i rA

r r

in

Din surse care doresc anonimatul, am afla! ca ia sfîrşitul acesiei luni, pe teritoriu! Transilvaniei vor a ^ a Ioc manevre militare cu participarea unor unitâ{i sau observatori din Jâri membre ale NATO sau scmntii<ve ale Parteneriatului pentru pace. Manevrele fac parte din programul alcătuit la nivelul Organizaţiei Aîtanîicufu? de Nord, în cadrul Parteneriatului pentru pace. România este a doua fata care găzduieşte asemenea manevre mi­litare. Vom reveni cu amănunte. i : - • ,

S U M A R IKE %BSRI53SEG3S&QV£flQiB3S3SEEHHBEBB

9 Agenda/2

- © . Roxa vînturiler/3

© Transilvaniq/4

© Publicitate/5-8

© biverse/9-10 .L

© Viaţa politică/îl

© Speri/12

Azi, vreme uşor instabilă, cu cer temporar horos. Pe alocuri vor cădea ploi de scurtă dura­tă. Vînt în general slab din i '7. Maximele, vor fi cuprinse între 19—21 grade Teri,- la ortf 12,' la Cluj-Napoca se îr^Pinstrau'

15 grade, iar presiunea iîţmps-

ferică măsura 730 mm flg, j în

creştere. (Carol . Pavai; meteo­

rolog de-serviciu). . f

Ion GOIA

A parent, acest subiect nu este de actualitate politică. Şi totuşi, este. După publicarea proiectului Programului de V,privatizare in masă", elaborat de guvern, principalele

j forţe politice şi-au exprimat dezacordul cu prbhlemele -de fond ale documentului sau au sugerat corecturi. Nu . peste mult timp, privatizarea în masă urmează a sb dezbate în-Parlament. Fur­tuna se va rie'/lănţui, dar precum la moţiunile de cenzură, vo­tul va fi cel prognozat. Pînă atunci Convenţia Democratică îşi va face cunoscut propriul program de privatizare şî, mai muit ca sigur. Intîlnirea -guvern — C.D. pe această temă va avea loe.

I lutîliiirea care trebuia să aihă loc ieri a fost revocată, deoare­ce executivul a avut obiecţiuni asupra participării în ' echipa

C.D. a „tinerilor liberali" Dinu Patriciu;; şi Raymond i Luca. ;

Chiar dacă dezbaterile nu se vor concentra asupra certifica*

telor de proprietate emise de .-echipa P. Roman — A. Seve-

rin şi a cupoanelor promise de echipa N. Vâcăroiu — M. Co- şa — F. Georgcscu, .acestea ar putea constitui mărul discor* diel. . ■■■■■ ’■ .

'Dacă '8* fi parlamentar independent aş respinge soluţia de distribuire a unei părţi din valoarea bunurilor . create de so­cietate în ultimele decenii concepută atît prin certificatele de proprietate emise şl cupoanele promise, (!a o completare in scop de „reparaţie*'. De ce? Cred că nu greşesc — îmi amintesc bine înti'resat fiind — că în perioada primelor discu­ţii despre certificatele de proprietate se spunea că fiecare cetăţean al României va primi (valoric) după. contribuţia adusă îa ce s-a făcut iii ţară pînă în 1990. Mal exact, după anii munciţi. Se spunea, chiar, că moştenitorii urmau să prim.ws- fă certificate pentru cei decedaţi. Perfect, normal! Numai eă din normal s-a trecut la anormal. Fiecare om fn viaţă, de la lâ ani în sus, a primit cîte Un certificat (denominativ), deci egalitate absolută, indiferent dacă al lucrat, cît ai lu­crat sau n-ai lucrat (ca angajat, cooperator etc.). Cînd am auzit de „reparaţia" prin cupoane, am crezut că guvernul, ca­re esfo emanaţia unui partid care se- declară social-democrat, va face efreptater Dacă s-au constatat ilegalităţi în tipărirea şl distribuirea certificatelor, dară s-a apreciat nelegală co­mercializarea acestora, de ce" nu. au fost anulate şl distribuite altele, nominative; ceea ce ar fi' fost 'Un prilej de o co­recta inechităţile despre care am vorbit. Adică a fi exclusă distribuirea lor pe principiu egalitarist. Ultima soluţie, tot ega­litaristă, cu valabilitatea certificatelor plus cupoanele este rezultatul unul compromis intre domnii Văcăroiu, Coşa şi Geor- gesru. (Declaraţiile aceslora, în pregâlirea Programului-de pri­vatizare în ma^ă, au dovedii existenţa unor divergenţe serioa­se, a? lice de substanţă, mai ales intre premier şl dl, M, Co- ţ>a. De, fiecare cu interesele grupului pe care îl reprezinte"). Sau poate ■ mă înşel, fiecare dorind binele ţării, unul într-un fel, altul In alt fel.

UN NOU CANDIDAT LA PREŞEDINŢIA STATULUIVestea-bombă a f-ezonului politic de toamnă: . mic, social şi moral, şi ,este sigur că va cîştiga

mai avem iul candidat la alegerile prezidenţia- ; alegerile, pentru o Românie fericită", le: biroul de presă aî Societăţii Umaniste pen- ; Mare e grădina Ta, Doamne! .tru Sănătate Mudava ne informează că dl. Con- V Pînă acum, „cunoscutul bioenergetician“ îşi ve- stantin Mudava, „în urma poruncii divine primi- : dea de treburile sale, de minunile sale medicale

, te, va candida ca independent la alegerile pre- Ce să credem? Nu-1. mai interesează vindecarea zidentiale din anul 1996. Bioterapeutul renumit bolnavilor? N-o mai poate face? Sau îşţ imagi- militează pentru însănătoşirea poporului ..român, - nează că prin citeva „pase" bioenergetice va în- atît de grav bolnav din punct de vedere econo- sănătoşi „poporul român atît de grav bolnav*?

COMUNICAT*" In J conformitate cu~ prevederi­le art. 61 a lin ., 1, 3 şi. 5 din' Legea administraţiei publice Io-' cale nr. 69/1991, consilierii ce compun Consiliul. Judeţean sînt convocaţi la;

Şedinţa ordinară de lucru a Consiliului Uudeţeany' Cluj' care, va avea loc în ziua de 30 sep-

. tom brie 1B94, ora 10, în sala de şedinţe a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 1-3, avînd următoa­rea: ■

ORDINE DE ZI '

1. Raport cu. privire Ia situa­ţia bunurilor Consiliului Jude­

ţ e a n (art. 75 din Legea-nr. 69/ 1991). ' >

' . 2.. Informare privind ; stadiul de realizare a investiţiilor pe ar nul 1994. — .

3. Informare privind modul de realizate a hotărîrilor adoptate anterior şi care au termen sca­dent de rezolvare, precum şi a- silpra obiectului deciziilor şi măsurilor adoptate de către De*, legaţia permanentă între şedin­ţele Consiliului Judeţean.

4. Informare privind, stadiul elaborării stemei judeţului Cluj.

P E E Ş E D I N T E,

Vietor-Romulus CONSTANTINESCU

NOTA; Documentele ; ce ur­mează a fi prezentate în şedin­ţă stau la dispoziţia; consilieri­lor pentru consultare la .sediul Consiliului Judeţean, cam. 49.

Examenele de admitere tn in- văţămîntul superior de stat s-au încheiat. S-au afişat rezultatele.Delimitarea netă? între învingă- ' tori şi, învinşi s-a făcut. Ar f i ; de prisos să insistăm asupra a- celora care de la 1 octombrie 1994 vor păşi în amfiteatre. Amputea spune doar un singur lu- - , , , . - . cru: mulţi dintre el văd facul- ceale, de a-şi găsi o slujbă {doa» tatea ca un scop şi nu ca un cei norocoşi) sau de a opla pen

Mai mulţi studenţi? Sau mai puţini?

mijloc, ceea ce ar putea da de gîndit... ' .-

Orientarea spre facultăţile car re pot furniza un loo de mun­că sigur (poate nu atît sigur, cit unul cu multă căutare) aratâ clar dorinţa tinerilor de a-şi asi­gura viitoarea securitate socială. Facultăţile cele mai căutate au rămas în aceşti ani tot medici­na, ştiinţele economice, dreptul.

Privind acum spre nefericiţii declaraţi : respinşi,'1 ei au posibi­litatea de a urma şcoli postli-

tru mult-controversatele facultăţi /universităţi particulare. Care, indiscutabil, se află deocamdată sub standardul învâţămîntnlul superior de stat. - Totuşi, în «iu« da faptului câ se cheltuiesc d© către părinţi mari sume de bani pe aceste facul tă ţi/un i verşi tâ ţi particulare, situaţia absolvenţilor este pusâ sub' semnul întrebării. Privind dintr-un alt unghi pro­blema, ce dorim: mai mulţi stu<» denţl sau mai puţtni. dar calita­tiv superiori? Andreea MOGOŞ

LANSARE DE CARTE

: Ieri la'amiază, la sediul din Cluj-Napoca at Uniunii «Vatra Românească" din Bulevardul Eroilor, a avut loc lansarea căr­ţii Câmpia Turzii. Studiu monografic, apărută sub semnătura unui grup de autori; Mircea N. Nemeş (redactor responsabil), Vaier Deac, Laurenţiu Mera, Alexandru Suciu, Emil Bujor Şi Vasile Lechinţan.

□ TELEX B TELEX @ TELEX '13 TELEX B

© PARIS. Preşedintele francez Francois Mit'e- rrand a încercat, în J990, să împiedice trimiterea în judecată, pentru «•rime de tă/.hoi, a prietenu­lui său Rene Hinisquet, şefol poli (ici regimului col.i)Hii:iţi(iiiiv| de |a viciiy, Aceavjă dezvăluire va dîi oenzi.i, probsibil, ta noi mcilive de îngrijo­rare suferindului preşedinte, stingherit recent de revoluţii privind p«?ii»n<(a în care s-n aflat fn slujba regimului lui Peluin, înainte de a se ai3-• tura Rezistenţei, in 1913, fiousquet, care a ordo- nat nducerpo în masă a. mii do evrei în 1912 Ia

a fi apoi di'potlnlj în lagărele mor­ţii din Germania, a fost asasinai anul trecut, pe ■ cind era acuzat de crime împotriva umanităţii. .

(S) OSI-O. Guvernul Norvegit-i a refu/al să acor­de viză de intrare in ţară lu) Vladimir Jirinovskl, liderul Partidului Liberal Democrat din , Ru»ia. Deputatul rus fusese invitat Ia Oslo de Societa­tea norvegiană de apărare pentru perioada 26— 29 seplembtie. Motivul? Declaraţiile făcute de Jirinov^ki cu piifejul vizitelor întreprinse prin alte ţăii. „Aceste declaraţii veneau ca o amenin­ţare Ia adresa statelor respective şi a cetăţenilor acestora".

© ITALIA. Poliţia l-a arestat marţi diminea­

ţa pe fostul ministru de interne dernocrat-crcşlin

Antonia Gava, în cadrul unei vaste operaţiuni, tn-

că în curs, împotriva eammorei, mafia napolita­nă.

© Azi: S/. Sfinţiţi Mo.'Foca

(Focas), ep. m, din Sinope, Isaao

şi Martin.

® Mîine: Zămislirea Sf. Pro­

oroc Ioan Botezătorul) ®uv.

Xantipi.

Ii felicităm pe'toţi cei oara,

împărtăşind taina Botezului,

poarlâ unul din numele sacre,

pomenite mal sus.

Argil TOMULET

SotuL Meu hi pienpB tiome

ADEVARUL DE CLUJ JO I, 22 SEPTEMBRIE, PAG. 2

PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN

11-64-16 - ; ■ v ;% '

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90

PR1MARIATURDA: 31-31-63

PRIMĂRIA Cl MPIA TURZII: 36-80-01

PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48

PRIMARI A GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 fi 11-15-10

POLIŢIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

13-49-76 : / p r

POLIŢIA DEJ: 21-21-21

POLIŢIA TURDA: 31-21-21

POLÎŢl A CÎMP! ATURZU: 36-82-22

POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38

POLIŢIA GHERLA: 24-12-24

POMPIERI-.981

APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

11-24-71

SALVAREA: 961

SALVAREA C.F.R.: 11-85-91

INTERNAŢIONAL: 971 ' ■

! NTERU RBA N: 991 ■ r ! :

INFORMAŢII: 931 : -

DERANJAMENTE: 921 . :. \

ORA EXACTA:958 /.

REGIA AUTONOÎ1A DL TERMOFICARE

•DISPECERAT: 11-37-48 , V \

REGIA AUTONOMA DE APĂ-CANAL

DISPECERAT: 11 63 02

S.C.; "SALPREsr S.A - DISPECERAT^

19-55-22

COM ENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZ IDU U R!• 11-10-12,

INTERIOR 132

^ U R S E m U X O

CURSE INTERNAŢIONALE:

din Autogara II:

• Cluj - Napoc* - Budapesta, cu pkcare dtn

Cluj-Napoca în zilele detuni, joi şi vineri, la

r ora 7,00 ji înapoierea din Budapesta tn zilele dc-y + t ' '

marţi, vineri fi tîmbâtă, I? Ora 11,00'Pi . .'

^ ; INFORMAŢII:

• Autogara I: M-24-26

• Autogara II: 13-44-88

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

SPRE BUCUREŞTI:

6,45;13, 10} 20,00

PLECĂRI DIN BUCUREŞTI:

7,10} 11,30; 18,30

• Cursele dc B,45 ş i 13,10 • circulă ft

simbătă! y

• Cursa de ora 20,00: circulă de luni pînă

vinerii

• TelefonTAROM CLUJ: 19-49-87

• ■ •• ' : ' -■ ■; • . -i * . • « ' ’ i

CURSE INTERJUDEJENE: j ■

din Autogara I;

• ' Cluj-Napota; Sibiu?5.45

• Cluj-Napoca -Ţîrgu Mureş: 6,30-

Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă

duminica) . - • '

w din Autogara II:

•^Cluj-Napoca - Abrud: 6,00 - . t

• Cluj-Napoca • Z.-.tîu: 6J0 (nu-cIVVulSP

.'•duminica) , ’ : \

• ,’Cluj-Napoca- Gîrbău^Zalăui-C/ftf

• Cluj-Napoca-Jibou: 7,00 - L;.

• Cluj-Napoca - Şimlcu Silvanici: 8JJ0'

PLECĂRI DIN CLUJ-WAPOCA

principalele direcţii

• trenuri accelerate * ,

• BAIA MARE, SATU MARE (prin Dej): 14,45

• BISTRITA NASAUD: 15,45

• BRAŞOV: (prin Dej): 1,23 ■

• BUCUREŞTI: (prin Sighişoara). Q,0I;10,25:

14 3; 22,04

- (prin Sibiu-Piatra Oh)t

(prin Peiroşani-Craiova)- 9,3/

• BUDAPESTA. 0J9; 15J3

• GALAŢI: (prift Ploieşii-Buzău): 9,14

• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48

• ORADEA: 0^9; 3,40; 15 J3; 20,54 '

• SATU MARE: 14,45; 3,40

• SIGHETU MARMAT1 El. 5,44

• TIMIŞOARA: (prin Alba'Iulia): 5,52 23,02

23,43; (prin Oradea): 14,45

• jjÎR G U MUREŞ: 16J0;20JI ./-

^■INFORMAŢII GARA: 952

•" AGENŢII DE VOIAJ C.F.R.:

• ' INFORMAŢII:7/-2i2-/2(intern)

11-24-75 (internaţional) .

■ VINERI. 23 septembrie: 6,00: Bună dimineaţa — Actualităţi şl muzică. 10,05 Suflet şi cînteo românesc — Nunta la români. 10,35: încotro, omule?. 11,00: Cantus Mundi. 11,30: Din lumea largă. 12,00: Dialog pentru un :portret — De vorbă cu vetera- nul' .Enea Todea. 12,30: Concert de prlnz. 16,00: Un milion de prieteni. 17>00: Radio Fax —- Actualităţi şi muzică. 20,00: Top S0S9 — Clasamente do , muzică uşoară.'" . ■ ...

PROGRAMUL 6 A VALULUI PROPRIU \

22. 09. 1994 ; ' ' ’ ‘ ■

14,35 Serial, Canale 516.00 Seriale, Rete 419.00 Desene animate, Cartoon Network21,15 Crimă In New Hampshire, PRO 723.00 Tornado, PRO 7 ; . . .

am x9

.^■B"«V "., o V B V » S % V « V » V « V » , «0o,V » W « V « % V « * A V B a« i% V * % V « V A V « V A ^

i t i ET A Z I L E I

• u ; i»a l e a l b efit

!»• • f iiv.-ţi nevoie: 250 g za- - . < ii. 3 albuşuri, 250 g alu-

•f‘ nuu migdale, 1 lingură vin

alb, l lingură făină, zahăr va-nllat. • >. • ' • ;

Mod de pregătire:- Alunele sau migdalele se opăresc, se cu­răţă de coji, se usucă In cuptor, după care se trec prin maşină.

Se bat albuşurile, se adaugă

zahărul şi zahărul vanilat, bă-

tlndu-le împreună neîntrerupt,

pînă ce se obţine o spumă tare.

Se adaugă apoi vinul, alunele şl

făina, ,amesteclnd uşor totul

împreună. Se formează grâmă-

, PROGRAMUL FILMELOR

! 16-22 SEPTEMBRIE

IN CLUJ-NAPOCA

Republica Tombstone — SUA — Premieră <11; 13,30; 10; 18,30; 21) © Victoria — Salva- ţi-1 pe ’Willy— SUA — Premie­ră '11; 13; 15; 17;) @ Arta — Fără ieşire — SUA — (II; 13; 15; 17; .19) 9 Mărăşti —■ sala A— The: Flintstones— Noi aven­turi în Epoca de piatră — SUA— (13; 15; 17; 19); sala B — Dinte pentru dinte — INDTA (13; 15,30; 18) ® Dacia — 15-18 septembrie — Vînătoare de fe­mei — ITALIA (15; 17; 19). In­terzis sub 16 ani 0 Favorit — 16-15) sept. Ţestoasele Ninja -3— SUA (11; 13; 15r 17; 19) — 19-22 - sept.- — Bram Stoker’s Dracula (11; 13,30; 16; 18,301.

IN JUDEŢ

TURDA

Tineretului — Vînătoare de oameni — SUA — . PremierA O Fox — Teren minat — SC!A — Premieră.

CÎMPIA TURZII

Muncitoresc — Beverly Hills cop 771 — Altă distracţie, ace­laşi caraliu — .'SUA — Premieră.— Made tn America—- SUA — Premieră-

.DEJ _ <

Arta — Fetele rele cuceresc vestul — SUA — Premieră; — Beverly Hills Cop. I I I — Altă distracţie, acelaşi caraliu — SUA— Premieră.

GHERLA

Pacea — Teren minat — SUA— Premieră; — Ochii nopţii I —- SUA — Interzis sub 16 ani;— Urmărire primejdioasă ■— Hong Kong — Premieră.

7,00 TVM. Telematlnal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,21) Desene animate; 10,45 Limbi străine: engleză americană —* germană; 11,45 Vtdeosatelit; • 12,15 Film serial: „Mala' mujer" j “ 13,05 — 1001 audiţii; 14,00 Ac-' tualităti: 14.10 TVR Iaşi; 15,05 . TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actua­lităţi; 16,10 Divertisment inter- v naţional; 17,00 La orizont —• economia de piaţă; 18,00 Crono- grafii; 18,25 Desene animate; ' 18,50 Tragerea multiplă. Expres sl obişnuită Loto; 19.00 Medici­na pentru toţi; 19,30 Filnv se­rial: „California visează"; 20,00 Actualităti; ' 20,45 Film .serial: „Ludwig"; 23,45 Videoclipuri; ■ 21.55- Handbal. feminin: Romă- nia—Germania (CE): 22,30 Stu­dioul economie;- 23,10 Simpo­zion; 23,55 Actualităţi: 0,10 Film-' -serial:' „Forsyte Saga"; -

PROGRAMUL 2: ,

7.00 TVR Cluj-N'aDoea; 8,00. Mu­zică populară; 9,00 Videosatelit; ’ 10,00. Ora de muzică; 11,00 Te-; i lejurnai: Worldnet: 11,30 . Desena animate; 12,00 Noi frontiere;- 12.40 Să nu ne facem iluzii!;13.30 Confluenţe: 14.00 Actuali-, tăţi; 14,10 Magazin social; 15j00 Limbi- străine: engleză americană — germană:, 16,00 De-,, sene animate; ,16,30 Film seriiUf „Şi .-/..bogaţii plîng"; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în.. limba sermană: 20,00 Actuali­tăţi; -20,40 Ritmuri muzicale; U21.00 TVM. Mesager: 21,30 Pro ; memoria; 22,00 TV5 Europe;22.30 Film -serial: 7,Santa .Barba- ■ rau; 23,15 F.urogol; 23,15 Cală-, v torie muzicală. ;

TVR CLUJ-NAPOCA . .

Programele îl şi 2: 7,00 Pano-, ramîc. Rubrica în limba maghia-, •ră; 15.05-16.00 Actualitatea tran­silvană. T umea •: copiilor.. Che­marea pămîntului: Campania, de toamnă în Cîmpia transilva­nă. Cîntec transilvan: Festiva­lul internaţional de folclor „Nunta Zamfirei11. — Bistriţa.

Redacţia nu îşi asumă res­ponsabilitatea în legătură cu eventual*? modificări interveni­te în programul anunţat.

FARMACII GU SERVICIU PERMANENT: FARMAG1A „CORAFARM1*, str. Ion Meşter nr 4. te) 17-31 05

GARDA DE NOAPTE: FAR-joare, care se coo Ia foc mic MAC1A nr. 6 „SPERANŢA14,

str. Iuliu Maniu nr. 42, telefon25-30 minute. 11-64-56, orar 20-a

POLICLINICA

"INTERSERVISAN"Str. Pascaly nr.5, cart Gneorgheni

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE * REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOG1S- OERMATOLOGIE

• CHIRURGIE - ORTOPEOIE- O R .L - OFTALMOLOGIE

. GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

<*• - ACUPUNCTURA• LABORATOR

(Blochimie-Bacterlologle• Imunologie • Parazltologlo ‘

• Teste SIDA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare consultaţii "la tel. 19-39-39.

