perament de artist adevărat. In reper­toriul său este Paggnini şi Tartini, I. S. Bach, Beethcven, Scbumaun, Wientawski, Max Bruch, C. Saint-Saens, Ricbard Straus, cu cele mai frumoase producte ale lor.

La Viena a cântat, în concertul 1, dela 23 Octomvrie n., acompaniat de orhestra societăţii de concerte, con­certul în D-inoll, op. 8, de Beichard Strauss, o lucrare din tinereţa celebrului maestru, cântată întâi în 1882 Ja Viena, astăzi cultivată aproape numai de Hu- bermann şi de FJorescu, cu greutăţi mari de executare, mai ales în partea sa din urmă. Apoi *Giacona« de 1. 8. Bach, şi foarte frumosul concert pentru violină de Camille Saint-Saens, op. 61 în H-molJ, dedicat iui Sarasate, foarte colorat, in partea a doua limpede ve- deros, la sfârşit jubilând de voie bunâ şi veselie senină.

La concertul li, Marţi 17 Decem­vrie n., unicul concert pentru violină ai lui Beethoven, un solo pentru violină de i. & Bach, şi concertul 1 de Max Bruch op. 26, in G-moil.

Nu e locul aci a insista asupra felu­lui cum a interpretat artistul nostru fiecare frază. Publicul l-a ascultat pal­pitând de sentimentele ce i-au inspirat

aceste capodopere în predarea minu­nată a d-lui Florescu. Sala l-a aplaudat din întreagă inima.

Technica d-lui Silviu Florescu eimpecabilă.

Jocul său arată o aprofundare a ic uzi cei ca artă, şi a operelor ce in­terpretează ca părţi din sufletul mari­lor artişti, cari le-au creat. Siguranţa sa e uimitoare, tonurile pure absolut.

tCiacona» iui L S. Bach este din cele mai grele piese pentru violină, căci ea reclamă o technicâ, care numai este astăzi, cu arcuşurile moderne. Gând a cântat Silviu Florescu, în ati­tudinea şa, liberă de cea mai mică po­ză, sala a ascultat fascinată şi respiră­rile s’au liniştit. Spiritul divinului I.G. Bach pârea că pluteşte în sală. Asupra mea, personal, şi la al doilea concert Preludiul şi fuga do Bach au făcut cea mai adâncă impresie. Amintesc a- cest moment pentrucă îmi pare că Silviu Florescu e neîntrecut ia inter­pretarea lui Bach. Iar I. G. Bach este însaş muzica întrupată.

Se cade să ne însemnăm bine nu- meie lui Silviu Florescu, ca numele u- nui erou în timp de pace.

( Viena)

beşte preşedintei« ,s i tacă şi d. deputat. Vedeţi şi dv. d . deputat, că eu îmi dau toată eiUnţa să susţin pacea şi ordinea. Binevoiţi deci ca atunci, când preşedin­tele sună şi voieşte să declare ceva, să încetaţi a vorbi.

D r . Şt. Pop: Scuzaţi, dar eu nu v-am auzit.

Preşedintele: Irelevant că ce spun unii ori alţii dintre dnii deputaţi ori că ie convine ori nu le convine celorlalţi membri ai camerei; datoria faţă de parlamentul ungar şi faţă de libertatea cuvântului existentă în parlamentul un­gar impune tuturor membrilor ai par­lamentului să asculte în deplină linişte pe orator. Voi proceda in modul cel mai strict faţă de aceia, cari vor mai tulbura prin întreruperi pe orator. (Apro­bări.) Binevoiţi a continua.

D r . Şt. C. Pop: Apoi pe de-asupra a mai venit autorizatul s. sc?un, ad­ministratorul nnrirt de cătră nunciul papal Rafaello Scampmelli, episcopul de Munkács d. Pap Antal, care a lansat o circulară, prin care d-sa îi invită să vină în noua dieceză, deoarece statul se va îngriji de ei fntr’o măsură mult mai mare, decât de ceilalţi. Acesta, contrar circularei nuneiului papal spune, că limba liturgică va fi cea gr ea că- veche, limba vernaculă însă va fi cea maghiară; deşi nunciul declarase, că limba vernaculă va fi limba majorităţii. Punctul acesta e foarte important de­oarece vă rog să ascultaţi ce spune în această privinţă? (Ceteşte): »Linquae vernaculae în extraliturgicis funotioni- bus, sicut antea, etiam în posterum permittuntur, în precibus el iam publicis, sed extraliturgis et tanto magis in pre­cibus privatis, în praedicatione et in- stractiooe populi: quae quidem praedi- catio et instrucţio in lingua, qua omnes utuntur facienda est, imo in diversis, linquis si una ab omnibus non intelli- gatur«

Adecă şi în alte limbi. Gu toate acestea şi-a lansat circulara sa, spunând că vernacula linqua va fi limba maghiară. Scuzaţi, dlor, eu nu voesc să analizez această circulară constituţională, dar d. episcop să nu binevoiascâ a promite ve­nite mai mari în numele noastre şi din cassa statului, deoarece dreptul acesta la cassa statului 11 are parlamentul bunăvoinţa noastră nu o poate nimeni anticipa; sâ nu binevoiţi a câştiga pro­zeliţi prin a promite o îngrijire mai mare, deoarece faptul acesta e o ade­vărată propagandă a proselitismului, contra cărui* protestăm cu toată energia.

Am vorbit în această importantă chestie sine ira et studio. Iată unda zace marea durere, care a îndoliat bi­serica noastră. Mitropolitul nostru a anunţat printr’o telegramă pe M. Sa monarhul, că e îndoliat şi suntem .în­doliaţi cu toţii. Binevoiţi a aprecia bine această mare chestie, care va avea o influinţă colosală asupra păcii interne a Ungariei.

Aceasta nu o spun ca ameninţare, d. ministru cunoaşte însă istoria sta­tului şi ştie, că mai cu seamă despre chestiile religionare se spune din par­tea tuturor; noii me tangere. In această privinţă bisericei noastre i s’a dat o lovitură, care nu se va putea nici când vindeca, dacă nu se va face restitutio in intregrum. Dacă şi nu s’ar face res- titutio in intregrum,va trebui să se facă aceea, că toţi aceia cari ae mărturisesc a fi Români, să rămână in dieceză, iar acei cu limba maternă maghiară, să meargă, în ştirea Domnului, dacă voesc la episcopia de Hajdudorogb.

