CUPRINS

CAPITOLUL ÎNTÂIÎnflorirea conºtiinþei umane ................................................7

Evocare ..........................................................................7Scopul acestei cãrþi ......................................................10Disfuncþia noastrã moºtenitã ........................................13Ivirea conºtiinþei celei noi ............................................16Spiritualitate ºi religie ..................................................19Necesitatea unei transformãri ......................................22Un cer nou ºi un pãmânt nou ......................................24

CAPITOLUL DOIEgoul: starea curentã a umanitãþii ....................................25

Sinele iluzoriu ..............................................................27Vocea din minte............................................................29Conþinutul ºi structura egoului ....................................32Identificarea cu lucrurile ..............................................33Inelul pierdut ................................................................36Iluzia posesiei ..............................................................39Dorinþa: nevoia de mai mult ........................................42Identificarea cu corpul ................................................44Percepþia corpului interior............................................47Uitarea Fiinþãrii ............................................................48De la eroarea lui Descartes la revelaþia lui Sartre........49Pacea care covârºeºte orice minte................................50

CAPITOLUL TREINucleul egoului ................................................................53

Lamentaþie ºi resentiment ............................................54Reactivitate ºi ranchiunã ..............................................57Sunt corect, procedez greºit ........................................59În apãrarea unei iluzii ..................................................60Adevãrul: relativ sau absolut?......................................61Egoul nu este personal ................................................64Rãzboiul este o proiecþie mentalã ................................66Vã doriþi pace sau dramã?............................................68Dincolo de ego: adevãrata voastrã identitate ..............68Toate structurile sunt instabile ....................................70Nevoia egoului de a se simþi superior..........................71Ego ºi faimã ................................................................72

CAPITOLUL PATRUInterpretarea de roluri: multiplele faþete ale egoului ........75

Ticãlos, victimã, iubit (ã) ............................................76Desprinderea de autodefiniþii ......................................78Rolurile prestabilite ......................................................79Roluri temporare ..........................................................81Cãlugãrul cu palmele asudate ......................................82Fericirea ca rol ºi adevãrata fericire ............................83A fi pãrinte: un rol sau o funcþie? ................................84Suferinþa conºtientã ......................................................87A fi pãrinte într-un mod conºtient................................89Recunoaºterea întru copilul vostru ..............................90Renunþarea la roluri......................................................92Egoul patologic ............................................................94Nefericirea din fundal ..................................................97Secretul fericirii............................................................98Formele patologice ale egoului ..................................101A munci — cu ºi fãrã ego ........................................104Egoul în caz de boalã ................................................106Egoul colectiv ............................................................107Dovada irefutabilã a nemuririi ..................................108

252 UN PÃMÂNT NOU

CAPITOLUL CINCICorpul-durere ..................................................................110

Naºterea emoþiilor ......................................................112Emoþiile ºi egoul ........................................................114Raþa cu minte de om ..................................................116Cu trecutul în spinare ................................................117Individualul ºi colectivul............................................119Cum se reînnoieºte corpul-durere ..............................122Cum se hrãneºte corpul-durere cu gândurile voas tre ........................................................................122Cum se hrãneºte corpul-durere cu dramã ..................124Corpuri-durere dense..................................................127Divertismentul, mass-media ºi corpul-durere ............128Corpul-durere feminin colectiv ..................................130Corpuri-durere naþionale ºi rasiale ............................132

CAPITOLUL ªASEEliberarea ........................................................................134

Prezenþa ......................................................................136Întoarcerea corpului-durere ........................................139Corpul-durere la copii ................................................140Nefericirea ..................................................................142Întreruperea identificãrii cu corpul-durere ................144„Elemente declanºatoare“ ..........................................146Corpul-durere ca sursã a trezirii ................................149Eliberarea de corpul-durere........................................151

CAPITOLUL ªAPTEAflaþi cine sunteþi cu adevãrat ........................................153

Cine credeþi cã sunteþi ................................................154Belºugul......................................................................156Cunoaºterea de sine ºi cunoaºterea despre sine ........158 Haos ºi ordine mai înaltã............................................160Binele ºi rãul ..............................................................161

Cuprins 253

Când nu vã deranjeazã nimic din ceea ce vi se întâmplã......................................................................163Într-adevãr? ................................................................164Egoul ºi momentul prezent ........................................165Paradoxul timpului ....................................................168Eliminând timpul........................................................170Visul ºi visãtorul ........................................................172Trecând dincolo de limitãri ........................................173Bucuria Fiinþãrii ........................................................175Permiteþi diminuarea egoului ....................................176Precum în exterior, aºa ºi în interior ..........................179