JOI, 22 SEPTEMBRIE, PAG. 3 :v ADEVARUL OE Cl UJ ,

- B/27 Say tS

r fi? 1 (fl3< WarWcCw»- /C Ci>£a«3 NrenHATlONAL

No oue fo fo rm ed us îhey ’d be us ins unco irten tiona l weaponsîsrH.TjC-, l£î%

Nu ne-a informat nimeni câ vor folosi nrmt* ncconvenţionale ' . ■- ■. .;

Din xulisclc misiunii iul jiininy Carter iii Haiti; ; r: S (AFP) ..

> Dincolo de. ochii şi. urechile opiniei publice, misiunea’ lui Jimmy Carter în Haiti a fost mar-;' cată de momente, tensionate şi răsturnări de si­tuaţii, începînd cu episodul în care generalul Phiiippe Biamby a ameninţat cu sinuciderea şi continutr.d cu o îndelungată pledoarie pentru a o convinge pe soţia' generalului Kaoul Cedras. Potrivit fostului preşedinte, care,.a dezvăluit pos-t, tului -american de _televiziune CNN detalii în le­gătură cu cele 16 orc de discuţii ale „ultimei ,şansş“„. unul dintre episoadele-eheie l-a constitu­it o' discuţie avută la 18 septembrie, la domi­ciliul: comandantului armatei haitiene, Kaoul Ce- dras, cu’; soţia acestuia. Doamnageneral. Cedras, „al,cărei’ caracter face din ea una dintre femei-: ie cele rriai puternice'1 şi mai influente" pe caro Jimmy Carter le-a cunoscut vreodată. Se opunea cu încrîncenare oricărui acord. Generalul în re­zervă Colin Powell a făcut însă uz de toată in ­fluenţa sa ca fost şef al Comitetului Mixt al Şefilor de Stat Major, pentru a o convinge că demisia soţului ei ar fi un act de curaj. A. criî- ţa viaţa haitienilor pe 'care generalul Cedras a jurat să o apere, „în aceasta constă onoarea mi— litară, curajul", a explicat cu gravitate generalul Powell înainte de a o lăsa - pe doamna- Cedras să decidă împreună cu soţul eL Generalul Ce­dras a fost, pus la. grea încercare de presiunile făcute asupra sa, de îngrijorarea pentru soarta fiului său, a cărui zl de naştere nu avusese timp să o sărbătorească la 17 septembrie, a re­latat Jimmy Carter.

'Discuţiile- au avut' loc încontinuu la Port-aU- Frince. Deşi generalul Biamby a ameninţat că se va sinucide dacă va fi constrtns la exil, un acord a fost aproape perfectat către orele 23- (3 GMT, Î9 septembrie). In acel moment însă generalul Biamby, care aflase'că a-80-a Divizie aeropurta­

tă; se pregătea să se lanseze asupra • insulei, a

O RI.UŞITA A OAMENILOR DE ŞTIINŢA

năvălit în. sala negocierilor. „Trebuie să întreru-, pem imediat -aceste discuţii pentru a ne pune ! In stare de alertă forţele şl a ne apăra ţara" — a strigat şeful Statului Major haitian, care a-

" flase ştirea sosirii avioanelor de transport datori­tă unei indiscreţii. Această lovitură de teatru l-a pus pe Jimmy Carter într-o situaţie extrem de confuză. Fostul ; preşedinte a afirmat, eă suc­cesele înregistrate de diplomaţia sa răbdătoare au părut atunci că se vor nărui. Generalul Biamby,

,ţ a implorat pe şeful armatei- să meargă într-un loc sigur pentru a prelua conducerea ’ rezistenţei.

' ;Deîegaţia americană a reuşit totuşi să îl convingă,' in extremis, pe militarii haitieni refugiaţi în Car­tierul General - să se deplaseze la Palatul prezi­denţial', aflat. de .cealaltă, parte a străzii plină de lume.; . ■ '■ ,/

Jimmy, Carter şi-a exprimat speranţa că pre-, şedinţele interimar şi .nerecunoscut de comunitatea internaţională, Emile Jonassaint, Sn vîrsă de 81 de ani, pe’ care îl cunoaşte „de mai mulţi ,ani“, va fi mai sensibil la aceste jargumente şi va şti să calmeze veleităţile războinice. Fostul prc- şedinţe al Curţii constituţionale, asemănător unui patriarh, a ascultat ultimele argumente ale uno- ra ca şi ale altora,- înconjurat de miniştrii săi’ de militari şi de; cei trei riegociatori americani. Senatorul democrat Sam Nunn, adversar decla­rat al intervenţiei, a pus accentul pe aspectele politice ale reglementării propuse.-El a adus une­le consolări guvernului Jonassaint, afirmînd că preşedintele Jean-Bertrand -Aristide nu va fi con­siderat drept singurul garant al revenirii Ia de­mocraţie. Cînd intervenţia era iminentă, Emile Jonassaint s-a decis în favoarea acordului.: . Ulii au pierdut partida. Cu un glas marcat de enîo- ţie, Emile Jonassaint a afirmat: „Vom avea pa­ce, nu război". Generalul Powell a ; făcut u z , de influenţa sa pe lingă militarii-haitieni, care Ii poartă un respect deosebit şl ,a obţinut: angaja­mentul acestora că vor respecta’ cuvîntuI Ju i Emile Jonassaint. -

Disensiuni palestiniene0 YASSER ARAFATLUPTA PENTRU A MENŢINE CONTROLU»

AllSOLUT ASUPRA PROCESULUI DE DEZVOLTARE PALESTINIANA *

(REUTER)

Liderul Organizaţiei ‘pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Ara- fat, se află într-6 confruntare' cu donatorii de ajutor şi cu teh­nocraţii palestinieni pentru a menţine controlul exclusiv asu­pra procesului de dezvoltare pa­lestiniană, care va costa cîtev3 miliarde de dolari, au afirmat.o- ficialităţl palestinierie. In centrul acestei adevărate lupte se află rolul Consiliului Econonaio Pales­tinian pentru Dezvoltare şi Re­construcţie (PECDÂft.) care s-a întrunit, mcepînd din 17 septem-. brie. Ia Cairo, în absenţa direc­torului său executiv, Ahmed Ko­rel. Acesta nu şi-a făcut apari­ţia, In timp ce au circulat zvo­nuri privind existenţa unor di­vergenţe Intre el şi Yasser Ara- fat. Farouk Kaddoumi, conducă-' torul departamentului politic al OEP, a prezidat lucrările reuniu­nii în locul lui. !

«Autoritatea naţională (palesti­niană), PECDAR şi ţările dona­toare sînt Iri , faţa -următoarei probleme: autoritatea ar,.prefera să trateze în mod direct cu do­natorii, dar aceştia doreso să • acţioneze în cea mai mare mă­sură prin intermediul1 PECDAR", a afirmat o importantă oficiali­tate palestiniană care .se ocupă de sectorul dezvoltării; „Proble­ma este că Abu Ammar {Ara­fat) nu ne-a considerat nicioda-' tă o instituţie palestiniană. El ne consideră impuşi lui dinafa- ră“, a adăugat oficiaîitatâiS res­pectiv^.

Cina donatorii internaţionali* au lansat: anul trecut acţiunea de ajutor pentru populaţia pa­lestiniană în scopul de a spri­jin i, acordul, de pace dintre OEP şi Israel, ei i-au cerut practio iui Arafaţ să creeze o instituţie alcătuită din tehnocraţi, nu din personalităţi . politice numite, pentru a supraveghea acest pro- ‘ ces şi- a asigura responsabilitatea ' pentru administrarea fondurilor., , După oarecare rezistenţă, Ara- fat a acceptat şi a luat fiinţă PECDAR. Ideea era ca aceasta să fie agenţia centrală pentru dezvoltare pentru o perioadă in- > terimară de pînă. lâ trei ani, cînd administraţia palestiniană se va statornici . ea însăşi în mod definitiv. Y. Arafat a men­ţinut însă un control strict a- supra PECDAR şi activitatea sa a demarat cu încetineală. Ofi­cialităţile, nu au fost desemnate’ . în mod oficial pînă Jn luna mal, iar OEP nu a aprobat pînă în iunie legislaţia care autoriza funcţionarea • acestui. organism.

IZOLAREA m C1CEM MAMAR

§1(REUTER)

Oamenii d_> ştiiijţă , americani au declarat că au reuşit să izoleze gena care generează anumite forme ereditare de cancer mamar şi ovarian, un pas Înainte spre găsirea unor noi metode de tratament şi prevenţie a acestor- maladii adesea fatale. „Am realizat un progres major în înţelegerea unei maladii, comple­xe", a apreciat Cari Barrett de la National Institute of Environ- mental Health Sciences. Cercetătorii au avertizat că' nu este vorba de un tratament curativ şi că va mai trece încă' un timp pînă cînd va fl pus la punct un test pentru detectarea genei cancerigene la femei. Dar ei au arătat că studiile sînt de o importanţă covlrşitoare pentru înţelegerea cancerului ma- mar şl,’ în final, pentru elaborarea unor noi tratamente şi in­strumente de diagnoză. - . . . 1 .

Cancerul mamar şl cel ovarian constituie maladii extrena de complexe care sînt probabil cauzate de numeroşi factori gene- , tici şi de .ambianţă, a arătat în cadrul unei conferinţe de pre-

. să dr . Harold Varmus, director al National1 Institutes of Health ■jNIt-1). Două studii refeiitoare la gena cunoscută sub numele BRGA 1 au fost autorizate spre publicare, Ia 14 septembrie şi vor apărea în numărul din 7 octombrie al revistei „Science". Armus a menţionat că un studiu separat asupra unei alte gene

legate. de cancerul mamar, cu numele de BRCA 2. va dezvălui în numărul din 30 septembrie al revistei „Science", un alt ca­pitol relevînd ’ progresul cercetătorilor în înţelegerea acestei ma­ladii. ... , . -

BHCA:-1 există,. probabil, numai la cinci la sută din cele, 180.000 de cazuri .de cancer mamar diagnosticate în .fiecare an în Statele Unite, dar o proporţie largă din acel procent de ca­zuri se manifestă la femei sub 30 de ani. Pe total, ţ aproxima­tiv 600.000 de persoane de sex feminin în Statele Unite şi mai multe milioane din. întreaga lume au *. gena, deficierită. 85 la suta din aceste femei vor- deveni cazuri de cancer imamar şi nu se ‘ ştie încă de ce restul de 15 la ■ sută nu se îmbolnă­vesc, susţine Francis Gollins; director al National Centre for Human Genome Research din cadrul NIH. Gena arfe de ase­menea o. legătură cu cancerul ovarlatj, dar oamenii de ştiinţă nu s-au lămurit pe deplin asupra rolului pe care îl Joacă în cazul acestei maladii. Varmus şi alţi cercetători afirmă că nu' ştiu cît va dura elaborarea unui test sanguin sau a unui alt njijloc de examinare pentru a ajuta femeile care au avut în familie cazuri de cancer mamar să afle dacă au această .ge­nă.

Cercetarea ■ a implicat peste 20 de oameni de ştiinţă de la mai multe - institute de cercetare importante, printre care Cen­trul de Medicină al, Universităţii Utah, Myriad Genetics Inc. de Ia Salt Lake Gity şi National Institute of Environmental Health Sciences din cadrul NIH. Gerta BRCÂ 1 a fost descoperită în 19&0, dar aceste'studii sînt primele care o localizează drept un punct distinct pe un anumit cromozom şi care, urmăreso Impactul ei asupra unor femei cu cazuri de cancer în familie.' Cînd supor­tă'mutaţii, gena poate spori Incidenţa'manifestării cancerului ma­mar şl al celui cvarian la vîrste tinere, au descoperit cercetătorii.

In prezent,, după patru luni 'de; autoguvernare, oficialităţile a- firnaă că Y. Arafat şi conduce­rea OEP susţin că ministerele palestiniene sînt înfiinţate .şl funcţionează, ceea ce face1 fca In mare măsură PECDAR sâ hu fie necesar. Cel puţin două im­portante oficialităţi ale PECDAR, Samir Hulelloh şi Amin Haddad* urmează să părăsească acest or-; ganism curînd pentru a se alătu­ra unor miriistere palestiniene. Alţii se retrag pentru a intr<y

•în sectorul particular.„PECDAR este singura institu­

ţie . palestiniană bine organizată. Acesta trebuie să fie organismul..... central, altfel, vor exista proble- . me reale, palestinienii vor lup-, ta împotriva palestinienilor-, , a opinat A. Korel într-un interviu . acordat recent, dezminţind zvo- nurile potrivit cărora ar fi de-: misioriat. Oficialităţi din antura­jul său afirmaseră că el şi-ar fl prezentat demisia din funcţia de conducător economic al au­torităţii palestiniene, dar că A- rafat nu a acceptat-o. „Nu tre-

, buie să existe nici un fel de contradicţii. Cred că mai tîrziu vom limpezi această ' situaţie",' a afirmat A. Korel, comentînd în mod diplomatic zvonurile privind o dispută între PECDAR, şi m i­niştrii d in autoritatea palestinia­n ă . : >>.v ,

Bănuiala lu i A. Korel — prin­cipal arhitect al acordului de pace la Cairo care a adus Ga­za şi Ierîhon sub; conducerea OEP -—ar î i o lovitură pentru' credibilitatea*- lui Y. Arafat.

Banca Mondială, care condiţio­nează activitatea. donatorilor in­ternaţionali, a semnat un acord' cu autoritatea palestiniană pen­tru realizarea unor proiecte în

. valoare de 30 .milioane de do­lari în cadrul unui demers des-.; pre care palestinienii afirmă c ă- este menit să-i convingă pe do­natori că trebuie să-şi depăşfas- ' că reticenţele şi să-l semneze acum. ' . ;

Comunitatea internaţională Ts'-a angajat Cu sume de aproximativ , r2,5 miliarde dolari cu titlu de ., ajutor pentru a sprijini „proce- ; sul de autoguvernare, incluzînd aproximativ 870; milioane dolari în primul an. bar pînă acum s-âu acordat doar sume mici dini cauza inexistenţei unor structuri care să asigure administrarea - banilor. Chiar dacă ar fi mul­ţumiţi de. mecanismele de ajo- - tor, iilţi.- donatori nu doresc' s& finanţeze costurile tot mai mari ale guvernării şi ale asigurării, ordinii,. preferind proiecte de dezvoltare . care aduc profituri durabile.- ,

O sursă apropiată autorităţii palestiniene'a afirmat că a avuţ i unele probleme deoarece ;A.rafat . a schimbat destinaţia unor fon­duri pentru asigurarea , ordinii, canalizîndu-le într-un alt sector'' al autorităţii şi nu a fost ca­pabil să prezinte Justificare pen-; tru felul; cum au fost cheltuiţi banii. • ■■

fS ACBASIA PAGINA A PUULIQAM MATERIALI A

FURNIZATB DB

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESA

-

MATIONAL HEWS AGENCY'

PREOUM Şl DIS ALTB SUUSB

,4

ADEVARUL DF. CLUJ JO I, 22 SEPTEMBRIE, PAG. 4

t a g in A In s in g e k a t A d in is t o r ia t r a n s i lvan iet

0 JUMĂTATE DE VEAC DE LA ORIBILUL MASACRU DIK SÂRMAŞIn primele zile ale lunii septembrie 1944, .tru­

pele horthyste din Transilvania de nord au trecut frontiera româno-maghiară stabilită prin Dictatul de la Viena şi au ocupat mai multe localităţi, Intre care şi comuna Sărmaş. Pînă atunci, nici locuiseră tri bună Înţelegere împreună cu. româ­nii şi maghiarii şi peste 600 de evrei. Unii din­tre ei, care ştiau că sute de mii de evrei din Ungaria şi Transilvania de nord fuseseră trimişi din ordinul guvernului lui Horthy în lagărele de exterminare din Germania nazistă, au pără­sit comuna împreună cu reprezentanţii administra­ţiei locale. Alţii au rămas la casele lor.'

In ziua de 9 septembrie; după cum aveau să scrie ziarele, Jn Sărmaş au fost instalate autorităţi maghiare şi s-au organizat „gărzi naţionale hor­thyste". Cu ajutorul lor ş-a . trecut" la represalii împotriva populaţiei locale.' Căpitanul de jan­darmi Lancz Laszlo a ordonat plutonierului ma­ior Horvath Ştefan să ridice, cu ajutorul „gardiş­tilor" pe toţi evreii de lâ locuinţele lor şi să-l Interneze într-un lagăr amenajat în curtea ' unul ţăran de la marginea comunei. Lă' 16 septembrie, jandarmii au ales 20 de. evrei mai tineri şi.i-au' dus pe hotarul comunei'Cămăraş,' la locul nu-, mit Suscut, unde, scria un ziar de limbă ma­ghiară, au fost puşi să sape propriile lor mor­minte, ale părinţilor şL fraţilor lor. In zorii ace­leiaşi zile, potrivit declaraţiei făcută de telefonis­ta Elisabeta Păcală xle la oficiul din Sărmaş, că­pitanul Lancz a .vorbit la. telefon .cu plutonierul major Horvath căruia i-a ordonat să-i transporte pe evrei la Sărmăşel. Transportul s-a făcut cu 12 care păzite de Jandarmi. Convoiul a fost con­dus spre Suscut, unde era aşteptat de o trupă de militari adusă de căpitanul- Lancz. Evreii au fost coborîţi din care cu puţinele bunuri ce le aveau ■ asupra lor şi ţinuţi în curtea unor case; părăsite pînă spre miezul nopţii. Au fost deposedaţi de obiectele; de valoare care ”le ‘aveau-;; asupra” for, 1 Iar două dintre fete, cu toate protesţele,/dispera­te ale părinţilor lor,, au fost violate.vLa .ora unu noaptea, un ofiţer a dat 'ordin ca şvreli să, fie dezbrăcaţi de toate 'hainele, după care'au fost ; conduşi de militari spre ..cele două gropi săpate mai tnaintŞş şi i,împuşcaţi."^Masacrul a durat pl-r nâ spre dimineaţa., Cadavrele âu. fost tîrîte în gropi şl aruncate unele peşte altele, după; care aii • fost acoperite cu pămînt. Aceste scene oribile au fost văzute şl auzite de ţăranii Toan Moceanu şi Ioan Aluaşi care, trecînd întîmplător prin preaj­ma locului, s-au ascuns dejeamă într-un lan de

porumb' unde au rămas pînă după ce au plecat criminalii. " ' , . ■

In comună se credea că evreii au fost deportaţi în Germania. După eliberarea localităţii de către armata română, au îosţ făcute primele cercetări, apoi s-a dispus anchetarea masacrului. O comi­sie mixtă de anchetă, la care au participat şi reprezentanţi ai Federaţiei Uniunilor comunită­ţilor evreieşti din ţară, a 'efectuat dezhumarea cadavrelor. In procesul-verbal al comisiei şi in actul medico-legal aflate la dosarul voluminos al procesului intentat criminalilor horthyşti, r docu­mente ce se află Ia Arhivele Statului, s-au con­semnat următoarele: din cele două gropi de pe dealul Suscut au fost dezhumate 126 cadavre, din care 31 bărbaţi, 52 femei şl 43 copii sub vîrstă de 15 ani. Cadavrele purtau urme de vio­lenţă, mutilări înspăimîntătoare, capete zdrobite, trupuri spintecate cu baioneta. Au fost găsite cor­puri îmbrăţişate, taţi şi mame cu copii la piept. Personalul medico-legal a confirmat că unii din­tre copii au fost îngropaţi de vii după cele. mai oribile practici naziste.

Ancheta a scos la iveală faptul că spre sfîrţi- tul lunii septembrie, din'dispoziţiile aceloraşi asa­sini au mai fost duşi. Ia Sărmăşel, pentru a fi executaţi, alţi 40 evrei, dar în urma ofensivei armatei române, aceştia au fost abandonaţi, .re­venind la locuinţele lor. - V/

Aceiaşi ofiţeri, şi subofiţeri maghiari au ordo­nat la 15 septembrie arestareşi deportarea frun­taşilor români din comună. La procesul intentat criminalilor horthyşti, protopopul Liviu Stupinea- nu avea să-declare că după ce au fost internaţi într-o curte, li s-au înscenat execuţii de noapte, au fost bătuţi şi schingiuiţi. ;Toli au fost puşi în, genunchi şi forţaţi să meargă aşa pînă la bi­serică, unde au. fost obligaţi să se dea peşte cap pînă la istovire, inclusiv preotul. pensionar, Micu, de âproap6 80' de ani, care în timpul deportării spre^Budapesta, nemaiputînd.., continua drumul, a fost împuşcat la plecarea convoiului din Jibou.• Principalii asasini, după cum. s-a consemnat în hotărîrea Tribunalului din Cluj din 28 iunie 1946, nu au putut fi aduşi la proces, domiciliul; lor, cu toate intervenţiile^ făcute către autorităţile un­gare, fiind «„necunoscut14: Dispăruseră sub ocroti­rea celor care ri-au i-cresciit şi instruit în spiri­tul : nelegiuirilor * ordonate de oamenii „amiralului fără flotă", -Horthy Mikloş. • i-r?4 i

; Marin OPREA

-240 fie aniLii

'Intre şcolile‘ româneşti apăru­te în secolul al XVIII-lea, de-a lungul şi de-a latul Transilva­niei şl Banatului, şcolile din Blaj (Constituie un moment crucial In Istoria culturii şl a Irivâţă- mlntulul nostru. Ele trec dinco­lo de . semnificaţia lor1 confesio­nală (erau 1 greco-catoliciV căci Blajul a zămislit, caractere care erau educate pentru un program de luptă naţională ',^şl care la 1S4B l-au aplicat cu arma îri mâ-

,nă alături de fraţii ortodocşi Prin deschiderea şcolilor ’ blăle- *ne se realiza o dorinţă a -îostu-' lui împărat Carol al VT-lea, sus­ţinută de urmaşa iu i Maria Te-,, rezla Evident, stănînirea, avea nevoie de supuşi fideli ş l, ploşli cum se spunea pînă . acum, dar avea nevoie şl' de cetăţeni cu minte luminată (cel puţin la ni­velul vremii de atunci),

„Programul1*, desigur, era foar­te modest, dar şcolile aveau o bibliotecă ş| la una dintre ele ee Invăta Istoria şl limbi străi­ne; aceasta fiind „şcoala latină41 sau gimnaziul (la început doar eu 2 clase) şl la cealalt't ndlcă Ia şcoala de obşte se Învăţa doar bucoavna, cîntărlle bisericeşti şl scrierea. In afara celor două, mal exista seminarul - din mă­năstirea Sfintei Treimi (sau erfl- jesc), tn pare Iezuiţii sperau *3 modeleze el pe tinerii români, ceea, ce n-a fost sâ fie el conto- pfndu-se cu celălalt gimnaziu Ia

■v

1769. La gimnaziu, în 1757, se adaugă încă o clasă (a TIT-â), cu primul ei profesor Meletie . Nea-

, goe. Şcolile Blajului se dezvol­tă treptat ajungînd în secolul al XTX-lea la 8 clase; î.a ,‘1772 gimnaziu] din Blaj era echiva­lent cu celelalte gimnazii din Imperiul Habsburgic, avînd cinci clase grupate în două cicluri.'