Rog pe d. ministru să se ocupe cu această chestie după seriozitatea şi importanţa ce ea o are. Nu primesc bugetul.

Pacea.Pacea pare pe deplin asigurată. Pute­

rile europene au cercat cu toate mijloacele să aplaneze divergenţele ivite şi aceasta a succes. Conflictul dintre Austro-Uo- garia şi Sârbia (Rusia) se poate con­sidera de rezolvit definitiv. Dovadă, că nu numai monarhia noastră sistează pregătirile de mobilizare, dar şi Rusia îşi dislochează trupele concentrate la graniţa austriacă şi germană. Intr’a- ceasta conferenţele din Londra îşi con­tinuă desbaterile, dar se sperează că ele se vor încheia în curând.

Iată ştirile de azi:

L ib e ra rea rezerv iş tilo r.

Din Viena, din isvor autentic so comunici, că s’a contramandat chemarea mai departe sub arme a rezerviştilor şi că în curând începe desarmarea. Trupele chemate mai in urmă sub arme,

vor fi liberate cei mult în decurs de 3—6 săptămâni.

Retragerea a rm a te i

Ziarele din Breslau, pe bsza şti­rilor sosite dela frontieră anunţă, că din ţinuturile ruseşti dela frontieră se retrag trupele ruseşti. Retragarea s’a început alaltăeri şi se face cu încetul, plecând trupele spre internul imperiului. Acesta e semnul neîndoielnic al de sarmftrii.

Conferenţa delegaţilor.

Conferenţa de pace s’a întrunit a treia oară, alaltăeri după amiazi sub preşedenţia lui Venizeios. Şedinţa a fost de scurtă durată şi s’a ocupat aproape numai cu r portul lui Reşid paşa, care a declarat că ud curier specia! din Cons* tantinopoi' se află pa drum cu noui instrucţiuni pentru delegaţii turci. Reşid paşa a rugat pe delegaţi să aştepte so­sirea curierului. Conferinţa hotărât sâ amâne şedinţele până azi Sâmbătă.

Dc'egaiii turci au părăsit sala de şedinţe la o e«e 4 şi 50 minute. Cei­lalţi >eie' ii ou mai conferit timp de djuâ oro.

Despre aceasta s’a dat şi un co­municat oficial.

In onoarea delegaţilor ducesa de Sutherland a oferit un prânz festiv, iar regele primeşte In audienţă pe delegaţi aa: la a ireaz i la palatul Buckingham.

Conferenţa am basadorilor.

Conferenţa ambasadorilor îşi va termina tn curând lucrările.

In timpul cooterenţei s’a remarcat atitudinea conciliantă a ambasadorului rus. In asemenea împrejurări, reprezen­tantul Austro-Ungariei speră că toate divergenţele vor fi aplanate. Ambasa­dorii se grăbesc sâ sfârşească confe­rinţele cât mai curând

Asupra rezultatului conferenţei se v% publica probabil un comunicat ofi­cial. Rezultatul de până acum al con­ferenţei o mulţumitor.

P ă rerea lu i tR rem denb la tt».

»Fremdenblatt» din Viena scrie următoarele :

Di a comentariile publiciştilor cu privire la conferinţa ambasadorilor şl conferinţei pentru pace, tot mai mult reese speranţa că pacea va fi menţi­nută. Această părere nu o poate schimba acuzaţiuniJe sporadice răspân­dite de câteva ziare străine contra mo­narhiei Habsburgice.

Continuând «Fremdenblatt» spu­ne : deşi sunt multe dificultăţi de în­vins în conferinţa de pace, nu se poate totuşi nega că tot mai mult se crede că pacea europeană nu va fi turburată. Aceasta se datoreşte I i prima linie po­liticei austro-ungare care, deşi hotă­râtă, s’a străduit să evite tot ce ar pu­tea sgândări susceptibilitatea străină- tăţei. prin această atitudine Austro- Uogaria contribue a răspândi atmos­fera care face să se creadă, după toate indiciile, că conferinţa ambasadorilor va face o lucrare pozitivă.

Chestia Albaniei şi Tripla alianţă.

Un diseur8 al ministrului de externe italian.

In şedinţa de alaltăeri a camerei italiene ministrul de externe San Giu liano, răspunzând unei interpelări, a fă­cut câteva euunciaţluni privitoare la politica triplei alianţe, pe cari le re- suroâm în următoarele :

De trei-zeci de ani şi mai bine tripla alianţă este pentru toată Europa o garanţie de pace, iar pentru cele trei puteri ce întocmesc această alianţă, o garanţie de siguranţă. Situaţiunea in­ternaţională solidă a Italiei, în care tripla alianţă îşi are baza fundamen­tală, era o coodiţiune necesară pentru a întreprinde acţiunea ce i-a adus o colonie mare de trei ori cât metropola. O atare situ&ţiune solidă internaţională este o condiţiune nu mai puţin nece­sară pentru o soiuţiune pacifică a cri­zei balcanice actuale. Tripla alianţă va putea da toate roadele sale fle-căreia din cele trei puteri, dacă va domni o deplină şl întreagă încredere reciprocă tn prezent ca şi în viitor.

Din aceste premise, cari au fost încercate printr’o experienţă de 30 de ani, rezuitâ interesul egal pentru fie­care din ceh irei o teri de a reînoi tripla aii«, ţa b r • a ote de expira­rea teruieuuiui alit iţd pe această bază solidă ca şi pe baza acordurilor italo- austro-ungare din 1897 şi 1900 răs­punzând pururea situaţiei actuale a

Italiei şi Austro-Ungariei, ale căror le* gături astăzi sunt foarte intime şi . cordiale. f t

Aceste puteri sunt puterile cele imai interesate echilibrului şl libert&ţei IAdriaticei, ele au putut s& concordeze liniile fundamentale ale soluţlunei pro­blemei albaneze conform cu princi­piul naţionalităţeif dat fiind identi­tatea situaţiunei lor faţă de Alba­nia şi egalului interes ce au ea o Albanie, neutralizată, având garanţia marilor puteri, să poată trăi o vieaţă proprie, să propăşească pe calea civili­zaţiei şi a bogăţiei economice şi să re­prezinte un teren liber deschis comer­ţului mondial, fiind In acelaşi timp un factor de echilibru politic In Peninsula Balcanică şi In Adriatica.

