UniRomSider

UNIUNEA PRODUCĂTORILOR

D E O Ţ E L D I N R O M Â N I A Romanian Steel Producers’ Union

Membru al EUROFER

Sediul social: Str. Mehadia, Nr.39, Sector 6, Bucureşti, Biroul de legătură: Str. Costache Conachi, Nr. 10, Bl. 6 B, Et. 1, Ap. 5, S2, Bucureşti

C.F: 4715067; Tel: 021-252.77.00, Fax: 021-252.77.10, E-mail: uniromsider@clicknet.ro

Web: www.uniromsider.ro

Nr. 0111

Data: 12.04.2013

2

REINDUSTRIALIZAREA ECONOMIEI NATIONALE

OBIECTIV PRIORITAR AL

CLASEI POLITICE DIN ROMANIA

1. ASPECTE DE CADRU GENERAL

UniRomSider (Uniunea producatorilor de otel din Romania), in care s-au integrat si

producatorii din industria de aluminiu din Romania, saluta si sprijina intiativa

Ministerului economiei de a initia o dezbatere pe aceasta deosebit de importanta

problema, nu doar a economiei nationale ci a economiei europene, in ansamblul ei.

Recenta dezbatere initiata de Vice Presedintele CE, Comisarul pentru Industrie si

Anteprenoriat ANTONIO TAJANI, alaturi de Comisarul pentru Utilizarea Fortei de

Munca si afaceri sociale LAZLO ANDOR, privind platforma de dialog asupra

viitorului siderurgiei europene, o apreciem ilustrativa pentru importanta revederii

politicei economice in ansamblul sau.

Nu intamplator Comisia Europeana s-a oprit asupra viitorului siderurgiei europene si

implicit a metalurgiei in ansamblul sau (otel, aluminiu, alte metale si aliaje neferoase),

deoarece consumul de otel si metale neferoase a avut si are inca un rol important in

economia europei.

Sugestiv pentru dimesiunea economică a siderurgiei, in aceasta etapa, apreciem a fi

caracteristicile prezentate in lucrarea1, din care retinem:

Oţelul a fost „cheia promotoare” a revoluţiei industriale: oţelul este esenţial

pentru transport, construcţii, generarea energiei, maşini şi echipamente

1 Dr Nae Hee Han: „Steel as the backborne of the modern Economy”, 19 Iulie, 2012

3

Oţelul este cel mai întâlnit material în societatea modernă, urmare a

caracteristicilor sale unice: rezistenţă, capacitate de deformare, deformare la

cald si la rece intr-o diversitate de forme pentru o multitudine de utilizari

Oţelul este materialul cheie al oricărei industrializări şi urbanizări. De multe

ori, industria siderurgică constitue barometrul stabilităţii economice a unei

naţiuni.

Ca o concluzie a celor de mai sus, Tabelul 1 redă cota de prezenţă a oţelului în

industriile utilizatoare in anul 2011:

Tabel 1 Prezenţa produselor din oţel în principale industrii consumatoare

Domeniul de utilizare Economii Emergente, % Economii dezvoltate, %

Construcţii 57,3 35,5

Construcţia de maşini 15,8 11,0

Auto 8,1 21,8

Produse din metal 9,7 20,0

Alte mijloace de transport 4,6 5,3

Echipamente electrice 2,8 3,6

Obiecte casnice 1,7 2,8

Sugestiv pentru subiectul pus în discuţie, sunt graficile din Figura 1 şi Figura 2,

prezentate in Anexa1 la aceasta NOTA.

2. DE CE ESTE NEVOIE DE REINDUSTRIALIZAREA ECONOMIEI?

2.1 Recenta criza financiar economica a ridicat in majoritatea STATELOR necesitatea

revizuirii strategiei de dezvoltare, proces in care reindustrializarii, i se aloca un nou rol.