■ în Transilvania" gimnazii cu un asemenea program se mal aflau lă Sibiu, Braşov, Cluj, Ai>iţi, Ti­mişoara, Arad. Oradea, Târgu Mureş1. ;>Târgu Scutesc, ^Odo'rhei,

- Alba- ÎU‘lla,' )Baiai'.'Mare’'şl Sighi­şoara, e adevărat, pentru:ma­

ţi, ghlari jŞl.şasl^dar frecventaţi de r. foqrte.i.ţŢţulţijjQ rqmânC (şi ţn este

foarte,^ interesantă ! constatarea unui specialist In materie., care arată că, datorită faptului» că elevii români se selecţionau clln- tr-o majoritate impresionai. se aflau de regulă, calitativ' în fruntea claselor din ■■'îrun.U’iile respective). Pînă în 1831 învătâ- mlntul la Blaj se desfăşura la toate materiile numai în limba latină. De Ia arpa dată, Simion Bămuţiu şi Ioan Rusu, iar apoi Baslllu L. Popp îşi vor ţine lec­ţiile In limba română.

După dualism (1867), când pe­ricolul deznaţionalizării româ­nilor devenise şi mal ameninţă­tor, şcolile naţionale din Blaj, NSsănd, Braşov şl Beius se pun In fruntea rezistenţei, apărlnd sacra limbă română, an de an

dînd Transilvaniei. intelectual ita- tea ei ceia mai valoroasă. Aşa ajungem îri 1894 ifcînd unul din mafii cărturari ai Blajului, Toan Micu Moldovan, vede că gim­naziul a devenit * neîncăpator (fiind pus an de an în situaţia de a respinge 100-200 de ’ tineri români setosP de învăţătură mai înaltă). Dîndu-şi seama că auto- ritătile maghiare r\-ar.fi dat o aprobare:de 9 se' “ construi iun nou’ gimnaziu Tomânesc' peritru nimic în. lume, se va puneVîn fruntea ‘ luptei pentru obţinerea măcar a .unei aprobări de' „re novare", ’ciln care va face apoi prin finânţare' particulară o nouă „aripă14 a gimnaziului.,^ ■. Putem spune că la ridicarea acestui „nou gimnaziu44 al B lajului' au construit toţi românii, ardeleni, moldoveni, munteni, bucovineni şi ungureni, greco-catollci şi or­todocşi. Ziarele care au ' stat. In fruntea acestei campanii panro- mâneştl au fost în special Tri­buna şi Unirea.

In concluzie; de Ia întemeie­re şl pînă azi, şcolile blăjene, In pofida rupturilor istorice prin care au trecut In cei 240 de ani de existenţă, merită a fi recunoscute ca avînd uri loc de frunte In cultura românească

şl !n tritărirea spiritului naţio­

nal luminat.

. Gelu NEAMŢ!)Institutul de Istorie Cluj-Napoca

CLUJUL DUPĂ MAREA U N IPRIMUL CONCURS,

PRIMA CUPA

Federaţia Societăţilor Spor­tive a organizat la Bucureşti, în 4 iulie 1920, un campionat naţional de atletism la care au luat parte pentru prima dată şi societăţile sportive din te­ritoriile româneşti dezrobite In 1918 .Cupa „Principele Ca- rol11 a fost cîştigată de Socie­tatea sportivă a studenţilor Universităţii din Cluj formată din: Vichente Murărescu, Aurel Corcan, Zorilă Pop, A. Cor- can, E. Belu, L. Selejan, Em. Caba şi A; Nemeş. Sportivii' clujeni au fost primiţi şi felicitaţi de Caracostea, preşe­dintele Federaţiei. ■

IN PREMIERA: EXPOZIŢIA LUI CAPIDAN

După Marea Unire, primul mare artist plastic care s-a confruntat cu publicul’ a fost

■ Pericle Capidan .El a deschis în sala de conferinţe a Liceu­lui Gheorghe Bariţiu din Cluj, în a doua jumătate a lunii

iunie 1920, o expoziţie cuprin- zînd un mare număr de .lu­crări de artă plastică cu o bogată varietate de .subiecte. Criticii de artă au relevat a- precierea de care se bucura Capidan în străinătate, re- mareînd cronicile şi repro­ducerile după lucrările , sale în reviste europene ca „L’art Frangaise14 şi „Gazette des Bcaux Arts11.

EVOLUŢIE DEMOGRAFICA

Clujul a cunoscut, după uni­rea Transilvaniei cu România o adevărată explozie demogra­fică, ca urmare a dezvoltării economice, comerciale, • cultu­rale. De la 60.800 locuitori in 1910, în 1920 s-a ajuns la 83.000 locuitori. Dacă la. în­ceputul secolului ocupa Jocul al patrulea în Transilvania, după Timişoara, Oradea şi Arad, acum\ tindea să se si­tueze pe primul iloc, pentru ca mai tîrziu să ocupe al doi­

le a loc pe, ţară, după Bucu­reşti. - ' - ' -w

A. OPRIŞAN

Prezenţe ale lui George Coş buc la Cluj

Pentru, George Coşbuc, Clujul este .oraşul de. care sc- leagă ascensiunea lui în cîmpul literaturii române;-'Aici a ; urmaţ, în anii 1884 -7- 1886, cursurile Facultăţii de litere şi filozofie a Uriiyersităţii -maghiare. In primul,; an ,a avut şansa -de a-1 ff avut, un-timp ca profesor pe cărturarul Grigore Silaşi, de Ija care a. deprins* cunoaşterea mai aprofundată a limbii şl litera­turii române şi unele d in , esenţele crcaţiei- noastre - populare, ŞL.din îndemnul aceluiaşi profesor,, Coşbuc, un bun cunoscător al ’limbii, germane, a tradus,:poemul „Ziatna14'al lui Martin Opitz. . ' ..î-

Ca şl la Năsăud, mărturisesc colegii lui, Leon Scridon şî Virgil Şotropa, Coşbuc petrecea mult timp cu cititul cărţilor şi al revis­telor la bibliotecă şi participa la reuniunile culturale âle tinerimii române. Deseori făcea plimbări în Oraş şi mai ales pe Dealul

^Feleaculuhf cu colegii săi năsăudeni.r Unul dintre* remarcabilii biografi aiu lui 'CoŞtinc,- profesorul! fşi’- istoricul «literarj Ggvril Scridon, . ne; spune că studentul-poe{ purta proaspăt ţn. minte şi în inimă cîntecele şi poveştile satului şi a început încă de pe cînd. eră la Cluj să le prehif reze. in creaţii

j originale.^a- Slavici’ i-a publicat - în „Tribuna" " din de­cembrie .1884 poezia „Filozofii şi plugarii44, semnată C. Roşcu. I-a

Apărut în acelaşi an şi două poezii , în revista „Familia44 lui Iosif Vulcan. CU timp a fost student la Cluj, a scrisv> poezii Jn stţlul baladelor .- populare, pe care le-a. publicat în „Tribuna*1. Din acei ani; datează poezii ca: „Blestem de mamă44, „Angelina44; .„Draga mamei44, „Fulger44, „Izvor de apă vie44, „Atque nos14 şi altele.

Din cauza sănătăţii şl a condiţiilor materiale precare: şi-a între- .rupt rstudiile, ..Asupra liiiijplanează: o dorinţă-,.mai: veche - a, părjn-• tilor săi, de a fl trimis să urmeze :seminarul teologic în Gherla,ll salvează Ion Slavici care-1 cheamă să lucreze la redacţia „Tri- bunel“ din Sibiu unde îşi afirmă valenţele sale cărturăreşti- '

MaÎH tîrziu trece Carpaţii. stabllindu-sp la Bucureşti, îşi, făciise deja intrarea triumfător-.in literatura română. > -

După ani va , reveni să revadă Transilvania. In. 1914 va poposi şi la Cluj, după ce autorităţile austro-ungare .vor ridica restricţiile de intrare, în Ardeal a persoanelor care trecuseră; fără viză gra­niţa în Românja. Poetul -Emil Tsac ,a scris despre prezenţa lui, Coş- biic .Ia Cluj două articole cu caracter memorialistic. Primul a fost .publicat în 1924 în „Adevărul literar şl artistic1*, Emil Isac vor­beşte, despre întîlnirea sa cu Coşbuc la mijlocul lunii ianuarie, „cînd era mult .ger pe străzi11, la hotelul „New-York" (Continental de azi). Coşbuc a avut aici o discuţie cu un :renumlt, profesor ma­ghiar. s-a interesat de universitate, de bibliotecă, Unde a şi stato zj în sala de lectură, găsind aici , şi cărţi de-ale sale A fost'în vizită la protopopul Tulllu Rozescu, pe care- îl cunoştea din anii

„ studenţiei., ■ ‘ . . , , •în cel de-al doilea articol, publicat în . revista bucureşteană

..Flacăra44, în 1948, redă amintiri legate de un popas pe care „Coşbuc l-ar fi făcut tot în 1914, dar în luna , mai, nu cu mult timp Înainte de declanşarea primului război mondial. Autorităţi­le austro-ungare impuseseră din f nou restricţii privind trecereafrontierei peste Carpaţi, De data accasla, Coşbuc a călătorit __îcrie.Emil Isac — cu un paşaport sub-numele de Gheorghe Popo- vici, comerciant din Blrlnd Nu a mal mers la hotel, ci la protopopul Tulllu Rozescu, unchiul Iul Emil Tsac, care’ locuia pe Dealul Bisericii, strada Bisericii Ortodoxe de azi’ Coşbuc pur­ta ochelari să nu fie recunoscut Fiind întrebau dacă nu 1-a fost teamă să vină acum în Transilvania, Coshne ’ i-ar fj- răspuns- „Dar de ce? Nu mă numesc Gheorghe Popovici, comerciant din Bîrlad? Poate cineva avea îndoială r j are de-a face cu-un om de afacere care, a venit să cumpere vlnurt, nu să vîndă «scum­pa noastră monarhie»?*4 Au mers Împreună la o rîrcimnfi unde au băut vin şl au ascultat muzică romflnească şl ungurească Cînd stelele sclipeau — scrie Emil Isao — l-am'condus la gară14"

M. OPBESCU

JOI, 22 SEPTEMBRIE/ PAG. 5 AUtVAKui ut clU*

râm\

T V : C o lo r Sam sung, S 3 cm, tejetext,' stereoşi alte 85 de premii:- 10 treninguri Coca-Cola- 50 tricouri Coca-Cola- 25 mingi de fotbal

V V ideo recorder Sam sim g

♦î* A s p ira to r Sam sung .1. MINI MARKET G&T - Calea Turzii iir.13

2. MARIANA - EMIL ÎSAC ,

3. MAGAZIN ALIM.ALCOM - P-U G.Ării

4. VENUS ♦ C-tin Brâncuşi nr.2

5. AUM.96 BIG - Buccgî 18 - 20

6. PANEGRANO - Horea nr. 37

7. FLORA UNIT. 21 - 21 Decembrie 75

8. TOMINA- Moţilor nr. 40

9. FLORA UNIT. 408 - Eroilor 43

10. SORA -21 Decembrie 5

11. M AG. ALIM. RODICA-E.Grigorcscu

12. ELVIRA - Universităţii

13. ROCADIS - P-ţa M. Viteazul .

14. IZA - Napoca

15. CRONOS- Pasteur 60

16. J ANA-Dîmboviţei 45 ’

17. MAGISTRAL-Do/a 30

18. RAINBOW - NTuulescu

19. F1ESTA - N.Titulescu

20. AURORA - Dorobanţilor

21. ARTHUR- Oaşului 110

22. CONDOR - Dunării 2223. UNICO - A.Vlaicu 10

24. SIMINA-Calea Floreşti 2

25. REMIMPEX-Izlazului 6.

(3*2283)

0 NC0 Soferă următoarela^T’

P U I cai i - cu cap şî picioare (1000-Î500 g)

PUI caLI. • cu cap şi picioare (800 - 1000 g)

P U I cal I I cu cap şi picioare (500 - 700 g)

f i c a t p u i - ■ "

p u l p e p u i ....■

P IE P T P U I --

p i p o t ă ■ ______ _

OĂIIV3I caLl —— -------------.— ----------_________;

iT A C ÎM P U I ,. .

en-gros

U LE I im p o r t F L O R IO l - sticlă 1 litru

Z A H Ă R C R IS T A L {sad 50 kg)

OUĂ cai.1 --- _ _ _ _ _ _ — .

OUĂcaLH — w----

2650 lei/kg 2550 lei/kg 2350 lei/kg

3800 lei/kg 3750 lei/kg 3750 lei/kg 3100 lei/kg 2 S 0 0 lei/kg

1800 lei/kg 2800 lei/st.

900 lei/kg130 lei/buc.

produse;

en-detail

2950 lei/kg

m m m

4500 Ici/kg 4320 lei/kg

4350 lei/kg 3300 lei/kg 2780 lei/kg 2000 lei/kg 2700 feî/st 950 lei/kg 140 leî/buc 100 lei/buc

S ota3 •+-•» « r o *sI_ Q

t t a 'u

** n J= § « aW .= h o tn O c

ovOOoC-i

Str. Ercţilor 28

Organizează concurs de selecţie a

MANAGERULUIîn datade 21 Q C T .1994

Condiţiile dc participare sînt prevăzute în Legea

nr.66/1993. ji în Normele metodologice nr.l/1994.

Documentele privind situaţia cconomico-financiară

pot îi consultate la sediul, societăţii, între orele 8-H.

Ofertele sc primcsc în plic închis în termen de

. 30 de zile dc la data publicării.

(290357) • ■

Hiw ij

s.c. LUDVAS sxi.

(.rin DEPOZITUL AVRAM IANCU. W A

LAMII cal. I en-gros'■ Preţ foarte convenabil. :

(290358)

is.c. s.r.Lvinde cn^gros, în str. Pasteur nr.55 : . : |

'(suhsoî restaurant Perla), telefon 194476 ,1231751

PRAF DE ÎNGHEŢATĂ *

ciocolata, vanilie.cocos, frişcă, alune

3000 Iei/kg + TVA ;

-v incuri, căpşuni, piersici, kiwi-, ananas, îâmîif,

prune 2600 lei/kg+TVA

SIROP CONCENTRAT J O i s£>

<51- kiwi. coîa, mango, portocale, ananas ^

. - 1100 Iei/kg + TV/V - ; ^ ACID CITRIC IMPORT între m#

4000 lei/kg în funcţie dc cantitatea cumparatâ,

asm

VÎTADULCI sa cu sediul în Cluj-Napoca J

Str. Iuliu Maniu 34

vinde din stoc prin licitaţie:

Cluj-Napoca, angajează foarte urgent10 FETE TINERE în vederea formării lor ca şi

dansatoare..Pentru ccle din provincie asigurăm cazare.

Salar excepţional, carte dc muncă. - • -

Sclecţîa va avea loc la data dc.23,24 SEPT. 1994, orele

15, Ia sediul firmei, B-dul N.Titulescu, E>1, S3, ,

Relaţii la telefon 116123, 149426, *42954, orele 16-20. '

. ..(290349) - / • >

A/ T

M O H BIM S,R.E %.£ XECUTA LUCRĂRI DE: ^ y , ; '

... : O C O N S ÎR U tŢ I i : , . .

©INST^LÂTU

" ' © C O N F k c Ţ l i i ^ ^

la preţurile ccleimai-scăzutc.

Tel. 130620^ orelc’8^ 1& ;; ^ •

(290359) : ' % : : !

Licitaţia are loc în fiecare zi de LUNI : a săptămînii, ora 9, Ia sediu. "

' (762281); ’ * .

s s s â M ® s ig A s s v  H a ii© aCluj-Napoca ?

#.yindc SPAŢIU COMTERCIAI, situaţ în Cluj-Napoca, şţr. Pata, BI.Ş 3 mezanin,

m-'- -: ‘f-

& mijloace fise; ttiâfinx ele ţ’usyî industriale, (!iferite"|>re$e 0i.eeamcecu excentric etc, ;

.. .Lista con\pîcî3 ţy Uulajc'disppjîibilc pftMefi văzută ■

-■')/ , telefonÎ41&S8,întcri^V 16-, " L ...'■ m m t ţ2903.ş6)‘: ■ ” :--'r ■

ADEVARUL DE CLUJ JO I, 22 SEPTEMBRIE, FAG. 6

u flo u rTurism & Renta car

, LICENŢĂ *A” nr.218/23.03.94; (

Tel.:064/175712; 113122 (int.233); .

Str. Napoca 16; fax:064/192003 * 193038

3400 Cluj-Napoca ROMÂNIA f

OFERTĂ DE TOAMNĂ 4 •GRECIA - O N O U A VARIANTĂ -10 zile *

Circuit (Salonic, Platamonas, Meteore, ATENA,

Delphi, Pen.HALKIDIKI, - MUNTELE ATHOS)

Plecare: 15 octombrie

•FRAIMŢA - PARIS - 6 zile - Plecarc: 24 nov. ;

•SLOVENIA - PO RT O RO Z - O SĂPTÂMÎNA

DE REVELAŢII. Plecare: 15 oct.

Informaţii suplimentare: te!. 118310/113122 int.233

înscricri la sediul firmei: Napoca 16 (curtc - demisol)

•' : " (7‘ 2284)’ _______

s.c. AGROMEC s.a. TURDA, Str.Submaluri nr.4’,

organizează concurs.pentru ocuparea postului dc

M ANAGERI pe dau de 28 OCT. 1994, în condiţiile legii 66/1993.

Cei interesaţi vor depune ofertele în plic închis pînă

i ~ " ’ la data dc 26 oct. 1994.

I Relaţii suplimentare Ia -

tel. 316050 ,315137-.(290351) . ; '

CANTINA RESTAURANTFARMEC r

organizează concurs pentru ocuparea a

Z (două) p o stu ri de' în data de 26 sept. 1994, ora 8. *

Condiţii: sex feminin, vîrstă maximă 25 ani,

fără obligaţii.

' : (290350) ;.

FIRMĂ ENGLEZĂ GWfW

AGEXŢI P C B U C im iPosibilităţi de cîftig nelimitat.

Pentru informaţii suplimentare, .

V IiW ERI - 2 3 S i:i*T . '9 4 - o r a 16 - vă

aşteptăm }a IIOTEI? "VICTORIA" --SulLA I)E- ' PROTOCOL. (290354)

REGIA AUTONOMĂ“APELE ROMANE"

Filiala ORADEA,Formajia HUEDINStr. Crişuliiî nr.l2j ^

Organizează licitaţie în vederea vînzării de

* mijloace fixf disponibile.

Licitaţia va avea loc pe data de B, 13 , 20 ,

2 7 OCT. 1 9 3 4 , orele 12 , la sediul formalei

^ din localitatea Huedin, str. Grisului nr.!2.

Lista cu mijloacele fixe se .află afijatăla sediul

- v formaţiei Huedin.

Cei interesaţi vor depune la caseria unităţii 10% din

preţul de strigare. '

, Informaţii suplimentare la telefon-

Huedin: 0 6 4 /2 3 1 3 6 B ; Oradea: 0 5 3 /1 4 2 0 3 3

ULEI IMPORT UNGARIA EN-GROS

Telefon: 194486 (290361)

a

R.A.D.E.F. "R0MAN1AF1L!VI“Direcţia Teritorială Cluj,

cu sediul în P-ţa Unirii nr.24,

organizează în data de 10 oct. 1394, ora 9,

licitaţie de oferţe pentru

închiriere sau desfăşurare de activităţi în asociere

. cinematograful "BOBÎLNA" din Dej.

Informaţii la sediul unităţii şi

telefon 117638 Cluj.

. . (290353)

la

«as» sm».

• Studentă,; caută pentru în-, chjriat. apartament cu 1 sau' 2 camerei Tel .12-81-85 (237143) •;

• Gaut de închiriat locuinţă Q’e’ 18-22-22. (237181)

• ‘Caut,; chiric. Tei t9-49-4!). (287198)

• Student străin, caută de în­chiriat vin apartament. mobilat, gu telefon, Rel la ţel 11 -27-0'!(287276)

• 'Studentă .caută de închiriat apartament 3-4 .-camere(ne)nwbi- lat. Tel 13-38-38 d,upă ora 14 (287298) •

• ,Dau în chirie apartament camere mobilat cu cară} şi tele­fon. Plata anticipat valută tel 18-35-82 după ora 15, (299357)

• Caut apartament /louă sau • trei camere zona . preferată fiind zona • centrală.- sau.. Gheorgheni ţTel 15-62-81 între, irelo. 10-22

: (299614) ; / . ' • '

• : Asistent.' .universitar.••căsăto­rit caut locuinţă pentru închi­riat. Inf la tel 15-13-Î0- oi-a 18-21. (299<r>8) : ". ■

• Dau J n chirie apartament 2 caniere cu, televizor color, cablii mobilat,* litx, plata valută, ■■ Zo­rilor. Tc-I 12-02-59; 12-16-44.(27P2->1?) • ■ -.W?, . ' . • ,

• Ini hirie?. Miparţameiit ci) trei camere mobilai,. în Zorilor. Tel t.2-71 lift orple/ 11-20 ' (27621;»)

• Căutăm 'iei Irichiritd piaţiti! . . Umplăric la 38^, V sau atelier de tîniplăric cu -utilaje. Tel 18-20 2C I(i-1H.'*(2Î6223) !--

... V Tih'ir '.aul apartanient do 'nv hiri-H I 2 camere eu telefon. o;v.-!u-; Mănăştur., Tel '-, 11-10-50 /1 *11’’’ -.1,1 17. (276*».?' ,•. • -student străin •■.Mia lo. <iv dilrfai un apartament,.3-4

. re. Tel 18-28-43. (27023-1) •' • Primesc în gazdă un ^băiat serios. Tel 17-77-03 numai' între 1.8-20. (287309). '\ : . '■• j

• Dau in chirie 2 canion- la i studenti(te) Tel 17.-86-02- (287327).', \ V".. ; T. / - V'

• Caut dc închiriat aparta­ment 2 camere nemobilat, cu telefon^ Tel 12-44-03 între orele 17-20. (287322) = . .