Fie care din ceie trei puteri aliate a cercat tot-deauna şi mai încearcă şi în viitor să întreţină raporturi cordiaio cu celelalte mari puteri şi de a în Su­tura motive eventuale de nemulţumire din situaţia ce decurge din evenimen­tele Balcanice, intru aceasta va ajuta mult şi prietenia noastră cordială cu Rusia. Tripla alianţă trebue să rămână pârghia fundamentală a poli'ricei noas­tre externe care, prin continuitatea sa, , prin coerenţa şi tăria sa, trebue sa con­tinue a inspira întregei Europe o de-plină încredere şi consideraţia ce se jcuvine tot-deauna tealităţei, şi tăriei pe care Italia are conoştinţa şi mândria de a o merita si de a o avea.

Din Maramurâs.— Cea dintâi adunare generală a des­

părţământului > Vişău-lzat al >Aso- daţiuneU, ţinută în Dragomi-

reşti la 1 Decemvrie. —

H

I

Ziua de 1 Decemvrie n. 1912 ar trebui s& se scrie cu litere de aur în analele culturale ale Maramurăşului, căci !n această zi, s’a ţinut cea dintâi adu­nare generală a tinftruiui despărţământ maramur&şan.

Des de dimineaţă sosesc la Drage- mireşti preoţii din 3 tracte protopopeşti: a Ieudului, a Izei şi a Vişăului. Să face de cătră mai mulţi preoţi serviciul di­vin. Bisericuţa era îndesată de popor. La sfârşitul serviciului preotul local E. Bran, ţine o predică ocazională, în care a arătat în chip alegoric bunătăţile Nea­mului Românesc, primite deia Dumnezău, şi modul cum trebue să-şi agonisească fieşteeare creştiu-român, ţarina sa, su­fletul, prin mijioceie ce ie-a primit în scopul acesta: prin cultivarea limbei materue şi prin deşteptarea minţii. După care Invită pe toţi cei prezenţi, ca s i rneargS la biserica cea nouă de piatră, V unde sâ va ţinea adunarea generală. |

Dintre inteligenţi am observat la adunare vre-o 20 de inşi, iar poporeni au fost de faţă foarte muiţt chiar şi din satele Învecinate, din : leud, Săliştea, Cu. hea, Bocicoiel în număr de peste 1500

Prezidentul E. Bran, deschide adu­narea prin o cuvântare frumoacă în care arată tri cutul cultural al Maramurăşului şi lipsa deşteptării naţionale în cadrele »Asociaţiunei«.

După aceia se alege cu aclamare de notar ad. hoc al adunării, preotul- capelau din leud Ion Bărlea, iar veri­ficatori al protocolului preotul Aitemie Anderco şi advocatul Dr. V. Meşter.

Secretariui desp. adv. Dr. Găvrilă Juga, oşteşte raportul despre activitatea desvoitată Iu decurs de un an şi jumă­tate de când s’ajînflinţat despărţământul; iar raportul casaruiui Dr. Iile Chindriş, , nefiind dânsul de faţă, îl ceteşte notarul, ion Bârlea. La propunerea preotului M., Anderco să alege comisia de 3, pentrfj studiarea rapoartelor. \

După aceasta adv. Dr. Vasile Meş-} Ier ţine o conferinţă liberă: despre mi$- • toacele de înaintare, folosul învăţătură şi ăatorinţa noastră de a ne cultiva. Prelegerea instructivă a fost ascultată cu eea mai mare atenţiune până la sfârşit.

Preotul-capelan len Bârlea, refe­rentul comisiei de 3, Împărtăşeşte adu­nării generale rezultatul cenzurării ra­poartelor, după care din raportul secre- t ari ului apare : că

а) Comitetul a desvoltat o activi­tate vrednică de recunoştinţă, şi pentru anul viitor a statorit un program bogat şi potrivit scopului.

б) Preoţimea din cercul despărţă­mântului e la culmea chemării sale, până când învăţătorii arată o desinteresare generală, abia 2—3 ajută la cultivarea poporului in cadrele »Asociaţiunei«.

c) Poporul se interesează de miş­carea culturală, ceia-oe arată numărul mare al membrilor ajutători.

Confrontând datele din raportul se. cretariului cu privire la numărul mem\ brilor ajutători însemnaţi în raportu

Pentru comoditatea cumpărătorilor din T r a n s i lv a n ia , am deschis o F i l i a lă in stil mare în Braşov, strad a p o rţii N r. 60 .Înainte de a vă procura mobile, vieitaţi depositnl nostrn, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cei mai mare depozit

Fabrică de mobile Székely şi Réti]HarogváHárhely, Széchenyi-tér 47. Braşov, Strada Porţii 30,

Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate.

J

Nr. 271— 1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagini 3,

nitul petrecerii ultime, suma de 15 co­roane. Mulţumim acestui vrednic cor pentru daru) făcut fondului ziariştilor şi in acelaşi timp îi dorim cele mai fru­moase succese.

Societatea «Petra Maior» mulţu­meşte călduros următorilor sprijinitori ai săi, cari au binevoit să se înscrie de membrii fundatori, contribuind astfel şi mai trainic la sporirea şi statornicirea unei munci româneşti în sânul studen­ţi mei noastre de a ic i: Prea Sf. Sa loan1. Papp episcop al Aradului şi al părţi­lor ungurene (100 cor.) doamna şi dom­nul colonel Silviu de Herbay, Viena (câte 200 cor.) Prea Cuvioşia SaGhena- die G. Bogoevici protosincel în Buda­pesta (două acţii ă 50 cor. dela banca «Severineana»). Totodată mulţumim dom- i nilor Tache Andreian, Braşov, Dr. G. Maior, profesor Bucureşti, pentru căr­ţile dăruite bibliotecii noastre (12 şi 2 volume.)