In cazul specific Romaniei, datele din Tabelul 2, arata ca in anul de vârf al crizei din

România, (2009), Valoarea Adaugata Bruta, ca indicatorul cu pondere de cca 90% in

PIB, realizata de industrie a înregistrat cea mai mică contracţie, urmată in 2010 de o

4

crestere pozitivă. Contracţia cea mai severă este înregistrat de sectorul construcţii,

comert şi agricultură.

Tabel 2 Evoluţia VAB şi a impozitelor nete, % faţă de an anterior

2008 2009 2010

VAB total: 107,8 -6,0 -3,07

Agricultura, silvicultura şi piscicultura 124,4 -10,1 -8,2

Industrie 101,1 -1,0 106,1

Constructii 124,5 -13,4 -11,6

Comert, hoteluri şi restaurante, transporturi si telecomuni-

catii, repararea automobilelor si articolelor casnice

105,1 -10,1 -3,7

Servicii 106,0 -3,7 -5,4

Impozite nete 101,6 -13,9 110,3

Sursa: INS, Buletin Statistic Nr. 2/2011, Tab. 72 pentru anii 2008-2010

2.2 Din punct de vedere al evolutiei aportului industriei în total VAB, este util de

cunoscut, aportul principalelor sectoare economice la cresterea economiei la

specificul bazei economice existente.

Datele din Tabelul 3 evidentiaza:

2.2.1 Aportul cel mai ridicat în constituirea VAB este adus de grupul de

industrii consumatoare de materiale metalice, (ICMM), in crestere perioada de

perioada. Exista certitudine, ca in Romania, cu nivelul scazut al PIB, aceste industrii

vor avea in continuare un rol prioritar in aportul adus in PIB.

In situatia in care activitatea metalurgica din Romania, se va restrange ca urmare al

unor dificultati majore in asigurarea competivitatii, metalul necesar dezvoltarii va

trebui adus in cota ridicata din import,cu consecinte majore asupra echilibrarii

balantei comerciale, dar si a stabilitatii sociale.

5

Din studii Phare pentru Romania, dar si din realitatea economica din perioada de

dezvoltare economica (2000-2007), rezulta ca pentru 1% crestere economica, necesarul

de laminate din otel creste cu minim 1,14%. Se poate lua ca referinta consumului

aparent de laminate in 2007, care a fost de 5100 mii tone.

2.2.2 Pe locul secund, se plasează industria alimentară şi a băuturilor (ALB),

cu cca 6% in 2008. Surprinzător, această industrie, beneficiază de cea mai solidă baza

internă de materii prime, dar prezintă un trend descrescător.

2.2.3 De retinut, tendinţa de creştere a aportului industriilor construcţiilor de

maşini şi instalaţii mecanice (MIM), care au ajuns în 2008 la o cota de 5,3%.

2.2.4 Grupul industriilor de înaltă tehnicitate (ITH) a ajuns in 2008 doar la o

cota de 3,7%. Acordand atentia cuvenita acestui sector industrial, chiar daca i se alatura

- conform unor analistii - asa numitele sectoare creative, (cinematografia, , arte

performative, fashion,computer games,piata de artizanat etc) nu poate devenii semnificativ in

dezvoltarea Romaniei.

2.2.5 După cum se estima, a continuat trendul de descreştere a cotei în total

VAB a industriilor cu intensitate mare a forţei de munca (IFM).

2.2.6 Industriile energo-intensive (EI), au prezenntă o stabilitate relativă, cu

o pondere de cca 5 % în total VAB.

6

Tabrl 3 Evolutia aportului industriei si unor sectoare industriale in total VAB

2000 2005 2007 2008 2009 2010

VAB – 10 9USD 2005

%

68,66 90,188 103,77 111,694 104,94 101,72

100 131,3 151,1 162,7 152,8 148,1

Industrie % 30,8 28,1 27,5 25,8 27,2 29,8

Constructii % 5,5 7,4 10,3 11,9 10,5 9,6

Aportul unor sectoare industriale in constituirea VAB totale

Ind.consum.Mat.Metal.,ICMM

(constructia de masini si inst.,

mij . de transport, constructii

metalice , constructii civile si

industriale, metalurgie).

