Una Din Patru Persoane Sufera de o Tulburare Mintala

7/25/2019 Una Din Patru Persoane Sufera de o Tulburare Mintala

http://slidepdf.com/reader/full/una-din-patru-persoane-sufera-de-o-tulburare-mintala 1/11

Una din patru persoane sufera de o tulburare mintala (OMS, 2007)

Definitia Psihiatriei:

Psihiatria este o ramura a stiintelor medicale care se ocupa de cunoasterea si

tratarea bolilor psihice, precum si de reinsertia sociala si redarea calitatii vietii

pacientilor cu maladii mintale.

Cuvantul “psihiatrie” are origine greceasca (psyché = suflet si iatrein = vindecare)insemnand vindecarea sufletului.

Loul psihiatriei in mediina:

bordarile diagnostice si terapeutice tintite pe organ si pe boala pot duce la

interpretari eronate daca se ignora persoana care poseda organele si boala

respectiva. Corelarea acu!elor si disfunctiilor pe care le pre!inta pacientul cu

personalitatea sa si cu circumstantele sociale a"uta la determinarea naturii si a

cau!elor bolii, stabilind astfel daca conflictele psihologice sunt semnificative, au

importanta limitata sau sunt nelegate de afectiunea somatica a pacientului.

Definitia tulburarii mentale:

#n individ devine bolnav psihic atunci cand nu se mai accepta pe sine insusi sau pe

altii, cand are o preocupare e$cesiva pentru propriul corp si propria persoana, cand

pierde contactul cu realitatea retragandu%se in propria lume si nu se mai poate

adapta normelor sociale, ocupationale si culturale.

Desti!mati"area bolna#ului psihi:

&oala psihica este privita inca de catre societate ca o afectiune rusinoasa, chiae

reprobabila. cest fapt e$plica reticenta multor persoane aflate in impas sufletescde a apela la psihiatru. 'e aceea, trebuie sa subliniem ca stiinta moderna a

demonstrat ca maladia psihica este o boala ca oricare alta, provocata in principal de

dereglari organice intime in creer, iar cel afectat trebuie ingri"it, tratat si privit ca

un individ cu drepturi egale cu ceilalti membrii ai societatii.

n acest sens, mentionam ca responsabili!area privind activitatea cotidiana nu%l

impovarea!a pe bolnav ci, dimpotriva, ii stimulea!a capacitattile psihice restante.

Perceptia acestuia ca este acceptat si nu e$clus de catre societate, il determina la

efortul de a%si armoni!a comportamentul cu al celorlalti.

Psihiatria moderna este o stiinta a de!alienarii persoanei cu tulburari psihice, a

implicarii comunitatii in care traieste aceasta atit in spri"inirea tratamentelor pe

termen lung , cit si a reabilitarii profesionale si reintegrarii in comunitate.

oleranta fata de suferinta psihica este un semn de civili!atie a unei comunitati *

societati.



Prinipalele afetiuni psihiatrie:

$% &UL'U$L* D* D$SPO+$&$*

Dispo"itia = stare emotionala relativ persistenta ce poate avea fluctuatii ale

profun!imii, intensitatii si duratei.

ulburarile de dispo!itie se deosebesc de variatiile normale de dispo!itie prin+

% persistenta% durata

% severitatea

% pre!enta altor simptome si tulburari functionale.

&UL'U* *-&$. '$POL ('OL M/$-OD*P*S$.)

-ste o boala recurenta caracteri!ata prin episoade de manie si depresie cu perioade

normale intre episoadele de boala.

a) Mania caracteri!ata prin+

% modificari de dispo!itie (e$citatie)

% modificari de forma a gandirii (grandoare)

% tulburari de comportament+ energie crescuta si de!inhibitie (e$. cheltuieli

e$agerate, indiscretii se$uale, familiaritate e$agerata)

% logoree (vorbire e$agerata cantitativ, accelerata si dificil sau imposibil de

intrerupt)

% scaderea capacitatii de concentrare

% scaderea nevoii de somn

b) Depresia caracteri!ata prin+

%scaderea bunei dispo!itii sau lipsa placerii si a interesului pentru orice activitate

% tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie)

% modificari de apetit si greutate

% fatigabilitate (lipsa de energie, oboseala)

% scaderea stimei de sine

% an$ietate (frica fara obiect)

% tristete

% iritabilitate% culpabilitate

% lentoare sau agitatie psiho%motorie

% idei de suicid



$$% &UL'U$ D* /1$*&&*

Persoana resimte in mod e$cesiv an$ietatea care poate fi+

somatia: palpitatii, respiratie dificila, gura uscata, greata, mictiuni frecvente,

ameteala, tensiune musculara, transpiratii, tremor, tegumente reci

psihia: sentimente de spaima si amenintare, iritabilitate, panica, anticiparea

an$ietatii, tensiune interioara, ingri"orare pentru lucruri minore, dificultati de

concentrare, insomnie de adormire, incapacitate de rela$are

&ipuri de tulburari de anietate:

a) ulburarea de an$ietate generali!ata tendinta la ingri"orare e$cesiva pentru

lucruri cotidiene, tensiune fi!ica, nervo!itate, slaba concentrare

b) ulburarea de panica palpitatii, sen!atie de nod in gat, ameteli, dureri toracice,

frica de a nu innebuni sau frica de moarte subita ce apar spontan in situatii in care

cei mai multi oameni nu s%ar teme

c) gorafobia tulburare in care un individ se fereste sa mearga in locuri publice,

temandu%se ca ar putea avea un atac de panica si nu ar putea fugid) ulburarea obsesiv%compulsiva

% compulsie = nevoia patologica de a actiona conform unui impuls care, daca i se

re!ista produce an$ietate (comportament repetitiv e$ecutat in conformitate cu

anumite reguli)

% obsesie = idee, gand sau impuls persistent care nu poate fi eliminat prin logica

sau rationamente

e) ulburari severe de stres apar la scurt timp dupa un evenimet traumati!ant si se

manifesta prin+ an$ietate depresie tulburari de somn imagini, vise sau amintiri

legate de evenimentul traumati!ant

f) ulburarea post%traumatica de stres apare dupa / luni, pacientul retraindevenimentul respectiv intr%un mod repetitiv si obsedant, prin imagini, vise sau

amintiri.

$$$% S-3$+O*/$

Simptome de alarma are neesita onsult psihiatri:

% au!ul unor voci cand nu este nimeni in "ur

% au!ul gadurilor in cap cu voce tare

% a avut ganduri sau pareri care au parut neobisnuite sau stranii altora

% a simtit ca oamenii ar fi impotriva sa

% a simtit ca primeste mesa"e prin radio sau 0



% a simtit ca cineva il spionea!a sau complotea!a impotriva sa cu scopul de a%i face

rau

% tendinta la i!olare sociala

% comportament bi!ar

$.% &UL'U$ O4/$-* -**'L*

1unt tulburari in care e$ista disfunctii cerebrale ce se manifesta prin pierderea

memoriei, de!orientare, tulburari de comportament.

a) Delirium (sindrom erebral aut) se caracteri!ea!a prin+ tulburarea

constiintei, de!orientare, lipsa de atentie, agitatie, halucinatii vi!uale, tulburari de

somn (inversarea ritmului nictemeral).

b) Dementa (sindromul erebral roni) este o afectiune generali!ata a

intelectului, memoriei si a personalitatii, fara afectarea constiintei

.% &UL'U$ L* P*&$&ULU$

a) 'ulimia ner#oasa ingestia cu pofta a alimentelor urmata de provocarea vomei

sau utili!area de purgative.