Budapesta, 18 Dec. n. 1912. Pen­tru societate: Vasile Stoica preşedinte, Emil leposu secretar.

Ştiri din România. Alalfcaari a în­cetat din vieaţă unul din cei mai de seamă artişti ai României, arhitectul2. Mincu. Suferea de câtva timp de o boală, care în cele din urmă i-a închis ochii pe vecie, curmându-i vieaţa în al 66-lea an al vârstei sale.

încă îu decursul studiilor sale la şcoala de Belie-Arte din Paris, inspira­ţiile lui erau mult admirate de francezi. La numeroasele concursuri şi expoziţii, ia cari defunctul luase parte in metro­pola lumei, a obţinut în totdeauna dis- ti noţiunile cele mai înalte, cari l-au a- şezat printre maeştrii ramurei de ştiinţă din secolul nostru.

Reîntors îu patrie, înfiinţează, cu ajutorul prietinilor săi, prima şcoală superioară re arhiteotură în România, al cărei profesor a fost până în ultimele momente, iar dela anul 1904 până la 1911 a fost preşedintele societăţii arhi­tecţilor români.

O mare calitate a dispărutului ar­tist, calitate care l-a consacrat ca pe un artist genial al României, este a- ceea, că dânsul a ştiut să scoată în re­lief, splendidele motive ale artei noastre naţionale. Ei, cel dintâi a cizelat în forme arhitectoreşti această artă atât de dulce şi elegantă. Dânsul a ştiut să armonizeze în forme ce vor rămâne neperitoare, ştiinţa apuseană cu moti­vele noastre naţionale şi poate în a- ceastă direcţie, va fi neîntrecut.

înmormântarea a avut loc eri după prânz în cimiterul Betlu, ale cărui mo­numente funerare, multe sunt creaţiu- niie aceluia, care acum îşi doarme som­nul de veci în acest cimitir.

— Azi, Sâmbătă se va face la Craiova desvelirea monumentului lui Vodă-Ştirbey. La această solemnitate va lua parte şi A. S. R. Principele Fer- dioand, însoţit de {ministrul de interne şi de familia Ştirbey.

— Consiliul general judeţan de Ilfov a votat suma de 25.000 lei pen­tru cumpărarea unui aeroplan, care va purta numele judeţului Ilfov şi care va fi donat Ligei Naţionale Aeriane a Ro­mâniei.

Despre catastrofa dela Dortmund— despre care am amintit în numărul trecut — sosesc noui ştiri. O telegramă din Dortmund anunţă: Până acum au fost scoşi din mină vre-o 45 morţi şi mai mulţi grav-răniţi, cari sunt inter­naţi în spital. Rănile suferite de aceştia sunt atât de grave, încât nu sunt spe­ranţe să mai rămână în vieaţă. Până acum au murit vre-o cinci dintre ei. Făcându-se apelul lucrătorilor, s-a con­statat că mai lipsesc doi, despre cari te crede, că vor fi morţi, îngropaţi lo surpăturile minei. Cauza ̂ catastrofei n-a putut fi încă constatată.

Un dezertor militar. Cazul s-a pe­trecut în împrejurimile Ersekujvarului. O patrulă de jandarmi, la care se ata­şase şi un vânător civil, a zărit pe li­nia ferată un dezertor militar, care părăsise casarma, cu întregul echipa­ment militar. Jandarmii i-au provocat de câteva ori să stea, dar dezertorul nu ie-a dat nici o atenţie. 8-a făcut prin urmare uz de arme. 15 gloanţe au tras jandarmii după el, fără să-l nimerească iar dezertorul răspuozân- du-le fot cu gloanţe, a rănit pe vână­tor şi calul acestuia l-a culcat ia pă­mânt. In sfârşit a fost lovit şi el de duuă gloanţe, dar nu s-a oprit. A luat-o la fugă şi-n apropierea Ersekujvarului s-a pomenit faţă în faţă cu lucrătorii oe veneau din oraş. Văzându-se între două focuri şi ne-mai găsindu-şi altă scăpare, s-a aruncat înaintea trenului accelerat, care tocmai atunci trecea pe acolo. Sfârticat de roatele trenului, a fost transportat în spitalul din Érsek­újvár, unde s-a constatat, că nenoroci­tul se chiema Bárány ;Geza şi că era recrut la reg. de honvezi 14, de unde cercase să fugă, neputându-se obicinui cu vieaţa de soldat.

Ştiri mărunte. Roald Amundsen şi-a ţinut zilele acestea, în Roma, con­ferinţa despre drumul său la Pol. Au fost de faţă regele, principele Âbruzzi- lor, autorităţile şi eoionia svedeză. Soc. geografică italiană a distins pe confe­renţiar cü medalia de aur.

— Din Washington se anunţ*, că preşedintele Taft va primi, în toamna viitoare, postul de profesor, oferit din partea universităţii din Yale.

— Germania pare a fi în pragul unei greve monstre. In 2 Ianuarie vor declara greva 35.000 muncitori dela mi­nele din ţinutul Saar, cărora probabil le vor urma şi alţii.

— O puternică explozie s-a pro­dus alaltăeri în magazinul unei prăvălii de pulbere. Clădirea a fost prăbuşită iar In dărâmăturile ei şi-au găsit moar­tea 6 persoane, cari se aflau în prăvălie. 12 persoane, cari în momentul explo­ziei treceau prin faţa prăvăliei, au fost grav rănite.

— Râul Tisa creşte în continuu şi in Împrejurimile Seghedinului ameninţă cu revărsare.

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului: Szé­kely f i M é li, fabrică de mobile.

Din Braşov şi Ţara-Bârsei

secretariului, comisiunea află o deose- . blre mare între numărul membrilor ş! 1 între taxele plătite. Deci referentul co­

misiei ̂ de 3 propune^adunării generale:1. Raportul b;ne alcătuit al secre-

tariulai să se publice în foile noastre zilnice »Românul« şi »Gazeta Transil­vaniei«.,

2. Să *>e esprime m u lţăa rted ireo torului cât şi secretariului, şi. celorlalţi intelectuali, cari au conlucrat la deştep­tarea simţului naţional, prin înfiinţarea despărţământului şi prin prelegerile po­porale.