%

10,6

13,07

16,41

18,0

*)

*)

Ind. alimentara - Bauturi, ALB % 7,6 6,4 6,18 5,89 *) *)

Masini si Inst. Mecanice MIM

(Constructia de masini si inst.

mecanice; mijloace de

transport; constructii mecanice)

%

3,8

4,84

5,24

5,3

*)

*)

Energo-intensive, EI

(celuloza,hartie si carton;

prelucrare titei, cocsificare;

chimie; produse din minerale

nemetalice; metalurgie)

%

5,5

5,0

4,3

5,0

*)

*)

Int.mare Forta de Munca IFM

(textile,confectii; pielarie si

incaltaminte;prelucrare

lemn;mobilier si alte industrii

neclasificate)

%

4,57

4,73

4,25

3,72

*)

*)

Ind Inalta Tehnicitate, ITH

(editurim poligrafie si

reproducerea inregistrarilor pe

suport; echipamente de

comunicatii, radio, TV;

aparatura si instrumente

medicale, de precizie, optice,

ceasornicarie; aparate si

instalatii electrice)

%

1,85

2,0

2,45

3,70

*)

*)

Alte Sect.Industriale ,ASI % 0,73 0,76 0,87 0,90 *) *)

*) In curs de finalizare la INS

Sursa: INS - prelucrare UniRomSider

7

3. CHEIA REIDUSTRIALIZARII ROMANIEI

Dupa parerea noastra, un program realist de reindustrializare a Romaniei

ar trebui sa raspunda la urmatoarele deziderate majore:

3.1 Cresterea Valorii Adaugate, in conditiile respectarii principiilor dezvoltarii

durabile, in care trebuie sa existe decuplarea cresterii economice, de productivitatea

utilizarii resurselor si impactul asupra mediului. Sugestiv, acest deziderat, este

prezentat in Figura 3.

Figura 3 Evolutia indicatorilor agregat in dezvoltarea durabila

Sursa: Documente UE

3.2 Cresterea personalului implicat in cresterea economica, deziderat major

in aceasta etapa, cu perspectiva inrautatirii situatiei existente, in cazul neluarii imediate

a unor masuri active.

3.3 Accesibilitate in piata internationala globalizata prin cresterea exportului

dar si in reducerea importurilor.

8

Cuantificarea modului de indeplinire a acestor cerinte la nivelul economiei nationale

este posibila prin implicarea Comisiei Nationala de Prognoza si Institutul National

de Statistica.

Conform unor analize efectuate de UniRomSider, una din posibilele metodologii de

lucru este metodologia IMPLAN (Impact analysis for PLANing ) realizata de MIG

(Minesota Implan Group ) in 1993 (version 1), revazuta in Mai 1999 (version 2) si in

Noiembrie 2009 (version 3). Metodologia se aplica curent in SUA, la nivel de

economie centrala dar si la nivel regional, pentru grupe de activitatii economice .

Noi, nu am dispus de metodologia in ansamblul ei, dar adoptand principiile propuse de

metodologia IMPLAN, s-a definit un mod de solutionare, in cadrul posibilitatilor de

care dispuneam pentru activitatea metalurgiei din Romania anului 2007. Metodologia

practicata de UniRomSider este prezentata in Anexa 2.

Datele deduse de noi prezentate in Tabel 4, arata ca nivelele factorilor de multiplicare

in economie a activitatii din metalurgie, - in productia globala, valoare adaugata,

locuri de munca, taxe si impozite - sunt destul de apropiate de siderurgia din SUA,

pastrand evident diferentele care se impun.