b) noreia ner#oasa se caracteri!ea!a printr%un regim alimentar e$cesiv,

e$istand si episoade de ingestie de alimente urmate de provocarea vomei pacientii

anore$ici au mult sub greutatea normala si pot pre!enta semne de malnutritie

.$% &UL'U$ D* SOM&$+*

Somati"are = manifestare a unui stres psihologic prin simptome fi!ice care apartin

mai multor sisteme ale organismului+ digestiv, cardiac, respirator, musculo%

scheletic, genital si nu pot fi e$plicate pe deplin printr%o boala organica

.$$% &UL'U$ D* P*SO/L$&*

5% Personalitatea paranoida

% persoane reci si distante in relatiile interpersonale sau sunt geloase si autoritare

daca devin atasate

% reactionea!a cu suspiciune la schimbarile de situatie si gasesc motive ostile si



rau%voitoare in spatele actelor inocente sau chiar po!itive ale altor persoane

% atunci cand ei cred ca si%au confirmat suspiciunile reactionea!a cu furie

% persoanele paranoide au tendinta de a lua atitudine legala impotriva altora in

special cand au sen!atia unei indignari indreptatite, dar ei nu%si pot vedea propriul

lor rol intr%un conflict

% motivele ostile repre!inta proiectii ale propriilor ostilitati fata de altii

% din punct de vedere ocupational, aceste persoane pot fi eficiente si constiincioase,dar au nevoie sa lucre!e intr%o relativa i!olare

2% Personalitatea shi"oida

% persoanele sunt introvertite, retrase, solitare, reci din punct de vedere emotional

% sunt adesea absorbite in propriile ganduri si sentimente

% se tem de apropierea si intimitatea cu altii

% sunt reticente, visea!a cu ochii deschisi si prefera speculatiile teoretice in locul

actiunii practice

6% Personalitatea shi"otipala% persoanele sunt i!olate social si detasate emotional, la fel ca persoanele schi!oide

dar, in plus, pre!inta ciudatenii in gandire, perceptie si comunicare, cum ar fi+

gandirea magica, clarvi!iunea, ideile de relatie sau ideatie paranoida

% aceste ciudatenii sugerea!a schi!ofrenia, dar nu sunt suficient de severe niciodata

% Personalitatea borderline

% persoanele sunt instabile din punct de vedere al dispo!itiei,al imaginii proprii, al

comportamentului si al relatiilor interpersonale

% aceasta tulburare de personalitate este mai evidenta in primii ani de viata adulta,

dar tinde sa devina mai usoara si sa se stabili!e!e cu varsta% aceste persoane cred ca au fost deprivate de ingri"irea adecvata in copilarie si, in

consecinta, se simt parasite, neca"ite si indreptatite sa solicite atentie si protectie

% persoanele sunt permanent in cautarea cuiva care sa le poarte de gri"a

% cand se simt abandonate, ele se i!olea!a sau devin foarte impulsive

% trec foarte repede de la o stare de dispo!itie la alta, de la ura la dragoste sau

invers, modificandu%si e$trem si parerile despre lume, ei insisi sau despre altii

% cateodata, conceptia lor despre realitate este atat de deformata, incat au scurte

episoade de gandire psihotica, cum ar fi ideile paranoide si halucinatiile

% agresivitatea este mai mult indreptata asupra propriei persoane (tendinta laautomutilare)

8% Personalitatea antisoiala (psihopatia sau soiopatia)

% aceste persoane ignora fara mila drepturile si sentimentele celorlalti

% ii e$ploatea!a pe ceilalti in scopul unor castiguri materiale sau satisfactii



profesionale (spre deosebire de persoanele narcisice care ii e$ploatea!a pe ceilalti

deoarece cred ca superioritatea lor ii indreptateste sa faca acest lucru)

% au toleranta sca!uta la frustrare

% nu anticipea!a consecintele negative ale comportamentului lor antisocial si nu

simt remuscari sau vinovatie dupa aceea

% aceste persoane pot e$plica logic si veridic comportamentul lor sau dau vina pe

altii% aceasta tulburare de personalitate este adesea asociata cu alcoolismul, dependenta

de droguri, infidelitatea, promiscuitatea, esecul profesional, schimbarile frecvente

de domiciliu si condamnarea la inchisoare

% tulburarea tinde sa se diminue!e sau sa se stabili!e!e cu varsta

9% Personalitatea narisia

% persoanele se cred grandioase, au o sen!atie e$agerata de superioritate

% relatiile cu ceilalti sunt caracteri!ate prin nevoia lor de a fi admirate

% aceste persoane sunt e$trem de sensibile la critica, nereusita sau infrangere

% cand se confrunta cu imposibilitatea de a%si satisface opiniile despre sine, ele seinfurie sau devin depresive