3. Să nu se trimeată la comitetul central nici abonamente la biblioteca poporală, nici lista de membrii ajutători din comunele singuratice cu lucunjura- rea comitetului cercual, ci să se înfiin- ţieze în toate ^comunele agenturi, cari vor avea datorinţa să înscrie membrii, să Încaseze taxele, şi să distribuie y căr­ticelele. Lista de membrii o vor trimite secretariului, care va trimite mai de­parte actele şi suma încasată.

4. Cărţile, cari nu vor sosi la des- tinaţiunea lor să se reclao e prin comi­tet, pe baza reiaţ'unei.agenturilor.

5. Membrii ordinari să plătească taxa anuală, cel mult până la ziua adu­nării generale cercuale, iar restanţierii să fie arătaţi la comitetul central pen­tru încasarea banilor prin Încredinţare poştală.

6. Să se primească propunerea co­mitetului referitoare la cererea unui a- jutor de 200 de cor. dela banca româ­nească din Sighet, »Maramurăşan&cjpen- tru compactarea cărţilor adunate pentru biblioteca poporală a agenturei »Asoci­aţi unei« din comuna fruntaşă Ieud.

7. Să se esprime mulţămitâ d-lui Emil Chifla din Bistriţă, pentru darul oe-am primit din marinimositatea d sale.

8. Prin contact mai des cu inte­lectualii din comuna Rozavlea, comitetul desp. să încerce ai câştiga pentru ideia Asociaţiunei, la caz de nesuccedere să formeze în comună o agentură din mem­brii ajutători ţărani.

Propunerile să primesc cu aprobări generale, după care comisia de 3 să În­credinţează ca să înscrie membrii noi.

Membrii ordinari, plătind taxa de 10 cor. s’a Înscris: D-na Alexandrina Pop m. Anderco preoteasă în Cuhea, d-şoarele Maria Bran; Florio» Bran din Dragomireşti. D-nii Dr. Gheorghe Bâriea medic-dentist tn Sighetul Maramurăşului, Alexandru Moldovan când. de advocat, Paul Moldovan preot ortodox în Drago- mireşti. Membrii ajutători; 29 din leud şi 21 din Dragomireşti toţi ţărani. Ast­fel numărul membrilor ajutători şă urcă la numărul considerabil de 6 Î2 , toţi ţărani. Dintre toate despârţămintele, sin­gur desp. Braşovului şi a Făgăraşului are mai mulţi membrii ajutători ca desp. »yiş&u-Isa«. Şi avem nădejde că în pri­vinţa numărului membrilor ajutători in scurtă vreme să întrece toate despărţă- mintele »Asociaţiunei«.

Preşedintele apoi ceteşte propune­rile d-lui Alexandru Moldovan când. de advocat în Vişăul-de-gus cu privire ia activitatea anului viitor al despărţămân­tului, şi anume: pentru îmbrăţoşarea diferitelor ramuri industriale, pentru or­ganizarea expoziţiilor' de ţăsaturi mara- murăşene alţi vămi de industrie sau economie şi expoziţii de copii.

Propunerile să transpun la comitet pentru atudiare.

La propunerea d-lui Dr. Vasile Meşter, să trimite o telegramă de feli­citare d-lui Andrei Bârseanu preşedin­tele »Asociaţiunei« în semnul încrederii

y. şi devotamentului Românilor din M*ra- i murăş faţă de înalta instituţiune cultu­

rală română.

Preşedintele muiţămeşte tuturora, dar în special poporului, şi-i roagă, ca cele auzite să ie povestească şi celor­lalţi, cari n’au avut norocul să fie de faţă la cea dintâe adunata generală a desp. »Vişău-lza« al Asociaţiunei după care închide adunarea.

De încheiere îmi ţin de datorinţă a atrage atenţiunea intelectualilor ro­mâni, mai ales a tinerilor din Sighetul Maramurăşului, ca să cetească acest ra­port, din care se vor vedea, că prin »Aso- ciaţiuae« mult bine să poate iace poporu­lui, şi să se îndemne, oa şi dânşii cât de curând să înfiinţeze al 11-lea despărţă­mânt al Asociaţiunei in Ţara mândră ai Voivozilor Dragos şi Bogdan, căci până atunci nu putem zice că Maramurăşui românesc întreg s’a deşteptat.

Cor.

Din cercurile preoţi*mei rom. gr. cat.

Intenţie bună - - zădărnicită.

Blaj, 21 Dec. 1912.

Este cunoscut, că vitregi mea timpului a împedecat biserica gr. cat. de-a se consolida cum se cuvine. Multe lucruri aşteaptă să fie regulate. Astfel chestia pomeni lor, a posturilor etc. In*re aceste chestii ar fi şi regularea beneficiilor pe o bază mai dreaptă ̂ ş i mai corespunzătoare intereselor mântu­irii sufletelor.

Nu-i vorbă, nimeni nu poate con­testa că actualul şef al arhidiecezei nu s-ar fi silit a pune pe o bază mai co­respunzătoare dreptăţii, echităţii şi in­tereselor bisericii conferirea beneficiilor dar pas de pas întâmpină îu calea sa prejudicţiile vechi, cu deosebire eredita­tea parochiilor şi moştenirea acelora ca daruri făcute parochiilor.

Vremile vechi, vremile de abusuri au Introdus în biserica noastra eredita­tea unor parohii şi legarea lor de mâna cutărei feţe. Oamenii vor să rămână tot ceea ce au fost odată. Aceia, cari Iu astfel de mod au ajuns odată la moştenirea unui beneficiu de frunte vor ca tot aşa să ajungă şi copii lor. Să aude, că azi, în una din cele mai de frunte parohii ale arhidiecezei poporul nu ar voi să primească pe un preot foarte meritat şi distins, pentru că eredele le-ar promite case parohiale etc.

S-a făcut o eroare atunci, când respectivul individ sub motivul anului de doliu i s-a permis a se furişa în acea parohie, Venerata superioritate bisericească trebuia să prevadă scopul şi intenţia acestui fapt neiertat, dar, dacă s-a făcut aceasta greşală, ea tre- bue delăturată printr’o energie de fer.