CAPITOLUL OPTDescoperirea spaþiului interior ........................................183

Conºtiinþa obiectelor ºi conºtiinþa spaþiului ..............186Dedesubtul ºi deasupra gândirii ................................187Televiziunea................................................................188Recunoaºterea spaþiului interior ................................191Auzi susurul pârâului de munte?................................194Acþiunea corectã ........................................................195Percepeþi fãrã sã numiþi..............................................196Cine este experimentatorul? ......................................197Respiraþia....................................................................199Dependenþele ..............................................................201Conºtiinþa corpului interior ........................................203Spaþiul interior ºi cel exterior ....................................204Observarea pauzelor ..................................................207Pierdeþi-vã pentru a vã regãsi ....................................208Liniºtea ......................................................................209

CAPITOLUL NOUÃScopul vostru interior ....................................................210

Trezirea ......................................................................211Un dialog despre scopul interior ................................214

254 UN PÃMÂNT NOU

CAPITOLUL ZECEUn pãmânt nou ................................................................228

O scurtã istorie a vieþii voastre ..................................230Trezirea ºi miºcarea de întoarcere..............................231Trezirea ºi miºcarea exterioarã ..................................235Conºtiinþa ..................................................................237Acþiunea conºtientã ....................................................238Cele trei modalitãþi de acþionare conºtientã ..............239Acceptarea ..................................................................240Bucuria ......................................................................241Entuziasmul ..............................................................244Cei care menþin frecvenþa ..........................................248Pãmântul nou nu este o utopie ..................................249

Cuprins 255

C A P I T O L U L Î N T Â I

Înflorirea conştiinþei umane

Evocare

Planeta Pãmânt, în urmã cu 114 milioane de ani, într-o di -mi neaþã oarecare, imediat dupã rãsãrit: prima floare se des -chi dea cãtre soare. Anterior acestui eveniment spectaculoscare vestea o transformare în evoluþia vieþii plantelor, planetaera deja de milioane de ani acoperitã de vegetaþie. Probabilcã prima floare n-a supravieþuit prea mult, iar apariþia florilora rãmas un feno men rãzleþ din cauza condiþiilor de bunãseamã nefavorabile încã rãspândirii sale. Pânã într-o zi cânda fost atins un prag critic, dupã care pe toatã întindereaplanetei trebuie sã fi urmat o explozie de culoare ºi parfum— pe care o eventualã conºtiinþã-martor ar fi perceput-o,desigur, dacã ar fi fost prezentã.

Mult mai târziu, aceste fiinþe delicate ºi parfumate pe carenoi le numim flori aveau sã joace un rol esenþial în evoluþiaconºtiinþei altor specii. Oamenii au fost din ce în ce mai atraºiºi fascinaþi de ele. Pe mãsurã ce conºtiinþa oamenilor s-adezvoltat, florile au fost probabil primul lucru lipsit de unscop utilitar, adicã de orice legãturã cu supravieþuirea, pecare l-au preþuit. Au fost sursã de inspiraþie pentru nenu mã -raþi artiºti, poeþi ºi mistici. Isus ne spune sã contemplãmflorile ºi sã învãþãm de la ele cum sã trãim. Despre Buddha

se spune cã ar fi susþinut odatã o „predicã tãcutã“, în timpulcãreia a þinut în mânã o floare ºi nu a fãcut altceva decât s-opriveascã. Dupã un timp, unul dintre cei de faþã, un cãlugãrpe nume Mahakasyapa, a zâmbit. Se spune cã acesta ar fi fostsingurul care înþelesese predica. Legenda spune cã acel zâm bet(echivalent cu trezirea spiritualã) a fost transmis de la unmaestru la altul timp de douãzeci ºi opt de generaþii succesiv,dând naºtere, mult mai târziu, zenului.

