Un partid “M sţn l” vrea să “împacheteze” 1 - pentru...
16
m arm dqpm dm t [http://www. adevarul. euroweb. ro \ ^ ANUL XIV NR. 3 5 4 8 ISSN 1220*3203 JOI, II IULIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Un partid pentru reconstrucţia României VALER CHIOREANU O n grup de tineri în jurul a treizeci de ani au luat hotărîrea, semnificativă din multe puncte de vedere, să înfiinţeze un nou partid politic, pe care l-au numit Uniunea pentru Reconstrucţia României. Partidul a fost înregistrat la tribunal, deci, există, iar liderii săi par hotărîţi să înfrunte adversităţile inerente oricărui început şi să triumfe într- o bătălie politică pe care alţii, mai versaţi în asemenea activităţi dificile, au pierdut-o. Care sînt atuurile lor? în primul rînd, sînt tineri şi, majoritatea, realizaţi din punct de vedere social. Cei care se “văd”, un nucleu de cinci persoane, deţin funcţii importante* chiar de conducere în firme multinaţionale, au salarii ca/e le asigură o anume independenţă materială sau afaceri prospere - argument important al capacităţii lor manageriale. Ei nu-i suportă pe actualii conducători ai României şi au o părere foarte proastă despre majoritatea liderilor partidelor ce alcătuiesc eşichierul politic românesc. Pot fi chiar acuzaţi de un negativism total, care, în general, n-a dat rezultate foarte bune în nici una din activităţile umane. Este adevărat, de la înălţimea situaţiei lor sociale şi a unei semeţii justificate de succesul în plan social, negarea a tot ce s-a întîmplat pînă la apariţia lor poate fi justificată. Iar dacă adăugăm faptul că aceşti tineri sînt dezgustaţi total de incapacitatea clasei politice de a limita fenomenul corupţiei generalizate în România, putem să credem în şansa tinerilor reformatori. Problema este că, deocamdată, îndrăzneala majorităţii lor are o anume limită, care le îngustează marja de acţiune. în afara unui grup relativ restrîns de conducători, Uniunea pentru Reconstrucţia României pare a nu exista cu adevărat. Cu toate că, dacă am înţeles bine, este înregistrată oficial la tribunal, unde au fost prezentate liste cu toţi membrii săi, Uniunea nu se manifestă public decît prin declaraţiile cîtorva dintre iniţiatorii ei. Vă daţi seama, spun aceştia, ce s-ar întîmpla dacă unii dintre colegii noştri, cu funcţii executive în diferite organisme sau firme de stat, ar ieşi alături de noi şi ar spune că administraţia publică din România este coruptă (o spun foarte mulţi), că atîta vreme cît Năstase conduce ţara nu există nici o şansă de redresare, că lliescu este cauza tuturor relelor, deoarece a crescut pe lîngă el o gaşcă de hoţi, care au jumulit ţara, că pe lîngă Băsescu nu creşte nimic, iarValeriu . Stoica n-are calităţi de conducător politic, şi alte asemenea, atîta vreme cît colegii noştri sînt subalterni ai respectivilor şi ai altora ca ei, ce s-ar întîmpla cu cariera lor dacă s-ar deconspira prin declaraţii şocante? Problema este că exact această atitudine a liderilor noului partid este şocantă. în ce fel înţeleg ei să demonstreze că sînt mai capabili să conducă ţara decît cei de ordinele cărora ascultă acum? Pare a fi simplu să te asociezi întru atingerea unui scop nobil fără a risca nimic. Lupta politică presupune ieşirea în public cu atitudini şi declaraţii limpezi conturate, care să demaşte corupţia sau incompetenţa adversarului. Nu este de ajuns ca cinci sau mai mulţi oameni realizaţi din punct de vedere material, unii, probabil, beneficiari ai unor burse oferite de fundaţii ori chiar de statul român, condus de cei care acum sînt socotiţi incompetenţi, să se arate în faţa oamenilor săraci şi să spună: Ne vedeţi, noi am făcut ceva, dacă ne alegeţi vă vom ajuta să deveniţi ca noi. Săracii tării nu pot fi convinşi prin cîteva cuvinte. ’ “M sţnl” vrea să “împacheteze” Pata Eîfail municipalităţii în data de 5 iunie a.c., lâ Prefectură, s-a întrunit :w ^ Comandamentul de Urgenţă pentru ’ ‘ monitorizarea situaţiei create la * rampa de reziduuri menajere “ Pata R it” , constituit prin Ordinul " J prefectului judeţului Cluj nr. 211/ 2002 şi completat prin Ordinul , v■" y nr.240/2002, pentru reactivarea . KS*? acestuia. Scopul declarat al acţiunii . i: l-a constituit „identificarea tehnologiei necesare pentru realizarea unei noi rampe de depozitare a deşeurilor menajere” . Din componenţa acestui for instituit de prefect fac parte: Dan Canta - subprefect, Liviu Medrea - vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Boros Janos - viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, David Ciceo - Comandant al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, Liviu Galoş - director adjunct D.S.P. Cluj, Sorin CĂLIN __________________________________________ i : J - 7 t* r T continuare în pagina a 12-a & • tsz \: S . tr ' - } T; i, . i» • . Ir' r- ' ■ ~V Răcurariuiîlfconsiliază 1- K - , îv - „Neparticiparea nici unui reprezentant al ambasadei SUA la dezvelirea bustului preşedintelui Wilson demonstrează clar că PR\1 este pus la index de opinia politică internaţională”, susţine senatorul luliu Pâcurariu. El consideră că acest fapt se răsfrînge negativ asupra Clujului care va fi în continuare ocolit de marile investiţii. ..E cu atît mai dramatic cu cît scrisoarea adresată de C.V. Tudor amsadorului american la Bucureşti a scandalizat întreaga opinie politică internă şi nu numai", precizează parlamentarul democrat. în opinia sa. în aceste condiţii, „dacă ţine la Cluj- Napoca. Funar ar trebui să-şi dea demisia din PRM” . Sorin CĂLIN f .. . , .... ..... [■iîlauat;!' . 1,-iiiîîi |>*h’ "Le-am luat-o înainte la toti!" Reporter: Domnule director, în cîteva vorbe, cum se prezintă situaţia drumurilor judeţene Ia momentul actual? Liviu Bota: Avem în judeţ 1.383 km drumuri judeţene, din care mai mult de jumătate sînt cu îmbrăcăminţi modeme sau îmbrăcăminţi permanente. Din 1.383 km, 128 de km sînt drumuri de pămînt, iar circa 400 km sînt drumuri pietruite. Aceste 400 de km de drumuri pietruite sînt în-curs de reciclare prin stabilizarea straturilor rutiere. Avem un amplu program de reciclare. în anul 2001 şi în 2002 , pînă la această oră, am reciclat circa 140 de km de drum şi sîntem în faza tehnologică următoare, de acoperire pentru protecţia acestor sectoare cu îmbrăcăminte bituminoasă. Rep: Este vorba de noul utilaj care acoperă drumul din Mărişel? Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 10-a r 1 "Nu dorini să avem vize nici o zi mai mult decît este necesar în relaţia cu România" Marea Britanie nu doreşte să menţină “ nici o zi mai mult decît este necesar” vizele pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în această ţară, însă faptul că numeroşi reprezentanţi ai etniei rrome merg în Marea Britanie pentru a cere azil politic reprezintă o problemă, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul de Externe britanic, Jack Straw. - “în ceea ce priveşte regimul vizelor, nu dorim ‘ să avem vize nici o zi mai mult decît este necesar în relaţia cu România, însă faptul că există prea mulţi reprezentanţi ai populaţiei de etnie rromă, care merg în Marea Britanie pentru a cere, în mod nejustificat, azil politic este o problemă pentru ambele părţi” , a declarat şeful diplomaţiei britanice. Marea Britanie a salutat abordarea constructivă din partea Guvernului român a acestei probleme, a mai spus Jack Straw, adăugind că aşteaptă “ cu nerăbdare" să vadă care va fi rezolvarea situaţiei. La rîndul său, ministrul de Externe român, Mircea Geoană, a declarat că, în cadrul întîlnirii avute cu şeful diplomaţiei britanice, s-a decis asupra unui calendar comun de măsuri, pe care România va trebui să le ia pentru a se pregăti, Ia momentul oportun, ridicarea vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească în Marea Britanie. în cursul întrevederii, cei doi miniştri au convenit şi cu privire la semnarea, în viitorul apropiat, a acordului de readmisie între România şi Marea Britanie, a mai spus Geoană. Marea Britanie nu este membră a spaţiului Schengen. PNŢCD Cluj-Napoca se oferă să acorde sprijin pentru cei care doresc fonduri SAPARD Noua conducere a PNŢCD Cluj-Napoca, aleasă duminică, a ieşit, ieri, la prima întîlnire cu presa clujeană. Liderul organizaţiei, Călin Oancea, şi-a prezentat moţiunea cu care a cîştigat alegerile, intitulată “ Noua echipă, noua politică” , în care accentul cade pe tineri. După cum am relatat, media de vîrstă a noii conduceri ţărăniste este de 32 de ani. “Primul nostru obiectiv este apropierea de membrii noştri, mulţi dezamăgiţi de luptele intestine, de notorietate, care au ăvut loc.în cadrul partidului” , spune Călin Oancea. în opinia noului lider, acum s-a ajuns la un consens, prin alegerea noii echipe. Tînărul preşedinte a declarat că atenţia nu va fi îndreptată doar spre municipiu, ci şi spre satele judeţului. Cea mai importantă acţiune va consta în acordarea de sprijin pentru ţărani în întocmirea proiectelor _ pentru fondul SAPARD. “ în actuala echipă avem jurişti, economişti care pot să acorde astfel de sprijin^, a conchis Călin Oancea. Trtus CRĂCIUN româmhfranceze *' r.ţH '-
Transcript of Un partid “M sţn l” vrea să “împacheteze” 1 - pentru...
m a r m d q p m d m t
[h ttp://www. adevarul. euroweb. ro \ ^ANUL XIV NR. 3 5 4 8
ISSN 1220*3203
JOI,II IULIE 2002
16 PAGINI 4.000 LEI
Un partid pentru reconstrucţia RomânieiVALER C HIO REANU
On grup de tineri în jurul a treizeci de ani au luat hotărîrea, semnificativă din multe puncte de
vedere, să înfiinţeze un nou partid politic, pe care l-au numit Uniunea pentru Reconstrucţia României. Partidul a fost înregistrat la tribunal, deci, există, iar liderii săi par hotărîţi să înfrunte adversităţile inerente oricărui început şi să triumfe într- o bătălie politică pe care alţii, mai versaţi în asemenea activităţi dificile, au pierdut-o. Care sînt atuurile lor? în primul rînd, sînt tineri şi, majoritatea, realizaţi din punct de vedere social. Cei care se “văd”, un nucleu de cinci persoane, deţin funcţii importante* chiar de conducere în firme multinaţionale, au salarii ca/e le asigură o anume independenţă materială sau afaceri prospere - argument important al capacităţii lor manageriale. Ei nu-i suportă pe actualii conducători ai României şi au o părere foarte proastă despre majoritatea liderilor partidelor ce alcătuiesc eşichierul politic românesc. Pot fi chiar acuzaţi de un negativism total, care, în general, n-a dat rezultate foarte bune în nici una din activităţile umane. Este adevărat, de la înălţimea situaţiei lor sociale şi a unei semeţii justificate de succesul în plan social, negarea a tot ce s-a întîmplat pînă la apariţia lor poate fi justificată. Iar dacă adăugăm faptul că aceşti tineri sînt dezgustaţi total de incapacitatea clasei politice de a limita fenomenul corupţiei generalizate în România, putem să credem în şansa tinerilor reformatori.
Problema este că, deocamdată, îndrăzneala majorităţii lor are o anume limită, care le îngustează marja de acţiune. în afara unui grup relativ restrîns de conducători, Uniunea pentru Reconstrucţia României pare a nu exista cu adevărat. Cu toate că, dacă am înţeles bine, este înregistrată oficial la tribunal, unde au fost prezentate liste cu toţi membrii săi, Uniunea nu se manifestă public decît prin declaraţiile cîtorva dintre iniţiatorii ei. Vă daţi seama, spun aceştia, ce s-ar întîmpla dacă unii dintre colegii noştri, cu funcţii executive în diferite organisme sau firme de stat, ar ieşi alături de noi şi ar spune că administraţia publică din România este coruptă (o spun foarte mulţi), că atîta vreme cît Năstase conduce ţara nu există nici o şansă de redresare, că lliescu este cauza tuturor relelor, deoarece a crescut pe lîngă el o gaşcă de hoţi, care au jumulit ţara, că pe lîngă Băsescu nu creşte nimic, iarValeriu . Stoica n-are calităţi de conducător politic, şi alte asemenea, atîta vreme cît colegii noştri sînt subalterni ai respectivilor şi ai altora ca ei, ce s-ar întîmpla cu cariera lor dacă s-ar deconspira prin declaraţii şocante?
Problema este că exact această atitudine a liderilor noului partid este şocantă. în ce fel înţeleg ei să demonstreze că sînt mai capabili să conducă ţara decît cei de ordinele cărora ascultă acum? Pare a fi simplu să te asociezi întru atingerea unui scop nobil fără a risca nimic. Lupta politică presupune ieşirea în public cu atitudini şi declaraţii limpezi conturate, care să demaşte corupţia sau incompetenţa adversarului. Nu este de ajuns ca cinci sau mai mulţi oameni realizaţi din punct de vedere material, unii, probabil, beneficiari ai unor burse oferite de fundaţii ori chiar de statul român, condus de cei care acum sînt socotiţi incompetenţi, să se arate în faţa oamenilor săraci şi să spună: Ne vedeţi, noi am făcut ceva, dacă ne alegeţi vă vom ajuta să deveniţi ca noi. Săracii tării nu pot fi convinşi prin cîteva cuvinte. ’
“ M s ţ n l ” v r e a s ă “ î m p a c h e t e z e ”
P a t a E î f a i l m u n i c i p a l i t ă ţ i iîn data de 5 iunie a.c., lâ
Prefectură, s-a în trun it :w ^ Comandamentul de Urgenţă pentru ’ ‘ monitorizarea situaţiei create la *rampa de reziduuri menajere “ Pata R it” , constitu it prin O rd inu l " J prefectului judeţului Cluj nr. 211/2002 şi completat prin Ordinul , v ■" ynr.240/2002, pentru reactivarea . KS*?acestuia. Scopul declarat al acţiunii . i :l-a constitu it „identificarea tehnologiei necesare pentru realizarea unei noi rampe de depozitare a deşeurilor menajere” .Din componenţa acestui for instituit de prefect fac parte: Dan Canta - subprefect, L iv iu Medrea - vicepreşedinte al C onsiliu lu i Judeţean, Boros Janos - viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, David Ciceo - Comandant al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, L iv iu Galoş - director adjunct D.S.P. Cluj,
Sorin CĂLIN__________________________________________ i : J - 7 t * r T
continuare în pagina a 12-a & •tsz
\:
S. t r
' -
} T ;
i, .
i» •.
I r '
r- '
■ ~V
Răcurariuiîlfconsiliază
1 -
K -, îv -
„Neparticiparea n ic i unui reprezentant al ambasadei SUA la dezvelirea bustu lu i preşedinte lu i W ilsondemonstrează clar că PR\1 este pus la index de opinia politică in te rnaţiona lă” , susţine senatorul lu liu Pâcurariu. El consideră că acest fapt se răsfrînge negativ asupra Clujului care va fi în continuare ocolit de marile investiţii. ..E cu atît mai dramatic cu cît scrisoarea adresată de C .V . Tudor amsadorului american la Bucureşti a scandalizat întreaga opinie politică internă şi nu numai", precizează parlamentarul democrat. în opinia sa. în aceste condiţii, „dacă ţine la C luj- Napoca. Funar ar trebui să-şi dea demisia din PRM” .
Sorin CĂLIN
f .. . ,.... .....[■ iî la u a t ; ! ' .1, - i i i î î i
|>*h’
" L e -a m l u a t - o în a in t e la to ti!"
Reporter: Domnule director, în cîteva vorbe, cum se prez in tă s itua ţia drum urilor judeţene Ia momentul actual?
L iv iu Bota: Avem în judeţ 1.383 km drumuri judeţene, din care mai mult de jumătate sînt cu îmbrăcăminţi modeme sau îmbrăcăminţi permanente. Din 1.383 km, 128 de km sînt drumuri de pămînt, iar circa 400 km sînt drumuri pietruite. Aceste 400 de km de drumuri pietruite sînt în-curs de reciclare prin stabilizarea straturilor rutiere. Avem un amplu program de reciclare. în anul 2001 şi în 2002, pînă la această oră, am reciclat circa 140 de km de drum şi sîntem în faza tehnologică următoare, de acoperire pentru protecţia acestor sectoare cu îmbrăcăminte bituminoasă.
Rep: Este vorba de noul u tila j care acoperă drumul din Mărişel?
Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 10-a
r 1"Nu dorini să avem vize nici o zi mai mult decît este necesar în relaţia cu România"
Marea Britanie nu doreşte să menţină “ nici o zi mai mult decît este necesar” vizele pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în această ţară, însă faptul că numeroşi reprezentanţi ai etniei rrome merg în Marea Britanie pentru a cere azil politic reprezintă o problemă, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul de Externe britanic, Jack Straw. -
“ în ceea ce priveşte regimul vizelor, nu dorim ‘ să avem vize nici o zi mai mult decît este necesar în relaţia cu România, însă faptul că există prea mulţi reprezentanţi ai populaţiei de etnie rromă, care merg în Marea Britanie pentru a cere, în mod nejustificat, azil politic este o problemă pentru ambele părţi” , a declarat şeful diplomaţiei britanice. Marea Britanie a salutat abordarea constructivă din partea Guvernului român a
acestei probleme, a mai spus Jack Straw, adăugind că aşteaptă “ cu nerăbdare" să vadă care va fi rezolvarea situaţiei.
La rîndul său, ministrul de Externe român, Mircea Geoană, a declarat că, în cadrul întîlnirii avute cu şeful diplomaţiei britanice, s-a decis asupra unui calendar comun de măsuri, pe care România va trebui să le ia pentru a se pregăti, Ia momentul oportun, ridicarea v ize lor pentru cetăţenii români care vor să călătorească în Marea Britanie.
în cursul întrevederii, cei doi m iniştri au convenit şi cu privire la semnarea, în viitorul apropiat, a acordului de readmisie între România şi Marea Britanie, a mai spus Geoană.
Marea Britanie nu este membră a spaţiului Schengen.
PNŢCD Cluj-Napoca se oferă să acorde sp rijin pentru cei care doresc fonduri SA PARDNoua conducere a PNŢCD
Cluj-Napoca, aleasă duminică, a ieşit, ieri, la prima întîlnire cu presa clujeană. L ideru l organizaţiei, Călin Oancea, şi-a prezentat moţiunea cu care a cîştigat alegerile, intitulată “ Noua echipă, noua politică” , în care accentul cade pe tineri. După cum am relatat, media de vîrstă a noii conduceri ţărăniste este de 32 de ani.
“Primul nostru obiectiv este apropierea de membrii noştri, m ulţi dezamăgiţi de luptele intestine, de notorietate, care au ăvut loc.în cadrul partidului” ,
spune Călin Oancea. în opinia noului lider, acum s-a ajuns la un consens, prin alegerea noii echipe. Tînărul preşedinte a declarat că atenţia nu va f i îndreptată doar spre municipiu, ci şi spre satele judeţului. Cea mai importantă acţiune va
consta în acordarea de sprijin pentru ţărani în întocm irea p ro ie c te lo r _ pentru fondu l SAPARD. “ în actuala echipă avem ju riş ti, economişti care pot să acorde astfel de sprijin^, a conchis Călin Oancea.
Trtus CRĂCIUN
româmhfranceze
*' r . ţH '-
Sf Mc. M a rca °rt0<,0X ^ are f,' ucenU Eufimia; Sf. Cuv. Olga, împărăteasa Rusiei; ■
Cf^cedonM fJ ţ f ° ‘cafo,,c: s - Eufemia, m. (intervenţia minunată a Sinodului din ' i v i ? "
m
^ a T W J w iS s ® ® ® 5
> FiţtFECTURA, CONSILIUL Jl'DETEAN: 19-64-! 6
• PXIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRI A DEJ: 21-17-90• PR1MARLA TURDA: 31-31-60• PRIM ASIA CÎMP1ATURZ11: 36-S0-0)'• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIM ĂRIA GHERLA: ->4-19 ^6• POLITIA CLUJ-NAPOCA:
955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARA
CLUJ-NAPOCA: ' 13-49-76• POLITIA DEJ. 2I-M-M•PO LITIA TURDA: 3I-2I-M• POLITIA CiMPIA TURZ1I: 56-S2-” •PO LITIA HUEDIN': 25-I5-3S -•POLITlA G liERLA : 24-14-14• POMPIERII: 9<1• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• OARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70. im. 15S• DIRECŢIA g e n e r a l a a MUNCII $1
PP.OTECTI2I SOCLALE: 197.125• S-ALV.aREA: 961• S '.L V aREa CFR 19-S5-9I• ÎNTERNATJONAL: 97!• INTERURBAN. 991• INFORMAŢI!: 931• DPR AN.’ AM ENTL 921• ORA EXACTA: 958• R-A TESMOnC.ARE: 19-S'-JS• R A ARA CANAL: 19-1444• RA i IX-m— .L i IMb'ic. 1940-55• R A T U C 434M-17• S C 'SALP.REST S A : 19-55-22• SC PSISa L: 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR
VA TURALE. - INTERA'ENTII GAZE 928;433424
• JANDARMI. 956• G AR A (T _ .-N jpx j‘ 952• AGENŢI A c m - 43-20-01;
T i- ii ■ 31-11-62. Dej -21-20-22• ALIANŢ A A N T L S ncm 19-16-1’• DT.rrTÎAOLN JVD PENTRU PROTECŢIA
DR: PÎVR.'LOR COPILUL'! 983. 42-01 46• AfTNTA JIT) (lf. o aT A R E A TORTFI DE
'•T iA C A aU J I9 54 I5• CASAT! FI N5:i CULT 4 310-10.14.08.62• INsPi CToR ATI'L Ti R ilO R lA L DE
AIENiA ,4 4 4 .;- . SISîRĂKJ MUNCA LA VŢ/ rv ; - ”
• : r a m a v i m l n l c t r c a«Ji
11 IULIERepublica - - M A Ş IN A
T IM P U LU I. SUA - premiera (13; 15.30; 18; 20.30; 23); zilnic spectacole cu tarif redus do la ora 23 " Arta - E L O G IU D R A G O S T E I. Franţa - premieră (16: 18: 20): S P IO N I D E E L IT Ă . SUA (ziinic do la ora 22 cu tarif redus) • Victoria - M IS T E R U L L IB E L U L E I. SUA - premieră (15; 17; 19; 21) * Favorit - B A N D IŢ I I . SUA (15: 17.15: 19.30) * Mărâşti - O R A D E V lR F 2 - SUA (17; 19): luni - închis
TU R D A: Fox - P O L IŢ IA IN D IR E C T . SUA (15: 17; 19);vineri, s îm b ă iâ . dum inică - spectacole cu tarif redus de la ora 22
DEJ: Arta - C O N T E L E D E M O N T E C R IS T O . SUA (15: 17.15: 19.30); vineri, sîmbâtâ. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22
G H E R L A : PaceaR Ă Z B O IU L L U I T O M H A R T . SUA (vineri, sîmbâtâ. duminică: 17; 19.15; 22)
TELE 7 ab cb m i • II
Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 1830: VITRINA;
22.00: TELE 7 ACTUAL
EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
v ă o f e r ă :
ORARUL CURSELOR INTERNE luni
Cluj -> Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni C luj 7 ,30 ,12 ,15 şi 20,00
marţiCluj O topeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00,
mi ere uriCluj - * Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7 ,3 0 ,1 2 ,15 şi 20,00
joiCluj -A Otopeni 7,00 şi 15.15 Otopeni -» Ciuj 8,25 şi 20,00
yinetiCluj -> Otopeni 7,00. 20,10 şi 21,05 Otopeni -3 Cluj 11,00.14,30 şi 20,00
sîmbătă Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8.25 şi 20,00
duminică Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00
BIBLIOTECI
ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -> FrankfurtMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 9,40 Frankfurt -> ClujMarţi, joi, sîmbătă şl duminică 11,50 Cluj -> Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri - 15,10 Viena -> Clujluni, miercuri-11,15, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni. miercuri • 13,30, vineri • 15,45 Bologna -3 Clujluni, miercuri • 15,25, vineri 17,40.
Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:
EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 ‘ lei/fax: 064-433.559; 193.442 i
e-mail: travelgeximtur.ro
FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent.
“ CYNARA", Coloa Floreşti nr 75. te l 42 62 72. o rar non-stop. r.vmncia “REMEDIUMFARM". t>-dul 21 Dcccrn^ne nr 131. tef 41-29-01. orar non-stop. Tarmncm ‘ V \SC U M “ , str. Fintlnele nr, 7, tel. 0264-307 039, orar non-stop.
Farmacii cu serviciu prelungit: F.vmncia "DAPHNE". str. Pîop'lor nr.
50. tn'^'on 429 405, ornr 8-20. Farmacia "INTERPHARM'\ str Primăveni nr. 5. feV on 42-71-95. omr 8-22. Farmacia "CLEMAT1SFARM". Pmţa Un-ni nr. 10. toic'on 19-13 63. orar 8-22.
Garda do noapte Fn-nacua m 5. •ClGMATlS". P ţa
U n n r 10. te’e'on 19-13-63. orar 20 8.
■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 -20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi:14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 4387409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9,00- 16,00.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ” IIcrmann Obcrlh" (str.. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
D ispensaru l P olic lin ic cu Plată
in s t itu ţ ie c u v e c h i °
r e n u m e în a s ig u r a r e a
c o n s u lt a ţ i i lo r m e d ic a le ,
a n g a je a z ă m e d ic i d c
to a te s p e c ia lită ţ ile .
Adresa: Ştefan Ludwig Rotii (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"8-12 iulie
Medicină generală. Dr. I. Bciiâ - 9. 10. 12 (11-13). 8 (15-17). dr. R. Cotărlă -10 (10-12). d- M D ia ra rj • 11 (10-12), dr. D. Oltean - 8 (14-16). dr. A. Pâunescu - 9 (16-18), 10 (15- 17). dr. D Platon - 8 (9-11), 11 (16-18). dr. L. Raşa - 8 (15-17). dr. M. Suciu -11 (10-12), dr V. Tătara -12 (10-12). dr. C fonea - 9,11 (9-11), dr. C. Vlaicu - 8 (11-13): Homeopatle. Dr. L B<vtâa!t:â • 10. 12 (10*12): Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc ■ 9. 11 (12-13). dr. I. Paţiu* 10 (11.30*13). dr. T. Popcscu • 10 (9*11).Ginecologie. Dr. A. Mahmoud • 8 (14-16), dr. 0 Rxam . 11 (15-17): Chirurgie. Dr. D. Chirilâ • 11 (17-18). dr. C. Cosma - 10 (11-13). dr. P. Prfea -11 (9-11); Chirurgie plastică. Dr. N. Saeid * 8 (17*18). Pediatrie'. Dr. M. Fritea• 10(12-13). dr. L Toma -11 (11-13); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan -10(15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popcscu - 10 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilâ • 9 (14-16); O.R.L. Dr. E. Plâian -11 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -11 (12-13); Ecografie. Dr. S. Fitimon -11 (10-12). dr. f. Gfvean * 10 (U-15.30). dr. L Negru - 11 (15-17). dr. C. Jonea • 9 (11-13); Pneumo- ftiziologie. Dr. M. Van • 9 (14-16). Balneologie. Dr. C. Becea - 8 (15-16); Urologie. Dr. A Bugov * 9 (12-13). dr. Z. Pcpa • 11 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorid - 8 (10-11); Oncologie. Dr. LD. Ciule • 11 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 8 (16-17), dr. i. Hyge - 9 (14-15). dr. M. Nassiri - 11 (16,30-17,30), dr. R. Pop - 8 (11-13). dr. E. Sandovid * 9 (16-17); Neuro-psihiatrie infantilă. Dr. E. Vâlean • 8 (14-15); Ortopedie. Dr. Z. Popa • 11 (12-13): Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 8, 9, 10. 11. 12 (9-11).