Preoţii săraci cărora li se con­feră parohii îndepărtate şi încomoade, privesc cu ochii înlâcrămaţi la astfel de indivizii cari nu prin studii mai ales nici prin purtare mai distinsă, se avântă la începutul carierei la beneficii de frunte. A fost odată, când pentruoă cutare era frumos, cutare pentrucă iui pe fata cutărui îndată după cela foloase era pus în beneficiu de frunte. Actualul cap al aihidiecesei a şters însă acel inconvenient pentru totdeauna. Credem, că au dispărut acele vremi, când paro­hiile de frunte să se ţină 4-5 ani de zile In suspens până va absolva cutare stu­dent, ca să poată lua locui tătâne-său. Dease menea credem, că au trecut acele vremi, când prin donaţiuni făcute unor parohii, donaţiuni de edificii dubioase, apreţiate fals de protopopi inconştienţi să poată ocupa parohiile de frunte niş­te fii ai unor corteşi electorali, sau nes- cari preoţi neprobaţi, cari apoi s-au dovedit cţ sunt mai mult oamenii in­teresului decât ai bisericii.

Vede bine.

Ş T I R I.— 8 Decemvrie v. 1912.

0 ragars. Apropiindu-se sărbăto­rile Crăciunului, rugăm pe colaboratorii Şi prietinii ziarului nostru, cari ne-au pus în vedere preţioasa lor colaborare la numărul de Crăciun sau cari doresc a contribui cu vre-o lucrare la acest număr, să binevoiască a ne trimite ma­nuscriptele cât mai |curând pentru a putea fi date, la timp, la tipar.

La serbarea comemorativă, aran­jată de «Gazeta Transilvaniei» şi «Reu­niunea femeilor române» din loc, s-a colectat la total suma de 92 cor. 90 AL, din cari s-au cheltuit 24 cor. 20 fii., iar restul de 68 cor. 70 fii. s’a transmis fondului ziariştilor.

Peste 3 coroane au contribuit ur­mătoarele persoane: D-na văd. Elena Aurel Mureşian 20 cor., D-nii lacob Mureşianu 10 cor, Dr. Gustav Venter 8 cor, Dr. Vasile Saftu 3 cor. şi N. Filip 3 coroane.

In legătură cu comunicarea aces­tei mici dări de seamă, Redacţiuma «Gazetei» ţine să mulţămească atât !n numele său oât şi în numele «Reuniu- nei femeilor», tuturor acelor persoane cari au sprijinit în mod efectiv serba­rea noastră.

Mâestrui Dima, protopopul Saftu, comitetul parochial dela biserica S-tului Nicolae din Scheiu ş. a., toţi au Înţeles valoarea marelui eveniment cultural şi de aceea pe dânşii în special îi rugăm să primească mulţămitele noastre.

Pentra fondai ziariştilor a dăruit’ prin administraţia ziarului nostru, corul bisericei Sf. Treimi de pe Tocile, din ve­

Rsgele Bulgărişi la Salonic. Aialta­eri a sosit ia Salonic regele Ferdinand, unde a fost primit cu deosebite onoruri de autorităţile civile şi militare în frunte cu principii Boris şi Ciril şi cu principele moştenitor al Greciei. La consulatul bulgar a primii deputaţiunile înaltului cler şi ale notabililor. De-aici a făcut o vizită regelui Greciei, care a fost cât se poate de cordială. Ambii monarhi » ’au sărutat. Seara regele Gre­ciei a dat un dineu în onoarea regelui Bulgariei, Din Salonic regele Ferdinand va pieca la Demirhissar, unde probabil se va întâlni cu regele Sârbiei.

Înmormântarea ragelei Bav&riel,Luitpold, a avut loc aialtaeri, in cavoul bisericei Cajetan diu München La în­mormântare au asistat, latre alţii, îm­păratul Wilhelm al Germaniei şi moş­tenitorul tronului austro-ungar, .arhi­ducele Francisc Ferdinand.

Erată. In foiletonul nostru de eri s-au strecurat următoarele greşeli:

Pe pagina a 2-a, coloana a 2-a, şirul al 16-lea citeşte: ...»apreciind ca­racterele şi Inimiie,„< în loc de: apreci­ind caracterele şi ^minunile*..

Mai departe tot în această coloană, şirul al 22-lea, citeşte: ...»în faţa co­morilor cutărui stimabil fă ră ca să băgăm de seamă« « în loc de : ...»în faţa comorilor cutărui stimabil ca să băgăm de seamă« »*•

Atragem din nou atenţiunea a* supra Interesantei prelegeri,£pe care o va ţinea mâne Duminecă la 6 oare seara, d-1 prof. S Dragomir în sala festivă a gimnaziului.

Tot mâne, ia oarele 2 se va ţinea pe Tocile şi prelegerea amintită de d-1 înv. R. Prişcu, iar «Acordul» va ese- cuta câteva coruri.

Dare de samă. Deputatul cercului Ghimbav Dr. Karl Schmidt îşi va ţinea darea de samă mâne Duminecă, în Ghimbav. Românii n-au ce căuta la a- ceastă dare de samă.

Apollo-Bioscop. Sâmbătă şi Dumi­necă în 21 22 Decemvrie: Războiul Balcanic, (Actualitate). Bandica ca spi- ritist, (Umor). Să lăsăm divorţul,(Umor). Filmul 500 metri. Botanistul, (Umor). Micul curagios. (După vieaţă), Filmul 500 metri. «Modista», din vieaţa pari­ziană în 2 acte, Filmul 1200 metri. Rolurile sunt jucate de cei mai renu­miţi artişti francezi. Afară din pro­gram Slager monopol, »A 11-a porun­că»: »Să nu turburi săptămânile de miere ale amicului tău». Comedie în 2 aete Filmul 1200 metrii.

Luni şi Marţi nu e reprezentaţie. Miercuri program nou. — Joi şi Vi­neri program nou.

Elit-Proiectograf. Duminecă şi Luni: Mare şlager senzaţional. Dramă pe fundul mării. Sonata diavolului, (Din vieaţă). — Zigolto nu e de tot nedesvol-

tat — problemă grea. Sanatoriul pentru sănătoşi, (Umor). Preumblare pe lacul Boden, (După natură).