% pentru ca se considera superioare, cred ca ceilalti le invidia!a si se simt

indreptatite sa%i e$ploate!e pe altii, ale caror nevoi sau pareri le considera mai

putin importante

7% Personalitatea histrionia (isteria)

% persoana cauta sa atraga atentia, sunt constiente de infatisare si sunt teatrale

% e$primarea emotiilor pare adesea e$agerata, copilaroasa si superficiala si, ca si

alte comportamente teatrale starneste atentia intelegatoare sau critica a altora

% relatiile se stabilesc frecvent cu usurinta, dar tind sa fie superficiale si trecatoare% in realitate, au nevoie de dependenta si protectie

% Personalitatea dependenta

% le lipseste increderea in sine si se simt deosebit de nesigure in ceea ce priveste

capacitatea lor de a avea gri"a de propria persoana responsabili!andu%i pe cei din

"ur

% ei declara ca nu pot lua deci!ii si ca nu stiu cum sau ce sa faca

% acest comportament se datorea!a partial parerii ca altii sunt mai capabili si partial

unei retineri de a%si e$prima propriile pareri, de teama de a ofensa persoanele decare au nevoie prin agresivitatea lor ( de fapt acest comportament este o forma de

agresiune fata de sine ).

;% Personalitatea e#itanta

% aceste persoane sunt hipersensibile la respingere si se tem sa inceapa o relatie sau

orice activitate noua pentru ca ar putea esua sau ar putea fi de!amagite



% au o dorinta puternica de afectiune si acceptare

% aceste persoane raspund la respingere cu retragere si prin accese de furie

% au un raspuns terapeutic slab la medicatia an$iolitica

50% Personalitatea obsesi#ompulsi#a

% persoanele sunt constiincioase, ordonate, perseverente, de incredere,

perfectioniste

% sunt infle$ibile si nu se pot adapta la schimbare

% sunt preva!atoare si cantaresc toate aspectele unei probleme avand greutati in

luarea deci!iilor

% isi iau responsabilitatile in serios, dar pentru ca urasc greselile si imperfectiunea

se pot pierde in detalii si pot avea dificultati in a%si duce la bun sfarsit sarcinile

% responsabilitatile le produc an$ietate si, rareori, reali!arile le produc satisfactie

% sufera datorita sentimentelor, relatiilor interpersonale si a situatiilor in care nu au

controlul sau in care trebuie sa se ba!e!e pe altii sau in situatiile in care

evenimentele sunt imprevi!ibile

55% Personalitatea pasi#a!resi#a (ne!ati#ista)

% sunt persoane care apar pasive, dar acest comportament este destinat pentru a

evita responsabilitatea sau pentru a controla sau pedepsi pe altii

% comportamentul pasiv%agresiv se manifesta prin tergiversare si ineficienta

% aceste persoane sunt de acord sa efectue!e sarcini pe care nu doresc sa le

efectue!e si apoi subminea!a subtil ducerea sarcinii la bun sfarsit

% acest comportament ascunde ostilitate sau de!aprobare

52% Personalitatea ilotimia

% acest tip de personalitate este considerat un temperament pre!ent la oamenii

dotati si creativi

% la aceste persoane alternea!a starea de vioiciune, energie si optimism cu tristetea

si pesimismul

% schimbarile ritmice ale dispo!itiei sunt regulate si nu sunt declansate de factori

e$terni

56% Personalitatea depresi#a (masohista)

% persoanele sunt posomorate, ingri"orate, au o vi!iune pesimista si descura"ea!a si

deprima persoanele care petrec mai mult timp in compania lor

% ei cred inconstient ca suferinta lor este un simbol, un semn de merit necesar

pentru a castiga dragostea sau admiratia celorlalti

% pentru ele satisfactia personala este nemeritata si plina de pacat



.$$$% &UL'U$ L*4&* D* -O/SUMUL D* SU'S&/&*

PS$3O-&$.*

bu"ul se defineste prin:

Consumul oricarei substante psihoactive ilicite indiferent de cantitate si frecventa

'aca substanta este legala sau medicamentoasa atunci abu!ul este utili!area

e$cesiva in scopul obtinerii placerii

bsenta tolerantei si sevra"ului

#tili!area recurenta a substantei avand ca re!ultat neindeplinirea obligatiilor

ma"ore (la scoala, locul de munca, familie)

#tili!area recurenta a substantei in situatii cu potential de periculo!itate (e$.

sofatul)

Consecinte legale

Continuarea utili!arii substantei in pofida problemelor de natura personala si

sociala.

Dependenta se manifesta prin:1imptomele tolerantei (nevoia acuta de a creste do!ele pentru a atinge efectul

subiectiv al into$icatiei si*sau efect diminuat la administrarea aceleiasi cantitati de

substanta)

1imptomele sevra"ului (apare la oprirea sau diminuarea consumului si dispare cand

substanta este readministrata)

'orinta compulsiva de a utili!a substante

'ificultatea de a controla consumul

Comportament de cautare a substantei

'orinta permanenta si incercari nereusite de a abandona consumul

bandonarea sau reducerea semnificativa a activitatilor ocupationale, sociale sirecreationale

Continuarea utili!arii substantei in pofida recunoasterii de catre individ a

problemelor somatice si psihice pe care aceasta i le provoaca sau i le e$acerbea!a.

Dependenta:

fi!ica caracteri!ata prin simptome ale tolerantei si sevra"ului

psihica este nevoia de a mentine sau de a regasi sen!atia de placere, de bine prin

consumul substantei sau de a evita sen!atia de rau psihic atunci cand nu mai

consuma substanta respectiva

nto$icatia acuta este un sindrom reversibil specific caracteri!at de ingestia recenta

a unei cantitati de substanta suficiente pentru a produce modificari

comportamentale maladaptative acute. -fectele somatice si psihice dispar odata cu

eliminarea substantei, recuperarea fiind completa, e$ceptand situatiile in care au

aparut le!iuni ale tesuturilor sau alte complicatii.



-onsultul psihiatri este reomandat in urmatoarele situatii:

% dependenta este severa sau e$ista probleme multiple legate de consumul de

substanta

% e$ista comorbiditati (alte afectiuni asociate)

% medicul generalist considera ca este necesara deto$ifierea

% persoana a avut numeroase incercari nereusite de a abandona consumul sau a avut

e$periente anterioare po!itive in tratamentul efectuat intr%un serviciu speciali!at% pacienta este gravida sau alaptea!a

loolismul

lcoolul este substanta se abu! cea mai larg disponibila si cea mai acceptata

cultural. -$ista mai multe moduri de a consuma alcool+

-onsumul soial (moderat) = consumul de alcool care nu pune probleme si care

poate fi tinut sub control+

% cel mult 2 unitati*!i la barbati sau 3 unitati la o oca!ie

% cel mult 4 unitate*!i la femei sau sub 5 unitati la o oca!ie% cel mult 4 unitate*!i indiferent de se$, dupa varsta de /6 ani

-onsumul de ris (periulos):

% barbati peste 43 unitati*saptamana sau peste 3 unitati la o oca!ie

% femei peste 7 unitati*saptamana sau peste 5 unitati la o oca!ie

5 unitate alool (5 U) = 26 grame alcool pur

ceasta se regaseste cu apro$imatie in+

4# = 4 sticla bere (866 ml) = 4 pahar de vin (266 ml) = 36 ml spirtoase

*fetele aloolului

Pe termen surt:

somatice:

% dupa 4%2 ore+ sen!atie de bine, rela$are musculara, inrosirea fetei, scaderea

sen!atiei de durere, modificarea apetitului

% dupa 3%8 ore+ greata, varsaturi, probleme de mers, accidente, vatamari corporale

psihice+

% dupa 4%2 ore+ stare de buna dispo!itie, scaderea inhibitiilor, cresterea increderii in

sine, cresterea dorintei se$uale

% dupa 3%8 ore+ deprimare, vorbire si e$primare dificile, probleme de memorie si

atentie, confu!ie, somnolenta, coma

sociale:

% dupa 4%2 ore+ cei din "ur par mai prietenosi si intri mai usor in relatie cu ei

% dupa 3%8 ore+ te certi mai usor, probleme in familie, faci lucruri pe care apoi le

regreti (acte violente, condus periculos etc.)