In cadrul pclîcfinidi se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are proft de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, inlre orele 9*11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii d<n afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la mediai din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenlerologie şi examenendcscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Dom in zilele de marţi şi joi. între orele 10,00- ' “ - lifii ' 1 •11.00. numai cu Met de trimtere de la Policlinica "Familia Sfântă*. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, între orele 16*17, de luni pînă vineri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
( • telespectator » y)Joi, 11 iulie
Pa 7,00 Jurnalul de , - J f dimineaţă; 7,30 A doua «omVhl» şansă (s/r); 8,30 Dragă,
am micşorat copiii (s); 9,20 Cine T.V.D. (r); 10.20 Răpirea (f/r);12,05 TVR laşi; 13,15 Pasiuni (s);14.00 Jurnalul de prinz; 14,15 Corect!; 14,30 Castelul Bran (do/ r); 15,05 Eveniment; 16,00 Convieţuiri; 16,30 Panorama;17.00 Prinţul din Central Park (dramă SUA 2000); 19,05 Careul de Aur; 2,0,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale! Parol!; 20,50 A doua şansă (s);21,50 Cine T.V.D.; 22,50 Jurnalul de noapte; 23,05 Reflecţii rutiere; 23,20 Profesioniştii; 0,20 Fraţii* (SUA '98). '
19,00 Ştirile ProTV; 19,40 Reaper (thritler SUA '97); 21,30 Rîdeţi cu oameni cu noi (div./r); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,45 Familia Bundy (s);23,15 Business for PleasuVe (dramă er.SUA 1996); 1,15 Ştirile Pro TV; 1,30 Secolul 20 - în spatele istoriei (do); 2,30 Totul
■ despre sex (s).
7,00 Tonomatul DP *-v l * ? 2 (r); 8,00 Desene animate (r); 9,00 Lumea lui Chiţ- Chiţ (r); 9,45 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,05 Gata cu fumurile!; 12,10 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Căţei meseriaşi (s); 13,45 Desene animate (r);15.00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună;15,50 Tribuna partidelor parlamentare; 16,20 Afaceri la cheie; 17,00 Tonomatul DP 2; 18 ,00 'Din goana trenului (do);18,30 Telejurnal; 19,00 Mercury (s); 20,00 Surprizele ştiinţei (do);21.00 Zona crepusculară (s);21,25 Timpul trecut (do); 22,15 Copilul invizibil (dramă SUA 1999); 0,20 Ştiri; 0,25 Surprizele ştiinţei (do/r); 1,15 Tată, am încurcat-o! (s); 1,40 Din goana trenului (r); 2,05 Zona crepusculară (s/r).
fT .r '""A 7,00 Lună sălbatică■ fjfJ J J J Z (s/r); 8,00 Zid; 12,40
Clip Art: 12,45 Cronica cîrcotaşilor (r); 13,45 Morcoveaţă (d.a.); 14,15 Exploziv (r); 15,00 Motor (r); 15,30 Lună sălbatică (s); 16,30 M.A.S.H. (s); 17,00 Real TV; 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - em. de ştiri; 19,00 Prietene şi rivale (s); 20,00 Inamici (f. SF SUA 1985); 22,00 în faţa presei; 23,00 Focus Plus; 23,45 M.A.S.H. (s/r); 0,15 Camera de rîs (div./r).
7,35 Ştiri (r); 7,50v id e o c | j p u r i ; 11 i0Q
Tentaţii; 12,00 Documentar DW;13.00 Videoclipuri; 15,00 Film artistic; 16,35 Documentar DW;17.00 As show (r); 18,00 Documentar DW; 18,30 Telejurnal; 19,00 Documentar DW; 19,30 Concert; 20,30 Film artistic; 22,00 Loto- Joker - Pariu Trio; 22,15 Jazz; 23,10 Jurnal european (do); 23,35 Sinteza zilei;23,50 Videoclipuri.
£ j £ £ S , a ,
7,00 Observator. a n tm f .4 ştirj sportive; 8,00 'Neaţa în epoca de piatră; 10,00 Soledad (s/r); 12,00 Te voi iubi mereu (s); 13,00 Ştirile amiezii;13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Un zîmbet ca al tău (f/r); 16,00 Ispita (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Soledad (s);19.00 Observator. Sport. Meteo;20.00 B.D. în acţiune (co.România 1970); 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Riscurile meseriei (f.SUA 1992); 0,30 Observator (r); 1,30 'Zile din viaţa noastră (s);4.00 Detectivii Hart (s/r); 5,00 Te voi iubi mereu (s/r); 6,00 Ispita (s/r).
7,15 Vei fi a mea, Paloma! js /r); 8,15
Poveştiri adevărate (r)' 9,00 Maria Belen (s/r); 10,15 Dreptul la viaţă (s/r); 11,15 De 3 x femeie (rj;12,15 Dragoste şi putere (s/r);12,45 Salome (s/r); 13,40 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,15. Căsuţa poveştilor;15.30 Dreptul la viaţă (s); 16,30 Maria Belen (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Betty cea urîtă (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Taina din adîncuri (s); 21,00 De 3 x femeie;22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi -putere; 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă ( s/r); 0,45 Micuţele doamne (s/r);1.30 De 3 x femeie (r).
S C S 7.00 Jeo (r); 8,00 Ştirile Pro TV; 9,15
Tînâr şi neliniştit (s/r); 10,15 Lumi diferite (s); 11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00 Secolul 20 - în spatele istoriei (do/r); 13,00 13-14 cuAndrei Gheorghe; 14,00 Danger Beneth the Sea (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 18,00 Tînăr şi neliniştit (s);
NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Oameni şi necazuri (r); 11,00 Daniela,' prietena ta (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Vama timpului;
,20,00 Express NCN; 20,30 Pulsul economic; 21,45 Express NCN.
18.00-20.00 Microfonul sindicatelor - realizator
Mircea Giurgiu; 20.00-20.30 Magia peliculei (premiere cinematografice).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
L iiT i . . .
(C. 151)
v : -
M lD S T ffiB ? ;Centrul Medical ! n Str. Mehedinţi nr. 1-3
(lîngă “BIG” Mănăştur)Oferă servicii medicale ir
specialităţile:• dermatovenerologie ş alergologie- obstetrică ■ ginecologie s ecografie- medicină internă- ortopedie- ecografie, EKG, p ro b ; funcţionale ventilatorii- laborator clinic computeriza-
Recoltări - zilnic 7.30 - 11 • v i Informaţii şi programări l
telefon: 17.11.84.
CABINET MEDICAL 0: STOMATOLOGIE
Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic prim.;
Tratamente stomatologica complexe:
• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezeejii, implante) Programări zilnic Ia tel: 430.B22
Orar: - luni - vineri: 9 -19,
sîmbătă: 10 -13.
Pentrnrstndenţi.L
CABINET MEDICAL O N C O LO G : C L U J -N A P O C A ,
s tr .P R O P C tO R T E A n r . 9 (c a r t ie r G h g o re s c u )
C O N S U L T A Ţ II:
Prof.dr. LUCIAN L A Z A F(Ginecologie. Chirurgie, O n c o io ? - :
L, M i: 15-18; Ma, J : 1 6 ^ - 1 =
Dr. VALENTIN P O P E S C .(C h iru rg ie , O n c o lo g ie )
M a , J : 1 4 J°-1 6 ; V : 1 5 - * 'S : 9 - 11
Dr. DAN-SORIN P O P E S C .(Urologie)
L, M i: 18 - 20; Ma, J : 1 S ^ - T V; 16-20
P R O G R A M A R E : to l/ fn x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 - 4
în tim pul o re lo r de f u n c ţ io n . ^ -n cabinetului
IY1EDIPRAX Centru medical
Prof. Dr. HUŢANU I o a n Cluj-Napoca, str. Ion Meşter Z Z
CONSULTAŢII, TRATAMENTE, U R G E N T E CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ: .PEDIATRIE; IMEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la te le fc -
(064) 421806; 094-605935.
Linia telefonică de intervenţie în c r ^ ; şi prevenţie a suicidului iniţiată ce
UBORTOll Uf SlViTATt: MI.YTllŢ ("L. stă la dispoziţia dvs. de luni pînă între orele 8 - 22. Vă aşteptă-- apelurile la numărul 186864.________
Joi, 4 iulieB B C 6,00, 11,00, 18,00. M eteo 6,40, 7,40. Ş tir i 7,00,
C D 8,00. 9,00, 10,00. Curs va lu ta r 7,15, 8,15. H oroscop 7,25, 8,25. M e te o -s p o rt 8,40. Ce M a i C rede L um ea 9,20,15.20. A ctua lita tea C u ltu ra lă 10,20.F ilm e les ă p tă m in ii 11,30. S p ectaco le le z ile i 12,00, 16,20. E ven im ente le z ile i 12,30,14.20. Ş tiri-m eteo 13,00, I4 ,00 ţ 15,00, 16,00. R ad io ju m a l- m eteo 17,00. CD S p o rt 17,40. Flash in fo rm ativ 21,00, 23,00, 0 1 ,0 0 .
U N IP L U S R a d io
U ( T ) ) ;Joi, 11 iulie
ŞTIR I: 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; B B C :06.00, 11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 - S u p e r
m atinal: Ştirile locale, interviuri. Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 Patru la d e serviciu-. 9 .30 Revista presei. Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45 Sport pe mapamond; 12.00-18.00 C ale idoscop fm:13.20 E n g leza p en tru a faceri; 20.00 Tehnom ania - DJ Sebi;21.00 T ax i m u s ic (dedicaţii); 22.00-23.00 Marti - T renu l de la m ie zu l n o p ţii - Ucu Florea; 22.00-23.00 B oys & G irls - Andreea Sibechi şi Tavi Topan.
Joi, 11 iulie P ro g ra m in fo r m a t iv B B C : 6,00 -
6,30;8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 U nip lus d e d im ineaţa , 06,35, 8,20 C a le n d a ru l z ile i. M eteo. 06,45, 9,45 H o ro s c o p . 9,00 Ş tir i lo c a le . 9,20 P ro g ra m u l c inem a. 9,55 In fo rm a ţii cu ltu ra le .10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ş tir i n aţion a le ş i locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus a lte rn a tiv . 18,30-21,00 Trei ceasu ri b u n e .19,00 Ş tiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. npxu^ .... Joi, 11 iulie{ j r f fQr, Lo f c k r  06,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, sî.'k-i- w t * m m . actualităţi şi muzică, prezentată de Andrei Huţanu. 8,00 Em isiunea în lim ba m aghiară. 10,00 De zece ori R o m ân ia , 11,00 B u le tin de ş tir i. 11,05 E x c lu s iv m ag azin . Prezintă Ioana Bindea; 12,00 R a d io ju rn a l transilvan. 13,00 R ad io ju rn a l B ucureşti. 15,00 Em isiunea în lim ba m aghiară.18,00 Radiofax. Prezintă Anca Băltan; 18,30 Atheneu. Prezintă Dan Banciu. 19,00 R adio jurnal B ucureşti. 20,00 Ştiri. 20.05 P o v e ste re lig io asă pentru c o p ii; 20,06 D in grădina cu flo ri m u lte . Prezintă Gelu Furdui; 21,00 Ştiri; 21 ,05 D rag o s te , p oveste veche. Prezintă Alin Pop. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea program ului. 22,00-24,00 Pe 96 ,5 M H z P arale le muzicale.
RADIO FIR 96,2 FM DEJ Joi, 11 iulie L in ia d e s ta r t 6 .0 C -
10.00 , horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ş t i r muzică: F iru ’n ze c e p a işp e , 10.00-14.00, muzică, d e d ic a t divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 F M / Z .14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power p la> ştiri, artistul zilei; F iru l roşu, 17.00-18.00, dedicaţii m u z ic a ; în direct; J u rn a lu l B B C - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 1 8 . CC Ş tirile R A D IO F IR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30; Ş t / r s p o rt iv e , 16.45; B ila n ţ 2 0 0 0 , 19.00-19.30, e m is iu n ; religioasă, realizator dr. F<adu Pop; G e n e ra ţ ia rock, 2 0 . OC-23.00, muzică rock, heavy metal, thrash, death, b la c k C clasamente, noutăţi, realizator Tiberiu Vădean.
r a d i o ^ o i’ ’u *’e06:00-06:30 R a d io Europa L iberă ; 0 6 :3 C -
s-jtdT¥t« 10:00 T o a te p în z e le su s - o tre z ire î - variantă estivală pe 101,5 FM; 10:00-14:00 Ice T e a - programul răcoritor al unei zile fierbinţi, cu hituri, in fo rm aţi, concursuri; 14:00-18:00 Im p u ls trop ica l - 4 ore cu şi p e n tn - ascultători, adică mesaje, telefoane, recomandări p e n t .-c o seară la Cluj; 18:00-18:30 R a d io E u ro pa L iberă ; 1 8 : 3 0 — 21:00 E m is iu n ea în lim b a m ag h ia ră ; 21:00-06:00 N i g f - , - P la y la R ad io Im p u ls .
Aici ar putea 11 i; reclama dumneavoastră T
-Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de'agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
i ,
r - h '- m
s ta te le j e Lâ marea uEmmî s i t r a s e a z ă o m m o a l e
"GULF NEW S"
Reuniunea de trei zile a şefilor de stat din ţările membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (CEMN), care s-a desfăşurat la Istanbul, s-a încheiat jo i, 4 iulie, cu noi speranţe de soluţionare a unui mare număr de probleme din regiune, printre acestea numărîndu-se terorismul şi unele conflicte interstatale. CEMN a reunit lideri din Ukraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Republica Moldova, Turcia, Rusia, România, Bulgaria, Grecia şi Albania, care s-au angajat în unanimitate-să caute căi ale păcii.
Acordul convenit de şefii de stat prezenţi la reuniune de a aborda problema “ terorismului şi a crimei organizate” se referă în special la regiunea Caucazului, care a fost scena unor numeroase conflicte. Armenia şi Ajzerbaidjan s-au aflat în conflict privind populaţia armeană majoritară din enclava Nagorno-Karabah din teritoriul azer. O mare parte din această zonă a trecut sub dominaţia armeană după războiul din perioada 1991 -1992, dar enclava face încă obiectul unui conflict între cele două ţări. Georgia şi Rusia s-au aflat în conflict privind “ protecţia” rusă faţă de autoproclamatele republici Osetia şi
Abhazia,. ambele foste teritorii ale Georgiei. Turcia şi Rusia au divergenţe generate de declaraţiile Moscovei potrivit cărora Turcia oferă protecţie militanţilor ceceni. Turcia şi Grecia sînt angajate într-o dispută veche pentru controlul pragului continental al Mării Egee şi privind insula Cipru, divizată, din Mediterana.
Multe dintre aceste conflicte au fost dezbătute în cursul reuniunii CEMN. L ide rii armean şi azer au avut o întrevedere pentru a discuta împreună soluţionarea conflictului din Nagomo-
-Karabakh. Ministml turc de Externe, Ismail Cern, şi omologul său armean, Vartan Oskanian, au purtat discuţii separate pe tema relaţiilor dintre ţările lor. Relaţiile dintre Turcia şi Armenia, s-au deteriorat în urma conflictului, armeano-azer. “Nu pot afirma că am deschis o nouă epocă în relaţiile turco- armene, dar se poate spune că am făcut un nou pas înainte” , a declarat Vartan Oskanian, după întîlnirea cu omologul său turc.
în comunicatul final, liderii CEMN au convenit să denunţe “ toate formele şi aspectele terorismului care pun în pericol pacea şi securitatea” şi şi-au afirmat hotărîrea de a “ lua toate măsurile care se impun împotriva terorismului -şi crimei organizate” . Preşedintele Turciei, Ahmet Necdet
Sezer, a vorb it în discursul de deschidere a lucrărilor reuniunii, marţi, 2 iulie, despre “ necesitatea continuării re la ţiilo r economice în vederea protejării ţărilor membre în CEMN de efectele negative ale globalizării” . Este timpul ca CEMN “ să aibă acces la frontierele sale naturale” , a afirmat el.
Totodată, în comunicatul final, liderii au factit apel la extinderea cooperării cu Uniunea Europeană (UE), care poartă în prezent negocieri de aderare cu state membre în CEMN, precum Bulgaria, România şi Turcia.
Summitul CEMN a găzduit totodată o Conferinţă Internaţională privind Energia,,organizată de Consiliul de afaceri al CEMN. Conferinţa a dezbătut probleme precum extracţia de petrol şi gaze naturale ca şi chestiuni îegate de transport în regiunea Mării Caspice, a M ă rii Negre şi a Mediterşnei. Turcia, Ajerdbaidjan, Rusia şi Grecia se află în competiţie pentru noile rute de transport al petrolului extras din Marea Caspică. Turcia, sprijinită de SUA, doreşte o conductă de la Baku, care să traverseze teritoriul turc pînă la portul de la Mediterana, Yum urtalik. Rusia a propus pomparea petrolului către Novorosiisk şi apoi transportarea acestuia pe mare. în cadrul conferinţei, s-au propus şi alte opţiuni.. '
"AVVENIRE"
Documentul dur pe care Patriarhia Moscovei l-a trimis recent Vaticanului, prin intermediul mitropolitului Kirill (“ministru de Externe” al Bisericii ortodoxe ruse) şi adresat cardinalului Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical al promovării unităţii creştinilor, are întreg “mirul” maximei oficialităţi. Fie şi numai din acest motiv, în faţa unui text care accentuează deja cunoscutele acuzaţii la adresa catolicilor, ar fi legitim să vorbim de un îngrijorător salt calitativ în dureroasa polemică desfăşurată de Patriarhie împotriva presupusului expansionism al Bisericii catolice în Rusia. Biserică ce este foarte departe de a-şi fi recuperat structurile şi oamenii, într-un cuvînt poziţiile pe care le avea înainte de Revoluţia din Octombrie - eveniment, acesta din urmă, pe care, din cînd în cînd, 'şi într-un mod destul de curios, Biserica ortodoxă rusă pare să-l considere traumatic numai pentru ea.
Despre un salt calitativ se poate vorbi şi din alte considerente. Textul documentului amintit se concentrează asupra unei singure probleme: prozelitismul, abandonînd disputa cu privire la catolicii uniţi cu Roma din Ucraina şi uitînd divergenţele teologice şi doctrinare. Ca şi cum Patriarhia moscovită ar vrea să abordeze punctul cu adevărat dureros, făcîndu-i pe catolicii ruşi “să plătească" şi puternica şi tot mai accentuata izolare pe care o trăiesc de-acum în aceeaşi lume ortodoxă şi care îşi găseşte una dintre manifestările cele mai evidente în relaţiile pe care trebuie să le aibă cu Papa de la Roma (Rimski Papa). Lucru ştiut de cei care îşi amintesc doar de recenta vizită a lui Ioan Paul .al ll-lea în Bulgaria.
De asemenea, şi mai ales, este surprinzător tonul documentului. Intr-adevăr, este greu de înţeles “de ce, în dialogul (sau chiar în confruntarea) dintre Biserici, care sînt, oricum, surori, sînt folosite anumite mijloace. De exemplu: Vaticanul este acuzat că'nu “respectă integritatea teritorială a Federaţiei Ruse", fiindcă în decretul din 10 noiembrie 2000 prin care Ioan Paul al ll-lea instituia cele patru dioceze catolice, se vorbea de "prefectura din Karafuto" pentru insula Sahalin, “denumire, afirmă Patriarhia ortodoxă, utilizată în timpul ocupaţiei japoneze”. Ce sens are să se facă aluzie la puterile laice ale statului rus, să se exacerbeze astfel naţionalismul?
Un alt exemiu: ne lasă mai mult decît perplecşi acea “arătare cu degetul" cu care se încheie documentul, stîlpul infamiei la care sînt puse organizaţiile şi activităţile catolicilor, care, în totalitate, ar urmări, fireşte, sâ sustragă prin înşelăciune creştini Bisericii ortodoxe...
LIDERI! KURZI IRAKIENI MANIfESTA PUTERNICE REZERVE PRIVIND O ENENTUALĂ ©EENSIVA A SUA IN IRAK
"THE NEW YORK TIMES"
Liderii kurzi, intervievaţi recent în locurile lor de refugiu din Nordul Irakului, au afirmat cu hotârîre că nu doresc să se alăture operaţiunilor militare americane, pentru că, în felul acesta, ar risca un atac violent din partea trupelor militare irakiene, atac asemănător cu cel pe care l-au avut de suferit după Războiul din Golf din 1991. Revolta de atunci a kurzilor, încurajată de preşedintele Bush (tatăl, care a fost preşedinte al SUA între 1988-1992 n.r.), a fost înăbuşită cu brutalitate de către Saddam Hussein, în timp ce forţele militare americane nu au reuşit sâ intervină pentru a-i ajuta pe miile de kurzi care au fost ucişi. Nici un alt grup nu a avut atît de mult de suferit de pe urma celor 23 de ani de guvernare ai lui Saddam Hussein aşa cum este cazul kurzilor, care au pierdut zeci de mii de vieţi în timpul celor două ofensive irakiene din 1980 şi 1990.
Cele mai brutale atacuri irakiene, evocate de actualul preşedinte Bush într-unul din discursurile sale recente cu scopul de a justifica planul militar american ce vizează răsturnarea lui Saddam Hussein, au fost cele care au recurs la utilizarea gazului toxic în regiunea Halabja şi în zeci de alte oraşe şi sate kurde în timpul războiului de 8 ani dintre Iran şi Irak, care s-a încheiat abia în 1988. Pînâ acum; nici o altă comunitate irakiană nu a beneficiat mai mult de ajutor occidental în ultimii zece ani decît kurzii. Pfotejaţi - de ONU şi de avioanele de război americane şi britanice, kurzii, cu doar40.000 de soldaţi înarmaţi cu arme de calibra mic, au reuşit să întemeieze un ministat pe te r ito riu l irakian, învecinîndu-se cu Siria, Turcia şi Iran.
Ameninţarea permanentă/cu atacuri aeriene din partea ţărilor europene a determinat Iraku l să-şi menţină batalioanele puternic înarmate în partea de sud a ţării, în apropiere de Erbil, un oraş de 750.000 de locuitori, situat la aproximativ 400 de km nord de
Bagdad. în această aşa-zisă “ zonă liberă” , ku rz ii şi-au întemeiat o societate liberă, deosebindu-se de restul populaţiei Irakului prin libertăţile pe care şi le-au instituit şi care sînt refuzate celorlalţi irakieni. Ceea ce deosebeşte această zonă este existenţa partidelor de opoziţie, a ziarelor, a televiziunii prin satelit, a unei reţele telefonice internaţionale, dar, mai ales, absenţa aparatului de represiune irakian, care au determinat organizaţiile internaţionale ale drepturilor omului să numească Irakul stat al terorii.
în timp ce' o campanie militară americană menită să-l înlăture de la conducerea ţării pe Saddam Hussein ar însemna consolidarea acestor libertăţi, liderii kurzi din această ţară, susţinuţi de fiecare kurd în parte, au declarat că a participa alături de SUA la campania împotriva Irakului ar însemna să rişte tot ceea ce au reuşit să obţină în u ltim ii zece ani de autonomie. “ Nu sîntem încă pregătiţi să ne asumăm nici un fel de risc, iar dacă nu s.întem siguri de rezultatul fiecărui pas pe care ar trebui să-l facem, atunci mai mult ca sigur că nu vom face acel pas, aceasta cu atît mai mult cu cît noi nu sîntem siguri că în fe lu l acesta ne vom îmbunătăţi co n d iţiile ” , a declarat Massoud Barzani, liderul uneia dintre cele mai importante grupări politice kurde,
„Partidul Democratic Kurd, declaraţie făcută în unul dintre cartierele militare kurde din afara Salahuddinului, la nord de Erbil. El a mai adăugat, facînd aluzie la_ secolele de opresiune pe care kurzii le-au avut de îndurat din partea turcilor, arabilor şi perşilor: “ Ceea ce trăiesc kurzii irakieni acum este, aş putea spune, o adevărată epocă de aur” .
îngrijorările kurzilor irakieni sînt atît de puternice încît au lăsat la o parte neînţelegerile politice dintre ei pentru ca doar o singură voce să vorbească în numele tuturor kurzilor în ceea "ce priveşte atitudinea lo r faţă de posibilitatea unei ofensive militare americane împotriva lu i Saddam Hussein.
După o serie de lupte sîngeroase, printre care s-a numărat şi un scurt război c iv il în 1996, Partidul Democratic Kurd,.condus de Barzani, şi Uniunea Patriotică din Kurdistan, condusă dc Jalal Talabani, au împărţit teritoriul din nordul Irakului în două zone separate, fiecare avînd propriul guvern şi propria armată. Totuşi, în oraşele lor de reşedinţă, Erbil şi Sulaimaniya, refuzuî kurd de a sprijini ofensiva americană împotriva Irakului a fost exprimat în termeni virtual identici. Liderii celor două oraşe au afirmat câ oficiali de la Pentagon, din cadrul Departamentului de Stat al SUA, al C onsiliu lu i Naţional de Securitate şi al CIA au întreprins cîteva vizite în acest an în teritoriul kurd pentru a discuta opţiunile americane şi au avut întrevederi cu lideri kurzi şi la Washington, şi în Europa. La întrevederea care a avut loc primăvara aceasta în Europa, au afirmat oficialii kurzi din Sulaimaniya, atît Barzani, liderul Partidului Democratic Kurd, cît şi Talabani, liderul Uniunii Patriotice din Kurdistan, deşi rivali ani de zile, s-au aşezat împreună la masa discuţiilor cu oficialii americani.
Mesajul pe care cei doi lideri kurzi au încercat să-l transmită oficialilor americani a fost acela că Washingtonul nu ar trebui să se aştepte din partea kurzilor ca aceştia să-şi rişte siguranţa de care beneficiază în prezent doar pentru a satisface priorităţile SUA. “ Nimeni nu a suferit mai mult decît noi, kurzii, de pe urma regimului lui Hussein” , a spus un o fic ia l kurd. “ Le-am spus americanilor câ, de data aceasta, o să acordăm prioritate intereselor noastre si apoi intereselor SUA” . *
Cu toate că teama kurzilor de ă fi abandonaţi din nou de către SUA este îndreptăţită şi reală, totuşi teama de o nouă represiune din partea regimului lui Hussein p;.;e a fi mai mare. Unul dintre o fic ia lii kurzi din Erbil a recunoscut că liderii kurzi, deşi în public au lăsat să se înţeleagă câ descurajează "acţiunea m ilita ră
americană împotriva Irakului, totuşi ci i-au tr im is semnale lui Saddam Hussein prin carc îi aduc la cunoştinţă câ americanii sînt adversarii lui, şi nu kurzii.
îngrijorările kurzilor par să crească în urma eşecului pe care l-au înregistrat recentele discuţii de la Viena dintre secretarul general al ONU, K ofi Annan, şi oficiali irakieni, în vederea re luării inspecţiilo r ONU asupra armamentului din Irak. Aceste inspecţii sînt menite sâ identifice dacă Bagdadul face în continuare eforturi pentru a construi arme nucleare, chimice şi b io logice, aşa cum a susţinut Washingtonul într-o declaraţie, şi să distrugă orice astfel de program dacă ar fi descoperiL Majoritatea membrilor ONU, printre care importanţi aliaţi ai SUA, privesc' reluarea inspecţiilor asupra armamentului din Irak, suspendate după ce Saddam Hussein i-a expulzat din Bagdad, în 1998, pe cei care au avut această sarcină, ca pe singura modalitate de a împiedica acţiunea militară americană împotriva Irakului.
ONU şi oficialii irakieni au spus câ discuţiile dintre ei vor continua în Europa în lunile care urmează, însă pentru Washington jntîlnirea de la Viena a fost una hotăritoare.
O fic ia lii irakieni i-au acuzat pe americani de eşecul discuţiilor de la Viena, acuzîndu-i câ ar fi pus la cale un plan de atac împotriva Irakului. In cazul unei campanii militare americane împotriva Irakului, teritoriul kurd ar fi cel mai im portant loc pentru desfăşurarea unui atac militar terestru. Unul d in p lanurile discutate la ■Washington prevede ca forţele militare americane, alături de cele kurde şi de lup tă to rii opoziţie i irakiene, sâ reproducă, cel puţin pină Ia un anumit nivel, războiul împotriva talibanilor din Afganistan, folosindu-se de zonele libere ale teritoriului kurd şi de militarii kurzi. Liderii kurzi par a nu se lăsa foarte uşor înduplecaţi, declară câ vor rezista oricăre i acţiuni m ilita re americane menită să-l înlăture de la
putere pc preşedintele irakian, fiind dispuşi să cedeze doar în cazul în carc vor primi în avans garanţii ferme dc securitate din partea SUA. Este dc 'la sine înţeles câ acest lucru va include şi promisiunea SUA câ viitorul guvern irakian va adopta un sistem politic democrat, construit după. o structură de tip federal, astfel încît să asigure autonomia deplină a kurzilor.