Rogăm Stăraitor pe abona#ziarului nostru, cari sunt în restanţă cu taxele de abonament, să grăbească cu achitarea acestor restanţe, căci în caz contrar vom fi siUţi a le sista espedarea ziarului. Susţinerea acestui ziar reclamă cele mai mari jertfe de hani, pe cari numai aşa le putem presta, dacă publicul românesc îş i va împlini minimala datorinţă9 pe cere irebue s*o aibă faţă de acest ziar, care de 75 de ani stă în slujba neamului nostru, apărând interesele acestuia eu abnegaţiune şi consecvenţă neclintită. Inalţe-se odată tot Românul de bine la această superioară concepţie şi în ­ţeleagă, că acest ziar a contribuit în măsura cea mai mare la crearea ri­nei cugetări unitare ş'a unui ideal su­perior naţional.

Ţie-şi deci fiecare abonat al nos­tru de o datorinţă naţională de a răs­plăti după cuviinţă jertfele cele m ari ale „Gazetei Transilvaniei*.

Urania-Kino.Sâmbătă 21 Dec. la ?.4f 6*şi 8'* şi

Duminecă în 22 Dec. ia 4, 6 şi 8 oare cu următorul program :

Journal-Pathe (Intre ;a lte le : Defi­larea flotei franceze mediterane în faţa amiralului Bond. Noul President al A- mericei, Wilson. Exerciţiile pompierilor din Newyork.) Războiul balcanic. Scene de pe câmpul de războlu. Moriţ şi scri­soarea anonimă. (Mare umorescăjL Ma­nevrele flotei franceze sub conducerea amiralului Marolles în canalul La-Manche. Foarte actual!. Micul îmblânzitor de animale. Pantera şi hoţul. (Dramă de animale de circ.) O X&ntipă modernă. (Apariţia hazlie a unor spirite). Braco­nierul. (Mare dramă din mijlocul pădu­rilor. In două acte. Filmul 1500 metri. Telefonul ca mijloc la căsătorii. (Cel mai nou şlager senzaţional.

U L T IM E Ş T IR I.Budapesta 21 Dec. In ultimul

consiliu de miniştri s’a desb&tut proiectul reformei electorale pre­zentat de prim ministrul Lukacs şi elaborat pe baza cenzului intelec­tual şi dejoace. Conform acestui proiect’ au drept de vot : absol­venţii şcoalelor medii sau analoage împlinind 24 ani. Absolvenţii de 6 cl. primare, absolvenţii de şcoli de u- cenlci (industriale şi comerciale) pe baza de testimonii şcolare, după ce an împlinit 30 ani.

Cei cari n’au aceste cvalifica- ţiuni, ştiu însă ceti şi sorie, câştigă dreptul de vot pe baza unui oenz de dare de cel puţin 20 cor. sau posedând 10— 20 jugăre.

Lucrătorii industriali, cari au stat 2 ani în se vioiul aceluiaşi stăpân, şi lucrătorii la eoonomie, cari au 5 ani de serviciu la ace­laşi stăpân. Tot astfel şi acei, cari au servit ca soldaţi şi au ajuns un grad de subofiţer.

Budapesta, 2 1 Dec. Conferin­ţa comună a opoziţiei a votat o rezoluţiune, în oare se enunţă continuarea luptei contra guver­nului chiar şi în cazul când ma­joritatea actuală va crea o nouă lege electorală.

Berlin. Dec. Conferenţa ambasadorilor din Londra a de­cis, ca Serbiei să nn ii se dea port ia Adriatică, dar pentru ono­rarea intereselor economice ale ei să ii se asigure un drum econo­mic până la Adria.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce é Oomp

Redactor responzabil: loan Brotea.

MFondat la 1845-

O NEUMANN m ,T A I L L E U R . Furnlsornl cărţii imp. regale şl eameriaie.

Vestminte pentru domni, băeţi

şi fete, gata şi la comandă

Pkgiaa 4 ft A Z BT A T R A N S I L V A N I E I . Nr. MA—1912

OOOOOOOOOOOOOO X OOOOOOO^fOOOOg

° N. I. F O L Y O V I T Ş «Pt-c- X

Hoit r i ch- Uj hel y i, gBRA ŞOV , Târgu grâului Nr. 4. H

Mare asortiment în stofe moderne pentru dame şi bărbaţi. g

— Stofe de haine şi Albituri. — :— : ^

o

Trusouri complete.Serviciu prompt! Preţuri ieftine!

10X0000000000 X OOOOOOGOOQOOOOO

COVOARELINOLEUM

PERDELE

Fânzături, albitur de pat, se pot cumpăra eu preţul cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

TELLMANN î SPEILTârgul Grâului Nr. 8.

îngrijim şi aşezarea de T A l i f i i cu lucrători esperţi.L u c r ă r i l e de UlIlUlBIIlU în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

23;se© z i ţ ia . d lo C r& c i'u .x i

0. S E E W A L D t SuccesoriiStrada orfanilor 6.

(Depozit pentru vânzare cu mâruntu şt en' gros)s ’a deschis.

Mare asortiment de împodobit pomul dG CrăCÎUD de!a cele mai simple până la cele mai luxoase podoabe Pomi de Ciăciun împodobiţi, de a se trimite cu poşta.

Specialităţi dela Lindt, Sprfingle, Sarotti, Peek Frean & Comp, etc, 1_4

O vai I Tuşea, ră&uşala şi Uegma i vindecă iste şi sigir Trăiască

Tuşea blăstămată o

are gust bun şi nu strică apetitulP e r Karton 1 cor şi 2 coroane

Karton de proba 50 bani.

St* capetă, în farmacii şi cirogtierii, B e p o a i t p r in c ip a l d c t r im it e r e :

r »X n «e ? !D r . E gg e r Leó şi E g g e r I.B I J D iP E â T , VI. K e v a i-u . 12.

Pastile Egger m-a vinde cat.

Se ea^tétâ, ín JBraxov : Borsody István, ïulius Hornung, Emil Jekellus, Franz Kelemen, Viktor Klein, Eduard Kuglpr. Eugen Neustädter, Karl Schmidt, Friedrich Stemmers. fannacie, Lang & Theil, G, H. Nouatädter. Iulius Teutsch, droguerie. M àçnov. Eugen Pasteioer, Dr Poschs Eerbcn, farmacie.

