UNDP/GEF - Primăria Căpușu Mare | · Web viewDe asemenea, trecem la lucruri pozitive faptul...

Studiu de fezabilitate Primaria Comunei Capusu Mare

STUDIU DE

FEZABILITATE ( S.F. )PENTRU

DELEGAREA GESTIUNII ( concesionarea )

SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

Primaria Comunei

Capusu Mareu Mare

BENEFICIAR:___________________________________________________________________________________________

DELEGAREA GESTIUNII ( concesionarea ) SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC– Primaria Comunei CĂPUSU MARE Jud. CLUJ

Pagina 1/101


Primaria comunei Capusu Mareu Mare, Judetul Cluj

OBIECT:DELEGAREA GESTIUNII

( concesionarea )SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

Comuna Capusu Mareu Mare , JUD. Cluj

___________________________________________________________________________________________ DELEGAREA GESTIUNII ( concesionarea ) SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC– Primaria Comunei CĂPUSU

MARE Jud. CLUJPagina 2/101


CUPRINS

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investitii;1.2. Amplasamentul ( judetul, localitatea, strada, numarul );1.3. Titularul investitiei;1.4. Beneficiarul investitiei;1.5. Elaboratorul studiului.

2. INFORMATII GENEARALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implamentarea proiectului;2.2. Descrierea investitiei

2.2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate ( in cazul in care a fost elaborate ) ;

2.2.2. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse;

-scenarii propuse ( minim doua ) ;-scenariul recomandat de catre elaborator;-avantajele scenariului recomandat;

2.2.3. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica;2.3. Datele tehnice ale investitiei

2.3.1. Zona si amplasamentul;2.3.2. Statutul juridic al terenului ce urmeaza sa fie ocupat;




2.3.3. Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

2.3.4. Studii de teren2.3.5. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul

obiectivului de investitii si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

2.3.6. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum;- necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;- solutii tehnice de asigurare cu utilitati;2.3.7. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului;2.3.8. Intretinerea sistemului de iluminat public;

2.3.8.1. Sisteme de intretinere2.3.8.2. Inlocuirea lampilor2.3.8.3. Curatarea corpurilor de iluminat 2.3.8.4. Suportii corpurilor de iluminat2.3.8.5. Instalatiile electrice2.3.8.6. Monitorizarea defectelor2.3.8.7. Obstructionarea iluminatului de catre vegetatie

2.4. Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investitiei;

3. COSTURILE ESTIMATIVE AL INVESTITIEI

3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;3.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei;

4. ANALIZA COST-BENEFICIU




4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta;4.2. Analiza optiunilor;4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara;4.4. Analiza economica;4.5. Analiza de senzitivitate;4.6. Analiza de risc.

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

6.1. Numarul de locuri de munca create in faza de executie ;6.2. Numarul de locuri de munca create in faza de operare.

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

7.1. Valoarea totala;7.2. Esalonarea investitiei;7.3. Durata de realizare;

8. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU




8.1. Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;8.2. Certificatul de urbanism;8.3. Avize de principiu privind asigurarea cu utilitati;8.4. Acordul de mediu;8.5. Alte avize si acorduri de principiu specifice.

Capitolul 1DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investitii




Delegarea gestiunii ( concesionarea ) sistemului de iluminat public – Comuna Capusu Mare, judetul Cluj.

1.2. Amplasament

Judetul Cluj.Delegarea gestiunii ( concesionarea ) sistemului de iluminat

public se va desfasura in zona administrativ teritoriala a Comunei Capusu Mare.

1.3. Titularul investitiei

Primaria Comunei Capusu Mare Str. Orincipala nr 24 AJudetul Clujtel : 0264-350006

1.4. Beneficiarul investitiei

Primaria Comunei Capusu Mare.

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

SC MIES ENERGY LIGHTING SRLCLUJ NAPOCA str Artelor 42Tel 0364-119911Fax 0264-441209




mail - [email protected]

Capitolul 2INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Căpuşu Mare este o comună din judeţul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din nouă sate.




Comuna este situată la poalele de nord-est ale Munţilor Gilău, pe râul Căpuş, în partea de vest a judeţului Cluj, la 25 km de Cluj-Napoca şi de Huedin. Comuna Căpuşu Mare se află pe drumul european Cluj-Oradea. Se învecinează la nord cu comuna Aghireşu şi Gârbău, la sud cu Raşca, la est cu Gilău şi la vest cu comunele Mănăstireni şi Izvoru Crişului. Suprafaţa comunei este de 58,04 km2, 11.272 ha, iar altitudinea medie este de 750 m.

Relieful este unul de deal şi munte, comuna fiind situată în zona de legătură dintre Dealurile Căpuşului şi Munţii Gilăului a căror culmi adesea apar sub forma unor adevărate câmpii larg învălurite şi compartimentate de văi.

Sistmul de iluminat public include: iluminatul stradal;iluminatul ambiental ( parcuri, zone pietonale ); iluminatul architectural;iluminatul festiv. Fiecare din ele au un specific si un mod de tratare aparte,

generat de standardele armonizate in iluminat ale Comunitatii Europene C.E..




La iluminatul stradal trebuie tinut cont de tipul strazilor, destinatia lor si intensitatea traficului. In colaborare cu specialistii primariei s-au identificat si s-a precizat:

clasificarea strazilor pe clase in functie de intensitatea traficului si importanta lor;zonele de risc pentru securitatea pietonilor si a traficului ( treceri de pietoni vecinatatea scolilor, iesirile din statiile de salvare, politie si pompieri precum si intersectiile importante si cele cu vizibilitate redusa ) ;zonele din oras cu probleme din punct de vedere al securitatii locuitorilor noaptea ( cai pietonale de acces catre zone izolate precum si cele de legatura circulate, zonele de periferie neiluminate, parcurile fara sistem de iluminat etc );zonele turistice si de agrement precum si cele vizate pentru dezvoltare;necesarul de extinderi a sistemului de iluminat;La iluminatul ambiental se iau in calcul parcurile existente

precum si zonele pietonale si de agrement iar la iluminatul architectural se are in vedere realizarea iluminatului de punere in valoare a cladirilor si monumentelor.

Iluminatul festiv este o componenta sezoniera a sistemului de iluminat care este utilizata numai in anumite perioade ale anului ( de sarbatori ) sau cu prilejul anumitor evenimente importante din viata comunitatii ( Zilele Comunei,etc ) si nu are importanta decat din punct de vedere estetic insa influenteaza consumul de energie in perioada de functionare.




In prezent iluminatul public din localitatea Capusu Mare nu respecta in totalitate normele CIE 30-2, CIE 31 si standardul privind iluminatul cailor de circulatie SR 13433-1999.

Prin prezentul studiu s-a realizat in primul rand un audit al actualului sistem de iluminat compus din aparate de iluminat, stalpi, sisteme de prindere, atat din punct de vedere cantitativ cat si a calitatii partilor componente, in special al gradului de uzura si al nivelului de intretinere, caracteristici care au fost evaluate la nivel de observatie vizuala.

Pornind de la datele obtinute de la serviciul de gospodarie comunala al primariei, echipa noastra a realizat o analiza pe teren a sistemului de iluminat, analiza care sta la baza prezentului studio de fezabilitate si al carei rezultat s-a concretizat prin realizarea unei baze de date si a unei harti care contine informatii despre fiecare punct luminos caruia i-au fost alocate urmatoarele atribute:

localizarea pe strazi inclusiv spatierea intre stalpi;tipul si starea retelei;tip stalp;inaltime stalp;stare stalp;tip si lungime consola de prindere ;tip aparat de iluminat;stare aparat de iluminat si nivel de intretinere ;puterea si tipul lampii;Reteaua de iluminat public de pe raza comuneiCapusu Mare

este alcatuita din retea aeriana in proportie de 96%




Majoritatea stalpilor pentru iluminat din Romania ( si localitatea Capusu Mare nu face exceptie ) au fost alesi pe criterii pur economice si de aceea 67 % din totalul stalpilor identificati pe teren sunt stalpi din beton.

Datorita utilizarii in mare parte a stalpilor de tipul SE acestia se prezinta in general bine, fara a creea probleme privind starea lor. Probleme sunt in general la stalpii de tipul SC cei metalici si la cei de lemn.

In comuna Capusu Mare exista in prezent 335 aparate de iluminat stradale sau decorative. Din acestea 35 % sunt aparate de iluminat vechi aflate intr-o stare avansata de degradare d.p.d.v. fizic si moral.

Aparatele de iluminat existente, instalate inainte de 2005, prezinta un grad avansat de uzura datorat atat materialelor din care au fost realizate cat si datorita gradului mic de protectie contra patrunderii apei si prafului. O mare problema la aceste aparate o reprezinta intretinerea lor, deoarece se pare ca nu s-au realizat curatari exterioare periodice fapt care a dus la o murdarire accentuate pe exterior, aparatele de iluminat sunt




necorespunzatoare atat din punct de vedere al performantelor luminotehnice cat si constructive. O problema o constituie si proasta orientare a aparatelor si iluminarea incorecta a unor zone de risc ( treceri de pietoni ).

Aparatele de iluminat aflate in reteaua de iluminatul public din ComunaCapusu Mare sunt: Elba – tip vechi; Norris;Selux

Tabel 3. Starea aparatelor de iluminat

2.2. Descrierea investitiei

In comuna Capusu Mare sistemul de iluminat actual contine pe langa aparate de iluminat stradale cu lampi de mercur, al caror nivel de iluminare este scazut, o mare parte de aparate cu lampi de sodiu dar fara proprietati optice reale.

Astfel mai mult de 60 % din aparatele de iluminat sunt de tip Norris ( palarie + dulie )si Selux, aparate care nu au reflectoare sau dispersoare, ceea ce genereaza mari pierderi deoarece lumina nu ajunge pe suprafata utila decat in proportie de 35-40 %.

Lampile de mercur si lampile de sodiu, alterneaza pe unele strazi generand disconfort vizual si o lipsa de uniformitate.



Starea aparatelor Cantitate( buc. )

Acceptabile 44Bune 173Necorespunzatoare 118Total aparate de iluminat 335


Excluzand strazile pe care s-au facut modernizari, restul strazilor au un iluminat realizat neomogene, care nu are la baza niciun fel de proiect, cu aparate de iluminat dispuse haotic si care nu tin cont de clasa de drum sau de uniformitate.

Standardele de iluminat folosite in trecut ( pana in anul 1996 ) sunt expirate si este de asteptat ca in multe zone nivelul de iluminare sa fie de 4-5 ori mai redus decat prevad actualele standarde aliniate la normativele internationale.

Este de atentionat faptul ca pe multe strazi modernizate nu s-au efectuat calcule luminotehnice si ne confruntam cu o situatie de supradimensionare a iluminatului public care nu face altceva decat sa creasca consumurile.

Coreland datele obtinute pe teren cu cele obtinute de la serviciile de specialitate observam ca avem urmatoarea situatie privind puterea instalata la nivel de iluminat public, situatia referindu-se la toate aparatele de iluminat instalate in intreg rnunicipiul si au fost grupate in functie de tipul si puterea lor

Localitate Numar stalpi existenti Numar corpuri iluminat existente

Capusul Mare 83 65Capusul Mic 149 74Straja 20 8Dangaul Mare 68 35Dangaul Mic 37 23Paniceni 104 40Agarbiciu 76 39Dumbrava 106 40




Balcesti 32 11total 663 335

Tabel 4. Repartitia punctelor luminoase pe tipuri de surse si puteri

Privind tabelul care evidentiaza puterea electrica instalata observam ca in valorile obtinute in urma auditului o mare parte din consumuri o realizeaza lampile cu vapori din mercur care au o eficienta scazuta in conditiile unor consumuri ridicate.

Scopul iluminatului public stradalIn cursul istoriei omenirii, functiile atasate tehnicii iluminatului

au evoluat dupa necesitatile si posibilitatile tehnologice ale diferitelor epoci. Astazi, in zorii celui de-al XXI-lea secol, scopurile iluminatului exterior s-au diversificat.Functia sa principala este bineinteles de a permite desfasurarea activitatilor umane pe timpul noptii : aspectul functional al iluminatului.

Un alt obiectiv al iluminatului este cel da a asigura securitatea omului pe timpul noptii, si evident, a deplasarii lui. Iluminatul public este recunoscut ca un element important de combatere a delicventei in orase, in timp ce iluminatul stradal intervine in reducerea numarului de acccidente nocturne: aspectul de securitate, siguranta iluminatului.

Iluminatul contribuie in egala masura la crearea spatiului in care omul se simte bine, la asigurarea confortului vizual si la promovarea valorilor estetice ale acestui spatiu si a obiectelor care




se gasesc aici. Aceasta ultima dimensiune emotionala a iluminatului s-a dezvoltat in ultimii ani si a insuflat o noua perspectiva cercetarilor si dezvoltarilor in domeniu.

Iluminatul stradal la scara unei localitati sau cel putin a zonelor ce confera identitatea respectivei localitati, trebuie sa corespunda, pe de-o parte, criteriilor fotometrice impuse de standardele internationale, iar pe de alta parte sa se ridice deasupra acestora. El trebuie sa realizeze o integrare intr-un intreg organic, de functionalitate si estetica - COMPROMIS OPTIM INTRE CRITERIILE FOTOMETRICE SI DIMENSIUNEA ARTISTICA.

Opiniile referitoare la iluminatul urban s-au schimbat considerabil in ultimii ani. Iluminatul urban avea, pana nu demult, un scop pur functional, dar astazi aspectele estetice si de integrare in ambient au devenit din ce in ce mai importante. In timpul zilei, aparatele de iluminat si stalpii trebuie sa se integreze cat mai armonios in ambient si cu arhitectura cladirilor ce le inconjoara. In timpul noptii, jocul intre lumina si umbra, creeaza o atmosfera variind de la maretie la caldura, de la liniste la viata.

Consideratii privind alegerea surselor de lumina si a aparatelor de iluminat.

Eficentizarea si economia de energie electrica apare astazi tot mai frecvent in limbajul uzual, astfel incat a devenit deja un cuvant «inradacinat», al vietii cotidiene deoarece astazi, suntem nevoiti sa economisim energie in toate activitatile. Acest lucru ar insemna ca diminuand pretentiile noastre indreptatite de confort sa renuntam




partial sau total la utilizarea unor instalatii. Solutia reala este insa cea de utilizare a unor instalatii, echipamente eficiente din punct de vedere al consumului de energie electrica.

Referindu-se la cazul concret al iluminatului public: este evident faptul ca nu se poate face economie de energie, in asa fel incat sa periclitam siguranta publica si a circulatie, prin intreruperi partiale sau totale.

In ce mod se poate economisi rational in iluminatul public?

Acest lucru trebuie avut in vedere in primul rand din faza de proiectare, sa se continue apoi cu lucrarile de executie si ulterior la intretinere, si se refera la intregul reprezentat de instalatiile de iluminat public dar si la sursele de lumina si aparatele de iluminat.

Prin prezentul studiu de fezabilitate, modernizare a sistemului de iluminat public in Comuna Capusu Mare, se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

cresterea securitatii, sigurantei si confortului cetatenilor pe timp de noapte;reducerea consumului de energie electrica;reducerea cheltuielilor pentru mentinerea sistemului de ilumina de catre concesionar;realizarea unui sistem de iluminat coerent le scara intre-gului municipiu.

Atunci cand ne referim la reducerea consumului de energie, nu ne referim in mod strict la reducerea fata de nivelul consumului actual, ci fata de nivelul consumului care ar fi necesar la ora actuala daca iluminatul public ar functiona corespunzator.




Aparatele de iluminat existente sunt ineficiente din punct de vedere energetic dar si luminotehnic. Este deosebit de importanta utilizarea unor tehnologii eficiente pentru reducerea consumului de energie.

In consecinta, in prezent orice autoritate publica locala, care nu este indiferenta, va opta doar pentru aparate de iluminat cu grad de protectie ridicat, recomandat de IP 65 – IP 66.

Este deosebit de important ca aparatele de iluminat utilizate sa fie cu performante optice si mecanice ridicate. Astfel, se poate aduce nivelul iluminatului din Comuna Capusu Mare la nivel international prin utilizarea unor puteri nominale scazute, folosindu-se corpuri de iluminat cu LED de 10 - 70 W in functie de calculele luminotehnice si tipul starzii.

Aspectele tehnico economice ale prezentului studiu de fezabilitate sunt:

surse mai eficiente inseamna economie de energie electrica in timpul utilizarii chiar daca investitia este mai mare;aspectul economic al corpurilor de iluminat si durata lor de viata;avand in vedere fiabilitatea redusa a vechilor corpuri de ilu-minat ( existente ), acestea se vor inlocui complet;

Modernizarea de catre concesionar a sistemului de iluminat a Comunei Capusu Mare consta in urmatoarele lucrari:

utilizarea LEA 0,4 kV sau LES 0,4 kV iluminat public ( I.P. ) existenta;




demontarea totala a corpurilor vechi existente depasite d.p.v.d. fizic si moral;montarea noilor corpuri de iluminat tip LED pe stalpii cu retea de pe strazile principale si secundare in functie de situatia dorita;

In urma analizei la nivel energetic a sistemului de iluminat public S.I.P. a rezultat un consum mare de energie electrica activa ( in medie cca 154,54 MWh / an ) pentru cele 335 corpuri de iluminat existente. Analiza luminotehnica releva un factor de mentinere scazut, o luminanta si o intensitate luminoasa care nu se incadreaza pe niciuna din strazi in clasele de iluminat stabilite de standardele romane si europene in vigoare.

Solutii si descriere functionala tehnologicaAducerea iluminatului stradal la valorile cantitative si calitative

din prescriptiile nationale si internationale in domeniu, se realizeaza in urmatorul mod, cel mai eficent si mai rapid prin:

Simpla inlocuire a aparatelor de iluminat existente depasite d.p.v.d. fizic si moral cu unele performante tip LED, alese in conformitate cu criteriile pe care le vom enumera mai jos;Prin propunerea de aparate de iluminat performante tip LED, vor fi necesare cate 2 sau mai multe aparate de iluminat pe un stalp, doar in cazuri izolate ( intersectii mari, sensuri girato-rii sau acolo unde geometria cailor de circulatie impune acest lucru ca solutie optima );Inlocuirea sau adaptarea bratelor si colierelor de prindere con-form rezultatelor calculelor luminotehnice;




Pastrarea stalpilor existenti si propunerea spre schimbare a stalpilor deteriorate existenti ai S.I.P..Folosirea tuturor stalpilor ca suporti pentru noile aparate de iluminat daca indeplinirea criteriilor de performanta conform categoriei cle circulatie o impune ;Implementarea unui sistem automatizat de scadere a consu-murilor prin reducerea fluxului luminos intre anumite ore ( perioada in care traflcul si prezenta pietonilor sunt foarte scazute ) ( daca este cazul ).

Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaţiei moderne. El are rolul de a asigura atât orientarea şi circulaţia în siguranţă a pietonilor şi vehiculelor pe timp de noapte, cât şi crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumină naturală. Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special: reducerea consumului de energie electrica, reducerea numărului de accidente pe timp de noapte, reducerea riscului de accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor, îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei activităţilor pe durata nopţii.

Asigurarea unui iluminat corespunzător poate conduce la o reducere cu 30 % a numărului total de accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45% pe cele rurale. Totodată, iluminatul corespunzător al trotuarelor reduce substanţial numărul de agresiuni fizice, conducând la creşterea încrederii populaţiei pe timpul nopţii.

Pentru modernizarea si concesionarea iluminatului public in Comuna Capusu Mare s-au studiat urmatoarele parti ale instalatiilor de iluminat public :




Reteaua aeriana de iluminat public;corpurile de iluminat depasite d.p.v.d. fizic si moral;punctele de aprindere existente;initierea unui dispecerat ( daca este cazul ).

Pentru fiecare din aceste elemente sau analizat mai multe variante tehnico-economice .Se mentioneaza ca indiferent de varianta aleasa acestea se pot realiza atat global cat si etapizat.Pentru aceasta sectiune vom tine cont de urmatoarele aspecte de ordin tehnico-economic :

surse mai eficiente ( acelasi consum – eficienta luminoasa mai mare sau aceeasi eficienta luminoasa – consum mai mic ) inseamna economie de energie electrica in timpul utilizarii, chiar daca investitia este mai mare ;durata lor de viata, aspectul economic;avand in vedere fiabilitatea redusa al corpurilor vechi depasite d.p.v.d. fizic si moral, fara abajur, fara reflector, fara protectie in toate variantele ele se vor inlocui.

Pentru realizarea lucrărilor de exploatare si mentenanta a S.I.P. a Comunei Capusu Mare, concesionarul va ţine la zi următoarea documentaţie tehnică ce trebuie sa o aiba in mod obligatoriu la dispozitie :

a). Harta detaliată a instalaţiilor de iluminat public pe care le are în gestiune cu :

1. posturile de transformare din care se alimentează reţeaua de iluminat public;2. traseul reţelei;




3. punctele de aprindere ( monofazice, bifazice, trifazice ) a iluminatului public;4. schema de acţionare a cascadei pentru aprinderea şi stingerea automată a iluminatului ( daca este cazul );5. amplasarea corpurilor de iluminat cu tehnologia LED, cu indicarea tipului şi puterii LED;6. locul de amplasare pentru realizarea iluminatului festiv cu indicarea punctelor de alimentare, numărul şi puterea totală consumată ( la sarbatorile de iarna sau zilele comunei )( daca este cazul ).b). Documentaţia tehnică pentru arterele de circulaţie pe care

sunt montate instalaţiile de iluminat stradal împărţite pe categorii de artere trebuie să cuprindă:

1. denumirea străzii;2. lungimea;3. modul de realizare a iluminatului;4. tipul reţelei de alimentare;5. punctele de alimentare şi aprindere ;6. tipul corpurilor de iluminat şi puterea LED;7. tipul şi distanţa între stâlpi, înălţimea de montare a corpurilor de iluminat cu LED ;c). Proiectele de execuţie a instalaţiilor de iluminat cu toate

modificările operate;d). Procesele verbale de recepţie însoţite de certificatele de

calitate.Operaţiile de exploatare ce cad in sarcina concesionarului se

vor efectua in timpul constatarii si interventiei in sistemul de iluminat public vor cuprinde:




1. Lucrări operative constând dintr-un ansamblu de operaţii şi activităţi pentru supravegherea permanentă a instalaţiilor, executarea de manevre programate sau accidentale pentru remedierea deranjamentelor, incidentelor sau avariilor, urmărirea comportării in timp a instalaţiilor.

2. Revizii tehnice constând dintr-un ansamblu de operaţii şi activităţi de mică amploare executate periodic pentru verificarea, curăţirea, reglarea, eliminarea defecţiunilor şi înlocuirea unor piese, având drept scop asigurarea funcţionării instalaţiilor până la următoarea lucrare planificată dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarilor de modernizare a iluminatului public din municipiulCapusu Mare primite de la concesionar.

3. Reparaţii curente constând dintr-un ansamblu de operaţii executate periodic, în baza unor programe, prin care se urmăreşte readucerea tuturor părţilor instalaţiei la parametrii proiectaţi prin remedierea tuturor defecţiunilor.În cadrul lucrărilor operative se vor executa:

a). Intervenţii pentru remedierea unor deranjamente accidentale la corpuri de iluminat şi accesorii dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarilor de modernizare a iluminatului public din municipiulCapusu Mare primite de la concesionar.

b). Manevre pentru întreruperea şi repunerea sub tensiune a diferitelor porţiuni ale instalaţiei de iluminat în vederea executării unor lucrări.

c). Manevre pentru modificarea schemelor de funcţionare în cazul apariţiei unor deranjamente.

d). Recepţia instalaţiilor noi puse în funcţiune în conformitate cu regulamentele în vigoare.




e). Analiza stării tehnice a instalaţiilor;f). Identificarea defectelor în cablurile care alimentează

instalaţiile de iluminat;g). Supravegherea defrişării vegetaţiei datorita strapungeri

LEA 0,4 kV I.P. classic sau torsadat tip TYIR şi inlăturarea obiectelor căzute pe linie;

h). Controlul instalaţiilor care au fost supuse unor condiţii meteorologice deosebite cum ar fi vânt puternic, ploi torenţiale, viscol, formarea de chiciură;

i).Acţiuni pentru pregătirea instalaţiilor de iluminat cu ocazia evenimentelor festive sau deosebite ( zilele comunei, etc. );

j). Demontări sau demolări de elemente ale sistemului de iluminat;

k). Intervenţii ca urmare a unor sesizări.Realizarea lucrărilor se va face cu respectarea procedurilor specifice de:

a). admitere la lucru;b). supravegherea lucrărilor;c). control a lucrărilor;

COSTURILE CONCESIONARULUI de Sistem Public de Iluminat Analiza acestui aspect presupune :

un mod realist de a privi asupra costurilor iluminatului public concesionat ;încercarea de a înţelege nevoile clienţilor;crearea celei mai economice soluţii pentru o specificaţie teh-nică dată ( nivel de iluminare cerut ) ;




analiza atât a investiţiei iniţiale modernizarea S.I.P., cât şi a costurilor de funcţionare si de mentenanta dupa perioada de garantie primita de la concesionar, care sunt de multe ori o consecinţă a deciziilor iniţiale.

O privire în detaliu asupra acestor costuri arată ceea ce trebuie făcut pentru a pune în funcţiune o instalaţie de iluminat :

faza de exploatare si mentenanta a S.I.P. = COSTURILE CU EN-ERGIA + COSTURILE DE ÎNTREŢINERE faza de sfârşit de viaţă: înlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului COSTURILE TOTALE = ENERGIE + ÎNTREŢINERE POST GARANTIE

2.2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (in cazul in care a fost elaborate)

Pentru acest S.F. nu s-a eleborat un studiu de prefezabilitatea dar a fost efectuat un audit energetic ale carui rezultate au fost utilizate pentru fundamentarea acestui Studiu de fezabilitate. Primaria Comunei Capusu Mare a pus la dispozitie documentatiile care au la baza prevederile legale privind obligatiile autoritatii locale, nevoile exprimate de membrii comunitatii, proiectele de investitii aflate in derulare si proiectele de investitii de perspectiva imediata.

2.2.2. Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse




Se poate folosi termenul de modernizare si eficientizare a sistemului de iluminat public stradal in urmatorul sens:

Inlocuirea aparatelor de iluminat existente in totalitate, depa-site d.p.v.d. fizic si moral cu unele noi performante bazate pe tehnologia LED;Dispunerea, tipul si puterea nominala a placii cu LED sau a lampii cu LED cu care se echipeaza se stabilesc in urma calcu-lelor luminotehnice pe clase ale sistemului de iluminat;Echiparea cu aparate cu tehnologia LED a tuturor stalpilor, de unde s-au demontat aparatele de iluminat existente depasite d.p.v.d. fizic si moral din reteaua de iluminat public;Inlocuirea stalpilor de lemn si a celor din beton utilizati la ilu-minatul public ( I.P. ) aflati intr-o stare avansata de degradare ( daca este cazul ).

Toate aparatele de iluminat fie ca sunt de tip Norris Selux sau PVB (produse de Elba la nivelul anilor '80 ) sunt depasite atat fizic cat si moral si trebuiesc inlocuite. Aceste aparate si-au depasit cu mult termenul de sfarsit de viata si nu mai pot fi reconditionate.

Prin aceasta investitie a concesionarului se obtine, pe langa un confort visual sporit, o diminuarea a numarului accidentelor si a infractionalitatii si o reducere substantiala a consumului de energie.

Reducerea consumului de energie este unul din obiectivele principale care se urmaresc in acest studiu pentru reducere se va actiona in mai multe directii:

controlul mult mai strict al stingerilor si aprinderilor in timpul functionarii;




sistematizarea iluminatului functie de clase de drum, puteri si tipuri de aparate ;utilizarea aparatelor eficiente echipate cu lampi cu consum redus si durata mare de viata ;urmarirea din dispecerat a functionarii iluminatului ( daca este cazul ) ;

Stingerea si aprinderea in momentul de fata se face in urma comenzii venita de la un senzor crepuscular ( fotocelula ) care apoi comanda in cascada intreg sistemul. Prin utilizarea unui ceas digital programabil care poate fi setat pe intreaga perioada a unei luni sau a unui an calendalistic. Trebuie avut grija sa corelam reducerile de consum cu perioada de stingere aprindere astfel incat sa nu afectam confortul locuitorilor printr-o aprindere intarziata ( cu mult dupa inserare ) sau o stingere timpurie ( inainte de ivirea zorilor ).

Pe strazile principale din Comuna Capusu Mare se recomanda montarea de aparate de iluminat cu LED-uri cu putere de 10-70 W.Alegerea corespunzatoare a corpurilor de iluminat/aparatelor de iluminat joaca un rol important in iluminatul urban, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere estetic si functional.

Aparatele de iluminat cu LED-uri cu puteri de 10 – 70 W si durata de functionare de min. 50.000 ore se vor monta pe strazile secundare ale Comunei Capusu Mare. Aceste aparate de iluminat functioneaza la o tensiune nominala de 230 V.