De fapt, acest lucru ar însemna ca Washingtonul să promită populaţiei kurde control deplin asupra zonei pc care o ocupă acum. Este însă aproape o iluzie sâ se creadă câ acele grupări ale opoziţiei irakiene susţinute de statele arabe vor fi de acord cu această situaţie, parţial datorită încrederii Bagdadului în veniturile pe carc Ic poate obţine din terenurile petroliere. Liderii kurzi au vorbit cu o mare doză de neîncredere în SUA, susţinînd câ Washingtonul i-a trădat pe ku rz ii irakieni în cele mai cruciale momente, cum s-a întîmplat ultima dată în timpul atacului violent al Irakului asupra kurzilor din 1991. Barzani şi alţi lideri kurzi s-au referit cu amărăciune la evenimentele din 1975, cînd SUA i-au încurajat pe kurzii irakieni să se alieze cu şahul Mohammed Reza Pahlavi, în disputa care a avut loc între Iran şi Irak, lăsîndu-i astfel pe kurzi expuşi agresivităţii Bagdadului.
Barzani a legat această atitudine a kurzilor şi de faptul câ ofensiva pe care o pregăteşte acum W ashingtonul împotriva Irakului este condusă de un preşfedinte al cărui tată, Bush senior, preşedinte al SUA pe ' tim p u l desfăşurării războiului din Golf, i-a dezamăgit pe m ulţi kurzi în 1991. După ce trupele americane au eliberat Kuweitul, oprindu-se la frontiera de sud a Irakului, preşedintele de atunci al SUA, Bush senior, i-a încurajat pe k u rz ii din nordul Ira ku lu i şi pe musulmanii şiiţi din sudul Irakului “ să- şi ia soarta în propriile lo r m iL i" . Sprijinul militar american a fost retras tocmai în momentul in care revoltele acestora au fost întîmpinate de atacuri violente din partea Bagdadului.
A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră r f ă - c i r l C u i â
L ... . u«-, A «yaiiidUCaaJimbn romane, Elemente linguae daco-romanae sive \ . valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai
ActualitateaCULTURA
O expoziţie eveniment
AVANGARDAROMÂNEASCĂ
In organizarea Institu tu lu i pentru Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene, din Bucureşti, a C o n s iliu lu i Judeţean şi a Muzeului Naţional de Artă C lu j, astăzi, la ora 18.30, va avea loc la muzeul clujean am intit (Piaţa U n irii nr. 30) vernisajul expoziţiei A V A N G A R D A R O M Â N E A S C Ă , in cadrul căreia sînt expuse manuscrise, cărţi rare de maximă valoare, publicaţii si fotografii inedite. Expoziţia va fi prezentată de scriitorul Adrian Popescu şi de dl Nicolae Tone - preşedintele Institutului pentru Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene.
Şcoala de Vară ROMANIA & |EASTERN EUROPE |
in perioada 1-31 iu litr a.c., 1 Arizona State U 'n iversity : organizează, împreună cu . Facultatea de Studii Europene si Centrul “ L ingua " d in ; Clui-Nanoca. a patra ediţie a ; Scolii dc Vară R O M AN IA & EASTERN EUR O PE. Organizatorii doresc sâ ofere I pa rtic ipan ţilo r o vedere dc : ansamblu si o înţelegere completa a culturii si istorici ! Romanici şi Europei de Est in . perioada pre şi post-comunistâ. i Programul cuprinde conferinţe t pe teme referitoare la limba. : cultura, istoria şi c iv iliza ţia j românească, w orkshop-u ri, j precum si vizite Ia obiective de ; interes cu ltu ra l, re lig ios şi | is toric, precum: Muzeul de ţ Istoric, Muzeul Naţional dc i Artă, Teatrul National C lu j. j excursii la Mănăstirea Nicula, j Castelul Arcalia. Cheile Turzii, | zona M aram ureşului, ■mănăstirile cin Bucovina. La J această ediţie a Scolii dc Vară * ROMANŢA & EASTERN EUROPE participă un marc număr de studenţi şi cadre : didactice din SUA. Cea dc a ■ patra ediţie a Ş co lii se va . încheia cu o excursie culturală ’ in aF cărei itinerar sînt înscrise ; marile capitale Budapesta, j Viena, Praga. Bratislava. ţ
Stagiune estivală la Filarmonică
F ilarm onica de Stat “ Transilvania" invită melomanii Ia un concert estiva l, care precede apropiatul turneu al Orchestrei simfonice a instituţiei în Elveţia. Concertul va avea loc luni, 19 august 2002, cu începere de la ora 19. in sala de spectacole a Cercului M ilita r C lu j-Napoca. La pup itru , dirijorul Giovanni Bria, solistă: Lum iniţa Burcă. în program: Beethoven - Uvertura “ Leonora 2” ; Beethoven - Romanţa pentru vioară nr. 1; Beethoven - Romanţa pentru vioară nr. 2; (J. RafF/Suita pentru vioară şi orchestră op. 200); Bach/Raff - Chaconne; L is z t/R a ff Prometheus.
Rubrică realizată de M. BOCU
/ p l a s t i c a
A b s o l v e n ţ i i 2 0 0 2 ■ a i p r o g r a m u lu i
p o s tu n iv e r s i ta r d e M a s te r a t
Premisa fundamentală a programului de Masterat, cu durata de şcolarizare de patru
l
Universitatea de Artă si Design Cluj-Napocasemestre, este întemeiată pe ideea câ producţia vizuală îşi legitimează statutul prin interacţiune teoretică şi critică cu schimbările socio-economice, politice, tehnologice, care
determină cultura vizuală. Din această perspectivă,.Masterat-ul oferă şansa abordării tuturor formelor practic ii artistice contemporane, şansa cercetării t e o T e t i c o - p r a c t i c e interdisciplinare, în vederea pregătirii pentru o carieră de artist profesionist, curator şi manager artistic.
Ar fi fost nedrept sâ trecem peste absolvenţii 2002 ai programului de Masterat. Mai ales câ U.A.D.-ul ne-a oferit destule momente de satisfacţii artistice, toate în spaţiul generos de la Expo Transilvania, în cel al Muzeului.de Artă Cluj, la Casa Matei.
Programul de Masterat 2002 a fost absolvit de 12 artişti, care au reprezentat practic toate secţiile U .A.D. Trebuie menţionaţi Bako Andreea cu
Living Boxes. Iconografia vieţii obişnuite, Ana Cojocaru cu M eta fora vîrste i a I l-a , Laurenţiu Dimişcă cu Jurnal, Ciprian Hoban cu îndrăzneţul titlu Telenovela secolului XXI, Kara Eduard/Republica Moldova, cu Transcendenţa, K ira ly Eniko cu Introducere în analiza fundamentelor picturii rom anice catalane, Kiss Melinda cu Umbre, Andrea Mocanu. cu I ¥ Acasă!, Maria Moga’ cu un interesant Fapte. Urme. C e rtitu d in i, Ioana Moraru cu. ambiţiosul proiect Rolul id e n tită ţii vizuale în prom ovarea im ag in ii unei instituţii culturale. Demers dc promovare pe cale vizuală a imaginii Muzeului Etnografic al T rans ilvan ie i, Laura Stranszky, cu... Aflarea, şi Vitz Tunde cu sugestivul Eu, timpul
şi memoria. S-au ocupat de aceşti tineri ambiţioşi şi talentaţi universitari de prestigiu, Cornel A ilincă i, Horvath Bugnariu Ioan, Ioachim Nica, Victor Ciato, Ioan Sbârciu, Mircea Baciu, Dorel Găină, Alexandru Alămoreanu, Ştefan Caia, Ioan Creţiu, lista este cu mult mai cuprinzătoare şi regret câ nu-i pot aminti pe toţi cei care au contribuit Ia formarea tinerilor amintiţi.
Ce ar mai f i de spus? Programul de Masterat vizează două lin ii de cercetare,compatibile cu stadiul actual al aspiraţiilor de performanţă. Este vorba despre Programul Departamental, respectiv Program ul de Cercetare in te rm u lt i- d is c ip l in a r ă . Colaborările externe sînt şi ele de notorietate, fiind vorba despre institute de învăţâmînt superior artistic din Olanda, Franţa, Turcia, Spania şi Ungaria..
Demostene SOFRON
120 de ani de la moartea generalului George Pomuţ
in această toamnă sc vor împlini 120 de ani de Ia moartea lui George Pomuţ f (12 octombrie 18S2), personalitate proeminentă îri războiul pentru libertate al maghiarilor, “ la 1S48-I849, şi în Războiul Civil American (1861-1865), după care va ajunge general de brigadă. Ca o recunoaştere a meritelor sale, guvernul american îl va numi consul al Statelor Unite în Rusia, la Sankt Petersburg. Născut-la 31 mai 1818, într-o familie / românească ortodoxă din Giula, îşi trage seva din trei culturi: română, maghiarii şi -) americană. Arc o viaţă de erou romantic şi evoluează pc mai multe scene: “ pusta natală” , Pesta studiilor dc Drept, armata kossuthistâ. Vestul de mijloc ymcrican, armatele conduse / dc mai mulţi generali in mai multe bătălii ale Războiului Civil, revenirea în Europa, în a îndepărtatul Petersburg. afilierea la francmasonerie. *
Uniunea C ultura lă a Românilor din Ungaria, împreună cu Autoguvernarea Românească din Giula, l-au considerat pc Pomuţ drept un simbol al în frăţirii celor trei naţiuni la culturile cărora s-a desăvârşit eroul ca Om, aşa incit au ţinut sâ-1 comemoreze la 29 iunie a.c., îri oraşul Giula. in programul manifestării s-au aflat: conferinţa susţinută de dr. Gh. Ruja. jurist din Giula, cu tema “ G. Pomuţ în conştiinţa istorică a românilor din G iu la” şi o expunere a subsemnatului despre “ V iaţa adevărată a unui erou dc legendă” , după care am distribuit celor prezenţi volumul
apărut sub semnătura Liviu Patachi, Gelu Neamţu - Generalul George Pomuţ (1818-1882), editat anul trecut dc Central de Studii T rans ilvane din C lu j- Napoca. Graţie d -lu i director al Centrului, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, au fost donate U n iun ii Culturale a Românilor din Ungaria exemplare din volum ul am intit. Spre bucuria noastră, cartea era deja cunoscută în Ungaria. Festivitatea a fost onorată de prezenţa a doi membri ai Ambasadei Americane la Budapesta - dl Thomas C hin şi d-na K a ta lin
\ u r"*"rinjieasca
o t
Pomuţ.Cuvinte care au mers la
inima celor prezenţi au rostit apoi dl Ambasador Călin Fabian şi dl Ioan Opriş. îndemnul cel mai stăruitor la înţelegere şi colaborare între cele două neamuri, între maghiari şi români, ni l-a adresat, cu
i toată seriozitatea, j d l ' Thomas Chin, din | partea poporului american. Pe toţi ne-a binecuvîntat îndrăgitu l episcop
% Sofronie al românilor din | Ungaria. A fost o acţiune deosebit de reuşită, la care
/ " Dr. Gelu Neamţu, prezentîndu-şi cartea despre generalul Pomuţ
’ >'Si3sm
--fi*?.
Halăsz -, de pea Ambasadorului României la Budapesta, dl Călin Fabian,' de reprezentantul Ministemlui Culturii şi Cultelor, dl Ioan O priş , şi, desigur, de autorităţile locale în frunte cu dl d r. Ioan C iotea - preşedintele Uniunii Culturale a Rom ânilor din Ungaria, p rim aru l Dancs Sâszlo, directoarea şcolii româneşti, dr. M aria Gurzău, ziarista Eva Iova şi, desigur, de organizatorul acestei reuşite întîlniri, d l Ştefan Frătean. A participat şi o delegaţie a Universităţii de Vest “ Vasile Goldiş” din Arad, precum şi preşedintele Societăţii Culturale Pro Maramureş “ Dragoş Vodă” , Vasile Iuga, care, cu ajutorai financiar al BRD şi RADP Cluj, a depus o coroană de flori, cu Tricolorul românesc, la placa din localitate a generalului
au contribuit toţi cei care sînt interesaţi în apropiere, înţelegere, pace şi colaborare. A fost şi o dovadă concretă a no ii p o lit ie i a Guvernului României faţă de diaspora românească; La Giula m-a impresionat, în mod -deosebit, curăţenia oraşului, de altfel
extrem de cochet, apoi faptul câ peste tot am văzut steagul naţional maghiar, pînă şi h masa de la restaurant, decorată frumos în roşu, alb şi verde. în oraş, la fiecare încrucişare de străzi, sînt ridicate statui ale e ro ilo r maghiari, iar pe numeroase case se pot vedea plăci comemorative. Ceea ce merită subliniat este câ acolo, după cum mi-au spus gazdele, nimeni nu-şi bate joc nici de
- culorile naţionale, şi nici de statui, ca simboluri sacre ale Patriei, care, ca la orice popor civilizat, sînt la mare cinste. Acum s-a văzut şi. cît de utile
______ jîn t , societăţileculturale, precum Pro Maramureş, care, în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor c'in Giula, în toamna
I | 4 acestui an, vor dezveli un bust al generalului George Pomuţ la Giula. Preşedintele Societăţii Pro Maramureş, V. Iuga, speră să realizeze aceeaşi statuie a generalului de origine română şi la Săcele, de unde se trage spiţa fa m iiie j româneşti Pomuţ. în calitate de coautor al cărţii despre generalul Pomuţ, m-am bucurat d in suflet cînd am
constatat că valorile pentru care a luptat eroul nostru acum unsecol şi mai bine prind rădăcini trainice în vorba şi fapta celor două popoare puse de Dumnezeu să trăiască împreună şi să se respecte ca adevărate naţiuni europene. ■
Dr. Gelu NEAMŢU
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
1714 - Dimitrie Cantemir a fost ales membru de onoare al
Academiei din Berlin.
CIOACE Ia “ SATIRICON
PRIETENULUI CARUIA l-AM OFERIT VOLUMUL MEU DE EPIGRAME
M-a lăudat că-n clipe de răgaz Adoarme doar citindu-mi epigrama Şi, uite-aşa, acum îmi dau seama De ce nu-1 văd, mai niciodată, treaz.
loan POP
LUCIDITATE
LA VĂCĂREŞTI£ o crişmă peste drum De Biserică; şi-acum,Intre ele merg pe jos Ca românul... credincios.
Marian POPESCU
ALŢI BANI, ALTA DISTRACŢIE
Raportat la bietul LEU,EURO, pentru români,E ca şi DOLARUL, ZEU,Iar noi slugi la doi stâpîni. -
Eugen ALBU
PERSPECTIVA
Atîta pot eu să declar, ‘Că m-am ciocnit, precum v-am spus, De un camion staţionar,Ce chiar venea din sens opus!
. loan MARINESCU
DUBLA IPOSTAZA- luil. Z , medic psihiatru ş i poet
Are dînsul stratagemă Ce te scoate din dilemă: -Vrei un vers? A i cabinetul!Eşti beteag? Consulţi... poetul!
Gabriela Gentiana GROZA
ENERGIA TERMICADe la o vreme (chiar şi vara!), Rămîn perplex, primind factura:, Cu cit mai tare arde ţara,
' Cu-atît mai scumpă e căldura!...Efrim TARLAPAN
CENACLUL EPIGRfîMIŞTILOR CLUJENI • iulie 2002 •
POETDe-atîta timp, cu mic, cu mare,
■ Sîntem cu toţii-n aşteptare; Belşugul, totuşi, o să vină Cam peste zece ani - lumină...
Ion BINDEA
UNUI EPIGRAMIST DIN CAPITALĂ__________ _
Mutră arogantă,Cine să-l aclame?
. Are cîte-o poantă La cinci epigrame!
Ionel ANDRAŞONI
MOŞTENIRE PATERNĂ____l_______________________Tatăl meu, ca om sfios,Emotiv şi ruşinos,Are genele lăsate.-..La femei din şapte sate!
Radu PĂCURAR
MASCULINĂ... ~Ca bărbat, pe lumea asta, îţi alegi atent nevasta...Dar constaţi apoi, în fine,Că ea te-a ales pe tine!
Barbu BĂLAN
NUNTA DE AUR50 de ani tot sub papuc,Acelaşi drum: casă - soţie.Am devenit un eunuc,Păzind doar actul pe hîrtie.
Valentin VIŞINESCU
DIAGNOZĂCu sănătatea sînt în plopi Şi treaba asta mă irită;Vrea o PETRECERE cu popi,Dar nu PETRECEREA OPRITĂ!...
loan FENEŞAN
AMOR PE TERMENDe-o lună sîntem împreună Şi înţelegerea e bună.Prea repede se-nvîrte roata...Căci eşti gravidă-n luna-a patra.
"Alexandru BÂETAN
Mult speriat:-“ Pierdut-am harul?” . Şi-l cătă... stîmind eterul Cu alcool. S-a-ntors bizarul, însă... nu si caracterul.
Ana MARINOIU
HĂRŢUIRE SEXUALAN-a crescut chenzina,S-a scumpit benzina Şi - “ iubit” mereu - Leul... cade “greu” .
Cornelia COCIS
IN FAMILIENe certam ca-ntre doi soţi Despre sexul meu... în fine...- Dragă, apropo, de morţi Să vorbim numai de bine!
Ştefan MUNTENESCU
LA MARE, CU EVA ~Cu intenţie vădită
‘ Vream veşmîntul să i -1 fur; Renunţai într-o clipită Cînd avea pe trup un... sriur.
Vasile B. GĂDĂL1N
SOŢIEI » ♦
I-am oferit, de-atîtea ori,Tot flori, tot flori, tot flori, tot flori, Câ i-au prescris .la Neuro Un tratament cu EURO.
Mihai TEOGNOSTE
SISTEM BOLNAVLa noi, banu-nseamnă lege.Banii fac şi un partid - Şi-am început a înţelege Câ sistemu-i... INVALID.
Lucia PAŞCALĂU
RUGĂCIUNEA CORULUHRugămu-ne Ţie, Doamne,Dă-ne şi ceva bomboane,Ca atunci cînd vom servi Să nu ne vină a tusi!
Gheorghe MRAIŞTE
“NOD IN PAPURA”“ Nicicum nu te poţi bate Cînd ştii câ n-ai dreptate!”Un bătăuş se apără,Cătîndu-mi... nod în papură.
Eugen BOTT, Chişinău
Ultima noastră şedinţă de Cenaclu, din iulie, intenţionam s-o ţinem
r t
afară, la iarbă verde (la invitaţia colegei Lucia PAŞCALĂU), dar din cauza costului mult prea ridicat al transportului în grup compact, am fost obligaţi să renunţăm. Doar dl prof. Ion BINDEA a rămas fidel ideii şi ne-a servit cîteva “CEAIURI" UMORISTICE, din care dorim să vă servim şi pe dumneavoastră, cititorii:
V1SCULE o plantă renumită Pentru viaţa-i parazită.(Cade-mi fisa pe moment):Tocmai ca în Parlament...
SENATUL, CAMERA Şl GUVERNUL_______•_____
Priviţi mereu şi vă miraţi, Triunghiul ăsta - un miracol - Ce biruie orice obstacol,Ai zice câ-s trei-fraţi-pătaţi...
AFINULŞi tinctura şi dulceaţa Ameliorează viaţa,Dar pe mine mă dă gata Afinata.
REFLECŢIEMi-ar fi mare bucuria.N ici n-ar fi atîtea “ baiuri” . Dacă s-ar trata prostia Cu ceaiuri!
REMEDIIPe ea, reuma cînd o doare Ia cîte-un ceai de sunătoare. Iar el, în formă ca să fie.Ia două sute de... tărie.
CIUDĂŢENIE(Tratamente cu coada-calului, coada-
şoricelului, coada-racului etc.)Asta nu prea înţelege Mintea mea, năroada,Cum câ multe boli le drege Coada...
SENECTUTETot felul dc-alifii şi ceai, O luminoasă perspectivă Cc nu tc pune in derivă... E drumul sicur către rai!
TRATAMENT IN TRANZIŢIE
Cu ceaiuri, pînă cade neaua Si-apoi ne cîntâ cucuveaua...
Selectate de1 Silvia POPESCU
C L U L f i 1 0 3 .1 & n . . l I . N » . 1
P E V U T A UMORISTICA
N I .S E D U C . . C IO R IL E
D«-5 da din picior odatA . C om unişti ‘i f i î i s s ta tă
!<tr tie-i da de Ooui Oft Şi y t /unii «trla .SlAngS»
. ti to r ie ţii de li omori-
E P H U H A Iii REVISTA UMORISTICĂ "CUCU
Clujul, capitala transilvană, este omis din Dicţionarul presei literare.româneşti (1790-1982) la capitolul presă umoristică, parcă nu s-ar f i întîmplat nimic în. această direcţie literară. în peisajul literar clujean (destul de bogat în decursul anilor) a apărut însă între anii 1933-1934 revista
umoristică “Cucu” , în care lumea modernă a savurat cu multă plăcere caricatura, şarja politică, cronica ritmată pe varii teme actuale, dar mai ales epigrama ca mijloc de persiflare a racilelor societăţii. -
Revista a apărut în 18 numere, condusă cu pricepere de Diodor
Dure, pictor, academician, de unde şi caricatura excelentă asa cum rezultă din crochiurilc personalităţilor din Ardeal şi Banat, carc nu numai că suportau, dar erau gustate de persoanele luate în pleasnă, aşa
- cum mulţumeşte omul de cultură Emil Haţeganu în următoarea dedicaţie “ eminentului şi sp iritua lu lu i caricaturist - simpaticul Dure” (2 februarie 1933). Caricaturile erau însoţite uneori de versuri adecvate. “ Cucu” devine un personaj care ştie totul şi se face tribun al mulţimii, prin poantele în scrisori imaginate şi prinse în rubricile: “ Dragă, cucuie” , “De la moara cucului cetire” . - - Chiar în primul număr al
revistei “ Cucu” , caricatura de pe copertă este o ripostă dată comunismului - ca agentură a bolşevismului rusesc. ’
Revista a apărut pe hîrtie velină, cu o grafică remarcabilă şi cu multă vervă satirică în epigramele care sînt la obiect şi cu tematică variată, cu predilecţie din lumea artistică a Transilvaniei. Am selectat pentru plăcerea lecturii cîteva şarje epigramate care merită a fi cunoscute de c itito ru l contemporan:
Doamnei Ana Rozsa, în “ Vînzătorul de păsări” , care
jucase rolul poştâsiţci Cristincl: Tu' eşti Cristina dc la poştă, Cc toţi tc-aştcaptâ cu mult dor. Şi nu stiu cit o să mă coastă, Să treci si prin al meu sector. Tenorului Mişu Ştcfânescu,
interpret al aceleiaşi operete:' în operetă ai jucat Pe omul ramolit.La aşa glas şi-aşa actor,Nu era rol mai potrivit.O aleasă epigramă este adresată
profesorului universitar Ştefânescu-Goangă, cu ocazia alegerii sale ca rector al. Universităţii clujene:
Vai ce universitari!Vai ce mai falangă!Au ales şi mici, şi mari Rector doar o Goangă! Distonează în poantă
antonimul gînganie cu o personalitate culturală de mare calibru.
în'C lujul interbelic copierea vestimentaţiei-şi a fo los irii cosmeticelor după eleganţa europeană este ţintă pentru un epigramist cu pseudonimul “Merlin” :
Unei cuconiţe nostime:Dacă doamna se vopseşte,Nu e lucru aşa de grav.Soţul dînsei se numeşte Liniştit domnul'Zugrav. “Astra ’ care a fost un ferment
în emanciparea naţională şi culturală a transilvănenilor are în
perioada dc frâmîntări politice o anumită încetinire a activităţii, pe care epigramiştii clujeni nu o cruţă, suculenta poantei vine dc la cci carc conduc Astra in acea perioadă, marc parte din ci fiind dc profesie doctori:
Toţi sînt doctori pe Ia Astra, - Asta prin ursita sorţii:Dar savanţii sînt în pană Cînd biata-i pe patul morţii. Tot Astrei din Sibiu se dedică
o epigramă legată dc cursurile culinare pe care aceasta le-a deschis în perioada pauperizării
«determinate de criza care a afectat puternic şi România:
După cum se vede, domnii mei.
A ţi isprăvit firul culturii V-aţi aplecat acum cu toţii,Să mai vedeţi şi de-ale gurii! N ici marele istoric Nicolae
Iorga nu scapă tirului artileriei clujene, după perioada grea de guvernare:"
. Lui IorgaAtît iubeşte tehnicienii,Câ-i apără cu înfocare;Chiar pentru învirteli făcute, în altă guvernare, în disputa dintre ţărănişti şi
liberali, epigrama este la datorie pentru a prinde m iezul evenimentelor po litice ale ţărăniştilor şifonaţi de guvernarea în timpul crizei economice şi a liberalilor care preiau puterea în
condiţii dificile, dar cu succes. .Astfel, este prins in vîrt’ul peniţei R. Boilâ, politician de marea al P.N.Ţ.:
Oftind înainte declara.Că n-are-n pungă o para.Dar azi de cînd e milionar. Spune- zîm bind: “ Nu mă
declar” !Parcă seamănă cu amînarca dc
azi, a parlam entarilor, dc declarare a averii.'
Intr-o altă epigramă este înţepat domnul Gh. Mârcuş, protagonist al disputei polemice dintre “ Dreptatea", oficiosul P.N.Ţ. şi “ Ardealul liber” , ziarul Tineretului Naţional Liberal din Ardeal şi Banat:
Tu ai scris contra Dreptăţii Cînd ea te-a-nălţat. halal?Dar nu te-au lucrat toţi fraţii Din “ Ardealul liberal” .Se vede treaba că mucalitul
ardelean din C luj a ştiut să folosească cu pricepere şi discernâmînt epigrama ca o reacţie poetică, la punctarea răului şi a tarelor societăţii româneşti în perioada interbelică.
Tematica diversă, acurateţea poantei şi mai ales expresivitatea sînt nişte cîştiguri literare în frumoasa şi eleganta revistă clujeană “ Cucu” , apreciată la vremea ei pentru curaj, umorul debordant si lectura incitantă.
Valentin VISINESCU
% A • • — n*..* „
z V l C l ar putea fi reclama dumneavoastră
1991 - Reprezentanţii a patru partide politice - FSN, PDAR MER şi PNL-AL - au semnat Carta pentru Reformă şi
Democraţie, în dorinţa de a crea o bază principală de acţiune comună şi o bază pentru o formulă de guvernare de cdâlitie
ist fOialele Pil vor fi discotats la întilnif ilo zonolo ca .conducerea. partidului
Conducerea PSD va avea, începînd cu săptămînă viitoare, trei întîlniri zonale cu filia le le pa rtidu lu i, pentru a discuta problemele apărute în aceste organizaţii, stadiul realizării p rogram u lu i de guvernare,
în p ro fil te r ito ria l. A s tfe l, Delegaţia Permanentă condusă de preşedintele PSD, Adrian Năstase, se va în tîln i, în perioada 15-16 iulie, Ia Sibiu, cu preşedin ţii, secretarii executivi ai organizaţiilor PSD
priorită ţile bugetului pe anul ■ şi parlamentarii partidului din ' iitor şi rectificarea bugetară din 16 judeţe din Ardeal : Alba,acest an.
Alte teme care vor fi abordate se referă la p ro iectu l program ulu i social pe care Guvernul intenţionează să-l pună în practică, începînd cu lunile de iarnă, şi la stadiul reformei administatiei publice
Arad, Bihor, Bistriţa, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu şi Timiş.
In perioada 19-20 iu lie , conducerea PSD se va reuni la Snagov cu reprezentanţii
filialelor din 17 judeţe: Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dîmboviţa, Dolj, Giugiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, O lt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vîlcea şi Bucureşti. Tot la Snagov va avea loc şi şedinţa Biroului Executiv Central al partidului, la care se va stabili data
Vaslui, Vrancea şi' Suceava. Liderii PSD vor participa, în perioada 21-28 iulie şi la şcoala de vară de la Amara unde tinerii PSD vor fi instruiţi în ceea ce priveşte activitatea de partid, dar şi referitor la modul în care trebuie sâ se comporte şi să se îmbrace în mediul politic.
Surse din PSD au precizat căC onsiliu lu i ' Naţional din . premierul Adrian Năstase îşi vatoamnă. U ltim a în tîln ire a conducerii PSD va avea loc, în perioada 23-24 iu lie , la Suceava, cu filia le le din 8 judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ,
lua concediu de la Guvern pentru a participa la aceste reuniuni de partid. Potriv it surselor citate, Adrian Năstase a decis să-şi dedice o parte din concediu activităţii partidului.