• Student, caut >jazdâ. Tel 17- i)5-04. (280924) ,

• Caut chirie ; locuinţă. Tel ' 11-22-04.(280937) 1 =

' • -Cam chirie -spaţiu/'Tel 19- 07-15. (28G959) - ; ; •.

• ' Primesc în ; gazdă o studen- tă-anul întîi. Te! 17-30-80 după- ora O0. (287270) ■-

Schimburi

• Kirmă' particulară execută iiidroixolaţii. Scrieţi :1a CP -1016 . OP l: (276217) : ; ,

• Tineri căsătoriţi, caută de lucru. înf Rusu M. str} Plevnel nr. 30 Cluj-Napoca (287310)'

• Şofer categoria B,G,E îmi ofer serviciile, Tel ,17-32-11. '

■.(287321).. ii;-. • ProfesoH,^'.m^itSrţi'{. chimie

orice nivel. In f tel !3-07-42. ,(287307)" vV-':! ?;/■■■ i ’-L: • '

• Profesor, meditez, matemati­că la domiciliul elevului. Tel 12-80-22. (287319)

• , Student, -meditez matema­tică V X, chimie orir:e •' nivel; Tel 15-08-31; (287323)

f • . Angajăm vtnzător-ijiktionar. Tel' 19-47-00. (2873n8\

R.A.T.U.C. ATENŢIONEAZĂ STIMAŢI CALATORI,

Pentru _maî buna deservire,a dvs. yâ informăm că IÎATDC CLUJ desfăşoară activitatea de vînzare'a biletelor şi abonamentelor priri- ţr-un număr dc 5G chioşcuri şi 13 birouri de abonamente, amplasate in zonele cele mai frecventate de dvs. Din raţiuni economice nu putem amplasa chioşcuri de bilete în fiecare staţie, dar cu puţin spirit practic din partea dvs. nu - puteţi avea greutăţi în procura­rea biletelor sau abonamentelor. Intrucît călătoria cu abonamente este foarte' rentabilă (pentru dvs.) costul călătoriei redueîndu se la jumătate sau chiar la un sfert (pt. elevi, studenţi şi pensio­nari).' r ., . ■. ‘ -

EXEMPLU:

6.600 lei /) nnă

• Scliimi' locuinţă Tel 11-84- i/3, (2870-7)

• Schimb garsonieră ' confort f mărit' şi îmbunătăţiri cu 2 *a- mere confort ;I+diferenţă; Tel 17-66-02 după. orii 18, (237208)

■ • Schimb apartament; cu pa­tru camere cu două apartamen­te a două camere sau -cu un apartament tio. două . cafnc’re , şl o garsonieră, variantevj Inf la tel 17-47-95 tntro oto!6 iârOO -sau la tel 12-71-35 n!ni-, (27(51(3J) \h

• Scliiin))-’apartament.2 t'ami?- re Oradea cu aparUiuu^w Cluj Tel M-37 06. (276148)' : '

• Schimb Jiârsoriieră (Calva ~ riii) cu. apai tament 2 camereTclv;i6-69-85 (276161) :

• Schimb apartament două camere confort T, et. I zona li­niştită Mănăştur, cu trei came re si , diferenţă; Tel 13-40-70 du-

. pă ora 16. (299337) ,

• Schim!' -i:firsonie'ră: marc proprietate t m ipnrtament 2 ca­mere mici, oter diferenţă. Tel 19-92-23, (276224)

C Pierder.HIW^

; • Pierdut 'legitimaţie* de ser­viciu pe numele Marincaşr Radu O dcclar nulă. (287265)

;• Pierdut Răcnet .sănătate pe numele OsCat' Andrei- II, declar nul,' (287267) .-

. • : PierdUtrcarnci,(lu student pe numflţ? Şondo»-] Sorin :• îl..,'declar tvui: (287271) ’

• Pierdut lc;iitimn4vi>.' de srr- viciu pe humele de Pirv Rodica0 declar nulă. ( >87273) ' ' -

• .-Plofiduw c.'jnwt c!«. .student oe, tiumeie iîatToan Alin. II dt- ■■lar mii.. (287281) .

• Am .pierdut, lej’ilimaţic dc i’li’v. ,pp./numclf»;..Şusori -Simion1 > fIt-.'1 i in ill (!’îi7297)

• ( .'i .i!' ,< ' ;''Vi vnaria - Silvia# pierdui iîiiim ! d>»-student. U de­clar niil (287315)

A ‘ 0 ici (2 câlătorii)/zi x • 22 zile lucrătoare

. 0 1 abonament lunar pe o linie costă, 3.SOO lei

% pentru elevi, studenţi şi pensionari (care mai au 50 la sută reducere! preţul este de 1.800 lei

Vă prezentăm, mai jos. amplasamentul birourilor de abonamente din municipiul Cluj-Napoca (pe zom*);

• ZOXA MAKAŞTI:— Birou Arte Plastice . ' .— Birou 22 Decembrie (Ia .sediul KATUC)■— Birou IRA (capăt linie 4, 5, fi, 30)

% ZONA ZORILOR:— Birou Zorilor (capăt linii 16, 35» ■

• ZONA GRIGORESCU:— Birou 1ÎEXAGON (capăt linii)

0 ZONA MANAŞTUR:— Birou MINERVA, (în staţie) <■' -— Birou timpului (în staţie)

• ZONA CENTRU: . .— Birou OPERA (lingă Teatru) Naţional staţie 4g, .35)

. — Birou P-ţa M. Vitra?ul (lîngă Hala Agroallmentară)’ .— Birou GARA •

0 ZONA GHEORGHENI:— Birou Băişoara (capăt linie'— Birou BĂLŢII .

% ZONA IRIS:— Birou CLI'.IANA

• • Pentru eroii Revoluţiei, vpteraYiii de război, elev» s> s<nţl>’ii(i din Basarabia, foştii deţinuţi politic! abonamentele se elifton-avâ • la. Biroul din sediul R A IllC / lld ai l>"rembrle nr, 81 8:«

0 Peutru liandlcapa(t abonamenV’l*' s<* otiborrn/ă l:i Hiioui O i’K- RA din P'ţii Ştefan cel Mare nr. 7

0 Pentru elevi, 'studenţi, pensiunurl si nnrfaj;i(i mi i’liberează.ta ţoale Blrourllir de aboi)iiitn>nte

0 Pentru evitarea oglumciâ«iloi /si implici! scui(;tie;i •fSniiiul'ut de aşteptare piîntru <lvs. vă niiiân- s v ă prezentaţi din l!,np cu aclelt* Mi'icitnle («ele «fK-.l.- f-> M -i-.we biiou d>- nh'Mi.uiu'ult»),

JO I, 22 SEPTEMBRIE, PAG. 7 ADEVARUL DE CLUJ

J . L

« . s* .î.

o fe ră p e rm a n e n t

M axiprezentare în 26 sortimente;

ulei Jloareâ soarelui;Z& unt, friseâ, lapte condensat, făina, cacao; CF ’ brânzeturi topite, margarina ţgr*- orez ambalat" BOSTO “/ * o» biscuiţi asQrtati, napolitane asortate; ţgp* răcoritoare: Ice Tea, Vitastar;& [C ÎH Z ftN O fl,

E T napo leon f txsdka, U quei'-uH a m ia te ;

e f sâpunhix; Bă sâptin, de(% ţcr insecticid spray- TGX; p* veselă plastic variata;

Partenerii de afaceri interesali sunţ rugatisâ a s contacteze.' '

0du! Dirnirie Pompei nr$ j Vis-a-vLs desiatiade metrou FlFERâ. ‘ ' BUCURESll - ® 6663016 312 99 65 / r"

1978, 3600 cmc. Tel 16-69-7(1 . ■ (276237) •

• Vînd Doberman 14 luni fă­ră Pedigree; linie completă de . Smbuteliere - suc şi sifon. Tel 13-06-98. (-76229)

0 Vînd urgent dulap cu trei uşi, canapea, comodă, ' creţ con- . venabil. Tel 12-47-54. (276221)

O Vînd aparat montat-demon- tat- cauciucuri acţionat pneumatic , nou. Tel 058 — 82-46-52 după ora 17. (276088) . - -

• Vînd pătuţ şi scaun copil, televizor Sirius. Tel' 12-75-17. (276155) - -

• Vînd 25 mp parchet fag la preţul de 14000 lei/mp, după ora17 str. Parîng nr, 35 ap, 61. (276162)

i Societate Comercială

FINANCIflRÂPE ACŢIUNI,’ oferă posibilitatea persoanelor

• fizice să investească pe bază de

CONTRACT fo AFACERI SIGURE.Se oferă 12% doblndă pe lună la

., investiţiile în Ier, îri valută se

oferă 8% pe lună investiţie

minimă 5 milioane lei sau 3000

USD sau 5000 DM.

Relaţii li tel. 146290, '

ZILNIC, orele 10-18.

;.c. DELICON s.r.l. oferă en-gros

SIROP CONCENTRAT "ambalat în flacon dc 1 litru, TIP D E L I C I A , cu arome dc

. FJW I, M A N G O , ORA N G E , CO LA , ANANAS,

ia preţul dc NUMAI 1960 le i/ f la c o n + TVA

Livrarea sc face în str. PASTEUR nr.56

(subsol restaurant PKRLA, cartier ZO R ILO R )

(762277) v ; - ■ , ■

• traduceri acte;

- suport numere plastic

^PrmCOMÂUTOsxir

Str. Miron Costb nr.2, tel. 13972&

Orar 8 - 17. (290207.290206)

./«satsaS.RifcS i

• • Cumpăr discuri cu formaţii rock româneşti Tel 13-78-60.

. (276177) . .■■■• ;

• Vînd aragaz 4 ochiuri, nou. Inf orele 17-19. Tel 13-85-18.(276181)

• Cumpăr spaţiu comercial centru sau aproape de centru. Tel 14-52-05 seara. (287325)

• Vînd cabană nu ! teren in Belis inf Rusu Marius, str. Plevnei nr. 30, Cluj Napoca.(287300) . >. ]

• yind garsonieră confort 1, str Dîmboviţei şi TV Panasonic

. 5 milioane. Tel 15-81-02 după om 17. (287317) ‘ :

• Vînd garsonieră o >n!ort 1 •Str Răsăritului nr. 105, ct. 1, fp. 10. (287329) - - .. .

• Cumpăr apartament 1-2 cn- mert în cartierele Gheorgheni, Zorilor,, Mărăşti, central, maxim'

'7 milioane Te] Hi-i0-02 orele 15- ' , ?(i («733?) ■ - . ;

9 Vînd Opel r<;idr-ft ■ c'mh* npîn'” itvir'il.it, . star.- hună de runrtiemi'e, pret *(Vt 't)'M rp) 31 -r.:> ;> i ( >i|?3iR)

• Vînd Ford Sierra 23D din86 şi Opel Kadctt 16D din 86, înmatriculat. Tel 31-42-10 Tur­da. (287324)

• Vînd biblioteca Ganbera, măsuţă stejar, birou şcolar, mă­suţă televizor şi video Tel 13-98-36. (287314) ' .

• Vînd combină ; muzical? Palladium cu telecomandă 220 DM. Tel 15-00-64. (287316)

• Vînd garsonieră confort 3 Gheorgheni. Tel 14-82-S9 după ora 15. (276225) '

• Vînd garsonieră confort I Mănăştur. Rel tel 16-30-53. (276230)

• Vînd casă, grădină *n Fe- leacu 177 la şosea,; bună pentru privatizare. (276232)

• Vînd teren agrement Some-; şui Caid ieşire la. lac, 10 ari Tel la servici 13-40-07 ora 6-14, llandri V. (276236) .

• Vînd sau închiriez aparta­ment 4 camere -u telefon. Tel17-39-26 (276239)

y 9 Vînd M-461 jn ’ stare'perfec­tă Pop' Claudia str-Ciulului nri comun,-i Copăconi Turda. (276214)

• Vînd camionetă- “‘înv Dur-i n 1PR8 benzină. Tel ,11-10-5! •Iun*! oro 17. (276220)

• .Cumpăr talon VW P.issa'.

t m i B m m m m c m uN O K S T O ?

M şfeVîm^iâliie^aeiclarî.carfic,

jhc$ilc,paste ialiio^'e,conserve^ [îşpmc-frucle,dulciuri,păuturfr itl|ărîiînghc{^ţ| şî^mmtfaltclc.

$ M ÎS IO H m $ 5 Q Q tE l

TEIEFOK

• Angajăm femele de servici la bloc. Tel 12-05-15. (276071)■ • Predau ore de matematică clasa V-X - în limba ; română şî maghiară elevi din Zorilor In avantaj.. Tel 12-40-88. (2761S6)

. . • Cetăţeanul Paven Micolae,- domiciliat în oraşul Huedin, «tiv Avram Iancu, este TUgat să se prezinte; pe data de 26 octom­brie 1994 la Tribunal,' pentru divorţ. (276211) -

• Angajez ospătari(e) tinerifeV Tel 11-84-14; '12-43-87. (276063)

• Firmâ privată : angajează persoană; dinamică pentru acti­vitatea; ode aprovizidnare-desfa- eere.' ConcTfţîf' vîrista 25-40 ani, carnet, dfi şof.er, , Selecţia .luni 2609 1994 ’ orele ^13-16, , str; Cîmpîna nr. 62A. (pentru Pţ-imorH Mar­keting S;i). (276006) ”

S Caijt urfeent hsocîit *«au îm­prumut.1 Tel 17-37-66,.(276144);

• Efectuez transport marfă10 tone Rel l:i tel 12-37 47.(276200) ' . ^ ^ : .;

• .Economist cu 20, anj, vechi- ine specializat în evidibiită, con tabilă pe calculator,''oferă' ser­vicii la firme. Te) 14-83 2ft orele.16-:21, (287,207) ..

• ’ Prore^arâ ■ inedita !<-bimk ■n-ice nivel. Tnf la 'iei 11-06 f>7

nreU; Ifl 2t» . (2IÎ7n('1.

o Cusătoreasă cu experien­ţă' caut de lucru la domiciliu dc confecţii în serie. Tel 12-19-80. (27C173)

O D-nul Pintea Augustin, fini lui Augustin şi Susana, născut la 22 august 1952, cu •ultimul domiciliu cunoscut în Cluj, str. Mehedinţi nr. 13, ap. 9, este chemat în ju ­decată în calitate de pîrît la judecătoria Cluj-Napoca, do­sar nr; 10910/’92, cu termen de judecată la 9 noiembrie 1994, sala 122, de reclamantul Bus Vasile. (276206) ,

® Vindem haine vechi ief­tine!.. Import Franţa.' Str. Horticultorilor 22 tel 14-66-31. (275910)

c Direcţia Generală peritru Agricultură şi . Alimentaţiei Cluj, - piaţa Avram Iancu nr. 15 telefon 19-56-75 achiziţio­nează de la unităţi autoriza­te un autoturism nou Dacia Break. Aşteptăm oferte pri­vind preţul de vînzare. (276057)

O Caut angajat pentru dis­tribuire lapte. Tel 14-29-07.(276119)

O SC „Amco" SRL anga­jează zugravi, zidari; lăcătusi- sudori. Tel 17-18-80. (276154)

• Angajăm vînzatori tineri- femei, bărbaţi-prezcntabili, serioşi cu experienţă în Ali­mentaţie Publică. Tel 18-88- 63 joi .şl vineri orele 17-20. (276157)

9 Angajăm orice fel de lu ­crări de tîmplărie, mobiiiere la 7comandă. Inf pe str. Uni­versităţii nr. 10, în curtea şcolii. (276201) -

O Agenţie imobiliară. Tel 11-84-93. (287073) ■

• Executăm deratizări. Tel17-11-88. (287089)

• închideri balcoane me­tal si sticlă. Tel 14-66-34. (287116)

9 Angajez agent contracte.11-22-04. (299642)

9 Academia de Muzică Gh. Dima str. I.C. Brătianu jir.25 organizează în vederea

i unor - lucrări de . reparaţii lîcl- , faţie în ziua de 23. septembrie94 . ora 12 la sediul Institu­ţiei. Rel tel 11-12-41. (276240)

• Fabrica de sticlă Boca Srl,' Turda str. Putna f.n. an­gajează contabil cu i-xperien- ţă (minim 5 ani), evidenţă pe calculator cu program perma­nent. ' Bel zilnic între orele10-14. (276233)

• Angajăm tianratori tlJ neri fără vicii. Tel 16-57-59. (287333) , -

o' Atenţie!!! Investitori-persea- ne fizice sau juridice cu capital de minim 1.000.000 lei( sau va­lută!) deveniţi parteneri la una. din cele mai mari afaceri din ţară, în plină ascensiune! Sco­pul: extinderea reţelei în toată ţara şi formarea unei linii de export. Inf la tel 15-38-09 si 14-44-38 orele 8-17. (236479)

9 Dau în chirie 3 camere confort, cu telefon. Tel 16-01- 59. (287070) __ . -

a Dau in chirie spaţiu ca­binet medical birouri, depo­zit, zona! centrală, Turda. Tel17-50-12. (287252)

9 Două studente seri sase, căutăm garsonieră cu telefon. Oferim 60 mii lei/lună. Tel14-61-26. (287280)

9 Student străin, caut de închiriat apartament' 2-3 ca­mere cu telefon mobilat. Tel12-42-55. (287302)

• Student ‘ serios, caut gazdă si ofer meditatii la limba engle­ză. Tel 12-49-48. (287266) ;

9 Studentă an 4 ISE- meditez f;eocrafie admitere ISE. Tel 17- 52,63. (287294) .

9 Familie tînără îngrijim per­soană în vîrstă contra rămincri în spaţiu. Tnf tel 13-72-95. *(287296) ' , ./ • Vînd încălţăminte de damă en-gros şi cii amănuntul în stra- da ' Partizanilor' nr. 28 (Dîmbu Rotund)., (287226)

9 Exectit instalat» sanitare şi de încălzire Tel 18-67-52 seara. 1287256) .

9 SC ..Hldnrom" SRL prac-- tică un adaos comorcinl între0-500 In sută. (287272)• • SC ..TV CAPT.U" SRT. anun­ţă onorata clientelă că începînd

-cu lunţt octombrie'94, taxa de -ibonament-î.se , -.'Hţ? 3Pia şută C’fiWOi'ţ)' ;

9 Oier.. fortruiU'-' posil.'iiitp- te emigrare Canada, invitaţii no­minale* oentru ' nloţinc-re viză tu­ristică SUA tnf tel lA-l"? 03 ,,in-Ir,-., i it’.'.'I i, -.10-I'.-: I ’HrfM") : .: ,

' • Dau chirie locuinţă. Tel 19- 57-15. (286955): 9 Dau chirie' spaţiu. Tel 19-,

57-15. (286961)9 Dau în ' chirie'locuinţă.^ Tel

18-22-22. (287183)• Dau în chirie locuinţă.; Tel

,19-49-49. (287196)9 Dau în chirie spaţiu -comer­

cial îh P-ţa'Mihai Vitează/-' 64. mp. Plata în valută, anticipat. Tel 01 — 6-65-67-72. (287219) -

9 Dau în chirie pe termen lung, apartament lus,- în P-ţa Cipariu. Plata în vaiută, anti- cipta. Tel 01 — 6-65-67-72. ■ (287220)

• Dau in ' chirie apartament două camere pentru pretentioşi.- Inf ora 16-19 Ia tel 17-57-25. r

' (276002) , ; ‘

9 Dau in chirie apartament; două camere pentru preteritioşi. Inf ora 16-19. Tel 12-76-15.(276003) -

9 Dau în chirie apartament '2 camere cu telefon cartier Gruia. Tel 13-94-22. (276056)

• Dau; în chirie' apartament' două camere cartier Gheorgheni. Tel 15-60-18. (276149)

9 Dau în chirie pe termen lung pe valută apartament 3 ca­mere cu telefon Zoriior. Tel 12-07-55. (276193) ‘ - • :

9 Caut de. închiriat, casă 3-4 camere, apartament 4 camere numai în zone bune. Tei 14-66- 34; 11-06-33. (275941)

, • Caut garsonieră pentru în­chiriat. ; Tel .18-36-03. (276153)

9. Caut de închiriat , cameră cu acces bucătărie, baie Te] 15-04-57.(276161)

9 Caut de închiriat' spaţiu co­mercial, zonă centrală. Tel 18- 68-12 între orele' 18-20. (276168)

• închiriez apartament 2 ca­mere mobialt cu • telefon în car­tierul Grigore3cU'; -Tel 13-05-18. (276183) • ;■ - ŢV, ;,V

9 închiriez apartament 2 ca­mere confort mărit, complet mo­bilat, zonaPata,"pe valută. Tel16-71-79 după, orele 17. (276186)

9' 2 studente căutăm garsonie­ră 'de închiriat, plata în lei. Tel 15*12-6J ’' orele I9i21. (276202) ;

9 Dau In. chirie apartament de 2 camere confort., nemobilate, pe o: perioadă de 2 ani, -3000 fo- rinţi pe lună; cu- nlat’< Tnticipat Str» tuiioslavioi nr» 70, 1 ap.10 <-;u\ntul s'ră'il ■ i’-’t- •'«•IflM

ADEVARUL OF C lUJ JOI, 22 SEPTEMBRIE, PAG. 8

■ I— . .. i k

Cumpăr GARSONIERĂ, 1 :

APARTAMENT ;i TEREN

;J*ENTRU CONSTRUCŢII.

[ TdCfOn 156183 (239372)

V lN Z A R I^ tU M P Â R A m D M S I »I TERENURI prin

; | R p O R t M A U s ^ . B ^ M ’

1^37-15

„ AGENŢIE IMOBILIARĂHi VÂNZÂfU-CUMPÂRĂRHNCHlRIER!

SCHIM5-CONTRACTE4MTĂ0ULÂRI ACTE REGIM URGENJl

H -22-04

• Vînd teren 700 mp; str. Re­publicii nr. 85, 28 dolari/mp ne­gociabil. Tel 19-32-15. (287264)

© Vind loc casă Dezmir, aproape şosea. Tel ,15-54-19 sau

' 14-65-33. (287267)• Vînd urgent apartament 4

camere nefinisat str.. Aurel Vlaicu et. 8, preţ. 13,5'milioane

- negociabil şi apartament 3 ca­mere nefinisat, telefon. Mărăşti, preţ 15 milioane. Inf telefon 19- 54-83. (286946) - ' - , :

• Cumpăr locuinţă, spaţiu. 11-22-04. (280953) ‘ ' .