Avantajele scenariului recomandat




Prin montarea pe stalpii existenti cu retea de iluminat de aparate de iluminat cu LED-uri cu puteri cuprinse intre 10 – 70 W, cu grad de protectie si rezistenta la impact ridicate se asigura conditii pentru pastrarea in timp a caracteristicilor initiale si reducerea cheltuielilor de intretinere. Prin modernizarea si eficientizarea sistemului de iluminat de catre concesionar se asigura reducerea consumului de energie electrica si a cheltuielilor pentru pentru intretinere.

2.2.3. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Pentru o evaluare corecta e nevoie de intelegerea nevoilor beneficiarilor ( toti cetatenii ) si administratorilor de sistem ( primariile ). De asemenea, nu trebuie uitata problema proprietatii asupra componentelor sistemului, ca si cea a organizarii si desfasurarii serviciilor in iluminat, pusa intr-o lumina noua de Legea nr. 230/2006.

Astfel, SC Electrica Distributie SA detine de fapt reteaua de joasa tensiune, incluzand stalpii de sustinere, sistemele de contorizare, in proprietatea primariilor fiind corpurile/aparatele de iluminat existente, bratele de sustinere cu elementele de fixare, cablurile de conectare, in proprietatea concesionarului vor fi corpurile/aparatele de iluminat cu tehnologia LED nou montate pana la amortizarea investitiei de modernizare si eficentizare, predarea lor se va face prin proces verbal de predare primire intre concesionar si beneficiar primaria Comunei Capusu Mare.

Urmarind ce trebuie facut pentru a pune in functiune o instalatie de iluminat, deosebim:




faza pregatitoare: cost auditare + proiectare fazele S.F.; P.T.+C.S.; D.T.A.C. + aprovozionare santier + constructive-montaj C.I.S. LED ( modernizare ) = INVESTITIE INITIALA;faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COS-TURILE DE INTRETINERE;faza de sfarsit de viata = inlocuirea, eliminarea si/sau reci-clarea produselor.

Deoarece in majoritatea cazurilor inlocuirea elementelor vechi se face odata cu montarea elementelor noi, iar eliminarea/reciclarea este inca o problema ce asteapta rezolvari, putem concluziona:

COSTURILE TOTALE = INVESTITIE CONCESIONAR + INTRETINERE

Principiile generale ale reducerii costurilor de investitie sunt:alegerea corpurilor de iluminat eficiente energetic;folosirea cablarii existente;montarea corpurilor de iluminat direct pe stalp;respectarea corpurilor de iluminare M1-M5;gasirea unui echilibru intre consum si lumina pe drum.

Intretinerea poate reprezenta pana la 10-20% din costul total al sistemului.

contorizare diferentiata ( zi/noapte );folosirea corpurilor cu element optic reglabil, continuu si de in-alta calitate (puritate, geometrie, material);folosirea sistemelor de dimming/de reglare in afara orelor de varf ( daca este cazul );




reducerea numarului de ore de functionare ( ceas digital pro-gramabil );introducerea, acolo unde este posibli a telegestiunii.

Deosebit de importanta este crearea unui echilibru intre posibilitatile bugetului si iluminatul stradal eficient. Acest lucru presupune o analiza atat a investitiei initilale, cat si a costurilor de functionare, care sunt de multe ori o consecinta a deciziilor initiale.

Specific abordarii iluminatului public in Romania este reducerea bugetelor pentru iluminatul stradal, in timp ce costurile cu energia si intretinerea cresc. Din cate se poate observa, problematica iluminatului public este destul de complexa si departe de a o mentine in pozitia de “cenusareasa” a facilitatilor publice asigurate de administratiile locale.

Vestea buna pentru grupurile interesate de iluminatul public este ca incepand din ianuarie 2003, exista reglementari legislative referitoare la activitatile care au in centru acest iluminat. Astfel, prin aparitia Legii serviciului de iluminat public nr. 230/2006, au fost definite urmatoarele:

legislatia aplicabila procedurilor de achizitie a serviciilor de iluminat public;organismul de monitorizare si control al serviciilor: A.N.R.S.C.;modul de gestionare a serviciilor de iluminat public;factorii de referinta ( nivel de iluminare, capacitate mana-geriala etc. ) ;relatia operator – beneficiar.




De asemenea, trecem la lucruri pozitive faptul ca in Romania s-a standardizat iluminatul cailor de circulatie prin SR EN 13433, spre deosebire de comunitatea europeana, pe teritoriul careia sunt in vigoare doar recomandari ale C.I.E. ( Comisia Internationala de Iluminat ).

Teoretic, conform legislatiei in vigoare orice administratie publica locala intelege ca:

este obligata sa infiinteze ( daca nu exista ) un serviciu de iluminat public, dar nu unul oarecare, ci unul capabil sa respecte cerintele impuse de A.N.R.S.C., prin procedura de licentiere/autorizare.

este obligata sa reabiliteze, sa intretina si sa mentina siste-mul de iluminat public ( direct sau prin delegare de ges-tiune – concesionare ), astfel incat, acesta sa corespunda normelor prin SR EN 13433.

Primariile se confrunta cu un sir intreg de prioritati costisitoare, programe de dezvoltare, integrare sau politice, dar mai ales cu o lipsa acuta de fonduri.

In acest context, un rol major il reprezinta relatia cu furnizorul de enrgie, S.C. Electrica Distributie S.A., care a gestionat pana acum cea mai mare parte a sistemelor de iluminat public din tara. Pana la data preluarii gestiunii, concesionarul va avea:

un transfer de gestiune intre S.C. Electrica Distributie S.A. si primarii in cazul nostru ( comuna Capusu Mare ), fiind identificat si evaluat patrimoniul componentelor sistemului de iluminat public;o diferentiere clara in toate situatiile iluminatului public fata de celelalte sisteme de iluminat ( casnic, industrial );




o baza de date coerenta privind gestiunea sistemului de iluminat care sa poata fi transferabila;normele care sa reglementeze transferul de gestiune si re-latia ulterioara dintre primarii si furnizorul de energie pri-vind serviciile acordate.

In aceste conditii, administratia publica locala poate incepe cu urmatorii pasi:

o analiza tehnica, economica si sociala a starii actuale a sistemului; un astfel de studiu ar putea fi elaborat cu resurse proprii sau prin comandarea temei catre organe competente ( CNRI, medii universitare, operatori de iluminat, servicii externe de cercetare si proiectare );incadrarea iluminatului public intr-o lista ferma de priorita-ti;determinarea gradului de suportabilitate a comunitatii pri-vind un anumit nivel de investitie in serviciul de iluminat;cererea oficiala a serviciului de iluminat public catre S.C. Electrica Distributie S.A. privind intentia primariei, de pre-luare a patrimoniului componentelor de sistem, baze de date sau informatiile specifice – planuri, scheme, tabele cantitative, informatii privind functionarea, masurarea, controlul sau deteriorarea elementelor din sistem;proiectarea, in etape sau pe ansamblu, a intregului sistem de iluminat in concordanta cu normele impuse;




cercetarea posibilitatilor de finantare externa: operatori de iluminat ( concesionari ), guvern, banci, entitati europene, alti investitori interesati, solutii alternative.

In consecinta, pentru cazul specific al Primariei Comunei Capusu Mare, nu se pune numai problema reducerii consumului de energie electrica pentru sistemele de iluminat, ci mai curand a gasirii unor solutii eficiente care sa realizeze un iluminat economic, in conditii de confort acceptabil din punct de vedere cantitativ si calitativ. In acest sens, desi nu trebuie neglijate aspectele energetice ( randament, eficienta energetica ), este necesar sa se ia in considerare si alte criterii pentru evaluarea iluminatului public.

Sistemul de iluminat public se afla in administrarea Consiliului Local, care trebuie sa urmareasca aplicarea unor solutii moderne, variante de scheme si echipamente cu scopul imbunatatirii calitatii iluminatului prin obtinerea unor parametri luminotehnici ridicati si cresterii eficientei energetice prin reducerea consumului de energie.

Pentru reducerea consumului de energie electrica aferent iluminatului public se recomanda:

clasificarea strazilor conform normativelor internationale si stabilirea parametrilor luminotehnici in functie de aceasta clasificare;reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic re-dus ( 0,5 ), prin reducerea tensiunii de alimentare cu circa 10% se poate realiza o reducere a fluxului luminos cu circa 10% si o reducere a puterii absorbite, pe acest interval de timp, cu circa 20%, adoptarea acestei masuri permite reduc-




erea consumului de energie electrica pentru iluminat cu circa 10% pe durata unui an ( daca este cazul );adoptarea de masuri pentru reducerea pretului unitar de revenire a energiei electrice ( lei/KWh ) pentru iluminat public, in special prin negocierea unui tarif redus, avand in vedere consumul pe durata noptii ( gol in curba de sarcina a furni-zorului de energie electrica );utilizarea lampilor performante in procesul de modernizare si eficentizare a instalatiilor de iluminat public si a corpurilor de iluminat performante.

Conform legislatiei referitoare la organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public, serviciul de iluminat public va respecta si va indeplini, la nivelul comunitatilor locale, in intregul lor, indicatorii de performanta aprobati prin Hotararea Consiliului Local.

Aducerea iluminatului stradal la valorile cantitative si calitative din prescriptiile nationale si internationale in domeniu, cu diminuarea cheltuielilor reale de functionare a sistemului de iluminat public, deci indeplinirea primelor doua obiective ale temei de proiectare, se realizeaza in modul cel mai ieftin si mai rapid prin:

Simpla inlocuire a aparatelor de iluminat existente depasite d.p.v.d. fizic si moral cu unele performante, alese in conformitate cu criteriile pe care le vom enumera mai jos ;Prin propunerea de aparate de iluminat performante, vor fi ne-cesare cate 2 sau mai multe aparate de iluminat pe un stalp, doar in cazuri izolate ( intersectii mari, sensuri giratorii sau




acolo unde geometria cailor de circulatie impune acest lucru ca solutie optima ) ;Inlocuirea sau adaptarea bratelor conform rezultatelor cal-culelor luminotehnice;Pastrarea stalpilor existenti;Folosirea stalpilor de pe care s-au demontat C.I.S. existente depasite d.p.v.d. fizic si moral ca suporti pentru noile aparate de iluminat folosind tehnologia LED, daca indeplinirea criterii-lor de performanta conform categoriei cle circulatie o impune ;Implementarea unui sistem automatizat de scadere a consu-murilor prin reducerea fluxului luminos intre anumite ore ( perioada in care traflcul si prezenta pietonilor sunt foarte scazute daca ne permite zona ) ;

Scenariul recomandat presupune demontarea corpurilor de iluminat existente depasite d.p.v.d. fizic si moral, montarea unui numar total de 335 aparate de iluminat noi stradale cu LED-uri, eficiente din punct de vedere luminotehnic si energetic pe stalpii existenti.

Prin implementarea noului sistem se reduce numarul de inspectii sistematice pentru verificarea lampilor, se reduce durata interventiilor si a timpilor de nefunctionare si scad cheltuielile de intretinere pe durata garantiei primite de la concesionar.

2.3. Date tehnice ale investitiei

2.3.1. Zona si amplasamentul Modernizarea si eficientizarea sistemului de iluminat public

S.I.P. se va desfasura in zona administrativ teritoriala a Comunei Capusu Mare.




Amplasamentul sistemului de iluminat S.I.P. initial se pastreaza neexistand suplimentari de stalpi pentru iluminatul public.

2.3.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat

Intregul sistem de iluminat public existent dar si cel ce va fi proiectat se afla in intravilanul Comunei Capusu Mare si pe teritoriul administrativ al acesteia.

2.3.3. Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan

Terenul ocupat ce constituie amplasamentul lucrarilor proiectate, se afla in intravilanul Comunei Capusu Mare si apartine domeniului public. Pentru executia acestui proiect nu sunt necesare suprafete noi de teren si nu sunt necesare exproprieri de teren.

Terenul pe care se vor executa lucrarile proiectate este de folosinta neproductiva si apartin domeniului public.

2.3.4. Studii de teren

Pentru implementarea scenariului recomandat nu este necesar realizarea unor studii geotehnice. 2.3.5. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare




Aparate de iluminat

Aparat de iluminat, reprezentand aparatul ce serveste la distributia, filtrarea sau transmisia luminii produse de la una sau mai multe lampi catre exterior, cuprinzand toate piesele necesare pentru fixarea si protejarea lampilor si eventual, daca este necesar, circuitele auxiliare impreuna cu dispozitivele de conectare la circuitul de alimentare.

Aparatele de iluminat utilizate vor fi echipate cu placi/lampi cu LED-uri si vor trebui sa evite consumul inutil de energie electrica precum si poluarea luminoasa.

De asemenea, aparatele de iluminat vor fi alese tinandu-se seama de clasificarea retelelor de circulatie ( ex. rezidentiale, trafic rutier, centre de orase/comune/sate, comerciale ).

Caracteristici tehnice recomandate pentru aparatele de iluminat de : 36W, 70W, 100W, 150W, 250W si LED-urile echivalente:

Etanseitatecompartiment optic IP65compartiment aparataj IP43.

Nota: Se recomanda utilizarea aparatelor de iluminat cu IP66, tinand cont de costurile reduse cu intretinerea ulterioara pe de o parte si cu realizarea constructiva a acestor aparate de iluminat in conditii de performanta ridicata.

Trebuie sa se acorde o atentie sporita asupra alegerii corespunzatoare a aparatului de iluminat in ceea ce priveste:

Constructie:




difuzor din policarbonat sau sticla termorezistenta; pentru difuzoarele din material sintetic ( ex. policarbonat ) este important ca aceasta sa fie rezistente la radiatii UV, pentru a asigura performante fotometrice pe intreaga durata de viata;carcasa din materiale usoare tip poliamida, poliester armat cu fibra de sticla, duraluminiu sau alte materiale cu proprietati mecanice si anticorozive similare.

Rezistenta :

la impact nu trebuie sa fie mai mica de 5J ( IK 8 ), iar pentru aparatele de iluminat de puteri scazute in cazul carora inaltimea de montaj este mai mica, este cu atat mai importanta aceasta caracteristica cu cat expunerea la vandalism in acest caz este mai ridicata ( IK 10 = 20J ).

Sistemul de prindere :

al aparatelor pe bratul suport sa permita montarea acestora orizontal si vertical fata de axul bratului. Siste-mul de prindere trebuie sa fie omologat de producator si verificat de catre un verificator de proiecte autorizat MLPAT si MECMA.

Calitatea si fiabilitatea: accesoriilor electrice este foarte importanta:

o accesoriile electrice sa fie montate pe o placa demontabila accesibila in partea superioara a aparatului de iluminat.