Se caută un compromis pentru
deblocarea crizei din administraţia
locală clujeană..Cred că actuala situatic
din administraţia locala poate fi depăşită pnntr-un dialog sincer intre primar şi prefect", a declarat, ieri. Pciru Călian. \ iceprrşcdinte PRM şi consilier local. EI susînc câ a purtat discuţii in acest sens şi speră ca cel mai ■.ir/iu in toamnă municipiul Cluj-Napoca să beneficieze dc serviciile Consiliului local. „Pină nu sc pronunţă instanţa, consilierii PRM nu sc vor prezenta Ia şedinţe, pentru că noi considerăm Consiliul local dizolvat dc drept”, a precizat Călian. in aceste condiţii, sincerul dialog arc. probabil, un singur sens. acela dc la PRM la PSD. nicidecum şi Mccscrsa Cu alte cuvinte, in opinia celor dc la PRM. prefectul judeţului. Vasile Soporan, ar trebui să. recunoască sincer starea dc fapt pentru a nu lăsa lucrurile la indemina justiţiei carc poate prelungi nepermis dc mult această situatic.
Sorin CĂLIN
UDMR va face o primă evaluare
privind colaborarea din
judeţe cu PSDUDMR va face, la sfîrşitul
acestui an. o primă evaluare privind colaborarea din judeţe dintre Uniune şi partidul de guvernămint, a declarat, ieri, intr-o conferinţă de presă, preşedintele UDMR Marko Beta. Liderul Uniunii consideră drept “firesc” faptul că in unele judeţe există unele probleme privind colaborarea dintre UDMR şi PSD. ‘în unele judeţe lucrurile merg bine, în alte judeţe sînt probleme în ce priveşte monitorizarea protocoalelor locale ş i îndeplinirea dezideratelor din aceste protocoale. Acest tucru nu este surprinzător, este chiar foarte firesc, avînd în vedere că, în teritoriu, acum se ctădeşte această experienţă”, â explicat Marko Bela, adâugînd că 2003 este primul an în care s-au încheiat protocoale locale între PSD şi UDMR. Liderul UDMR a mai spus câ singurele judeţe în care nu s-a reuşit, încă, încheierea unor protocoale locale între Uniune şi partidul
■fle guvemămînt sînt Bihor si Cluj. -
Păcurariu n-a uitat ofensa de la Mărişel:
„ P r e f e c t u l n u e u n o m p o l i t i c / /
„Prefectul este un universitar, un tehnocrat valoros, dar e clar câ nu arc cultură politică” , a declarat, ieri, senatorul democrat, lu liu Păcurariu. „Particip la serbarea cîmpcncascâ dc Ia Mărişel dc 10 ani dc zile, dar niciodată nu am trăit situaţii penibile ca acum. Deşi.eram prezenţi doar doi parlamentari, un senator şi un deputat, c adevărat - nici unul dc Ia PSD, ni s-a refuzat dreptul democratic
dc a rosti un discurs. .Mai mult, prin declaraţia sa, prefectul a politizat manifestarea şi a fost fluierat dc cei prezenţi. întreaga acţiune a fost regizată dc Liviu Medrea, care conduce bătălia politică din PSD", a explicat parlamentarul democrat. în opinia sa, pc aceeaşi linie sc înscrie şi comportamentul conducerii PSD Cluj din perioada campaniei electorale prilejuită dc alegerile locale din
comuna Frata, unde a dat dovadă dc lipsa celor mai elementare reguli dc bun simţ. „Cînd îl auzi pc Mcdrca că ameninţă cu sistarea oricărui ajutor dc la judeţ dacă nu iese candidatul PSD, nu tc miri, dar cînd prefectul face declaraţii asemănătoare, lucrurile capătă un alt sens. Prin asta ci a demonstrat câ nu c om politic” , a conchis Păcurariu.
Sorin CĂLIN
Modificarea Constituţiei se află în vizorul democraţilor„în România, instituţiile care
ar trebui sâ asigure buna funcţionare a sistemului sînt politizate, iar aceasta pleacă direct din faptul câ Parlamentul numeşte in funcţie pc cei carc Ic conduc. Astfel, cei cc au majoritatea parlamentară pot controla Curtea Supremă dc Justiţie, Consiliul Naţional al Magistraturii, conducerea TVR
dc.. Situaţia trebuie schimbată” , a declarat, ieri, senatorul PD, luliu Păcurariu. în acest sens, el urmează sâ elaboreze o iniţiativă pentru modificarea Constitu ţie i prin carc nominalizările pentru funcţiile de conducere ale principalelor instituţii ale Statului să vină din partea breslelor respective şi să fie făcută cu 60 de zile înainte
de numire. D înd exemple celebre - Clinton-Lewinski în SUA, Helmuth Kohl în Germania, democratul a ajuns la concluzia conform căreia „ştim toţi de unde vine râul, iar în ţările civilizate el poate fi izolat” . în opinia sa, dacă nu realizăm acest lucru nu avem nici o şansă dc dezvoltare.
Sorin CĂLIN
Fosta celebritate a atletismului mondial, lolanda Balaş Soter, a demisionat din Partidul DemocratPreşedintele Federaţiei
Române de Atletism (FRA), lolanda Balaş Soter, a demisionai ieri, din Partidul DemocraL fosta celebritate a atletismului mondial trimiţindu-i liderului acestui partid, Traian Bâsescu, o scrisoare in care îi expune motivele acestei decizii.
Balaş Soter afirmă că Traian Bâsescu a refuzat să aplice decizia prin care Consiliul General al Capitalei i-a acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti.
De asemenea, fosta campioană i-a reproşat lui Băscscu marginalizarea sa, apreciind că era doar "scoasă de la naftalină, din patru în patru ani, la vremea campaniei electorale”, lolanda Balaş Soter spune câ această atitudine-este în contradicţie cu ideile sale de “participare şl activism” politic.
Deşi a demisionat din Partidul Democrat, preşedintele FRA afirmă că va rămîne “o social democrată’ de • sorginte muncitorească , o antifascistă, o
internaţionalistă”. “Un mare filozof spunea: Să ne despărţim de trecut rîzînd. N-o voi putea face. Demisia mea, îndelung chibzuită, trebuie să recunosc, mă tulbură. De aici poate şi patetismul acestor rînduri. Dar să privim cu încredere viitorul. Eu rămîn ce-am fost. Consecventă cu mine-însumi. iar dacă viaţa vă va da dumneavoastră dreptate, atunci - spre binele comunităţii - vă doresc succes”, se spune în încheierea scrisorii adresate lui Traian Băsescu.
Emil Boc îi cere lui Ion lliescu să revoce decretul prin care a
acordat distincţii unor magistraliVicepreşedintele PD Emil Boc califică drept o greşeală
gestul preşedintelui Ion lliescu de a acorda distincţia “ Meritul judiciar” procurorilor implicaţi în anchetele din cazurile “ Armagedon 2 ş i“Tărău şi solicită şefului statului să revoce de urgenţă decretul “ prin care le recunoaşte acestora «meritul» de a fi călcat în picioare democraţia şi statul de drept” .
“ Procurorii de tip stălinist ar trebui înlăturaţi, nu medaliaţi” , se arată într-un comunicat remis, ieri, de Emil Boc. “ Preşedintele Ion lliescu ar putea, mai degrabă, să acorde o medalie post-mortem procurorului Cristian Panait, care ar trebui să constituie un model de verticalitate pentru toţi magistraţii din România. Procurorii cinstiţi sînt declaraţi, nebuni, iar instrumentele prin care puterea îşi reglează conturile sînt medaliaţi, aşa înţelege PSD sâ încurajeze independenţa şi imparţialitatea justiţiei” , afirmă liderul PD.
în opinia lui Boc, Ion lliescu se află la a doua greşeală de acest gen, după ce l-a graţiat, în luna decembrie a anului trecut, pe George Tănase, fostul comisar al Gărzii Financiare Ialomiţa, condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită. “ Dacă medaliile pentru Armagedon 2 şi cazul Tărâu sînt gafe, medalierea lui Joiţa Tănase, omul care a trasformat justiţia în preşul PSD, este de-a dreptul o glumă proastă” , consideră Emil Boc. ^ .
Mai mulţi magistraţi care au instrumentat în ultimii ani cazuri controversate şi intens mediatizate au primit diploma “ Meritul judiciar” , printr-un decret al preşedintelui României publicat în Monitorul Oficial nr.489/2002:. Prin Decretul 602 din 28 iunie, preşedintele Ion lliescu a acordat distincţia “ Meritul judiciar” unui număr de 2.000 de magistraţi, printre care se află procurorul general Joiţa Tănase, magistraţii Traian Gherasim, Alexandru Ţuculeanu şi Alexandru Chiciu (procurorii care au anchetat cazul Armagedon 2) şi llie Picioruş, Ovidius Păun, şi Elena Rădescu, implicaţi în ancheta desfăşurată în cazul Tărău-Lele-Panait.
Conferirea acestei diplome a fost făcută la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii pentru “ contribuţia importantă pe care au adus-o la înfăptuirea actului de justiţie şi rezultatele meritorii obţinute în activitate” .
Afacerea Powerpacka intrat în atentia PRM»
„Sc constată în ultima perioadă o tentativă din partea Consiliului Judeţean dc a prelua prerogativele ce aparţin dc drept, conform legii, administraţiei publice locale”, a declarat, ieri, deputatul PRM, Damian Brudaşcu. El aduce în discuţie două obiective pe care “judeţul" încearcă să le “sufle” municipalităţii. „în cazul Centurii ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca, Sorin Bota a indus în eroare opinia publică. Am vorbit astăzi cu Andrei Popescu, secretar dc stat în Ministerul Integrării şi mi-a spus că pentru Cluj sînt depuse doar două proiecte de finanţare, unul privind extinderea reţelei de canalizare şi altul pentru realizarea unui incinerator de deşeuri menajere”, a precizat parlamentând. în cazul Powerpack, parlamentarul susţine că e vorba dc „comisioane grase pentru cei de la judeţ” : „Achiziţia sc derulează fără licitaţie prin cadrul RAJAC Cluj care va achiziţiona cele două utilaje în valoare de 4 milioane dc Euro, cu ajutorul unui împrumut de la Banca Ţiriac. Apoi aceste utilaje vor fi închiriate şi amplasate în Turda şi Gherla, întreaga investiţie e nu numai costisitoare, ci şi inutilă, pentru că aceste pachete cu deşeuri pe care conducerea jude ţu lu i intenţionează să le pună pe malurile rîurilor se vor deteriora în cel mult un an de zile şi va fi necesară depozitarea lor. De incinerare nu poate fi vorba din moment ce conţinutul de materie organică al deşeurilor menajere din municipiu depăşeşte 60 la sută, conform statisticilor efectuate de specialiştii de la mediu”.
Sorin CĂLIN
Liberalii vor depune la Camera Deputaţilor un proiect de lege privind conflictul de intereseL ibe ra lii vor depune,
săptămînă viitoare, la Camera Deputaţilor un proiect de lege privind conflictul de interese în exercitarea fu n c ţiilo r şi demnităţilor publice, a declarat,' ieri, într-o conferinţă de presă, deputatul PNL AndreiChiliman.
El a precizat că proiectul de lege conţine prevederi din
şi de n ive lu l-îngrijo ră tor al corupţiei, aspecte semnalate chiar de organismele internaţionale.
Propunerea legislativă întocmită de liberali urmăreşte stabilirea unui set de reguli clare de conduită pentm cei ce deţin funcţii publicaşi a condiţiilor pentm protecţia intereselor în exercitarea funcţiilor publice. Se
legislaţia de specialitate a altor _ urmăreşte, de asemenea, ţâri şi că, în perioada următoare, stabilirea unui set de principiidocumentul va f i supus spre dezbatere şi societăţii civile, pentm analiză şi completări. •
Potrivit expunerii de motive, necesitatea unei astfel de legi este dată de ineficienţa instituţiilor publice din România
post-angajare, pentru evitarea conflictului de interese.
Proiectul de lege mai precizează ob liga ţiile şi restricţiile pentm cei care deţin funcţii publice, în vederea prevenirii şi m in im izării
conflictului între interesele lor personale şi interesul public. în plus, se prevede şi identificarea acelor categorii de activităţi publice care pot duce la apariţia unui conflic t de interese şi stipularea unor principii care să asigure şi să sporească integritatea instituţiilor publice şi a funcţionarilor acestora.
Sub incidenţa acestei legi ar urma să intre toate categoriile de demnitari publici, pînă la angajaţii ministerelor şi alţi angajaţi de stat, precum şi toate categoriile de aleşi locali, toţi aceştia fiind denumiţi “ oficiali publici” .
Proiectul de lege cuprinde şapte capitole, primul
cuprinzînd dispoziţiile generale ale actului normativ, scopul legii şi definirea termenilor fo losiţi. în capitolul doi se vorbeşte despre obligaţiile şi restricţiile la care trebuie să se supună oficialii publici pentm a evita conflictul de interese, iar capito lu l tre i se referă la declaraţia de interese şi cea de avere, vizîndu-se introducerea unei m onitorizări a averii, ven itu rilo r şi intereselor demnitarilor şi funcţionarilor cu putere de decizie.
Declaraţia de interese va fi publică, iar cea de avere va putea f i consultată sau comunicată numai în anumite condiţii.
Prin prevederile cuprinse la capito lul patru, referitor la incom patib ilită ţi, seintenţionează completarea regimului incompatibilităţilor unor func ţii, ocupaţii şi activităţi, reglementate deja, iar în următorul capitol sînt prevăzute sancţiunile pentru infracţiunile sâvîrşite de oficialii publici în legătură cu aplicarea prevederilor acestei legi.
La acest capitol sînt prevăzute amenzi de pînă la 300 de milioane de lei sau pedeapsă cu închisoarea de pînă la trei ani pentra încălcarea cu bună ş tiin ţă a reglementărilor stipulate în această lege.
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._______
S.C. CONTOR ZENNER ROMANIA S.A. ARAD Punct de Lucru Cluj
Angajează: REFERENT TEHNIC Cerinţe:
- studii superioare telmice - cunoştinţe utilizare PC (Word.Exccl)
- cunoaşterea lim b ii engleze şi/sau germane constituie avantaj - dom ic iliu l în Cluj
C.V.-urile se vor depune până la data de 12.07.2002 lâ ora 16, la sediul d in str.ObservatoruIui nr. 107, ap.61B. telefon 406018. fax 406020.
e - in a il: cluj'Sjzenner.ro,Doar persoanele selectate vo r f i contactate pentru interviu.
S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25
Tel. 429.674, 0723-375.469 | 0745-235.668, 0723-983.329 S
• Caută urgent de înch iriat apartam ent 2 cam ere in zona centrală, mobilat, cu TV, pentru 3 persoane. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde spaţiu birouri şi depozit,
+ curte, acces auto, ideal pentru sediu firmă, zona Fabricii dc bere. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)
• închiriază spaţiu comercial în zona P-ţa Mihai Viteazul, excelent pentru sediu firmă, suprafaţă 60 mp. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)
• Cumpără casă veche cu prispă în Cluj sau împrejurimi, cu 500 mp teren. Tel. 429.674, 0723-983.329. (Ag.i.) •• Vinde casă 2 camere, gaz, curent,
fîntînâ, 2,2 ha grădină, situată în colonia Sopor (5 km de Cluj). Tel.429.674, (Ag.i.)
• închiriază urgent spaţiu restaurant, ultracentral, cu vad, 130 mp, finisat, ocupabil imediat. Tel.429.674, 0723-983.329. (Ag.i.) .
• Vinde apartament 2 camere finisat, balcon închis, etaj intermediar, cartier Ghcoruhcni. Tel.429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)
• Vinde apartament 3 camere în Mărâşti, cu multe îmbunătăţiri, centrală termică proprie, garaj, parchet, jaluzele exterioare. Tel.429.674, 0723-983.329. (Ag.i.)
• Vinde apartament, Plopilor Vechi, suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, la preţul pieţei. Tel. 429.674. (Ag.i.)
• .Vinde apartament 3 camere decomandate, 80 mp, 2 băi, balcon, telefon internaţional, separare gaz, coritorizat, etaj intermediar mic, aprobare garaj, Calea Dorobanţilor, zona Piaţa Mărăşti. Tel. 429.674. (Ag.i.)
D ire c ţia R e g io n a lă V a m a lă In te r ju d e ţe a n ă C lu jîn conform itate cu OG 128/98 şi H G 1067/99 organizează licitaţie publică deschisă în data de 16.07.2002, ora 10, la sediul Biroului V am al C lu j-N apoca, str. Al: V aida V o iev o d nr. 2, pentru valorificarea urm ătoarelor autovehicule: ”
- A utocam ion Mercedes 814, 1992, 5.958 cmc - uzat -74.640.000 lei;
- A u to tra c to r R enau lt G Z A 1 - 1992, 12.000 cm c -259.640.000 lei;
- Sem irem orcă cisternă S chw artzm u lle r SPA3E, 1976- 78.000.000 lei;
- etc.Lista completă a autovehiculelor supuse licitaţiei poate fi consultată la sediul DRV I Cluj şi Biroul Vam al Cluj:Pasul licitaţiei este de 5% din valoarea dc pornire.Potenţialii ofertanţi vor depune pînă în data de 16.07.2002, ora 9, un avans de 10% din preţul de strigare al produselor solicitate. Avansul se va depune în contul 50054287998 deschis laTrczoreria Cluj.Inform aţii suplim entare se pot obţine la sediul D irecţiei Regionale Vam ale Interjudeţcnc Cluj, B-dul M uncii nr. 18, la Compartimentul V alorificare Bunuri, etaj 3, telefon 415.259 sau 415.701, interior36. (9762053)
ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE
STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE;
CU VAD MARE!INF. LA TEL. 064-194.981.
TEL.: 196.858.
Preşedintele C onsiliului de A dm inistraţie al SC SO M E Ş-B A LA STIE R E S.A. Cluj-Napoca convoacă:
A d u n a re a G e n e ra lă E x t ra o r d in a ră a A c ţ io n a r i lo r în data de 24.07.2002. Locui. str. Orăştiei nr. 2A.Ordinea de zi:
M ajorarea capitalului social conform Legii 137/2002, art: 12 punct 3.
Diverse.D acă cvorum ul nu este realizat, a doua adunare se ţine în data de 25.07.2002, la aceeaşi oră şi adresă.Data de referinţă; 20.07.20 02. (9768805)
FiNANSBANKN oi ţ in e m c o n t d e t in e .
c h i d e u n c o n t I] ‘ţfi Î F i n a n s b a n k ş i i.ŢiS e p i o r e l a ţ i e
m b ra c ă -te(Contul
I J ' J i t ,1 n o s t r u .
M m -
f y . ' S t â f i i & i i ţ j j i . W M i i y j u - r ' I m j j
(9758936)
C Q
GCUi z'a
i 1- i z
I Uj
s i
La Euroweb, i vara preturile scad !
*
3 luni d e a c c e s n e lim ita t cu doar 2 5 USD *
A b o n e a z a - t e in lu n a ” '■/ - v ~ - ;
iu l ie si b e n e f i c i a z ă
d e o f e r t a s p e c i a l a
E u r o w e b
x j
Bd. 21 Decembrie 1989, nr.93 bl.L3, sc.3, et.4. qpart.56
Tel. 413.927 Fax 424.970
B A N C P O S Tl a n s e a z ă c â r d u l
î n p r e m i e r ă p e p i a ţ a b a n c a r ă , tfllfwn p e r m i t e e f e c t u a r e a d e p l ă ţ i p r i n I n t e r n e t ,î n c o n d i t ţ i i d e s e c u r i t a t e s p o r i t ă , p r i n i n t e r m e d i u l c â r d u l u i v i r t u a l a t a ş a t , taifun- Net.E m i s . s u b s i g l a , M A S T E R C A R D , t a i f u n e s t e u n c a r d în l e i c e p o a t e f i f o l o s i t î n R o m â n i a ş i î n s t r ă i n ă t a t e , l a t e r m i n a l e e l e c t r o n i c e s a u m a n u a l e , p e n t r u p l ă ţ i s a u p e n t r u o b ţ i n e r e a d e n u m e r a r ( v a l u t ă l o c a l ă ) .
S i m p l i f i c a ţ i - v ă v a c a n ţ a p r i n taifun! g■ I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a „ t e l e f o n u l c l i e n t u l u i ” - 1 9 . 7 4 . 1 9 8
s a u p e i n t e r n e t , l a :
S.C. TRICOTAJ SERENA S.A.angajează
P E R S O N A L M U N CITO Rpentru a deservi următoarele tipu ri de maşini:
- RINOLDI |- KETT ISe asigură condiţii de muncă foarte bune, bonuri de masă
si un salariu motivant.
LICEUL PAR TIC ULAR şi
ŞCOALA POSTLICEALĂ *" H O R E A , C L O Ş C A Ş I C R I Ş A N " Cluj-Napocacu autorizaţia nr. 87/2001 a M.E.N.Face înscrieri pentru cls. a IX-a liceu, curs de zi:- management instituţional - 1 clasă- filologie - intensiv o lim bă m odernă - 2 clase 5 .- matematică-informatică - intensiv engleză - 1 clasă 8Şcoala post liceală, anul I g- asistent de gestiune (fmanţe-contabilitate) - 1 clasă 51- tehnician cadastru funciar-topograf - 1 clasăInformaţii la secretariatul liceului (în incinta Liceului „Georse Bariţiu"), str. Emil Isac nr. 10, cam. 34 sau la tel. 0264-196 697 şi 0740-840.074.
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i adresa d ire c t la redacţia ziaru lu i, s tr .N a p o ca nr.16. j k H E i f ' J y ^ U L
O l i ^ i
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9 - 1 4 :tel/fax 1 9 -7 3 -0 4 ;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 -73: SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16.
__________ m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
CXailuD'GCI
f â r â a v a n s , d o b â n d a , g i r a n ţ i s a u a d e v e r i n ţ a d e v e n i t
p o lig ru p o SRL.membru al grupului
C A R T O N® w
EXEMPLU DE CALCUL RATE (LEI)
P oligrupo R om ania SRLCalea Dorobanţilor nr.3A, 3 4 0 0 Cluj-Napoca - telefon: *'83
5 0 0 m
VALOARE.
300.000.000
0 2 6 4 / 1 9 4 . 6 0 5600.000.000
S ţ l . 2 0 0 .0 0 0 . 0 0 0
RATE LUNARE
2.804.0005.608.000
10.502.000 m
.iamujKammauBBSBa
U n iv e rs i ta te a “A vram la n c u ’p "!'»T
Str. Fabricii de Z ahăr nr. 6-8,
re e fo te rap l
o r g a n i z e a z ă c o n c u r s c î o n d m i l c r o I n u r m ă t o a r e l e s p e c ia liz ă r i autorizate c o n f o r m H.G. 410/ 25.04.2002.
Număr_de. locuri:de ziCriterii do selecţie:
a de bacalaureat - 50".o 2. Mod a gcnera’.ă a anilor dc hccu • 50%
N u m âr.d cJo cu ri;.9 0 , cursun de ziCriterii de selecţie:1. Media d e b aca lau reat - 50%2. Media gen era lă a anilor de liceu - 50%
Cluj-N apoca N um ăr do locuri:.100. cursuri detel.064-445067, £■
Probe dc selecţie:1. Test de motricitate - Admis/ Respm s2. Media do bacalaureat - 50%3. Media gen era tă a anilor de liceu - 50%
N u m ârd c locuri;. 100. cursuri de ziProbe de selecţie;1. Probe şi te s te de motricitate - 60%2. Media de bacalaureat - 40%
m ânâ-Englez&f i r " " !
.... - JNum ar.dc locuri: 100. cursuri de ziCritcriLdo.sclecţie:1. Media d e baca lau reat - 50%2. Media genera lă a anilor de liceu - 50%Se potjnscde_doar_cei.cate.au studiaUnJiceuJimbajengLeză ca primaJimbă_stcăină
N um âr.de locuri:- 100. cursuri de zi- 50. cursuri fârâ frecvenţă Num at-deJocuii:
- „ „ i - - . : - . - 100, cursun de ziharata* oat sa»/ * 150' cursuri fârâ frecvenţă1. Media de bacalaureat-5 0 % criterii de selecţie:
2. Media generală a anilor de ^ Medjg de baca|aureat. 50%liceu - 50 /o 2. Media generală a anilor de
liceu - 50%înscrierile şi achitarea taxei de înscriere (100.000 lei), pentru
toate specializările, se fac în clădirea centrală a Universităţii “Avram lancu * din Cluj-Napoca, str.Fabricii de Zahăr nr. 6-8 , în perioada:
1 iulie - 25 septembrie 2002 Comunicarea rezultatelor selecţiei va avea loc la 26 iulie 2002
şi 26 septembrie 2002.Pentru specializările Educaţie Fizică şi Sport şi cea de
Kinetoterapie, concursul de admitere se va susţine jn 17 iulie şi 26 septembrie 2002.
Informaţii suplimentare la telefon 0264-445.067. (9758930)
Angajăm
OPERATOR CALCULATORCerinţe: - rapiditate lâ culegere text în Word.
- cunoştinţe Page Makcr 6.5 Informaţii şi relaţii suplimentare:
str. N apoca nr. 16, telefon 197.418, în tre orele 10-15.
S.C. angajează
bărbat-25 - 40 ani- studii medii sau superioare;- carnet de conducere cat. B;- lim ba engleză - mediu;- cunoştinţe operare PC (Word, W indows).C apacitate de oganizarc, d inam ic , o rdona t - pentru gestionare m odernă.Vă rugăm să tr im ite ţi CV-ul dvs. complet la nr. de fax 0264-418.716. (9752043)
S.C. în c h ir ia z ăsp a ţiu pentm depozita reîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.Informaţii suplimentare la tel.: 064-194,981.
o f e m s p & m A
10-12 U u
12wmcă, Im * WbctrţL+ YHiircwlC m p k t U N I O N ***
5 6 5 . 0 0 0 S a c / z i /pers p 5 z u 2 & + I zL- aer condiţionat, camere pentm nefiimători;- room service, restaurant cu terasă;- piano-bar
... şi gratuit pentru dumneavoastră: -piscină în aer liber, loc de joacă pentm copii -accesul la teren de tenis
Rezervări prin agenţia noastră de turism EFORIE TO U R S Telefon 0241-741.351; 0723-049.029; fax: 0241-741.841
Pentru sejururi mai mari, contactaţi agenţiile noastre partenere Adonis (Tîrgu Mureş); Cardinal (Timişoara); Cristianul (Braşov); Donaris Tours (Bucureşti): Euroturis, (Bîrlad); Gertours (Oradea); Gorj Turism fT îrgu Jiu); Melior (Baacău); Offero Tours (Ploieşti); Olimp (Iaşi): Ploutos (Bucureşti); Pro Voiaj Turism (Brăila); PTO Travel (Prahova); Recreaţia (Piteşti); Turism B riant (Buzău); Vacanţa (Bucureşti).* valabil numai pentm rezervările primite cu minim 24 de ore înainte de data sosirii. (c.2432.1
UNIVERSITATEA CREŞTINAM « ( C iW R H t
Facultatea de Drept Cluj-NapocaAcreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002
publicată în M on ito ru l O fic ia l Nr. 291 din 30.04.2002,
Organizează admitere pentru anul universitar 2002-2003
D u ra ta s tu d iilo r:-C urs de zi: 4 ani- Fără frecvenţă; 5 ani
C o n d iţ ii de adm itere:Admiterea la Facultate se face pe baza mediei de la Bacalaueat, în ordinea descrescîndă a mediilor şi î n lim ita locurilor.
Taxa de înscriere este dc 300.000 le i 1r .cc
în sc r ie r ile se fac în perioada 10 iu lic-30 sept. 2002 s
Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea î n folosinţă a b ib liotecii, carc este dotată cu un num ăr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul b ib lio tecii la toate m ateriile cuprinse în p lanu l deînvâţâmînt.
Sc acordă urm ătoare le în le sn ir i:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele dc examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa d e examen numai pentru sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei ca re plătesc integral taxa pînă la 1 .1 0 .2 0 0 2 .- rcducereaTaxei de şcolarizare eu 10% pentru: fraţi, s o ţ şi soţie, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.
in fo rm aţii suplimentare la secretariatul Facultăţii d e Drept Cluj-Napoca, str. Burebista nr. 2 telefon 0264-432211; 0264-432265.