Ü V I Z !Aduc la cunoştinţa Onnor. mele Clientela că am provăzut

• T SALONUL MEU DE MODA 1rs

pentru sezonul de toamna, earnă şi carne val, cn cele mai nonă Sketches de ziare francese şi engleze, care sosesc tot la 8 zile, prin urmare Onor. pnblic de dame poate = = = = = = = avea cele mai rouă modele. - . . . . . -. . . -

Rugându-mă ami păstra şi pe viitor încrederea, semnez cu toată stima

i i L E X A N D E U G E a flE L Y , r E V E H ? *BRAŞOV, Piaţa m are Nr. 28.

mHMm

irsüIJnl ihm.mm

Centra tuse', răguşe ai şi ca tarului are efectul mai bun

BOMBOANE PEMETEa e lu i R E T H Y

a se observa, ca la cumpă­rare să se ceară, expres Bomboane Rethy, deoarece •sunt multe imitaţii rele.

I Carton 60 bani.Să cumpăram numai

Pemete bomboane.

Fabrică de tricotaj şi flanelărle Georg Foith & Comp.Produse proprii de tot felul de ciorapi şi a r­

ticole de şport.Joi în 22 Decemvrie ne mutăm cu prăvă'ia din odaia

de şedinţe a Băncei Naţionale Soc pe acţii, în localul nos­tru de mai nainte, care i’a mărit şi aranjat din nou în Strada Porţi Nr. 24.

Acolo se vor vinde diferite, sciuri d e c i o r a p i d e c s r n ă , j a c h e t e p e n t r u b ă r b a ţ i , a lb i t u r i p e n ­t r u p ă r b a ţ i f i a l ţ i a r t i c o l ! cîs p r e ţ u r i f o a r t e ie ft in e .

Atragem atenţiunea, cu deosebire asupra articolelor de sport pentru earaa.

Cu toată stima

G E O R G F O iT H & C o.Magazii ca mărfuri de tricotaj şi mărunţişuri En gros şi Ea detaH.

V @ « K » O G s M B a m i M E M g t i 9 o o E

ELITE-PROIECTQGRAFEUROPA

îşi reîncepe reprezentaţiunile cu ziua de Duminecă 28 Dec. st. n. în sala otelului Europa oferind p. t. public o serie nouă de programe instructive, variate şi senza­

ţionale.Deocamdată vor avea loc reprezentaţiuni Dumineca, Lu­

nea şi sărbătorile.locul I. 1 cor.

Intrarea: îocm n. 60 merilo c u lI I I . 30 fileri 1-2

DFAFFI Maşini de casat

UNDERWOOD, maşini de scris, ROATE ARMATE „KOSMOS“ roate pentru popor din fabrica de arme Steyr.

O T T O W E T Z E L ,B r a s o v , strada Hihael W eiss Kir. 80.*i •

Atelier de reparaturi pentru maşini de cusut de toate sistemele, — maşini de scris şi biciclete. —

^.■bon.a,iXL©nte la,„Gazeta T ra n silv a n ie i“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunare.

Âdministr. „Gazetei Transilvaniei“.

Ad. Nr. 165/1921.

Publicaţiune.Duminecă în 16/29 Decem­

vrie 1912 la 1 1 oare a. rn., să va ţin1 a licitaţinne publică verbală î j sala de şed'nţe a Comitetulri pa­rohial dela Biserica Sf.Nieolae din Brassó (Braşov) — Schei : pentru arAndarc-a pe timp de 6 (ş»se) ani a unui teren de păşune şi fâuaţe în esfcenzitme de 268 jugare din Poiaua Braşovulni.

Condiţiuniie se pot ceti la D-l Epitrop-Econom Audrei Lupan sen. Cacova de sus Nr. 4.

Comitetul Parohial al Bisericei Ro­mâne ort. res. dela 3f. Nicolae în

Brassó (Braşov).Dr. V. Saftu L Prişca

preş. secr.

loan ApfelbachBRAŞOV, Strada Porţii 18.

(La regele gulerilor.)Vfi recomand manazinul meu mare de ciorapi de băibaţi, dame şi copii şi ciorapi de turist, cămăşi albe şi colorate de turist. Ismene lungi şi scurte până la genunchi. Gulere

manjete şi cravate moderne. Umbrele, Toiiet şi Parfumerie. Vă servesc solid şi sigur.

Atelier Fotografic H. Gust

BRAŞOV, Târgul Grâului 8.

SFAT Şî AJUTOR!pentru cei ce sufer de Indi- gestinni, acreală de con- stipaţie, dureri de stomac, împreunate cu sfârşii© să folosească

B R A D YPicături de stomac

aşa numite M A R I A Z E L L .

Nu cumpăraţi imitaţii şi — — . falsificări de picaturi verita-

bile sunt cu marca de ală- * turea, subscrise C . B R A D Y ,

Îşi pachetate în hfuiie roşie. Se capătă în farmacii, cu preţul

de OO bani şî 1 K 60 bani. ti sticle cu » Cor 40 bani 3 sticle dup le ca 4 Cor. 80 bani trimi7e franca producenfcul

6- B R A D Y, farmacia .,Konig yob Ungara"W le n . fl Fleischmarkt 2 Depot 5.

G. E IT E Lcea mai veche fabrică de săpun şi luminări

— din Braşov. —

Fabricaţie de săpun curat, neutral, veritabil numai cu coroană, toate specialităţile de săpunuri de toaletă, ca­litate superioară şi curată, cu preţ foarte ieftin. Spe­cialităţi de apă de Colonia, săpunuri de migdale.

i sesam

Reisz Miksa, Fabrici de mobileBékéscsaba, Nagyvárad, Braşov, Strada Vamei 32. Telefon .513

Mobile de calitate superioară de tâmplărie şi tapeţate. — Cu preţuri convenabile pe lăngă garanţie. Aranjament complect de locuinţe. Planuri industriale artistie. Contoar de desemn Planuri gratuite.

TTARUL T rO O R A F SH A. MURKŞANU, BRAN18CB * COMP: BRAŞOV.