• Cumpăr apartament ~. zona Biserica Sf. Petru. Tel 11-81-93. (287075); . ,

• . Vind garsonieră confort I, cartier Gruia. Str. -Migdalului nr. 22; ap. 10, et.' IX, orele 12-. 20. (28709D) , v •

• Vînd apartament 2 camere confort unu mărit în bloc tip v.dâ, în Zorilor, str. Pasteur. Tei 12-83-43. (287155)

• Vînd sau schimb casă cu 100 pomi fructiferi în Sinicoară, cu apartament 3 camere şi di-'

'terenţă. Preţ negociabil. Tel 15- 10-39 sau.. 23-12-11, ;str. Tracto­riştilor nr, 8, Someşeni. (287181)

• Vind apartament. Tel 19-49- 49.(287195)

• Cumpăr apartament:- Tel 19- 43-49. (287197)

• Vinci cumpăr apartament, maşină şi casă particulară. Tel . lft-77-75., (287205) • ‘ I

•^Vindem casă cu grădină - Someşeni, str. Bîcazului nr. IA.' Inf fel 36-72-79.' (287231)

O Vînd apartament 2 camere, elaj .2, Î.Tănăştur, lîngă Big. Inf tel 12-72-71 după ora 18. ; (287248) ; - .

® Vind apartament 2 camere str.- Aurel Vlaicu cu aoartament 2 camere Mănăştur. Tel 19-44- 3?: (287257) ■ ' ;

• Vînd urgent -apartament 2 camere confort l t Gheorgheni, etaj II şi Dacia 1300,. stare ex­cepţională. Tel 14-09-65. (287269)

O Vînd1 Casâ. Str. Kari Marx nr. 75, orele 11-J8. (287274)

• Vînd apartament 2 'camere pe str, Primăverii si , diferite iTKfWle. Tel 13-1^21, (287275)

' .* Y‘nc perpe., cu, pene de t;îs- că, puf de giscă, chioşc, metalic. • Tel 13-84-20, întrp orele 10-1-1, t (287282) • '

• . Vjnd garso.rtfei.ă pentru .prc-

• Cumpăr motor Ford Tranzit 1,51, pe. motorinS, fn stare de funcţionaro. Tel 14- 53-89 orele 6-18. (287122)

"""• " Cumpâr” urgent "talon Fiat Ducato dubă. Tel 12-47- 28; 17-77-41; 19-40-46.(287279)

Vind BMW 3201, 1990, înscris, excepţional. Toi 14- 9I-C9; 14-75-62. (287286)

' • V lnd 'eâm lon^A^' itTto- ne cu oblon ridicător carose­rie multifuncţionali, posibili­tăţi de compartimentare cu bare mobile. Tel 17-21-57 sau16-35-73. (287293)

• De "vînzare "moielui"Şoii mul din Jucu Drumul Naţio­nal lc fc»I 17, Preţ 200 ml- Iloane. Tel 12-96-85. (276055)

• Vindem urgent 6000 mp păm întcu cabană pe ea. Inf pe str. Eroilor nr. 15 ora 1018. (276203)

• Vînd apartament"^ ca- mere confort sporit, 2 bal­coane, ultrafinisaf, mobilat şi ultradotat, Pia(a Cipariu. Preţ. inf 65.000 DM. Oferte serioase. Tel, 11-25-48 între orele 10-12 şi 16-18. (276205)

• Vind pieso Fiat 850. Tel16-35-16. (276016)

"" • ’ VincT^U'^Golf "iieinî'iâtri- culabil, stare bună. Tel 14-84-01. (276189) .

• Vînd Citroen BX til,1987, catalizator, - omologat,

stare excepţională, 520p DM. Tel 14-84-01; (276190)

• Cumpăr aparat vide.? şi TV color cu telecomandă si cărţi pentru farmacie. Tel 11- 42-73., (276146>

► Vind"calculator PC'“486 DLC, împreună cu impriman­tă Epson LX 400. Inf la tel11-42-81. (276210) —

• Vînd laborator foto com­plot. Tel 16-13-96 după ora 13. (276152)

• Vînd lambriuri. Tel 18- 22-50. (274894) :

• Cumpăr, - certificate de proprietate. Tel 17-88-86.(276032)

• Vînd urgent mobilier din lemn, pentru magazia: rafturi, tejghele. Tel 15-91-58. (276151)

• Vînd, în Chiiiieni, iîna- ţe, '1,4-1 ba cu 500 lei/inp, fri­gider şi congelator „Arctic1*, motocicletă CZ, 125 cmc. Tel16-53-76 după ora 13. (273305)

. • Vind teren construcţie în cartierul Gruia. Tel 12-13-17, (100) . ■-

, • Cumpăr, urgent talon Mercedes. Tel 13-65-16. (287311)

• Vînd Hfîiiault 11 diesel. Inf zilnic orele 16-22 tel 17-82-84. (287331) -

• Cumpăr garsonieră con­fort I ofer 5-6 milioane. Tel

| 13-76-97. (276219)

• Cumpăr talon -'.Mazda, ■> Toi-18-54-93. (287211) , •.,>■. -.

m Vînd Dacia s.1310, stare,, bu­nă, preţ' 2,7 milioane negociabil. InE str. Anina mv 35,. (287228)

o Vînd remorcă, 5t cu roata a. V-a. Vînd lemne dy foc.,.Inf la tel .17*90-43 dupăora 18. ~- . (287301)

• Vînd PC28(5 cu 500-DM. Tcj.7 IG-09-35. (207,101) - '-J >. -

• Vînd combină,-muzeală -Pio-,. ..... ................. ncer, cu compact disc şi video-.'

tentiosi. Tc( ' recorder „Nec“, la. preturi.--foar-

o * , ' i nS oJîS--, ir" M - ' « . " l * . alli-nram W , 17-:5-73.’ .

(287301) . - ...,• Cumpăr autoutilitară, cu, /• De -vînzare aparat vulcani-

1 ,rl fVl e' t ’Ql ll-01-f»5. ' zare sl aparat sudură 380V, 1500(287200) ■■ ; i o i - ;; A„ Tel 15-05-70 dtîpă or&!cr 18:

• Vînd dozator Tec (USA) esenţe tuburi C02 sau schimb cu autoturism la înţelegere. Flo- reşU, str. Horea nr. 53, BL III,, ap. 3, Maja. (287233) ,

• Vlnd baton 501, : polilor, raft lemn 2,0 m. Tel 13-23-43. (287291)

• Vlnd pătuţ copil. Tel 11-84- 71. (287235)

• Cumpăr parchet stejar 100 mp. Tel 13-06-20 orele 8-10.

• Vînd îri cantitate mare la Oradea struguri pentru vin la sffrşltul lunii. Tel 059 — 13-G2- ,64. (287295) .

• Vlnd teren cabane Valea Someşului, 13 DM/mp. Tel 059- 34-12-52. (276207)

• Vînd cabană cu teren la 38 Itm de Cluj. Tel 15-36-23 (lupa- ora 12. (275873)

• Vînd urgent apartament 4 camere finisat în Mărăşti, ime­diat ocupabil. Tel 12-21-28.

• Vînd casă; apartament. Tel11-84-93. (275999)

• Vlnd casă, grădină în Sîn- crai Alm preţ convenabil. Ba­ciu 698 Mastan. (276092) . . . -

• Vînd sau schimb casâ fami­liară curte şi grădină cu apar­tament sau garsonieră plus di­ferenţă. Tel 13-62-04. (276102) !

• Vînd convenabil casă ime- diat ocupabilă 3 arzătoare. Tel15-93-05. (276106)

Vînd apartament 2 camere, -complet-mobilat si dotat. Tel 14- 55-30, - ( 2 7 6 1 2 0 ) - ‘

• V lnd., apartament 2 rcamere mic ' pentru. .'pretenţioşi,. 16' mi­lioane, Str. Pată 2 bl. HA sc. 2 ap. 23. (276136) ' ;

• Vînd casă cu teren. Tel 14- 01-42. (2761421 ; -

• Vînd apartament 2. camel-e confort X în centrul cartierului Mărăăti. Tel 15-57-47 între orele18-21. (2Tf*l58) .- • Vînd apartament 2 camere' str. Bizusa. Tel 15-37-03.(276100)

• Cumpăr apartament cu 1 ^cameră sau garsonieră confort L inclusiv In parter, Tel 18-04- 78. (276178),. • Cumpăr* apartameiit: 2-3 ca­mere, ofer 8-9 milioane. Prefer' zona Pata, Zorilor, Gheorgheni, Dorobanţilor," - Mârăsti central. Tel 15-80-65. (276180) ;

• Casă' de' vînzare cu "teren ' 5200 mp pe strada Şiretului nr, :34. Inf sîmbătă Ia ora 10-14 la faţa locului. (276187) ’ ' ■

• Vlnd. autocamion IJazturbo8,5 tone. Oradea tel - 059 — 16--31-26. (275905)

• .Vînd talon Audi- 80 din 87 omologat. Tel: ,12-21-28. .(275982); -- ® Vînd. jMerccdes < .190D. Tel13-95-92;' (276105) :: ;■

• Vînd talon IVlercecles. Cobra. 123; Tel 13-52-66. (276114)

• ' Vînd autoturism Dacfa 1310 TLX, an fabricaţie 1990 şi pălă­rie mireasă pentru pretenţioşi. Tel 16-26-92 după ora 17, (276140)

• Vînd Dacia 1300, an fabri­caţie 1987, . blană vulpe 42-44, hanorac piele 48, noi. Tel 17-39-'' 88 seara. (276141)

• Cumpăr certificate de '.n- matriculare Lancia 1300 Delta (abo). Tel 062 — 41-46-68, Baia Marc. (276150) ,

• Vînd Fiat Uno 86, 1, 3D, stare perfectă, 90.000 km. Tel19-49-84. (2,67159). ■" -

• Vînd Oltcit nou mib ^preţ oficial sau schimb cu garsonie­ră. Tel ' 1G-G2-82 .<376163) ; •

• Vînd BMW 316 cu talon pentru piese de schimb; Tel ‘11-83-92. •(276169)" ’ ; “ "■>: -

• Vînd ttilon : Golf, BMW,- VW Transportor, frtf 'Plopilor. '48 ap.13. (276170) t :'

• .Vînd.-:.War.tburg 312-, stare bună,-;.caroserie , PQlski -Fiat, te­levizor color, aparat foto, .Zenit, , maşină de scris ’ Facit. Tel 14- 35-33. (276171) ‘ ' ' ' f

• Vînd Citroen AX- nou, În­matriculat., Tel 059 — , 16-87-97. (276175). -■ '

• Cq.mpăr Oltcit. 87-92 sau.Bc-, nault 18 înmjtrieiilat. ,Tcl ;.19-57t- 72 .(276176) ; :-V;.ţ ■

• Vind furgon de 10 tone cu prelată. Tel 12-37-47. (276199)

• Vînd urgent Opel Ascona. Inf zilnic la tel 13-33-77. (276212)

• Cumpăr Audi 5000. Tel 1G- 55-45. (276213)

• Vind televizor Sony Black Trinitron,' diagonala 73, stereo, teletext, nou, garanţie 1 an. Inf tel- 14-05-45 după ora 17-<,(275965)

• Vînd calculator AT-486 pro­ducţie . Germania, 270M31CDD, . 4MBRÂM, monitor SVGA, rnou- se, DosOO, WIN3. ,1, • garanţie 1 ‘ an. Inf tel 15-59-01. (275966)

• Vînd hotă electrică nouă,• televizor, sport pentru piese. Tei

13-71-31. (276147) .• Vind congelator nou cu -4

sertare şi canapea tip fotoliu de2 persoane. , Inf tel 14-30-48.(276182)

• Vînd prelată autofurgon,' import, cauciucată, 10,5 m lun­gime; generator oxiacetilenă, nou. Tel 15-12-79. (276197)

• Cumpăr copiator. Tel 19-90-'19. (276198) , '

• Vînd caloriferc de fontă folosite. Tel 11-15-55. (275733)

• Vînd certificate de' proprie­tate. Tel 17-88-86. (276034).

• Vînd: canapea, fotolii cu măsuţă, masă televizor, dulap' cti vitrină dulap bucătărie mela- mînat, recamier, draperie, ma-

• şină spălat lenjerie.. Tel 14-34-32.(276077)-

(s.c, OMIDĂ M*«l« p m m m w M i m w B 1

PRODUCŢIE PnOPRJB f \

"•sewicîi complete ^ ;

# Sir.G ovora i q \tui f i Copila Veche Mănâţta»

leJ:164TI6î 130785-, U2933

• Cu multă durere în su­flet anunţăm încetarea din viaţă a soţului şi tatălui nos­tru drag GLIGA IOAN, năs­cut în satul Feiurdeni. în- mormîntarea va avea loc în dala de 23.09.94 ora 13 Ia ca­pela cimitirului Cordoş. Fa­milia îndurerată.

9 împărtăşrm durerea bu­nei noastre colege profesor Mariana Horea, la pierderea

tatălui; socru, profesor . NICIUIOR MAGHERUŞAN,

Condoleanţe familiei ; îndure­rate. C o lţ ii de la Liceul George Bariţiu. (287299)

• Azi, 22 ' septembrie, se împlinesc 5 ani de lacrimi şi durere în sufletele noastre, de cînd bunul şi iubitul nos­tru sot, tai», socru şi bunic, MARCU VASILE, ne a pără­sit pentru totdeauna. Dragă TAT1, dorul de tine ne frin- ge inimile. Lacrimile şi flo­rile aşternute pe mormîntul tău îţi aduc omagiul nostru de dragoste că nu te vom ui­ta niciodată. Soţia Armida, fiicele Monica şi Doina, gine­rii Mihai şi Mariu'r-şi nepi- telul lui tlrag. Bogdan. (287101)

• Sîntem alături de familia îndoliată în. clipele grele prin care trece fa pierderea Micei IIAJNAL GALL. Asociaţia de locatari din str. Zorilor nr. 43.

• Păs(t;îndu-i amintirea ncşlearsă, la 2 ani de Ia de­cesul. iubitei noastre prof. STELA OlîCAN, toată dra­gostea noastră. Familia. (287237)

• I a 20 ani de la decesul soţului meu, IOAN'

I.APUŞIE, pios omagiu şi neştearsă amintire. Soţia; f287208) •

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă, du­pă o grea suferinţă, a celei mai dragi mame, surori, cum­nate, mălbşi, POP MELlN- TFANA, de 53 ani. înmor­mîntarea are Ioc in Ghirişul Român, în data de 23.09.94, Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. .(276209)

• ’ Suntem alăturT*-le cole- ga noastră Pop Maria în ma­reo durere pricinuită de m arţea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la Termorom SA. (27G172)

6 Dureroase ginduri şi dragi amintiri însoţesc în eternitate imaginea iubitului

nostru fiu, frate şi nepot MARCI1IŞ SEBASTJAN, la împlinirea a 10 ani de la .deces. Dumnezeu să-l' odih­nească în pace. Familia indu- rerată. (2757871

9 Azi, 22 septembrie se împlinesc 10 ani de cîiid inl-

' ma iubitului nostru nepot MARCiriŞ SEIMSTIAN', a încetat să mai bată.- Florile dragostei noastre îţi vor unt bri mormîntul iar lacrimile îl vor uda. Bunica, Elisabeta, familia Marchiş V'asile şi fa- milia Ţibrea. (275931)

• Pios omagiu la împlini­rea a 10 ani de cînd MIUAIL ILY!;S nu mai este printre noi. Soţia şi fitil. (270191)'

• Anunţăm cu durere şi lacrimi în suflet încetarea din viaţă a iubitei noastre

soţii şi mame, POP MEUNTEANA. Inmorniînta- rea va avea loc în data de 23.09;i991, ora 13, la Ghirişul Român. Soţul Ştefan, copiii Costel,: lîodica. Marinela şi Florin. 1287323) '. ' -

• ■ Sincere condoleanţe fa mi li ei Pop pentru pierderea lui POP MELINTIANA, din Ghirişul Român. Fam. Pop Tiberiu, din Tg. Mureş. (287320)

• La 1 an .de la plecarea "în lumea tăcerii, veşnică po menire şi • aducere aminte celui mai iubit soţ, tată şi bunic. GAL NICOLAE (U- ŢA). Căldura şi bunătatea su­fletului său ne vor . călăuzii mereu în viaţă. Soţia Nastasia şi fiii Nicu şi Floriţa cu ta- nn'îiile. (287337)

• Universitatea, de Medici nă şi Farmacie Cluj-Napoca anunţă eu durere şi i-egret încetarea din viaţă a {irofe- sorului universitar pensionar dr. MARIUS TEI.IA, fost sef al. Disciplinei de ~ llioiizică, eminent medic şi distins das­căl.-Exprimăm profunda com­pasiune şi sincere condoleanţe familiei, (276238) •

• Au trecut şase luni de tristete de la trecerea fn ne­fiinţă a celei mai bune soţii,

mamă, soacră şi bunică I1APA MARIA. Comemorarea va avea loc duminică, 25 septembrie la biserica din Turda (Arma(a Roşie). Fami­lia în veci ncmîngîiată. Dum­nezeu s o odihnească în pa­ce! (27C231)

• Sîntem alături' de -prietena noastră Kovncs-Doblyi Reka în mart a durere pricinuită ■ do moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la Sieta. (287300)

• Suntem alături de familia colegului nostru Pal Okos Ri- yo, în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la Complex Transilvania.(276192)

j D l , 22 SEPTEMBRIE, PAG. 9

DOMNULEREDACTOR-ŞEF,

Din dorinţa de totală' obiecti­vitate şi transparentă, ca răs­puns la .articolele tendenţioase11 nedocumentate apărute în diferite publicaţii clujene, prin- jj-e care şi In ziarul d-voastră, jn legătură cu aşa-zisele schim­bări abuzive de . directori în instituţiile şcolare preuniversi- tare ale judeţului Cluj, vă in­formăm că toate acţiunile de eliberare şi numire din şi IA funcţiile de director — director adjunct s-au făcut în confor­mitate cu Precizările Ministe­rului învăţămîntului nr. 10660/1993.

Recentele schimbări se da- toresc în majoritate aprobării demisiilor unora dintre foştii directori ai unităţilor şcolare clujene ca urmare a trecerii la

r^peîîsie sau cu scopul de a îm­bunătăţi actul de conducere, activitatea managerială din

şcoli în cadrul schimbărilor im­puse de reforma învăţămîntu­lui.

Pentru completa informare a cititorilor, redăm în continuare situaţia schimbărilor la zi:: '

9 total şcoli în care au fost schimbaţi directorii: 9 în în- văţămîntul preşcolar şî 35 In invăţămîntul gimnazial şi li­ceal; '

0 total directori schimbaţi în invăţămîntul gimnazial şi liceal: 51 (din,care 24 directori şi 27 directori adjuncţi).

Motivele schimbării:9 demisii: 31 <19 directori,

12 directori adj;): \9 pensionări: 5 (3 directori,

2 directori adj.);9 activitate necorespunzătoa­

re: 7 (5 directori, 2 directoM- adj.); ' ■ ■ ; ■: V

9 înfiinţăH de unităţi :i şcp- lare noi: 4 (1 dircctor, 3 direc-; tori adj.); ■’ ■ .*v, 9 transreif^ pi^movarfe':5fi|'--1[31 directori, 1 director adj.),’ s <

.; ( i i '- . •-

Cu mulţumiri,,prof. Victor DKAGOI, ^inspector;, şcolar general . ^ ,

Colaborare medicală româno-germanăDisciplina Ortopedie — Trau­

matologie din cadrul Universi­tăţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu" din Cluj- Napoca, prin persoana dom-; nului conf. dr. N. Ghergulescu, a realizat în lunile iulie — august a.c. o Colaborare inter- disciplinară cu Clinica de Or­topedie din Koln (Germania), clinică condusă de prof. dr. M.H. Hackenbroch.

Cu această ocazie, a avut loo un schimb de experienţă util, concretizat Sn informare şti­inţifică şi schimb de opinii în domeniul patologiei osteo-arti- culare. Timpul petrecut in Ger­mania a fost exploatat la ma­ximum,.atîţ în clinică cît şi in Biblioteca Centrală : Universi-; tară din Koln. Mai mult, sîm- băta şi duminica, distinsul me­dic clujean a- avut acces la biblioteca Clinicii de Ortopedie din Koln, fructif ieînd şi acest timp. '; Conf. dr. N. Ghergulescu a prezentat în faţa colectivului Clinicii de Ortopedie din Koln tehnică sa originală de abord chirurgical în artroplastia de şold, procedeu care. a fost de­monstrat mai întîi pe cadavru, după care a fost aplicat fn clinică, la un bolnav. Acest procedeu operator, abordat - Sn premieră, s-a bucurat de mult succes, fiind apreciat ca des­chizător de perspective Sn chi­rurgia şoldului. S-au statornicit legături trainice cu colegii din Koln şi din Germania, domnul conf. dr. N. -Ghergulescu - fiind şi membru al Societăţii Germa­ne de Ortopedie — Traumato­logie. Un număr, mare de or-- topczi germani au fost infor­maţi îri legătură cu apropiatul Congres • Rtimân de ' Ortopedie— Traumatologie, cu participa- ’ re internaţională. care va* ăve3 < loc înlcîntervalul 5-7 octombriea.c., Ia Cluj-Napoca. In conse­cinţă, mulţi specialişti germani şi-au anunţat deja participarea. Cu aceeaşi ocazie a fost popu­

larizată în Germania şi Banca „Dacia Felix" îri calitate de sponsor potenţial al Congresu­lui amintit.

Printre alte obiective, a fost urmărită şi popularizarea ac­tivităţilor Fundaţiei Umanitare „Augustina" din.' Cluj-Napoca, spre a fi cunoscută in Germa-

• nia pentru activităţile şale cul­tural — umanitare.