Şcoala Postliceală Economică "Preuniversitaria XXI" Cluj-Napoca
A u to riza tă dc Com isia N aţională dc Evaluare ş l A cred ita re a A IEC
înscrie absolvenţi dc liceu, cu sau fără bacalaureat, la specializarea cu durata de 2 ani;
asistent de gestiune financiar contabilăD in 1997, formăm specialişti pentru domeniul e co n o m ic , financiar, contabil. Asigurăm importante facilităţi! în sc r ie r i între orele 10-17 pe str. M . Kogâlniceanu nr. 9 ( î n incinta Colegiului Naţional "E. Racoviţă” ). - (97620* 7 .
REZIDENŢIAL - j IMOBILIARE î
• Vinde 2 apartamente situate în centru, suprafaţă 103 mp, amenajate, ideale pentru cabinete avocatură, notariat, preţ 55.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur,
str. Parîng, cf. I, decom andat, suprafaţă 52 mp, parchet în stare foarte bună, contoare, zugrăvit în alb, ocupabil imediat, preţ 17.200 USD negociabil. Tel: 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur,
cf. I, decomandat, Calea Fioreşti, etaj intermediar, preţ 17.800 USD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.):• Vinde 1.000 mp teren situat în
zonă semicentrală, front la 2 străzi, fundaţie 400 mp, ideal pentru sedii firme, căm ine studenţeşti. Preţ 95.000 USD puţin negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur
Nord. str. Brateş, cf. I, suprafaţă 50 mp, etaj intermediar, preţ 17.500 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.80S. (Ag.i.).
• Vinde URGENT ap. 2 cam ere ir cel mai nou bloc din Cluj, p e s t r Observatorului, panoramă e x c e le n ţ i 60 mp, contorizat, parchet, g re s ie , faianţă. 14.500 USD!!! Tel. 195 .916 .196.808. (Ag.i.).
• Vinde casă în Iris, zonă b u n ă . 5 camere, bucătărie, baie, teren 9 0 ( mp, preţ 35.000 USD nego ciab il. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).
• Vinde ap.3 camere s i tu a t îr. Grigorescu, cf. unic, str. F în tîn e le . etaj intermediar, zugrăvit, o c u p ab i! imediat, preţ 20.000 USD. T e i . 195.916, 196.808. (Ag.i.). -
• Vinde ap.’ 2 camere, s itu a t ir, Gheorgheni, cf. I, sem idecom andat. Aleea Bizuşa, nefinisat, suprafaţa 45 mp, preţ 15.300 USD. Tel. 1 9 5 .9 1 6 .196.808. (Agi.j.
• Vinde garsonieră în Mărăşti, s tr . Răsăritului, cf. I, etaj in te rm ediar, finisată, gresie, faianţă m o d e rn ă , balcon închis, zugrăvită în a l b . apom etre, preţ 12.300 U S D negociabil. Tel. 195.916, 196.SO S. (Ag.i.).
[REPARAŢII(aparatură fotografică
Zeno (rein hard t r
C a le a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C l u j - M
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;. tel/fax 19-73-04
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._____ ! U n T j
C R E D IT R A P ID
DE S Ă R B Ă T O R I SE C U M P Ă R Ă
M A I M U L T
Credite pîînit la 60.000 EURO Pentru: •- -persoane fizice autorizate
- asociaţii familiale . - întreprinderi cu până la 50 angajaţi Cu durata cuprinsă între 6 luni şi 2 ani Destinaţie:
P- Fond dem ară ^P" Plată furnizori 5. . Alte utilitâtii £>
B . C . C A R P A T I C AS u c u r s a l a C l u j N a p o c a , P ia ţa M ih a i V i(ea*u , Nr, 8
T el. :0 6 4 /l 3 6 2 9 3 , Fax .:0 6 ‘4 /4 2 3 7 3 5 '
M A TR IM O N IA L E
• Ţînără simpatică ofer masaj oriental, companie, numai domnilor c iv iliza ţi, manieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)
• Yînd fără intermediar casă solidă, str. Borzeşti 3 camere, dependinţe, 105 tnp, pod, 4 pivniţe, garaj.22 mp, curie. Tei: 19-06-39 între orele 13.00-15.00. (544943)
• Vînd vilă în Andrei Mureşanu. Preţ bun. Tel: 092- 38-18-72. (544962)
• Vînd tractor U650, plug şi remorcă. Tel. 0262-27-66-21 sau 098-59-30-34. (546143)
• ' Vînd tractor U650, remorcă 5t, grapă cu discuri, plug. Tel. 36-51-46 sau 0723- 27-60-16. (546162)
• Cumpăr cu plata deosebită (lei sau valută) timbre, scrisori, cărţi poştale, vederi toate vechi, monede antice şi medievale, acţiuni şi bancnote vechi, decoraţii şi brevete militare. Tel. 13-66-77 seara-dimineaţa sau 0744-57-05-25. (546104)
• Vînd pui de Ciobănesc Carpatin, cu pedigree, deosebiţi. Tel. 0264-26-08-63;0722-43-88-59. (546150)
• Cumpăr acţiuni Napolact, telefon 0722-947.124. (9758937)• De vînzare mobilă de cameră.
Tel. 37-40-89. (546129)
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pe termen lung
apartam ent 3 camere, m obilat, contorizat. telefon, cablu, frigider, aragaz, balcon închis. Aleea Peana, etaj 2/4, preţ 150 USD-' lună. T el42-88-21. (546161)
D IV ER S E
VIN ZĂR I CUM PĂRĂRI
• Vînd teren 25 ari situat Ia 10 km de Cluj-Săliştea Nouă Baciu. Facilităţi de construcţii, apă, caz, curent. Pret- 3000 USD. Tel: 44-42-80. (544949)
• Vînd teren-parcele pe Drumul Sâlicii-Zorilor, 18 USD/mp şi 12 USD/mp Sub Mănăstirea Franceză. Tel. 0744-93-24-63. (546126)
• Vînd 1/2 vilă cu demisol şi grădină în cartier Grigorcscu cu31.000 USD. Tel: 42-00-91. 095- 96-59-80. (544891)
• Cumpăr apartament două camere în Cluj sau periferii. Ofer 9000 USD. Tel: 064-1645-90. (544953)
• Cumpăr casă cu grădină, acord uzufruct viager. Prezint probe concludente privind respectarea clauzelor contractuale. Tei. 42-86- 53. (546154). .
• Cumpăr garsonieră confort III cu baie sau teren. Tel. 45-78-23;
I, 0740-41-15-36. (546160) ̂ • Vînd garsonieră confort HI, str.
Gârbâu, ocupabilă. Preţ 212 milioane, negociabil. Tel. 0744-29- 62-37. (546163)
• Firmă importatoare produse farmaceuticeangajează reprezentantmedical cu carte de muncă. Cerinţe: studii superioare, domiciliul stabil în Cluj- Napoca, carnet de conducere categoria B, experienţă în domeniu, cunoştinţe operare PC, program flexibil. Rugăm persoanele interesate să trimită C. V-ul. la tel/fax: 026443-06- 07; 0269-21-44-59. (543652) '
• SC Chimirex Co SRL angajează secretară. Condiţii - cunoştinţe operare PC (Word* Excel) - Engleza scris, vorbit. CV-uriie se depun pînă la data de 30.07.2002. la sediul firmei de pe str. Andrei Saguna nr. 17,
:et. 2 sau prin e-mail la adresa chimirex'?/softgrup.ro. (544904)
• Angajez tractorişti. Tei: 41-64-42, 0722-52-25-53. (544934)
• Transport persoane în: Italia, Franţa, Spania, Portugalia în fiecare joi. Tel. 0745-56-88-61. (546092)
• S. C. Autoleasing S. R. L. Cluj-Napoca acordă finanţări pentru: autoturisme,autocamioane, autoutilitare, utilaje, birotică etc., prompt şi avantajos pentru toţi clienţii noştrii. Contactati-ne la tel.0723-58-48-15; 026443-21-48. (546128)• Croitoreasă autorizată execut
rochii mireasa, costume, corsete şi îmbrac nasturi, str. Baritiu 27. Tel: 1948-12. (544950)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, P. F. Chiorcan Valentin anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentm obiectivul “ fermă zootehnică mixtă” situat în satul Câianul Mic, nr. 20 A, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (546159)
• S. C. angajează A. S. M. pentru Filiala Cluj. Informaţii la tel/fax 0264-41-54-63; 0722-65-89-34. (546141)
• S. C. angajăm: economist sau contabil priceput pentru a face contabilitatea pînă Ia nivel de balanţă, bilanţ. Inginer mecanic sau constructor cu cunoştinţe de montaj hale metalice industriale- vîrsta pînă la 40 de ani. Muncitori- pricepuţi şi specializaţi în montaj hale metalice industriale-cu vîrsta pînă la 40 de ani. Se lucrează şi în alte judeţe ale tării. Informaţii Ia tel. 026443-51-37; 43-65-01. (546168)
• Locuri de muncă pentru: Germania, Ungaria, Italia, Spania, Austria, Arabia Sauditâ, bărbaţi şi femei, muncitori calificaţi şi necalificaţi. Se oferă: cazare, salarizare atractivă, permis de lucru. Tel: 0265-140.804. 0265- 140.693, 0265-146.317, 0265- 146.049. (9762042)
UN ARISTON DE LA
SC CLAROM CLUJ SRLAl PRINS REDUCEREA DE 19%
+ Termostat gratuit RATE PENTRU TOATĂ
LUCRAREACU Centrală +Materiale+Manopera 2 cam: 27 milioane; 3 cam: 29 mii. 4 cam: 31 mii; vile, cabane.
NU-S ALŢII MAI BUNI! § UMFLĂ PREŢUL CU 55
MINCIUNI!!! £ ; '■ G ospodarilo r nr. 22
(lîngă Farmec)Tel. 0740-312.604; 0740-312.605; 0766-321.467; 0740-913.604.
• Tînăr 18 ani, caut donator rinichi GR 01. Tel: 01/685-74- 51; 01/326-36-61. (544927)
• Dacă ai chef de treabă, domiciliul în oraşul Cluj- Napoca, mic spaţiu de depozitare, garanţie materială, permis B, minimă experienţă de agent comercial, te angajăm (chiar şi pensionar) şi te asigurăm că vei cîştiga cel puţin 2 salarii medii. Practic, ai de aprovizionat 25 magazine pe zi cu produsul firmei. Selecţionăm din CV-urile trimise la fax: 034- 181.135. (9760517)
• Executorul judecătoresc vinde, la licitaţie publică, apartam ent în Turda, str. Lotus nr. 34, ap. 22; compus din: 3 camere, bucătărie, cămară, baie, antreu, în suprafaţă de 63,72 mp. Preţul de strigare este dc 250.000.000 lei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de strigare la dispoziţie executorului judecătoresc sau în numerar. Licitaţia va avea loc în data dc15.07.2002, ora 10, la sediul executorului judecătoresc din Turda, str. Republicii nr. 35. Relaţii suplimentare ia executorul judecătoresc Turda, tel 31-20-90. (7019976)
• Executorul judecătoresc vinde, ia licitaţie publică, apartam ent în Turda, str. Lotus nr. 19, ap. 2, compus din: 2 camere, bucătărie, cămară, baie, antreu, debara, logic, în suprafaţă de 50,29 mp. Preţul de strigare este de 150.000.000 lei. Participanţii Ia licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de strigare la dispoziţie executorului judecătoresc sau în numerar. Licitaţia va avea loc în data de12.07.2002, ora 10, la sediul executorului judecătoresc în Turda, str. Republicii nr. 35. Relaţii suplimentare la executorul judecătoresc Turda, tel. 31-20-90. (7019975)
• Regia Autonomă de Termoficare Apă Canal Fond Locativ Turda, cu sediul în Turda, str. Axenfe Sever nr. 2, anunţă organizarea licitaţiei cu strigare pentru vînzarea spaţiului situat în Turda, str. Nicolae Iorga nr. 4. Licitaţia va avea loc în data de 19 iulie 2002, ora 10, la sediul Regiei. Taxa de participare este de 100.000
Jei, iar garanţia 1.338.750 lei, caietul de sarcini se ridică zilnic de la sediul RATACFL Turda, str. Axente Sever nr. 2, camera 1. Persoana de contact ing. Călugăr Ginel. (639672)• Popa Teodora, măritată Oltean
Gligor, Oltean Gligor a lui Ioan sînt citaţi' la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 3249/2002, pentru data de6.09.2002, ora 8, reclamanta Mogă Rodica. în caz de neprezentare. cauza se judecă în lipsă. (7019977)• Popa Vasile şi soţia Popa Iuliana
sînt citaţi la Judecătoria Turda, in .dosar civil nr. 2983/2002, pentru data de 2 sept. 2 0 0 2 .'o ra 8. reclamantă Bumb Eiena. în caz de neprezentare, cauza se judecă in lipsă. (7019977)
• Botos Iuon este citat la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 3170/2002, pentru data de 13.09.2002, ora 8, reclamant Man Mircea Lucian. în caz de neprezentare, cauza se judecă în lipsă. (7019977)• Rad Miklos, Rad Rebeca, Rad
Gyorgy, Rad Iuon, M oldovan Gheorghe, Pîrjol Gheorghe sînt citaţi la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 3037/2002, pentru data de5.09.2002, ora 8, reclamanţi Graur Petru şi soţia Ileana. în caz de neprezentare, cauza se judecă în lipsă. (7019977)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Grecan Alin anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă” situată în Beliş f. n. , judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (544937)
• în ziua de 12 iulie 2002 este citată Ia Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 5033/2002, sala 16, orele8.00, a. m. numita M ilkis Ana căsătorită Tivadar în proces cu Miron Marius Aurel în calitate de reclamant avînd ca obiect Legea nr. 18/1991. (544938)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Spitalul Clinic Municipal anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul “Spital Clinic Municipal" situat în Cluj- Napoca str. tâbăcarilo r nr. I I . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (544951)
• Se înştiinţează toţi cei carc pretind drepturi reale asupra imobilului intabulat în CF 313 Apahida, situat în comuna Apahida str. Horea nr. 16, judeţul Cluj să sc p rezin te la Carlca Fupciarâ, Judecă!oria Cluj in dala dc 18 itilic 2002, # ra 10.30 in vederea reconstituirii dc carte funciară cu nr. dc mai sus: Zstikan Gabor, Zsukan Zaharia, Zukan Tivadar. Zstikan Zsofia, Zsukan Maria. Zsukan Anna. Zsukan Iuon, Zsukan T’odor, Tyfor Zsuzsana.-Bacs Ana. Jucan Valcria, Pasc Vasilc. Pasc Teodor, toţi cu domiciliul necunoscut. (544959)
• Numiţii Szalma Martin şi Nagy Ana sînt citaţi la Judecătoria Cluj în 17 iulie 2002, sala 16, oral 1.00, în dosar 6291/2002, ax'ind ca obiect inlăbularc. (544964)
• Num itul Vass Zoltan cu domiciliul necunoscut în calitate dc pîrît în cauza din dosar 549/2001 Judecătoria Dej reclamanţi S. C. Roba Service Horticol Impcx S. R. L. reprezentată.prin Roba Vasilc şi Roba Vasilc în nume propriu, obiect recunoaşterea dreptului dc proprietate, ieşire din indiviziunc şi întăbulare este citat să se prezinte la Judecătoria Dej, ora 13,00, în data de 10.09.2002. (546169)
P IE R D E R I• SC Hille Transilvania SRL
pierdut facturier CJ ACA 7616401- 761645021 şi aviz de expediţie seria 7330051-733010021. Se declară nule. (544940)
• Pierdut diplomă de la Şcoala populară de Artă Cluj secţia pictură nr. 1416 din 12 martie 1980, pe numele Demer Miklos. Se declară nulă. (544944)
• Pierdut carnet de asigurat .(CNAS) pe numele Doina Muntiu. îl declar nul. (544947)
• Pierdut cărnet de asigurat (CNAS) pe numele Ioan Muntiu. îl declar nul.. (544948)
• Pierdut camet de sănătate pe numele Tritean Susana. îl declar nul. (544966)
• P ierdut factura 0 4 10741’17.06.2002. emisă de S. C. Plav Tour S. R. L. Se declară nulă. (5461521
• Pierdut paşaport, legitimaţie p rov izorie , carnet de student, legitimaţie reducere CFR, legitimaţie de cămin pe numele Nivnya Ivan. Le declar nule. (546158)
• Pierdut camet de asigurat eliberat de CNAS pe numele Magyarosi Iosif. îl declar nul. (546164)
• Pierdut legitimaţie de servici, ecuson şi talon de autorizare NPN pe numele Bama Emil. Le declar nule. (546167)___________ "
D E C E S E C O M E M O R Ă R I
• Cu adîncă şi profundă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă Ia vîrsta de 32 de ani, a scumpului nostru soţ şi tată, cel care a fost PETER GABRIEL. Înmormîntarea va avea Ioc joi 11 iulie 2002, ora12.00, la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Soţia Virginica şi fiica Delia. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (544941)
• Un ultim omagiu bunului meu fin PETER GABRIEL. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Naşa Spînu Rodica cu fiica Rnmona. (544942)
• Filiala Cluj-Na'poca a Uniunii Artiştilor Plastici din România anunţă cu profund regret încetarea din viaţă a mult apreciatului artist plastic MATCABOJI MIRCEA. Exprimăm profundăcompasiune si sincere condoleanţe familiei. (544954)
• Cu nespusă durere anunţăm moartea dragului nostru soţ. lată, socru şi bunic MIRCEA MATCABOJI,pensionar, fost scenograf ai Teatrului Naţional,înmorniintarca va avea loc joi, II iulie 2002. ora 11 .00, Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndoliată. (544955)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o grea şi lungă suferinţă a mult iubitului nostru soţ, tată, bunic şi frate RUDOLF PA VEL în vîrstă de 82 de ani. Înmormîntarea va avea loc vineri 12.07.2002, ora 10.00, la Capela Cimitirului Central. Familia îndurerată. (544958)
• Sînfem alături dc prietena şi vecina noastră Virginica Peter şi fiica ei Deliuţa în tragica pierdere a soţului şi tatălui drag. Dumnezeu să-i odihnească sufletul bun. Ileana^ Mărioara, Rozika şi Andreea. (544939)
• Sîntem alături de naşii noştri Peter Gavril şi Anica la pierderea grea suferită de dispariţia prematură a fiului lor GABRIEL. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Finii Augustin, Aurica, Daniel.' (544945)
• Cu durere în suflet am aflat de trecerea în nefiinţă a celui care a fost prietenul şi colegul nostru bun ing. TTBERIU RUS (TIBI). Condoleanţe familiei îndurerate. Te vom păstra mereu în amintirea noastră. Foştii colegi de la Banca Agricolă Cluj. (544946)
• Sîntem alături de familia Nagy Alexandru în marea suferinţă provocată depierderea tatălui drag.Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe familiei. Vecinii din bl. G8. str. 3 iilor nr. 23. Cluj-Napoca. <544Q63)
• Regretăm d ispariţia colocatarei FRIEDMANN RITA-SUSANA şi transmitem, sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Asociaţia de proprietari str. Buzău nr. 7. (544956)
• Sincere condoleanţe şi profunda noastră compasiune familiei Oltean din partea vecinilor din sc. I, Mehedinţi 25. (544952)
• Sîntem alături de Iulia şi Horea Matcaboji în greaua pierdere prilejuită de decesul soţului şi tatălui lor şi le transmitem sincere condoleanţe. Mimi şi Vasia. (544957)
• Sîntem alături de colega noastră Maria Oltean în marea durere pricinuită de moartea soţului drag. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colegele de lă Serviciul Administrativ. (544960)
• Colectivul Clinicii Ginecologice "Dominic Stanca" este alături de doamna Maria Oitean-şefa serviciului Adm inistrativ a Spitalului Clinic de Adulţi, în aceste momente grele şi triste pricinuite dc trecerea în eternitate a soţului drag. Sincere condolennaţe familiei îndoliate. (544961)
• Sînlem alături de draga noaslră Dclia Peter şi mama ci în aceste momente de mare durere şi suferinţă. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii din clasa a III-a B dc la Colegiul Pedagogic “Ch. La/âr" împreună cu doamna învăţătoare. (544965)
• Împărtăşim durerea 'colegului nostru llodor Liviu. pricinuită dc trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Sincere condoleanţe.Conducerea şi personalul S. C. Carpintcz S. A. (546153)
• Alese sentimente de compasiune familiei Matcaboji pentru pierderea soţului şi tatălui. Familia Cioban. (546156)
• Un ultim şi pios omagiu, iubitei noastre vecine, ILCA SUCIU NATALIA şi sincere condoleanţe familieiîndurerate. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Din partea locatarilor din str. I. C. Ilrătianu 'nr. 12. (546157)
• Sincere condoleanţe si întreaga noastră compasiune familiei Sitar în marea durere pricinuită de decesul celui care a fost DAN SITAR. Colegiul de Informatică Economică din cadrul U. B. B. Cluj-Napoca. (546166)
• Se împlinesc 3 ani de tristeţe şi durere de cînd iubitul nostru soţ, tată şi bunic POP VASILE, fost telefonist la Spitalul CFR Cluj, a încetat din viaţă. Chipul tău blînd şi bunătatea sufletească ne va călăuzi în viaţă şi îţi vom păstra o veşnică amintire. Dumnezeu să te odihnească în pace! Comemorarea va avea Ioc vineri. 12 iulie 2002. ora 17.00 la Biserica Greco-Catolică din B-dul Eroilor. Soţia Raveca. fiica Emilia şi fiul Romi cu nepoata Cristina. (546144)
• Familia mulţumeşti rudelor, prietenilor, vecinilor ş tuturor cunoscuţilor care le-ai sfat alături în momentele greii ale despărţirii de soţul, tatăl ş bunicul drag. IONEL (TOM NENCIULESCU. (546124)
;i Aici ar putea fi Ic reclama dumneavoastră H T & r o r s e Organizaţiei Naţiunilor Onîte)
Le-am luat-o înainte la toti!”urmare din pagina 1
L.B.: Drumul care se face în comuna Mărişel, care are în ju r de 15,km, va fi gata, probabil, astăzi. Un exemplu: a fost drum pietruit, a fost reciclat cu adaos de ciment, iar acum se protejează cu tratament butuminos!
Rep: C are a r fi avan ta ju l unei astfel de metode?
L.B.: Avantajele sînt multiple. în primul rînd,
turistic. A doua categorie de importanţă sînt cele care leagă centrele de comună, celelalte care nu sînt legate la drumuri din prima categorie, iar, desigur, a treia, sînt drumurile de mai mică importanţă şi ca lungime de km, dar şi acestea sînt cuprinse în strategia Consiliului Judeţean.
Rep: Şi care ar fi strategia pentru cele din a doua categorie?
L.B.: Strategia cuprinde, în anul 2002, atît drumuri din categoria primă, cît şi din a doua.
fi'.---a
*•” .a
r
prctu! de cost cam, fată dc soluţiile clasice, este cam la o treime, iar perioada de execuţie este foarte scurtă, dc circa 5-6 ori mai scurtă dccît o soluţie clasică.
Rep: Cei ca rc au u rc a t, dum inică, la să rbă toarea de la M ărise! au fost plăcut su rp rin ş i dc c a lita te a ac o p e râm în tu lu i drumului. Mai există astfel de utilaje în ţară?
1..B.: In tară inai există, dar nu sint folosite, după părerea mea, la modul în carc le folosim noi şj asia datorită faptului că. o dată, sîntem ardeleni şi ţinem firma sus. iar apoi avem un Consiliu Judeţean cart alocă-fonduri pentru drumuri. Oncit de bine ar fi dotată o firmă dc construcţii, indiferent carc ar fi. nu poate să se dezvolte, nu poate să lucreze dacă nu arc beneficiar, dacă nu arc lucrări.
Rep: Există vreo intenţie de a se lucra şi la drunuirije "secundare"?
1..11.: în judeţul Clui. în strategia judeţului, drumurile sint împărţite în trei categorii dc importantă şi aceasta datorită că nu toate dramurile au acelaşi trafic, aceeaşi importanţă economica, socială sau turistică, dar în general, toate drumurile din zona dc munte fac parte din prima categoric dc importantă, datorită factorului
Drumul de la Mărişel face parte din prima categoric de importanţă, economic prin faptul câ acolo avem centrala electrică de Ia Mărişel, dar
şi datorită zonei turistice deosebite. Un drum de categoria a doua, care este cuprins în strategie este Câian - Palatca. Şi acesta va fi supus unor asemenea tratamente, în acest an, ca cel de la Mărişel.
Rep: Care va fi următorul drum care va fi realizat cu ajutorul utilajului care lucrează acum Ia Mărişel?
L.B.: Vă spuneam că în 2001 şi 2002 am făcut reciclare şi stabilizare cu ciment pe o distanţă de 140 de km de drumuri. Acestea o să fie acoperite cu tratament bituminos, o parte dublu, o parte simplu. Prima urgenţă - vom lucra în zona de munte, pentru câ această tehnologie necesită şi o anumită temperatură a mediului ambiant. La mimte vine toamna mai repede. Vom lucra pe drumul de la Grinzi-Ciurtuci - Poiana Horea, drumul de la barajul Floroiu, în jurul lacului de
- la Drâgan, iar apoi toate celelalte pe care le-am reciclat anul trecut şi anul acesta: Mănâstireni- Câlata, Sîncrai - Aluniş, Câian - Palatca, Mintiu Gherlii - Mănăstirea, Dâbîca - Panticeu.
Rep: Nu e rău să nu mai înjure lumea pe drumuri. Com parabil cu celelalte judeţe, cum ar fi apreciată activitatea RADJ în ultima perioadă?
L.B.: Noi avem asociaţia unităţilor de drumuri şi sîntem pe locul întîi, atît la dotări, cît şi la volumul dc lucru. Colegii din Deva erau înaintea noastră, dar i-am depăşit. Am şi luat, anul trecut, premiul întîi pentru execuţie din partea Asociaţiei profesionale de drumuri şi poduri, care cuprinde peste 300 de firme de profil.
***£?*
Elevi români medaliaţi
la concursul “Primul pas spre
premiul Nobel”Trei elevi ai Colegiului Naţional “ Sfîntul Sava'
din Bucureşti au obţinut cea mai înalţă distincţi: care poate f i oferită unor liceeni în cadru concursului internaţional “ Primul pas spre premiul Nobel” , a declarat, ieri, losif Sever Georgescu, profesor de fizică în cadrul liceulu: şi îndrumător al lotului olimpic.
“ Este pentru a treia oară 'cînd elevi ai Colegiului Sfîntul Sava obţin menţiuni de onoare la această competiţie, iar anul 2002 reprezintă o premieră prin faptul că toţi cei trei concurenţi au fost medaliaţi” , a mai spus Georgescu.'
Ştefan Boboc, Ioana Maria Rusănescu şi Ştefan Anca sînt elevi în ultim ii ani de liceu. Băieţi: vor să urmeze cursurile Facultăţii de Automatică, iar Ioana-Maria Rusănescu ar vrea să devină medic. Pentru toţi, pregătirea lucrării de concurs a durat aproape doi ani, iar rezultatul reprezintă
' încununarea muncii lor de cercetare. “Aceşti copii au făcut cercetare de nivel mondial pe aparatură de concepţie proprie” , a mai spus profesorul de fizică.
“ Invenţiile copiilor nu pot fi brevetate, pentru câ nu avem bani pentru depunerea invenţiei h OSIM. Mai mult, ei nu beneficiază de nici ur. ajutor din partea statului pentru rezultatele obţinute, nici măcar de facilităţi la admiterea h învâţâmîntul superior” , a adăugat Georgescu.
Ştefan Anca a prezentat o lucrare priv iră anumite circuite fizice concepute‘ de el care se comportă aidoma celulelor nervoase. Ioana Mari: Rusănescu a fost şi ea interesată de membrar.: celulară, dar s-a concentrat asupra fenomenele: electrice care au loc la acest nivel.
Concursul “ Primul pas spre Premiul Nobel" e fost iniţiat în urmă cu un deceniu, de Academia de ştiinţe din Polonia cu scopul de a descoperi elitele în domeniul fizicii, potenţiali candidaţi L aceastâ înaltă distincţie.
România a participat la doar trei din ediţiile concursului internaţional, în 1998 - cînd a fos: obţinuă o singură menţiune, în 1999 - două menţiuni şi în 2002 - trei menţiuni. La competiţie din acest an, au parti-cipat peste 300 de candida:: din 68 de ţâri, fiind conferite 41 de distincţii (le- pentru cercetare, 14 contribuţie în dezvoltarea fizicii şi 11 pentru instrumente şi aparate).