Tabel 4 Multiplicator agregat al metalurgiei,asupra ansamblului economiei

Metalurgia *)

din Romania, 2007

Siderurgia **)

Din SUA, 2010

Productia globala 2,028 2,7

Valoare adaugata 4,15 5.13

Locuri de munca, taxe si impozite, la 1 milion USD productie globala

Locuri de munca 9,24 6,8

Taxe si impzite 6,56***) 22,9

*) include siderurgia, sectoare calde din constructia de masini, industria aluminiului si rest metale

neferoase. Date agregat prezentate de INS. Prelucrare UniRomSider.

**) include siderurgia si industria de feroaliaje. Date agregat preluate din lucrrarea2

***) nu include impozitul pe profit si dividendele.

2 Prof. Timothy J. Considene: „Economic Impacts of the American Steel Industry, 2012. Lucrare existenta pe INTERNET

9

In situatia in care propunerea se accepta (folosirea metodologiei IMPLAN) ca baza de

evaluare a impactului actualei structuri economice a Romaniei, in precizarea

strategiei de restructurare, propunen ca anul de referinta sa fie 2007, premergator

crizei.

Specialistii din organizmele mentionate (INS, Comisia de Prognoza), pot elabora

propria metodologie de lucru, pana la preluarea si implementarea metodologiei

IMPLAN.

Aplicarea se propune a se face pe gruparea ramurilor industriale folosite de Academia

Romana si PNUD in jalonarea strategiei pentru dezvoltare durabila, din Aprilie 1999.

Aceasta grupare s-a folosit si in prezenta NOTA, la care s-a adaugat doar grupa

industriilor consumatoare de metal.

Noi apreciem, dupa propria experienta ca agregarea datelor existente la INS pe

grupele de activitatii economice, este posibila in cca 2 luni de zile.

In contextul acestui cadru de probleme si prioritati, apreciem ca la baza strategiei de

restructurare a industriei din Romania si in cadrul acesteia a siderurgiei si metalurgiei

ar trebui sa stea elementele prezentate in continuare.

Aceste elemente au decurs din actuala platforma de analiza a siderurgiei europene

inclusiv din recentele dezbateri din cadrul unitatilor metalurgice din tara.

4. ELEMENTE SPECIFICE METALURGIEI CARE AR TREBUI SA SE

REGASEASCA IN STRATEGIA DE REINDUSTRIALIZARE A ROMANIEI

4.1 Eficentizarea funcţionarii pieţei interne de materii prime, energie si

combustibil:

a) utilizarea resurselor interne (materii prime, energie si combustibil) cu prioritate

la dezvoltarea productiei interne, care prin efectul direct, indirect si indus asupra

10

productiei globale industriale nationale, valorii adaugate, creerii de noi locuri de

muncă în economie şi suplimentarea veniturilor la bugetul centralizat şi local, aduce

avantaje evidente, în comparaţie cu exportul direct de resurse interne.

In acest sens eligibilitatea exportatorilor de resurse interne, sa se efectueze doar dupa

analiza impactului asupra economiei nationale, pentru fiecare tip de produs exportabil.

Aceasta sarcina sa revina Ministerului Economiei.

Cu referire direct la fierul vechi, resursa principala a siderurgiei nationale, excesul de

fier vechi peste cerintele pietei interne sa se exporte doar ca fier vechi procesat, care

se incadreaza in criteriile UE ,de incetare a calitatii de deseu a acetuia.

b) contracte pe termen lung la aprovizionarea cu energie electrica, prevedere

care ar trebui soluţionată şi în contextul recomandărilor privind politica energetică3

care stipulează necesitatea reconsiderării preţului energiei electrice, pentru

asigurarea competivităţii internaţionale a industriilor energo intensive.

In cadrul reconsiderarii pretului energiei electrice, trebuie subliniat ca acesta a

devenit in prezent element determinant in asigurarea competivitatii

siderurgiei/metalurgiei pe piata interna si externa, de care depinde stabilitatea acestei

industrii in Romania.