Aceasta permite o intretinere, o minimizare a timpului de intretinere;

o condensator cu protectie termica. Factor de putere 0,92 (acesta este factorul de putere neutral, la care se raporteaza plata energiei reactive consumate);

o aparatul de iluminat va fi echipat cu siguranta individuala in cazul in care se pastreaza solutia alimentarii din reteaua aeriana ( daca este cerut de beneficiar ).

Sursele/lampile utilizate – performante tehnice

1) In cazul lampilor cu LED-uri, se impune utilizarea placilor cu LED sau a lampilor cu LED, flux luminos sporit ce asigura o eficienta fotometrica corespunzatoare si consideram aceasta caracteristica ca fiind o cerinta standard.

In mod normal acestea ar trebui inlocuite la fiecare 10-15 ani ( durata de viata economica ), in scopul mentinerii performantelor initiale si a minimizarii cheltuielilor de inlocuire.

Lampa de iluminat placa – LED-uri.

Nr.crt.

Denumire caracteristica Date tehnice garantate

1. Producator Da

2. Domeniu de utilizare

Iluminatul cailor de circulatie, M5, piete, parcari, zone rezidentiale ( P2-P5 ), platforme industriale, etc.

3. Puterea nominala 10-70 W4. Tensiunea nominala 230V5. Frecventa nominala 50Hz




6. Distorsiuni armonice ( THD ) Max. 32 %7. Factor de putere Min. 0.75 – Max. 0.92

8.Functionare la temperaturi intre -40 - +50 grade Celsius

Da

9. Grad de protectie compartiment optic Minim IP6510. Grad de protectie compartiment aparataj Minim IP65

11.Rezistenta la impact a intregului aparat de iluminat

Minim IK08

12. Dimensiuni aparat Nu sunt impuse13. Greutate Nu este impus14. Rezistenta aerodinamica Nu este impusa15. Clasa de izolatie electrica I/II16. Eficienta luminoasa sursa Min. 80 lm/W

17.Eficienta luminoasa sistem (alimentare, sistem optic, sursa)

Min. 50 lm/W

18. Indicele de redare a culorilor Ra >7019. Temperatura de culoare Tc 2400-6500 K20. Carcasa metalica: vopsita in camp electrostatic Da21. Sistem de prindere : metalic Da22. Culoare standard RAL 9003/RAL 900123. Sistem de montaj diam. 40 - 60 mm Da24. Durata de viata nominala Min. 50000 ore25. Garantie Minim 2 ani

26.Rapoarte de incercari executate de un laborator acreditat pentru cel putin gradul de protectie IP, rezistenta la impact IK, marcaj CE.

Da

27. Caracteristici tehnice Da28. Fise tehnice Da29. Foi de catalog Da

Lampa de iluminat cu LED-uri

Nr.crt.

Denumire caracteristica Date tehnice garantate

1.Producator Da




2.Domeniu de utilizare

Iluminatul cailor de circulatie, M5, piete, parcari, zone rezidentiale ( P2-P5 ), platforme industriale, etc.

3. Puterea nominala 10– 70 W4. Tensiunea nominala 230V5. Frecventa nominala 50Hz6. Distorsiuni armonice ( THD ) Max. 32 %7. Factor de putere Min. 0.75 – Max. 0.92

8.Functionare la temperaturi intre -40 - +50 grade Celsius

Da

9. Grad de protectie compartiment optic Minim IP6510. Grad de protectie compartiment aparataj Minim IP65

11.Rezistenta la impact a intregului aparat de iluminat

Minim IK08

12. Dimensiuni aparat Nu sunt impuse13. Greutate Nu este impus14. Rezistenta aerodinamica Nu este impusa15. Clasa de izolatie electrica I/II16. Eficienta luminoasa sursa Min. 80 lm/W

17.Eficienta luminoasa sistem (alimentare, sistem optic, sursa)

Min. 50 lm/W

18. Indicele de redare a culorilor Ra >7019. Temperatura de culoare Tc 2400-6500

20.Carcasa metalica: vopsita in camp electrostatic

Da

21. Sistem de prindere : metalic Da22. Culoare standard Nu23. Sistem de montaj diam. 40 - 60 mm Da24. Durata de viata nominala Min. 50000 ore25. Garantie Minim 1 an

26.Rapoarte de incercari executate de un laborator acreditat pentru cel putin gradul de protectie IP, rezistenta la impact IK, marcaj CE.

Da

27. Caracteristici tehnice Da




28. Fise tehnice Da29. Foi de catalog Da

Pe strazile principale din Comuna Capusu Mare se recomanda montarea de aparate de iluminat cu LED-uri cu putere de 10-70 W.

Alegerea corespunzatoare a corpurilor de iluminat/aparatelor de iluminat joaca un rol important in iluminatul urban, din punct de vedere estetic si functional.

2.3.6. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Tarifarea consumului de energie electrica la nivelul Comunei Capusu Mare se face conform tarifului diferentiat noapte/zi lucru care ajuta foarte mult la limitarea cheltuielilor nejustificate numai in cazul in care se utilizeaza contoare cu dublu tarif.

Din datele serviciului tehnic reiese faptul ca acest lucru s-a realizat in anii trecuti , moment in care s-a obtinut o reducere semnificativa, insa cheltuielile cu energia sunt inca crescute deoarece o mare parte din aparatele de iluminat sunt vechi si nu au in echipare condenstatori pentru compensarea locala a factorului de putere. Lipsa compensarii duce Ia consum de energie reactiva, contravaloarea lui fiind destul de ridicata.

Tip energie MW eur___________________________________________________________________________________________


Pagina 42/101


Energie activa varfEnergie active restEnergie reactivaTotal consumuri facturate

154,54 19.101

Tabel 5. Cheltuieli anuale cu plata energiei. Estimative si reale.

In tabelele de mai sus se pot observa cheltuielile estimate , pe un an si cele reale realizate in perioada 2012. In realizarea calculelor estimative s-a utilizat un cost mediu al kWh de 0.12 eur si un numar de ore de functionare de 3650/an iar iluminatul festiv si cel arhitectural nu au fost luate in calcul.

Costurile facturii de energie electrica dupa implementare investitiei

Investitia este sustinuta de catre concesionar si consta in inlocuirea sistemului de iluminat existent depasit d.p.v.d. fizic si moral in vederea modernizarii si eficientizarii consumului energetic.

Se vor schimba sistemele de iluminat actuale depasite d.p.v.d. fizic si moral, cu sisteme de iluminat cu tehnologia LED care consuma cca. 35-40 % din valorile existente initial.

Prin schimbarea sistemului de iluminat se realizeaza o economie in buget de pana la 65 %, economie care reprezenta rata aferenta platita concesionarului, realizata pentru investitia de modernizare si eficentizare a sistemului de iluminat respectiva.




Proiectul se refera la cei 65 % economisiti si pe care ii putem directiona catre o investitie financiara.Valorile de credit care pot fi accesate in functie de bugetul de iluminat au fost calculate in functie de perioada de rambursare si se prezinta astfel:

in urma calculelor noastre, pentru o investitie care se refera strict la schimbarea elementelor de iluminat, fara a fi nevoie de schimbari la liniile electrice sau la sistemul electric, rambursarea in 5 ani este una acoperitoare.

Tariful practicat in MunicipiulCapusu Mare, Judetul Cluj este de tip diferentiat noapte/zi, cu energie reactiva, pe fiecare PAIP –M/T.

Consideratii privind alegerea surselor de lumina si a aparatelor de iluminat.

Economisirea de energie electrica apare astazi tot mai frecvent in limbajul uzual, astfel incat a devenit deja un cuvant « inradacinat », al vietii cotidiene, deoarece astazi, suntem nevoiti sa economisim energie in toate activitatile. Acest lucru ar insemna ca diminuand pretentiile noastre indreptatite de confort sa renuntam partial sau total la utilizarea unor instalatii. Solutia reala este insa cea de utilizare a unor instalatii, echipamente eficiente din punct de vedere al consumului de energie electrica.




Referindu-ne la cazul concret al iluminatului public: este evident faptul ca nu se poate face economie de energie, in asa fel incat sa periclitam siguranta publica si a circulatie, prin intreruperi partiale sau totale.

In ce mod se poate economisi rational in iluminatul public?

Acest lucru trebuie avut in vedere in primul rand din faza de proiectare, sa se continuie apoi cu lucrarile de executie si intretinere ( mentenanta ), si se refera la intregul reprezentat de instalatiile de iluminat public dar si la sursele de lumina si aparatele de iluminat.

Prin proiectul de de modernizare si eficentizare a sistemului de iluminat public in Comuna Capusu Mare, se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

cresterea securitatii, sigurantei si confortului cetatenilor pe timp de noapte;reducerea consumului de energie electrica;realizarea unui sistem de iluminat coerent le scara intregului oras.

Atunci cand ne referim la reducerea consumului de energie, nu ne referim in mod strict la reducerea fata de nivelul consumului actual, ci fata de nivelul consumului care ar fi necesar la ora actuala daca iluminatul public ar functiona corespunzator.

Aparatele de iluminat existente depasite d.p.v.d. fizic si moral sunt ineficiente din punct de vedere energetic dar si luminotehnic. Este deosebit de importanta utilizarea unor tehnologii eficiente pentru reducerea consumului de energie.




In consecinta, in prezent orice autoritate publica locala, care nu este indiferenta la cheltuielile de functionare, va opta doar pentru aparate de iluminat cu grad de protectie ridicat, recomandat de IP 65.Este deosebit de important ca aparatele de iluminat utilizate sa fie cu performante optice si mecanice ridicate. Astfel, se poate aduce nivelul iluminatului din Comuna Capusu Mare la nivel international prin utilizarea unor puteri nominale scazute, folosindu-se corpuri de iluminat cu LED de 10 - 70 W.

- solutii tehnice de asigurare cu utilitati

In cazul scenariului propus spre avizare nu este necesara cresterea puterii instalate si nu sunt necesare avize suplimentare de la furnizorul de energie electrica.

1.3.7. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice, centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice, juridice, statul recunoscand tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos.

Solutiile tehnice propuse in prezenta lucrare reduc la minim impactul negativ asupra mediului, in conditiile de siguranta si eficienta in toate fazele ciclului de viata a lucrarii proiectate : proiectare, executie si exploatare.

Pe toata durata de viata a instalatiilor se vor respecta cerintele impuse prin SR EN ISO 14001/2005.




Prin lucrarile prevazute in prezentul proiect nu sunt afectati factorii de mediu si nu se impun lucrari de reconstructie ecologica, deci nu necesita studiu de impact asupra mediului.

Lucrarile din prezenta documentatie nu afecteaza institutiile publice, caile de transport, sau sanatatea populatiei. Se va respecta regimul combustibililor si al deseurilor; se va pastra curatenia la locul de munca; organizarea de santier se va amenaja astfel incat sa nu afecteze zona si se va dezafecta total dupa terminarea lucrarii.

Lucrarea nu afecteaza calitatea apelor si a aerului, a subsolului, nu afecteaza ecosistemele terestre si acvatice. Instalatiile electrice proiectate fiind cel mult egala cu 0,4 kV, nu produc radiatii electromagnetice semnificative, zgomotul produs viitoarele instalatii electrice va fi sub nivelul minim admis. Luand in calcul toate aceste considerente, noua instalatie nu afecteaza mediul.Solutiile de iluminat cu LED, dau o lumină mai bună, iar funcţionarea lor costă mai puţin, mulţumită consumului de energie redus, ceea ce înseamnă şi mai puţine emisii de CO2.Din punct de vedere al impactului asupra mediului, clădirile reprezintă 40% din cererea de energie la nivel mondial. Această cerere va creşte în mod substanţial pe măsură ce populaţia creşte, aşa că există un potenţial enorm pentru reducerea consumului de energie şi a emisiilor de CO2 în acest sector.

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu




Protectia calitatii apei : Procesul tehnologic, specific lucrarilor de canalizare electrica subterana, nu are impact asupra calitatii apei.Protectia aerului : Tehnologia specifica executiei retelelor electrice subterane nu conduce la poluarea aerului de cat in masura in care praful rezultat din spargeri si sapaturi reduce intrucatva calitatea acestuia. Pe tot parcursul derularii lucrarilor se iau masuri de reducere la maxim a prafului, atat prin udare cat si prin manevrarea cu grija a utilajelor folosite.Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru aer, in timpul exploatarii neexistand nici o forma de emisie.Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilorInstalatiile proiectate nu produc zgomote sau vibratii.Utilajele specifice transportului instalatiilor necesare pentru realizarea liniilor electrice nu vor stationa mult in zona, timpul de stationare fiind doar cel pentru descarcarea materialelor, functionarea acestora nu dauneaza zonei.Combustibilul folosit nu se scurge sau depune pe sol si nu deterioreaza zona.Protectia impotriva radiatiilorInstalatiile proiectate nu produc radiatii poluante pentru mediul inconjurator, oameni si animale.Radiatiile electromagnetice produse nu au un nivel semnificativ de impact asupra mediului.Protectia solului si subsoluluiLucrarile din prezentul proiect nu polueaza mediul decat prin faptul ca apare la pozarea subterana a cablului un corp strain in sol ( cablul etans, confectionat din materiale greu degradabile, decat in cazul distrugerii mantalei de protectie). Acest corp strain este




protejat prin tehnologia de lucru pentru actiuni straine, conducind implicit si la protectia solului si subsolului.Protectia ecosistemelor terestre : Lucrarile din prezentul proiect au un impact minim asupra ecosistemului terestru, mai ales ca dupa pozarea cablurilor zona este adusa la situatia initiala. Ecosistemul acvatic nu exista in zona de lucru, deci nu este afectat.Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public : Se vor lua masuri ca efectele asupra zonelor populate adiacente executarii lucrarilor sa fie minime.Gospodarirea deseurilor : Ca urmare a lucrarilor ce se vor efectua ( sapaturi, spargeri, constructii noi ) vor rezulta o serie de deseuri cum ar fi pamant, beton, ciment, asfalt, nisip. Aceste deseuri sunt asezate pe masura producerii lor in imediata apropiere a zonei de lucru ingradita cu panouri de protectie, fiind evacuate ritmic spre groapa de gunoi cu ajutorul mijloacelor de transport ale executantului.Gospodarirea substantelor toxice si periculoase : Nu este cazul pentru lucrarile din prezenta documentatie.