Un om de afaceri din Bacău a fost găsit spînzurat într-un hotel din Capitală
Potrivit inform aţiilor Direcţiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti, marţi, în jurul orei 13.00, in baia camerei 640 a Hotelului Turist, din bulevardul Poligrafiei, a fost găsit spînzurat, cu un cablu electric, Gheorghe Haidâu (40 ani), administrator al SC Dogamus SRL din municipiul Bacău.
Omul de afaceri băcăuan al cărui cadavru a fost descoperit, marţi dupâ-amiazâ, în baia unei camere de hotel din Capitală, a murit din cauza insuficienţei cardio-respiratorii, ca urmare a spînzurârii, au declarat surse medico-legale.
în cameră erau mai multe bunuri personale, 105 dolari, 140 de euro şi 15 milioane de lei, iar în parcarea hotelului a fost găsit autoturismul marca Saab, aparţinînd firm ei Dogamus, în portbagajul căruia erau 150.000 de euro,41.200.000 de lei şi acte ale societăţii comerciale.
Autoturismul, bunurile şi banii au fost predate
reprezentanţilor firmei. Cadavrul omului dc afaceri a fost dus Ia Institutul Naţional de M edicină Legală “ M ina M in o v ic i" , iar reprezentanţi ai P o liţie i şi Parchetului Tribunalului Bucureşti investighează acest caz.
Rudele omului dc afaceri băcăuan Gheorghe Haidâu afirmă câ acesta nu avea motive să se sinucidă. •
Soacra omului de afaceri, Rodica Popa, a ■ declarat câ, luni dimineaţă, Haidâu şi-a luat de la
gară fata, care fusese in tabără la mare, apoi a plecat la Bucureşti. în după-amiaza aceleiaşi zile, el ar fi vorbit la telefon cu soţia sa, Daniela, căreia i-ar fi spus că mai râmîne în Bucureşti, deoarece mai are multe probleme de rezolvat. Ea susţine câ nimeni din familie nu a observat, în ultima vreme, vreo schimbare de comportament la Gheorghe Haidău. în plus, în data de 26 iulie, familia lui urma să boteze un copil.
Femeia a adăugat că Daniela Haidău a plecat la Bucureşti să aducă acasă trupul neînsufleţit al soţului ei, care va f i depus la capela Cimitirului Central din Bacău şi va fi înmormîntat, sîmbătă.
Haidău deţinea societăţile Infobac şi Dogamus SRL, unde era asociată şi soţia sa, specializate în transport de mărfuri, comerţ cu lemn, hîrtie şi prelucrarea lemnului. De asemenea, el mai avea afaceri în Insula Mare a Brăilei.
Un cetăţean olandez a fost victima unui furt calificat. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, Nicholas Petrus Kliuterz, în vîrstă de 50 de ani, a reclamat faptul că marţi, i-au dispărut din autoturismul Volkswagen Golf, parcat pe stradă Republicii din Cluj-Napoca, mai multe cârduri, două jachete, o pereche de pantaloni scurţi, două saltele de cauciuc şi permisul de conducere. Poliţiştii clujeni au declanşat o anchetă în acest caz în vederea identificării si prinderii autorilor.
C.PURtŞ
România va analiza cu prudenţă o eventuală cerere de expulzare a
fostului gardian nazist nfllchael MegeleRomânia va analiza cu
prudenţă şi atenţie o eventuală cerere de expulzare a fostului gardian nazist Michael Negele, dacă aceasta va f i adresată autorităţilor de la Bucureşti.
România nu a fost notificată în legătură cu recenta decizie de expulzare a lu i Michael Negele, luată de tribunalul federal pentru im igra ţii, precizează comunicatul.
în document se afirmă că, pînă în prezent, nu-au fost- făcute nici un fel de demersuri de expulzare a lu i Michael Negele, iar informaţiile tehnice solicitate instituţiilor americane abilitate au evidenţiat faptul că nu au fost epuizate încă pos ib ilită ţile de recurs ale acestuia faţă de decizia tribunalului federal.
Procedura de recurs poate dura de la cîteva luni la cîţiva ani, iar expulzarea propriu-zisă necesită, la rîndu l ei, o procedură îndelungată şi nu se poate realiza decît pe baza unui acord, cu ţara de destinaţie, se remarcă în comunicatul MAE
român. în cazul Nikolaus Schiffer decizia de expulzare a fost luată în anul 1997, iar punerea în aplicare s-a făcut în 2002 şi a fost realizată pe.baza unor demersuri formale şi a unui acord stabilit cu partea română, reaminteşte MAE.
M AE mai precizează, în legătură cu cazul M ichael Negele, câ Departamentul American al Justiţiei a notificat,
■ în luna martie 2001, Ambasada României la Washington asupra deciziei de a anula cetăţenia americană acestei persoane. .
Notificarea a fost făcută către Ambasada României pornind de la faptul că Michael Negele s-a născut în România. Departamentul Justiţie i a informat partea română, fără a formula vreo solicitare, în legătură cu acest caz, se mai spune în comunicat..
Un judecător de imigrări a decis, în această sâptămînă, deportarea în România a unui pensionar de 81 de ani, fost muncitor în industria aviatică şi fost gardian într-unul din
lagărele de concentrare naziste, în timpul celui de al doilea război mondial.' î n motivaţia sentinţei sale. judecătorul Solow arată că Michael Negele a’fost paznic la lagărul Sachsenhausen, din apropiere de Berlin , între noiembrie 1943 şi iunie 1944. ca m ilita r în cadrul Batalioanelor SS “ Cap de Mort” . Potrivit aceleiaşi surse. Negele a fost ins tru it să folosească, în munca sa, cîini de pază. Totodată, judecătorul a arătat că atît evrei, cît şi alţi c iv ili din restul Europei au suferit torturi fizice şi psihice inimaginabile sau chiar au murit în lagărul de.la Sachsenhausen. unde au fost duşi pentru că erau consideraţi duşmani ai regimului nazist.
Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Justiţie aP SUA, Jill Stillman, l-a numit, luni, pe Negele “ criminal nazist de război” , arătînd că acesta poate fi deportat în baza unei legi emise în 1978.
Âici ar putea fi. reclam a dum neavoastră r c r n f i
R e d a c ţ i a SF<
Jclr 19 .21 .27
J lsirâisSî̂ '
i i
n _
CLUJEUCELE” ST1U CUCINE Sl CllD JOACĂ!• “LT-ISCT (et. II), ISCT-CFR (et. IX), CFR - “U” (et. X) •
La noul sediu al Federaţiei Române de Fotbal s-a stabilit ieri programul competiţional “ 2002-2003” al Diviziei "B". Cele trei formaţii clujene (“ U” , CFR Ecomax şi l.S.C.T.) vor evolua în seria a doua, prima etapă fiind programată pe data de 31 august, iar ultima (XV) a turului, pe 7 decembrie. în prima etapă, “ U” se va deplasa la Craiova pentru “ revanşa” cu Extensiv, CFR Cluj (nou-promovată) va evolua pe propriul teren în compania divizionarei “ A” , U.T.A., care şi-a vîndut locul în jjrimul eşalon orădenilor patronaţi de Marius Vizer, iar l.S.C.T. primeşte replica ex-divizionarei “ A” , U.M.T. Etapa a doua programează pe “ Ion Moina” primul derby local: “ U” - l.S.C.T., în timp ce feroviarii clujeni se vor deplasa la Timişoara. Disputa l.S .C .T. vs CFR ECO M AX este programată în etapa a IX-a, în . ultima sîmbătă a lunii octombrie. M ult aşteptatul derby clujean va avea loc, sîmbătă, 2 noiembrie, etapa a X-a, pe terenul din cartierul Gruia. Finalul turului programează două partide interesante şi de tradiţie: “ U” - Corvinul Hunedoara, F.C. Baia-Mare - CFR ECOMAX: Ca un fapt divers, în acest tur, “ U” va juca opt partide pe “ Ion Moina” , iar CFR ECOMAX şi l.S.C.T vor fi gazde de şapte ori. ■
Codin SAMOILĂ Cristian FOCSANU
DIVIZIACFR
Popicarii judeţului Cluj şi-au respectat angajamentul şi au devenit campioni ai ediţiei 2001-2002 a Campionatului Naţional de popice pe echipe masculin. La turneul final de la Tîrgu-Mureş, din zilele de' 7-8 iulie, jucătorii de la CFR-ISCT, în ambele zile, s-au clasat “doar" pe locul doi, dar. acest lucru a fost suficient pentru cucerirea titlului, deoarece contracandidatele Cimentul Fieni şi Siderurgica Hunedoara au ocupat, cu schimbul, locurile 1 şi 3. în prima zi, Cimentul a fost prima şi Siderurgica a 3-a, iar în a doua zi invers. Datorită acestui fapt, toate cele 3 echipe au primit cîte 6 puncte (CFR- ISCT 3+3 pentru locurile 2, Cimentul 4+2 şi Siderurgica 2+4 pentru locurile 1 şi 3). Acestora li s-au adăugat punctele cu care cele 3 echipe au intrat la turneul final. După turneul final, clasamentul arată astfel:
1. CFR - Industria Sîrmei Cîmpia Turzii
NAŢIONALĂ, masculin, echipe - EQ!J'A 2001-2002- INDUSTRIA SIRME1 CIMPIA TURZII
- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ!!!cărora au putut îmbrăca tricourile de2+3+3 = 8 puncte
2. Cimentul Fieni 1,5+4+2=7,5 puncte - 3. Siderurgica Hunedoara 1+2+4=7 puncte
4. Rulmentul Braşov 0,5+1+1=2,5 puncte Deci, CFR-ISCT a devenit campioană
naţională.Rezultate tehnice:ZiuaJ1. Cimentul 5.561 p.d. = 4 puncte2. CFR-ISCT 5.547 p.d. = 3 puncte3. Siderurgica 5.477 p.d. = 2 puncte4. Rulmentul 5.396 p.d. = 1 punct Ziua a ll-a1. Siderurgica 5.628 p.d. =-4 puncte
• 2. CFR-ISCT 5.523 p.d. = 3 puncte3. Cimentul 5.410 p.d. = 2 puncte4. Rulmentul 5.318 p.d. = T punct. Popicarii de la C FR -IS C T au obţinut
următoarele rezultate individuale, în urma
campioni.Ziua I vDumitru Beşe = 974 p.d.Ioan Figlea = 946 p.d.Comei Popa = 933 p.d.Robert Merza = 932 p.d.Adalbert Kirizsân = 895 p.d.Grigore Blaga = 867 p.d.Ziua.aJLaDumitru Beşe = 980 p.d.Ioan Figlea = 964 p.d.Comei Popa = 913 p.d,Grigore Blaga = 909 p.d.Adalbert Kirizsân = 886 p.d.Robert Merza = 871 p.d.Sperăm ca de această dată, în clasamentul
celor mai buni sportivi ai anului 2002, să fiqureze (şi) popicarii de la CFR-ISCT.
Eugen SCHMIDT
S-a reunit şi lotul Olimpiei Gherla
Miercuri, 10 iulie, la orele 10,00, la stadionul din parcul municipiului Gherla, s-a reunit şi lotul divizionarei “ C” , Olimpia Gherla. La “ comanda” antrenorilor Mihai Pop şi Mircea Coroi, au fost prezenţi majoritatea jucătorilor care au evoluat şi în sezonul trecut, mai puţin masivul fundaş Ionuţ Paşca, transferat în această vară Ia CFR ECOMAX. în lot au fost cooptaţi 5 talentaţi juniori, unii dintre ei fiind folosiţi şi în partide oficiale din returul campionatului trecut.
Azi, jo i, 11 iulie, cu începere de Ia ora 11,00, Olimpia evoluează într-o întîlnire amicală împotriva divizionarei “ B” , CFR ECOMAX, aflată deja după o săptămînâ de pregătire.
SZEKELY Csaba
■ i m% I
. i r r : -
Etapaîn sfîrşit, o dată c u ’spsire în reg iunea
Champagne, germanul Erick Zabel s-a îmbrăcat în galben, deşi mult mai tîrziu decît anticipau specialiştii. Culoarea de pe tricoul sprinterului de la Telekom are însă o palidă strălucire, fiind obţinut fără vreo victorie de etapă sau de sprint intermediar. Armstrong s-a mulţumit din nou să pedaleze cei 174,5 kilometri indiferent la ambiţiile mărunte din jurul său, păstrîndu-se pentru curesele cu adevărat importante. în etapa cu numărul 3 a fost o evadare în doi de aproape 160 de kilometri, Durând (eminenţa evadărilor) demonstrînd câ-şi merită primul loc în clasamentul combativităţii. Evadarea, ca toate cele petrecute în această ediţie, s-a soldat cu eşec, chiar dacă la un moment dat avansul celor doi depăşea cu 11 minute plutonul.
Finalul cursei, sprint al întregului pluton, i-a revenit lui Robbie Mc Ewen, sprijinit foarte bine de întrega echipă Loto, urmat de Erick Zabel, acesta din urmă declarînd imediat după ce a trecut linia de sosire câ obiectivul său rămîne în continuare cîştigarea unei etape în Marea Buclă. Pînă atunci, va trebui sâ se mulţumească cu postura de lider general.
ZABEL, AL TREILEA LIDER3, Metz- Reims
23456
Clasament de etapă1. MC EW EN Robbie (AUS) LOT -4h 13’ 3 7 '2 ZABEL Erik( GER) TEL- 00’ 00"3 COOKE Baden (AUS) FDJ - 00' 00 '4 HAUPTMAN Andrej (SLO) TAC - 00’ 00"5 BALDATO Fabio (ITA) FAS - 00’ 00"
Clasament general1 ZABEL Erik (GER) TEL - 13h 31' 35"
MC EWEN Robbie (AUS) LOT - 00’ 08" BERTOGLIATI Rubens (SUI) LAM - 00’ 14' JALABERT Laurent (FRA) CST - 00’ 17" ARMSTRONG Lance (USA) USP - 00’ 17“ RUMSAS Raimondas (LTU) LAM - 00' 20"
Clasament pe puncte1 ZABEL Erik (GER) TEL 96 pts2 MC EWEN Robbie (AUS) LOT 91 pts3 FREIRE Oscar (ESP) MAP 71 pts4 O'GRADY Stuart (AUS) C.A 56 pts5 COOKE Baden (AUS) FDJ 55 pts clasament pe echipe1 TEAM CSC TISCALI CST - 40h 36’ 10'2 COFIDIS CREDIT PAR TELEPHONE COF -
00’ 03"3 US POŞTAL SERVICE USP - 00’ 03"4 KELME - COSTA BLANCA KEL - 00’ 05"5 ONCE - EROSKI ONE â 00’ 09
Mihai HOSSU
ITUR DE ORIZONT STATISTIC
.ASUPRA EDIŢIEI 2001-20029. G LO R IA B IS T R IŢ A .
încă o ediţie încheiată cu bine de bistriţenii păstoriţi de Jean Pădureanu. O ediţie care l-a
- avut la timonă pe cîrmaciul Constantin Cîrstea, care a debutat în etapa întîi cu o
■deplasare la Craiova şi s-a încheiat cu etapa 30 tot cu o deplasare, la Bacău, ambele soldate cu în frîngeri (0-4,
% respectiv 0-2 ). între cele două extremităţi au fost alte 28 de
. etape, tot atîtea examene care în final au însemnat un fel de “ certificat de absolvire” a ediţiei. Pentru bistriţeni, ediţia a însemnat două mostre diferite de acţiune: toamna a început cu
. o înfrîngere, după care pînă în etapa a VlI-a, Gloria a adunat 16 puncte din 5 victorii şi un egal. în următoarele opt etape ale toamnei,- au mai fost adăugate 6 puncte din două
; victorii, restul fiind înfrîngeri.Primăvara a început cu stîngul,
• cu trei înfrîngeri, după care, în iestul de 12 etape ale returului,
. a.fost un fel de “ una caldă, alta (v rece” (după fiecare victorie - o
)ată a fost şi un egal - urmînd F o înfrîngere). Totalul punctelor [' acumulate de Gloria a fost de - 41 (22+19) din 13 victorii (7+6); şi două egaluri (1+1). Partidele \ pierdute au fost în număr de 15
(7+8). O singură “ dublă” a
Primăvara a fost diametral opusă toamnei, roditoare în privinţa punctelor, cu evadare din zona retrogradantă, cu prestaţii superioare, toate datorate armeanului Florin Halagian, care a acceptat să se înhame la o tentativă, de salvare a echipei din greul impas ce părea foarte dific il de realizat. Dar. armeanul a demonstrat câ
"* ■ - ■* -W
victoriilor a reuşit Gloria, cu Petrolul (ambele în tîln ir i cîştigate cu scorul de 1-0). ‘.‘Dublele înfrîngerilor au fost în număr de tre i: cu Universitatea Craiova ţ> «(0-4 şi 1-2), cu Rapid ţ (0-1 şi 0-5) şi cu f Dinamo (1-2 şi 0-1). ‘Cu doar 29 de goluri £ marcate (16 în toamnă, |13 în primăvară), +Gloria ocupă locul 14-15 la eficacitate. ..Golurile primite au fost +V '41 (19+22), locul 12 în f 4- ierarhia defensivelor. *„Două minusuri încheie * bilanţul: -12 diferenţa de golaveraj şi -4 “ adevărul” . ' xz - . *
10. F.C. ARGEŞ 4PITEŞTI. Armeanului F lo rin Halagian a r . ţ ” /trebui să i se ridice statuie pentru ca, datorită lui, piteştenii £+> n-au trebuit să treacă prin furcile caudine ale h " barajului de râmînere în “ A” . Toamna a fost , 4 ( , 7pentru piteşteni una ' slab productivă, cu doar 15 e un meseriaş de prim rang,
V
puncte din 4 victorii şi 3 egaluri, 8 fiind înfrîngeriie. A fost o toamnă cu frisoane pentru spectatorii din Trivale.
tentativa de salvare reuşind pe deplin. La reuşită, o contribuţie de preţ şi-a adus Jean Vlădoiu, ca tunar de temut, cu goluri
decisive marcate. V-am prezentat, pe scurt, bilanţul toamnei. Iată-1 şi pe cel al primăverii: 7 victorii (cu 3 mai multe 'decît în toamnă), 4 egaluri şi 4 înfrîngeri (cu 4 mai puţin ca în toamnă). Transformînd în puncte victoriile şi egalurile din retur rezultă un total de 25 de puncte (în toamnă au fost agonisite abia
15). Totalul de 40 de ^ puncte a clasat F.C.
Argeşul pe locul 10. O — — singură “ dublă”
figurează pentru piteşteni, una a în frîngerilo r în partidele cu Dinamo, ambele.cîştigate de “ cîinii roşi” cu scorul de 2-1. De reţinut însă replicile cu victorii în
i retur la partide pierdute " în toamnă: a fost 0-4
- ’ţ pentru Steaua, respectiv^ F.C. Naţional, acasă, în Trivale, pentru ca în retur piteştenii să cîştige cu 1-0 în Ghencea, respectiv 2-1 în Parcul cu
.-si p latani. To ta lu l ; ' * j go lurilo r marcate de
j piteşteni a fost de 36 | (14+22), însemnînd j locul 8 în clasamentul
• " I eficacităţii. Golurile ' p rim ite au fost în
. •* număr de 39 (23+16),însemnînd locul 10 în
ierarhia apărărilor. Un -3 diferenţă de golaveraj şi un -5 la “ adevăr” încheie bilanţul piteştenilor.; •
Romeo V. CÎRTAN
CLASAMENTE:Bacâu-laşi, 156 km, medie orară 37,620 km: 1. Seghei lavorski (Ucr) 4h
29:09; 2. Roman Luhovîi (Ucr); 3. Hasan Malekimizan (Brisaspor); 4. Aleksandr Sabalin (Mld); 5. Svetoslav Sanliev (But); 6. Pavel Lupas (Dinamo); 7. Roman Radcenko (Ucr) toti la 11'; 8. Vădim Russu (Ucr) la 56". -
Clasament general Individual: 1. Aleksandr Sabalin (Mld) 9h 30:35; 2. Svetoslav Sanliev (Bul) la 4"; 3. Roman Radcenko (Ucr) la 6"; 4. Hasan Malekimizan (Brisaspor) la 10"; 5. Roman Luhovîi(Ucr) la 3'38"; 6. Vădim Russu (Ucr) la 3'42”; 7. Andrei Londirev (Ucr) la 3'42"; 8. Serghei lavorski (Ucr) la 6'30“... 13. Daniel Svarcinski (Compet Petrolul)... 15. Aurel Suciu (Dinamo); 16. Pavel Lupas (Dinamo) la 23'.
Tricoul galben (lider general individual): Aleksandr Sabalin (Mld): Tricoul verde (căţărători) Serghei lavorski (Ucr); Tricoul roşu (sprinteri): Roman Luhovîi (Ucr); Tricoul alb (combativitate): Svetoslav Sanliev (Bul); Tricoul albastru (cel mai tînăr bine clasat): Kristof Rzepecki (Miche-Penna Ifa).
Clasament general echipe: 1. Ucraina; 2. Bulgaria; 3. Moldova. .
7 E M J U b r £ J
CASABLANCA,Maroc, 110.000$
Edina Gallovits (România, 260 WTA) a reuşit sâ se califice spectaculos în turul II, după ce, venită din calificări, a trecut în turul I de slovaca Lubomira Kurhajcova 6-1, 7-6. Ea o va întîlni în actul secund pe Klara Koukalova (Cehia).
Turneul marocan a debutat surprinzător ambii capi de serie au fost eliminaţi, Marlene Weingartner (Germania, favorita 1) pierzînd 1-6, 0-6 în faţa Anastasiei Rodionova (Rusia), iar. Angeles Montolio (Spania, favorita 2) 2-6, 6-2, 1-6 în meciul cu Gisela Dulko (Argentina).
Alte rezultate:Mandula (Ungaria, fav. 3) -
Vaskova (Cehia) 1-6, 6-4, 6-4Cervanova (Slovacia, 4) -
Voracova (Cehia) 6-4, 6-3Gubacsi (Ungaria, 7) - Woifbrandt
(Suedia) 6-1, 6-3Marosi (Ungaria) - Wartusch
(Austria) 6-3, 7-6 .
BRUXELLES, Belgia, 140.000$
Anca Bama şi-a revenit după ce a cedat setul doi în faţa Sofiei Arvidsson (Suedia) şi a cîştigat în “decisiv" după un tie-break în care a învins cu 9-7, scor final 6-2, 2-6, 7-6.• Astăzi, Anca o va întîlni pe Myriam Casanova din Elveţia, care, venită din calificări, a trecut în primul tur de favorita nr. 3 C ristina Torrens - V a le ro (Spania)
Alte rezultate din turul inaugural:
A rantxa S an chez-V ica rio (Spania, favorita nr. 1) - Denisa Chladkova (Cehia) 6-3, 3-6, 6-0
Gala Leon Garda (Spania) - Barbara Rttner (Germania) 6-2, 2-6, 6-4
Eva Dyrberg (Danemarca) - Sabine Klashka (G erm an ia) 6-2 , 6-2
Barbara Schett (Austria) - Jana Hlavackova (Cehia) 6-3, 6-4.
Ovidiu BLAG
“Judeţul” vrea să “împacheteze” Pata Rît -ut municipalităţii__________ urmare din pagina_1______
Ioan Fritea - director D.S.Y. Cluj. Marian Proorocu - inspector şef I.P.M. Cluj. Mihai Costin - director general D.G.F.P. Cluj, col. Teodor Pop - prim adjunct al inspectorului şef al I.P.J. Cluj, col. Ioan Savin - şefl.P.C.J. Cluj, Alexandru Robu - director S.G.A. Cluj. Marius Florea - comisar al Gărzii Financiare - secţia Cluj şi col. llarie Boca - comandant al Grupului de Pompieri "A\Tam Iancu . Ei au hotărit sâ propună C onsiliu lu i local al municipiului C luj- N'apoca şi, im p lic it, prim ărie i clujene închiderea rampei Pata Rit pînâ la data de j O septem brie a.c.. De asemenea, Comandamentul a sugerat administraţiei locale achiziţionarea de utilaje pentru împachetarea deşeurilo r menajere şi depozitarea acestora conform tehnologiei Powerpack. e lim in înd , totodată, posibilitatea edificării unui nou depozit lîngă rampa actuală. Ideea propusă a fost cea dc realizare a unei . instalaţii de incinerare a deşeurilor menajere prin atragerea de fonduri ISPA nerambursabile. Reprezentantul prim ăriei, viceprimarul Boros Janos. a consemnat în procesul verbal ob iectiun i referitoare la termenul dc închidere, la u tiliza rea tehnologici
Powerpack şi a propus o reanalizare a soluţiei tehnologice a Consiliului local.
Prim ăria ignoră propunerile judeţene
La un interval de aproximativ o lună de z ile de la acest eveniment, ie ri, municipalitatea clujeană s-a arătat deranjată de propunerile “jude ţu lu i” . „Aceste termene înscrise în raport nu au nici o relevanţă pentru noi. Comandamentul a acţionat pompieristic şi a impus termene ne.conforme cu realitatea. De altfel, din componenţa sa, în afară de domnul. Proorocu, restul nu sînt specialişti în probleme de mediu, iar viceprimarul Boroş a reliefat corect problemele. E vorba, de fapt, de comisioane importante pentru achiziţionarea de utilaje în valoare de 4 milioane de Euro “ , afirmă primarul Gheorghe Funar. La rîndul său. directorul Mihai Mureşan consideră câ primăria se află cu un pas înaintea prevederilor O.G. nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea şi con tro lu l integrat al po luării şi al programului România Curată, lansat în acest an de Ministerul Apelor şi Protecţiei M ed iu lu i. „Termenul lim ită pentru
finalizarea ap licării programelor de conformare, după O.G. 34/2002, este 2015. dar primăria a propus 2006. Pentru studiul de fezabilitate era prevăzut ca termen sfîrşitul acestui an, iar noi l-am finalizat anul trecut. La finele trimestrului III, S.C. Engineering Group SRL Bucureşti, firma care a cîştigat licitaţia de întocmire a aplicaţiei ISPA pentru obiectivul [Amenajare rampa ecologică Pata Rît. Închiderea şi pasivizarea actualei rampe” , va finaliza documentaţia pentru finanţarea ISPA care va fi înaintată la MAPM. Am speranţa că ministerul va analiza corect acest proiect şi nu se va ajunge în situaţia de a se pierde din nou bani alocaţi de UE” , a menţionat conducătorul Direcţiei Tehnice. In favoarea realizării unui depozit ecologic la Cluj-Napoca s-a pronunţat şi directorul Salprest, Mircea Bunea: „Am văzut şi studiat soluţiile de neutralizare care se utilizează în prezent pe plan european, respectiv depozitare ecologică controlată, incinerare şi, cu o pondere redusă, sistemul de împachetare power pack. Personal, sînt adeptul neu tra liză rii p rin depozitare controlată în depozite ecologice şi consider proiectul primăriei unul optim pentru condiţiile actuale din România, atît ca amplasament, cît şi ca tehnologie"-:
Sistemul de distribuţie a gazelor din Jichişul de Jos este pus astăzi în funcţiune• investiţia a costat 18 miliarde de lei şi face parte dintr-un plan iniţiat de Consiliul Judeţean Cluj
Astăzi, la ora 11,00. in comuna Jichişul dc Jos va Svca loc inaugurarea sistemului dc distribuţie a gazelor naturale. Programul - initiat dc Consiliul Judeţean Cluj - are o valoare
totală de 60 dc miliarde dc lei şi face parte din strategia Guvernului pentru alimentarea cu caz a localităţilor din mediul rural.
Consiliul Judeţean Cluj a
$
■?.. -J * A ./ /- . ~. . .
procedat la organizarea de lic ita ţii pentru concesionarea serviciilor în nouă comune din judeţ, adjudecarea făcîndu-se în favoarea societăţii CPL Concordia, care urmează a investi în ju r de 350 de miliarde dc lei.
Şase comune carc au avut stadii f iz ic e , apropiate dc punerea în funcţiune a sistemului şi au parcurs procedura dc licitaţie pentru concesionare (Câşciu, Buza, Geaca, Cîţcău, Jichişul de Jos şi Cătina), dar care nu au fost adjudecate, au beneficiat numai în acest an de aproape 17 miliarde de lei dc la bugetul Consiliului Judeţean Cluj.
Pentru un număr de 22 de comune, Consiliul Judeţean a asigurat finanţarea elaborării s tud iilo r de oportunitate şi documentaţiile de licitaţie a concesiunii de distribuire a gazelor. Ca urmare a
demersurilor făcute de către Consiliul Judeţean, conducta de transport Gherla - Cluj - Huedin şi Cluj - Turda a fost inclusă în programul de investiţii al D istrigaz pentru anul 2003, valoarea totală a lucrărilor estimîndu-se la 37 de milioane de dolari.