Pe termen lun!:

somatice: tremuraturi, transpiratii, frisoane mai ales dimineata, boli de stomac

(ulcer, gastrita), boli de ficat (steato!a hepatica, ciro!a, cancer), boli de inima,

neuropatie (dureri la nivelul membrelor inferioare, amorteli, mers dificil), scade

potenta se$uala

psihice: stare de frica, nervo!itate, neliniste, agitatie mai ales dimineata, insomnie,

cosmaruri, iritabilitate, plans usor, accese de furie sau de tristete, depresie, tentativede suicid, halucinatii (frecvent cu animale insecte), dementa (atrofie corticala)

sociale: probleme la locul de munca, in familie, pierderi financiare, i!olare in

societate

Opiaee (morfina, heroina):

Intoxicatia acuta: euforie, inrosirea pielii, prurit tegumentar, mio!a, somnolenta,

hipotensiune arteriala, bradicardie, bradipnee, scaderea temperaturii corpului

Sevrajul: an$ietate, cresterea ritmului respirator (tahipnee), transpiratii, lacrimare,

rinoree, midria!a, piloerectie (pilea de gaina), crampe musculare, tremor

niolitie si hipnotie:

Intoxicatia cu sedative: nistagmus, somnolenta, confu!ie, atonie marcata cu cadere,

mio!a, bradipsihie, in final deces

Sevrajul – in special barbituricele: neliniste, tremor, slabiciune, refle$e

osteotendinoase e$agerate, delir, confu!ie, halucinatii (terifiante, vi!uale si

auditive)

1evra"ul la ben!odia!epine produce un sindrom asemanator dar mai putin sever.

-annabis (mari<uana):

9umatul produce o stare de constiinta asemanatoare visului, in care toate pardetasate, suspendate, se modifica perceptia timpului, culorilor si spatiului, stare de

bine, de e$altare, tahicardie, in"ectare con"unctivala, uscaciunea gurii, bradipsihie.

1imptomele schi!ofrenice sunt accentuate de mari"uana chiar si la cei care fac

tratament cu antipsihotice.

-oaina:

n"ectarea intravenoasa sau fumatul determina+ hiperstimulare,vigilenta, euforie,

sen!atie de putere si competenta, tahicardie, hipertensiune arteriala,midria!a,

insomnie, nervo!itate, halucinatii, idei paranoide, comportament agresiv.1uprado!a determina+ tremor, convulsii, delir, chiar deces prin tulburari de ritm

cardiac si insuficienta cardiaca.

Pri!area repetata poate determina perforarea septului na!al.



mfetaminele:

bu!ul determina+ e$citatie, grandomanie, urmate de oboseala e$cesiva si

somnolenta, psiho!a paranoida.

3aluino!ene (LSD, psiloibina, mesalina):

Consumul determina+ stare de e$citatie a sistemului nervos central, modificari de

perceptie, modificari de dispo!itie (euforie, rar depresie), ilu!ii vi!uale, an$ietate.

Sol#enti #olatili (hidroarburi aromatie, etone, eter, loroform et%):

Provoaca: ameteala, somnolenta, vorbire ininteligibila, mers nesigur, impulsivitate,

iritabilitate, ilu!ii, halucinatii, idei delirante, labilitate emotionala.

'--:;::- C;<0 dementa, al!heimer

Una Din Patru Persoane Sufera de o Tulburare Mintala

Documents

Transcript of Una Din Patru Persoane Sufera de o Tulburare Mintala