Pe de altă parte, a fost re­alizată sensibilizarea unor fir­me şi persoane particulare din

- Germania,. dispuse să susţină acţiuni de- caritate in România. Astfel, domnul dr. Steinhart Georg din Heinsberg a făcut donaţii importante Fundaţiei Umanitare „Augustina" din Cluj-Napoca. In numele bene­ficiarilor clujeni, folosim a- ceastă ocazie pentru a mulţu­mi domnuţui dr. Steinhart pen-

. tru tot ceea ce a făcut pentru această fundaţie- Âu fost sta­bilite contacte în vederea des­chiderii unei reprezentanţe a fundaţiei amintite la Koln, a- vînd xca prim" obiectiv crearea de condiţii pentru înfiinţarea, în cadrul Clinicii de Ortopedie din Cluj-Napoca, împreună cu Fundaţia Umanitară „Augustl-

* na", a unui atelier de produ­cere a materialelor aloplastice (endoproteze pentru diverse articulaţii), cu posibilităţi de cercetare şi introducere de noi tehnici Sn chirurgia osteo-arti- culară, în folosul celor sufe­rinzi-şi deficienţi motori. -;ln această activitate, un rol im­portant urmează 'să aibă,* aşa­dar, Fundaţia Umanitară „Au­gust ina" din municipiul rios-

. tru.' • /. ;j:-; ;■■. :Sînt realizări, în plan pro­

fesional . şi umanitar, care an post, posibile şi datorită spri­jinului material oferit de către Fundaţia, „Humboldt" din Bonn, domnul conf. dr. ' ’.N. Ghergulescu/fiind şi membru al Clubului , „Humboldt" * din România.

' Micliaeîa BOCU

VICTOR CIORDEA:

„Mi s-a. propus funcţia de viceprim-miniştru sau mi­nistru al muncii"

Ieri, dl- Victor ' Ciorbea, preşedintele CNSRL-„Frăţia" (încă — după expresia dom­niei sale) a fost prezent în Cluj-Napoca. Programul - d- lui Ciorbea a cuprins două întilniri cu sindicatele de ia „Clujana" şi „Ambulan- ţa“ (de la Salvare), o con­ferinţă de presă, o întîlnire cu Consiliul reprezentanţi­lor şi o ultimă întîlnire cu liderii sindicatului din în- văţămîntul preuniversitar, recent desprins din Confede­raţia CNSRL-Frăţia-, In con­

ferinţa de presă, dl. V. Ci-- orbea a precizat că se află în judeţul Cluj Sn - calitate de preşedinte al confederaţi­e i In/aceeaşi calitate a „rea­firmat opţiunea sa pentru

, sindicalismul autentic, in­dependent. Pentru susţine­rea revendicărilor a apreciat că este necesară colaborarea cu forţele politice aflate In opoziţie. Asupra conţinutului conferinţei de presă vom re­veni Sn numărul de mîine.

In privinţa atitudinii co­mitetului director al USLJ, am remarcat diferenţieri. se­vere de opinie, cei doi vice­preşedinţi ai uniunii acu*

_zînd „fracţiunea" Ciorbea de trădare.

M.S.

ÎN ATENŢIA CRESCĂTORILOR

DE ANIMALE

In baza Legii nr. 83/1093, au fost elaborate Ilotărîrile Gu­vernului nr. 72 şi 81 care sti­mulează "producătorii agricoli prin acordarea de prime şi alo­caţii de la bugetul de stat cres­cătorilor de animale, c pentru Viţeii obţinuţi de la vacile şi. junincile însămînţate artificial sau prin montă cu producători atestaţi, precum şi alocaţii - pen­tru acoperirea- parţială a . chel­tuielilor ‘ de întreţinere celor' care menţin în . exploatare, pe durata unui an, a cel puţin 3 vaci de lapte sau bivoliţe.

Pentru acordarea acestor su­me de la bugetul de stat : pro­ducătorul agricol trebuie --să declare la-consiliul local ani- •

malele pe care le deţine / in vederea înregistrării acestora în registrul agricol. Viţeii ob- - ţinuţi trebuie declaraţi pentru înscrierea ‘ în registrul : agricol în primele 7 zile de la fătare, urmînd ca personalul tehnic de la centrele agricole şi din reţeaua de producţie să îi in­dividualizeze prin tatuare pen­tru a se înlătura orice / suspi­ciuni .şi ilegalităţi in acordarea primelor, respectînd întocmai prevederile legale. ■•'■■■■ ■ v-

Personalul ditt primării, care lucrează cu registrul ' agricol, precum şi operatorii de la punctele de însămînţări artifi­ciale au obligaţia să nu întoc- l mească actele ; primare pentru acordarea primelor ş i; alocaţii­lor în cazul herespectării ter- . menului de 7 zile pentru înre­gistrarea in registrul agricol.

:*j v .'IV ' ‘ .- .

-PLASTICA ~:mvION UNGUREANU este pre

zent la Muzeul Colecţiilor .-'-de pe strada I.G. Brătianu nr. 2 cu- o foarte originală expoziţie. E Vorbă .‘de o ŞCOALA? forma­tă în cadrul Academiei de Arte Frumoase din Cluj-Napoca un­de sînt prezente personalităţi

certâ'*valoâr¥. Ii putem, nu-- nir- pe artiştii -Al. Pop, Gh.

postu.- I. Nica.- L-am numit pe Ion 'UngureanuV- în primă vi­ziune, pentru că el * „patronea­ză" expoziţia. Ceilalţi profesori, că şi elevii lor sînt.' cu adevă­rat- membrii unei şc6îi, care îşij va 'găsi renumele. ■ • iiT-

<DS.)

In legătură; cu acţiunea de reevaluare conf.,sH.G.>nr.; 500/1994, Ministerul Finanţelor, VCU scrisoarea nr. 86592/16.09 1994, adticem următoarele-completări’: . ; T: ia;

REFERITOR LA ADRESA ilINISTERULUl ’ FINAN- - ŢEI.OR NR. 86515/30.08.1994, ;/V

’(Urmare andlizci informaţiilor .primite de la « agenţii . economici ‘referitoare la aplicarea prevederilor * Hotă- rîrii Guvernului nr. 500/1994, colectivul de soluţionare

^ constituit aduce următoarele completări la soluţiile comunicate prin adresă menţionată mai sus, după cum urmează: - '' .'i '•;.- ■' ■■ ." — Pct. 7 şi 13 Corectârâa valorii imobilizărilor cor­porale cu gradul de utilizare ă capacităţilor sfe aplică la capacităţile de producţie ..industrială, pe bâză ^?e documente, indiferent de ramura de activitate pb ponderentă a unităţii,- excluzîrid* clădirile administra­tive şi alte biWiuri avînd utilitate’ comună (depozite, ma­gazii. mobilier, autovehicule şi "'âlte bunufi de‘ această

.natură)1' . .. ' ■■■• s'î— Se exceptează imobilizările corporali aflate în

conservare, conform prevederilor legale, precum şi i- mobilizările corporale care nu sînt folosite câ (irmăre a .lipsei de materii prime, energie electrică sau alte cauze obiective, a căror valoare' reevaluată se corec- •tpază cu coeficientul de 0,55: indiferent de profilul unităţi cărora aparţin imobilizările respective.

— Pct. 10 „T.a agenţii economici Ja care gradul de utilizare al capacităţilor ,de producţie industrială re­alizat Sn anur 1993 este situat sub 55 la sută pe total unitate, vor corecta valoarea imobilizărilor corporale reevaluate cu un grad de utilizare, de 55 la sută....

— Pct. 12 se completează eu următorul aliniat:„Pentru evitarea aglomerării, agenţii economici vor

depune lucrările la Direcţia Generală a Finanţelor Pu­blice şi Controlului Financiar de Stat Judeţene şi a municipiului Bucureşti în mod eşalonat, pînă la data de 23 septembrie 1994"...

— Pct. 15 „Fac obiectul reevaluării numai terenurile pentru care agenţii economici sint' în posesia titlurilor

,de. proprietate pe bazn cărora aceştia au. obligaţia să ,Ie i înregistreze ţn capital social, potrivit art. 20 dinH.G. nr. 834/1991 şi a art.. fi din H.G, nr,. 500/1994

.- Agenţii economici cu oapilai de ,stat. cam nu sînt. Şn ’pospsi.i titlurilor de pronrHnte tşi,.nu au cuprins va­loarea terenului în patrimoniu, au obligaţia efectuării

; acestei operaţiuni Sn conformitate cu prevederile art.19 din „Criteriile privind stabilirea şl evaluarea te­renurilor-aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu caprital de stat" aprobate prin H.G. 834/1991 şi . vor

? face ComUhiCare expresă către FPS; şi ;FPP că în va­loarea capitalului '. social reevaluat nu este cuprinsă Valoarea terenurilor".

— Pct. „ 20 ;aliniatul doi „Societăţile comerciale în cauză ‘urmează a comunica deţinătorilor de _ participaţii

i diferenţele rezultate din reevaluarea imobilizărilor cor­porale ale statului".. . ., , ,

— Pct. 36 „Locuinţele :'haţionaIizate aflate în patri­moniul regiilor , sau societăţilor comerciale nu se re­evaluează. Situaţia - acestui fond locativ .urmează şă „fie reglementată prin lege specială". ‘ V

M ^NOGRÂPIE; CONTABILA PENTRU AGENTfi ECONOMICI CARE DEPUN PÎNA LA 23.09.1994

RAPORTĂRI LA DIRECŢIILE GENERALE A . ■% FINANŢELOR PUBLICE

■ 1. La societăţile comerciale cu capital integral, de tat la siitâ 21-1,>'212 sm io l? — cu difereâtS din reeva­

luarea1 imobilizărilor‘corporale „ Ţ2. La societăţi comerciale cu capital majoritar de

* stat;'constituite prin adiţie de capital.A) % 211,;212 = 1017 — r cu diferenţa din reevaluarea imobilizărilor corporale ' aferente capitalului social al statului. ’B) % 211, 212 = 118.09 — cu diferenţa din reevaluarea imobilizărilor corporale ale statului, existente în pa­trimoniu, şi nereflectflte Sn capital social.

3. La societăţi comerciale . cu capital majoritar pri­vat constituite prin adiţie de capitalA W ^H , 212 = 1.017 — cu diferenţa din reevaluarea imobilizărilor corporale aferente capitalului social al

. statului.B) % 211, 212 = 118.09 — cu diferenţa din reevaluarea imobilizărilor corporale ale statului, existente Sn pa­trimoniu şi nereflectate Sn capital social., 4. La societâtt/e ml.vtp constituite prin

iparticipnlle de capital de stat, care vor’ .transmite in­tegral' diferenţa din reevaluarea imobilizăiilor corpo­rale ale statului la societăţile comerciale care deţin titlurile de particlpaţie. .

A) înregistrări la iocîeţatea comercinl^l mixtă . 'Vr.211, 2121 ys U8 0Î) — eu diferenţa din reevaluarea I- mobimăriloţ'./ corpor-ilp existente tn patrimoniu.

’ B) înregi^fări' la societatea comercială care deţine titlurile de participa ţie r

261.01 = 1017 — cu diferenţa din reevaluarea imobili-- zărilor corporalereprezentînd participaţia ' statului,

pe baza comunicării de la societatea mixtă. A5 ;'La societăţii^Iconierciale cu participaţii;.de capital

de stat (tip -Hoidiag) • .'- ■: r -|A) înregistrări'îa societăţile comerciale căre au pri­

mit participatii de capital _ v % 211, 212 - 1017 — cu diferenţa din reevaluarea i- mobilizărilor corporale aferente capitalului social pro­priu al societăţii, care va fi comunicată la FPS şi FPP în cotele -prevăzute de lege% ;211, 212 = 118.09 — cu diferenţa din reevaluarea* imobilizărilor corporale primite - ca participaţii, precum ş i'a diferenţelor-, din /.reevaluarea imobilizărilor cor-

/ porale necuprinse în capitalul social - 'B) Înregistrări Ia societatea comercială, care: deţine

participaţii (Holding) / , . .' ;

B’) 261.01 = 1017 — cu diferenţa din reevaluarea i- - s mobilizărilor . corporale, .reprezentînd participaţii la /societăţi ■ : - -

B”) 211, 212 =! 1017 — cu diferenţa din reealuareâ im6ţ>ilizărilor corporale proprii cuprinse |n capitalul

..social .„;/ v* ^ .

B'?!) ‘f'/n2li,r2t2 ilS.OS-,;- diferenţa d iri^reevalua­rea .ftimobjliîă/rilor.Scorpofale ■ necuprinse ; îţi , capitalul socifll . .r > s •-?» -> ,i;-. V " /

Iris veHfrţlţ, 1 '^ f i^ l îz â î ii '^ '^ c ţ iu i ii i . "Se reevaluare- DGFPCFS juă; Cldj j ştilicită*Cţuturor agenţilpr econo­mici isă se conformeze^ şensorii de mai sus,'',efectuind eventualele modificări fâ.lucrările 'deja’ depuâe.

Toţi agenţii economici care au avut. obligaţia să de- ' pună lucrarea privind reevaluarea „conform HG 500/ 1994, se vor prezenta de urgenţă la - DCl'PCFS Cluj, serviciul bilanţuri, etj. II camera 118, pentiu comple­tarea lucrării cu următoarele elemente:

— Total patrimoniu— Alte fonduri, din care:—• aferente statului •— Diferenţe din reevaluarea imobilizărilor corporale

neincliise in capital (din ct- 118) -

Regiile autonome vor mai completa formularul cu următoarele date: — total patrimoniu din care:

— patrimoniu» propriu.— patrimoniu public '

- Termen de finalizare şi depunere n lucrării; 23 sep- ; tembrie 1094, orele 14. ’

• D.G.F.P.C.F.S. CLUJ

r,'-* Ir-- -.r

.. ;? •'

ur\ ru

. •>. 7 r - ••

'5,:-* T-

. T. '

A'

• ), •

. V

' ■'» V,'/ ,

T " •'!■ i'y»

- ■;

'

■ ' M 'i.

• {

ADEVARUl OF CI «JJJO I, 22 SEPTEMBRIE, PAG. io '

In sprijinul candldaţlilor la admitere ' "•

A.C.A.U.M. UNIVERSITATEA PHOENIX

CLUJ-NAPOCAUniversitatea „PHOENIX",

instituţie de învăţămînt siv* perior privat, funcţionează în cadrul Academiei Cultural Ar­tistice „Universal MNEMO- SYNA*, înfiinţată in anul 1990, prin Hotărîrea Judecăto­riei din Cluj-Napoca, nr. 403

SFINŢIREA BISERICII DIN ICLOD Parohia şl primăria din Iclod îi invită pe toţi fiii satului,

în 25 septembrie, ora 9, Ia sfinţirea bisericii ortodoxe din loca­litate, care a fost extinsă şi complet renovată în interior ţi exterior.

SĂRBĂTOAREA l ic e u l u i

„GEORGE COŞBUC14

Ne facem ecoul invitaţiei lan­sate de conducerea Liceului teo­retic „George Coşbuc“ din, Cluj- Napoca, jnformtndu-vă că, In perioada 17—22 octombrie a.c.,

OBELISCUL _ MEMORANDIŞTILOR

SALAJENIDuminică 25 septembrie orele

12, în parcul oraşului Jibou, se va omagia jertfa memorandişti- lor sălăjer.i. Ceremonia milita­ră ,civilă şi religioasă din a- ceastâ zi jubiliară- * constituie

va

Intre 22—24 septembrie, în Cluj-Napoca: -

AL X-LEA CONGRES NAŢIONAL DE FARMACIE A l IV Lfa SIMPOZION DE BIOFARMACIE Şl FARMACOCINETICAConferinţe, comunicări şi pos- ’ mi tru Dobrescu .preşedintele ^

ter-în nu mai puţin de nouă c 00secţii (.Tehnologie farmaceuti­că", „Chimia, medicamentului",„Plante medicinale1*, «Biochimie şl laborator clinic — Micro bio­logie", „Analiza şi controlul me­dicamentului?, „Farmacie cli-

- - — — |j" . OO*cietăţii-de Ştiinţe Farmaceutice din România.

Cele două manifestări ţtlin- .’ţifice ,aUt de strînslegate In­tra ele, mi-3U' prilejuit un in­terviu cu domnul prof. dr» Ma- rJus. BOJIŢA. preşedintele Co-_____ ______ f v - -r-......... — : ---- 7—»

nică — Farmacologie11, „Toxica- legiului Farmaciştilor din Ro- losie — Chimie sanitară", „Or- mânia şi decan al Facultăţii da

nei din Uiuj-JNapoca, nr. 4 im ycuuauu k — « ul-wuiuuc a .'.., u c a s m z i juDiuara- consumie/PJ, ca asociaţio nonprofit. prestigioasa instituţie de învă- mediul . solemn în care se va

în anul universitar 1993 — ţămînt din municipiul nostru dezveli „Obeliscul Memorandistl-1994, întreaga: activitate didac- „(str. Avram Iancu nr. 70-72) lor sălăjeniV Alături de fiiitică şl administrativă s-a re- sărbătoreşte^ împlinirea a 75 de Sălajului de pretutindeni, sînt excepţionale r S s t ă r i ,shin

«.! f,m^innM7a ne ani de-la mfiiţare. In vederea invitati toti cei convinşi eă I „V x? . .

-p— .-- - ” | H'"*ganizare, management farmaceu-. tic şi legislaţie farmaceutică", „ „Istoria farmaciei"), peste 40 de case şi firme producătoare de • medicamente din ţară şi de peste hotare, participanţi români şi străini (din Franţa, Belgia» Germania, Ungaria, Spania, Da­nemarca,- Suedia, Moldova) con­stituie datele esenţiale a două

In-

organizat şl funcţionează pe ani de- la înfiiţare. In vederea baza unu i: STATUT, expresie organizării festivităţilor, foştii a unei concepţii care adaugă, profesori şi elevi al şcolii, caie la experienţa naţională. şl in- ' doresc sâ onoreze cu prezenţa ternaţională în domeniu, multă- (eventual şi cu comunicări şti- orîginalitate. • iriţifice, lucrări ' de artă sau

alte creaţii personale) sînt in- ganjzac in caarui universităţii vi taţi .să-şi anunţe de urgenţă noastre apare ca o alternativă participarea la secretariatul li­la învăţămîntul, de stat, şi în ceului. Liceul mulţumeşte anti- conformitate cu Legea 88/1993. ci pat pentru ofertele de spon- In: cadrul lui, studentul poate sorizare! (care pot fi depuse în opta pentru unul sau mai mul- condul deschis la Banca „Dacia te module reprezentînd pro- Felix", nr. 4109017194135) - file şi nivele diferite de pre ’’gătire universitară.

In funcţie de aptitudini, po­sibilităţi financiare şi timpul de care dispune, studentul poate opta, de pildă, pentru:

Management Financiar şl Lo­gistică Informatică (5 ani), ’Gestiunea Firmei (2 ani), Ges. tiunea Reclamei şi a Publici­tăţii (2 arii), Traductologie (5 ani), Filologie (de 2, 3 şi 4 ani),Biblioteconomie (3 ani), şi Secre­tariat (2 ani).■ în măsura în .care legea va permite, se vo r, acorda diplo­me de, 2, 3, 4 şi 5 ani, denu-

, mite corespunzător . profilului urmat şl nivelului. de pregă­tire realizat. "

invitaţi toţi cei convinşi că „iubirea, de moşie e un zid1* (A. PETRULE)

REPLICA Am primit la redacţie re­

plica .scrisă a Camerei de Comerţ şl Industrie. Cluj, în i legătură cu Nedumeririle"

ţifice:’ al X-lea Congres Naţio­nal de farmacie' (22—24 septem­brie) şi • al IV-lea Simpozion de biofamacie şi farmacocine- tlcâ (22—23 septembrie), ce vor aveâ ca punct de desfăşurare Casa de , Cultură a Studenţilor.. Ambele, organizate sub egida

formaţii suplimentare la numă-‘ lamentui" adoptat "de "Coîegîul rul de telefon: 11-80-40. (M. B.) .- CCI Cluj. (m. s.).

„ --- , ,r- ------------ '— - I flllSUViC. Ui geuii&ftm 3UU • .d-lui prof. Radu Geomoleanu, I ■ Societăţii de Ştiinţe' Farmaceu preşedintele CCRAT. Din cau- 1 za faptului că textul este mare, am amînat poblicarea Iul pen­tru vineri, 23 septembrie 1994, în pagina economică. Mărul discordiei II reprezintă Regu

- 7- -- — w» .* ubuiMţlt QQFarmacie Cluj-Napoca, avînd ca obiect de discuţie. . . medica­mentul: „Voi începe amintind contribuţia clujeană la congres şi simpozion, cercetările făcute ■ în cadrul Facultăţii de Farma­cie a UMF Cluj. Pentru că prio­rităţile noastre sînt legate de calitatea medicamentului, de sinteza unor medicamente ' noi. metode de condiţionare a rnefy dicamehtelor noi, metode -da'" dozare, aspecte ce privesc to­xicitatea'' medicamentelor,' mal ales a celor noi. Sînt nouă sec- ' ţiuni tematice in 'care clujenii ' sînt reprezentaţi •. plenar, nu dau acuma mime sau titluri, ; dar toate atestă seriozitatea cu-'

ROCK ADUNARE GENERALA

Astăzi, 22. septembrie; oră Asociaţia de prietenie Ciuj- 1 19, ia Casa -tineretului va a- Nantes convoacă adunarea ge-

vea loc un concerts extraor- rierală a asociaţiei astăzi, - 22 ■dinar de rock, cu participa- septembrie, ora 19, la Facul- . rea formaţiilor Head,1 Phaidra1 tatea de Litere' (strada Horea ‘ & Mesşenger. 31). Dem. ŞOFItON

PROGRAMUL POLICLINICII FARA PLATA

„FAMILIA SI-’TNT A"

(Aleea Miouş nr. 3, ap. \2t_ Bl, D 12. tel. 16-78-22) '■/ . '

Medicină generală şi interne: In actuala etapă a econo- dr> ioan Boilă: 22 (10—12) 23

miei noastre de piaţă, UNI- (15—17); dr. Octavian Rusu: 22 VERSITATEA „PHOENIX11 vi- (17—18); dr. Szakacs Csilla: 24

, ne în sprijinul oricui doreşte (8—12); dr. Corina Popa- 22 să-şl îmbogăţească pregătirea, (12—14);-Cardiologie: dr. Caius oferind posibilitatea frecventa- -DunCea: 22 (17—19); Reumatolo- rii, alături sau împreună cu gie.v dr. Cristian Nedelcut: 23studenţii, a , unuia sau â mai multor ■ cursuri,: şl obţinerii, în urma promovării Ia exa­men, de adeverinţe' de studii ee pot- fi integrate ulterior procesului de obţinere a uneia sau a mai multor diplome. Ea este deschisă şi cererilor so­cietăţilor comerciale şi celor­lalte ’ persoane juridice de or

TlO—18); Endocrinologie: dr. Ileana Duncea: 22 (17—19); Gi necologie: dr. Cornel Fodor: 22 (10—12); Pediatrie: dr. Dorin Lupea: 22 (14—10).

CLUJUL NU ARE FIRME MILIARDARE!

CN1PMMR (Consiliul Naţional al întreprinderilor Private Mici

ganizare sub patronajul ţ i de .ţ Mijlocii din România) a al-cursuri de contabilitate, infor­matică, limbi modeme, mana­gement etc., a căror durată, perioadă de desfăşurare şl ta­xe se negociază prin contract

cătuit un top al firmelor pri­vate din ţară. Gea mai bună firmă, cu un venit total de aproape 4 miliarde de lei, este Romsin SA ' Bucureşti, li ur-- .--t,— —— r * **• ------T"' ----..

INFORMAŢIIî Ia secretaria- mează MVK — Zass • Impex tul din CLUJ-NAPOCA, str. SRL, Agro Romital SA, Haiani Deva nr. 1—7, tel •,064/19-?8-01 Com lmpex SRL ş.a. Selecţia

int.' 189.' !v. se opreşte la cifra 40 (venituriDirector, ds;?,?;; miliarde)^ - Din Judeţul

nostrti-. nu a fost selectată nici o firmă particulară. (M. S.)

Mihaela VONICA

I MOMENT SĂRBĂTORESC la ; scările 'ierarhiei ! profesionale, ' .CUPTORUL DE AUR" avînd doar un singur ţel: ea-

’ , ' litatea. Atlt Ia brutăria de stat,• , cit şl acasă, în sadrul societăţii

De cînd s-a înfiinţat în ora- Jnfiinţate )a .Începutul lui ’90. şui Gherla cunoscuta brutărie Ultima mea vizită la „Gupto- particulară aparţinînd SG „Gup- rul aur« a fost pe baza unoi torul de aur“ SRL, rar ne-a invitaţii. Patronul Ioa,n Suciu fost dat să-l găsim pe patronul a gjuns la vîrstă pensionării. Au acestei societăţi in straie de curs lacrimi, s-au ţinut toas- sărbătoare. De-fiecare dată, cînd turl, dar cel mai important lu ­am trecut pragul unităţii, dom- crU: s.a mîncat pline şl cozonaci, nul Ioan Suciu era la datorie, cum numoi domnul Suciu ştie adică lîngă cuptorul lui de. . . să facă. Aşa cum a făcut-el in- aur. Asta o face de aproape 40 totdeauna şi o va face şl fie de ani. Dc> mic copil el a Hdră- acum încolo. Fiindcă, chiar dacă git această meserie, sau cum re- el s-a pensionat, „Cuptorul de

I marca chiar dînsul „sint bolnav aur" va produce şi de-acum li.- I do dragostea pentru munca de colo o pline cum nu e alta.| panificaţie". A urcat treptat SZEKELY Csaba

REUNIUNEA DE TOAMNA A SOCIETĂŢII -

„SILVANIA REDIVIVA"V Societatea culturală „Silvania Rediviva1* organizează rfcunju>-nea de toamnă a fuior Salaju- ■ producătoare de medicamenteIlli- t im n . i l» 1 a « ,.U ___ .lui, sîmbătă 1 octombrie orele 11, în sala . mică a Casei Uni­versitarilor din Cluj-Napoca; Este a treia întîlnire fixată în prima simtătă, din octombrie.

______— -r............ ---------- care s-a muncit. Acest al X-leatice din România, Colegiul Far- congres naţional -nu are o te- maciştilor din România, UMF. matică anume. Dar el va dez-, ' „Iuliu Haţieganu“ CluirNapoca, . bate direcţiile pe care trebuie Academia de Ştiinţe Medicale,; sâ le urmeze medicamentul ro^ ■ Ministerul Sănătăţii.. — . Direcţia, mânesc," vom .aborda- problema ; Generală Farmaceutică» Inştitu-, cercetării ştiinţifice, "prezent şi tul pentru controlul de stat al 1 viitor, stabilirea de noi contacte ' medicamentelor , şl . cercetării . între medici şl farmacişti, dar farmaceutice „Petre lonescu- şi cu firme producătoare de me-1 , Stoian“ .Institutul de cercetări dicamente. Industria românească chimico-farmaceutice Bucureşti,- de medicamente este capabilă ; între datele tehnice: deschide- să.asigure cu medicamente popu- rea festivă, tn plen, astăzi, 22 laţia acestei ţări. Medicamente : septembrie,' ora 9; şi tot înce- nu de orice fel, de,’ calitate şi y pînd cu joi, conferinţele în la un preţ corespunzător; încet ' plen şi pe secţii: în holul Casei se reintră in circuitul normal de Cultură' a Studenţilor va al medicamentului, , producător, , putea fi vizitată expoziţia celor angrosist, farmacie. Ceea ce ; . peste 40 de case şî firme produ- ţine de legislativ este ' legea

asistenţei sociale, mult, .1 prea mult aşteptată. -Indiscutabil,, in­dustria românească nu va putea ;. asigura toate medicamentele, nu le va produce j>e toate, obli­gatoriii multe vor fi aduse din ■/ afară. Iar discuţiile ■ pe care le" vom purta vor avea în vedere, cum spuneam, direcţiile; noi ale . medicamentului românesc.

Demostene ŞOFRON

cătoare de medicamente din România şi . străinătate; vineri şi sîmbătă — lucrări în cadrul secţiilor . anunţate; sîmbătă, 24 septembrie, cas'ele şî firmele

vor face o promovare a produ­selor proprii; sîmbătă, 24 sep­tembrie, ora ; 13, închiderea . lu-. crărilor; preşedintele congresu­

lui- este domnul prof. dr. Du-

-Ciim p ia K u rz ii:\hfSI3< Cînd am ajuns-la Cîmpia Tur­zii ,cu greu' am reuşit să pă-

,-trundem în sediul primăriei şi . tot atît de greu am putut să luăm legătura cu domnul ing. Virgil Cîmpean, primarul ora-, şui ui .Dintr-uh motiv simplu: sediul, se afla în plin proces de . . .toailetfzare. Hresc. Pe 24 septembrie a.c.. cînd se vor, des­făşura festivităţile prilejuite de aniversarea a 775 ani de la prima atestare documentară a urbei, şi sediul trebuia să-şi schimbe straiele. Să fie în ton cu. întreaga aşezare.

Aşa îneît domnul Gligan, se­cretarul primăriei, împlinind serviciile de gazdă "amabilă,

an> d e la p rim a a te s ta re d o cu m e n ta ra■ biliară ce consfinţeşte cei 775 — Apoi? ani de la prima atestare' docu- — Va urma un spectacol cui--mentară. . . tural-artistic care va î i susţinut

— Ne interesează, şi' pe' noi,, de taraful clubului, o formaţie ce cuprinde programul festivi- de dansuri populare din Triteni taţilor. , şl Ansamblul de dansuri popu-

— El va începe în dimineaţa lare „Mugurelul41 al Şcolii ge-,!T*,Î --*--« ’ -- c- - - • i -zilei, de 24 septembrie, ora 9,30 la sediul Consiliului local, unde domnul primar va rosti euvîn- tul de bun venit celor prezenţi, după care, în timp ce .fanfara va interpreta clntece patriotice, va f i , montată pe frontispiciu placa jubiliară. La ora 1P,3O, în sala cinematografului din ca-, drul Clubului muncitoresc va avea loo o reuniune ştiinţifică dedicată momentului aniversar.„--- ---- —» inomeni-uiui aniversar.

ne'-a faailitat deplasarea pînă In cadrul acesteia, vor fi fâ- la Şcoala generală nr. 1, pen- cute următoarele comunicări: Um a ne întîlni cu domnul prof.Emil Bujor, preşedintele Socie­tăţii culturale „Gîmpia Turzii

,, - c --— — O*nerale nr. 1, ansamblu laureat .. pe ţară. '

Doritorii vor mai putea vi­ziona, la orele 16, pe stadionul sportiv, o demonstraţie de ka- xate-Do, o partidă de fofibal între echipele de Old boys, de­monstraţie de culturism şi, în încheiere, dansuri aerobice.

— Pînă îri ziua festivităţilor,ce veţi mai întreprinde? ’ -1

— Vom continua cu. . . fini­sările ce se impun, pe <flt plan, ’ vom organiza o expoziţie de

—• 775“. Găci tot ce ţine de aceste festivităţi s-a făcut şi

____ vwuiuiubuitt vum orgsniZQ < ,.. —Cîmpia Turzii- — podoabă a carte (Studiul monografic —

Văii Arieşului“ — acad. Ştefan partea I) la Cluj-Napoca, iar■Pascu; „Nobili români în ! Gomi- din ziua de 20 septembrie p înă-tatul Turda pe vremea Corvi- în 24 septembrie, în holul Clu- -- ».1- « “ - --- -___ ---- - —. . ui t* seyiemone, in nolul CIu-

...........neştilor* — prof. Ioan Dregan, bului mun^itoress, poate fi ver­se face de către Consiliul lo- directorul Arhivelor Statului riisată expoziţia personală decal orăşeneso în colaborare eu susnumita societate.

— Aşadar, domnule profesor, ce noutăţi de ultimă oră nc puteţi furniza?

— Am scos de sub tipar Stu­diul rrtonog rafie (partea 1) a oraşului, am expediat invita­ţiile (In oraş, judeţ şi la nivel _______ Vk u --- piui. l_tUV*l£lcentral); prin intermediul afi- Şerdean, director adj. Arhivele

şelor, am făcut cunoscut celor . Statului jud. Cluj şi „Luptele financiar, s ă ' organizăm aceste interesaţi programul zilei de din zona Cîmpia Turzii în toam- festivităţi ce vor rămîne inscri 24 septembrie; a fost terminată na anului 1944“ — m-nf t >n. <•» — — • -

..... ..................... w>akuw> msaia expoziţia personală dejud. Cluj; „Scene din viaţa co- pictură a domnului Ioan Pop,tidiană la Gîmpia Turzii în pe care tot noi om organizat-o. 1-1sec. al XVIII-leau — prof. Va- Şi încă ceva: mulţumirilesile Lechinţan, arhivist la Ar- noastre tuturor sponsorilor (SM-,

• hivele Sta’tului jud. Cluj; „Măr- Invest Holding Gluj-Napoca, ’ turil documentare privind actl- Lucian Mureşan,' societăţilor

• vitatea economică la Cîmpia oomorciale „Industria sirmei“ ■ Turzii în primele decenii ale SA, „Cercom SA) precum şl tu- "1 secolului nostru11 — prof. Lucia turor investitorilor din oraş

cemraj); prin intermediul afl- Şerdean, director adj. Arhivele care ne-au ajutat, prin sprijin " rşelor, am făcut cunoscut celor . Statului jud. Cluj şi „Luptele financiar, să organizăm aceste interesaţi programul zilei de din zona Cînrmîa Timii tn»m.24 septembrie; a fost terminată şi va fi plantată pe frontispl ciul sediului primăriei placa ju

na anului 1944“ — prof. Lau- renţiu Mera, arhivist princi­pal Arhivele Stalului, jud. Sluj.

se cu majuscule în Cartea de' onoare a oraşului.

Ion CORDOŞ

J0 I 22 SEPTEMBRIE, PAG. 11 /

ADEVARUl OE CLUJ

SVA, arta de a dialoga cu u(crea se chcnmă:

10BBY - ’ARLAMENTARDuminică, 18 septembrie a.c., nl americani ,James F. Fort ( John Swanson, prinjul pro- *or la Universitatea dm Wa- îington şl cel de-al doilea,S l i s t l a . Institutul Naţional«nocratic trebuiau să ţină un :minar cu participare regiona- din, partea organizaţiilor Pro-

emocraţia. Din lipsă do au- itoriu,. preconizatul a transformat ' fn confenn{)6 » presă .A fost o ocazie po- ivită pentru a afla lucruri noi »pre lobby-ul parlamentar, ivlnt nou introdus în limba- il politic român. DL Fort, de -ofewc avocat, a reprezentat

•iSJ-ke ani de zile şi a făcut bby penthi diverse firme, tn lecial pentru firmele de tranş­at, in vremuri In care inte­nsele societăţilor de transpor­ţi «u erau foarte populare i SUA. DUpă pensionare, a ’venit profesor şi predă ştiin- i> lobby-ului la Universitatea in Washington, !n SUA ateastă iinţă fiind acum foarte dezvol- itâ. DL profesor a definit lob- y-ul ca fiind arta de a co­mica tn scopul de a crea o ?laţle permanentă a cetăţeanu- li cu puterea. Pentru ca lobby- [ sâ fie eficient nu trebuie aş- iptat momentul de . criză, tre- uie iniţiată acţiunea imediat îpă alegeri şi găsite acele per- >arie care .pot, ajuta cîştigarea nei cauze (juste). Problemele ot fi foarte simple, dar şi larte complexe, Pentru simpli- carea lor, dl.;- Fort a alcătuit n „plan de bătaie" in şase 'uncie: -stabilirea unei reţele

jzre. să cuprină activităţile lo- jale; crearea unei coaliţii pen- ; ,'u a sprijini cauza; stabilirea

.ţneii persoane de legătură în iucureşti (sau i judeţ) care: ştie :um şi, unde se fac lucrurile în lapitală, cine le face şi cînd; îăsirea banilor suficienţi pen- ru finanţarea programului; f o- osirea presei, radioului, tele- ’iziunii; stabilirea unui sistem e informaţii sigur de la Bu- ureşti pînă la „lobbyşti14. în irogramul domniei sale (de do- ă pagini)‘ sînt'menţionate alte hestiuni care trebuie luate în onsiderare; şi sînt examinate în detaliu cele şase măsuri, pre a fi mai convingător, dl. ’ort. a făcuţ un exerciţiu de rganizare a lobby-uluj parla- lenţar pe colega de-la Radio- Mtqct. , .Istoria lobby-ului în SUA

ste de aceeaşi vîrstă cu.Ame- ica. Primul măre lobby s-a ^ 'în a in te a războiului de in- ependenţă, pentru a eviţa ta- :eie de timbru impuse de Mâ-

^ea' Britanie. Reţelele , create de

F‘ "'iby-uri sînt necesare nu pen­ii a dărîma puterea, ci pen-

fU a forţa guvernele să ţină eama de interesele alegătorilor, n Statele Unite, fiecare district re cîte un reprezentant în Ingres care poate fi- obligat să •Usţirjă interesele alegătorilor. ; n cazul României, care nu are icâ .o aspmenea practică, acel eprezentant poate fi şi un mi- '■stru. Dacă un ministru român [r vrea să facă lobby, spune II. Fort- .poate face acest lucru ;u 10. scrisori de la. cetăţeni şi U sprijinul mass-media. în Prezent în SUA, cele mai crun- e bătălii se dau pentru asigu- ănle • sociale şl pentru - evita- ea creşterii Impozitelor la 'roducători* de wisky.5i în Europa Occidentală, şti- ■

nţa lobbv ulu! a făcut carieră, “sfe foarte populară, firme a- nericane specializate şi-au rlr>s- :his birouri la Rriiv»lle$. Un 'icces; răsunător a fost obţinut ' ie lobby-şti în Anglia, acţiune

i IViritr-o iniţiativă legislativă susţinulă de s 492.380 de semnături

Luni a fost depus Ia Secre tarlatul general al Senatului u n , dosar conţinînd un proiect de Lege privind invăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale. Dosarul este susţinut printr-o listă care cuprinde 492.380 de semSnturi adunate din 15 ju ­deţe : ale . Transilvaniei şi din Bucureşti. Potrivit Constituţiei Komânlei, pentru ca o Iniţiativă legislativă de acest tip să intre Sn dezbaterea Parlamentului e nevoie de 250.000 se semnături. Prezentăm Sn continuare fragmente din proiectul privind Legea fnvsSţămlntulul în limbile minorităţilor naţionale. Iniţiativa le­gislativă a UDMR prevede expres reînfiiţarea Universităţii „Boleai" la Cluj-Napoca. ■

’ , * LEGE

privind fnvăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale

Art. 1. Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au drep- tu la lin învăţăm în tIn limba ! lor matrenă Ia toate nivelurile, tipurile şi formele ' de învăţă-, m înt ' -: , ; ■ r ;

A rt 3. (1) In funcţiei de soli­citări şi necesităţi exprimate ‘ se organizează un învăţămînt' in­tegral cu limba de predare a minorităţilor naţionale in toate . domeniile vieţii social-economi- . ce,, didactice şi cultural-artisti- ce în: a) învăţămintul preşcolar, în grădiniţe distincte sau în grupe; b) învăţămintul primar,, .in şcoli, secţii,, clase sau grupe distincte; c) învăţămintul se­cundar, (gimnazial,' liceal, profe­sional) în şcoli, secţii,’ clase sau grupe distincte; d) -învăţă­mintul profesional, in şcoli, sec- • ţii, clase sau grupe distincte;e) învăţămintul universitar, su­perior, Colegial în universităţi, instituţii de învăţămînt : supe-, rior/colegii, facultăţi, secţii, ani sau grupe distincte; f) invăţă­mîntul postuniversitar şi post-- gradual.

Acestea pot fi de stat, pri- Vate sau confesionale.

(2) Persoanele fizice şi Juri­dice aparţinînd minorităţilor au. dreptul de a înfiinţa şi în­

treţine instituţii de învăţămînt . confesionale şi private, în limba lor maternă.. '

; Art. 7. în învăţămintul teh­nic, agricol, economic, medical şi juridic pregătirea de specia­litate se, face în limba mater- nă, cur asigurarea' însuşirii ter­minologiei de specialitate şi -în . limba romfină.

Art. 9 .La concursurile . şl e- xamenele de. admitere sau la cele de licenţă, dizertaţie şi doc­torat, candidaţii pot susţine pro­bele atît in limba lor maternă cît şi în limba în care au stu­diat disciplina respectivă, la alegerea candidatului.

A rt.: 10. (1)~ Ministerul Invăţă- mîntuiui asigură pregătirea şi perfecţionarea, in limba mater­nă -Ja personalului didactic, res­pectiv manualele şcolare; şi alte

•materiale didactice în limbile minorităţilor naţionale.

' (2) Pentru acoperirea necesa­rului de cadre didactice, vor. f i ' acceptate, în condiţiile legii, ca­dre didactice invitate din alte ţări, în calitate; de cadre didac­tice asociate.

„Bolyai"A rt 11. Diplomele şcolare şl

de învăţămînt superioare ob­ţinute în străinătate vor fî e- chivalftte şl recunoscute In con­diţiile legii şi în conformitate

-cu convenţiile bilaterale.

A rt 12. (1) în cadrul Minis­terului Învăţămîntului se . or- , ganizează un Secretariat de Stat pentru învăţămîntul în lim­bile minorităţilor naţionale, care îndrumă şi coordonează acest învăţămînt prin servicii-de: re­sort, din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene şi zonale de care aparţin unităţile şi sec­ţiile de învăţămînt în • limbile minorităţilor naţionale.

(2) Funcţiile acestui sistem de conducere vor fi deţinute^ de ; persoane aparţinînd ' minorităţi­lor naţionale ■ în raport cu pon­derea lor pe plan judeţean, Zo­nal, respectiv naţionaL ;

A rt 14. (1) Cultele religioase recunoscute de Stat, sînt libere de a-şi organiza, înfiinţa şi în ­treţine. unităţi şi instituţii de învăţămînt confesionale de toate nivelurile, /formele şi tipurile în limba enoriaşilor lor: a, pen­tru pregătirea personalului de. cult; b, de cultură generală şî de specialitate. . ' i ■ ,;q

(2)Diplomele şi. * certificatele;i de absolvire eliberate de unită- ' ţile de învăţămînt al Cultelo- religioase sînt echivalente cu di­

plomele eliberate de învăţămîn- tul de stat. A rt 15. Statul şl'autorităţile administraţiei locale, finanţea­ză învăţămintul minorităţilor naţionale, de «rât şi confesio­nal, şi sprijină instituţiile de învăţămînt private. / -

Art .16. t a data Intrării în vigoare a prezentei legi se vos reorganiza şi se vor reînfiinţa: — Universitatea „Bolyai“ ; din Cluj, cu gama solicitată de fa­cultăţi şi secţii,'inclusiv cele pedagogice şl ştiinţifice; — In­stitutul Medico-Farmaceutie din !Tîrgu-Mureş; — Institutul de teatru, „SzentgySrgyi Istvân“ - din Tirgu-Mureş ' ca instituţii de sine stătătoare cu limba de predare maghiară; respectiv sec­ţiile cu limba de predare ma- maghiară în: — Institutul de

Muzică din Cluj; — Instituttul de Agronomie'din Cluj; —- I n ­stitutul de Arte Plastice din Gluj; — Institutul Pedagogic din Tîrgu-Mureş; — Catedrele cu limba de predare maghiară de la, Institutul Politehnic din Cluj; precum şi toate acele in­stituţii de ■ învăţămînt superior:

-cu limba de predare a unei- minorităţi naţionale, care ‘ au existat şi ale căror reînfiinţare: este solicitată de minoritatea

■ respectivă.

Art. 17*. în ’ conformitate '.cu prevederile prezentei, legi, per­soanele juridice şl fizice apar­ţinândminorităţilor naţionale, aii 'ireptul de a înfiinţa institu-

. ţii,] facultăţi sau secţii de învă­ţămînt superior noi cu limba

de ‘predare a minorităţii res- -

pective. ,>• ..

in urm'a căreia s-a renunţat 3a construirea unui aeroport.

;?*' Este de reţinut că lupta dusă prin metoda lobby-ului feste cu

• totul lipsită de violenţă, de a- gresivitate, Cît despre „cauzele juste** pentru care trebuie să acţioneze,' sînt o mulţime, din toate domeniile, de lai impozite la politica externă. : 5

M. SANGEOHZAN

ÎNTÎLNIRE ÎNTRE. . .DIPLOMAŢI

Ieri 4a sediul Prefecturii, a avut loc o întîlnire a prefectu­

l u i Grigore Zanc, preşedintele Consiliului Judeţean,. Victor Constantinescu,, cu profesorul universitar Petru Forna,1 amba­sadorul României lă Viena. De menţionat c ă , d-l profesor For­na a . predat la Facultatea de Filologie din Cluj Napoca îna­inte de a fi numit" ambasador în Austria şi că „Adevărul de Cluj" a fost primul ziar din România care i-a luat un in­terviu în această nouă calitate. Sperăm ca d-l ambasador să nu ne refuze o nouă întîlnire,, cu ajutorul căreia vom încerca să-i - familiarizăm pe cititori cu aspecte ale agitatei vieţi poli­tice' care se desfăşoară în ca­pitala Austriei. întilnirea de la Prefectură poate fi intpresantă şî prin prisma unei posibile nu­miri a prefectului de Cluj în­tr-un post de ambasador al Ro­mâniei, despre care s-a vehi­culat tot felal de ipoteze. In afara acestora .întilnirea a pus faţă în faţă tref oameni politici cl'iipni. cunoscuţi pentru activi, tatea lor prodigioasă nu numai în domeniul care acum l-a aca­parat

U.P.M.R.~ininorit?r în mmrm mmmtale mimnalaUDMR a făcut ape] la ultima şansă onorabilă

pe care o avea la îndemînă pentru a se opune actualului proiect a) Legii învăţămîntului a'ape-

"lat la art. 73,’alin (1) din Constituţie .privind iniţiaţiya legislativă. Acesta are următorul text:; „Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, .de­putaţilor, sen atott lor,; precum şi unui număr de cei puţin 250.000. de cetăţeni cu drept de vot,.

-Cetăţenii care îşi manifestă dreptul ia iniţiativă legislativă trebuie să provină , din-cel puţin nn sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judele sau în muni1 iniul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin ,10.000 de semnături în spriiinul acestei jnitini.ive,“ _ j v.

Desigur, aceste semnături; nu sint suficiente tn sine pentru adoptarea legii; pentru eă, • potrivit art. 73 alin. (5), „propunerile- legislative' -se sil,- puri întîi adoptării în Camera în care au fost prezentate" (au fost prezentate. 61 d<? dosare; cu 492 380 de semnături la secretariatul 'general ? al Senntiiîut) urmînd n fi parcursă realaltă i.etaDă. conform art. 74 .alin. din Constituţie,, „I-eglle or-: gani(?e şi hotărîrile privind regulamentele Ca­merelor se adoptă cu)-votul majoriWtii membri-, lor fiecărei Camere" — nu cu votul maioritătii'. membrilor prezenţi. Or, legea învăţămîntului este lege organică şi e ,greu de crezut că actuala ma­joritate parlamentară va accepta proiectul de Lege a Învfltămînfuluî îri limbile ' minorităţilor naţionale propuse, de UDMR.

Cele mai multe semnături au fost ‘ibtinute din judeţele eu n mare dt-nsitate a popui itiei ' ma- 'gbiare- Harehita — 9'î'?71 (cca DO,?, ia sută din totalul populaţiei maghiare, care rep.-fzintă 84,7'. la culă din locţiitorii judeţului), Cnvasn a — 70.17fi (20.5 din totalul populntiVi mai>bi«re, ce deţine o pondere d e 7S,2 la sulă din • 1'i-let), Mu­reş — fl.l W5 (30 flS Ia snfA r]in popiilniia ma­ghiară, cu n r>ond°re 41,4 la sulă): în rele' 15 judele poP'il->tia fl^f-larntă maghiară se, cifrează la rir.ca l.Rfifî mii. Jocuilorl.

Din aceştia, circa, 400,000 ar fl minori, fără dr»r*. '!•» vot.. Din a •eşti 116fî000 1-v">îif»ri, şi-au pus v •• 'lăturile doar 492 000, adică sub 50 la sută dintre ei.

Ne imaginăm ce' eforturi au făcut »fruntaşii :UDMR, ce muncă „om la om“ au realizat, _ prin ce mijloace .r-1* inclusiv cu soncursul bisericilor

' pentru a obţine acestea semnături, ale căror autenticitate p • valabilitate trebuie verificate,

u, Gu toate acestea' concluzia 'este că UDMRf este minoritar chiar’ în minoritate? pe care pretinde că o reprezintă; Pentru câ; dacă în judeţele cu populaţie masjv maghiară şi în satele în care numărul acestora este’ majoritar semnarea liste­lor se poate, face simplu, cu ajutorul autorităţilor alese, deci maghiare, în alte judeţe şi, îndeosebi, în oraşe semnarea listelor a presupus o intensă muncă de convingere — adică deplasarea oa­menilor la sediile UDMR şl/sau alergătura ao-. tiviştilor uniunii prin cartiere. Oricum, .numărul de semnături —. chiar dacă este suficient pentru • asigurarea iniţiativei legislative — nu denotă un foarte mare entuziasm al populaţiei maghiare faţă de ideile fruntaşilor UDMR. -

Iată şi lista cu numărul semnăturilor,, pe ju ­deţe, aşa cum ne-a fost prezentată de: UDMR (in paranteză **i-' populaţia de naţionalitate ma- "gHiafă;1. conform irec^n-iămîntiilui din 1992îf Arad — 18 090-16101 IR*: Bihor — 54538 (181.703), Bra- şdv —-16:25»- (6v?'.558), jCluj — 51.656, (146.186), Co- vasna’ — f 0 7 l - tf'irzfiîiif — 95 371(295 104), M a r a m u r e ş 17,626 (54902), Mureş — 81.605: (252 651(i -;Sa'tu-, Mare . —. 35.430 (14)'I92), Sălaj — IR 493 (63.151), Timiş — 16.168’ (62 866), Alba — 5061!'(24.765), Bist.rita N^săud — 4518 (21.098), Hunedoara'— r.636 (33 819), Sibiu — 2533 (19.309). Bucureşti ~ 644 (8585). , ,

Desigur, analiştii din conducerea UDMR au scontat pe un număr mult; mai mare de sem- năt-’i-i din fiecare 1'ileţ. Aş» se explică: făptui câ au organizat colecta de semnături îri mai mult de II fud^te necesare pe.jtru iniţiativa legisla­tivă, în care era cert, că ie vor obţine cele'm i­nimum 10.000 de samnnlurf, <îă nu fl fost destul de „harnici“ unii activişti?! Sau,' în realitate, ideile UPMR nu-l atrag pe majoritatea conaţio­nalilor cl? ■ - •

Iile CA LI AN

ADEVARUl DE CLUJ JOI, 22 SEPTEMBRIE, PAG.S} _

CALEIDOSCOP FOTBALISTIC EUROPEAN

©ITALIA 3. Startul lansat luat de Parn\-j i-a adus echipei după trei etape fruntăsia clasa­mentului cu maximum de- puncte. Sampdoria a fost stopată duminică, acasă, prin „remiza" re­uşită de Foggia. AC Milan a cîştigat la limită graţie lui Ruud Gullit iar Juventus victorie în deplasare. După „remiza" acasă In prima etapă cu Juventus, o alta în etapa a treia* tot acasă, cu Inter şi trupa lui Mirceâ Luccscu stă lg gra­niţa cu subsolul candidatelor pentru exod' în B. Iată rezultatele compleţe: Bari — Reggiana 1-0, Brescia — Inter 0-0, Fiorentina — Cremonese 3-1, A C vMilan — Lazio 2-1, Napoli — Juventus.0-2, Parma — Cagliari 2-1, AS Roma — Genoa' 3-0, Sampdoria — Foggia 1-1 şi AC Torino —

. Padova, 2-0. în clasament (şî în Italia se acordă3 puncte pentru victorie) ordinea este. următoa­rea: Padova 9, Sampdoria, Juventus, AS Roma, Fiorentina şi AC Milan cîte 7 (departajate de' gblaveraj), Lazio 6, Foggia 5, Inter 4, Cremonese, Bari, Torino şi Napoli cîte 3, Brescia 2, Cagliari şi Genoa cîte unul, Reggiana (lui MateUţ) şl l ’a- dova 0 puncte.

© SPANIA 3. Derbyul românesc Espanol (Ră- ducioiu) — FC Barcelona (Hagi), între proaspăta promovată şî campioana Spaniei s-a terminat nedecis, de „remiză1* în speţă profitind La Co­runa care graţie‘ succesului îri deplasare a pre­luat şefia clasamentului. Echipa lui Belodedici, Valladolid, ocupă ultima poziţie în clasament, în cele trei etape nereuşind decît un egal şi două înfrîngeri. Rezultatele etapei: Espanol Barcelona— FC Barcelona 0-0, Valencia — Tenerife 2-1, Atletico Madrid — Real Sociedad 2-1, Zaragoza— Oviedo 2-1, Compostella — Valladolid 1-0, Santander — La Coruna 1-2, Sporting Gijon — Celta Vîgo 0-0, Athletic Bilbao — Bctis Sevilla1-0, Albacete — Real Madrid 1-1 şi Sevilla — Lo~

■ grones 1-0. In fruntea clasamentului ia Coruna6, Espanol, Real Madrid şi Zaragoza cîte 5, Va­lencia şi Setfilla cîte 4 puncte iar pe locurile 17-20 Santander, Oviedo, Logrones şi Valladolid cîte un punct. în Spania se acordă 2 puncte pentru victorie. , . , . -

® ANGLIA 6. Ne vorn referi lâ echipele în care 'joacă tricolorii: formaţia lui Dan Petrescu, Sheffield Wednesdav, n-a reuşit acasă decîţ 1-1 cu Manchester City ' iar Tottenham Hotspur _ (e- chipa lui Ilie Dumitrescu. şi Gică Popescu) a pier­dut, în deplasare, cu 1-3, In faţa lui Leicester. In clasament Sheffield a acumulat o puncte iar Totenham. doar 3 (ţinînd cont de cele 6 cu care

• este penalizată): , ■© BELGIA 5. După 5/ etape, echipa lui Mircea'

Rednic, Standard I.iege, ocupă poziţia fruntaşă în clasament deşi a cedat un punct concitadinei RFC Liege, scor 0-0.: Echipaj românilor -Dorinei Munteanu,’ Hanganu şi - Selymesi, Cercle Bruges, a „remizat", acasă,; cu Antwerp, 0-0, ocupind lo-

‘ cui .10 In clasament cu 5 puncte. Iată şi rezulta- tele obţinute de partenerele” lui Steaua -şî Rapid în Liga Campionilor, respectiv Cupa UEFAj Alost— Anderlecht 3-6 şî Molenbeek — Charleroi 1-0-

® TURCIA 5. Echipa lui Gigi Mulţescu, Sam-- sunspor, în care activează D. Timofte, Stelea şl -Cheregi, a reuşit un rezultat de egalitate, 1-1, în deplasare, cu Bursaspor. De subliniat că Ste­lea 'a . avut o prestaţie foarte bună, apărînd un

- penalty. Samsunspor ocupă, după 5 etape, locul8 în clasament cu 8 puncte din 2 victorii şi 2 e- galuri. Pe primul ■ Ioc în clasament cu cîte 5 victorii, respectiv 15 puncte, Besiktas şl Galata-

.samy. ' ' ■© GERMANIA' 5. Echipa lui Ionuţ Lupescu,

Bayer' Leverkusen, a terminat le egalitate, 2-2, acasă, cu Borussia Dortmund. Spectaculoasă as­censiunea lui Werder Bremen, care cu 9 puncte (din 4 victorii şi o „remiză") conduce în clasa­ment, urmată de 4 echipe cu cîte 7 puncte: Bo­russia Dortmund, Karlruher, Bayern Munchen (campioana . en-titre) şi Kaisersîautern.

Romeo V. C1RŢAN

D iv iz ia CETAPA A 5-A

CLUJANA SE DESPRINDE

, Derbiul de la SomeşCni, din­tre , Victoria, şi Industria Sîr­mei, s-a încheiat la egalitate, după un joc viu disputat şi de bun nîvel. Rezultatul* acesta îi permite echipei Clujana, vic­torioasă în faţa codaşei, CFRII să se'instaleze singură îri' fruntea clasamentului. Printre evenimentele. :;"”etapei am nţ^Ş. menţionarşinfrîngerea, ntescon-i

itătă, -a 'gherlenilor în fala Clasamentul: DROMEX-uiui. .

Rezultatele etapei: -CONSAUR 1. ClujanaCluj-Napoca — Cimentul Tur- 2. Ind. Sîrmeida 0-2 (3-1), Victoria Some- 3. Cimentulşeni — Industria Sîrmei Cîm- 4. Aghireşpia Turzii 1-1 (2-4), CFR I I ' 5. OlimpiaCluj-Napoca — .Clujana. Cluj- 6. Victoria Napoca 1-6 (3-3), Arieşul Cîm- :, 7. Dromexpia Turzii — Tehnofrig Cluj- 8. Miner. ODNapoca'5-3 (0-3V ASA EÎectro- . 9- „U" CUGceramica Turda — Motorul IRA 10. ASA El. -■

'Cluj-Napoca 6-1 ((3-4), Minerul 11. Motor. IRAOcna Dej — v Metalurgistul 12. TehnofrigCluj-Napoca , 1-0 (2-0), „U" CUG 13. Consaur •Cluj-Napoca — Minerul Aghir 14. Arieşul

. reş 1-2 (5-1), DROMEX ; Cluj- 15. Metalurg.Napoca •— Olimpia Gherla 1-0 16. CFR II (1-0).' In paranteze sînt trecute:

Rezultatele '.'echipelor - de juniori;-:

550026- 3 15 541013- 313 5410 9- 0 13 5401 17- 712 531117- 5105 2 30 6- "ă 9 530 2 7- 5

-5 302 9- 8 520312-7 52 0 3 10-11 5113 9-20 510 4 11-18 510 4 3-10 5104 6-17 50 1 4 5-12 5005 2-33

Eugen IIANG

Fotbal-tenis:

FINAL DE CAMPIONAT

■ Aradul a găzduit, în perioada 16 — 18 septembrie, ultima etapă din campionatul naţional de fotbal — tenis...Din. nou reprezehtantii echipei CHIP ELECTRONICS-CLUJ au avut prestaţii remarcabile- locul I îri proba de dublu (Purice — Săsărman), 2-0 în finală cu West Petrom Pecica Arad. Pe fondul înfringerii echipei bucu- reştene CIB-CO, eliminată în ; sferturile de finală, dublul clujean obţine titlul de campion naţional în proba : de dublu,; probă deve­nită specialitatea’ casei; locul III în proba de triplu. (Purice _Să-sărman — Horea), 2-0 cu West Petrom Arad şi în finnl cu locul * III şi-medalia de brOnz în proba de triplu; la simplu, Florin Pu­rice a pierdut în sferturi'de finală; în-clasamentul general, Chip Electronics Cluj s-a clasat pe locul III. A doua echipă clujeană Carbochim a reuşit să ajungă, prin dublul Pop — Onuţu,-. în seml’ finala probei de dublu, pierdută în faţa celor de la Chip Electro­nics; pierzînd şi finala mică, 0-2,'în faţa minerilor de la LSM-Va­lea Jiului; la simplu, Onuţu- a pierdut în sferturi de finală, iar în proba de‘ triplu nu au trecut, de faza de grupă. Echipa furdeană Cabriolet nu. S-a,prezentat lâ turneul arădean. - . ' ’

Clasamentul final, probe cumulate, arată astfel: locul -1 - şLiSCWii pioană naţională West Petrom Pecica Arad, 2. CHIP ELECTRO­NICS CLUJ, 3. CIB-CO Bucureşti... 10. Carbochim C lu j... 16.'i* Cabriolet Turda. ' V

CLUJENI ÎN LQTUL NAŢIONAL AL ROMÂNIEI Lotul, naţional al României va intra, în scurt timp, în . febra

pregătirilor pentru CM de fotbal — tenis, 27 — 31 octombrie 1994, Kosice (Slovacia). Din lotul României fac parte Florin Purice — Daniel Săsărman (pentru proba de dublu) şi, în urma bunei com­portări din ultimele etape, Cătălin Onuţuf . .

' _, V Demostene ŞOFROxIjj

PE SCURT■© CANOTAJ. Campionatele ■

mondiale, desfăşurate lâ India- napolis (SUA) s-au încheiat cu un frumos bilanţ pentru cano­tajul românesc: 'două medalii » de aur, una de argint şi trei de ; bronz, tricolorii numărîndu- se printre protagoniştii între­cerilor. Medaliile de aur au fost cucerite de echipajul masculin*4 plus 1 rame (Talapan, Tudor, Roibu, Ruican şi Gheorghe), respectiv de' Constanţa Bur- cică la schif simplu, . categoria uşoară. Argintul a fost cucerit de Elisâfeeta'- Lipă şi Iulia Bo- betică In proba de două rame fără clrmaci. în sfîrşit iată şi echipajele care au cucerit bron­zul: 8 plus 1 masculin, 8 plus1 feminin'şl 2 plus 1 masculin. Felicitări tricolorilor pentru a- ceste frumoase succese- ,

© MONUMENT. In memoriaii celebrului automobilist de for-14 mula, unu, Ayrton ' Senna, de-|i> cedat' în r ziua de ,1. mai in urmaR unui tragic accident în timpi'l|i Marelui Premiu ■ al statului San» Marino, la Imola, duminică, .25’ septembrie, la Estoril, cu pri*j lejul Marelui Premiu âl Por-rf< tugaliei, va fi dezvelit un: mo-j nument alcătuit dintr-un - so-:

_clu rectangular de 0,70/0,50' me­tri, care suportă o coloană dî marmură albă pe ale cărei feţe este montată o piesă de alarria i in formă de . lamă. îndreptată spre cer. Printre alte înscrisuri,î pe frontispiciul monumentului» au fost gravate cuvintele unul, gînd . al lui Ayrton Senna:L. „Cînd . ultima noastră zi .. val j trebui să sosească, ea va veniV

' fără îndoială. Aceasta poate fl] astăzi sau peste 50 de ani Un singur lucru este sigur: ea va veni".

' (v.m.)

R A T U C CLUJFace cunoscut publicului călător modificările din

transportul în comun cauzale de' lucrările necesare traversării str. Horea (HOTEL ASTORIA), a conductci de apă diametru 1400, lucrări care se-vor executa în periondn miercuri 2l septembrie 1994 ora 22,00 pînă luni 26 septembrie 1994 ora 4,45, după cum urmează:

1. Circulaţia tramvaielor pe liniile 101 şi 102 se. sistează. , , . . -. Deplasarea călătorilor pe relaţia P-ta r.âri> se. va asigura de autobuze pe traseul liniei 101 deviată din str, liaritiu prin P-ţa M. Viteazul sud —' str. Voineşti— pod Traian — str. K. Marx — str. Craiovei — Pţa Găriii dc scurt parcurs — ştir/Decebal ~ str. Deltei — str. Troian — Pţa M. Viteazul Nord — ! str. Gh. Bariţiu şi în conlinuare traseul neschimbat.. - - •

Pentru deplasarea pe relnţia cart. .Mănăştur — B-dul Muncii, călătorii vor folosi autobiizele'.liniel 101 de­viată pînă în P-ţa Gării şi apoi transbordare pe tram­vaiele liniei 10fl sau troleibuzele liniei 14 cartier Mă­năştur — P-ţa Unirii — P-ţa 1 Mal — B dul Muncii care va funcţiona în orele de vîrf 4,45—8,30; 12,30—17,00 şi 21,00—23,00.

2. Troleibuztle de pe liniile 3 şî 4 vor circula .pe trasee scurtato pînă în Pţa 2VT. Viteazul iar troleibuzele liniei 9 prin P-ţa M. Viteazul pînă pe Bdul 21 Decem­brie 1989 (cap linie Biserica Sf. Petru).

Pentru , călătorii liniilor de troleibuze 3, 4 şi 9 cu Interes de deplasare tn Pţa Gării se va asigura trans­bordare din P-ţa M. Viteazul cu o linie de autobuze care vor circula astfel:

9 Pţa. M. Viteazul sud — I.P. Voineşti -r pod Tra­ian — str. K. Marx — str. Craiovei — Pţa Gării de scurt parcurs — str. Decebal — str. Deltei — str. Tra­ian — P-ţa Mihai Viteazul cu întoarcere prin faţa ci­nematografului REPUBLICA.

3, Autobuzele de pe liniile 20, 27, 28, 31, 35, 37, 38, 41 şi 42 vor circula pe trasee deviate după cum urmeâ- ză; .

© Liniile 26 şi .41 din Pţa 14 Iulie pe str. Garibaldi— pod Someş — AI. Tineretului şi Gh. Bariţiu — Pţa M. Viteazul — I.P. Voineşti — pod Traian şi în con­tinuare traseul actual în amhele sensuri de circulaţie.

© Liniile 27 şi 28 din str. Jozsa Bela pe pod Napo­ca — Al. Tineretului — Gh. Bariţiu — Pţa M. Viteazul şi în continuare traseul neschimbat în ambele sensuri de circulaţie.

‘ • © Liniile 31 şi 42 la ducere din Pţa M. Viteazul vor circula pe str. K. Marx str. Decebal — Pţa Gării, în continuare traseul actual iar la întoarcere din Pţa Gării •, pe str. Decebal — str. Deltei — str. Traiari Pţa M. Viteazul.

© Linia 35 la ducere din str. Cuza Vodă pe s frT î^ r Voineşti — pod Traian — Karl Marx — str. Craiovei— Pţa Gării dc scurt parcurs — str. Decebal — str. Del-: tei — str. Traian — I.P. Voineşti şt în continuare tra­seul actual.

© Liniile 37 şl 38 din Pţa M. Viteazul latura sudicS pe str. I.P. Voineşti — Karl Marx — str. Cloşca — str. ,Ilorca —‘ str. E. Racovită (în ambele sensuri de circulaţie) şi în continuare pe’ traseele actuale.

Abonamentele de pe liniile sistate sau scurtate sînt valabile pe liniile deviate precum şi pe linia de trans­bordare Pţa M. Viteazul — Pţa Gării.

DIRECTOR EXPLOATARE,

Ing. Arpad FOLDVARI

ŞEF SERV. EXPLOATARE,

ing. Vasile DOMNIŢA

Autorizată prin S.C.nr.128/1991,

judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului

Comerţului judeţului Cluj»

sub nr. J/12/308/1991 din 22103.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: IL IE CĂLIAN (redactor iei)» DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VM,ER

CHIOREÂNU (redactor şef adjunct);

N ICOLAE VEREŞ (secrctar general de

redacţie); ^NICOLAE PETCU; MARJA

SÂNGEOR2AN; (.RADUYIJDA

REDACţtA i Cluj-Napocâ, str; Napoca

ffitEFOANfi; ili032 (redactor ?ef){ 117507 (redţ, }cf adj. şî sicretariatul de \

redacţie); 11,74 Jâ şi 117490 (redactori) ; 117307 (administraţia şi contabjlitatea ■'

farului); TELEX: 31444; fax: Î92828. Jlîc.| publicitâtc sc, primeşte silnic într^ j

fftk Str. Napoca fir.l.Ş (Ia; garfer)j SîmkŞfai ŞÎ duminica, «iţhyi Informaţii,

feclâtîttşiţu^Ucitate, Ia fele/ori ll7304. Corfctura; 147Ş2 ' • ' ^ îfrdeăiul,