S-au respectat, cu precadere, prevederile urmatoarelor legi:OUG 195/2005 – privind protectia mediuluiOrd.MAPPM nr.756/1997 – Reglementari privind evaluarea

poluarii mediuluiLegea nr.26/1996 privind Codul SilvicLegea nr.107/1996 - Legea apelor modificata si completata

prin Legea 310/2004, Legea 112/2006 si OUG 12/2007HG nr.525/1996 de aprobare a Regulamentului General de

Urbanism




Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Legea nr.213/1998 privind proprietatea publicaLegea nr.219/1998 privind regimul concesiunilorLegea nr.7/1996 a cadastruluiLegea nr.13/2007 a energiei electriceOrd.MIC nr.1587/1997 de aprobare a listei categoriilor de

constructii si instalatii industriale generatoare de riscuri tehnologice

Ord.MIR nr.344/2001 pentru prevenirea si reducerea riscurilor tehnologice

1.3.8. Intretinerea sistemului de iluminat public

Întreţinerea şi menţinerea prin lucrari de mentenanta în funcţiune a sistemului de iluminat rezultat în urma modernizarii si eficentizarii este o urmare logică a fazei de proiectare şi este detaliat în continuare .

2.3.8.1. Sisteme de întreţinere Încă din faza de proiectare a unei instalaţii de iluminat este adesea posibil să se aleagă componentele, sistemele care vor conduce la activităţi de întreţinere minime:

Prin alegerea de aparate de iluminat cu etanşeitate ridi-cată a compartimentului optic;




Prin reducerea numărului de variante de echipare din schemă;

Prin folosirea de aparate de iluminat cu puţine compo-nente, şi care pot fi manevrate cu uşurinţă manual sau înlocuite;

Când este posibil să se utilizeze suprafeţe cu finisaje care rămân curate timp îndelungat sau sunt uşor de curăţat;

Planificarea unei activităţi de întreţinere uşoară si de mentenanta dupa perioada de garantie ( acces, tipul sculelor, disponibil de piese de schimb );

Pregătirea unei scheme de întreţinere cât mai complete, inclusiv cu instrucţiuni;

Organizarea unui flux informational eficient (feedback-uri ale greşelilor, dificultăţilor şi defectelor);

Inspectarea stării suporţilor ( stâlpi, console ) şi a nivelului coroziunii.

2.3.8.2. Înlocuirea lămpilor

Costurile de înlocuire a lămpilor sunt suportate de concesionar si cuprind costul lămpilor propriu-zise şi costul muncii depuse, care include costurile privind comandarea, aprovizionarea, stocarea, instalarea, etc.Costurile cu munca efectuată depind de sistemul de înlocuire adoptat şi de accesibilitatea la aparatele de iluminat, alternativele fiind următoarele:




Înlocuirea corectivă, constă în înlocuirea fiecărei lămpi existente;

Înlocuirea preventivă, constă în înlocuirea “în grup” a tuturor lămpilor defecte sau bune în acelaşi timp, care corespunde de regulă duratei de viaţă economică a lămpilor ( nu este cazul );

Înlocuirea combinată.Este foarte important ca în locurile unde prin defectarea unei

lămpi se pune în pericol siguranţa sau securitatea în deplasare a utilizatorilor, aceasta să fie înlocuită imediat.Cum deteriorarea fluxului luminos al lămpii, constituie o sursă de risipă a energiei, asigurarea unui serviciu de întreţinere corect conduce la un ciclu de viaţă eficient al acesteia.

Costurile pentru înlocuirea corectivă Cb = L + S + E + Dunde: L = costul lămpii S = costul muncii (inclusiv costul inspectării) E = costul echipamentului de acces D = costul depozitării deşeurilor

Costurile pentru înlocuirea preventivă Cg = L + S + E + Dunde: L = costul lămpii S = costul muncii pentru înlocuirea de grup pe lampă E = costul echipamentului de acces D = costul depozitării deşeurilor

( nu este cazul ) Costurile pentru înlocuirea combinată

Ct = Cg + F x Cb




unde: F = procentul de lămpi defecte şi înlocuite prioritar înlocuirii programate In cazul aparatelor de iluminat cu LED-uri aceste costuri devin zero, deoarece acestea au o durata de viata mai mare.

2.3.8.3.Curăţarea aparatelor de iluminat Intervalul de curăţire optim (T) pentru un aparat de iluminat se

obţine când costurile fluxului luminos pierdut egalează costul curăţirii.

Intervalul optim de curăţire (T) poate fi determinat cu formula:T = Cc / Ca + 2Cc / Ca (ani)

Unde: T = intervalul de curăţire optim Cc = costul curăţirii unui aparat de iluminat o singură

dată Ca = costul anual de funcţionare a aparatului de iluminat

fără curăţire = rata medie anuală a murdăririi aparatului de iluminat

Aparatele de iluminat cu LED-uri de generatie recenta, la care partea optica se reduce la o lentila monobloc, se curata foarte usor iar cheltuielile sunt considerabil reduse in comparatie cu corpurile de iluminat clasice dotate cu dispersor si reflector.

2.3.8.4. Suporţii aparatelor de iluminat




Pentru stâlpi si console apartinatoare S.I.P. este necesară efectuarea de inspecţii frecvente şi vopsirea acestora, precum şi monitorizarea ocazională a stării părţilor aflate în pământ.Pentru structuri cu vechime mai mare de 20 de ani, trebuie evaluată stabilitatea întregii structuri şi eventual, planificată înlocuirea acesteia.

Înlocuirea fiecărei componente trebuie judecată din perspectiva riscului potenţial pe care-l constituie pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiei.

Cum tehnologia în domeniul iluminatului avansează permanent, există suficiente situaţii în care se înlocuieşte întreaga instalaţie, chiar dacă încă este sigura în funcţionare. În astfel de situaţii investiţiile se estimează în funcţie de:

Posibila economie de energie electrică.Reducerea costurilor de întreţinere.Îmbunătăţirea ambientului vizual.

2.3.8.5. Instalaţii electrice

Orice instalaţie electrică constituie un potenţial risc privind siguranţa şi prin urmare inspectarea, întreţinerea şi testarea acesteia este de o deosebită importanţă.

În momentul de faţă instalaţiile electrice de alimentare pentru iluminatul public au fost preluate de la S.C. Electrica Distributie S.A. de catre primarie, iar întreţinerea lor trebuie luata in calcul la evaluarea costurilor pentru intretinerea sistemului de iluminat public.




2.3.8.6. Monitorizarea defectelor

În ultimii ani se discută din ce în ce mai mult despre telegestiunea sistemelor de iluminat. Pentru monitorizarea stării sistemului de iluminat din Comuna Capusu Mare se poate adopta un sistem care asigura comanda de aprindere/stingere la nivel de lampa sau grupuri de lampi organizate logic, posibilitatea modificarii usoare a orarului de aprindere sau a intervalelor de dimming, transmite in timp real de informatii despre starea de functionare a fiecarui aparat de iluminat. Sistemul de dispecerizare prin cunoasterea in timp real a starii de functionare a sistemului de iluminat la nivel de lampa permite interventia in timp real pentru eliminarea defectelor si reducerea considerabila a cheltuielilor de intretinere ( daca este cazul ).

2.3.8.7. Obstrucţionarea iluminatului de către vegetaţie

Coroanele pomilor şi copacilor, pot să constituie adesea o problema în asigurarea nivelului şi calităţii iluminatului. Toaletarea periodică a copacilor este esenţială pentru a permite utilizarea eficientă a aparatelor de iluminat. Personalul responsabil cu această activitate trebuie să colaboreze cu organizaţiile specializate în protecţia plantelor pentru a asigura nivelul de iluminat corespunzător cu păgubirea minimă vizuală şi horticolă a copacilor.




2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

2.4.1.Durata de realizare

Durata estimata a realizarii investitiei efective, adica lucrarile de proiectare tehnica, avizare si constructii-montaj, se estimeaza ca fiind cuprinsa intre 3 – 6 luni de la semnarea contractului.

2.4.2.Etape principale ale executiei lucrarii

Lucrarile care se executa pe baza fiselor tehnologice si vor consta in realizarea urmatoarelor lucrari :

- luarea masurilor ce se impun pentru realizarea delimitarilor in zonele de lucru si semnalizarea acestora;

- demontare corpurilor de iluminat vechi;- demontarea consolelor de sustinere a corpurilor de iluminat

vechi, acolo unde este necesar; - montarea consolelor noi de sustinere a corpurilor de ilumi-

nat;- montarea corpurilor de iluminat noi tip LED;-

2.4.3.Graficul de realizare a investitiei

Se prezinta graficul de realizare a investitiei conform Scenariului 4.

GRAFICUL DE REALIZARE (modernizare si eficen-tizare sistem iluminat stradal)

Nr crt

Categoria de lucrariLuna 1

Luna 2

Luna 3

Luna4

Luna5




1Proiectare/asist tehn/ avize

x x

2Demontare consola si corp

x x

3 Montare consola si corp x x x

4Modernizare sau executie puncte de aprindere

x

5Montare puncte de aprindere

x

6Probe punere in func-tiune

x

Acest grafic se refera la intreaga lucrare, schimbul de aparate realizandu-se in aceeasi zi pentru a nu produce pauze in iluminat .

Capitolul 3.COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI DE CATRE

CONCESIONAR

3.1. Costul total al investitiei de catre concesionar

Bugetul pentru iluminat *( 2013) = 33,707 eurBuget total previzionat ( estimate ) – 2014 - 2020 = 235.955 eurEconomie totala 2014 - 2021 (60%) – 141.573 eur Total investitie de catre concesionar in primele 3 – 6 luni de la semnarea contractului 136.100 eur cu finantare pe o perioada de 7 ani.* Bugetul pentru iluminatul public reprezinta suma costurilor pentru energia electrica si a costurilor de mentenanta




3.2. Esalonare costurilor

Esalonarea in timp a executiei investitiei se va face dupa selectarea de catre beneficiar a variantei optime.

Se vor solicita in faza de licitatie, executantilor concesionarilor, grafice de executie fizice si valorice, care vor stabili etapele de realizare a investitiei.

Esalonarea costurilor se va face in functie de varianta de finantare aleasa.

4. ANALIZA COST-BENEFICIU

4.1.Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

Numele proiectului – Modernizarea si Eficientizarea sistemului de iluminat public – Comuna Capusu Mare

Localizare – Comuna Capusu Mare.Obiectivul general al proiectului este cresterea calitatii

vietii, imbunatatirea serviciilor urbane, crearea de noi locuri de munca.

Obiectivele specifice - ale proiectului sunt:- Eficientizarea sistemului de iluminat stradal;- Eficientizarea consumului urban de electricitate pentru

iluminat;- Cresterea calitatii serviciului de iluminat public;- Cresterea gradului de siguranta al locuitorilor Comunei

Capusu Mare;- Sprijinirea mediului de afaceri din Comuna Capusu Mare;




- Dezvoltarea turismului prin punerea in valoare a obiectivelor istorice si culturale.

42. . Analiza optiunilor

Pe strazile principale din Comuna Capusu Mare se recomanda montarea de aparate de iluminat cu LED-uri cu putere de 10-70 W.

Alegerea corespunzatoare a corpurilor de iluminat/aparatelor de iluminat joaca un rol important in iluminatul urban, din punct de vedere estetic si functional.

Avantajele constau in :

- Investitia de catre concesionar consta in inlocuirea sistemului de iluminat existent depasite d.p.v.d. fizic si moral in vederea eficientizarii consumului energetic.Se vor schimba sistemele de iluminat actuale, cu sisteme de iluminat care consuma cca. 35-40 % din valorile existente initial.Prin schimbarea sistemului de iluminat se realizeaza o economie de energie electrica implicit econimica de cca. 60%, economie care v-a reprezenta rata aferenta unui credit/platita concesionarului, realizata pentru investitia respectiva. Valorile de credit care pot fi accesate in functie de bugetul de iluminat au fost calculate in functie de perioada de rambursare si se prezinta astfel:- in urma calculelor noastre, pentru o investitie care se refera strict la schimbarea elementelor de iluminat, fara a fi nevoie de




schimbari la liniile electrice sau la sistemul electric, rambursarea in 8 ani este una acoperitoare. S S SS S S S SS S SSS SS SSSS S S S SSS S S S SS SS S SS SSSSSS SS S S S SSS SS SSS SSS S SS S-

sistemului de iluminat; - Se asigura un aspect corespunzator comunei.

4.3. Ipoteze de lucru

431. . . Orizontul de timp

In conformitate cu recomandarile prezentate in „ Guidance on the Methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis” elaborat de Comisia Europeana pentru perioada de programare 2007-2013 si cu recomandarile privind elaborarea analizei cost beneficiu din anexa 6 la Ghidul solicitantului orizontul de timp ales pentru realizarea analizei financiare si economice este de 15 ani.Perioada de analiza este compusa din perioada investitionala (3 luni ) si perioada operationala (14 ani si 9 luni).

432. . . Rata de actualizare

5Rata de actualizare recomandata folosita in analiza financiara (r) este de %, datorata riscului de

tara;S S SS S S S SSS S SSSS SS SS SSS SS S SSSSSS SS SS SS S SSSS SS S S S S SSSS S

55economiceestede . % in conformitate cu recomandarile Comisiei pentru

20072013tarile de coeziune pentru perioada -___________________________________________________________________________________________


Pagina 60/101


433. . . Alte ipoteze

Valoarea estimativa a lucrarilor de modernizare si eficientizare de catre concesionar este de 136.100 eur.

Estimarea acestei valori a avut in vedere aprecierea costurilor pentru urmatoarele activitati:

proiectarea tehnica:o studii de teren (audit) ( daca este cazul );o solutionare, proiectare luminotehnica si de executie;o avize, acorduri, autorizari, taxe ( daca este cazul );o consultanta si asistenta tehnica;o verificari MTPTL.

investitii in echipamente de iluminat, accesorii, consuma-bile, elemente de retea;organizare santier, taxe;lucrari de executie potrivit programarii, incluzand man-opera, transport, depozitare, manipulare;refacerea cadrului natural si alte lucrari de protectia me-diului;probe tehnologice, incercari la receptie, darea in folosinta;cheltuieli neprevazute.

4.4. Analiza financiara

441. . . Evolutia prezumata a costurilor de exploatare Pentru analiza costurilor de operare (exploatare) se va lua in calcul costul cu intretinerea

SSSSSSSSSSSSS S .




Costuri de operare SS S SSS SSS S SS SSS S SSS S S SS S S SSSSSS SS S S

urmatoarele : costuri de intretinere corectiva; costuri de intretinere preventiva; costuri cu personalul de intretinere; S S S SS S S SS SS S .

SS SSS SS SS S S S SS SS

Nivelul initial de iluminare produs de un sistem de iluminat public scade permanent in timpul functionarii datorita reducerii fluxului luminos emis de sursa, a surselor ce nu mai functioneaza si a intretinerii necorespunzatoare a corpurilor de iluminat (murdarirea elementelor optice, dispersor, etc).