Lucrările pentru introducerea gazului în comuna Jichişul de Jos au început în anul 1997, avînd ca surse de finanţare contribuţia cetăţenilor, bugetul Consiliului Judeţean şi surse guvernamentale. Investiţia se ridică la valoarea reactualizată de aproape 18 miliarde de lei, o proporţie dc 35 % din aceasta fiind asigurată de Consiliul Judeţean Cluj. Pînă in prezent, a fost pusă in funcţiune distribuţia gazului în comunele Buza si Câşeiu, următoarea pe listă fiind Cîţcău.
Beniamin PASCU
Evaziunea fiscală - un mod de viată în* 9
industria cărnii din zonele defavorizateA naliza a c tiv ită ţii de
industria lizare a cărn ii din zonele defavorizate, realizată de M in is te ru l D ezvo ltă rii şi. Prognozei (MDP), scoate în evidenţă o serie de nereguli, evaziunea fiscală f iin d în majoritatea zonelor - “ un mod de viaţă” , a declarat, în cadrul unei conferin ţe de presă. Leonard Cazan, m in is tru l Dezvoltării şi Prognozei.
“ Este limpede că în industria de prelucrare a cărnii din zonele defavorizate legea a fost eludată în cea mai mare parte; doar cu mici excepţii, agenţii economici au respectat legea. Această analiză scoate în evidenţă că evaziunea fiscală a fost, în majoritatea zonelordefavorizate, un mod de viaţă” , a precizat Leonard Cazan.
El a arătat că numărul
locurilor de muncă înfiinţate în perioada 1999-2001 în domeniul industriei cărnii din zonele defavorizate a fost de doar 5,7% din totalul locurilor de muncă create în aceste perimetre, în timp ce facilităţile de care au beneficiat agenţii economici din industria cărnii din respectivele zone au reprezentat 45,8% din valoarea totală a fa c ilită ţilo r fiscale acordate zonelor defavorizate.
D in datele prezentate în analiza a c tiv ită ţii agenţilor economici cu ce rtifica t de investitor în zonele defavorizate, rezultă că politica de acordare a facilităţilor a fost corectă şi a avut efecte pozitive, cu excepţia a c tiv ită ţii de industria lizare a cărnii, a adăugat ministrul Dezvoltării şi Prognozei.
. “ Analiza arată câ, pentru fiecare miliard de lei facilităţi acordate în industrializarea cămii, au fost realizafe investiţii de peste 11 ori mai mici, iar numărul locurilor de muncă create a fost de peste 13 ori mai mic. Aceasta demonstrează modul în care a fost aplicată Legea zonelor defavorizate, care a fost creată in iţia l cu bune intenţii” , a menţionat Cazan.
Astfel, pînă la sfîrşitul anului 2001, în zonele defavorizate au fos t'rea liza te inves tiţii în valoare de .8.151,5 miliarde de lei, din care 556,9 miliarde de lei în domeniul industriei cămii. Cifra de afaceri realizată de firmele din zonele defavorizate s-a ridicat, în anul 2001 , la 2.592,1 miliarde de lei, din care 24,7% în domeniul industriei cămii. în consecinţă, Ministerul
D ezvo ltă rii şi Prognozei a propus Executivului, un proiect leg is la tiv care prevede introducerea, începînd de la 1 octombrie 2002 , a taxelor vamale de 2 0 % pentru importurile de came realizate de toţi agenţii economici din acest domeniu, inclusiv pentru cei din zonele defavorizate, în vederea stopării evaziunii fiscale în acest sector de activitate. Leonard Cazan consideră că, în urma aplicării acestei măsuri, nu vor f i înregistrate majorări ale preţului cămii, întrucît, în urma numeroaselor întîlniri pe care Ministerul Agriculturii le-a avut cu agenţii economici din domeniu, aceştia s-au angajat să ia măsuri de eficientizare a activităţii, astfel încît creşterile
. de preţuri să nu depăşească inflaţia.
Cine prejudiciază proiectul Dracula Pari
va fi acţionat în justiţiiPersoanele care prejudiciază' interesele societăţii şi; im p lic it.: r
acţionarilor Fondului pentm Dezvoltare Turistică Sighişoara T (FDTS), prin formularea unor informaţii false sau m incinc:;/ despre proiectul Dracula Park, vor fi acţionate injustiţie, se ar.T într-un comunicat al Consiliului de Administraţie al FDTS. r.
“ Aceste atacuri la adresa proiectului, aparţinînd unor perse:/ care nu cunosc legislaţia, sau, în mod intenţionat, creează con f..: sînt de natură să afecteze în primul rînd interesele acţionar.: societăţii Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighişoara S A : derularea în continuare a proiectului. Singurii în măsură să dec i asupra propriilor interese sînt chiar acţionarii” , se a firm i ţ comunicat. Conducerea FDTS consideră drept confuze afirma: privind sumele atrase în cadrul ofertei publice de acţiuni den. : de societate în perioada decembrie 2001-aprilie 2002. f
“ în primul rînd, se creează intenţionat sau din lipsa uri elementare cunoştinţe în domeniu o confuzie între fon du :; publice,' respectiv bugetare, şi fondurile atrase prin in te rm e;; unei oferte publice pe piaţa de capital, care sînt fonduri p r iv it Aceste fonduri private au fost investite în baza prospectului ^ ofertă publică şi nu au fost induşi în eroare de demnitari -4 persoane publice. în consecinţă, pentm construirea acestui paj de distracţii nu au fost investite fonduri publice” , precizead comunicatul FDTS. Reprezentanţii societăţii amintesc :j prospectul de ofertă publică stipulează că avizele prevăzute <5 actele normative în vigoare se vor obţine de proiectantul gene:? în etape, conform graficului de realizare a proiectului, d ::j închiderea ofertei publice. Valoarea totală a sumelor încasate d vînzarea acţiunilor Dracula Park se cifra, în data de 3 aprilie , ; expirarea termenului limită al emisiunii lansate de societatea For pentm Dezvoltare Turistică Sighişoara SA, la peste 107 m i l i - de lei (aproximativ 3,3 milioane dolari), valoarea fotală a ofer. publice fiind de 155 de miliarde de lei (circa cinci milioane d o îr :
Oferta publică primară destinată vînzării de acţiuni D rac i Park a început în data de 12 decembrie 2001 şi ar fi urm at să ' desfăşoare pe parcursul a 45 de zile lucrătoare, termenul i i r ; prevăzut în prospectul de emisiune fiind 15 februarie 2002. Ace a fost însă prelungit pînă la 3 aprilie, conform deciziei C o rn Naţionale a Valorilor Mobiliare. -
Lansat oficial în data de 5 noiembrie 2001, proiectul Drac. Park reprezintă o investiţie de 31,5 milioane de dolari.
• i.
TERMENE LIMITA PENTRU DEPUNEREA
RAPORTĂRILOR CONTABILEConform Normelor metodologice emise de M in is te r-
Finanţelor Publice sub nr. 460747/10.06.2002, termene!: limită pentm depunerea raportărilor contabile la 30.06.2001 sînt:
- persoanele juridice prevăzute la art. 27, alin. 6. din Legea nr. 82/1991, republicată, care aplică prevederile N orm e le ', metodologice privind organizarea şi conducerea contabilită::. * la microîntreprinderi, aprobate prin Ordinul Ministerul', i Finanţelor Publice nr. 1880/2001, pînă la data de 9 auuu: 2002 ;' .
- persoanele juridice prevăzute la art. 27, alin. 4, din Lege: nr. 82/1991, republicată, care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele europene, pînă la data de 9 aucus: 2002 ;. '. - persoanele juridice care nu au desfăşurat activitate de !:
înfiinţare pînă la 30-06.2002, depun declaraţii pînă la da:; de 9 august 2002; _
- persoanele juridice prevăzute la art. 27, alin. 3, din Lege: nr. 82/1991, republicată, care aplică Reglementările contabil: armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economic: Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin O.M.F.P. rir. 94/2001, inc lusiv cei car: efectuează retratarea 'situaţiilor financiare ale anului 2 0 0 1 . pînă la data de 16 august 2002 .
Formularele de raportare contabilă la 30.06.2002 se depu: la termenele prevăzute în norme, împreună cu o copie dup: codul fiscal, codul unic de înregistrare, raportul de gestiur.: (raportul administratorilor), precum şi o copie după balanţ; de verificare a conturilor sintetice.
Formularele se pot procura de la S.C. “ SUPREM” S.A. prin următoarele puncte de distribuţie:CLUJ-NAPOCA: Str. Bucureşti nr. 80-82, tel: 0264-419.635:1 412.886; 406.491; Str. Cuza-Vodă nr. 16, Tel: 0264-
190.865; Str. Primăverii nr. 1 IA , tel 0264-167.642; Str. Petru Maior nr. 15/19, tel. 0264-197.907; Str. A leea Padin nr. 20/22, tel: 0264-161.080;
C ÎM P IA TURZII: Str. Laminoristilor nr. 19, tel: 0264- . 367.197;
TURDA; Str. Republicii nr. 27, tel: 0264-311.961;DEJ: P-ta 16 Februarie nr. 2, tel: 0264-212.424; P-ta Bobîlna
nr. 4, tel: 0264-215.206 - GHERLA: Str. Avram Iancu nr. 4, tel: 0264-241.310; HUEDIN: Str. Horea nr. 1, tel: 0264-353.016.
n>3f
B£llI M M M
E . E I
persoane fizice - %■4 Bănci
.comerciale la vedere 1 lună* ;3 Juni - 6 luni 9 luni 12 luni
BCR 4 20 23 24 24,5 25B R D -G SG 3 21.5 22.5 23 23,5 24 •.
21,5: - 24,5 25,5 26 26,5RAIFFEISEN (d. revtzulbU)
BANK (d.fixj)4 26 28 29 29 29
. ' - -i B.Ţiriac . ; . . 3 •• 23 25 27 , 27 27 -
Românească 2 24 25,5 26,5 27,5 28Banc Post*- . 3 21,5 24,5 25,5 26 27
Alianţa 5 27 29 30 31 32Transilvania 4 24 26 27 28 28
CEC-> 5 . 23 24 25ALPHA BANK 2 23 24,5 25 25,5 26WEST BANK 3 . 25 27 28 29 ♦ 29.Comercială
CARPATICA 3 25 26 27%
27 26
. VOLKSBANK 2 28 30 30 31 32FINANSBANK * 3 24 25 26 27 27
ROBANK 5 * 25 27 . 28 • 28 •29
- persoane juridice - %Bănci
comerciale^ , la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
BCR 4 20 23 24 24,5 25
BRD**-GSG 3 21,5 22,5 23 23,5 24
RAIFFEISEN BANK(d o b . revizuibili)
4 - 26 28 • 29 29 29
B .Ţ iriac 3 23 25 27 27 27
A Banc Post* 3 21,5 24,5 25,5 26 27-
Românească 2 24- 25,5 26,5 27,5 28
CEC 5 23 24 24 25 25
Transilvania 4 24 26 27 28 28 ,
ALPHA BANK 2 23 24.5 25 25,5 26
WEST BANK 3 25 27 28 29 *29' Comercială
CARPATICA ' 3 25 26 27 27 26
VOLKSBANK ■*. 2 28 30 30 31 32
FINANSBANK 3 24 25 26 27 27
ROBANK 5 25 27 28 .28 . 29
- persoane fizice - %BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 funt 6 luni 9 luni 12 luni
BRD -GSG EUR 0,5 2.2 2,75 3 3,05 3.15USD 0.5 1.6 2,55 2.9 3 3.1
B a n c P o s tEUR 1 2 3 3 3 3,75USD 0.75 1,65 2,5 2,8 3 3,2
B C REUR 0,75 - 2,75 3 - 3.5USD 0,75' - 2,75 3 - 3.5
B . Ţ IR IA CEUR 0,5 2.5 3 4 4 4.5USD 0.5 1.75 2 3 ' ' 3 4
B. ROMÂNEASCĂ EUR 0,5 2.75 3,15 3,35 3,5 3,75USD 0.5 2 2,5 2,75 3 3,25
RAIFFEISEN EUR 1 2,5 2,75 2,75 2,75 -.3BANK USD 0.75 1,75 1,85 1,85 2,2 2,5
T ra n s ilv a n iaEUR 1 (4 2,75 3,3 3.5 3,7 4,5USD 0.75 2,25 2.8 3 3,25 3.5
ALPHA BANK EUR " 0.5 3,25 3,75 4,25 4,25 4,25USD 0,25 2,25 2,75 3 3 3
W E S T B A N KEUR 2 4,1 ' 4.2 4.3 4,4 4.6USD 1.5 2,9 3 3,15 3,3 3,5
C o m e rc ia lă EUR 0,5 3,5 3,75 ' 4,.- - 4,5CARPATICA USD 0,5 2,7 3 ‘ 3.25 ,• - .: 3,5
VOLKSBANK EUR 0,25 2,8 2,85 2,9 ̂ 2,95 3USD 0,25 1,55 1.5 1.5 1,55 1,6
FINANSBANK EUR 1 ' 3 3,25 3,5 3,5 3,75USD 1 ■ 2,25 2.5 2,75 2,75 3
ROBANK EUR 1 3,5 3,5 3,75 - 4USD 0,5 3,25 3,5 3,5 - 3,75
- persoane juridice - %
BANCA : Valuta Vedere 11 luni - .ţjS.luriy iuni-: 'j;9 îunl ̂ •12 Juni
BRD GSG EUR 0.5 2,2 2,75 3 3,05 3.15USD 0.5 1,6 2,55 2,9 3 3,1
BCR EUR 0,75 - 2,75 3 - 3,5USD 0,75 • . 2,75 3 - 3,5
B.ŢIRIAC EUR 0,5 2,5 3 4 .'4 ;:' 4,5USD 0,5 1,75 2 r-: .' -:3. 3 ■.'■•..4 -
B. ROMÂNEASCĂ EUR 0,5 2,75 3,15 3,35 3,5 3,75USD 0,5 2 2,5 2,75 3 3,25EUR 1 • 2 •• 3 3 . 3 . • . 3,75USD 0,75 1,65 2,5 - : 2.8 ■■V- 3 V 3,2
RAIFFEISEN EUR 1 2.5 2,75 2.75 2.75 3BANK USD 0,75 1,75 1,85 1,65 2.2 2.5
T r a n s ilv a n iaEUR "7-1,4.. 2,75 . ' 3A V 3,5 v: r 3,7;. t 4.5USD- 0,75 .. 2,25. 2,8 . ■ :-':-3 ■ >3,25 ;:•• 3.5
ALPHA BANK EUR 0,5 325 3,75 4,25 4,25 425USD 0,25 2,25 2,75 3 3 3
WEST BANK EUR 2 • ţ.: 4 4,1 5 4,3 4.4USD ■;."':î,5: ■ 2,8 :• : 2,9 ■ ifiSi-, 3,2 3.4 ,
C o m e r c ia lă EUR 0,5 3,5 3,75 4 - 4,5CARPATICA USD 0,5 2,7 3 3,25 - ' 3,5
EUR 0,25 2,8 2,85 2,9 2,95 3-,-:USD 0,25 1,55 : 1,5 1,5 1,55 ■ 1,6 ;EUR 1 3 3,25 3,5 3,5 3,75y FINANSBANK USD 1 2,25 2,5 2,75 2,75 3
ROBANK E U R . 1 3,5 3,5 3,75 - 4USD j 0,5 3,25 3,5 3,5 - 3.75
Angajaţii RomTelecom încep protestele, în această săptămînă
Aproape 70 la sută dintre cei 33.000 de anga ja ţi ai societăţii RomTelecom vor . participa, astăzi, la o grevă de av e rtism en t de două ore, d ec lan şa tă de F edera ţia S in d ica te lo r dinT elecom unicaţii (FSTc) ca p ro te s t fa ţă de eşuarea negoc ie rilo r p riv ind contractul colectiv de muncă, a declarat, ieri, preşedintele federaţiei, Ioan Andrei.
“Neîncheierea contractului colectiv de muncă în forma propusă de noi va culmina cu declanşarea grevei generale, în data de 17 iulie, pe termen nelimitat”, a anunat Andrei.
în cursul zilei de astăzi, în tre o rele 8.00 şi 10.00, o p e ra to rii de telefonie ai societăţii vor realiza legături telefonice doar la solicitarea in s t itu ţi ilo r s ta tu lu i, ia r casieriile RomTelecom nu vor lu c ra cu publicul timp de două ore. “Telefonistele vor onora apeluri doar pentru
in s titu ţii im portan te , în să pentru populaţie operatoarele vor com unica u rm ă to ru l mesaj: «sîntem în conflict de m uncă, vă rugăm reveniţi după ora 10.00»”, a precizat liderul sindical.
A ndre i a ad ău g a t că p o p u la ţia nu va avea de suferit, deoarece conflictul nu înseam nă în tre ru p e re a tonului Ia telefon. “Este vorba doar despre acele servicii ale RomTelecom care realizează legături telefonice interurbane sau internaţionale şi despre serviciile de deranjam ente. Populaţia nu va fi afectată, poate doar cea din mediul ru ra l, unde nu au ajuns reţelele automate”, a precizat A ndrei. FSTc a declanşat conflictu l de muncă luna trecută şi a început strîngerea sem nătu rilo r pentru greva generală, în urma introducerii în contract a unor prevederi referitoare la forţa de muncă. C onform .acesto r clauze,
adm inistra ţia este liberă să angajeze persoane de orice naţionalitate. De asemenea, Andrei consideră că noul act încheiat de administraţie cu F ed e ra ţia S indicatelor din RomTelecom reduce o parte din d rep tu rile .c îş tig a te de sa laria ţi prin contractul de anul trec u t
“ în ţe le g e rea d in tre a d m in is tra ţie şi ce a la ltă federaţie dă cîştig de cauză d irectorilo r. Negocierea lui
.P e tro v (lid e ru l ce le ila lte fe d e ra ţii sind ica le de la RomTelecom - n.r.) dă puteri depline directorului general să angajeze sau să sancţioneze pe cine vrea, cum vrea, însă mai puţine drepturi pentru salariaţi, cum ar fi tichetele de masă”, susţine Andrei.
Deşi, în cursul negocierilor, s-au situat uneori pe poziţii convergente, liderii celor două federaţii sindicale au ajuns ulterior la opinii contrare în privinţa contractului colectiv
d e m uncă. A d m in is tra ţia so c ie tă ţii R om Telecom consideră ilegal conflictul de muncă declanşat de Federaţia S in d ica te lo r , d in Telecomunicaţii (FSTc), avînd în vedere că reprezen tan ţii a c es te ia s-au r e tr a s d in p ro p r ie in iţia tiv ă de la n eg o c ie rile pe m arg in ea aceste i în ţe legeri. P o tr iv it a d m in is tra ţie i so c ie tă ţii RomTelecom, reprezentanţii F ST c s-au r e t r a s de ia n eg o c ie ri d in p ro p r ie iniţiativă, la data de 30 mai,- declarîndu-şi în acelaşi timp în scris intenţia de a declanşa un conflict de muncă.
A d m in is tra ţia so c ie tă ţi precizează că, potrivit legii, de p re v e d e r ile c o n tra c tu lu i benefic iază to ţi a n g a ja ţii , in d ife re n t dc a p a r te n e n ţa sindicală. Astfel, salariile vor creşte cu 25 la su tă , toa te ce le la lte d re p tu r isu p lim en ta re u rm în d a fi păstrate.
’ dobinda se capitalizează; ** cu plata dobînzii la expirare.
Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12°° prin fax: 19.74.18.
Sesiune de informare şi training ADRNV-DATAR - Consiliul Judeţean
în perioada 8-9 iuiie a.c., Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) a organizat, la Cluj- Napoca, sesiunea de informare şi training, pentru continuarea activităţilor de construcţie a parteneriatului regional. Această activitate constituie o parte importantă a proiectului de tw inning dintre ADRNV şi DATAR - Franţa (organismul
similar). La sesiune au participat experţii francezi, conform Convenţiei de Twinning dintre ADR Nord-Vest şi DATAR (Franţa), alături de autorităţile judeţene şi .experţii Agenţiei, responsabili de componentele proiectului.
Cele două zile ale sesiunii de inform are au fost alocate dezbaterilor pe tema mecanismelor Fondurilor
S tructurale şi p o lit ic ilo r regionale ale UE şi a prezentării g ru p u rilo r dc lucru pentru revizu irea P lanului dcDezvoltare Regională. Dc asemenea, a avut locprezentarea, de către autorităţile judeţene, a proiectelor de infrastructură din perspectiva program ării PHARE 2003- 2005.
E xperţii francezi şi
responsabilii dc componente din partea ADRNV, au colaborat pe parcursul celor două zile, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai se rv ic iilo r descentralizate ale statului, precum şi cu alţi actori chcic în procesul dc integrare europeană.
A c ţiu n ile echipei dc tw inning, pentru dezvoltarea parteneria tu lu i şi întărirea mecanismului dc programare, vor continua sesiunile de comunicări şi training la Şatu Marc. Daia Marc, Bistriţa, Zalău şi Oradea.
- B. PASCU
APAPS a redevenit acţionarul majoritar la CS ReşiţaLa O fic iu l Registrului
Comerţului Caraş-Severin a fost operată, vineri, modificarea structu rii acţionariatului CS Reşiţa (CSR), în conformitate cu hotărîrea AGA din 30 aprilie privind conversia în acţiuni a datoriilor societăţii, APAPS redevenind acţionar majoritar cu 83% din acţiuni.
Restul de 13% din acţiunile societăţii rămîn în proprietatea firmei Noble Ventures.
Modificarea a fost operată de reprezentantul APAPS în CA al CSR, Gheorghe Răboj, care a
declarat că "cineva trebuia să-şi asume acest risc, pentru că lucrurile nu puteau continua în acest mod” . Noble Ventures îşi păstrează dreptul de preempţiune la răscumpărarea acţiun ilo r, însă, p o tr iv it reprezentantului APAPS, vînzarea se va face în cu totul alte condiţii. El apreciază că CSR va putea fi reprivatizatâ oricînd, mai ales pentru că “ este beneficiarul unor terenuri şi obiective deosebit de atractive pentru orice investitor” .. Primele obiective care ar
putea fi scoase din patrimoniul combinatului sînt stadionul “ M ircea Chivu” din Valea Domanului şi unele componente ale sistemului hidroenergetic, care deservesc alimentarea cu apă a municipiului Reşiţa. în ceea ce priveşte stadionul, Prefectura şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin au elaborat şi înaintat Guvernului un proiect de hotărîre privind transmiterea acestui obiectiv în domeniul public al municipiului şi în administrarea Consiliului Local Resita. Adunarea Generală a
Acţionarilor CSR a aprobai,30 aprilie, conversia în acţiuni a datoriilor de circa 65 milioane de dolari pe care societatea Ic acumulase, hotărînd totodată că firm a Noble Ventures va asigura în continuare administrarea combinatului. în calitate de preşedinte al CA, funcţie pe care o deţine prin procură specială, John Michael M c .N u tt a convocat A G A ordinară şi extraordinară pentru data de 22 iulie, la Bucureşti, fără a preciza ordinea de zi a celor două şedinţe.
NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă
cont
Casa de schimb valutar*
USD EURO •Banca
USD EUROV C V C V C V
MACROGROUP 32.700 32.950 32.700 33.050 Banc Post 33.950 33.250 32.500 33.200
P LATIN UNI 32.700 33.000 32.600 33.050 BRD 32.930 33.230 32.580 33.050CANIBIO 32.800 33.050 32.650 33.000 BCR 32.950 33.200 32.552 33.129
* Cursuri afişate la ora 15,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de Ia un punct de lucru la altul.
Transilvania 32.700 33.200 32.600 33.150
EUROMBANK 32.800 33.100 32.600 32.900
OFICIUL JUDEŢEAN PEtiÎRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367. K i 'I.kii i !!j
r * I «*' r »* ̂ s ̂t v $ y *«sISsBss-i» i ^ -a *.
1917 — Armata română a învins ânrs.germană la Mără;:
L « i
(Pwu2( corecţi iXjCttO/- ImmlkLCozma Bazil este cunoscut de toţi sătenii
din Baciu, şi nu numai, pentru măiestria lui. Vestea despre dibăcia de a transforma lemnul neînsufleţit în palate, biserici şi alte minunăţii a trecut dincolo de graniţele aşezării în care
Biserica din Bucea
*V
r ;
î1 . :
m i nu»ti JBl il S Q
i u
tfQ-' U I I I M I I I i
l l . U . lU U L fs - \
accita Ni duce existenta de ani de zile.O curte frumoasă, boltită cu viţă de x ie. încadrată de straturi cu flori viu colorate, pitici miniaturali si ciupcrcute. precum st două corpuri de clădire, ascutne de verdeaţă, formează micul univers al "meşterului". Dc citiva ani încoace, dc citul nevasta l-a părăsit, trccind in lumea celor drepţi, nenea Bazil trăieşte singur, doar cu cîndurilc sale. lucru greu dc ghicit după aspectul curăţel al locu in ţe i. C lipele de singurătate sînt grele, iar cind cineva il vizitează, nenea Bazil îl primeşte cu multă bucurie. Nc-am dat scama de acest lucru imediat cc i-am călcat pragul. Era dimineaţa, in jurul orei opt.Nenea Bazil sc trezise deja dc citcva ceasuri şi-şi vedea liniştit dc treburile gospodăreşti, cum face dc altfel în fiecare zi... Citcva orc dc somn ii sînt suficiente pentru a-şi reface forţele. Sc trezeşte la ora cinci, deretică prin casă, îşi hrăneşte animalele, iar imediat cc arc un pic dc răgaz, intră în micul lui atelier şi sc apucă dc sculptat. Cel mai mult lucrează în zilele ploioase, cind nu poate face altceva... Nenea Bazil, un bâtrîncl blind, cu pârul de zăpadă şi ochi dc culoarea cerului senin, cu faţa brâzadatâ de ani şi multe încercări, ne-a întimpinat cu un zîmbet larg şi vorbe dulci. Apoi. nc-a condus în micul lui atelier, acolo unde bucăţile de lemn de plop, tei sau paltin prind viaţă sub mina lui măiastră, plină dc bătături. Cu un briceag tocit, o lamă dc bomfaier, traforaj şi burghiu, dar cu mult suflet şi dăruire, nenea Bazil ciopleşte ore întregi, apoi asamblează bucăţile de lemn şi. le transformă în c lăd iri m iniaturale, ce seamănă leit cu imaginile de pe vederile si cutiile de bomboane, ce-i servesc ca model.
-.şi-Ţţ '-"‘p -T S ---------------------------- ”~
Se mai întîmplă ca figurile, sculptate separat, sâ nu se potrivească perfect... .
- Mă năcăjesc să Ie pui laolată si nu Ie pot potrivi nicicum... Stau şi mă gîndesc cîte o noapte întreagă cum să fac, ce-am greşit... Iar dimineaţa mă simt mai obosit ca după o zi de coasă. Iar cind mă aştept mai puţin, găsesc soluţia.
Castelul Peleş, piesa la care lucrează încă din iarnă, nu i-a dat prea multă bătaiede cap. Singura problemă a fost că, în vederea după care se ghidează, un colţ al clădirii nu se vedea prea clar. Dar, după ce a cugetat îndelung, nenea Bazil a găsit soluţia. Nu va mai trece mult timp, şi castelul va fi gata. Apoi va fi aşezat lingă celelalte lucrări, la loc de cinste, acolo în "casa dinainte". Şi acolo va şi rămîne, pentru că nenea Bazil nu se gîndeşte să-şi vîndă lucrările, cu toate că i-au fost oferiţi mulţi "bani străini ” pentru ele. îi sînt dragi ca nişte copii şi-l leagă multe amintiri de ele. Dar cel mai important este că Zilu, singurul lui copil, "pc care l-o luat Dumnezău cînd avea 38 de a n i”, i-a cerut să nu se despartă niciodată de acestea. Grea încercare pentru nenea Bazil, dar nu s-a supărat deloc pe Dumnezeu. Ba chiar îi
"Răstignirea"
se uita la mine şi- 1 mi zicea: “fă ceva cu mine ş i dă-mi viaţă!". De-atunci m-am apucat să sculptez...
Prima lucrare a fost “ Sania cu boi” , apoi “ Casa părintească de la Cheile Baciului” , | cu fîntîna, grajdul, boii din curte şi j g a r d u 1 îm prejmuitor sau “ Carul cu boi” . La “ Catedrala din f
Gospodăria de la Cheile Baciului
»,-‘ V •■ v M *f y
" - ; H
a$
. i ir . f l
w r
XL k - -
v V*** ^• #. • . • •X ■' . •• *
■
1
-.