Intrucat regimul producerii si vanzarii energiei din surse regenerabile este stabilit

prin legea 220/2008 si reglementarile ANRE, propunem „inghetarea” costurilor cu

energie regenerabila la nivelul anului 2011, cand s-a ajuns la limita de suportabilitate

pentru industria metalurgica din Romania, in baza unei relatii matematice de tipul:

V x N x P = K(2011)

In care:

V – volumul anual de energie regenerabila produsa in anul de calcul

N – numarul certificatelor verzi acordate in anul de calcul

P – pretul unui certificat verde in anul de calcul

K – valoare constanta ce reprezinta costurile totale cu energia regenerabila in 2011

3 High Level Roundtable on the future of the European Steel Industry Draft Recommendations 12 February 2013

11

c) definitivarea modului in care in perioada 2013-2020, se vor returna

consumatorilor industriali de energie electrica, costurile suplimentare cauzate de

obtinerea certificatelor de emisii de emisii, prevedere inclusa in Directiva UE si

Recomandarea CE.

4.2 Dezvoltarea pietei interne din amonte si avalul unui producator national prin

stimulente specifice (reducerea impozitului pe profit, reducerea TVA, etc), anual,

functie de realizarile acestuia in:

- promovarea in propria productie globala a produselor si serviciilor realizate

in Romania in defavoarea procurarii acestora din import, actiune cuantificata

prin reducerea anuala in raport cu anul precedent a importurilor in total

cheltuieli, pe unitatea de produs vandabil la intern sau export,

- imbunatatirea anuala pe unitatea de produs vandabil la export sau intern, in

raport cu anul precedent a Valuarii Adugate (Euro/t), a Consumului de Energie

Primara (Mwh/t si Mj/t) si a Indicatorului de utilizare a materiilor prime si a

unor fluide tehnologice, din import sau tara (t/t sau metri cubi/t produs vandabil)

specifice fiecarui sector industrial (in siderurgie prioritate ar trebui sa aiba:

minereul de fier, fero-aliaje, fierul vechi, refractare, electrozi si apa proaspata

de racire)

4.3 Demararea unei acţiuni cu sprijinul Guvernului, pentru obţinerea suportului

instituţilor bancare, în vederea asistenţei financiare cu obiectiv de implementare în

metalurgie a tehnologiilor BAT.

În acest context, apreciem că ar fi utile inclusiv introducerea unor mecanizme de

piaţă pentru stimularea implementarii tehnologiilor BAT, cum ar fi reducerea taxei

pe profit, accesibiliatea siderurgiei la utilizarea fondurilor de mediu, fonduri UE, etc.

În acest cadru companiile siderurgice vor prezenta proiectele avute în vedere

pentru implementarea tehnologiilor BAT sau a altor acţiuni care să le asigure

creşterea competivităţii produselor.

12

4.4 În condiiile în care importul în România al produselor siderurgice din

STATE non - UE a atins cote de peste patru ori mai mari decât în STATE

industriale din UE, ar trebui analizată de către Guvenul Romaniei, propunerea Dlui,

Arnaud Montebourg 4

, privind introducerea unei taxe suplimentare pentru importurile

non-UE din STATE ce nu aplică politicile de mediu şi sociale comparabile cu cele

din UE.

Cum probabil realizarea acestei acţiuni la nivel de UE va necesita analize

suplimentare, apreciem că este posibil în prima etapă, cu sprijinul Guvernului, să se

introducă autorizarea importatorilor de produse siderurge în România, pentru a exista

certitudine ca aceste importuri răspund caliativ condiţiilor din România, îndeosebi

pentru produse ce provin din STATE non-UE sau a unor STATE din vecinătate membre

UE, la care s-a dezvoltat activitatea de import si re-export produse siderurgice.

Autorizarea importatorilor să fie realizată de o echipa de specialişti din

siderurgie,care va urma să viziteze sit-urile de producţie ale importatorilor sau

surselor acestora.