Iluminatul public poate fi mentinut la un nivel minim permis prin curatarea echipamentelor sistemului de iluminat public si inlocuirea componentelor care nu mai functioneaza in parametrii normali, la intervale de timp bine stabilite conform unui program, sau a echipamentelor care si-au incheiat durata de viata.

Astfel, un program de intretinere bine conceput are ca efect urmatoarele:

mentinerea iluminarii in limite recomandate ; reducerea costurilor energiei electrice ; aspect placut al sistemului de iluminat public.

Vom evectua in continuare o analiza economico-financiara adecvata din care putem constata eficienta si viabilitatea investitiei prin evaluarea comparativa a indicatorilor financiari.




Scopul acestei analize este de a examina costurile totale si beneficiile cntralizate asociate, cu distinctia specifica ce se impune si este luata in considerare in acest studiu. Beneficiile acestui proiect sunt economice, sociale si beneficii ce pot fi extrase dinimpactul asupra mediului.

Ipotezele de baza ale modelului financiar si ale estimarilor financiare aferente sunt dupa cum urmeaza:

- estimarile financiare sunt exprimate in preturi curente, in lei;- elementele (investitie, venituri si costuri) sunt cuantificate in

lei;- Perioada de previziune a modelului financiar este de 15 ani;- Perioada de executare a investitiei este de cca. 3-6 luni de la

semnarea contractului;Costurile de operare specifice acestui tip de investitie sunt urmatoarele:

a) costuri de intretinere corectiva;b) costuri de intretinere preventiva;c) costul cu personalul de intretinered) costuri neprevazutee) costuri cu energia electrica consumataAlegand pentru realizarea modernizarii sistemului de iluminat public, corpuri avand gradul de protectie IP 65 si durata de viata a surselor de lumina de min. 50.000 h, rezulta programul pentru realizarea intretinerii prezentat mai jos.a) Costuri de intretinere corectiva

Reprezinta remedieri asupra retelei:




- in primii 5 ani nu se va interveni la corpurile de iluminat ci doar in unele cazuri, la accesoriile retelei electrice ( re-tea, legaturi imperfecte, etc )

b) Costuri de intretinere preventiveDupa cca. 15 ani ( 50.000 h) se va actiona in vederea inlocuirii corpurilor

c) Costul cu personalul de intretinereNu este cazul.

d) Costuri neprevazute Include acele costuri ce pot interveni ca urmare a unor situatii neprevazute si vor fi stabilite intr-o limita de 25 % din totalul cheltuielilor anuale.

e) Costuri cu energia electrica consumataUn aspect important ce trebuie luat in considerare este dat de

reducerile semnificative ale costurilor de consum de energie electrica alocate de solicitant pe sectorul iluminat public in MunicipiulCapusu Mare, prin adoptarea unor solutii tehnice, cu consumuri reduse de energie dar si reducerea costurilor de intretinere si de inlocuire a LED-urilor pe durata de functionare a acestora.

442. . . SSSSSSSSS S SSSSSSSSSSS SSS SSSSSSSSSS S( SSSS SSSS SSSSS )

Veniturile din exploatare sunt reprezentate in principal de

sumele alocate prin bugetul anual de catre Consiliul Local al




Comunei Capusu Mare. Aceste sume vor asigura acoperirea

cheltuielilor de exploatare/operare.

443. . . SSSSSSSS SSSSSSSSS S SSSSSSSSSSS

Valoarea reziduala a investitiei la finele ultimului an de analiza este egala cu 0.

444. . . Sustenabilitatea financiara

Datele financiare din anii anteriori demonstraza capacitatea solicitantului/beneficiarului de a asigura sustenabilitatea financiara a sistemului public de iluminat stradal.

Analiza fluxului de numerar arata un flux de numerar cumulat pozitiv in fiecare an al proiectiei, deci intretinerea infrastructurii este sustenabila.

445. . . SS SS S S S S S S S( , )

Scopul analizei financiare este calculul indicatorilor de performanta ai proiectului, rata interna de rentabilitate financiara a investitiri sau a capitalului, valoarea actualizata neta a investitiei si capitalului si raportul cost-beneficiu), prin utilizarea previziunilor fluxului de numerar.Analiza financiara este realizata din perspectiva proprietarului infrastructurii reabilitate ca urmare a implementarii proiectului,




metoda utilizata in elaborarea sa fiind metoda fluxului net de numerar actualizat.

Tabel – Indicatorii financiari ai investitiei si capitaluluiParametru Valoare Observatii

Rata interna a rentabilitatii financiare (RIRF/C)

-

Calculul nu reuseste sa ofere o valoare tangibila acestui indicator. Acest lucru arata ca rentabilitatea financiara a investitiei este negativa ; analiza financiara demonstreaza necesitatea acordarii grant-ului , care sa sustina obtinerea unui cash- flow pozitiv al proiectului si implicit indicatori de rentabilitate pozitivi.

Valoarea actuala neta financiara a investitiei (VNAF)

136.100

Valoarea neta actualizata prezinta o valoare negativa, veniturile nete nu reusesc sa acopere necesarul de costuri investitionale fara apelarea la finantare externa (nerambursabila)

4.5. Analiza economica




Avand in vedere amplitudinea impactului economic si social scontat al proiectelor de infrastructura, rezultatele obtinute prin intermediul analizei financiare sunt semnificative doar in masura in care sunt completate si sustinute de rezultatele analizei economice, care este in masura sa evalueze contributia proiectului la bunastarea economica si sociala a Comunei Capusu Mare.

Indicatorii rezultati in analiza financiara denota faptul ca proiectul nu prezinta profitabilitate financiara, finantarea acestuia nu se poate realiza prin metodele clasice precum imprumutul bancar ci numai prin finantari din fonduri publice.

4.5.1. Corectii fiscale

Corectiile fiscale se vor aplica asupra valorilor utilizate in analiza financiara astfel incat sa fie eliminate din fluxurile de intrari si de iesiri valorile TVA-ului si a altor impozite indirecte. Prin aplicarea corectiilor fiscale se vor elimina si transferurile ocazionate de plata impozitelor si contributiilor sociale aferente cheltuielilor salariale.

In analiza financiara au fost folosite sumele negrevate de TVA si alte impozite; prin urmare, nu este necesar sa se aplice corectiile fiscale.

4.5.2. Corectiile externalitatilor




Externalitatile sunt beneficii si costuri socio-economice care se manifesta dincolo de „partea vizibila” a proiectului si influenteaza bunastarea comunitatii fara compensatii monetare.Externalitatile pot fi privite sub aspect economic, social sau de impact asupra mediului.Eforturile investitionale nu trebuie considerate numai ca un consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex in cadrul caruia se produc bunuri materiale cu o perioda lunga de utilizare, se realizeaza conditii de viata la standarde europene pentru populatia Comunei Capusu Mare si se indeplinesc politicile de mediu si de dezvoltare durabila pentru care Romania s-a angajat in momentul integrarii in Uniunea Europeana.Realizarea lucrarilor de investitii pentru modernizarea si eficentizarea sistemului de iluminat public stadal in Comuna Capusu Mare va avea o serie de efecte pozitive asupra celorlalte sectoare economice, asupra vietii economico-sociale precum si asupra ocuparii fortei de munca. O evaluare sumara a acestora permite evidentierea urmatoarelor consecinte pe plan economic si social:

- Realizarea lucrarilor de modernizare si eficientizare a siste-mului de iluminat va permite crearea de noi locuri de mun-ca;

- Stimularea industriei romanesti producatoare de utilaje, masini si echipamente specifice sectorului de constructii;

- Producerea echipamentelor si instatiilor care se vor pune in opera in cadrul lucrarilor va asigura locuri de munca pentru un numar important de salariati in industria orizontala;




- Se intareste autonomia locala precum si capacitatea de de-cizie si administrare a autoritatilor publice locale in proble-mele vitale ale urbei;

- Reducerea si eficientizarea consumului de energie electrica;- Imbunatatirea mediului de afaceri;- Pastrarea echilibrului ecologic;- Reducerea infractionalitatii in zona, O buna parte a acestor efecte favorabile proiectului sunt

dificil de cuantificat si nu au fost luate in calcul in cadrul analizei eficientei proiectului.

453. . . Corectii pentru transformarea preturilor de piata in

preturicontabile(preturi umbra)

In afara distorsiunilor fiscale si a influentei externalitatilor, exista si alti factori care plaseaza preturile in afara unei piete competitive: existenta unui regim de monopol, reglementarile legale pe piata muncii (salariul minim, de exemplu), politicile guvernamentale protectioniste sau de subventionare. Aceste elemente de distorsionare a pietei se pot corecta cu ajutorul preturilor umbra.

Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra preturilor utilizate in analiza financiara. Acestia se calculeaza separat pentru forta de munca ( luand in considerare si rata somajului din zona ) si separat pentru bunurile care sunt comercializate.

FCS = (M+X)/ [(M+Tm-Sm)+(X-Tx+Sx)]___________________________________________________________________________________________


Pagina 69/101


UndeFCS = factor standard de conversieM = valoarea totala a importurilor in preturi CIF la granitaX = valoarea totala a exporturilor in pretruri FOB la granitaTm = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilorSm = valoarea totala a subventiilor pentru importuriTx = valoarea totala a taxelor la exportSx = valoarea totala a subventiilor pentru exporturi

Pentru simplificarea calculelor s-a folosit valoarea factorului de conversie standard cu valoarea medie de 0,8. Cercetatorii Steve Curry si John Weiss au stabilit in urma unor studii distincte in 13 tari in curs de dezvoltare ca FCS variaza intre 0,59 si 0,96 cu o valoare medie de 0,8.

Factorul de conversie pentru echipamentele electrice

Conform tarifului vamal al Romaniei, taxele vamale la importurile de materiale de constructii variaza intre 2% si 6%FC materiale de constructii importate = 0.8/1,05 = 0,84

Factorul de conversie pentru forta de munca

SW =FW* (1-u) * (1-t)Unde:SW = pretul umbra salariiFW = pretul de piata al salariilorU = rata de somaj regionalaT = cotele de contributii la bugetul de stat pentru salarii




FC forta de munca = (1-u) * (1-t) =(1- 0,038) * ( 1- 0,3) = 0,67

Analizand ponderea fiecarui element de cost in total costuri operationale si aplicand factorii de conversie atasati fiecaruia rezulta o rata a pretului umbra ce va fi utilizata pentru corectia costurilor operationale de 0,78.

Preturi umbra pentru costurile investitionale de catre concesionarSe presupune urmatoarea structura a costurilor investitionale:

Tabel – Calculul factorilor de conversie cost investitieArticole cost Ponder

eFactor de conversie

Rata pret umbra

Forta de munca 10% 0,67 0,07Materiale de importate

55% 0,84 0,46

Materiale autohtone 30% 0,99 0,30Profit 5% 0

0,83

454. . . Calcularea ratei rentabilitatii economice

Calculul ratei interne a rentabilitatii este prezentat sintetic in tabelul urmator:

Tabel - Indicatori ai eficientei economice___________________________________________________________________________________________


Pagina 71/101


Parametru Valoare ObsevatiiRata interna a rentabilitatii economice (ERR)

30.02% Rata interna a rentabilitatii prezinta valori mai mari decat rata sociala de actualizare

Valoarea actuala neta economica a investitiei( ENPV)

136.100 Valoarea actuala neta economica a investitiei este pozitiva

Raportul Beneficiu /Cost

1,58 Raportul beneficiu - cost este supraunitar datorita beneficiilor sociale care incumba din derularea proiectului ce are un efect benefic asupra laturii calitative a dezvoltarii sociale a ComuneiCapusu Mare

4.6. Senzitivitate si risc

4.6.1. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate este tehnica de evaluare cantitativa a

impactului modificarii unor variabile de intrare asupra rentabilitatii S SS SS SSS SS S S S S S S S SS SSS SS SS S S SSSS S SSSS SS S SSSSS S S SS S S S SSS S SS S S

public din ComunaCapusu Mare realizat de catre concesionar.




Instabilitatea mediului economic caracteristic Romaniei presupune existenta unei palete variate de factori de risc care, mai mult sau mai putin probabil, pot influenta performanta previzionata a proiectului. Acesti factori de risc se pot incadra in doua categorii:

- Riscuri care pot influenta costurile de investitii- Riscuri care pot influenta elementele cash-flow-ului pre-

vizionatMetodologia abordata se bazeaza pe:

- Analiza senzitivitatii, respectiv identificarea variabilelor crit-ice ale parametrilor proiectului

- Calcularea valorii asteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului

Scopul analizei de senzitivitate este:- Identificarea variabilelor critice ale proiectului, adica acele

variabile care au cel mai mare impact asupra rentabilitatii sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pen-tru care o variatie de 1% provoaca cresterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete.

- Evaluarea generala a robustetei si eficientei proiectului- Aprecierea gradului de risc: cu cat numarul de variabile cri-

tice este mai mare, cu atat proiectul este mai riscant- Sugerarea masurilor care ar trebui luate in vederea reduc-

erii riscului proiectuluiEtapele analizei de senzitivitate

- Identificarea variabilelor utilizate pentru calcularea intrarilor si iesirilor analizelor economice si financiare, grupandu-le in categorii omogene.




In cazul proiectului analizat variabilele critice sunt: parametrii modelului economico-financiar, costurile investitiei si parametrii cantitativi pentru beneficii.

- Identificarea posibilelor variante dependente din punct de vedere determinist, care pot duce la cresterea distorsiunii rezultatelor si a inregistrarilor duble.

Analiza de senzitivitate efectuata a luat in considerare variabile independente, eliminandu-le pe cele redundante.

- Analiza calitativa a impactului variabilelor, analiza care per-mite alegerea variabilelor care au o elasticitate mica sau marginala.

- Evaluarea elasticitatii celor mai semnificative variabile.

Din analiza datelor prezentate rezulta ca variatia variabilelor analizate nu aduc atingere rentabilitatii financiare si economice a proiectului.

Se constata ca la o variatie cu +/_ 6% a costurilor investitiei si la o variatie identica a costurilor de operare indicatorii de eficienta se mentin in limitele admise.

4.6.2. Analiza de risc

Managementul riscurilor presupune urmatoarele etape:

1. Conceperea planului de management al riscurilor2. Identificarea riscurilor3. Analiza calitativa a riscurilor




4. Elaborarea planului de masuri pentru contracararea/ evitarea riscurilor

5. Monitorizarea riscurilor identificate si identificarea unor noi amenintari

1. Conceperea planului de management al riscurilor presupune in primul rand cunoasterea caracteristicilor esentiale ce definesc riscurile iar, in al doilea rand, cunoasterea tuturor celor implicate in derularea proiectului si masura in care ei pot participa la procesul de identificare si contracarare a riscurilor.