Privind frumuseþea unei flori, oamenii pot avea momente— oricât de efemere — de conºtientizare a frumosului caparte esenþialã a fiinþei lor celei mai lãuntrice, a adevãrateilor naturi. Prima revelaþie a frumuseþii a constituit unul dintrecele mai semnificative evenimente din evoluþia conºtiinþeiumane. Sentimentul bucuriei ºi cel al iubirii sunt intrinseclegate de aceastã revelaþie. Fãrã ca noi sã ne dãm foarte bineseama de acest lucru, florile au devenit pentru noi expresiamaterialã a ceea ce este în noi înºine mai elevat, mai sacru ºi,în ultimã instanþã, lipsit de formã. Efemere, eterice ºi maidelicate decât plantele din care au apãrut, florile au devenitun fel de mesageri ai unui alt tãrâm, un fel de punte întrelumea formelor fizice ºi cea fãrã de formã. Nu numai cãaveau un parfum delicat care plãcea oamenilor, ci aduceautotodatã ºi mireasma tãrâmului spiritual. Folosind cuvântul„iluminare“ într-un sens mult mai larg decât este acceptat înmod convenþional, am putea privi florile drept întruchipareailuminãrii plantelor.

Se poate spune despre orice formã de viaþã — mineralã,vegetalã, animalã sau umanã — cã se îndreaptã cãtre „ilu -minare“. Totuºi, fenomenul acesta este extrem de rar, cãci elpresupune mai mult decât un progres evolutiv: implicã odiscontinuitate în dezvoltare, un salt la un nivel de Fiinþaretotal diferit ºi, ceea ce este cel mai important, o diminuare acaracterului material.

Existã ceva mai greu ºi mai impenetrabil decât roca, ceamai densã dintre toate formele? ªi, cu toate acestea, structuramolecularã a unor roci este supusã unei transformãri în urma

8 UN PÃMÂNT NOU

cãreia acestea devin transparente, rezultând cristalele. Existãcãrbuni care, supuºi unei cãlduri ºi presiuni de neimaginat, setransformã în diamante, în timp ce unele minerale grele setransformã în alt fel de pietre preþioase.

Majoritatea reptilelor târâtoare, vieþuitoarele cele mailegate de pãmânt, au rãmas neschimbate de milioane de ani.Totuºi, unora dintre ele le-au crescut pene ºi aripi ºi s-autransformat în pãsãri, sfidând astfel forþa gravitaþiei care ledominase atâta timp. Nu ºi-au îmbunãtãþit mersul sau târâtulci, prin deplina lor transcendere, acestea au devenit zbor.

Din vremuri imemoriale, florile, cristalele, pietrele pre -þioase ºi pãsãrile au avut o semnificaþie specialã pentru spi -ritul uman. Ca orice alte forme de viaþã sunt ºi ele, de si gur,manifestãri temporare ale Vieþii unice ºi Conºtiinþei unicecare reprezintã sursa. Semnificaþia lor specialã, fascinaþia pecare o exercitã asupra oamenilor ºi afinitatea omului faþã deaceste fãpturi pot fi atribuite calitãþii lor ete ri ce.

Dacã acceptãm ideea existenþei unei anumite Prezenþe,printr-o atenþie tãcutã, dar vie, percepþia umanã poate sesizaesenþa divinã a vieþii, acea conºtiinþã sau acel spirit ce sãl㺠-lu ieºte în fiecare creaturã, în fiecare formã de viaþã ºi o poaterecunoaºte ca fiind propria ei esenþã, iubind-o astfel ca pesine însãºi. Însã pânã când nu se va întâmpla acest lucru, ceimai mulþi dintre oameni vor vedea doar forma exterioarã ºinu vor fi conºtienþi de esenþa lãuntricã, tot aºa cum nu suntconºtienþi de propria lor esenþã ºi se identificã exclusiv cuforma lor fizicã ºi psihologicã.

Totuºi, în cazul unei flori, al unui cristal, al unei pietrepre þioase, al unei pãsãri, chiar ºi o persoanã lipsitã de Pre zen þãpoate simþi ocazional cã este vorba despre ceva mai multdecât simpla existenþã fizicã a formei respective, fãrã sã ºtiecã acesta este motivul atracþiei ºi afinitãþii pe care o resimte.Datoritã naturii lor eterice, formele acestea ascund mai puþinspiritul care sãlãºluieºte în ele decât se întâmplã la alte formede viaþã — excepþie în cazul acestora din urmã fac formele

Înflorirea conºtiinþei umane 9

de viaþã nou-nãscutã — bebeluºii, cãþeluºii, pisi cuþele, mieiiºi aºa mai departe. Acestea sunt fragile, delicate, nu sunt încãstatornicite ferm în materialitate. În ele mai strãluceºte oanumitã inocenþã, o dulceaþã ºi o frumuseþe ce nu aparþinacestei lumi. Ele produc încântare ºi unor oameni relativinsensibili.