4.5 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru:

- redeschiderea unor locatii miniere de metale neferoase cu obligativitatea

refacerii filierelor de prelucrare in tara, cel putin pana la nivel de lingou, a

minereurilor de cupru, plumb, zinc, aur,argint ,si nu aprobarea exploatarii

acestora doar pe baza de redeventa.

- valorificarea unor situri istorice de halde de zgura, namolouri provenite

din productia metalurgica

- includerea in caietele de sarcini pentru marile proiecte demarate de

catre STAT (modernizarea sistemului energetic, hidrocentrala de la Tarnita,

refacerea infrastructurii feroviare, metru sau rutier, sistemul national de irigatii,

4 France’s minister for industrial recovery

13

et) a obligativitatii de implicare, in anumita cota, a industriei prelucratoare din

Romania, inclusiv metalurgie

4.6 In situatia in care sectorul metalurgic este integral privatizat si cum in

conditiile de piata poate oricand apare posibilitatea sistarii activitatii de catre propietar,

sa se elimine posibilitatea ca inchiderea activitatii industriale sa insemne relocarea

in exteriorul Romaniei a unor module de productie sau valorificarea acestora ca

fier vechi (practica curent intalnita la inchiderea unor activitati industriale)

Inchiderea activitatii de catre un anumit propietar sa implice scoaterea la licitatie,

in scop productiv, a activului industrial implicat.

Ionel Bors

Presedinte UniRomSider

14

Anexa 1

Figura 1 Oţelul ca bază a relansării economice

Figura 2 Oţelul ca barometru al dezvoltării economice.

15

Anexa 2

Elemente pentru definirea impactului unei ramuri industriale asupra

economiei in ansamblul sau (folosita de UniRomSider, dedusa din metodologia

IMPLAN)

Metodologia descrisa are la baza adaptarea soft-ului IMPLAN (IMpact analysis

for PLANing), realizat de MIG (Minnesta Implan Group) in 1993 (version 1), revazut

in Mai 1999 (version 2) si in Noiembrie 2009 (version 3).

De principiu metodologia se bazeaza pe definirea numarului necesari de

salariati pentru activitatea in sectorul de baza (metalurgia in cazul de fata), respectiv

in activitatile indirecte (care decurg din sectoarele implicate in livrarea

materialelor/energiei/servicilor aferente realizarii productiei de baza) dar si din

activitatile induse (adica din sectoarele in care sunt cheltuite veniturile castigate de

salariatii din sectorul de baza).

Pentru definirea numarului de salariati necesari in activitatile indirecte sau cele

induse se foloseste nivelul de productivitate (in productia globala si respectiv in

valoarea adaugata) specific unei economii intr-o anumita perioada.

Pentru prezenta analiza, s-au folosit date preluate de la INS, pentru anul 2007 si

prezentate in Anexa 3.

1. Evaluarea efectelor indirecte

A) Nivelul productiei globale, aferent activitatilor indirecte, corespunde nivelului de

17108,4 milioane lei in structura 51,8% din productia interna si 48,2% din import.

B) Numarul total de salariati, se deduce pe baza valorilor indicate in Anexa 5 pe baza

relatiei:

Productia interna (17108,4 x 0,518)mil:171584 mii lei/sal. an = 51649

Importuri (17108,4 x 0,482)mil:128513mii lei sal. an = 64166

TOTAL 115815

16

C) Valoarea adaugata bruta, realizata de salariati, devine:

Productia interna 51648 x 69695 = 3570 mil lei

Importuri 64166 x 76330 = 4898 mil lei

TOTAL 8468 mil lei

2. Evaluarea efectelor indirecte

A) Nivelul productiei globale induse

0,189 x 20378,2 mil = 3851,5 mil lei

B) Numarul total de salariati

Productia interna (3851,5 x 0,77) mil : 160492 lei /an. sal. = 18478

Importuri ( 3851,5 x 0,23) mil :128513,8 lei/an. sal = 6892

TOTAL 25370

C) Valoarea adaugata bruta, realizata de salariati ,devine :