2. Identificarea riscurilorRiscurile proiectului au fost identificate pornind de la analiza cauzelor aplicata asupra matricei cadrului logic al proiectului.



Obiective generale

Obiective specifice

Riscuri:Posibile neconcordante intre strategiile locale si cele nationale de dezvoltare economico-sociala.Mediul legislativ incert datorita perioadei de armonizare a legislatiei romanesti cu cea europeana

Riscuri:Nivel calitativ necorespunzator al serviciilor sociale oferiteDezinteres manifestat de grupul tinta

Rezultate asteptate

Activitati

Riscuri:Conditii meteorologice nefavorabileNerespectarea termenelor de executieNerespectarea termenelor de plata Intarzieri in derularea procedurilor de achizitie


Nivelul 1Riscurile care pot aparea la implementarea activitatilor planificate sunt:

- Conditiile meteorologice nefavorabile pentru realizarea lu-crarilor de constructii

Acest risc este un risc comun tuturor proiectelor de investitii. Schimbarile climatice din ultimii ani au condus la aparitia unor dificultati in aprecierea unui grafic/termen de executie realist al lucrarilor.

- Nerespectarea graficului de realizare a activitatilor investi-tionale si neincadrarea in cuantumul financiar aprobat.

Intarzielile in realizarea activitatilor investitionale se datoreaza in principal unei slabe organizari a acestei activitati precum si a unei slabe colaborari intre concesionar si beneficiarul investitiei.

- Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevazut

Practica a demonstrat ca exista unele decalaje intre termenele contractuale referitoare la efectuarea platilor si termenele reale ale efectuarii acestora. Avand in vedere ca noile proceduri de plata prevad sistemul de decontare in efectuarea platilor, apreciem ca potentialele deviatii de la calendarul platilor poate avea efecte grave asupra solvabilitatii beneficiarului.

- Intarzieri in realizarea procedurilor de achizitie si in incheierea contractelor de furnizare sau lucrari.

Aceste riscuri pot aparea datorita unor factori externi si in mare masura necontrolabili. Aceste conditii externe pot fi determinate de




lipsa de interes a furnizorilor specializati pentru tipul de actiuni licitate, refuzul acestora de a accepta conditiile financiare impuse de procedurile de licitatie sau neconformitatea ofertelor depuse, aspecte care pot duce la reluarea unor licitatii si depasirea perioadei de contractare estimate.Nivelul 2 Atingerea obiectivelor specifice ale proiectului poate fi afectata de urmatoarele riscuri:

- Nivelul calitativ necorespunzator al serviciilor de iluminat oferite

Un risc important in indeplinirea indicatorilor si rezultatelor proiectului il constituie nivelul calitativ al serviciilor acordate.

Nivelul 3

Riscurile abordate la acest nivel sunt:- Posibile neconcordante intre politicile regionale si cele na-

tionale in ceea ce priveste aspectele sociale ale dezvoltarii ComuneiCapusu Mare.

Acest risc are implicatii la nivelul obiectivului general al proiectului si poate aparea ca urmare a unei comunicari defectuoase intre partenerii locali si factorii de decizie de la nivel central

- Mediul legislativ incert ca urmare a incercarii de armonizare a legislatiei nationale cu cea europena.

Practica implementarii proiectelor finantate arata ca schimbarile efectuate la nivel legislativ, fie ca acestea au legatura directa sau indirecta cu aria de aplicare a proiectului, au un impact




considerabil asupra gradului de realizare a indicatorilor de performanta.

3. Analiza calitativa a riscurilorAceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in

alocarea resurselor pentru controlul si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de masurare a importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.In aceasta etapa este esentiala utilizarea matricei de evaluare a riscurilor, in functie de probabilitatea de aparitie si impactul produs.

Impact/Probabilitate de aparitie

Scazuta Medie Ridicata

Scazut -Posibile neconcordante intre politicile regionale si cele nationale in ceea ce priveste aspectele sociale ale dezvoltarii Comunei Capusu Mare -Mediul legislativ incert ca urmare a incercarii de armonizare a legislatiei

-Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevazut




nationale cu cea europena

Mediu -Conditiile meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrarilor de constructii

-Nerespectarea graficului de realizare a activitatilor investitionale si neincadrarea in cuantumul financiar aprobat-Intarzieri in realizarea procedurilor de achizitie si in incheierea contractelor de furnizare sau lucrari.

Ridicat -Nivelul calitativ necorespunzator al serviciilor sociale furnizate

4. Elaborarea unui plan de masuri

Tehnicile de control a riscurilor recunoscute in literatura de specialitate se impart in urmatoarele categorii:

- Evitarea riscului - implica schimbari ale planului de ma-nagement cu scopul de a elimina aparitia riscului




- Transferul riscului – impartirea impactului negativ al ris-cului cu o terta parte (contracte de asigurare, garantii)

- Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea de aparitie si/sau impactul negativ al riscului

- Planurile de contingenta – planurile de rezerva care vor fi puse in aplicare in momentul aparitiei riscului.

Planul de raspuns la riscuri se face pentru acele riscuri a caror probabilitate de apatitie este medie sau ridicata si au un impact mediu sau ridicat asupra proiectului.

Tabel – Matricea de management al riscurilorNr. Crt.

Risc Tehnici de control

Masuri de management

1 Conditiile meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrarilor de constructii

Reducerea riscului

In vederea reducerii impactului asupra implementarii cu succes a investitiei, se recomanda o planificare riguroasa a activitatilor si o esalonare a acestora avand in vedere ca expunerea la conditiile meteorologice este maxima. Respectarea cu strictete a graficului de activitati

2 Nerespectarea graficului de realizare a activitatilor

Evitarea riscului/Reducerea riscului

Pentru evitarea acestui risc este necesar ca in perioada de elaborare a documentatiei tehnice sa




investitionale si neincadrarea in cuantumul financiar aprobat

se elaboreze graficul Gantt al proiectului tinand cont de toate „restrictiile” impuse de activitatea investitionala.De asemenea se impune monitorizarea tehnica atenta a fiecarei etape de implementare

3 Intarzieri in realizarea procedurilor de achizitie si in incheierea contractelor de furnizare sau lucrari.

Evitarea riscului

Elaborarea fiselor achizitiei se va realiza de catre o persoana specializata, astfel incat sa fie exprimate corect toate caracteristicile tehnice ale echipamentelor. Se va monitoriza in permanenta incadrarea in termenele prevazute in graficul de activitati.

4 Nivelul calitativ necorespunzator al serviciilor furnizate

Evitarea riscului

Acest risc poate fi evitat printr-o colaborare/ cooperare intre beneficiarii directi si infirecti ai investitiei. Respectarea graficelor de intretinere a echipamentelor. Angajarea de personal competent .

5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI




Strategia de contractare se realizeaza conform principiilor, cadrului general si a procedurilor stabilite prin Ordonanta de urgenta

60nr. privind achizitiile publice, urmarind:- libera concurenta, respectiv asigurarea conditiilor pentru ca

SS SS SSS S S S S SS S S SS S S S S SS SS S S S S SS SSS SS SS S S SS SSS SS S,

de servicii, indiferent de nationalitate sa aiba dreptul de a

deveni, inconditiilel egi i , contractant;- eficienta utilizarii fondurilor publice, respectiv folosirea

SSSSS S S SS S SS S SS SS S SSS S SS S SSSSS SSSSS S S SS S S S SSS S S S SSS

atribuirea contractului de achizitie publica;- SS SS S SSSS S S S S SS S SS S SS S SSSSS SS SS SS S SS SS S,

SS SS SS SS SS S SS SS SS S SSSSS S SS SS SSSS S SS SS S S SSSS SS S S SS SS S S SSS

pentru atribuirea contractului de achizitie publica;- S S S SS SS SS S SSSS S S SSSS SS S SS S S S S S S SSSSSS SS S SS SSS,

a criteriilor de selectie si a criteriilor pentru atribuirea

contractului de achizitie publica, astfel incat orice furnizor de

produse, executant de lucrari sau prestator de servicii sa aiba

sanse egale de a i se atribui contractul respectiv;- confidentialitatea, respectiv garantarea protejarii secretului

SS S S SS S SSS SS SSS SS SS SS SSS S SS S S SS SSS S SS SS SS.

Strategia de contractare va avea la baza urmatoarele

elemente: Dovada angajamentului concesionarului S S S SSS S

imbunatatire continua;




Monitorizarea şi raportarea periodica a performantei; Obiective pentru imbunatatirea continua; Implicarea timpurie a contractantului şi a retelei de furnizori

in planificarea şi proiectarea lucrarii; Investigatia detaliata a performantelor proiectantilor in ceea

ce priveste elaborarea unor proiecte care sa fie mai sigure in

intretineresi operare; O perioada mai lunga pentru familiarizarea si mobilizarea

contractantului si a retelei de furnizori; Cerinte fata de firme de a prevedea planuri de actiune in

cazul accidentelor; Monitorizari elaborate post-proiect.Sursele de finanatare ale investitiei se constituie in

conformitate cu legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, sau de la bugetul de stat/ bugetul local, credite bancare, operatori de iluminat, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI6.1.Numarul de locuri de munca create in faza de

executie In faza de executie de modernizare si eficentizare a S.I.P. se

estimeaza cresterea numarului de locuri de munca.




6.2.Numarul de locuri de munca create in faza de operare

Pentru faza de operare vor fi necesare un numar de 1-3 oameni cu jumatate de norma.

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

7.1.Valoarea totala Valoarea totala a investitiei este de 136,100 eur 7.2.Esalonarea investitiei Esalonarea investitiei este pe 7 ani.

7.3.Durata de realizare Durata de realizare a investitiei este de 3 - 6 luni - 1 luna faza

de pregatire – proiectare, avizare.

7.4. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia

Reducerea gazelor cu efect de sera

Structura energiei electrice livrate in retelele de transport si distributie in Romania prezentate in regulamentul de etichetare a energiei electrice furnizate consumatorilor, aprobat prin ordinul nr. 41/22 decembrie 2004 al Presedintelui Autoritatii Nationale in domeniul energiei electrice pe diferite tipuri de surse primare de energie precum si media ponderata a emisiilor specifice de CO2 in Romania pentru anul 2007 este prezentata mai jos :




Carbune 1096Gaze Naturale 523Pacura 625Alte surse conventionale 1310Media pe tara 566

Emisiile specifice de CO2 rezultate din producerea energiei electrice in

Romania in 2007g/kWh

In urma modernizarii si eficentizarii sistemului de iluminat public prin montarea pe toti stalpii existenti de pa care s-au demontat aparatele de iluminat vechi, de aparate de iluminat cu LED-uri cu eficienta ridicata, consumul de energie electrica va avea scaderi cu implicatii de reducere a cheltuielilor de pana la 65 % fata de situatia actuala.

Concluzie : ca urmare a aplicarii eficientizarii sistemului de iluminat stradal se preconizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

8. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

8.1.Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei ( daca se aplica )

Furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract încheiat de furnizor cu consumatorul.

Contractul reglementează raporturile dintre furnizor şi consumator privind furnizarea energiei electrice la locul de consum, condiţiile de consum, facturarea şi plata energiei electrice.




Avizul de racordare stă la baza contractului şi constituie parte integrantă a acestuia.

De aceea este necesar depunerea la furnizorul de energie electrica, in etapa aceasta, a cererii de aviz de amplasament pentru instalatiile proiectate (retele de joasa tensiune, PAIP – M/T, stalpi ).

Dupa obtinerea avizului de amplasament si a unui punct de vedere vor urma etapele de depunere a cererii de aviz de racordare impreuna cu proiectul tehnic ( dupa stabilirea de catre beneficiar al variantei alese din prezentul studiu de fezabilitate ) realizat de reprezentantul consumatorului.

8.2.Certificatul de urbanism (daca se aplica)Certificatul de urbanism se intocmeste in conformitate cu

prevederile documentatiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D. si R.G.U.), iar pentru investitiile care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale se poate intocmi si pe baza planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J.), aprobate potrivit legii.

Certificatul de urbanism se emite in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.

Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. In situatia in care scopul emiterii certificatului de urbanism este obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare, acesta va fi insotit de formularele fiselor tehnice strict necesare in vederea emiterii acordului unic.

In documentele anexa la certificatul de urbanism emitentul




are obligatia de a incunostinta solicitantul cu privire la taxele legale necesare avizarii documentatiei in vederea autorizarii.

In acest scop, societatile furnizoare de utilitati au obligatia ca, pe baza de protocol incheiat cu autoritatea administratiei publice locale, sa comunice cuantumul taxelor pentru avize (pe tipuri de lucrari si capacitati - conform reglementarilor proprii), modalitatea de plata si conturile in care acestea trebuie achitate.

Certificatului de urbanism este valabil pentru un interval de timp cuprins intre 6 si 24 luni de la data emiterii, in functie de: a) scopul pentru care a fost solicitat; b) complexitatea investitiei si caracteristicile urbanistice ale zonei in care se afla imobilul; c) mentinerea valabilitatii prevederilor documentatiilor urbanistice si a planurilor de amenajare a teritoriului aprobate, pentru imobilul solicitat.

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de catre emitent, la cererea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acestuia, pentru o perioada de timp de maximum 12 luni, dupa care, in mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism.

Pentru prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism se completeaza si se depune la emitent o cerere-tip insotita de certificatul de urbanism emis, in original.

O data cu depunerea cererii de prelungire a valabilitatii certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitarii taxei de prelungire a acesteia.




Elaborarea Planului urbanistic zonal (PUZ) sau a Planului urbanistic de detaliu(PUD). (daca se aplica)

In situatii deosebite, in functie de conditiile specifice de amplasament (pozitia terenului in ansamblul localitatii ori al teritoriului) si/sau de importanta si complexitatea obiectivului de investitii si daca prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizeaza suficiente elemente necesare autorizarii, ori daca se solicita o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism:

a) elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), dupa caz, urmand ca, dupa aprobare, prevederile acestuia sa fie preluate in cadrul P.U.G. ori P.A.T.J.; in certificatul de urbanism se va face mentiunea ca proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C.) se va putea intocmi numai dupa aprobarea documentatiei de urbanism si cu obligativitatea respectarii intocmai a prevederilor acesteia;

b) completarea, dupa caz, a documentatiilor care insotesc cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire cu urmatoarele studii, avize, expertize: 1. studii de specialitate: de circulatie, istoric, de amenajare peisagistica, de impact asupra mediului (numai la solicitarea autoritatii de protectie a mediului); 2. avize de la organismele competente pentru zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau de restrictii de




construire (protectia zonelor naturale; protejarea monumentelor istorice; zone cu trafic aerian; vecinatatea constructiilor si ansamblurilor cu caracter militar; drumuri; retele electrice si de telecomunicatii; magistrale de transport de gaze, de produse petroliere; cai ferate si navigabile; cursuri de apa; statii meteo; surse si gospodarii de apa, amenajari de imbunatatiri funciare etc.);

3. expertize tehnice.