• 1-
. y m ţ i f i m tv ' î t f i f l i i l l l l l jr 4 1 'l'y
trrrîW l i r i t i t W fît*, L (illM IIIîfil. f r'< - ‘.. , . î l U i t U U V t t i t s i m i i . * < * ‘ *41111 . . H i i M i r m ’ r- J - . VMoscova a lucrat L - v* * n i i m . „ i c n m i ţ -
peste doi ani. I-a 1plăcut mult cînd a Î L -• -văzut clădirea în “ ' .poză, însă l-a fascinat şi mai mult povestea pe cea care stă în spatele “ Samei cu boi” , prima
lui lucrare.- Era prin 1940, cînd nu era încă gaz în
Cluj, iar noi duceam lemne cu cartd sau a isania cu boi, din pădurea popilor ungureşti. Eram plătiţi pentru fiecare transport. Intr-o iarnă, pe la cinci dimineaţa, am pus boii la jug şi am pornit să duc lemne. Era tare frig. Boii s-o oprit o lîră, iar cînd o vrut să să pornească, n-o mai putut, că o îngheţat sania şi s-o rupt coarda. Eram tare năcăjit şi nu ştiem ce să mă mai fac cînd o ieşit un bătrînel din curte şi m-o ajutat. Acesta o zîs nişte cuvinte pe care nu le-am putut uita niciodată. O zîs aşe: “Ce-i cu tine pasăre bună la ora asta?... Te ajut că tu ai fost un copil drept
i ' i •’ ' '' 'v*"'’ "'Z-T.
/
i u . /
i i"— . Arir.. \ «r •.s.V
i'swţn'scsţr?
mulţumeşte, pentru darul pe care i l-a făcut, acela dc-a însufleţi lemnul.
- Profesoru ’ mi-o fost ăla de sus. El m-o învătat tăte cîte le stiu... Mie mi-o fost drag lemnul de cînd eram copil si mergeam cu tata Ia pădure. Da ’ de lucru m-am apucat numa ’ de vreo 30 de ani. O fost o întimplare interesantă... Lucram la Napochim, ca fochist, cînd o fost inundaţiile, p rin 1970. C înd s-o retras Somesu', m-am dus să văd si io, ce-o
acesteia, cea despre Ivan cel Groaznic, care a scos ochii arhitectului imediat după ce acesta a terminat lucrarea, prin anul 1560, să nu mai poată construi ceva la fel de frumos altundeva în lume. Nenea Bazil spune povestea ori de cîte ori îi admiră cineva lucrarea. E mîndru de ea. Dar şi de celelalte: “ Cabana din munţi” , sculptată după o imagine de pe o cutie de ciocolată, “ Băile Felix” , “ Biserica din Bucea” , “ Căţeaua leşinată de Ia Călăţele” şi altele. Lîngă ele, nenea Bazil a aşezat cele două mănăstiri lucrate de Zilu, pe cînd trăia.. - Am dat concurs, Care face mai fnimos. Dar el n-o mai apucat să facă şi alte lucrări...
d i i ' , '. >#*
‘S f f b
I r .
te u *
\
)
r
C i
Li
P ' j r ?ST"
1
l
\i z fi*
im tţl I
X■I
-1
n u
y
' « ■AL-'iiîT
l . i.
:
1
J cînd nu te-ai înstrîmbat... ” [ j - "îj Şi nenea; Bazil cade pe
1 'J gînduri... În tîm plâri din viaţa lui, aparent banale, au constituit pietre de temelie.
^ I-a fost greu, dar n-a cedat ţ i i niciodată. Nu s-a certat cu M nimeni, nu a duşmănit pe fe-j nimeni. Oamenii din sat îl b'S* iubesc şi-l apreciază mult.
ÎT ’ f ; « ^ La fel şi nora şi singurul lui-*’ f . k - d nepot, Gabi, care vine
1 I deseori Ia el să-l ajute sau l î î I , | S i să-i mai tină de urît. Nenea
U , Bazil ar mai avea multe de ' ’ ' t ţ *1 povestit. Dar tim pul se
.1 scurge repede, şi noi trebuie ' * ^ ̂ d să plecăm. Ne conduce pînă
- _ . ‘ - -ţ ia poartă. înainte de a ne luaLi* totb k efcmMmwmmrtm'id.rămas bun, tine sâ ne
’y - u y
I*’—
lăsa t apele, întâmplător, am găsit o bucăţică de răchită şi, cum eram cam năcăjit, am început s-o cioplesc. Parcă
în amintirea lui am făcut chivotul din biserica din Baciu, acum şapte ani. Tot atunci,, am făcu t gardul şi "Răstignirea” din curtea bisericii. '
Nenea Bazil este mîndm de lucrările sale şi-i place mult sâ vorbească despre ele. De fiecare dintre creaţiile sale se leagă cîte o poveste, dar cel mai mult îi place s-o spună
şoptească ceva: că imediat ce va isprăvi castelul Peleş, şi-a pus în plan să reproducă o clădire din Cluj. Nu ne spune care, “câ-i secret... O să vedem dacă mai venim”. Bătrînul ne face uşor cu mîna şi ne pofteşte să-l măi vizităm:
- Mai veniţi pe aici că-s singur tare! Flutură un ultim gest de rămas bun, apoi
intră în curte şi-şi vede de treburile lui zilnice.Viorica GAJI
POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981
1992 - A fost semnat Tratatul de prietenie şi colaborare între România
şi Estonia,
IS I lS â J ’Â m m
Christopher Day Street, Ia BerlinBerlin, iunie, 2002. Christopher Day
Street este ziua în care cei cu orientare sexuală, respectiv homosexuali: lesbiene,' mărşăluiesc pe principalele bulevarde ale Berlinului,' într-o paradă t s
precumpancarte pe care se puteau c iti sloganuri de genul: u y t “Noi facem Berlinul altfel” ,“ Dacă nu ţi-aş spune, ” ' "Z***sti că sînt homosexualtrec pe lîngă tine pe stradă” ,“ Se poate si altfel” , “ Altfel j nu este ' invers’"1,cli f.J " R > , M
1 j ,'r* f ' ~v '- s * — *
. , l R,4 >
; . - - S s ivU *
R V / ' i â . 3 Î '
dragostei, a tolerantei şi a libertăţii. Ca în fiecare an, şi în această vară străzile berlineze au fost invadate de către cei ce se iubesc... ’ unisex” . în soarele dogoritor de iunie, printre mulţimea de curioşi ce a venit să asiste la un spectacol mai altfel, plin de culoare, s-au perindat 80 de autocare
► * ;>‘ ->
lh. - • U f *— > t » 'iC .V - / r.' i i*
s . 4l '
’ ‘ J?< A
i ' ' 'tr* 'S&t.
l ' A . i C . R h - i - - S t .'1 ;i . p R . V :
'v: \1 i.V
“ Schimbarea societăţii-mai multă toleranţă pentru diverse moduri de viaţă” . Lesbiene şi homosexuali, dar şi cup lu ri de heterosexuali, costumaţi cu toţii în cele mai neaşteptate feluri, mai mult sau mai puţin îmbrăcaţi şi fardaţi u lu itor de... colorat, au trecut prin mulţimea de p r iv ito r i, îm părţind tu turor f lo r i, bomboane, prezervative şi... zîmbete. După o peregrinare care a durat aproape cinci ore şi care a încins străzile berlineze de voie-bună şi distracţie, parada dragostei s-a încheiat cu o petrecere, prelungită peste noapte, "chiar în parcul situat în apropierea p o rţii Branderburgului, simbolul libertăţii şi al înţelegerii între oameni, a to leranţei şi iu b ir i i necondiţionate.
Ana-Maria VAIDA
f e î R f iFf « » • * v. tg „
ta. . * • r1 " i » «. f . ? •. ■> l
\j& ,■. ' ' - ■! ■-
.-,4
j
i i . ; ! ' / - , m h ; :<
R V - , 1 n i , / V ^ r C ' - 1 * ^
/
. l î t t e
s
l 'i ni i ■ >* - e ^ ' t * , .. j t • , • ;. Şs , :■.u« ■ - V - - * y
/ , i „ - r s4 ̂ i h \ t
■ 1 \ t i îS 1 ... ' iJitl ■■
, > 7C- ■ "J
•’ *>4 . d
K
C A R I O N o fe r ă o a l t e r n a t iv ă r e a lă p e n t r u r e z o lv a r e a p r o b le m e i lo c u in ţe lo r
Firma Carion România le oferă clujenilor şi braşovenilor care îşi doresc o casă o alternativă viabilă prin sistemul de cumpărare în grup. Acest sistem, care funcţionează cu succes în Europa şi în America de Sud, constituie, în opinia specialiştilor; o soluţie reală la problema locuinţelor, punînd în centrul atenţiei individul şi nevoile acestuia. Spre deosebire de posibilităţile de cumpărare prin intermediul creditelor bancare sau celor oferite de programele guvernamentale, alternativa propusă de CÂRION prin Poligrupo, societate membră a grupului, este deosebit de accesibilă, deoarece funcţionează după principii simple. Astfel, cel care vrea să-şi cumpere, să-şi construiască sau să-şi modernizeze locuinţa poate, obţine bunul în rtite, fară dobîndă, fără giranţi şi fară adeverinţă de venit. Persoana care doreşte să beneficieze de avantajele sistemului în grup trebuie numai să încheie un contract, prin care îşi asumă obligativitatea de a plăti valoarea bunului sub -formă de rate lunare în cadrul unui grup. Cei care au intrat deja în posesia bunului vor continua să-şi achite rata lunară, fiecare din sumele plătite periodic reprezentînd, practic, o parte din bunul care urmează a fi cumpărat pentru următorul îndreptăţit - pînă la ultimul membru al grupului.
Garanţiile fermereduc la minimum riscurile
Cel care apelează la serviciile CARION primeşte din start o serie de garanţii contractuale prin care este asigurat că toate ratele plătite vor f i folosite în exclusivitate pentru cumpărarea de bunuri, şi nu în alt scop. Astfel, speculaţiile financiare care au dus la căderea unor fonduri celebre de investirii si au determinat ruinarea
investitorilor este exclusă din start. în cazul sistemului CARION nu există perdanţi, ci numai cîştigători. în plus, pentru a evita situaţiile neplăcute în care un membru al grupului nu îşi plăteşte ratele după intrarea în posesia bunului, se încheie un contract
■ ferm cu firma de asigurare/reasigurare Allianz-Ţiriac. Pentru a acoperi riscurile în caz de deceS, beneficiarul încheie o poliţă de asigurare în acest sens.
Avantajele sistemului de cumpărare în grup pentru imobile vă pot fi prezentate la cerere de consilierii Poligrupo - societate membră a grupului Carion.
Accesibil tuturorSistemul de cumpărare în grup pentru imobile se adresează
tuturor persoanelor care nu depăşesc vîrsta de 57 ani. Acestea pot dobîndi bunuri imobile a căror valoare se situează între 300 milioane lei şi 1,2 miliarde lei, ratele lunare variind între 2,8 şi 10,5 milioane lei. Deoarece sistemul se bazează pe autofinanţarea realizată de grupul de cumpărători, nu sînt implicate cheltuieli suplimentare eu dobînzile care să influenţeze ratele lunăfe. în comparaţie cu economisirea propriu-zisă, perioada de 'aşteptare este incomparabil mai scurtă, iar comisionul plătit firmei CARION este cu mult sub dobîrizile bancare existente. Sistemul de cumpărare în grup pentru imobile este cel de-al doilea produs lansat de CARION, care practică cu succes sistemul de cumpărare îfl grup pentru autoturisme. Astfel, în numai 5 ani, CARION are peste 5.000 de clienţi, dintre care 1.360 au primit deja autoturismele contractate.
A.BLAGA
la Cluj-Napoca şi importanţa protecţiei mediului
. . .| p a i JŢ. f t - j **•; * * r
- ■ Vf '
i * " *** p . Sr-:T!p. f*- ^
M iercuri, 10 iu lie a.c. Conferinţă de presă susţinută de organizaţia Greenpeace. • Despre rezultatele evaluării poluării industriale a apei în mai multe puncte “ fierbinţi ’ din regiunile Cluj şi Bistriţa, despre Roşia Montana şi, nu în ultimul rînd, despre rezultatele testelor efectuate pe mostre de apă potabilă din Cluj. Greenpeace a făcut o evaluare a poluării industriale a apei, acoperind întreaga regiune superioară a Tisei. în special în zona superioară a Someşului, în juru l oraşului Cluj-Napoca, se găsesc numeroase obiective industriale ce dau motive serioase de îngrijorare privind poluarea mediului înconjurător. Pentru câ activităţile lor .poluează apa şi prezintă mari riscuri ecologice. Printre altele, reprezentanţii Greenpeace la Cluj au emis o listă cu cei mai mari poluatori, listă care include printre altele şi ferma de porci Agrocomsuin din Bonţida, fabrica de hîrtie Someş-Dcj, activităţile miniere din Rodna şi compania farmaceutică Terapia din Cluj. “ Conducerea de la Terapia s-a plîns de lipsa banilor. Dar noi am aflat că fabrica are un profit net anual de peste şase milioane de dolari. De aceea noi considerăm că nu există nici un motiv pentru alte întîrzieri în îmbunătăţiri ecologice", a declarat Hcrwig Schustcr, chimist expert din cadrul Greenpeace. în ceea ce priveşte Roşia Montană, ieri, reprezentanţii Greenpeace au fost acolo într-o primă misiune dc documentare. Scopul? Să adune informaţii direct de la sursă despre noile activităţi miniere din zonă, pentru câ organizaţia este foarte îngrijorată de ce se intimplă acolo. “ Motive de îngrijorare sînt: inacceptabila mutare a 2000 dc oameni fără acordul lor, distragerea pe scară largă a peisajului, folosirea cianurilor în procesele miniere şi, nu în ultimul riml. distragerea unor situri arheologice din vremea romanilor", după cum a afirmat Hcrwig Schustcr. Rezultatele testelor efectuate pe mostrele dc apă potabilă. în cadrul caravanei Greenpeace, nu sînt chiar încurajatoare. Au fost analizate între 50 şi 100 dc mostre dc apă, din Cluj şi din localităţile din afara municipiului şi nu fost detectate două tipuri dc probleme. Astfel, apa din oraş este parţial contaminată cu plumb, dar acest lucra poate fi pus pe scama ţevilor vechi şi nu constituie neapărat o problemă de mediu. în ceea cc priveşte apa din afara Clujului, testele au scos la iveală faptul că apa este contaminată cu nitraţi carc provin din activităţile agricole şi carc depăşesc de patru sau chiar şase ori limitele admise.
Alexandra PINTEA
FBI investighează la Cluj cazul reţelei de traficanţi
cu cerşetorii
O echipă de agenţi FBI se află la Cluj-Napoca, pentru a face investigaţii în cazul filierei de traficanţi de persoane anihilată de poliţiştii clujeni la începutul lunii şi care acţiona în New York. Hanibal Torres, coordonatorul echipei de ofiţeri FBI, a afirmat ieri că sînt deja date şi informaţii suficiente, care arată faptul că reţeaua de traficanţi este mult mai mare. Hanibal Torres a mai spus că cercetările se desfăşoară cu mare greutate, din cauza victimelor care refuză să colaboreze cu autorităţile. Precizăm că, în data de 2 iulie a acestui an, Gaspar Carol, în vîrstâ de 50 de ani, Martocian Petru, de 36 de ani, şi Ţicudean Augustina, zisă “ Vandana” , de 26 de ani, au fost arestaţi de procurorii clujeni sub acuzaţia de trafic de persoane. Potrivit anchetatorilor, cei trei au racolat, în perioada 2001-2 00 2 , mai multe persoane vîrstnice, în special femei, cărora le-au facilitat deplasarea în SUA, unde, apoi, au fost obligate să cerşească. în urma investigaţiilor întreprinse de poliţiştii şi agenţii FBI, s-a stabilit că reţeaua era condusă de Gabor Carol. Pînă la data arestării celor trei, poliţiştii au reuşit să probeze faptul că, în ultimuL an, opt astfel de persoane au fost obligate să ceară milă pe străzile New York-ului. Anchetatorii mai susţin câ, în cel mai scurt timp, în acest caz se vor produce şi alte arestări, urmînd ca investigaţiile să fie continuate în New York. Agenţii FBI vor cerceta notarii din metropola americană, care au pus la dispoziţia lui Gaspar invitaţiile în alb şi autentificate în baza cărora acesta a obţinut vizele Ambasadei SUA la Bucureşti pentru victimele sale.
Cosmin PURIS
rrnhL ? consilieri ai lui Tony Blair pefată rie n ?SUri ?i' a anun!at demisia, Tn semn de protestfaţă de noua politică a Guvernului britanic care ornează să anunţe o reevaluare a legislaţiei privind c a X s u l 0 ) ; H
Televiziunea arabă Middle East Broadcasting Center (MBC) a difuzat, în noaptea de marţi spre miercuri, c
înregistrare sonoră prezentată ca aparţinînd unui îna!: resposabil Al-Qaida, care susţine că Osam’a ben Laden şi
mollahul Omar “sînt bine, sănătoşi", transmite AFP.
lisciiţii româno4rancsz3 pe tema ispafeii a două sute de rromi care cerşeau în Paris
Adriean Videanu s-a gîndit Ia posibilitatea demisiei din funcţia
de vicepreşedinte al PDVicepreşedintele PD Adrienn Videanu a declarat că ipoteza
dentiste: dtn runetia de conducere pe care o deţine in partid, avansa:.! în eobdianul Curenml. nu reprezintă o decizie pe care a luat-o. ci doar "o idee” asupra căreia a purtai o discuţie "de prtnetrtu ’ cu presedittlele democrat Traian liăsescu.
In respectisa i:;ire\edere. \'ideanu i-a spus liderului PD ea. in acezo;.! perioadă, "cel mai bine" ar fi să se ocupe de p.nic'ul Teleorman (circumscripţia electorală pc care o rcprezmtaî si de electoratul de acolo, situatic în care ar trebui s-a demisioneze din funcţia diî vicepreşedinte. "întotdeauna trebuie sa ne giudnn unde putem să fim mai utili şi nu prea sc pot face două lucruri la fel de bine in acelaşi timp. A r fi o renunţare la o parte din responsabilităţi", a explicat Videanu. cvitiml să precizeze clar dacă va lua o decizie in sensul renunţării Ia postul de vicepreşedinte. Potrivit lui Videanu. in discuţia purtată cu Traian Băsescu. acesta din urmă l-ar fi sfătuit să renunţe la ideea de a-şi da demisia din funclic.
Autorităţile române discută şu cele franceze posibilitatea aducerii în ţară a aproximativ două sute de rrom i de naţionalitate română care au fost prinşi la cerşit în Paris, a declarat, într-o conferinţă de presă, generalul Zamfir Geantă, prim-adjunct al inspectorului general al Poliţiei de Frontieră.
“ Am luat legătura cu om ologii noştri francezi şi purtăm discuţii pentru a găsi soluţii să aducem în ţară aceste persoane, în perioada următoare” , a spus generalul Geantă. ConducereaInspectoratului General al Poliţiei de Frontieră a dispus ca în toate punctele de frontieră, inc lus iv pe Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni, po liţiş tii sâ-i verifice foarte riguros atît pe cei care intenţionează să iasă din ţară ca însoţitori ai unor persoane cu
handicap, cît şi persoanele handicapate. “ Poliţiştii verifică cu atenţie aceste persoane cu handicap, pentru că, de multe ori, cei care vor să meargă în străinătate să cerşească simulează handicapuri fizice” , a mai spus Geantă. ' Potrivit ediţiei electronice de luni a cotid ianului “ Le Parisien” , autorităţile franceze încearcă, fără succes, să facă faţă problemei ridicate de taberele de rromi din sudul Parisului, în care se află aproximativ o mie de persoane. Aceste zone au devenit locul ideal pentru toate formele de trafic ilegal.
După ce a încercat să atragă atenţia asupra acestei probleme, primarul comunist din Choisy- Îe-Roi, Daniel Davisse, i-a scris recent ministrului de Interne, Nicolas Sarkozy, cerind soluţii urgente pentru rezolvarea situaţiei. Familiile venite iniţial
în aceste tabere au lăsat treptat locul unor adevăraţi mafioţi, iar taberele de rromi nu mai pot fi controlate de autorită ţile franceze. Pe lîngă problema activităţilor ilicite ale rromilor (prostituţie, jafuri), se adaugă şi condiţiile insalubre în care trăiesc aceştia; în plus, conectările ilegale la reţelele e leclrice pun în pericol instalaţiile tehnice. Anchetele jud ic ia re în acest dosar se dovedesc a f i extrem de complicate, iar magistraţii locali subliniază "sentimentul de neputinţă al forţelor de poliţie, care întîm pină greutăţi în arestarea unor persoane, în special minori ai căror părinţi sînt foarte rar-identificaţi” . în urmă cu trei luni, proiectul privind transferarea celor o mie de rromi către o tabără militară din apropiere de Chartres a eşuat.
Ministrul Dezvoltării a prezentat reprezentanţilor fM I prognoza economică pentru 2002-2003
M in is tru l D ezvo ltă rii şi Prognozei, Lconard Cazan, a prezentat, negociatorului-şcf al Fmidului Monetar Internaţional (FMI) pentm România, Nevcn Mntcs. principalele previziuni economice ale au torită ţilo r române pentm anii 2002-2003.
D iscu ţiile d in tre cci doi o fic ia li au vizat evoluţia ramurilor economici' naţionale în perioada 2002-2003, nivelurile luate în calcul pentm
industrie, agricultură, construcţii şi servicii, precum şi prognoza ratei inflaţiei..
în această etapă, MDP are în vedere o creştere economică de 4,5% în 2002 şi de 5.2% în 2003, precum şi o rată a inflaţiei de 2 0 ,8 -2 1 %, raportată decembrie la decembrie şi de 23,7-24% media anului 12002 raportată la media anului 2001 , respectiv de 15% decembrie/ decembrie şi dc 18% medie la
medie, pentm anul 2003, se arată în comunicat.
Negociatoml-şef al Fondului Monetar Internaţional pentru România, Neven Mates, a sosit, duminică, la Bucureşti, pentru a analiza cu autorităţile române stadiul îndeplinirii prevederilor din acordul stand-by încheiat în luna octombrie a anului trecut, aceasta fiind cea de-a treia evaluare a acordului de împrumut.
F53"
*x o x i i i a x o jx D . jConducerea U DM R va
analiza, miinc, la Cluj, datele recensămîntului, carc arată scăderea numărului e tn ic ilo r ■ maghiari şi va discuta despre necesitatea e laborării unei strategii care să îm piedice plecarea tinerei generaţii în străinătate, a declarat, ie ri, preşedintele UDM R, Marko Bela. “ Vom avea o primă
discuţie cu cîţiva specialişti din Cluj, cu sociologi pc care i-am rugat să facă propria analiză priv ind m otivele p lecării com unită ţii maghiare din România şi să încercăm să elaborăm o strategie comună” , a precizat, într-o conferinţă de presă, Marko Bela.
Liderul UDMR consideră câ foarte mulţi tineri din România
“ îşi văd viitorul în străinătate” şi mulţi dintre aceştia reuşesc să-şi îndeplinească obiectivul. Marko Bela crede câ dorinţa tinerilor, de etnie maghiară sau română, de a pleca din ţară şi de a lucra în străinătate are la bază starea economică şi socială a ţării noastre. “ în acest an nu am. reuşit să creăm o situaţie economică şi socială prin care
să avem o ofertă foarte clară pentru tînăra generaţie” , a spus preşedintele UDMR, arătînd că este nevoie de o strategie care să vizeze întreaga societate din România şi care să ofere “ soluţii urgente şi precise” privind stoparea fenomenului de migrare a tinerilor spre alte ţări.
P o triv it lu i Marko Bela, această strategie va trebui să se
Distrugere de bombe şi muniţii ia Bogata
Peste 50 de bombe şi proiectile de diferite calibre, precum şi alte 800 de elemente de muniţii au fost neutralizate prin distrugere, ieri, in poligonul de la Bogata, de către specialiştii din cadrul Inspectoratului de Protecţie Civilă (IPC) Cluj. Muniţiile provin din timpul celui de-al doilea război mondial şi au fost găsite în gospodăriile unor cetăţeni din Turda, Fioreşti, Tritenii de Jos, Viişoara, Vultureni, Sănduleşti şi Petreştii de Jos. Acţiunea de ieri a fost sprijinită de un echipaj al Poliţiei Rutiere Cluj şi al Serviciului Ambulanţă. Specialiştii clujeni în protecţie civilă mai spun că, în fiecare an, în întreaga ţară, se înregistrează zeci de morţi şi răniţi din cauza bombelor şi muniţiilor rămase neexplodate. Reprezentanţii IPC Cluj recomandă cetăţenilor care găsesc astfel de muniţii să oprească orice lucrări în zona acestora şi să anunţe în cel mai scurt timp politia.
C.PURIS
refere, printre altele, la dezvoltarea infrastructurii din Transilvania şi a zonelor locuite de maghiari. Conform rezultatelor recensămîntului din martie, minorităţile naţionale reprezintă 10,5 la sută din populaţie, în cifre reale 2,2 m ilioane de persoane, iar numărul maghiarilor a scăzut cu 190.000 de persoane.
j(H iCâ tot a promis câ va mai
• face o nouă şotie Consiliului local, Funar a mai găsit o “ soluţie” la fel de distructivă pentru a bloca activitatea deliberativului clujean. De data aceasta, ştiind c ^ a fost programată o şedinţă extraordinară de către consilieri în Sala de sticlă de pe strada Moţilor, mintea primarului a mai născocit ceva: a adunat mobila din sală şi mocheta, invocînd :.. dezinsecţia. Vom reveni. / / “
•t)o Titus CRĂCIUN
*~Vv . V , r
Ministrul britanic dc Externa s-a
întîlnit cu preşedintele Ion
IliescuMarea Britanie speră
că, Ia summitul NATO de la Praga, din luna noiembrie, România va fi invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat, ieri, la Palatul Cotroceni. m in istru l britanic de Externe, Jack Straw, la fina lu l în tîln ir ii cu preşedintele Ion Iliescu.
Straw s-a pronunţat, de asemenea, în -favoarea integrării României în Uniunea Europeană în anul 2007.
Preşedintele Iliescu a apreciat sprijinul pe care Marea Britanie l-a acordat României în eforturile de integrare europeană şi euro-atlanticâ.
Şeful statului român a menţionat câ Marea Britanie este unul dintre princ ipa lii parteneri comerciali ai ţării noastre, precum şi un important partener în domeniul reformei armatei şi a administraţiei publice.
UDMR va elabora un pachet
de propuneri privind bugetul pe
anui 2 0 0 3UDMR va elabora un
pachet de propuneri privind bugetul pe anul 2003, propuneri pe care intenţionează să le discute cu reprezentanţiiMinisterului Finanţelor şi ai Guvernului, a anunţat, ieri. într-o conferinţă de presă, preşedintele UDMR Marko Bela. Potrivit Iui Marko Bela, o echipă a UDMR va lucra pentru elaborarea acestor propuneri care vor viza sumele care ar trebui alocate de la bugetul de stat pentru zonele locuite de maghiari, pentm dezvoltarea infrastructurii din aceste zone. “ Sper că ceea ce am discutat cu partidul de guvemămînt va funcţiona, şi anume câ vom putea să disCUtăm acest pachet de propuneri cu reprezentanţii Guvernului şi ai Ministerului de Finanţe” , a afirmat preşedintele UDMR, Marko Bela a mai spus că UDMR intenţionează să elaboreze, pînă Ta sesiunea parlamentară din toamnă, propuneri “ pertinente” pentru domeniul social. “ UDMR este obligat să aibă acest pachet de măsuri privind starea precară din România, privind pensiile, problemele de întreţinere etc” , a apreciat lide ru l Uniunii.
'C A S A D E E D frU R Ă
.. 5dAutorizată pr,n S.C. nr. 123/1991, judecătoria Cluj-
Napoca, înmatriculată ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului C'uj, sub nr. J /12/3D 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
ILIE CALIAN (redactor şef);V A LE R CHIOREANU (redactor şef adjunct); CR ISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;’E-mail:[email protected] - redacţia'E-mail: [email protected] - publicitate
Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ
Tel/fax:19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂTENEŞTt: TEL 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL : 19-75.07 ; SPORT: TEL: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 - s . SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75
TUMULI EXECUTAT LA Garam ond