Productia interna 18478 x 69695 lei/an sal = 1287,8 mil lei

Importuri 6892x 76370 lei /an sal = 526,3 millei

TOTAL 1814,1 mil lei

In acest fel multiplicatori agregati pe economie ca rezultat al activitatii din

metalurgia anului 2007, devin:

Direct Indirect Indus Total Tip I ** Tip II **

Productie globala 1 0,839 0,189 2,028 1,839 2,028

Valoare Adaugata 0,160 0,415 0,089 0,664 3,59 4,15

Numar locuri de munca si taxe si impozite, la 1 milion lei productie globala in

metalurgie

Locuri de munca 2,454 5,62 1,24 9,314

2,29

3,79 1,0 2,29 0,5 3,79

Total Impozite,

contributii, lei*)

117257 163146 35615 316014 2,39 2,69

17

Anexa 3

Indicatori de productivitate, determinati din date INS, an 2007

Valoare, 2007 Observatii

PIB 4166006,8 mil lei

Consum final individual, din PIB 75,3%

Structura Consumului individual:

- produse alimentare 40,4%

* din productia interna 80% Cota de import5, 17-25%

* produse nealimentare 31,8% Estimat din intern 60%

* servicii 27,8% Estimat din intern 90%

Productivitate: Lei /salariat

Raportat la total economie

- in productia globala 160492 Se foloseste la efect indus,

cu productie

- raportat la VAB 74382 Se foloseste la efect indus,

cu productie

Raportat la industrie + energie, combustibil, apa

+ comert + transport

- in productia globala 171584 Se foloseste la efect

indirect, cu productie

- raportat la VAB 69695 Se foloseste la efect

indirect, cu productie

Raportat la comert + transport

- in productia globala 128513,8 Se foloseste la efect indirect

fara productie

- raportat la VAB 76330 Se foloseste la efect,

indirect, fara productie

5 Estimat din intern 77%

18

NOTA Ns 1

a) In evaluarea productivitatii precizata prin aceasta anexa, s-au folosit date

inscrise in Anuarul statistic pentru „Piata fortei de munca” paragraf 3.11 si

respectiv „Conturi Nationale” paragraf 1.12. Valorile reprezinta media domenilor de

activitate luate in considerare.

b) O treapta de evaluare mai aproape de realitate ar rezulta din restructurarea

„Consumurilor interne”pentru realizarea productiei, pe grupe mari de consumuri:

- consumuri provenite din industria extractiva %

- consumuri provenite din industria prelucratoare %

- consumuri provenite din sectorul energie electrica,termica ,gaze si apa calda %

- consumuri provenite din sectorul transport +comert %

definindu-se pe aceasta baza, valori medii ponderate pentru productivitatea in

productia globala si valoare adaugata, pe grupele mari de consusumuri.

c) In situatia in care s-ar dispune de date efective ale numarului de angajati pe

subsectoare ale industriei prelucratoare (obtinerea substantelor chimice; fabricarea

produselor din cauciuc; industria de masini si echipamente mecanice; industria de

masini si aparate electrice; etc), evaluarea impactului industriei metalurgice asupra

economiei ar creste in precizie.

Asemenea date se afla in evidenta statistica de la INS, de aceia s-a propus ca

implementarea sistemului IMPLAN sa se faca prin Comisia Nationala de Prognoza

si INS.

19

20

Sediul social: Str. Mehadia, Nr.39, Sector 6, Bucureşti, Biroul de legătură: Str. Costache Conachi, Nr. 10, Bl. 6 B, Et. 1, Ap. 5, S2, Bucureşti

C.F: 4715067; Tel: 021-252.77.00, Fax: 021-252.77.10, E-mail: uniromsider@clicknet.ro

Web: www.uniromsider.ro