8.3.Avize de principiu privind asigurarea cu utilitati (daca se aplica)

Avizele de principiu constau in eliberarea unui aviz de amplasament pentru instalatiile electrice noi proiectate de catre toti detinatorii de utilitati din zona.

Avizul de amplasament se elibereaza pentru persoanele fizice si juridice in vederea obtinerii autorizatiei de constructie de la Primarie.Acte necesare in vederea obtinerii avizului de amplasament:1. planul de situatie realizat la scara 1:500;2. certificatul de urbanism;3. contravaloarea taxei aferente.

8.4.Acordul de mediu (daca se aplica)ACORD DE MEDIU consta in decizia autoritatii competente

pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului.

Acordul de mediu se emite numai daca proiectul prevede eliminarea consecintelor negative asupra mediului in raport cu




prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile in vigoare.

ACORD INTEGRAT DE MEDIU act tehnico-juridic emis de autoritatea competenta de protectie a mediului, conform dispozitiilor legale in vigoare, care acorda dreptul de a stabili conditiile de realizare a unei activitati inca in etapa de proiectare, care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor legislatiei in vigoare. Acordul poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale instalatiilor situate pe acelasi amplasament.

Pentru proiectele de investitii care urmeaza a fi finantate din fonduri comunitare (ISPA, SAPARD etc) parametrii instalatiilor si conditiile de functionare vor avea in vedere conditiile de emisie/evacuare de poluanti stabilite prin legislatia Uniunii Europene . Se pastreaza limitele nationale in situatii in care acestea sunt mai restrictive decit cele stabilite de legislatia Uniunii Europene.

PROCEDURAProcedura de emitere a acordului de mediu se desfasoara in

conformitate cu prevederile Ord. MAPM nr.860/2002.CIND SE SOLICITA ACORDUL DE MEDIU ? Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru

proiecte de investitii noi si modificarea substantiala a celor existente , inclusiv pentru proiecte de dezafectare aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.

Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile pentru protectia mediului emit dupa competente acord integrat de mediu.

Pentru proiectele de investitii aferente activitatilor care nu




se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile pentru protectia mediului aplica procedura simplificata de avizare de mediu in vederea obtinerii acordului unic.

Toate solicitarile de acorduri de mediu, insotite de fisa tehnica privind conditiile de protectia mediului (anexa la certificatul de urbanism, conform prevederilor legislatiei in vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii) necesara pentru obtinerea Acordului Unic, se depun la autoritatea publica pentru protectia mediului pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului.

LEGISLATIE CURENTAa) Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Ur-

genta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contrac-telor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii privind regimul juridic al concesiunilor;

b) Ordonanta de Urgenta nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de conce-siune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) Ordinul nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor metodolo-gice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activitati-lor serviciului de iluminat public;

d) Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile si compleatrile ulterioare;

e) Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulte-rioare;




f) Ordonanta Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniu-lui public si privat de interes local, cu modificarile si com-pletarile ulterioare;

g) Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public;h) Hotararea Guvernului nr. 955/2004 pentru aprobarea regle-

mentarilor – cadru de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor pu-blice de administrare a domeniului public si privat de inter-es local.

i) Ordinul nr. 296 din 1 lulie 2003 privind actualizarea Clasifi-carii produselor si serviciilor asociate activitatilor – CPSA.

9 Performanta Pentru asigurarea continuitatii si functionarii fara sincope a SIP Capusu Mare in cazul delegarea gestiunii ( concesionare ) a sistemului de iluminat public operatorul va avea obilgatia de a respecta contractual mai multi indici de performanta si calitate . 9.1 INDICATORI DE PERFORMANTA

Indicatorii de performanta stabilesc conditiile ce trebuie respectate de operatorii serviciului de iluminat public in asigurarea serviciului. Indicatorii de performanta asigura conditiile pe care trebuie sa le indeplineaca seviciul de iluminat public, avandu-se in vedere:

a) continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;b) adaptarile la cerintele concrete, diferentiate in timp si

spatiu ale comunitatii locale;




c) satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tu-turor membrilor comunitatii locale, in calitatea lor de utiliza-tori ai serviciului;

d) administrarea si gestionarea serviciului in interesul comuni-tatii locale;

e) respectarea reglementarilor specifice in domeniul trans-portului, distributiei si utilizarii energiei electrice;

f) respectarea standardelor minimale privind iluminatul pub-lic, prevazute de normele nationale in acest domeniu;

g) scaderea infractionalitatii. In vederea urmaririi si respectarii indicatorilor de performanta, operatorul trebuie sa asigure: a) gestiunea serviciului de iluminat public, conform prevederilor contractuale; b) evidenta utilizatorilor, altii decat comunitatea locala; c) inregistrarea activitatilor privind citirea echipamentelor de masurare; d) facturarea si incasarea contravalorii serviciilor efectuate; e) inregistrarea reclamatiilor si sezizarilor utilizatorilor, organelor de politie, gardienilor publici si solutionarea acestora; f) accesul neingradit al autoritatii administratiei publice locale, in conformitate cu competentele si atributiile legale ce le revin, la informatiile necesare stabilirii:

modului de respectare si indeplinire a obligatiilor con-tractuale asumate;

calitatii si eficientei serviciilor prestate la nivelul indicato-rilor de performanta stabiliti in contractul de delegare a gestiunii si ai regulamentului de serviciu;




modul de administrare, exploatare, conservare si men-tinere in functiune, dezvoltare si sau modernizare a sis-temelor publice de iluminat din infrastructura edilitar-ur-bana incredintata prin contractul de delegare a gestiunii;

stadiul de realizare a investitiilor; modul de respectare a parametrilor ceruti prin prescripti-

ile tehnice si a normelor metodologice. In vederea evaluarii performantelor ce trebuie indeplinite de operatori in procesul de reabilitare al SIPCapusu Mare este necesara introducerea urmatorilor indicatori de performanta generali si garantati.

9.2.Indicatori de performanta generali

Timpul de rezolvare al sesizarilor pentru elementele SIP Capusu Mare

a) a = 24h, pentru echipamentele SIP Capusu Mareb) b = 48h, pentru retele de alimentare.

Numarul aprinderilor:a) In afara programului normal de functionare fara acordul

utilizatorului, a = 0;b) Accidentale in afara programului normal de functionare.c)

9.3.. Indicatori de performanta garantati Calitatea serviciilor prestate/reabilitate




a) numarul de sesizari privind echipamentele nefunctionale, pe tipuri de iluminat stradal, pietonal, ornamental, din nu-marul total de echipamente in functiune a<5% .

b) nivelul de luminanta/iluminarea medie mentinuta/pe cate-goria caii de circulatie dupa efectuarea reabilitatii in con-formitate cu prescriptiile SR13433.

c) uniformitatii generale a luminantei/iluminarii mentinute in urma reabilitarii/pe fiecare categorie a caii de circulatie in conformitate cu prescriptiile SR13433.

d) controlul limitarii orbirii – T.I.- cauzat de sistemul de ilumi-nat, dupa reabilitare prin incadrarea in prescriptiile SR13433.

e) timpul mediu de rezolvare al sesizarilor privind echipa-mentele defecte aferente SIPMS e<24h.

f) timpul mediu de rezolvare al sesizarilor privind defectele la reteaua de alimentare cu energie electrica: f<48.

Indicatorii se vor monitoriza dupa modernizare, mentinerea lor

in timp se realizeaza prin programul de intretinere adoptat, care ar trebui sa fie impus de catre Administratia Publica Locala, pentru a se obtine oferte achivalente.

10. MODALITATEA DE ACORDARE A GESTIUNII DELEGATE AVUTE IN VEDERE

Serviciile de iluminat public se organizeaza si functioneaza in conformitate cu respectarea principiilor stabilite de Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice si Legea




nr. 230/2006 a serviciilor de iluminat public, trebuind sa asigure satisfacerea urmatoarelor cerinte:

ridicarea gradului de civilizatie; a confortului si a calitatii vietii; cresterea gradului de securitate individuala si colectiva

in cadrul colectivitatii locale, inclusiv asigurarea sigu-rantei circulatiei rutiere si pietonale.

In cazul gestiunii delegate ( concesionarea ), autoritatile administratiei publice locale la un contract de delegare a gestiunii pentru realizarea unui serviciu performant prin intermediul unui economic autorizat, denumit Operator ( concesionar ). Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor publice de gospodarie comunala aflate sub coordonarea autoritatii nationale de reglementare ( A.N.R.S.C.) si in consecinta, operatorii vor fi atestati de catre aceasta. Delegarea gestiunii serviciului de iluminat public prin concesionare catre operatori atestati se va face in conditii de transparenta, prin licitatie publica organizata in conditiile legii. Operatorii care vor participa la licitatia organizata pentru atribuirea contractului de concesionare, vor trebui sa faca dovada experientei si capacitatii tehnice, financiare si operationale in gestionarea unor servicii similare, a bonitatii si capacitatii tehnice, financiare de a raspunde la cerintele specifice ce vor fi prevazute in caietul de sarcini si sa prezinte garantii de participare in conformitate cu documentele licitatiei, ce vor fi aprobate de Consiliul local al MunicipiuluiCapusu Mare.




Criteriile care vor sta la baza selectiei pentru concesionare vor fi, in conditiile legii urmatoarele:

Pretul ofertei-Redeventa ofertata 20Costuri mentenanta 20

Perioada de garantie acordata lucrarii 30

Consumul de energie electrica obtinut in urmarealizarii lucrarilor de investitii

30

TOTAL 100 puncte Operatorul selectionat in urma licitatiei publice trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

continuitatea din punct de vedere cantitativ si calita-tiv;

adaptabilitatea la cerintele concrete, diferentiate in timp si spatiu, ale comunitatii locale;

satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tuturor membrilor comunitatii locale, in calitatea lor de utilizatori ai serviciului;

administrarea si gestionarea serviciului in interesul co-munitatilor locale;

respectarea reglementarilor specifice in vogoare din domeniul transportului, distribuitiei si utilizarii energiei electrice;

respectarea standardelor minimale privind iluminatul public, prevazute de normele interne si de cele ale Uniunii Europene in acest domeniu.




11. MOTIVELE DE ORDIN ECONOMIC, FINANCIAR, SOCIAL SI DE MEDIU CARE JUSTIFICA ACORDAREA CONCESIONARII

6.1. Modul de gestionare si costurile de intretinere si modernizare SIP Capusu Mareu Mare pe ultimii 2 ani

In prezent, infrastructura prin care se realizeaza alimentarea cu energie electrica in localitatea Capusu Mareu este in proprietatea Primariei Capusu Mareu in proportie de 100 % reprezentand corpuri de iluminat si console. 11.1.1. Modul de inregistrare si rezolvare a reclamatiilor din partea cetatenilor privind SIP Capusu Mare Reclamatiile cetatenilor se primesc la Primaria localitatii Capusu Mare sau la sediul Serviciului Public de Iluminat, care asigura intretinerea echipamentelor din SIP Capusu Mare Defectele privind aparatele de iluminat public se rezolva in termene ce nu depasesc 48 ore de la inregistrare.

6.2. Consideratii de ordin economic, financiar si de mediu

11.2.1. Sociale

cresterea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii (cu o puternica componenta sociala, designul sis-




temelor de iluminat carosabil sau pietonal genereaza o imagine specifica fiecarui oras sau spatiu, reprezentand elemente de microarhitectura prin care se transmite foarte mult cu minim de limbaj formal;

cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul comunitatilor locale;

asigurarea sigurantei circulatiei rutiere si pietonale; realizarea unei infrastructuri edilitare moderne; functionarea si exploatarea in conditii de siguranta, reabil-

itate si eficienta economico-sociala a comunitatii locale.

Crearea unei personalitati urbane atat pe timpul zilei cat si pe timpul noptii, va aduce cu siguranta mari beneficii in sfera serviciilor, si de ce nu, mandria de a trai intr-un oras civilizat comparabil cu alte orase turistice din Europa.

11.2.2. Financiar

Analiza beneficiilor indirecte si a costurilor poate sa aiba in vedere mai multe aspecte:

reducerea costurilor de intretinere prin utilizarea unui management performant;

realizarea unui climat favorabil pentru prelungirea timpu-lui petrecut in afara locuintei, cu efect indirect si mai greu de cuantificat asupra veniturilor la bugetul local colectate de la comercianti;

reducerea consumului la instalatiile de iluminat public.




11.2.3. Mediu

Iluminatul public are implicatii directe in protectia mediului prin mai multi factori:

prin utilizarea eficienta a energiei (reducerea con-sumurilor nejustificate – utilizarea de echipamente perfor-mante cu consumuri reduse de energie);

prin utilizarea echipamentelor cu componente reciclabile (ex: excluderea utilizarii surselor cu vapori de mercur);

reducerea poluarii luminoase prin orientarea aparatelor de iluminat spre suprafata caii de circulatie (aparatele de iluminat nu pot fi utilizate pe post de “reflectoare”).

12 CONCLUZII

1. Argumentele expuse mai sus releva NECESITATEA si POSIBILITATEA realizarii unui serviciu de iluminat public performant in localitatea Capusu Mare prin delegarea serviciului unui operator autorizat ( concesionar ) in conditiile legii. 2. Aceasta cerinta rezulta si din necesitatea preluarii in curand a intregii infrastructuri aferente iluminatului public pur, aflata la aceasta data in proprietatea si administrarea Capusu Mare 3. Pornind de la solutiile tehnice deja implementate in localitateaCapusu Mare a necesitatilor de extindere a retelei de parametri impusi de SR13433 si alinierea la normele Uniunii Europene, se recomanda concesionarea acestui serviciu catre un operator autorizat in conditiile legii;




4. Concluzia analizei economice pe ultimii doi ani este faptul ca serviciul de iluminat public al localitatiiCapusu Mare este o activitate generatoare de pierdere, ceea ce conduce la o diminuare a bugetului local. Externalizarea serviciului de iluminat public ar aduce un profit comunitatii prin obtinerea de venituri din redeventa cuvenita de la operatorul economic ( concesionar ).



UNDP/GEF - Primăria Căpușu Mare | · Web viewDe asemenea, trecem la lucruri pozitive faptul...

Documents

Transcript of UNDP/GEF - Primăria Căpușu Mare | · Web viewDe asemenea, trecem la lucruri pozitive faptul...