Aºadar, atunci când contemplaþi cu atenþie vie o floare, uncristal sau o pasãre fãrã ca în acele momente sã le denumiþiîn mintea voastrã, ele devin o fereastrã cãtre lumea fãrã deforme. Se produce o deschidere interioarã, oricât de micã,spre tãrâmul spiritului. Din acest motiv cele trei forme deviaþã „iluminate“ au jucat un rol atât de important în evo luþiaconºtiinþei umane din vremuri strãvechi; din acest motivbijuteria florii de lotus este simbolul central al budismului,iar o pasãre albã, porumbelul, poartã semni fi caþia SfântuluiDuh în creºtinism. Acestea au pregãtit terenul pentru oschimbare mai profundã în conºtiinþa planetarã, menitã a seproduce în cadrul speciei umane. Este trezirea spiritualã aicãrei martori începem acum sã fim.

Scopul acestei cãrþi

Este pregãtitã umanitatea pentru o transformare a conº -tiinþei, o înflorire interioarã atât de radicalã ºi profundã încât,în comparaþie cu ea, florile, oricât de frumoase ar fi fiind, nusunt decât o palidã reflexie? Pot fiinþele umane sã-ºi piardãdensitatea structurii minþilor lor condiþionate, pentru a deveniasemenea cristalelor ºi pietrelor preþioase, ca sã spunem aºa,transparente faþã de lumina conºtiinþei? Pot ele sfida atracþiagravitaþionalã a materialismului ºi materialitãþii, ridicându-sedeasupra identificãrii cu forma care menþine egoul în viaþã ºicare le condamnã sã fie prizonierele propriei lor perso na li tã þi?

Posibilitatea unei astfel de transformãri a constituit me sa -jul central al marilor învãþãturi spirituale ale omenirii. Mesa -gerii — Buddha, Isus ºi alþii, nu toþi cunoscuþi — au repre -

10 UN PÃMÂNT NOU

zentat florile timpurii ale umanitãþii. Aceºtia au fost precur -sorii, acele fiinþe rare ºi valoroase. O înflorire cu largã rãs -pân dire nu era încã posibilã în acele vremuri, iar mesajul lora ajuns sã fie în foarte mare mãsurã greºit înþeles ºi adeseamult deformat. Nu încape îndoialã cã el nu a reuºit sãtransforme comportamentul uman la scarã largã, ci doar pecel al unui mic procent de oameni.

Oare în prezent este umanitatea mai pregãtitã decât era învremea acelor primi învãþãtori? Din ce motiv ar fi mai pre gã -titã acum? Ce puteþi face — dacã existã ceva ce aþi putea face— pentru a produce sau accelera aceastã schimbare în planinterior? Ce anume caracterizeazã vechea stare de conºtiinþãegoticã ºi prin ce indicii se face recunoscut noul tip deconºtiinþã? Acestea ºi altele sunt întrebãri esenþiale de care nevom ocupa în cartea de faþã. Mai important este faptul cãaceastã carte în sine este un instrument de transformare,rezultând din rãsãrirea unei conºtiinþe noi. Ideile ºi con cep -tele prezentate aici pot fi importante, dar sunt secundare. Elenu fac decât sã indice direcþia în vederea trezirii. Pe mãsurãce veþi citi, în interiorul vostru se va produce o schimbare.

Scopul principal al acestei cãrþi nu este acela de a adãuganoi informaþii sau credinþe minþii voastre ºi nici acela de aîncerca sã vã convingã de ceva anume, ci de a înfãptui oschimbare în conºtiinþa voastrã, cu alte cuvinte, de a vã trezi.În acest sens, cartea pe care o þineþi în mânã nu este una„interesantã“. Pentru a o vedea interesantã trebuie sã pãstraþidistanþa, sã jonglaþi cu ideile ºi conceptele din mintea voas trã,sã aprobaþi sau sã dezaprobaþi. Cartea aceasta este despre voi.Ea vã va modifica starea conºtiinþei, altfel rostul ei va fi nul.Ea îi poate trezi doar pe cei care sunt pregãtiþi. Nu oricineeste pregãtit, dar mulþi sunt, ºi cu fiecare persoanã care setrezeºte, avântul în conºtiinþa colectivã creºte, înles ninddrumul altora. Dacã nu ºtiþi ce înseamnã trezire, citiþi cartea.Doar trezindu-vã veþi putea cunoaºte adevãratul înþeles alacestui cuvânt. Este suficientã o strãfulgerare pentru a iniþia

Înflorirea conºtiinþei umane 11

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/CreateJDFFile false /Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice