Festinul Ciorilor - Volum 2 - George RR Martin - Cartea a IV-A

7/27/2019 Festinul Ciorilor - Volum 2 - George RR Martin - Cartea a IV-A

http://slidepdf.com/reader/full/festinul-ciorilor-volum-2-george-rr-martin-cartea-a-iv-a 1/366



c o l e c ţ i a Nautilus

f a n t a s y

Colecţie coordonată de Mihai-Dan Pavelescu

2



Din seria Cântec de gheaţă şi foc au apărut:Urzeala tronurilor (2 vol.)

Încleştarea regilor (2 vol.) Iureşul săbiilor ( vol.)

!"#$!" $.$. M%$&'N s-a născut n *+, la Ne ersey /i a a0solvit 1urnalisul cu summa cum laude la Northestern 3niversity4 'llinois. 5n

anii 67 a scris o serie de nuvele4 printre care /i Regii nisipurilor (*6*)4 pentru care i-au fost decernate Preiile 8u9o /i Ne0ula4 apoi a continuat curoane ;4 fantasy /i horror. 5n anii <,7 a fost producător /i scenarist detelevi=iune4 editor al seriei Twilight one la C> &elevision /i producător alfilului !eaut" and the !east# 3na dintre nuvelele sale a fost ecrani=ată su0nuele $ightfl"ers# 5n **?4 Martin a nceput să scrie seria fantasy Cântecde gheaţă şi foc% alcătuită din /apte roane4 dintre care patru au /i fost pu0licate &Urzeala tronurilor% **? @ "ditura Neira4 2776A Încleştarea

regilor% *** @ "ditura Neira4 277,A Iureşul săbiilor% 2777 @ "ditura Neira4 277*4 'estinul ciorilor% 277B)4 iar trei se află ncă n stadiul de proiect &( )ance with )ragons% The *inds of *inter /i ( )ream of+pring,# a9a Cântec de gheaţă şi foc este considerată o capodoperă a9enului4 alături de trilo9ia +tăpânul inelelor de .$.$. &olien4 fiind pnă n pre=ent tradusă n optspre=ece li0i4 cu peste 2 277 777 de eEeplarevndute nuai n tatele 3nite. Drepturile cineato9rafice au fost

achi=iţionate de 8>#4 care intenţionea=ă reali=area unui serial. Priulvolu al seriei4 Urzeala tronurilor% a o0ţinut Preiul Focus n **64 a fostfinalist al preiilor Ne0ula /i Gorld ;antasy4 iar nuvela +ângeledragonului% care face parte din roan4 a o0ţinut Preiul 8u9o n **6.$oanul Încleştarea regilor a c/ti9at de aseenea Preiul Focus n ***/i a fost finalist al Preiului Ne0ula4 n tip ce Iureşul săbiilor a fostrecopensat cu preiile Focus /i !effen n 277 /i respectiv 27724 fiind

finalist al preiilor 8u9o /i Ne0ula.



!eor9e $.$. Martin

Festinul ciorilor

&raducere din li0a en9le=ă

F%3$%

>#C%NC'#

'FH'3 !"N"C3

+



TÂLHARUL

&o0ele 0ăteau un rit de ră=0oi4 n tip ce -ictoria de 'ier naintadool4 cu pintenul spintecnd apele ver=i4 a9itate. Cora0ia ai ică dinfaţă se ntorcea4 plesnind area cu vslele. Pe flaurile ei fluturautrandafiri: la pupa /i la prora cte un trandafir al0 pe un scut ro/u4 iar nvrful catar9ului unul auriu pe un fond verde ca iar0a. -ictoria de 'ier se

nclină att de tare4 nct 1uătate din echipa1 se clătină pe picioare. Hsleleloveau /i despicau4 o u=ică dulce pentru urechile căpitanului.

ări peste parapet4 ateri=nd pe puntea inferioară4 cu antia-i aurieunduindu-se n ura lui. &randafirii al0i se dădură n lături4 a/a cu făceauoaenii ntotdeauna la vederea lui Hictarion !rey1oy4 narat /inve/ntat n arură4 cu faţa ascunsă su0 coiful-raen. %veau n inisuliţe4 să0ii /i topoare4 dar nouă din =ece nu purtau niciun fel de arură4 iar

al =ecelea avea doar o căa/ă din =ale cusute. (ceştia nu sunt oameni de fier% 9ndi Hictarion. Încă se tem de .nec#I Prindeţi-lJ stri9ă cineva. " sin9urJI /(I)01 răcni Hictarion ca răspuns. /ai şi omoară2mă% dacă poţi#Din toate părţile4 cavalerii trandafirii se apropiară4 cu oţel cenu/iu n

ini /i teroare n adncul ochilor. &eaa lor era att de pr9uită nctHictarion i siţea 9ustul. Fovi n stn9a /i-n dreapta4 rete=nd de la cot

0raţul priului o care-i ie/i n cale4 spintecnd uărul celui de-al doilea.Cel de-al treilea /i n9ropa capul securii n lenul oale de pin al scutuluilui Hictarion. %cesta l i=0i de faţa nesă0uitului4 l do0or /i l oor cndncercă să se ridice. 5n tip ce se că=nea să-/i scoată securea dintre coastelecelui ort4 o suliţă i se nfipse ntre ooplaţi. # siţi ca /i cu cineva l-arfi plesnit peste spate. Hictarion se ntoarse /i-/i co0or securea n capulsuliţa/ului4 siţind ipactul n 0raţ cnd oţelul trecu4 scr/nind4 prin coif /i

păr /i craniu. >ăr0atul se clătină o fracţiune de secundă4 pnă cnd căpitanulde fier sulse oţelul /i a=vrli cadavrul pe punte4 unde se 0ălă0ăni fărăvla9ă4 arătnd ai de9ra0ă 0eat dect ort.

#aenii de fier veniseră după el4 1os4 pe puntea coră0iei sfărate. 5l au=i pe Gulfe #-3reche scoţnd un urlet cnd se puse pe trea0ă4 l =ări pe$a9nor Pye n arura-i ru9inită4 =ări securea lui Nute >ăr0ierulnvrtindu-se n aer /i poposind n pieptul unui 0ăr0at. Hictarion ucise ncăunul /i ncă unul.

F-ar fi oort /i pe-al treilea4 dar $a9nor l do0or naintea lui.

B



I >ine lovitJ i stri9ă Hictarion.Cnd se ntoarse să caute urătoarea victiă pentru securea sa4 l vă=u peste punte pe celălalt căpitan. Căa/a-i al0ă era pătată de sn9e /i dechea9uri4 dar Hictarion putea distin9e nsenul de pe pieptul lui4 trandafirulal0 n i1locul scutului ro/u. #ul purta acelea/i nsene pe scut4 pe unfond al04 cu o ar9ine ro/ie4 crenelată.

I Tu1 stri9ă căpitanul de fier4 peste ăcel. Tu cu trandafirul1 +ă fii tu

lordul de la +cutul +udului3Celălalt /i ridică vi=iera4 arătndu-/i faţa spnă.I unt fiul /i o/tenitorul lui. +er &al0ert erry. 'ar tu cine e/ti4

raeneKI Moartea ta. Hictarion se năpusti nspre el.erry făcu un salt4 ie/indu-i n ntpinare. a0ia sa lun9ă era din oţel

0un4 făurit la castel4 /i tnărul cavaler o făcea să răsune. Pria lui loviturăfu 1oasă /i Hictarion o pară cu securea. Cea de-a doua l nieri pe căpitanulde fier n coif4 nainte să-/i ridice scutul. Hictarion răspunse cu o loviturălaterală. cutul lui erry i ie/i n cale. %/chii de len =0urară /i trandafirulal0 se despică de-a latul4 cu un dulce4 ascuţit prit. a0ia lun9ă a tnăruluicavaler l i=0i n coapsă4 o dată4 de două ori4 de trei ori4 scrţind pe oţel.

!ăiatul ăsta e ager% /i dădu seaa căpitanul de fier. 5l i=0i cu scutul n faţă/i l triise4 clătinndu-se4 spre copastie. Hictarion ridică securea /i lovi cutoată puterea4 ca să-l despice pe 0ăiat de la 0ere9ată pnă la pntece4 dar

erry se feri4 răsucindu-se. Capul securii trecu prin parapet4 aruncnd a/chiin aer4 /i răase plntat acolo cnd ncercă să-l scoată. Puntea se i/căsu0 picioarele lui /i Hictarion că=u ntr-un 9enunchi.

+er &al0ert /i a=vrli scutul crăpat /i lovi cu sa0ia-i lun9ă. Li scutul luiHictarion se str0ase cnd se piedicase. Prinse sa0ia lui erry ntr-un pun de fier. Mănu/a de oţel scr/ni /i Hictarion 9eu4 stră0ătut de un 1un9hi de durere4 nsă nu cedă.

I unt a9er /i eu4 0ăiete4 spuse el4 sul9nd sa0ia din na cavalerului/i aruncnd-o n are.

#chii lui +er &al0ert se lăr9iră.I a0ia eaHictarion l prinse pe flăcău de 9t cu un pun plin de sn9e.I Du-te după ea4 spuse el4 pin9ndu-l cu spatele peste parapet4 n

apele aestecate cu sn9e.

%stfel4 Hictarion 9ăsi ră9a=ul să-/i eli0ere=e securea. &randafirii al0i se

?



retră9eau n faţa /uvoiului de fier. 3nii ncercau să fu9ă su0 punte4 n tipce alţii stri9au4 cernd ndurare. Hictarion siţea sn9ele cald /iroindu-i pede9ete4 su0 =ale4 su0 pielea fiartă /i su0 plato/a stlcită4 dar era o niicatoată. 5n 1urul catar9ului4 un 9rup copact de vră1a/i continuau să opunăre=istenţă4 stnd uăr ln9ă uăr4 ntr-un cerc. 4ştia sunt bărbaţi% cel puţin#

5referă să moară decât să se predea# Hictarion avea să le plineascădorinţa ctorva4 /i lovi securea de scut /i i atacă.

eul 5necat nu-l făcuse pe Hictarion !rey1oy să se lupte cu vor0e la ple0iscite4 nici să se 0ată cu du/ani ascun/i4 i/ei4 n la/tini nesfr/ite. )e aceea fusese a/e=at pe pănt4 ca să stea n picioare4 nve/ntat n oţel/i cu o secure picurnd de sn9e n nă4 părţind oarte cu fiecarelovitură.

e năpustiră asupra lui din faţă /i din spate4 dar să0iile lor ar fi putut la felde 0ine să fie nuiele de salcie4 după ct l răneau. Nicio laă nu putea să taie prin arura 9rea a lui Hictarion !rey1oy4 iar el nu le dădea du/anilorră9a=ul să-i 9ăsească punctele sla0e de la ncheieturi4 unde l apărau doar=alele /i pielea. Puteau să-l atace trei oaeni4 patru sau cinci4 nu conta. 5ioora unul cte unul4 apărat de ceilalţi de arura sa. Cnd cădea undu/an4 nia i se ntorcea către urătorul.

3ltiul care-l nfruntă tre0uie să fi fost un fierarA avea ueri ca de taur4iar unul era ult ai usculos dect celălalt. %rura lui era copusă doardintr-o 0ri9andină ţintată /i un coif din piele fiartă. in9ura lovitură a

acestuia făcu praf scutul lui Hictarion4 nsă4 n replică4 lovitura căpitanului idespică ţeasta n două. )e2ar fi la fel de uşor cu 6chi2de2Cioară1 Cnd /ieli0eră din nou capul securii4 craniul fierarului parcă eEplodă. #ase4 sn9e /icreier se pră/tiară peste tot4 iar cadavrul se pră0u/i cu faţa n 1os la picioarele lui. (cum e prea târziu să mai ceri .ndurare% 9ndi Hictarion4eli0erndu-se de trupul celui ort.

Puntea era acu lipicioasă su0 picioare4 iar orţii /i uri0un=ii =ăceau n

orane peste tot. 5/i a=vrli scutul deoparte /i trase aer n piept.I Căpitane4 l au=i pe >ăr0ier spunnd ln9ă el4 =iua este a noastră.De 1ur pre1ur4 area era plină de coră0ii. 3nele ardeau4 unele se

scufundau4 altele se sfăraseră n 0ucăţi. 5ntre carene4 apa era pcloasă cao tocană4 plină de le/uri4 vsle rupte /i oaeni a9ăţndu-se de epavă. 5ndepărtare4 cteva coră0ii ale udului 9oneau napoi către Mander. 7asă2i să

plece% 9ndi Hictarion. 7asă2i să spună po8estea# #dată ce a ntors coada /i

a fu9it de pe cpul de luptă4 un 0ăr0at ncetea=ă să ai fie 0ăr0at.

6



#chii l nţepau din pricina sudorii care-i /iroise peste ei n tipul luptei.Doi dintre vsla/ii lui i desfăcură coiful-raen4 ca să /i-l poată scoate.Hictarion /i /terse fruntea.

I Cavalerul ălaJ ri el. Cavalerul trandafirului al0. F-a scos cineva dinapăK

3n fiu de lord putea aduce o răscupărare fruu/ică. De la tatăl său4dacă Fordul erry supravieţuise =ilei de a=i. De la stăpnul lui de la

8i9h9arden4 dacă nu.Dar nieni nu vă=use ce se alesese de cavaler după ce se pră0u/ise peste parapet. Pro0a0il se necase.

I ;ie să se ospăte=e după cu a luptat4 n castelele de apă ale eului5necatJ

De/i oaenii din 'nsulele cutului /i =iceau arinari4 traversau ările cuspaiă /i se duceau la luptă 0răcaţi n ve/inte u/oare4 de teaă să nu senece. &nărul erry fusese altfel. Un bărbat cura9os% 9ndi Hictarion.

(proape un om de fier#Hictarion i ncredinţa lui $a9nor Pye cora0ia capturată4 i dădu o du=ină

de oaeni drept echipa1 /i se urcă napoi pe propria-i -ictorie a 'ierului#I De=0răcaţi ostaticii de aruri /i le9aţi-le rănile4 i spuse el lui Nute

>ăr0ierul. %runcaţi uri0un=ii n are. Dacă vreunii cer/esc ndurare4tăiaţi-le ai nti 0ere9ata. Nu avea dect dispreţ pentru aseenea oaeniAera ai den să te neci n apă de are dect n sn9e. Hreau să-i socotiţi

coră0iile pe care le-a c/ti9at /i toţi cavalerii /i lor=ii ărunţi pe care i-aluat pri=onieri. Li le vreau flaurile. 5ntr-o 0ună =i4 avea să le a9ate ncastelul său4 ca atunci cnd va fi 0ătrn /i neputincios să-/i poată ainti detoţi du/anii pe care i oorse cnd era tnăr /i puternic.

I %/a vo face. Nute rn1i. " o are victorie. )a% 9ndi el4 o mare 8ictorie pentru 6chi2de2Cioară şi 8ră9itorii lui#

Ceilalţi căpitani aveau să stri9e din nou nuele fratelui său cnd ve/tile vor

a1un9e la cutul de te1ar. "uron i cucerise cu vor0a lui e/te/u9ită /i cuochiul =0itor /i i su01u9ase cau=ei lui cu prada din =eci de ţinuturindepărtateA aur /i ar9int4 aruri podo0ite4 să0ii cur0ate4 cu nereaurite4 punale din oţel valyrian4 0lănuri văr9ate de ti9ri /i piei de pisici pătate4 anticori de 1ad /i străvechi sfinc/i valyrieni4 cufere pline cunuc/oară4 cui/oare /i /ofran4 colţi de filde/ /i coarne de unicorn4 pene ver=i4 portocalii /i 9al0ene din Marea Herii4 ătase fină /i 0rocart sclipitor dar

toate acestea erau o niica toată pe ln9ă asta. (cum le2a dat 8ictoria şi

,



sunt ai lui pe 8ecie% 9ndi căpitanul. !ustul era aar. ( fost 8ictoria mea%nu a lui# 0l unde a fost3 7a +cutul de +te9ar% huzurind .ntr2un castel# :i2a

furat soţia şi mi2a furat tronul% iar acum .mi fură gloria##0edienţa era un lucru firesc pentru Hictarion !rey1oyA fusese născut cu

asta. Crescnd n u0ra fraţilor săi4 l urase pe >alon cu supunere n tot cefăcea. Mai tr=iu4 cnd fiii lui >alon veniseră pe lue4 a1unsese să acceptecă avea să plece /i n faţa lor 9enunchiul4 ntr-o 0ună =i4 cnd unul dintre ei

va lua locul tatălui său pe tnca Mării. Dar eul 5necat i chease pe>alon /i pe fiii lui n adnc4 n castelele sale de apă4 iar Hictarion nu puteasă-l nuească pe "uron Ore9e fără să sită un 9ust aar n 9tle1.

Hntul se nteţea /i setea l chinuia. După o 0ătălie4 voia ntotdeauna vin.5i ncredinţa puntea lui Nute /i co0or. 5n ca0ina lui strtă de la pupa4 o9ăsi pe feeia oache/ă dornică /i pre9ătităA pesene 0ătălia i nfier0ntase/i ei sn9ele. # luă de două ori4 aproape fără pau=ă. Cnd isprăviră4 snii4coapsele /i pntecele feeii erau n1ite de sn9e4 dar era sn9ele lui4 de latăietura din pală. ;eeia oache/ă i-o spălă cu oţet fiert.

I Planul lui a fost 0un4 tre0uie să recunosc4 spuse Hictarion cnd feeian9enunche ln9ă el. Manderul ne e deschis acu4 a/a cu a fost nvechie.

Manderul era un ru lene/4 lar9 /i dool /i n/elător4 plin de cioturi /i 0ancuri de nisip. Ma1oritatea navelor aritie nu ndră=neau să navi9he=edincolo de 8i9h9arden4 nsă coră0iile lun9i4 cu pesca1ul lor ic4 puteau

navi9a n aonte pnă la Podul %ar. 5n vreurile de deult4 oaenii defier stră0ătuseră fără frică rul /i prădaseră de-a lun9ul Manderului /i alafluenţilor lui pnă cnd re9ii inii ver=i naraseră popoarele de pescari de pe patru insuliţe de la 9ura Manderului /i i nuiseră scuturilelor.

Două ii de ani trecuseră4 dar4 n turnurile de apărare n/irate pe alurilelor rpoase4 0ăr0ile cărunte continuau să ţină străvechea ve9he. De ndată ce

=ăreau o cora0ie4 0ătrnii /i aprindeau focurile de avertisent /i cheareasălta de pe o colină pe alta4 de la o insulă la alta. )uşmani1 )uşmani1

(tacatori1 (tacatori1 Cnd pescarii vedeau focurile ar=nd pe culi4 /ilăsau năvoadele /i plu9urile /i puneau na pe să0ii /i securi. For=ii lorie/eau n 9oană din castele4 nsoţiţi de cavaleri /i o/teni n aruri. Cornii deră=0oi răsunau peste ape4 de la cutul Herde /i de la cutul Cenu/iu4 de lacutul de te1ar /i de la cutul udului4 iar coră0iile lor lun9i ie/eau din

n9răditurile lor de piatră acoperite cu u/chi n/irate de-a lun9ul ţărului4

*



cu vslele ţ/nind n tip ce se n9răădeau n strtori n apărareaManderului4 hărţuindu-i pe atacatori către aonte4 unde i a/tepta osnda."uron i triisese pe &orold Dinte-Maro /i pe Hsla/ul $o/u n susul

Manderului4 cu o du=ină de coră0ii iuţi4 pentru ca lor=ii 'nsulelor cutului săse pră/tie4 urărindu-i. Pe cnd sosise 9rosul flotei sale4 doar o nă deluptători ai răăseseră să apere insulele. #aenii de fier veniseră cufluEul de seară4 pentru ca luina or0itoare a soarelui la asfinţit să-i ascundă

de privirile 0ăr0ilor cărunte din turnurile de ve9he pnă cnd era prea tr=iu.Hntul le sufla din spate4 a/a cu suflase pe tot druul de la Hechiul Gy.Marinarii /u/oteau că era na vră1itorilor lui "uron4 că #chi-de-Cioară lnduplecase pe eul ;urtunii cu sacrificii de sn9e. Cu altfel ar fi ndră=nitsă nainte=e att de ult spre vest4 n loc să ure=e linia ţărului4 cu erao0iceiulK

#aenii de fier /i conduseseră coră0iile lun9i prin al0iile pietroase /i serisipiseră n aur9ul violet4 cu oţelul sclipindu-le n ini. ;ocurile ardeaude1a pe culi4 dar prea puţini erau cei răa/i să pună na pe are. cutulCenu/iu4 cutul Herde /i cutul udului că=useră nainte de răsăritulsoarelui. cutul de te1ar ai re=istase o 1uătate de =i. 'ar cnd oaeniicelor Patru cuturi ncetaseră să-i urărească pe &orold /i pe Hsla/ul$o/u /i se ntorseseră n aval4 9ăsiseră ;lota de ;ier a/teptndu-i la 9uraManderului.

I &otul s-a petrecut ntocai cu a spus "uron4 i eEplică Hictarion

feeii oache/e4 n tip ce ea i 0anda1a rănile cu pn=ă. &re0uie că vră1itoriilui prevă=useră. %vea trei la 0ordul Tăcerii% după cu i ărturisise Quellon8u0le unui /optitor. "rau oaeni ciudaţi /i nfrico/ători4 dar#chi-de-Cioară /i-i făcuse sclavi. Dar ncă are nevoie de ine să-i port 0ătăliile4 =ise apăsat Hictarion. Hră1itorii or fi ei 0uni4 dar ră=0oaiele sec/ti9ă cu oţel /i sn9e. $ana l durea ai rău ca niciodată din pricinaoţetului. # 0rnci pe feeie /i nchise punul4 cu o căutătură aspră:

%du-i vin.>ău n ntuneric4 9ndindu-se la fratele lui. )acă nu lo8esc cu mâna mea%

tot regicid se cheamă că sunt3 Hictarion nu se teea de oaeni4 dar 0lesteul eului 5necat l punea pe 9nduri. )acă un altul .l doboară% la porunca mea% oare mâinile .mi 8or fi mân9ite de sângele lui3 %eronPărued ar fi /tiut răspunsul4 dar preotul era undeva pe 'nsulele de ;ier4spernd ncă să ridice oaenii de fier potriva proaspăt ncoronatului re9e.

$ute !ărbierul poate să radă un om cu securea lui de la douăzeci de metri

7



depărtare# ;i niciuna dintre corciturile lui 0uron nu ar putea să stea .ncalea lui *ulfe 62Ureche sau a lui (ndri< cel 5osomorât# 6ricare dintre ei

s2ar descurca# Dar ce poate un o să facă /i ce 8rea să facă sunt douălucruri diferite /i Hictarion /tia asta.

I >lasfeiile lui "uron vor a0ate nia eului 5necat asupra noastră4 atuturor4 profeţise %eron la Hechiul Gy. &re0uie să-l opri4 frăţioare.unte sn9e din sn9ele lui >alon4 nu-i a/aK

I Li el la fel4 spusese Hictarion. Nu-i place ai ult dect ţie4 dar"uron e re9ele. Ple0iscitul tău l-a ridicat /i tu i-ai a/e=at coroana de len pecap4 cu na taJ

I '-a a/e=at coroana pe cap4 răspunsese preotul4 cu al9e picurndu-i n păr4 /i 0ucuros i-a/ sul9e-o4 ncoronndu-te pe tine n locul lui. Nuai tue/ti destul de puternic nct să i te opui.

I eul 5necat l-a ridicat4 se plnsese Hictarion. ă-l lăsă pe eul 5necatsă-l co0oare.

%eron i aruncase o privire ncruntată4 acea privire despre care se spuneacă seacă fntnile /i lasă feeile sterpe.

I Nu =eul a vor0it. e /tie că "uron are vraci /i vră1itori ticălo/i pecora0ia lui ro/ie. %u triis asupra noastră o vra1ă4 ca să nu pute au=iarea. &oate acele vor0e despre dra9oni i-au 0ătat pe căpitani /i re9i.

I Li s-au teut de cornul acela. '-ai au=it sunetul. Nu ai contea=ă."uron e re9ele nostru.

I %l eu nu4 declarase preotul. eul 5necat i a1ută pe oaenii cura1o/i4nu pe cei care se 9heuiesc su0 punte cnd se strne/te furtuna. Dacă nu tevei ridica să-l nlături pe #chi-de-Cioară de pe caunul Mării4 tre0uie să iauisiunea asupra ea.

I CuK N-ai coră0ii4 nici să0ii.I % 9lasul eu4 răspunsese preotul4 /i =eul e cu ine. Puterea ării

i aparţine4 o putere căreia #chi-de-Cioară nu poate spera să-i ţină piept.

Halurile se pot spar9e de unte4 dar continuă să vină4 val după val /i4 n celedin ură4 răn doar pietricele acolo unde4 cndva4 s-a nălţat untele. 'arcurnd pietricelele sunt luate de ape /i a1un9 pentru eternitate pe fundulării.

I PietriceleK orăise Hictarion. "/ti ne0un dacă te 9nde/ti să-l do0ori pe "uron vor0ind despre valuri /i pietricele.

I #aenii de fier vor fi valuri4 spusese Părued. Nu cei ari /i no0ili4

ci oaenii sipli4 truditorii păntului /i pescarii ării. Căpitanii /i re9ii



l-au ridicat pe "uron4 dar oaenii o0i/nuiţi l vor tra9e 1os. Hoi er9e laMarele Gy4 la 8arla4 la #ront4 chiar la Pye. Cuvintele ele vor fiau=ite n fiecare ora/ /i n fiecare sat. $iciun om necredincios nu poate sta

pe +tânca :ării15/i scuturase capul pletos /i se pierduse n noapte. % doua =i4 cnd soarele

răsărise4 %eron !rey1oy dispăruse din Hechiul Gy. Nici ăcar oaenii luinecaţi nu /tiau unde. puneau că #chi-de-Cioară doar rsese cnd aflase.

5nsă4 cu toate că preotul plecase4 cuplitele lui avertisente pluteau naer. Hictarion se poeni aducndu-/i ainte /i cuvintele lui >aelor>lactyde. !alon a fost nebun% (eron e şi mai nebun% iar 0uron e cel mainebun dintre toţi# &nărul lord ncercase să se ntoarcă acasă după ple0iscit4refu=nd să-l accepte pe "uron ca suveran. Dar ;lota de ;ier nchisese9olful4 o0iceiul o0edienţei era adnc nrădăcinat n Hictarion !rey1oy4 iar"uron purta coroana de len. burătorul $opţii fusese capturat4 iar Fordul>lactyde predat re9elui n lanţuri. Muţii /i corciturile lui "uron l tăiaserăn /apte 0ucăţi4 să-i hrănească pe cei /apte =ei ver=i pe care i venera.

Ca răsplată pentru loialitatea sa4 proaspăt ncoronatul re9e i-o dăduse luiHictarion pe feeia oache/ă4 luată de la un ne9ustor de sclavi care sendrepta spre Fys.

I Nu vreau răă/iţele tale4 i spusese Hictarion fratelui său4 plin dedispreţ4 dar se nuiase cnd #chi-de-Cioară i spusese că feeia va fioortă dacă el n-o voia. 5i sulseseră li0a4 nsă n rest era neatinsă /i4 pe

deasupra4 fruoasă4 cu pielea aronie ca lenul de tec uleiat. Cu toateacestea4 cnd se uita la ea4 se poenea aintindu-/i de pria feeie pe carei-o dăduse fratele lui4 ca să-l facă 0ăr0at.

Hictarion voia să se folosească din nou de feeia oache/ă4 dar descoperică nu era n stare.

I Mai adu-i vin4 i spuse el4 apoi pleacă. Căpitanul luă plosca de vinro/u după ce i-o aduse feeia /i se duse pe punte4 unde putea respira aerul

curat al ării. >ău 1uătate de ploscă /i turnă restul n are4 pentru toţioaenii care uriseră.

-ictoria de 'ier =ă0ovi ore n /ir la 9ura Manderului. 5n tip ce 9rosul;lotei de ;ier porni spre cutul de te1ar4 Hictarion ţinea =alea% 7ordul

)agon% -ântul de 'ier /i $ăpasta 'ecioarei n prea1a lui4 ca arier9ardă.coteau supravieţuitorii din are /i priveau :âna (spră scufundndu-sencet4 trasă la fund de epava pe care o =dro0ise. Pnă cnd dispăru su0 ape4

Hictarion avea nuărătoarea pe care o ceruse. Pierduse /ase coră0ii /i

2



capturase trei=eci /i opt.I Ne descurcă4 i spuse lui Nute. Fa vsle. Ne ntoarce n #ra/ulFordului 8eett.

Hsla/ii se aplecară n direcţia cutului de te1ar4 iar căpitanul de fierco0or din nou su0 punte.

I %/ putea să-l oor4 i spuse feeii oache/e. De/i e un are păcat să-ţioori re9ele /i unul ncă /i ai are să-ţi oori fratele. e ncruntă. %sha

ar fi tre0uit să i se alăture.Cu putuse spera vreodată să-i c/ti9e pe re9i /i pe căpitani4 ea4 cu napii/i conurile ei de pinK +ângele lui !alon .i curge .n 8ene% dar tot femeie este#%sha fu9ise după ple0iscit. 5n noaptea n care coroana de len fusesea/e=ată pe capul lui "uron4 ea /i echipa1ul ei se făcuseră nevă=uţi. # ică parte din sufletul lui Hictarion se 0ucura că plecase. )acă fata e zdra8ănăla minte% se 8a căsători cu un lord al $ordului şi 8a trăi .n castelul lui%departe de mare şi de 0uron 6chi2de2Cioară#

I #ra/ul Fordului 8eett4 căpitaneJ ţipă tare un atelot.Hictarion se ridică. Hinul i potolise pulsaţia dureroasă din nă. Poate că

avea să-i ceară aesterului lui 8eett să se uite la ea4 dacă nu cuva fuseseoort.

e ntoarse pe punte4 n tip ce cora0ia ocolea un proontoriu. ;elul ncare castelul Fordului 8eett se nălţa deasupra portului i aintea deFordsport4 de/i ora/ul acesta era de două ori ai are. Două=eci de coră0ii

lun9i patrulau n apele portuare4 cu raenul auriu =vrcolindu-se pe velelelor. %lte cteva sute erau acostate de-a lun9ul alului sau ancorate n danelece ăr9ineau portul. &rei coră0ii 0urduhănoase erau ancorate la un chei de piatră4 alături de o du=ină ai ici4 ncărcnd pră=i /i provi=ii. Hictariondădu ordine ca -ictoria de 'ier să arunce ancora.

I Pre9ătiţi o 0arcă.5n tip ce se apropiau4 ora/ul părea ncreenit. Cele ai ulte prăvălii /i

case fuseseră 1efuite4 după cu o dovedeau u/ile lor sfărate /i o0loaneledistruse4 dar nuai arele sept fusese incendiat. Pe stră=i erau risipitecadavre4 fiecare nsoţit de un ic stol de ciori. # ceată de supravieţuitori posoorţi se i/cau printre ele4 alun9nd păsările ne9re /i a=vrlindtrupurile celor orţi ntr-o căruţă pentru a fi duse la 9roapă. 'deea l uplu pe Hictarion de de=9ust. Niciun adevărat fiu al ării n-ar dori să putre=ească su0 pănt. Cu să 9ăsească vreodată castelele de apă ale

eului 5necat4 să 0ea /i să se ospăte=e pentru eternitateK



Tăcerea se nuăra printre coră0iile pe ln9ă care treceau. Fui Hictarion iatrase privirea 9alionul de fier de la pupa4 fecioara fără 9ură4 cu părulfluturnd n vnt /i 0raţele desfăcute. #chii ei de perle l urăreau parcă. (a8ut gură% ca orice altă femeie% până când 6chi2de2Cioară i2a .nchis2o#

Pe ăsură ce se apropiau de ţăr4 Hictarion o0servă un /ir de feei /icopii n9răădiţi pe puntea uneia dintre coră0iile 0urduhănoase. 3nii dintreei aveau inile le9ate la spate /i laţuri de sfoară de cnepă n 1urul 9tului.

I Cine suntK i ntre0ă el pe oaenii care-l a1utau să-/i le9e 0arca la al.I Hăduve /i orfani. Hor fi vnduţi ca sclavi.I HnduţiK Pe 'nsulele de ;ier nu eEistau sclavi4 doar ro0i. 3n ro0 era

aservit4 dar nu era n sclavie. Copiii săi erau născuţi li0eri4 ctă vree eraudaţi eului 5necat. 'ar ro0ii nu erau niciodată cupăraţi sau vnduţi pentruaur. Pentru ro0i plăteai preţul fierului4 altinteri nu aveai niciunul. %r tre0uisă fie ro0i sau neveste de sare4 se plnse Hictarion.

I " din porunca re9elui4 răspunse oul.I Cei puternici au luat ntotdeauna de la cei sla0i4 interveni Nute

>ăr0ierul. $o0i sau sclavi4 n-are nicio iportanţă. #aenii lor nu i-au pututapăra4 a/a că acu ne aparţin4 să face cu ei ce pofti.

$u e după -echea Rânduială% ar fi putut spune Hictarion4 dar nu era tip pentru asta. e aflase despre victoria lui /i oaenii l ncon1urau ca să-lfelicite. 5i lăsă să se 9udure4 pnă cnd unul ncepu să proslăveascăndră=neala lui "uron.

I % fost cura1os să ne avntă departe de ţăr4 pentru ca niic să nuvestească acestor insule venirea noastră4 dar să stră0aţi 1uătate de lue ncăutare de dra9oni4 asta e cu totul altceva.

Nu a/teptă răspunsul4 ci /i croi dru prin ulţie4 naintnd cătredon1on.

Castelul Fordului 8eett era ic4 dar 0ine ntărit4 cu =iduri 9roase /i porţide ste1ar ţintate care evocau străvechile nsene ale Casei4 un scut de ste1ar

prins cu ţinte de fier pe un fond al0astru cu al0. 5nsă n vrful turnului săucu acoperi/ verde flutura acu raenul Casei !rey1oy4 iar pe etere=e patrulau oaeni de fier4 cu suliţe /i securi4 /i cteva dintre corciturile lui"uron.

5n curte4 Hictarion se apropie de !ood0rother /i de 0ătrnul Dru4 carevor0eau n /oaptă cu $odri 8arla. Nute >ăr0ierul i ntpină cu stri9ăte.

I Cititorule4 urlă el4 de ce e/ti a/a de lun9 la faţăK %i co0it n =adar. "

ceasul nostru de 9lorie /i a noastră e răsplataJ

+



!ura Fordului $odri se strnse.I tncile astea4 vrei să spuiK &oate patru laolaltă nu fac ct 'nsula8arla. % c/ti9at ni/te pietre4 copaci /i i=ilicuri /i du/ănia Casei&yrell.

I &randafiriiK Nute rse. Ce trandafir poate răni raenii adncurilorKFe-a luat scuturile /i i-a =dro0it pe toţi. Cine-i va apăra acuK

I 8i9h9ardenul4 răspunse Cititorul. Ct de curnd4 toată oastea

$eachului va fi triisă potriva noastră4 >ăr0ierule4 iar atunci s-ar putea săafli că unii trandafiri au 9hipi de oţel.Dru clătină din cap apro0ator4 cu o nă pe nerul Ploii sale $o/ii:I Fordul &arly poartă Năpasta 'niii4 făurită din oţel valyrian4 /i el e

ereu n avan9arda Fordului &yrell.Dorinţa lui Hictarion se aprinse.I N-are dect să vină4 i voi lua eu sa0ia4 a/a cu străo/ul tău a luat

Ploaia $o/ie. ă vină toţi /i să-i aducă /i pe Fannisteri cu ei. # fi leul fioros pe uscat4 dar pe are raenul e stăpnul a0solut. Li-ar fi dat 1uătate dindinţi pentru /ansa de a-/i ncerca securea potriva $e9icidului sau aCavalerului ;lorilor. %cela era 9enul de 0ătălie pe care l nţele9ea.$e9icidul era 0lesteat n ochii =eilor /i ai oaenilor4 nsă ră=0oinicul erarespectat /i venerat.

I Nu te tee4 Căpitane4 =ise Cititorul. Hor veni. 5nălţiea a /i-odore/te. De ce altceva ne-ar fi poruncit să lăsă vulturii lui 8eett să

=0oareKI Cite/ti prea ult /i lupţi prea puţin4 rearcă Nute. n9ele tău e lapte.Dar Cititorul făcu pe surdul.3n ospăţ =9ootos era n toi cnd Hictarion intră n castel. Mesele erau

ticsite de oaeni de fier4 care 0eau4 ţipau /i se n9hionteau4 fudulindu-se cuoaenii pe care-i oorseră4 cu faptele lor de vite1ie /i cu trofeele pe care ledo0ndiseră. Mulţi se 9ătiseră cu prada lor. Fucas Codd tn9aciul /i

Quellon 8u0le sf/iaseră tapiserii de pe pereţi4 folosindu-le drept antii.!erund >otley purta un /ira9 de perle /i de 9ranate peste plato/a aurită aFannisterilor. %ndri cel Posoort se clătina4 ţinnd cte o feeie pe dupăueri4 cu fiecare 0raţ. De/i tot posoort răăsese4 avea inele pe fiecarede9et. 5n loc de străchini cioplite din pine uscată4 căpitanii ncau dintal9ere de ar9int asiv.

Chipul lui Nute >ăr0ierul se ntunecă de furie cnd privi pre1ur.

I #chi-de-Cioară ne triite să nfruntă coră0iile lun9i4 n tip ce

B



oaenii lui ocupă castelele /i satele4 nhăţnd toată prada /i toate feeile. Nouă ce ne-a lăsatKI Noi ave 9loria.I !loria e 0ună4 răspunse Nute4 dar aurul e /i ai 0un.Hictarion ridică din ueri.I #chi-de-Cioară spune că vo avea tot Gesterosul. %r0orul4 #ra/ul

Hechi /i 8i9h9ardenul acolo ţi vei 9ăsi aurul. Dar 9ata cu vor0a. Mi-e

foae.Prin dreptul sn9elui4 Hictarion ar fi putut revendica un loc pe dais4 dar nudorea să ănnce cu "uron /i cu oaenii lui. 5n schi04 alese un loc ln9ă$alf Lchiopul4 căpitanul 7ordului >uellon#

I # are victorie4 Căpitane4 =ise Lchiopul. # victorie denă de un titlude lord. %r tre0ui să prie/ti o insulă.

7ord -ictarion# )a% şi de ce nu3 Poate că nu e tnca Mării4 dar ar ficeva.

8otho 8arla era n faţa lui4 olfăind carnea de pe un os. 5l a=vrli ctcolo /i se aplecă peste asă.

I Cavalerul va avea cutul Cenu/iu. Hărul eu. %i au=itKI Nu. Hictarion aruncă o privire către locul unde +er 8arras 8arla

stătea /i 0ea vin dintr-o cupă de aurA un 0ăr0at nalt4 cu faţa prelun9ă /iausteră. De ce i-ar da "uron ăluia o insulăK

8otho ntinse cupa 9oală /i o tnără palidă4 ntr-o rochie de catifea

al0astră cu dantelă aurie4 i-o uplu din nou cu vin.I Cavalerul a cucerit !ristonul de unul sin9ur. Li-a nfipt stindardul la

poalele castelului /i i-a provocat pe cei din Casa !ri să-l nfrunte. -anfăţi/at unul4 pe ură au venit altul /i altul. '-a oort pe toţi ă ro94aproape. Doi s-au predat. Cnd a co0ort cel de-al /aptelea4 septonulFordului !ri a hotărt că =eii vor0iseră /i a cedat castelul. 8otho rse.Ha fi Ford de cutul Cenu/iu /i 0ine face. ;ără el4 o/tenitorul Cititorului

sunt eu. e lovi cu cupa n piept. 8otho Coco/atul4 Ford de 8arla.I Lapte4 spui. Hictarion se ntre0a cu s-ar descurca %pusul potriva

securii sale. Nu se luptase niciodată cu un 0ăr0at narat cu o sa0ie din oţelvalyrian4 de/i l nvinsese de ulte ori pe 8arras 8arla cnd erau tineriandoi. 5n copilărie4 8arla fusese prieten la cataraă cu fiul cel are allui >alon4 $odri4 care urise su0 =idurile ea9ardului.

"ra un ospăţ pe cinste. Hinul era de soi /i aveau friptură de 0ou4 crudă4 n

sn9e4 /i raţă uplută /i hrdaie de cra0i proaspeţi. ;eti/canele care i

?



serveau purtau lneturi fine /i catifele oi4 după cu nu-i scăpă ForduluiCăpitan. Fe luă drept slu1nice 0răcate n ve/intele lui Fady 8eett /iale doanelor ei4 pnă cnd 8otho i spuse că erau Fady 8eett /idoanele ei. Pe "uron l au=a să le pună să servească la asă /i să toarnen cupe. "rau opt la nuăr: doana nsă/i4 ncă fruoasă4 de/i oarecucorpolentă4 /i /apte feei ai tinere4 de la =ece la două=eci /i cinci de ani4fiicele /i nurorile ei.

Fordul 8eett nsu/i /edea la locul său o0i/nuit4 pe dais4 nve/ntat dincap pnă-n picioare n toate 9ătelile lui heraldice. >raţele /i picioarele ifuseseră le9ate de scaun4 iar ntre dinţi i fusese vrtă o iensă ridiche al0ă4ca să nu poată vor0i de/i putea să vadă /i să audă. #chi-de-Cioarărevendicase locul de onoare la dreapta no0ilului lord. 5n poală i /edea o fatădră9ăla/ă4 durdulie4 de /aptespre=ece sau optspre=ece ani4 desculţă /idespletită4 cu 0raţele pe după 9tul lui.

I Cine e fata aceeaK i ntre0ă Hictarion pe oaenii din 1urul lui.I ;iica 0astardă a lordului4 rse 8otho. 5nainte ca "uron să ocupe

castelul4 era o0li9ată să servească la asă /i să ănnce cu servitorii."uron /i lipi 0u=ele-i al0astre de 9tul ei4 iar fata chicoti4 /optindu-i ceva

la ureche. 0ind4 o sărută din nou pe 9t. Pielea ei al0ă era acoperită deure ro/ii4 pe unde trecuse 9ura luiA forau un colier trandafiriu4 care-incon1ura 9tul /i uerii. # altă /oaptă la ureche /i4 de data aceasta4#chi-de-Cioară rse =9ootos4 apoi /i i=0i cupa de asă4 cernd lini/te.

I >unele ele doane4 le stri9ă el feeilor care serveau. ;alia /i face9ri1i pentru rochiile voastre scupe. N-ar vrea să le pătaţi cu 9răsie /i cuvin4 căci i-a prois că4 după ospăţ4 /i poate ale9e hainele din 9ardero0avoastră. %/a că aţi face 0ine să vă de=0răcaţi.

3n hohot de rs stră0ătu sala are4 iar faţa Fordului 8eett se ro/i att detare nct Hictarion avu ipresia că ţeasta i-ar putea plesni. Neavndncotro4 feeile se supuseră. Cea ai tnără plnse puţin4 dar aa ei o

lini/ti /i o a1ută să-/i de=le9e pan9licile de la spate. După aceea4 continuarăsă servească la fel ca nainte4 pli0ndu-se de-a lun9ul eselor cu carafe pline de vin ca să uple fiecare cupă 9oală4 nuai că acu erau despuiate.

Îl umileşte pe /ewett aşa cum m2a umilit când8a pe mine% 9ndicăpitanul4 aintindu-/i de plnsul soţiei lui cnd o 0ătea. Ltia că oaeniicelor Patru cuturi se căsătoreau adesea ntre ei4 ntocai ca oaenii defier. 3na dintre aceste slu1nice putea foarte 0ine să fie soţia lui +er &al0ert

erry. 3na era să uci=i un du/an4 alta să-l de=onore=i. Hictarion strnse

6



punul. Mna i era nsn9erată acolo unde rana udase 0anda1ul de pn=ă.Pe dais4 "uron /i dădu trfa la o parte /i se urcă pe asă. Căpitaniincepură să-/i =ornăie cupele /i să 0ată din picioare.

I 0UR6$1 stri9au. 0UR6$1 0UR6$1 0UR6$1 "ra ple0iscitul renviat.I % 1urat să vă dau Gesterosul4 spuse #chi-de-Cioară4 cnd tuultul

se dooli4 /i iată pria 0ucăţică. # 0ucătură4 niic ai ult dar nevo ospăta nainte de căderea nopţiiJ &orţele străluceau de-a lun9ul

=idurilor4 la fel /i el4 cu 0u=ele-i al0astre4 cu ochiul său al0astru4 cu totul. Cenhaţă raenul nu lasă să-i scape. %ceste insule au fost cndva ale noastre4iar acu sunt din nou dar ave nevoie de oaeni puternici ca să le păstre=e. %/adar4 ridică-te4 +er 8arras 8arla4 Ford al cutului Cenu/iu.Cavalerul se ridică4 cu o nă pe onstruosul ner al %pusului. $idică-te4%ndri cel Posoort4 Ford al cutului de ud. %ndri /i 0rnci feeile/i se ridică n picioare4 clătinndu-se4 ca un unte care se nalţă dintr-odatădin are. $idică-te4 Maron Holar4 Ford al cutului Herde. 3n flăcăui0er0 de /aispre=ece ani4 Holar se ridică /ovăitor4 arătnd ca lorduliepurilor. Li ridică-te4 Nute >ăr0ierul4 Ford al cutului de te1ar.

#chii lui Nute deveniră 0ănuitori4 ca /i cu s-ar fi teut că era ţinta uneifarse crude.

I FordK urură el cu 9las ră9u/it. Hictarion se a/teptase ca#chi-de-Cioară să-i facă lor=i pe oaenii lui4 tonehand4 Hsla/ul $o/u /iFucas Codd tn9aciul. Un rege trebuie să fie cu dare de mână% ncercă el

să-/i spună4 dar un alt 9las i /optea: )arurile lui 0uron sunt otră8ite# Cndrăsuci ideea n inte4 vă=u deslu/it: Ca8alerul a fost moştenitorul ales alCititorului% iar (ndri< cel 5osomorât% 8ân9osul braţ drept al lui )unstan

)rumm# -olmar< e un no8ice% dar are sângele lui /arren cel $egru .n8ene% prin mama lui# Iar !ărbierul?

Hictarion l nhaţă de nă.I $efu=ă-lJ

Nute se uită la el ca la un ne0un.I ă-l refu=K Pănturi /i onoruriK Mă vei face tu lordK 5/i sulse 0raţul

/i se ridică4 savurnd ovaţiile. Iar acum .mi fură oamenii% 9ndi Hictarion. $e9ele "uron o cheă pe

Fady 8eett să-i toarne vin /i ridică cupa deasupra capului.I Căpitani /i re9i4 ridicaţi cupele n cinstea lor=ilor celor Patru cuturiJ

Hictarion 0ău preună cu ceilalţi. $u e@istă 8in mai dulce decât cel luat de

la un duşman# Cineva i spusese asta odată. &atăl lui sau >alon. Într2o zi%

,



am să beau 8inul tău% 6chi2de2Cioară% şi am să2ţi iau tot ce ţi2e drag# Daroare eEista ceva care să-i fie dra9 lui "uronKI Mine ne pre9ăti iară/i de dru4 spunea re9ele. 3pleţi 0utoaiele cu

apă de i=vor4 luaţi fiecare sac de 9rne4 fiecare polo0oc cu carne de vită /ict de ulte oi /i capre pute duce. $ăniţii care sunt ncă destul de =dravenivor vsli. Ceilalţi vor răne aici4 să apere aceste insule pentru noii lorstăpni. &orold /i Hsla/ul $o/u se vor ntoarce n curnd cu noi provi=ii.

5n druul către est4 punţile noastre vor duhni de porci /i de 9ăini4 nsă nevo ntoarce cu dra9oni.I Când3 !lasul era al Fordului $odri. Cnd ne vo ntoarce4 5nălţiea

&aK Peste un anK Peste treiK Peste cinciK Dra9onii tăi sunt la capătul luii4iar toana 0ate la u/ă. Cititorul pă/i n faţă4 vestind toate pericolele:trtorile $edyne sunt stră1uite de 9alere. Coasta Dornului e aspră /isu0ră4 patru sute de le9he de vltori4 stnci /i 0ancuri de nisip n/elătoare4fără un loc unde să poţi acosta. Dincolo4 a/teaptă &reptele de Piatră4 cufurtunile /i cui0urile lor de piraţi din Fys /i Myr. Dacă pornesc o ie decoră0ii4 poate trei sute vor a1un9e pnă la Marea 5n9ustă /i apoi4 ceK FaFys nu vo fi a/teptaţi cu 0raţele deschise4 nici la Holantis. 3nde vei 9ăsiapă de 0ăut4 ncareK Pria furtună ne va risipi prin toată luea.

3n =0et flutură pe 0u=ele lui "uron.I "u sunt furtuna4 lordul eu. Pria furtună /i ultia. % dus Tăcerea

n călătorii ai lun9i /i de departe ai prie1dioase. %i uitatK % navi9at

pe Marea ;ue9ndă /i a vă=ut Halyria.;iecare o aflat acolo /tia că 3r9ia stăpnea /i acu peste Halyria. 5nsă/i

area fier0ea /i fue9a acolo4 iar ţinutul i/una de deoni. e spunea căorice arinar care =ărea ăcar o clipă nvăpăiaţii unţi ai Halyrieinălţndu-se deasupra valurilor avea să oară n curnd de o oartecuplită4 /i totu/i #chi-de-Cioară fusese acolo /i se ntorsese.

I #areK ntre0ă Cititorul4 a0ia /optit.

0etul al0astru al lui "uron se stinse.I Cititorule4 spuse el4 n tăcerea care se lăsase4 ai face 0ine să-ţi ţii nasul

n cărţile tale.Hictarion siţea apăsarea din sală. e ridică iediat n picioare.I ;rateJ N-ai răspuns la ntre0ările lui 8arla."uron ridică din ueri.I Preţul sclavilor cre/te. Ne vo vinde sclavii n Fys /i n Holantis. "i /i

ceea ce a prădat aici ne vor aduce suficient aur ca să ne cupără

*



provi=ii.I %cu sunte ne9ustori de sclaviK ntre0ă Cititorul. Li pentru ceKPentru dra9onii pe care nu i-a vă=ut niciunul dintre noiK ă urări pnă lacapătul luii plăsuirea vreunui arinar 0eatK

Hor0ele lui strniră urure de apro0are.I !olful clavilor este ult prea departeJ stri9ă $alf Lchiopul.I Li prea aproape de HalyriaJ /i ridică 9lasul Quellon 8u0le.

;rale99 Hoinicul spuse:I 8i9h9ardenul e aproape. ic să căută dra9onii acolo. Din cei de aur1%lvyn harp interveni:I De ce să stră0ate luea4 cnd Manderul se ntinde n faţa noastrăK$alf tonehouse cel $o/u sări n picioare:I #ra/ul Hechi e ai 0o9at4 iar %r0orul /i ai /i. ;lota lui $edyne e

departe4 pe are. Nu tre0uie dect să ntinde na /i să cule9e cel aicopt fruct din Gesteros.

I ;ructK #chii re9elui păreau ai ult ne9ri dect al0a/tri. Nuai un la/ar fura un fruct cnd ar putea să ia livada.

I Noi %r0orul l vre4 =ise $alf cel $o/u /i alţii i se alăturară.#chi-de-Cioară lăsă stri9ătele să treacă peste el. %poi săltă de pe asă4 /i

nhaţă trfa de 0raţ /i o tr afară din sală. 'ugi% ca un câine# Dintr-odată4 po=iţia lui "uron pe tnca Mării nu ai

părea la fel de si9ură ca nainte. $u2l 8or urma la Aolful +cla8ilor# 5oate că

nu sunt atât de câini şi de proşti cum m2am temut# "ra un 9nd att de veselnct Hictarion tre0ui să-l stropească. !oli o cupă preună cu >ăr0ierul casă-i arate că nu-i purta pică pentru titlul de lord4 chiar dacă acesta venea dinna lui "uron.

%fară4 soarele asfinţea. Dincolo de =iduri se lăsă ntunericul4 dar năuntrutorţele ardeau cu o strălucire arăie4 iar fuul lor se aduna su0 9rin=i ca unnor cenu/iu. Cţiva oaeni 0eţi ncepură să danse=e dansul de9etelor. Fa un

oent dat4 Fucas Codd tn9aciul hotăr că o voia pe una dintre feteleFordului 8eett4 a/a că o luă pe asă4 n tip ce surorile ei ţipau /i pln9eau cu su9hiţuri.

Hictarion siţi o 0ătaie u/oară pe uăr. 3nul dintre fiii corciţi ai lui"uron stătea n spatele lui4 un 0ăiat de =ece ani4 cu părul lnos /i pielea deculoarea năolului.

I &ata dore/te o vor0ă cu tine.

Hictarion se ridică4 clătinndu-se. "ra un o voinic4 care ţinea la alcool4

27



dar 0ăuse prea ult. (m omorât2o .n bătaie cu mâinile mele% dar6chi2de2Cioară a ucis2o când s2a 8ârât .n ea# $2am a8ut de ales# 5l ură pe 0ăiatul 0astard afară din sală /i n susul scării /erpuitoare de piatră.unetele or9iei se stin9eau n tip ce urcau4 pnă cnd nu se ai au=i dectscrţitul u/or al ci=elor pe piatră.

#chi-de-Cioară ocupase doritorul Fordului 8eett4 preună cu fiicalui 0astardă. Cnd Hictarion intră4 fata era tolănită 9oală pe pat4 sforăind

ncet. "uron stătea ln9ă fereastră4 sor0ind dintr-o cupă de ar9int. Purtaantia de =i0elină pe care o luase de la >lactyde4 peticul ro/u pe ochi /iniic altceva.

I 5n copilărie4 a visat că pot să =0or4 anunţă el. Cnd -a tre=it4 nu putea sau cel puţin a/a i-a spus aesterul. Dar dacă -a inţitK

Hictarion siţea irosul ării prin fereastra deschisă4 de/i ncăpereaduhnea a vin4 a sn9e /i a desfru. %erul rece4 sărat4 i lipe=i capul.

I Ce vrei să spuiK"uron /i ntoarse faţa către el4 iar 0u=ele-i al0astre4 uflate4 se cur0ară

ntr-o 1uătate de =0et.I Poate că pute =0ura. Cu toţii. Cu vo afla vreodată4 dacă nu sări

din vrful unui turn naltK Hntul năvăli prin fereastră /i i flutură antia de=i0elină. !oliciunea lui avea ceva o0scen /i stn1enitor. Nieni nu poate /ticu adevărat ce poate face4 dacă nu ndră=ne/te să sară.

I ;ereastra e acolo. ari. Hictarion nu avea ră0dare pentru a/a ceva.

Mna rănită l scia. Ce vreiKI Fuea. Fuina focului plpi n ochiul lui "uron. 6chiul lui

zâmbitor# >ei o cupă din vinul Fordului 8eettK Nu e pe lue vin aidulce dect cel luat de la un du/an nvins.

I Nu. Hictarion /i feri privirea. %coperă-te."uron se a/e=ă /i trase de antie4 ascun=ndu-/i părţile ru/inoase.I #aenii ei de fier. 3itase ct de ărunţi /i de 9ălă9io/i sunt. "u

vreau să le dau dra9oni4 iar ei stri9ă după stru9uri.I tru9urii sunt adevăraţi. #ul se poate 9hiftui cu stru9uri. ucul lor e

dulce /i ne aduce vin. Dra9onii ce ne aducKI uferinţă. #chi-de-Cioară sor0i din cupa-i de ar9int. Cndva4 frăţioare4

a ţinut un ou de dra9on n na asta. Hră1itorul din Myr a 1urat că poatescoate pui din el /i i-a dat un an /i tot aurul pe care i l-a cerut. Cnd-a săturat de scu=ele lui4 l-a oort. 5n tip ce-/i privea aţele

alunecndu-i printre de9ete4 oul a spus: )ar n2a trecut un an# "uron rse.

2



Ltii4 Cra9orn a urit.I CineKI #ul care a suflat cornul eu de dra9on. Cnd aesterul l-a deschis4

plănii i erau car0oni=aţi4 ne9ri ca funin9inea.Hictarion se cutreură.I %rată-i acest ou de dra9on.I F-a aruncat n are cnd era prost-dispus. "uron ridică din ueri.

Mă 9ndesc că Cititorul nu se n/ela. # flotă prea are n-ar putea să steaunită pe o aseenea distanţă. Călătoria e prea lun9ă4 prea prie1dioasă. Nuai cele ai 0une coră0ii /i echipa1e pot spera să a1un9ă pnă la !olfulclavilor /i napoi. ;lota de ;ier.

'lota de 'ier e a mea% 9ndi Hictarion4 dar nu spuse niic.#chi-de-Cioară uplu două cupe cu un ciudat vin ne9ru care era 9ros ca

ierea.I >ea cu ine4 frate. !ustă. 5i ntinse lui Hictarion una dintre cupe.Căpitanul o luă n schi0 pe cealaltă /i i irosi 0ănuitor conţinutul.

Hă=ut de aproape4 lichidul părea ai ult al0astru dect ne9ru. "ra 9ros /iuleios /i irosea a carne putre9ăită. Fuă o ică sor0itură /i scuipă dendată.

I cr0os. Hrei să ă otrăve/tiKI Hreau să-ţi deschid ochii. "uron 0ău cu nesaţ din cupa lui /i =0i.

Umbra2.nserării% vinul vră1itorilor. % dat peste un 0utoi cnd a capturat

o anuită 9aleasă ln9ă Garth4 care ai ducea ni/te cui/oare4 nuc/oară4 patru=eci de coţi de ătase verde /i patru vră1itori care i-au spus o poveste 0i=ară. 3nul a cute=at să ă aeninţe4 a/a că l-a oort /i le-a datcelorlalţi trupul lui. Fa nceput au refu=at să ănnce din carnea aiculuilor4 dar4 cnd li s-a făcut suficient de foae4 s-au ră=9ndit. #aenii suntcarne.

!alon a fost nebun% (eron e şi mai nebun% iar 0uron e cel mai nebun

dintre toţi# Hictarion se ntorcea să plece4 cnd #chi-de-Cioară spuse:I 3n re9e tre0uie să ai0ă o soţie. ;rate4 a nevoie de tine. &e duci la

!olful clavilor să-i aduci iu0itaK (m a8ut şi eu când8a o iubită# Minile lui Hictarion se strnseră n puni

/i un strop de sn9e că=u4 picurnd pe podea. (r trebui să te bat măr şi să2 ţidau trupul crabilor% .ntocmai cum am făcut cu ea#

I %i fii4 i spuse fratelui său.

I Corcituri4 0astar=i născuţi din trfe /i 0ocitoare.

22



I unt din trupul tău.I Fa fel /i scrnăvia din oala ea de noapte. Niciunul nu e den să /adă pe tnca Mării4 cu att ai puţin pe &ronul de ;ier. Nu4 ca să a uno/tenitor den de tron4 a nevoie de o altă feeie. Cnd raenul sensoţe/te cu dra9onul4 frate4 ntrea9a lue să se pă=eascăJ

I Care dra9onK ntre0ă Hictarion4 ncruntndu-se.I 3ltia din neaul ei. e spune că e cea ai fruoasă feeie din

lue. Părul ei e ar9intiu-auriu4 ochii i sunt aetiste dar nu tre0uie să ăcre=i pe cuvnt4 frăţioare. Du-te la !olful clavilor4 prive/te-i fruuseţea /iadu-o la ine.

I De ce-a/ face-oK ceru să /tie Hictarion.I Din dra9oste. Din datorie. Pentru că re9ele tău ţi porunce/te. "uron

rse nfundat. Li pentru tnca Mării. 5ţi aparţine4 odată ce voi revendica&ronul de ;ier. Hei fi ura/ul eu4 a/a cu eu a fost ura/ul lui >aloniar fiii tăi le9itii vor fi ura/ii tăi4 ntr-o =i.

'iii mei# Dar ca să ai0ă un fiu le9iti4 un 0ăr0at tre0uia4 ai nti4 să ai0ăo soţie. Hictarion n-avea noroc la soţii. )arul lui 0uron e otră8it% /ireainti el4 totuşi?

I %le9erea ţi aparţine4 frate. &răie/te ro0 sau ori re9e. %i cura1ul să=0oriK Dacă nu sari4 nu vei afla niciodată. #chiul =0itor al lui "uronstrălucea de 0at1ocură. au ţi cer prea ultK " att de nfrico/ător săcălătore/ti dincolo de HalyriaK

I %/ putea duce ;lota de ;ier n iad4 dacă ar fi nevoie. Cnd Hictariondeschise punul4 pala i era ro/ie de sn9e. Hoi er9e la !olful clavilor4da. # voi 9ăsi pe această feeie-dra9on /i o voi aduce. )ar nu pentru tine#

:i2ai furat soţia şi ai distrus2o% aşa că% acum% am să ţi2o iau şi eu# Cea mai frumoasă femeie din lume% pentru mine#

JAIME

Cpurile de dincolo de =idurile Castelului Darry erau din nou lucrate.$ecoltele pr1olite fuseseră arate4 iar cerceta/ii lui +er %dda spuneau căvă=useră feei pe 0ra=dă4 sul9nd 0uruieni4 n vree ce perechi de 0oiarau păntul la ar9inea unei păduri din apropiere. # du=ină de 0ăr0aţi 0ăr0o/i cu topoare i pă=eau n tip ce unceau.

Pnă cnd aie /i coloana sa a1unseră la castel4 se adăpostiseră cu toţii nspatele =idurilor. aie 9ăsi Castelul Darry nchis4 a/a cu fusese /i8arrenhalul. 6 primire rece din partea unor rude#

2



I ună cornulJ ordonă el. +er Rennos de Rayce de=le9ă Cornul Pietrei /isuflă. %/teptnd un răspuns dinspre castel4 aie =ări stindardul careflutura4 aro /i purpuriu4 n vrful turnului de pa=ă al vărului său. e păreacă Fancel se apucase să a/e=e leul Fannisterilor pe acela/i 0la=on cu plu9arul Casei Darry. aie vă=u aici na unchiului său4 a/a cu sentplase /i cu ale9erea soţiei lui Fancel. Casa Darry stăpnise acesteţinuturi de cnd %ndalii i cotropiseră pe Priii #aeni. ;ără ndoială4 +er

Revan /i dădea seaa că fiul său ar avea ai puţină 0ătaie de cap dacăţăranii l-ar vedea ca pe o continuare a vechii linii4 stăpnind aceste ţinuturi prin dreptul conferit de o căsătorie /i nu printr-un decret re9al. Be8an artrebui să fie :âna lui Tommen# /ar"s +w"ft e un prost% iar sora mea e onetoată dacă crede altfel#

Porţile castelului se dădură ncet n lături.I Hărul eu nu va avea loc să 9ă=duiască o ie de oaeni4 i spuse

aie Mistreţului. Ne vo a/e=a ta0ăra la poalele =idului vestic. Hreau ca=ona să fie pre1uită cu /anţuri /i ţepu/e. 5ncă eEistă cete de tlhari prin părţile astea.

I %r tre0ui să fie chiar ne0uni să atace o oaste att de puternică.I Ne0uni sau orţi de foae. Pnă cnd nu-/i făcea o idee ai clară de-

spre tlhari /i puterea lor4 aie nu avea de 9nd să-/i asue niciun risc.Lanţuri /i ţepu/e4 repetă el4 nainte să-i dea pinteni lui #noare către porţi.

+er Derot călărea alături de el cu stindardul re9al al cer0ului /i al leului4

iar +er 8u9o Hance ţinea flaura al0ă a !ăr=ii $e9ale. aie i ncredinţaselui $onnet cel $o/u sarcina de a-l duce pe Gylis Manderly la 'a=ul;ecioarelor4 a/a că nu ai tre0uia să ai0ă 9ri1a lui de-acu ncolo.

Pia călătorea alături de scutierii lui aie4 pe 0uiestra/ul pe care i-l 9ăsisePec.

I " ca un castel de 1ucărie4 o au=i aie spunnd. $2a cunoscut altcămin decât /arrenhalul% cu9etă el. 'iecare castel din regat i se 8a părea

mic% .n afară de Casterl" Roc<#osyn Pecleton spunea acela/i lucru.I Nu tre0uie să 1udeci după 8arrenhal. 8arren cel Ne9ru a făcut o

construcţie prea are.Pia asculta solen4 ca o fetiţă de cinci ani căreia septa ei i ţinea o lecţie.

(sta şi e% o fetiţă .n trup de femeie% rănită şi speriată#Dar Pec era naorat de ea. aie 0ănuia că 0ăiatul nu cunoscuse nicio

feeie4 iar Pia era ncă destul de fruoasă4 att tip ct /i ţinea 9ura

2+



nchisă. $u e nimic rău să se culce cu ea% bănuiesc% dacă e dornică#3nul dintre oaenii Muntelui ncercase s-o siluiască la 8arrenhal /i se

irase sincer cnd aie i poruncise lui 'lyn Payne să-i taie capul.I M-a ai culcat cu ea de-o s<tă de ori4 =icea el ntruna4 n tip ce-l

forţau să se a/e=e n 9enunchi. De-o s<tă de ori4 stăpne. Cu toţii ne-aculcat cu ea.

Cnd +er 'lyn i nfăţi/ase capul4 Pia =0ise cu dinţii ei sparţi.

Darry /i schi0ase stăpnii de ai ulte ori n tipul luptelor4 iarcastelul fusese ars o dată /i prădat de cel puţin două ori4 dar se părea căFancel nu pierduse tipul să ndrepte lucrurile. Porţile castelului fuseserăontate de curnd4 cu scndurile aspre de ste1ar ntărite cu cuie de fier.&reptele don1onului fuseseră nlocuite4 la fel /i o0loanele ai ultorferestre.

Pietrele nne9rite arcau locurile unde se prelinseseră flăcările4 dartipul /i ploaia aveau să le spele.

5ntre =iduri4 ar0aleti/tii patrulau pe etere=e4 unii n antii purpurii /icoifuri cu lei4 alţii n al0astrul /i 9riul Casei ;rey. Cnd aie traversăcurtea4 9ăinile aler9au de su0 copitele lui #noare4 oile 0ehăiau /i ţăranii iaruncau priviri ncruntate. ărani .narmaţi% rearcă. 3nii aveau coase4 alţicioe9e4 unii săpăli9i ascuţite neilos. "rau /i topoare prin prea1ă4 iaraie =ări ai ulţi oaeni 0ăr0o/i cu stele ro/ii n /apte colţuri cusute petunicile soioase4 =drenţuite. (lte 8răbii afurisite# )e unde 8in toate3

Nici ură nsă de unchiul său Revan. Nici de Fancel. Doar un aesterie/i să-l ntpine4 cu o ro0ă cenu/ie fluturndu-i n 1urul picioarelorsfri1ite.

I Ford Coandant4 Darry e onorat de această nea/teptată vi=ită.&re0uie să ne ierţi că nu ne-a pre9ătit a/a cu se cuvine. Ni se dăduse denţeles că te ndrepţi spre $iverrun.

I Darry i era n dru4 inţi aie. Ri8errunul 8a rezista# Li dacă se

ntpla ca asediul să se sfr/ească nainte ca el să a1un9ă la castel4 nu aveasă fie nevoit să lupte potriva Casei &ully.

Descălecnd4 dădu calul unui 9ră1dar.I % să-l 9ăsesc aici pe unchiul euK Nu rosti un nue. +er Revan era acu sin9urul unchi care-i ai

răăsese4 ultiul fiu n viaţă al lui &ytos Fannister.I Nu4 stăpne. +er Revan ne-a părăsit după nuntă. Maesterul trase de

colanul său de =ale4 de parcă dintr-odată i-ar fi fost prea strt. Ltiu că

2B



Fordul Fancel va fi ncntat să vă vadă pe tine /i pe toţi vite1ii tăicavaleri. De/i cu durere ţi ărturisesc că Darry nu poate hrăni att de ulţi.I %ve propriile noastre provi=ii. &u e/tiKI Maester #ttoore4 dacă-i n9ădui. Fady %erei /i-a dorit să te

ntpine n persoană4 dar se ocupă de pre9ătirea unui ospăţ n cinstea ta. Nădă1duie/te că ne vei onora la asă n seara aceasta4 preună cu cavalerii/i căpitanii tăi.

I # asă caldă ar fi ct se poate de 0ine-venită. % avut parte de =ileuede /i fri9uroase. aie /i roti privirea prin curte4 la feţele 0ăr0oase alevră0iilor. 5rea multe# Iar acum şi prea mulţi 're"i# 3nde e de 9ăsit tncaK

I % priit ve/ti despre tlhari dincolo de &rident. +er 8aryn a luatcinci cavaleri /i două=eci de arca/i /i s-a dus să se ocupe de ei.

I 'ar Fordul FancelKI "l e cu ru9ăciunile lui. "Ecelenţa a ne-a poruncit să nu-l deran1ă

niciodată cnd se roa9ă.+2ar .nţelege de minune cu +er !onifer#I Prea 0ine. %vea să fie tip destul să stea de vor0ă cu vărul său ai

tr=iu. Condu-ă la caerele ele /i porunce/te să i se aducă o cadă.I Dacă nu ţi-e cu supărare4 stăpne4 vei locui n Don1onul Plu9arului.

% să te conduc acolo.I Ltiu druul. aie nu era străin de acest castel. "l /i Cersei fuseseră

oaspeţi aici de două ori4 o dată n dru spre Ginterfell4 cu $o0ert4 /i ncă o

dată ntorcndu-se de la De0arcaderul $e9elui. De/i ic n coparaţie cualte castele4 era ai are dect un han4 cu locuri 0une de vnătoare de-alun9ul rului. $o0ert >aratheon nu se dăduse niciodată n lături cnd veneavor0a să profite de ospitalitatea supu/ilor săi.

Don1onul era n are parte a/a cu /i-l aintea.I Pereţii sunt tot 9oi4 rearcă aie4 n tip ce aesterul l conducea

de-a lun9ul culoarului.

I Fordul Fancel speră să-i acopere ntr-o =i cu tapiserii4 =ise #ttoore.cene de cucernicie /i devotaent.

Cucernicie şi de8otament# %0ia /i stăpnea rsul. Pereţii fuseseră 9oi /i la pria sa vi=ită. &yrion i arătase careurile de piatră ai ntunecată4 acolounde cndva fuseseră a9ăţate tapiseriile. +er $ayun le ndepărtase4 dar nu putuse ndepărta /i urele pe care le lăsaseră. Mai tr=iu4 Pe=even9hiul istrecurase o nă de cer0i de ar9int unuia dintre slu1itorii Casei Darry n

schi0ul cheii de la 0eciul unde erau ascunse tapiseriile care lipseau. ' le

2?



arătase lui aie la luina unei lunări4 rn1ind: portrete ţesute ale re9ilor&ar9aryeni4 de la cel dinti %e9on pnă la cel de-al doilea %enys.I Dacă-i spun lui $o0ert4 poate că ă va face pe mine Ford de Darry4

=isese piticul4 chicotind.Maester #ttoore l conduse pe aie pnă n vrful don1onului.I per că te vei siţi 0ine aici4 stăpne. %i o privată4 la nevoie. ;ereastra

ta dă către pădurea =eilor. Doritorul se nvecinea=ă cu al doanei4 cu o

odaie a servitorilor ntre ele.I %cestea au fost apartaentele Fordului Darry.I Da4 stăpne.I Hărul eu e prea aa0il. N-a avut de 9nd să-l scot pe Fancel din

propriul lui doritor.I Fordul Fancel doare n teplu.

)oarme cu :ama şi cu 'ecioara% când are o soţie caldă dincolo de uşă3aie nu /tia dacă să rdă sau să pln9ă. 5oate că se roagă să i se

.ntărească mădularul# Fa De0arcaderul $e9elui4 se =vonea că rănile llăsaseră pe Fancel neputincios. Totuşi% ar trebui să aibă .nţelepciunea să.ncerce# %utoritatea vărului său asupra noilor sale teritorii nu avea să fiestatornicită pnă cnd nu =ăislea un fiu cu soţia sa pe 1uătate Darry.aie ncepuse să re9rete pornirea care-l adusese aici. 5i ulţui lui#ttoore4 i reainti despre 0aie /i i ceru lui Pec să-l conducă afară peaester.

Doritorul lordului se schi0ase de la ultia sa vi=ită4 /i nu n 0ine. Paievechi /i rncede acopereau podelele4 n locul fruosului covor yrishe=care se aflase acolo nainte4 iar o0ilierul era nou /i 9rosolan. Patul lui +er$ayun Darry fusese destul de are ca să 9ă=duiască /ase oaeni4 cudraperii aro de catifea /i stlpi de ste1ar4 sculptaţi cu lu1ere /i frun=e deviţă. %l lui Fancel era un pat =9runţuros de paie4 a/e=at su0 fereastră4 unde priele ra=e de luină aveau4 cu si9uranţă4 să-l tre=ească. Celălalt pat

fusese fără ndoială ars4 distrus sau furat4 dar chiar /i a/aCnd sosi cada4 Micul Fe i scoase lui aie ci=ele /i l a1ută să-/i

desfacă na de aur. Pec /i !arrett aduseră apă4 iar Pia i 9ăsi haine curate pentru cină. ;ata i aruncă o privire sfioasă n tip ce-i scutura pieptarul.aie era con/tient ntr-un od stn1enitor de cur0ura coapselor /i a snilorde su0 rochia ei aro din pn=ă aspră. e poeni aintindu-/i vor0ele pecare i le /optise Pia la 8arrenhal4 n noaptea cnd Qy0urn i-o triisese n

pat. Uneori% când sunt cu alt bărbat% .nchid ochii şi .mi imaginez că eşti tu

26



deasupra mea#;u recunoscător cnd cada se uplu destul de ult ca să-i ascundă

dorinţa. Cufundndu-se n apa fier0inte4 /i ainti o altă 0aie4 cea alături de>rienne. %vusese fe0ră /i era slă0it din pricina sn9elui pe care-l pierduse4iar căldura l aeţise ntr-att nct se poenise spunnd lucruri care ar fifost 0ine să rănă nerostite. De data aceasta nu avea o aseenea scu=ă.

$u2ţi uita 9urămintele# 5ia e mai potri8ită pentru patul lui T"rion decât

pentru al tău#I %du-i săpun /i o perie aspră4 i spuse lui Pec. Pia4 tu poţi pleca.I Da4 stăpne. Mulţuesc4 stăpne. 5/i acoperi 9ura cnd vor0i4 ca să-/i

ascundă dinţii sparţi.I # vreiK l ntre0ă aie pe Pec4 după ce fata ie/i. cutierul se făcu

ro/u ca racul. Dacă te vrea4 ia-o. &e va nvăţa cteva lucruri pe care nu ăndoiesc că le vei 9ăsi folositoare n noaptea nunţii4 /i nu ai cu să te ale9icu un 0astard din partea ei. Pia /i desfăcuse picioarele pentru 1uătate dinarata tatălui său /i nu răăsese niciodată 9rea. Pro0a0il fata era stearpă.Dar dacă te culci cu ea4 fii 0lnd.

I >lnd4 stăpneK Cu cu săKI Hor0e dulci. Mn9ieri. Nu vrei să te nsori cu ea4 dar att tip ct o ai

n pat4 poartă-te cu ea ca /i cu ireasa ta.;lăcăul clătină din cap.I tăpne4 eu unde să ă culc cu eaK Nu e nicăieri un loc unde să

săI să fiţi sin9uriK aie rn1i. Ho fi la cină ai ulte ore. alteaua

pare plină de cocoloa/e4 dar ar tre0ui să fie 0ună.Pec făcu ochii ari.I Patul lorduluiKI %i să te siţi lord /i tu după ce isprăve/ti4 dacă Pia /tie ce are de făcut.

;i cine8a trebuie să se folosească de salteaua aia mizerabilă de paie#

5n seara aceea4 cnd co0or pentru ospăţ4 aie Fannister purta un fruos pieptar de catifea cu f/ii de 0rocart /i un lanţ de aur 0ătut cu diaantene9re4 /i pusese /i na de aur4 lustruită 0ine4 ca să strălucească. Nu eralocul potrivit să-/i poarte ve/intele al0e. Datoria l a/tepta la $iverrun4 aicil adusese o nevoie ai ntunecată.

ala Mare a Castelului Darry era are doar cu nuele. Mese de lenerau n9răădite din =id n =id4 iar 9rin=ile tavanului erau ne9re de fu. Fui

aie i se re=ervase un loc pe dais4 la dreapta scaunului 9ol al lui Fancel.

2,



I Hărul eu nu ni se va alătura la cinăK ntre0ă el4 a/e=ndu-se.I No0ilul eu soţ preferă să postească4 răspunse Fady %erei4 soţia luiFancel. " 0olnav de durere pentru 0ietul 5nalt epton. "ra o fată 0ine făcutăde vreo optspre=ece ani4 cu picioare lun9i /i sni pliniţi4 o feti/canăsănătoasă4 după cu arăta4 de/i faţa ei suptă4 cu 0ăr0ia ică4 i aintea luiaie de răposatul /i nere9retatul său văr Cleos4 care arătase ntotdeaunaoarecu ca o nevăstuică.

5osteşte3 0 mai nătărău decât am bănuit# Hărul său ar fi tre0uit să sen9ri1ească să-i facă văduvei sale un ic o/tenitor cu faţă de nevăstuică nloc să se nfoete=e. e ntre0a ce-ar fi putut spune +er Revan despre noua pasiune a fiului său. ă fi fost aceasta otivul plecării nea/teptate aunchiului săuK

Peste castroanele cu supă de fasole cu costiţă4 Fady %erei i povesti luiaie cu i oorse !re9or Cle9ane fostul soţ4 pe cnd ;reyii ncă luptau pentru $o00 tar.

I F-a iplorat să nu se ducă4 dar Pate al eu era4 oh4 att de cura1os4 /ia 1urat că era oul care va ucide onstrul. Hoia să-/i făurească un nue9lorios.

Cu toţii 8rem#I Cnd era scutier4 i spunea că eu voi fi cel care-l va oor pe

Cavalerul 0itor.I Cavalerul 0itorK Părea neduerită. Cine a fostK

:untele copilăriei mele# 5e 9umătate cât el de mare% dar de două ori mainestăpânit#

I 3n proscris4 ort deult. Nieni care să te preocupe vreun oent.>u=a lui %erei ncepu să treure. Din ochii ei căprui se rosto9oliră

lacrii.I &re0uie s-o ierţi pe fiica ea4 interveni o feeie ai n vrstă. Fady

%erei adusese vreo două=eci de ;reyi cu ea la Darry: o soră4 un unchi4 alt

unchi ai ndepărtat4 diferiţi veri /i pe aa ei4 care fusese născutăDarry. 5ncă /i 1ele/te tatăl.

I 8aiducii l-au ucis% suspină Fady %erei. &ata nu s-a dus dect să-lrăscupere pe Petyr >u0uliţă. Fe-a dus aurul pe care l-au cerut4 dar l-auatrnat oricu.

I +pânzurat% %i. &atăl tău n-a fost o tapiserie. Fady Mariya se ntoarsedin nou spre aie: Cred că l-ai cunoscut4 ser .

I % fost scutieri preună4 deult4 la Craehall. Nu voia să ear9ă

2*



pnă ntr-acolo nct să susţină că fuseseră prieteni. Fa venirea lui aie4Merrett ;rey era 0ătău/ul castelului4 tirani=ndu-i pe toţi 0ăieţii ai ici. (poi a .ncercat să mă intimideze pe mine# "ra foarte puternic. "rasin9urul cuvnt de laudă care-i venea n inte. Merrett fusese ncet4stn9aci /i prost4 dar4 ntr-adevăr4 puternic.

I %ţi luptat preună potriva ;răţiei Pădurii $e9elui4 se siorcăiFady %erei. &ata o0i/nuia să-i povestească.

Tatăl tău obişnuia să se fălească şi să mintă% 8rei să spui#I %devăratKContri0uţia principală a lui ;rey la luptă fusese aceea că luase

vărsat-de-vnt de la o vivandieră /i fusese capturat de Căprioara %l0ă.$e9ina proscri/ilor /i ntipărise 0la=onul pe fundul lui4 nainte să fierăscupărat de uner Craehall. Merrett nu se putuse a/e=a tip de douăsăptăni4 dar aie se ndoia că acel fier nro/it fusese la fel de neplăcutca 0utoaiele de rahat pe care scutierii lui l o0li9aseră să le ănnce lantoarcere. !ăieţii sunt cele mai crude fiinţe de pe pământ# 5/i strecură nade aur pe după cupa de vin /i o ridică:

I 5n aintirea lui Merrett4 spuse el. "ra ai u/or să 0ea n cinsteaoului dect să vor0ească despre el.

După toast4 Fady %erei se opri din plns /i discuţiile de la asă trecurăla lupi4 dintre cei cu patru picioare. +er Danell ;rey susţinea că erau aiulţi prin prea1ă chiar dect /i putea ainti 0unicul lui.

I Nu se ai te defel de oaeni. 8aite ntre9i ne-au atacat caravanelecnd a venit de la !eeni. %rca/ii no/tri au fost nevoiţi să ciuruiască odu=ină nainte să fu9ă ceilalţi.

+er %dda ărturisi că /i coloana lor ntpinase dificultăţi siilare pedruul de la De0arcaderul $e9elui.

aie se concentra la ncarea din faţa lui4 rupnd 0ucăţi de pine cuna stn9ă /i 010ind după cupa de vin cu dreapta. 5l urări pe %dda

Mar0rand făcnd ochi dulci fetei de ln9ă el4 l privi pe teffon yftrefăcnd 0ătălia de la De0arcaderul $e9elui cu pine4 nuci /i orcovi. +erRennos trase o slu1nică n poala sa4 ndennd-o să-i n9ie cornul4 ntip ce +er Derot desfăta ni/te scutieri cu pove/tile sale de vite1ie de la$ainood. 3ndeva ai departe4 8u9o Hance nchisese ochii. Cugetă lamisterele 8ieţii% 9ndi aie. +au poate moţăie .ntre feluri# ' se adresă dinnou Doanei Mariya:

I 8aiducii care ţi-au oort soţul au fost din ceata Fordului >ericK

7



I %/a a cre=ut4 la nceput. De/i părul Mariyei era presărat cu /uviţeal0e4 era ncă o feeie fruoasă. 3ci9a/ii s-au pră/tiat cnd au părăsitPietrele Hechi. Fordul Hypren a urărit o ceată pnă la ;airaret4 dar a pierdut-o acolo. Galder cel Ne9ru i-a urărit pe ceilalţi cu cini /i cuhăita/i pnă la Mla/tinile Cotoroanţei. Săranii au ne9at că i-ar fi vă=ut4 darcnd i-a luat ai tare au cntat alt cntec. %u vor0it despre un 0ăr0at cu unsin9ur ochi4 care purta o antie 9al0enă /i despre o feeie4 cu antie /i

9lu9ă.I # feeieK aie ar fi cre=ut că Genda4 Căprioara %l0ă4 l nvăţase peMerrett să se ferească de feeile proscrise. % fost o feeie /i n ;răţiaPădurii $e9elui.

I # cunosc. Cum să nu% su9era tonul ei4 când şi2a lăsat semnul pe trupul soţului meu3 Căprioara %l0ă era tnără /i fruoasă4 se spune. %ceastăfeeie cu 9lu9ă nu e nici una4 nici alta. Săranii vor să ne facă să crede căavea faţa sf/iată /i plină de cicatrici /i ochii nspăintători de privit.usţin că ea i conducea pe haiduci.

I 5i conduceaK Fui aie i venea 9reu să creadă. >eric Dondarrion /i preotul ro/u

I n-au fost vă=uţi. Fady Mariya părea si9ură.I Dondarrion e ort4 =ise Mistreţul. Muntele i-a nfipt un cuţit n ochi4

ave cu noi oaeni care au vă=ut.I %sta e una dintre pove/ti4 interveni %dda Mar0rand. %lţii vă vor

spune că Fordul >eric nu poate fi ucis.I +er 8aryn spune că acele pove/ti sunt inciuni. Fady %erei /i

răsuci o /uviţă de păr n 1urul de9etului. Mi-a prois capul Fordului >eric." foarte 9alant.

Fady %erei ro/ea n spatele lacriilor.aie se 9ndi la capul pe care i-l dăruise Piei. %proape /i putea au=i

frăţiorul chicotind. Ce s2a ales de obiceiul de a da flori femeilor3 ar fi putut

ntre0a &yrion. %r fi avut cteva vor0e alese /i pentru 8aryn Plu4 dar galant n-ar fi fost unul dintre ele. ;raţii lui Plu erau voinici4 corpolenţi4cu cefe late /i feţe ro/ii4 9ălă9io/i /i desfrnaţi4 pu/i pe 9lue4 pu/i pe harţă/i iute iertători. Dar 8aryn era un alt fel de Plu4 cu ochi nenduplecaţi4taciturn4 neiertător /i periculos cu ciocanul n nă. 3n o potrivit pentru coanda unei 9arni=oane4 dar nu unul pe care să-l iu0e/ti. Cu toateacestea? aie aruncă o privire către Fady %erei.

ervitorii aduceau pe/tele4 o /tiucă de ru coaptă ntr-o crustă de ier0uri /i



nuci =dro0ite. Doana lui Fancel 9ustă4 apro0ă /i porunci ca pria porţiesă-i fie servită lui aie. Cnd a/e=ară pe/tele n faţa lui4 ea se aplecă pestelocul soţului ei4 atin9ndu-i na de aur.

I Tu ai putea să-l oori pe Fordul >eric4 +er aie. F-ai oort peCavalerul 0itor. &e ro94 te iplor4 spune că ne a1uţi cu Fordul >eric /iCinele. De9etele ei palide n9iară de9etele lui de aur.

Crede că pot simţi3

I a0ia Diineţii l-a oort pe Cavalerul 0itor4 doana ea. +er%rthur Dayne e un cavaler ai 0un dect ine. aie /i retrase de9etele deaur /i i se adresă din nou Doanei Mariya. Pnă unde i-a urărit Galdercel Ne9ru pe această feeie /i pe oaenii eiK

I Copoii lui i-au luat iară/i ura la Mla/tinile Cotoroanţei4 i spusecealaltă feeie. ură că nu era la ai ult de o 1uătate de =i n ura luicnd au dispărut n !t.

I N-au dect să putre=ească acolo4 declară vesel +er Rennos. Dacă =eiisunt 0uni4 vor fi n9hiţiţi de nisipurile i/cătoare sau nfulecaţi de leii-șoprle.

I au prote1aţi de ncătorii de 0roa/te4 interveni er Danell ;rey. Nu-a/ ira ca oaenii la/tinilor să 9ă=duiască haiduci.

I De-ar fi nuai ei4 =ise Fady Mariya. 3nii dintre lor=ii riverani sunt /iei nă n nă cu oaenii Fordului >eric.

I Li oaenii din popor4 se siorcăi fiica ei. +er 8aryn spune că i

ascund /i i hrănesc4 iar cnd ntrea0ă unde s-au dus4 i int. 5/i mint propriiilor=iJ

I &ăiaţi-le li0ile4 su9eră Mistreţul.I %tunci noroc la priit răspunsuriJ =ise aie. Dacă vrei a1utorul lor4

tre0uie să-i faci să te iu0ească. %/a a făcut %rthur Dayne4 cnd a pornitpotriva ;răţiei Pădurii $e9elui. Fe-a plătit oaenilor pentru ncarea pecare a ncat-o4 le-a dus doleanţele n faţa $e9elui %erys4 le-a eEtins

pă/unile n 1urul satelor4 chiar a do0ndit pentru ei dreptul de a tăia unanuit nuăr de copaci n fiecare an /i de a vna toana cţiva din cer0iire9elui. #aenii pădurilor a/teptau ca &oyne să-i apere4 dar +er %rthur afăcut ai ulte pentru ei dect putea spera ;răţia să facă vreodată /i astfeli-a c/ti9at de partea lui. $estul a venit de la sine.

I Fordul Coandant vor0e/te cu nţelepciune4 =ise Fady Mariya. Nuvo scăpa niciodată de ace/ti haiduci pnă cnd ţăranii nu vor a1un9e să-l

iu0ească pe Fancel la fel de ult cu i-au iu0it cndva pe tatăl /i pe 0unicul

2



eu.aie aruncă o privire către locul 9ol al vărului său. )ar 7ancel nu le 8acâştiga niciodată dragostea rugându2se#

Fady %erei /i ţu9uie 0u=ele.I +er aie4 ro9u-te4 nu ne părăsi. No0ilul eu soţ are nevoie de tine4 /i

eu la fel. unt vreuri att de 9rele. 5n unele nopţi a0ia dacă pot dori defrică.

I Focul eu e ln9ă re9e4 doana ea.I Hoi veni eu4 se oferi Mistreţul. După ce isprăvi la $iverrun4 o sătn1esc după o nouă luptă. Nu că -a/ a/tepta ca >eric Dondarrion să fie o provocare. Mi-l aintesc din turnirurile de odinioară. 3n flăcău chipe/ntr-o antie fruoasă. Plăpnd /i novice.

I %sta era nainte de a uri4 interveni tnărul +er %rood ;rey. Moarteal-a schi0at4 =ic oaenii din popor. Poţi să-l oori4 dar nu va răne ort.Cu să nfrn9i un astfel de oK Li ai e /i Cinele. "l a oort două=ecide oaeni la altpans.

Mistreţul rse =9ootos.I Două=eci de han9ii 9ra/i4 poate. Două=eci de slu1itori făcnd n

pantaloni. Două=eci de fraţi cer/etori naraţi cu străchini. Nu două=eci decavaleri. Nu pe mine#

I "Eistă un cavaler la altpans4 insistă +er %rood. -a ascuns n spatele=idurilor lui n tip ce Cle9ane /i cinii lui ne0uni au devastat ora/ul. N-ai

vă=ut ce-au făcut4 ser . "u da. Cnd a a1uns vestea la !eeni4 a plecat cu8arys 8ai9h4 cu fratele lui4 Donnel4 /i cu cinci=eci de oaeni4 arca/i /io/teni călare. Credea că era na Fordului >eric /i spera să-i dă deură. Din altpans nu ai răăseseră dect castelul /i 0ătrnul +er Quincy4att de speriat nct nu voia să deschidă porţile4 dar ne-a stri9at de peetere=e. $estul4 oase /i cenu/ă. 3n ora/ ntre9. Cinele a trecut clădirile prin foc /i oaenii prin sa0ie /i a plecat ai departe r=nd. ;eeile n-ai

crede ce le-a făcut unora. Nu voi vor0i despre asta la asă. Mi s-a făcut răucnd a vă=ut.

I "u a plns cnd a au=it4 =ise Fady %erei.aie sor0i din vin.I Ce te face să fii att de si9ur că a fost CineleK Ceea ce descriau părea

ai de9ra0ă na lui +er !re9or dect a lui andor. andor era dur /i 0rutal4 da4 nsă fratele lui ai are era adevăratul onstru al Casei Cle9ane.

I % fost vă=ut4 răspunse +er %rood. Coiful acela nu e u/or de



confundat4 nici de uitat4 /i au fost cţiva care au supravieţuit ca să spună povestea. ;ata pe care a siluit-o el4 cţiva 0ăieţi care s-au ascuns4 o feeie pe care a 9ăsit-o prinsă su0 o 0rnă nne9rită4 pescarii care au privităcelul din 0ărcile lor

I ă nu-i spui ăcel4 =ise 0lnd Fady Mariya. %sta aduce 1i9nireăcelarilor cinstiţi de pretutindeni. altpans a fost isprava unei fiarecuplite n piele de o.

0 8remea fiarelor% cu9etă aie4 e 8remea leilor% a lupilor şi a câinilor fioroşi% a corbilor şi a ciorilor de hoit#I 3rtă trea0ă. Mistreţul /i uplu cupa din nou. Fady Mariya4 Fady

%erei4 durerea voastră -a i/cat. %veţi cuvntul eu: după căderea$iverrunului4 ă voi ntoarce să-l vne= pe Cine /i să-l oor de dra9ulvostru. Cinii nu ă sperie.

(cesta ar trebui să te sperie# %ndoi erau voinici /i puternici4 darandor Cle9ane era ult ai iute /i lupta cu o săl0ăticie pe care FyleCraehall nu putea spera s-o e9ale=e.

Dar Fady %erei era ncntată.I "/ti un adevărat cavaler4 +er Fyle4 să a1uţi o doană n suferinţă.Cel puţin nu şi2a zis DfecioarăE# aie ntinse na după cupă /i o

răsturnă. ;aţa de asă din pn=ă a0sor0i vinul. 5n tip ce pata ro/ie sentindea4 toţi coesenii se prefăcură că nu o0servă. 5oliteţea unei mesenobile% /i spuse el4 dar tot 9ust de ilă avea. e ridică dintr-odată.

I Doana ea4 te ro9 să ă scu=i.Fady %erei părea ndurerată.I Hrei să ne părăse/tiK 3rea=ă carnea de căprioară /i claponii upluţi

cu pra= /i ciuperci.I ;oarte 9ustos4 fără ndoială4 dar n-a/ ai putea n9hiţi nicio 0ucăţică.

&re0uie să-l văd pe vărul eu. 5nclinndu-se4 aie i lăsă cu ncarea lor.Li n curte erau oaeni care ncau. Hră0iile se adunaseră n 1urul

ctorva focuri ca să-/i ncăl=ească inile de fri9ul nserării /i să se uite lacrnaţii ce se nvrteau /i sfriau deasupra flăcărilor. &re0uie că erau vreosută. Auri netrebuincioase# aie se ntre0ă cţi crnaţi pusese la 0ătaievărul lui /i cu intenţiona să hrănească vră0iile după plecarea lor. 5ână laiarnă% 8or a9unge să mănânce şobolani% dacă nu mai pot scoate o recoltă#%tt de tr=iu n toană4 /ansele unei noi recolte nu erau ari.

!ăsi teplul n curtea interioară a castelului4 o clădire fără ferestre4 n

/apte colţuri4 cu structură din 9rin=i4 cu u/i de len /i acoperi/ de ţi9lă. &rei

+



vră0ii /edeau pe treptele lui. Cnd aie se apropie4 se ridicară.I 3nde er9i4 stăpneK ntre0ă unul. "ra cel ai scund dintre cei trei4dar avea 0ar0a cea ai are.

I 5năuntru.I Fordul e năuntru /i se roa9ă.I Fordul e vărul eu.I %tunci4 stăpne4 =ise o altă vra0ie4 o nailă de o ple/uv4 cu steaua n

/apte colţuri pictată deasupra unui ochi4 n-ai vrea să-l deran1e=i pe vărul tăude la ru9ăciune.I Fordul Fancel i cere &atălui Ceresc să-l călău=ească4 =ise o a treia

vra0ie4 cea fără 0ar0ă. 3n 0ăiat4 cre=use aie4 dar 9lasul trăda faptul că erao feeie4 0răcată n =drenţe lă0ărţate /i cu o căa/ă ru9inită de =ale. eroa9ă pentru sufletul 5naltului epton /i al tuturor celorlalţi care au urit.

I &ot orţi vor fi /i ine4 i spuse aie. &atăl Ceresc are ai ulttip dect ine. Ltiţi cine suntK

I Hreun lord4 răspunse voinicul cu ochiul nstelat.I Hreun schilod4 =ise scundul cu 0ar0a are.I $e9icidul4 =ise feeia4 dar noi nu sunte re9i4 doar ;raţi ărani4 /i

poţi intra nuai dacă lordul spune că poţi. ;eeia ridică o 9hioa9ă ţintuită4iar 0ăr0atul scund o secure.

Porţile din spatele lor se deschiseră.I Făsaţi-l pe vărul eu să treacă n pace4 prieteni4 =ise Fancel cu

0lndeţe. 5l a/tepta.Hră0iile se dădură la o parte.Fancel părea /i ai sla0 dect la De0arcaderul $e9elui. "ra desculţ /i

0răcat ntr-o tunică siplă4 aspră4 din lnă nevopsită4 care l făcea să arateai de9ra0ă a cer/etor dect a lord. Hrful capului i fusese ras4 dar 0ar0a icrescuse puţin. -o nue/ti puf de piersică ar fi fost o 1i9nire adusă piersicii.e potrivea ciudat cu părul al0 din 1urul urechilor.

I Here4 =ise aie cnd se aflară sin9uri n teplu4 ţi-ai pierdut inţileafurisiteK

I Prefer să spun că i-a 9ăsit credinţa.I 3nde e tatăl tăuKI % plecat. Ne-a certat. Fancel n9enunche n faţa altarului celuilalt

&ată al său. Hrei să te ro9i cu ine4 aieKI Dacă ă ro9 fruos4 &atăl i va da /i ie o nă nouăK

I Nu. Dar $ă=0oinicul ţi va da cura14 ;ierarul ţi va acorda putere4 iar

B



>a0a4 nţelepciune.I "u de o nă a nevoie. Cei /apte =ei se nălţau deasupra altarelorsculptate4 cu lenul ntunecat sclipind n luina lunărilor. 5n aer pluteaun iros u/or de tăie. %ici doriK

I 5n fiecare noapte i fac patul su0 alt altar4 iar Cei Lapte i triitvi=iuni.

>aelor cel >inecuvntat avusese /i el vi=iuni cndva. :ai cu seamă când

postea#I De cnd n-ai ai ncatKI Credinţa ea e toată hrana de care a nevoie.I Credinţa e ca un terci /i este ai 0ună cu lapte /i iere.I % visat că vei veni. 5n vis4 /tiai ce-a făcut. Cu a păcătuit. M-ai

oort pentru asta.I Mai de9ra0ă te oori sin9ur4 cu tot postul ăsta. #are >aelor cel

>inecuvntat n-a postit pnă a a1uns pe catafalcKI Hieţile noastre sunt flăcări de lunare4 a/a =ice +teaua .n ;apte

Colţuri# #rice pală rătăcită de vnt poate să ne stin9ă. Moartea nu eniciodată departe n luea aceasta /i /apte iaduri i a/teaptă pe păcăto/iicare nu se căiesc pentru păcatele lor. $oa9ă-te cu ine4 aie.

I Dacă ă ro94 ănnci o strachină de terciK Cnd vărul său nu-irăspunse4 aie suspină. %r tre0ui să te culci cu soţia ta4 nu cu ;ecioara. %inevoie de un fiu cu sn9e Darry dacă vrei să păstre=i castelul.

I 3n oran de pietre reci. Nu l-a cerut niciodată. Nu l-a vrutniciodată. Hoia doar Fancel se cutreură. Cei Lapte să ă apere4 darvoia să fiu tu.

aie i=0ucni n rs.I Mai 0ine eu dect >aelor cel >inecuvntat. Darry are nevoie de un leu4

vere. Fa fel /i icuţa ta ;rey. e ue=e/te ntre picioare de fiecare datăcnd cineva poene/te de tncă. Dacă nu s-a culcat cu el pnă acu4 o va

face n curnd.I Dacă-l iu0e/te4 le doresc să se 0ucure unul de altul.I 3n leu n-ar tre0ui să ai0ă coarne. %i luat-o pe fată de soţie.I % rostit ni/te cuvinte /i i-a dat o antie ro/ie4 dar nuai ca să-i fac

tatei pe plac. Căsnicia tre0uie consuată. $e9ele >aelor a fost o0li9at să sensoare cu sora lui4 Daena4 dar n-au trăit niciodată ca soţ /i soţie /i andepărtat-o de ndată ce a fost ncoronat.

I $e9atul ar fi fost ai 0ine slu1it dacă ar fi nchis ochii /i s-ar fi culcat

?



cu ea. Cunosc destulă istorie ca să /tiu asta. 5n orice ca=4 nu ai /anse să fiiluat drept >aelor cel >inecuvntat.I Nu4 i dădu dreptate Fancel. "l era un spirit ales4 pur4 cura1os /i

neprihănit4 neatins de toate relele din lue. "u sunt un păcătos4 cu ult aiulte de ispă/it.

aie /i a/e=ă na pe uărul vărului său.I Ce cuno/ti tu despre păcat4 vereK "u i-a ucis re9ele.

I #ul cura1os ucide cu o sa0ie4 cel la/ cu o ploscă de vin. unteandoi re9ici=i4 ser .I $o0ert n-a fost un adevărat re9e. 3nii ar putea chiar spune că cer0ul e

prada naturală a leului. aie siţea oasele de su0 pielea vărului său /incă ceva. Fancel purta o căa/ă de păr pe su0 tunică. Ce altceva ai aifăcut4 ca să ai nevoie de atta căinţăK pune-i.

Hărul său /i plecă fruntea4 cu lacriile rosto9olindu-i-se pe o0ra1i.%cestea repre=entau sin9urul răspuns de care avea nevoie aie.I %i oort re9ele4 apoi te-ai culcat cu re9ina.I "u niciodatăI nu te-ai culcat cu dulcea ea surioarăK +pune2o# +pune2o#I Nu i-a revărsat niciodată sănţa n nI ntre picioarele eiK su9eră aie.I n pntecele ei4 isprăvi Fancel. Nu e trădare dect dacă terini

năuntru. '-a oferit alinare după oartea re9elui. &u erai pri=onier4 tatăl

tău era pe cpul de luptă4 iar fratele tău se teea de el /i pe 0unădreptate. "l -a făcut s-o trăde=.

I %devăratK 7ancel şi +er 6smund şi câţi alţii3 6are partea cu !ăiatul 7unii era doar o glumă3 %i forţat-oK

I $u1 % iu0it-o. % vrut s-o apăr. (i 8rut să fii eu# De9etele-fantoă l ncau. 5n =iua cnd sora lui venise

n &urnul a0iei %l0e ca să-l roa9e să renunţe la 1urăinte4 i=0ucnise n rs

după ce el o refu=ase /i se fălise că l-a inţit de o ie de ori. aie luaseasta drept o ncercare stn9ace de a-l răni a/a cu o rănise el. 5oate că a

fost singurul lucru ade8ărat pe care mi l2a spus 8reodată#I ă n-o 1udeci 9re/it pe re9ină4 se ru9ă Fancel. Carnea oului e sla0ă4

aie. Niic rău n-a re=ultat de pe ura păcatului nostru. Nici niciun 0astard.

I Nu. >astar=ii sunt arareori făcuţi pe pntece. e ntre0a ce-ar spune

vărul lui dacă s-ar apuca să-i ărturisească propriile sale păcate4 cele trei

6



trădări pe care Cersei le nuise offrey4 &oen /i Myrcella.I % fost furios pe 5nălţiea a după 0ătălie4 dar 5naltul epton a spuscă tre0uie s-o iert.

I '-ai ărturisit Preacucerniciei ale păcatele tale4 nu-i a/aKI -a ru9at pentru ine cnd a fost rănit. % fost un o 0un.

0 un om mort# I2au sunat clopotele# aie se ntre0a dacă vărul lui /idădea seaa ce fruct rodiseră vor0ele sale.

I Fancel4 e/ti un ne0un afurisit.I Nu 9re/e/ti4 ser 4 răspunse Fancel4 dar ne0unia ea aparţine trecutului.'-a cerut &atălui Ceresc să-i arate calea /i el i-a arătat-o. $enunţ latitlul de lord /i la această soţie. tnca n-are dect să le ia pe andouă4dacă pofte/te. Mine plec napoi la De0arcaderul $e9elui /i i pun sa0ia nslu10a 5naltului epton /i a Celor Lapte. Hreau să depun 1urănt /i să ăalătur ;iilor $ă=0oinicului. >ăiatul vor0ea fără noiă.

I ;iii $ă=0oinicului au fost proscri/i acu trei sute de ani.I Noul 5nalt epton i-a readus la viaţă. % triis cheare către toţi

cavalerii vrednici4 să-/i pună vieţile /i să0iile n slu10a Celor Lapte. ;raţiiărani vor fi /i ei renviaţi.

I De ce-ar n9ădui &ronul de ;ier una ca astaK 3nul dintre priii re9i&ar9aryen luptase ani de =ile să suprie cele două ordine ilitare4 după cte/tia aie4 de/i nu-/i aintea care anue. Mae9or4 poate4 sau priulaehaerys. T"rion ar fi ştiut#

I Preacucernicia a scrie că $e9ele &oen /i-a dat consiţăntul.% să-ţi arăt scrisoarea4 dacă vrei.

I Chiar dacă e adevărat tu e/ti un leu de Casterly $oc4 un lord# %i osoţie4 un castel4 pănturi de apărat4 oaeni de ocrotit. Dacă =eii sunt 0uni4vei avea fii din sn9ele tău4 să-ţi fie ura/i. De ce ai da cu piciorul la toateastea pentru pentru un 1urăntK

I &u de ce ai făcut-oK l ntre0ă Fancel cu 9las dool.

5entru onoare% ar fi putut spune aie. 5entru glorie# Dar asta ar fi fost oinciună. #noarea /i 9loria /i avuseseră rolul lor4 dar otivul principalfusese Cersei. 3n hohot de rs i scăpă de pe 0u=e.

I Fa 5naltul epton aler9i tu sau la dulcea ea surioarăK $oa9ă-te pentruasta4 vere. $oa9ă-te fier0inte.

I &e ro9i cu ine4 aieK5/i roti privirea prin teplu4 la =ei. Maa ilostivă. &atăl aspru la

1udecată. $ă=0oinicul4 cu o nă pe sa0ie. trăinul n u0re4 cu chipu-i pe

,



1uătate uan ascuns su0 o antie cu 9lu9ă. Credeam că eu sunt Războinicul şi Cersei 'ecioara% dar .n tot acest timp ea a fost +trăinul%ascunzându2şi ade8ărata faţă de pri8irea mea#

I $oa9ă-te pentru ine4 dacă vrei4 i spuse vărului său. "u a uitat toatecuvintele.

Hră0iile ncă flfiau pe trepte cnd aie ie/i napoi n noapte.I Hă ulţuesc4 le spuse el. Mă sit cu ult ai sfnt acu.

e duse /i-l 9ăsi pe +er 'lyn /i o pereche de să0ii.Curtea castelului era plină de ochi /i de urechi. Ca să scape de ele4 căutară pădurea =eilor. %colo nu erau vră0ii4 doar copaci tri/ti /i 9oi4 cu cren9ilene9re =9riind cerul. 3n covor de frun=e oarte le scrţia su0 picioare.

I He=i fereastra aceea4 ser K aie se folosi de sa0ie ca să-i arate. %cela afost doritorul lui $ayun Darry. 3nde a dorit re9ele4 pe druul dentoarcere de la Ginterfell. ;iica lui Ned tar fu9ise după ce lupul ei l-aatacat pe off4 ţi ainte/ti. ora ea voia ca fata să-/i piardă o nă.Hechea pedeapsă pentru cel care a lovit pe cineva cu sn9e re9esc. $o0erti-a spus că e crudă /i ne0ună. -au certat o 1uătate de noapte ă ro94Cersei s-a certat /i $o0ert a 0ăut. După ie=ul nopţii4 re9ina -a cheatnăuntru. $e9ele dorea sforăind pe covorul yrishe=. % ntre0at-o pesora ea dacă voia să-l duc n pat. "a i-a spus că pe ea ar tre0ui s-o duc n pat /i /i-a lepădat ve/intele. % luat-o pe patul lui $ayun Darry4 dupăce a trecut peste $o0ert. Dacă re9ele s-ar fi tre=it4 l-a/ fi oort atunci /i

acolo. N-ar fi fost priul re9e ort de sa0ia ea dar povestea aceea o/tii4 nu-i a/aK Fovi cu sa0ia o crean9ă de copac4 tăind-o n două. 5n tip ceă culca cu ea4 Cersei ţipa: -reau1 Credea că se referea la ine4 dar pefata tar o voia4 schilodită sau oartă. 7ucrurile pe care le fac dindragoste# 5ntplarea a făcut ca oaenii Casei tar s-o 9ăsească nainteaea. Dacă a/ fi dat priul de ea

Ciupiturile de vărsat de pe faţa lui +er 'lyn erau 9ăuri ne9re n luina

torţei4 la fel de ntunecate ca sufletul lui aie. +er 'lyn scoase acel sunetcloncănit.

Râde de mine% /i dădu seaa aie Fannister.I Din cte /tiu4 poate /i tu te-ai culcat cu sora ea4 ticălos cu faţa

ciupită4 scuipă el. "i 0ine4 tacă-ţi 9ura spurcată /i ooară-ă dacă poţi.

*



BRIENNE

eptistirea se afla pe o insulă naltă4 la aproape un iloetru de ţăr4unde 9ura lar9ă a &ridentului se lăr9ea /i ai ult4 sărutnd !olfulCra0ilor. Prosperitatea ei se vedea chiar de la al. Hersanţii săi erauacoperiţi de cpuri terasate4 cu hele/teie la poale /i o oară de vnt nvrf4 cu aripile din len /i pn=ă de vele nvrtindu-se ncet su0 adierea

0ri=ei dinspre 9olf. >rienne =ărea oi păscnd pe coaa dealului /i 0er=e 0ălăcindu-se n apele 1oase din 1urul de0arcaderului.

I altpans e tocai dincolo de apă4 =ise eptonul Meri0ald4 arătndcătre nord4 peste 9olf. ;raţii ne vor duce cu podul plutitor la fluEul dediineaţă4 dar ă te de ceea ce vo 9ăsi acolo. 8aide să ne 0ucură de oasă caldă pe cinste nainte să nfruntă ce ne a/teaptă. ;raţii auntotdeauna un os n plus pentru Dulău.

Dulău latră /i dădu din coadă.%cu fluEul scădea4 /i asta repede. %pa care despărţise insula de ţăr se

retră9ea4 lăsnd n ură o vastă ntindere de li0i aronii4 sclipitoare4 de pănt ocirlos4 presărate de 0ălţi de refluE care scnteiau ca ni/te onedede aur n soarele după-aie=ii. >rienne se scarpină la ceafă4 acolo unde ou/case o insectă. 5/i le9ase părul /i soarele i ncăl=ise pielea.

I De ce i se spune 'nsula &ăceriiK ntre0ă Podric.

I Cei care locuiesc aici sunt penitenţi4 care ncearcă să-/i ispă/ească păcatele prin editaţie4 ru9ăciune /i tăcere. Doar ;ratelui Mai Mare /isuprave9hetorilor lui le este n9ăduit să vor0ească4 iar suprave9hetorilordoar cte o =i din /apte.

I urorile tăcute nu vor0esc4 niciodată4 rearcă Podric. % au=it căn-au li0i.

eptonul Meri0ald =0i.

I Maele /i sperie fiicele cu povestea asta de cnd era eu de vrsta ta. Nu era niic adevărat atunci4 a/a cu nu e nici acu. 3n 1urănt al tăceriieste un act de căinţă4 un sacrificiu prin care ne dovedi devoţiunea faţă deCei Lapte din Ceruri. Ca un ut să facă un 1urănt al tăcerii ar fi ca /i cuun olo9 ar renunţa la dans. eptonul /i conduse catrul n 1osul povrni/ului4 făcndu-le sen să-l ure=e. Dacă vreţi să doriţi la noaptesu0 un acoperi/4 tre0uie să co0orţi de pe cal /i să traversaţi cu ineocirla. Cărarea credinţei i spune. Doar cei credincio/i o pot traversa nsi9uranţă. Cei păcăto/i sunt n9hiţiţi de nisipurile i/cătoare sau se neacă

+7



atunci cnd fluEul năvăle/te. Niciunul dintre voi nu este păcătos4nădă1duiesc. #ricu4 eu a/ fi atent unde pun piciorul. Pă/iţi doar unde pă/esc eu /i veţi a1un9e n si9uranţă n partea cealaltă.

Cărarea credinţei era ntortocheată4 după cu >rienne nu putu să nuo0serve. De/i insula părea să se nalţe la nord-est de locul unde părăsiserăţărul4 eptonul Meri0ald nu se ndreptă direct ntr-acolo. 5n schi04 pornicătre est4 spre apele ai adnci ale 9olfului4 care sclipeau al0astre /i ar9intii

n depărtare. Noroiul oale /i 0run i ţ/nea printre de9etele picioarelor. eoprea din cnd n cnd să cercete=e cu toia9ul terenul din faţa lui. Dulăul lura ndeaproape4 adulecnd fiecare piatră4 fiecare scoică4 fiecare socde iar0ă-de-are. De data aceasta4 nu sălta nainte /i nu se depărta de ladru.

>rienne l ura4 avnd 9ri1ă să nu se a0ată de la /irul de ure lăsate decine4 de ă9ar /i de oul sfnt. %poi venea Podric /i4 la ură4 +er 8yle.După o sută de etri4 Meri0ald se ntoarse pe nea/teptate către sud4 astfel căera aproape cu spatele la septistire. Continuă să ear9ă n direcţia aceeancă o sută de etri4 conducndu-i printre două lacuri de refluE4 cu ape ici.Dulăul /i vr 0otul ntr-unui dintre ele /i scheună cnd un cra0 l nhaţă cucle/tele. 3ră o ncăierare scurtă4 dar furioasă4 nainte ca anialul să sentoarcă4 ud /i plin de noroi4 cu cra0ul ntre fălci.

I Nu acolo vre să a1un9eK stri9ă +er 8yle din ura lor4 arătnd cătreseptistire. Parcă er9e n toate direcţiile4 nuai ntr-acolo nu.

I Credinţă4 l ndenă eptonul Meri0ald. Crede4 stăruie /i urea=ă4 /ivo 9ăsi locul pe care-l căută.

5ntinderile lă/tinoase luceau uede de 1ur pre1urul lor4 pestriţate n=eci de culori. Năolul era de un 0run att de nchis4 nct părea aproapene9ru4 nsă erau /i petice de nisip auriu4 0locuri de piatră 9ri /i ro/ii /inclceli de al9e ne9re /i ver=i. >er=ele călcau cu pa/i ari prin srcurilede refluE4 lăsndu-/i urele peste tot4 iar cra0ii i/unau pe suprafaţa apelor

ici. %erul irosea a sare /i a putre=iciune4 iar păntul le n9hiţea pa/ii4n9ăduindu-le să pă/ească doar /ovăitor4 cu un pocnet /i un suspin lipăit.eptonul Meri0ald se ntoarse4 iar se ntoarse /i se ntoarse din nou. 3rele pa/ilor lui se upleau de apă de ndată ce trecea ai departe. Cnd păntul deveni ai fer /i ncepu să se ridice su0 picioarele lor4stră0ătuseră cel puţin doi iloetri /i 1uătate.

&rei 0ăr0aţi i a/teptau cnd se căţărară pe pietrele sfărate care

ncon1urau ţărul insulei. "rau nve/ntaţi n ro0ele o0i/nuite ale fraţilor4

+



aro /i cenu/ii4 cu neci lar9i n foră de clopot /i cu 9lu9i ascuţite. Doidintre ei /i nfă/uraseră 0ucăţi de lnă /i peste 1uătatea de 1os a feţei4astfel că nu le puteai =ări dect ochii. Cel de-al treilea frate fu cel care vor0i:

I eptonule Meri0aldJ stri9ă el. % trecut aproape un an. ;ii 0ine-venit.Li tovară/ii tăi.

Cinele dădu din coadă4 iar Meri0ald /i scutură noroiul de pe picioare.I % putea să vă cere 9ă=duire pentru o noapteK

I Da4 desi9ur. %ve tocană de pe/te n seara asta. Heţi avea nevoie de podul plutitor ine diineaţăKI Dacă nu vă cere prea ult. Meri0ald se ntoarse către tovară/ii săi de

dru: ;ratele Nar0ert este un suprave9hetor al ordinului4 a/a că i sen9ăduie să vor0ească o =i la fiecare /apte. ;rate4 ace/ti oaeni 0uni -aua1utat pe dru. +er 8yle 8unt e un cavaler din $each. ;lăcăul e PodricPayne4 din ţinutul %pusului. 'ar aceasta este Fady >rienne4 cunoscută ca;ecioara din &arth.

;ratele Nar0ert ncreeni.I # feeie.I Da4 frate. >rienne /i desfăcu părul /i l scutură. Nu aveţi feei aiciKI %cu nu4 răspunse Nar0ert. %cele feei care totu/i ne vi=itea=ă vin la

noi 0olnave sau rănite4 sau cu 0urta la 9ură. Cei Lapte l-au 0inecuvntat pe;ratele nostru Mai Mare cu ini tăăduitoare. % redat sănătatea ultor 0ăr0aţi pe care nici ăcar aesterii nu i-au putut vindeca. Li ultor feei.

I Nu sunt nici 0olnavă4 nici rănită4 nici nsărcinată.I Fady >rienne e o fecioară-luptător4 care l urăre/te pe Cine4 i

ărturisi eptonul Meri0ald.I ăuK Nar0ert părea surprins. Li ce sfr/it 9nde/ti să ai0ă această

urărireK>rienne atinse nerul Devotatei.I %l lui4 răspunse ea.

uprave9hetorul o cercetă.I "/ti vn1oasă pentru o feeie4 e-adevărat4 dar poate că ar tre0ui să

vă duc la ;ratele Mai Mare. H-o fi vă=ut traversnd la/tina. 8aideţi. Nar0ert i conduse de-a lun9ul unei cărări pietruite /i printr-un crn9 cu

eri4 către un 9ra1d văruit n al04 cu un acoperi/ ascuţit de stuf.I Puteţi să vă lăsaţi anialele aici. ;ratele !illa va avea 9ri1ă să fie

hrănite /i adăpate.

!ra1dul era 9ol pe trei sferturi /i ai 0ine. Fa un capăt se aflau cţiva

+2



catri4 n9ri1iţi de un frăţior crăcănat pe care >rienne l luă drept !illa.Mai ncolo4 la capătul celălalt4 departe de restul anialelor4 un iensarăsar ne9ru neche=ă la au=ul 9lasurilor lor /i lovi cu picioarele n u/a 0oEei sale.

+er 8yle i aruncă anialului vn1os o privire adirativă4 n tip ce-idădea frul fratelui !illa.

I 3n cal fruos.

;ratele Nar0ert oftă.I Cei Lapte ne-au triis 0inecuvntări /i Cei Lapte ne-au triisncercări. # fi fruos4 dar Fen Plutitor a fost cu si9uranţă =ăislit n iad.Cnd a ncercat să-l nhăă la plu94 l-a lovit pe fratele $aney /i i-arupt fluierul piciorului n două locuri. perase că4 dacă-l castră4 anialulse va potoli4 dar ;rate !illa4 vrei să le arăţiK

;ratele !illa /i co0or 9lu9a. Dedesu0t avea o chică de păr 0lond4 unscalp tonsurat /i un 0anda1 pătat de sn9e n locul unde ar fi tre0uit să ai0ă oureche.

Podric icni.I Calul ţi-a u/cat urechea3!illa ncuviinţă /i /i acoperi capul la loc.I 'artă-ă4 frate4 =ise +er 8yle4 dar ţi-a/ tăia /i cealaltă ureche4 dacă te-ai

apropia cu o pereche de foarfeci de ine.!lua nu fu pe placul fratelui Nar0ert.

I "/ti cavaler4 ser . Fen Plutitor e un anial de povară. ;ierarul le-a datoaenilor cai ca să-i a1ute la uncile lor. e ntoarse. Dacă vreţi să ăuraţi4 ;ratele Mai Mare vă a/teaptă4 fără doar /i poate.

Panta era ai a0ruptă dect păruse de dincolo de la/tini. Ca să u/ure=eurcu/ul4 fraţii ridicaseră un /ir de trepte de len care /erpuiau pe coastauntelui /i printre clădiri. După o =i lun9ă n /a4 >rienne prii 0ucuroasăoca=ia de a-/i ntinde picioarele.

3rcnd4 trecură pe ln9ă o du=ină de fraţi ai ordinului4 0ăr0aţi cu capeteleacoperite de 9lu9i aro /i cenu/ii4 care le aruncau priviri curioase4 dar nuscoteau nicio vor0ă de salut. 3nul conducea o pereche de vaci de lapte cătreo /ură 1oasă cu acoperi/ul de stuf4 un altul freca un putinei de unt. Peversanţii de sus4 vă=ură 0ăieţi nnd oi4 iar /i ai sus trecură pe ln9ă unciitir unde un frate ai vn1os dect >rienne se că=nea să sape unornt. După felul n care se i/ca4 era lipede că era olo9. Cnd aruncă

o lopată de pănt pietros peste uăr4 o parte că=u4 din ntplare4 la

+



picioarele lor.I ;ii ai atent acolo4 l do1eni fratele Nar0ert. eptonul Meri0ald s-ar fi putut ale9e cu o 9ură de ţărnă.

ăpa/ul plecă fruntea. Cnd Dulău se duse să-l adulece4 aruncă lopata /ise scarpină la ureche.

I 3n novice4 eEplică Nar0ert.I Pentru cine e orntulK ntre0ă +er 8yle cnd /i reluară urcu/ul pe

treptele de len.I Pentru fratele Cleent4 fie ca &atăl să-l 1udece cu dreptate.I % fost 0ătrnK ntre0ă Podric Payne.I Dacă socote/ti că la opt=eci /i patru de ani e/ti 0ătrn4 da4 dar nu anii

l-au ucis. % urit din pricina rănilor cu care s-a ales la altpans. Ducea ni/teied la piaţa de acolo n =iua cnd tlharii au descins n ora/.

I CineleK ntre0ă >rienne.I 3n altul4 la fel de 0rutal. '-a tăiat li0a 0ietului Cleent cnd a vrut să

vor0ească. ;ratele Mai Mare /tie ai ulte. Păstrea=ă cele ai rele ve/tidin afară pentru sine4 ca să nu tul0ure pacea septistirii. Mulţi dintre fraţiino/tri au venit aici ca să scape de ororile din lue4 nu ca să stăruie asupralor. ;ratele Cleent n-a fost sin9urul rănit dintre noi. 3nele răni nu se văd.;ratele Nar0ert arătă spre dreapta: %colo se află u0rarul verilor noastre.tru9urii sunt ici /i acri4 dar fac un vin 0un de 0ăut. Ne face sin9uri /i 0erea4 iar iedul /i cidrul sunt vestite pnă departe.

I $ă=0oiul n-a a1uns niciodată aiciK vru să /tie apoi >rienne.I Nu acest ră=0oi4 Cei Lapte fie lăudaţi. $u9ăciunile noastre ne apără.I Li valurile4 su9eră iediat Meri0ald. Dulău lătră parcă apro0ator.prnceana untelui era ncununată de un =id scund de pietre neăltărite4

care pre1uia un 9rup de clădiri ai ari: oara de vnt4 cu aripile prind n tip ce se ntorceau4 sihăstriile unde doreau fraţii /i salacoună unde /i luau asa4 un teplu de len pentru ru9ăciune /i

editaţie. &eplul avea ferestre cu vitralii4 u/i lar9i sculptate nfăţi/ndu-i pe Maă4 &ată /i o clopotniţă n /apte laturi4 cu un parapet n vrf. 5nspatele lui era o 9rădină de le9ue4 unde unii dintre fraţii ai vrstnicisul9eau 0uruieni. ;ratele Nar0ert i conduse pe oaspeţi n 1urul unuicastan4 către o u/ă de len vrtă n coasta untelui.

I # pe/teră cu u/ăK se iră +er 8yle.eptonul Meri0ald =0i.

I ' se spune Hi=uina Pustnicului. Priul o sfnt care /i-a croit dru

++



pnă aici a locuit acolo /i a făcut aseenea inuni nct ceilalţi au venit să ise alăture. %sta s-a ntplat cu două ii de ani n ură4 se spune. 3/a aapărut cndva ai tr=iu.

Poate că4 acu două ii de ani4 Hi=uina Pustnicului fusese un loc ued4ntunecat4 acoperit de noroi /i răsunnd de sunetele apei picurnd4 dar nuai era a/a. Pe/tera n care intrară >rienne /i tovară/ii ei fusese preschi0ată ntr-un adăpost cald /i plăcut. Pe 1os erau ntinse covoare de

lnă. Funările nalte de ceară răspndeau o luină puternică. Mo0ilierulera ciudat4 dar siplu: o asă lun9ă4 o laviţă4 un cufăr4 ai ulte eta1ere pline de cărţi4 scaune. &oate erau făcute din len u/or4 0ucăţi n foreciudate4 0inate n od iscusit /i lustruite pnă cnd străluceau ca aurul nluina lunărilor.

;ratele Mai Mare nu era ceea ce se a/teptase >rienne. Nici că putea finuit mai mare% n priul rnd. 5n vree ce fraţii care sul9eau 0uruieni n9rădină aveau uerii lăsaţi /i spinările aplecate ale unor oaeni 0ătrni4 elera drept /i nalt /i se i/ca cu vi9oarea unui 0ăr0at n floarea vieţii. Li nuavea chipul 0lnd4 0inevoitor4 pe care l a/tepta de la un vindecător. %veacapul are /i lătăreţ4 ochii pătrun=ători4 nasul ro/u /i stră0ătut de vini/oare.De/i era ras n cre/tetul capului4 scalpul i era la fel de ţepos ca aEilarul puternic.

(rată mai degrabă ca un om făcut să frângă oase decât să le 8indece%9ndi ;ecioara din &arth cnd ;ratele Mai Mare stră0ătu sala cu pa/i 9ră0iţi

ca să-l 0răţi/e=e pe eptonul Meri0ald /i să-l n9ie pe Dulău.I " ntotdeauna o =i de 0ucurie cnd prietenii no/tri Meri0ald /i Dulău

ne onorea=ă cu vi=ita lor4 vesti el4 nainte de a-/i ndrepta atenţia cătreceilalţi oaspeţi. 'ar feţele noi sunt ntotdeauna 0ine-venite. Hede att de puţine.

Meri0ald /i pre=entă o0i/nuitele politeţuri nainte de a se a/e=a pe laviţă.pre deose0ire de eptonul Nar0ert4 ;ratele Mai Mare nu părea n9ro=it de

seEul >riennei4 dar =0etul lui plpi /i se stinse cnd septonul i spuse dece veniseră aici ea /i +er 8yle.

I 5nţele94 fu tot ce spuse el4 nainte de a se ntoarce4 =icnd: &re0uie săvă fie sete. Hă ro94 9ustaţi din cidrul nostru dulce4 să vă spălaţi prafuldruului din 9tle1. Fe turnă chiar el. Cupele erau cioplite tot din len plutitor /i nu erau două la fel. Cnd >rienne le lăudă4 fratele spuse: Doanaea e prea aa0ilă. Nu face dect să tăie /i să /lefui lenul. unte

0inecuvntaţi aici. 5n locul n care rul se revarsă n 9olf4 curenţii /i valurile

+B



se iau la trntă /i ulte lucruri ciudate /i inunate sunt pinse către noi4 poposind pe aceste aluri. Fenul plutitor e cel ai nensenat dintre ele.% 9ăsit cupe de ar9int /i vase de fier4 saci de lnă /i 0aloţi de ătase4coifuri ru9inite /i să0ii strălucitoare da4 /i ru0ine.

%sta i tre=i interesul lui +er 8yle.I $u0inele lui $hae9arKI e prea poate. Cine să /tieK >ătălia a fost la ulte le9he de aici4 dar

rul e neo0osit /i ră0dător. Lase a 9ăsit. 5l a/teptă cu toţii pe al /aptelea.I Mai 0ine ru0ine dect oase. eptonul Meri0ald /i freca piciorul4 /inoroiul se desfăcea su0 de9etul lui. Nu toate darurile rului sunt plăcute.>unii fraţi adună /i strvuri. Haci /i căprioare necate4 porci orţi4 uflaţict o 1uătate de cal. Da4 /i cadavre.

I Prea ulte cadavre4 n ultiul tip. ;ratele Mai Mare oftă: !roparulnostru n-are odihnă. $iverani4 oaeni ai Hestului4 ai Nordului4 toţi suntadu/i de ape aici. Cavaleri /i pun9a/i deopotrivă. 5i n9ropă unii ln9ăalţii. #aeni ai Caselor tar4 Fannister4 >lacood /i >racen4 ;rey /iDarry. %ceasta este datoria pe care rul ne-o cere n schi0ul darurilor sale4iar noi o ndeplini cu pute ai 0ine. Dar uneori 9ăsi cte o feeiesau4 ai rău4 un copila/. %celea sunt cele ai crude daruri. e ntoarse cătreeptonul Meri0ald: per că vei avea tip să ne ierţi de păcate. De cndnăvălitorul l-a ucis pe 0ătrnul septon >ennet4 n-a avut pe nieni să nespovedească.

I 5i voi face tip4 răspunse Meri0ald4 de/i nădă1duiesc că aveţi păcateai serioase dect ultia oară cnd a trecut pe aici. Dulău latră. He=iKPnă /i cinele s-a plictisit.

Podric Payne era neduerit.I Credea că nieni nu are voie să vor0ească. %dică4 nu nieni. ;raţii.

Ceilalţi fraţi4 nu tu.I &uturor ne este n9ăduit să rupe tăcerea cnd ne spovedi4 i eEplică

;ratele Mai Mare. " 9reu să vor0e/ti despre păcate prin sene.I %u pr1olit teplul de la altpansK ntre0ă 8yle 8unt.0etul dispăru.I %u ars totul la altpans4 n afară de castel. Nuai acela era din

piatră de/i putea la fel de 0ine să fie făcut din seu4 după ct 0ine a făcutora/ului. Mi-a revenit isiunea de a trata cţiva dintre supravieţuitori.Pescarii i-au adus la ine peste 9olf4 după ce flăcările s-au stins /i au socotit

că pot acosta n si9uranţă. # 0iată feeie fusese siluită de =eci de ori4 iar

+?



snii ei doana ea4 porţi arură 0ăr0ătească4 a/a că n-a să te scutescde aceste orori snii i fuseseră sf/iaţi4 u/caţi /i mâncaţi% ca de ofiară neiloasă. % făcut ce-a putut pentru ea4 dar n-a fost de a1uns. 5ntip ce a9oni=a4 cele ai 9rele 0lestee ale ei nu s-au ndreptat către ceicare o siluiseră4 nici către onstrul care i devorase carnea de vie4 ci către+er Quincy CoE4 care /i-a =ăvort u/ile cnd tlharii au năvălit n ora/ /i astat la adăpost4 n spatele =idurilor de piatră4 n tip ce oaenii lui urlau /i

ureau.I +er Quincy e un o 0ătrn4 rearcă eptonul Meri0ald n9ăduitor. ;iii/i 9inerii lui sunt departe sau orţi4 nepoţii săi sunt copii4 /i are două fiice.Ce-ar fi putut face un sin9ur o potriva unui puhoiK

I %devărate vor0e /i nţelepte4 i spuse ;ratele Mai Mare eptonuluiMeri0ald. Cnd veţi trece apa la altpans4 cu si9uranţă +er Quincy ţi vacere iertăciunea. Mă 0ucur că e/ti aici să i-o dai. "u n-a putut. Făsădeoparte cupa din len plutitor /i se ridică. Clopotul va suna cina n curnd.Prieteni4 vreţi să ă uraţi n teplu4 să ne ru9ă pentru sufletele 0uniloroaeni de la altpans4 nainte de a ne a/e=a să rupe pinea /i să părţini/te carne /i iedK

I >ucuro/i4 răspunse Meri0ald. Dulău latră.Cina lor n septistire fu cea ai ciudată asă pe care o luase vreodată

>rienne4 de/i deloc neplăcută. Mncarea era siplă4 dar foarte 9ustoasă: peasă erau pini crocante4 calde ncă4 din cuptor4 ulcele cu unt proaspăt ales4

iere din stupii septistirii /i o tocană 9roasă de cra0i4 idii /i cel puţin treifeluri de pe/te. eptonul Meri0ald /i +er 8yle 0ăură din iedul făcut defraţi /i l declarară eEcelent4 n tip ce >rienne /i Podric se ulţuiră cucidrul4 ai dulce. Nici posoortă nu fu cina. Meri0ald rosti o ru9ăciunenainte ca ncarea să fie servită4 iar n tip ce fraţii ncau la patru eselun9i de len4 unul dintre ei le cntă la o harpă u/oară4 uplnd aerul desunete dulci4 dooale. Cnd ;ratele Mai Mare i n9ădui u=icantului să

ănnce /i el4 fratele Nar0ert /i un alt suprave9hetor citiră pe rnd din+teaua .n ;apte Colţuri#

Cnd isprăviră de citit4 ultiul fel de ncare fu luat de pe asă de cătrenovicii nsărcinaţi cu servitul. Ma1oritatea erau 0ăieţi de vrsta lui Podricsau ai tineri4 dar erau /i 0ăr0aţi n toată firea4 printre care vn1osul 9ropar pe care-l ntlniseră pe deal4 care avea ciudatul ers clătinat al unuia pe 1uătate infir. Cnd sala se 9oli4 ;ratele Mai Mare i ceru lui Nar0ert să-i

conducă pe Podric /i pe +er 8yle la paturile lor de paie din sihăstrie.

+6



I per că nu vă deran1ea=ă să părţiţi o chilie. Nu e are4 dar o veţi9ăsi conforta0ilă.I "u vreau să stau cu ser 4 =ise Podric. Hreau să spun4 cu doniţa.I Ce faceţi tu /i Fady >rienne n altă parte răne ntre voi /i Cei Lapte4

spuse fratele Nar0ert4 dar pe 'nsula &ăcerii 0ăr0aţii /i feeile nu dor su0acela/i acoperi/ dect dacă sunt căsătoriţi.

I %ve ni/te coli0e odeste re=ervate feeilor care ne vi=itea=ă4 fie că

sunt doane no0ile sau fete o0i/nuite de la ţară4 eEplică ;ratele Mai Mare. Nu sunt folosite prea des4 dar le păstră curate /i uscate. Fady >rienne4 in9ădui să te conducK

I Da4 ulţuesc. Podric4 du-te cu +er 8yle. %ici sunte oaspeţiisfinţilor fraţi. u0 acoperi/ul lor4 respectă le9ile lor.

Coli0ele feeilor erau n partea de est a insulei4 cu vedere peste o lar9ăntindere de la/tini /i către apele ndepărtate ale !olfului Cra0ilor. "ra aifri9 aici dect n =ona adăpostită /i re9iunea era ai săl0atică. Creasta eraai a0ruptă /i cărarea /erpuia printre 0ălării /i ărăcini/uri4 stnci cioplitede vnt /i copaci răsuciţi4 ţepo/i4 care se a9ăţau cu tenacitate de coasta pietroasă. ;ratele Mai Mare ducea un felinar4 ca să le luine=e co0orrea.Fa o cotitură4 se opri.

I 5n nopţile senine4 de aici se pot vedea focurile de la altpans. Dincolode 9olf4 chiar acolo. 5i arătă.

I Nu e niic4 =ise >rienne.

I Doar castelul a răas n picioare. Pnă /i pescarii au plecat4 puţiniinoroco/i care erau n lar9 cnd au venit năvălitorii. Li-au privit caselear=nd /i au ascultat stri9ătele /i ţipetele plutind peste port4 prea speriaţi casă-/i ducă 0ărcile la al. Cnd4 n cele din ură4 au co0ort pe uscat4 n-auai avut altceva de făcut dect să-/i n9roape prietenii /i rudele. Ce-i aia/teaptă acu la altpans n afară de oase /i aintiri aareK -au utat la'a=ul ;ecioarelor sau n alte ora/e. ;ăcu un sen cu felinarul /i /i reluară

co0orrea. altpans n-a fost niciodată un port iportant4 dar4 din cnd ncnd4 treceau coră0ii pe acolo. %sta voiau năvălitorii: o 9aleră sau o cora0iecare să-i ducă peste Marea 5n9ustă. Cnd n-au 9ăsit niciuna4 /i-au revărsatfuria /i disperarea pe oaenii ora/ului. Mă ntre04 doniţă ce speri să9ăse/ti acoloK

I # fată4 i răspunse ea. # fecioară de o0r/ie no0ilă4 de treispre=ece ani4cu chipul fruos /i părul arăiu.

I ansa tar. %0ia /opti nuele. Cre=i că 0iata copilă e cu CineleK

+,



I Dornisheanul a spus că se ndrepta spre $iverrun. &ieon. "ra unercenar4 unul dintre >ravii Caara=i4 un uci9a/4 un violator /i unincinos4 dar nu cred că n privinţa asta -a inţit. % spus că Cle9ane arăpit-o /i a dus-o cu el.

I 5nţele9. Cărarea coti4 iar acolo4 n faţa lor4 se aflau coli0ele. ;rateleMai Mare le nuise odeste. %/a /i erau. oase /i rotun1ite4 fără ferestre4arătau ca ni/te fa9uri făcuţi din piatră. %ceasta4 =ise el4 arătndu-i-o pe cea

ai apropiată4 sin9ura din care fuul se ridica prin 9aura din i1loculacoperi/ului.>rienne tre0ui să se aplece cnd intră4 ca să nu dea cu capul de pra9ul de

sus. 5năuntru4 9ăsi o podea de pănt4 o saltea de paie4 0lănuri /i pături caresă-i ţină de cald4 un li9hean cu apă4 o carafă de cidru4 ni/te pine /i 0rn=ă4un foc plăpnd /i două scaune 1oase. ;ratele Mai Mare se a/e=ă pe unul /ilăsă 1os felinarul.

I Pot răne puţinK it că tre0uie să vor0i.I Dacă dore/ti.>rienne /i desfăcu centura sa0iei /i o atrnă de cel de-al doilea scaun4

apoi se a/e=ă cu picioarele ncruci/ate pe saltea.I Dornisheanul tău n-a inţit4 ncepu ;ratele Mai Mare4 dar ă te că

nu l-ai nţeles. Hne=i alt lup dect cel care tre0uie4 doniţă. "ddard taravea două fiice. Cu cealaltă a fu9it andor Cle9ane4 cu cea ai ică.

I (r"a tarK >rienne se hol0ă la el cu 9ura căscată4 uluită. Ltii astaK

ora ansei e n viaţăKI "ra4 răspunse ;ratele Mai Mare. %cu nu ai /tiu. Poate că a fost

printre copiii uci/i la altpans.Hor0ele erau ca un cuţit n pntecele ei. $u% 9ndi >rienne. $u% asta ar fi

prea crud#I (r fi putut? adică nu e/ti si9urKI unt si9ur că acea copilă a fost cu andor Cle9ane la hanul de la

răscruce4 cel pe care-l avea 0ătrna Masha 8eddle nainte s-o spn=ure leii.unt si9ur că se ndreptau către altpans. Mai ult de-att nu. Nu /tiuunde e sau ăcar dacă trăie/te. Dar un lucru /tiu si9ur: #ul pe care lurăre/ti e ort.

%cesta fu ncă un /oc.I Cu a uritKI De sa0ie4 a/a cu a trăit.

I Ltii si9urK

+*



I F-a n9ropat chiar eu. 5ţi pot spune unde se află orntul lui4 dacăvrei. F-a acoperit cu pietre4 pentru ca ncătoarele de strvuri să nu-ide=9roape carnea /i i-a a/e=at coiful deasupra tuulului4 ca să-i arche=ultiul loc de odihnă. % fost o 9re/eală cuplită. 3n alt drueţ i-a 9ăsitsenul /i l-a revendicat pentru sine. #ul care a siluit /i a oort laaltpans nu era andor Cle9ane4 de/i poate fi la fel de periculos. Sinuturileriverane sunt pline de aseenea aniale de pradă. Nu le voi spune lupi.

Fupii sunt ai no0ili de-att /i cinii la fel4 cred.Ltiu puţine despre oul ăsta4 andor Cle9ane. % fost ulţi ani scutul 1uratal Prinţului offrey /i chiar /i aici au=ea pove/ti despre faptele lui4 att 0une4 ct /i rele. Dacă doar 1uătate din ceea ce a au=it este adevărat4 eraun suflet aar4 chinuit4 un păcătos care 0at1ocorea /i =eii4 /i oaenii. lu1ea4dar nu era ndru de slu1irea lui. Fupta4 dar nu se 0ucura de victorie. >ea casă-/i nece durerea ntr-o are de vin. Nu iu0ea /i nici nu era iu0it. "ranat de ură. De/i a săvr/it ulte păcate4 n-a căutat niciodată iertarea.Dacă alţi oaeni visea=ă la iu0ire4 0o9ăţie /i 9lorie4 acest andor Cle9anevisa să-/i ooare propriul frate4 un păcat att de cuplit nct ă cutreurnuai vor0ind despre el. Cu toate acestea4 era pinea care-l hrănea4căr0unele care ţinea focurile aprinse. %/a r/avă cu era4 speranţa de a-/ivedea sa0ia n1ită de sn9ele fratelui său era sin9urul lucru pentru caretrăia această fiinţă tristă /i furioasă /i pnă /i asta i s-a luat cnd Prinţul#0eryn din Dorn l-a n1un9hiat pe +er !re9or cu o suliţă otrăvită.

I Hor0e/ti de parcă l-ai copătii4 =ise >rienne.I F-a copătiit. Si-ar fi fost /i ţie ilă de el4 dacă l-ai fi vă=ut la

sfr/it. % dat peste el ln9ă &rident4 atras de urletele lui de durere. Mi-acer/it darul ndurării4 dar eu a 1urat să nu ai ucid. 5n schi04 i-a /tersfruntea fe0rilă cu apă de ru /i i-a dat să 0ea vin /i i-a pus o copresă perană4 dar strădaniile ele au fost nensenate /i prea tr=ii. Cinele a uritacolo4 n 0raţele ele. Poate că ai vă=ut un arăsar are /i ne9ru n

9ra1durile noastre. %cela a fost calul lui de ră=0oi4 trăinul. 3n nue 0lasfeiator. Preferă să-i spune Fenul Plutitor4 căci a fost 9ăsit ln9ăru. Mă te că are teperaentul fostului său stăpn.

Calul# Hă=use arăsarul4 l au=ise lovind cu picioarele4 dar nu nţelesese.Caii de luptă erau nvăţaţi să lovească /i să u/te. Fa ră=0oi4 erau o ară4 caoaenii care i călăreau. (semeni Câinelui#

I %/adar4 e adevărat4 spuse ea posoortă. andor Cle9ane e ort.

I Li-a 9ăsit odihna. ;ratele Mai Mare răase tăcut cteva clipe. "/ti

B7



tnără4 copilă. "u nuăr patru=eci /i patru de ani ceea ce nseană dedouă ori vrsta ta4 0ănuiesc. &e-ar surprinde să afli că a fost cndvacavalerK

I Nu. %răţi ai ult ca un cavaler dect ca un o sfnt. e citea pe pieptul /i pe uerii lui /i pe tot aEilarul său pătrat /i puternic. De ce-airenunţat la viaţa de cavalerK

I N-a ales-o eu. &atăl eu a fost cavaler4 ca /i tatăl său naintea lui. Fa

fel /i fraţii ei4 fiecare. % fost pre9ătit pentru luptă din =iua n care -ausocotit destul de are ca să ţin n nă o sa0ie de len. Mi-a vă=ut detrea0ă /i nu -a făcut de ru/ine. % avut /i feei4 /i aici -a făcut deru/ine4 căci pe unele le-a luat cu forţa. "ra o fată cu care voia să ănsor4 e=ina unui lord ărunt4 dar era cel de-al treilea născut al tatăluieu /i nu avea nici pănturi4 nici 0o9ăţii să-i ofer doar o sa0ie4 un cal/i un scut. 3na peste alta4 era un o 1alnic. Cnd nu lupta4 ă 0ătă.Hiaţa ea era scrisă n ro/u4 n sn9e /i vin.

I Cnd s-a schi0at astaK ntre0ă >rienne.I Cnd a urit4 n >ătălia de la &rident. % luptat pentru Prinţul

$hae9ar4 de/i el n-a /tiut nici ăcar cu ă cheaă. N-a/ putea să-ţi spunde ce4 doar că lordul pe care l slu1ea slu1ea un lord care slu1ea un lord carehotărse că preferă să spri1ine dra9onul /i nu cer0ul. Dacă ar fi decis altfel4 poate că a/ fi fost de cealaltă parte a rului. >ătălia a fost un lucru cuplit.Cntăreţii vor să ne facă să crede că totul n-a fost dect lupta lui $hae9ar

cu $o0ert n apele rului4 pentru o feeie pe care andoi susţineau c-oiu0esc4 dar4 te asi9ur4 au luptat /i alţii4 iar eu a fost unul dintre ei. M-aales cu o să9eată n coapsă /i cu alta n picior4 iar calul eu a fost oortsu0 ine4 dar eu a continuat să lupt. 5i aintesc /i acu ct de disperatera să 9ăsesc alt cal4 căci nu avea 0ani să-i cupăr unul4 iar fără caln-a/ ai fi fost cavaler. Nu ă 9ndea dect la asta4 la drept vor0ind. Nicin-a vă=ut lovitura care -a do0ort. % au=it sunet de copite n spatele

eu /i -a 9ndit: un cal1 Dar4 nainte să apuc să ă ntorc4 ceva -ai=0it n cap /i -a a=vrlit n ru4 unde ar fi tre0uit să ă nec. 5n schi04-a tre=it aici4 pe 'nsula &ăcerii. ;ratele Mai Mare i-a spus că fluEul-a adus la ţăr4 9ol ca un nou-născut. Nu pot dect să ă 9ndesc că -a9ăsit cineva n apa ică de la al4 -a de=0răcat de arură4 ci=e /inădra9i /i -a pins napoi n apa ai adncă. $ul a făcut restul. Cu toţiine na/te 9oi4 a/a că presupun că a fost nierit să vin la fel n cea de-a

doua viaţă a ea. 3rătorii =ece ani i i-a petrecut n tăcere.

B



I 5nţele9. >rienne nu /tia de ce i povestea toate astea sau ce altcevatre0uia să spună.I #areK >ăr0atul se aplecă spre ea4 cu inile-i ari pe 9enunchi. Dacă

e a/a4 renunţă la această căutare a ta. Cinele e ort /i4 n orice ca=4 n-aavut-o niciodată pe ansa tar. Ct despre 0estia care-i poartă coiful4 va fi9ăsit /i spn=urat. $ă=0oaiele sunt pe sfr/ite4 iar ace/ti tlhari nu potsupravieţui n vreuri de pace. $andyl &arly i hăituie/te dinspre 'a=ul

;ecioarelor4 iar Galder ;rey de la !eeni. 'ar n Darry e un nou lord tnăr4un o evlavios4 care4 cu si9uranţă4 va face ordine pe pănturile lui. Du-teacasă4 copilă. (i o casă4 ceea ce e ai ult dect pot spune ulţi n =ileleastea ntunecate. %i un tată no0il4 care4 cu si9uranţă4 te iu0e/te. !nde/te-tect l va durea dacă nu te ai ntorci niciodată. Pro0a0il i vor duce sa0ia /iscutul tău4 după ce vei fi răpusă. Poate că le va atrna n sala lui /i le va privi cu ndrie dar dacă l-ai ntre0a4 /tiu că ţi-ar spune că ar prefera săai0ă o fiică n viaţă dect un scut sfărat.

I # fiică. #chii >riennei se uplură de lacrii. Merită asta. # fată caresă-i cnte /i să-i nfruuseţe=e castelul /i care să-i nască nepoţi. Merită /iun fiu4 un fiu vitea= /i puternic4 care să aducă onoare nuelui său. Dar!alladon s-a necat cnd eu avea patru ani4 iar el opt4 iar %lysanne /i%rianne au urit n lea9ăn. "u sunt sin9urul copil pe care =eii i l-au lăsat.Cel ciudat4 care nu e den să-i fie nici fiu4 nici fiică.

&oate se revărsară atunci din >rienne4 ca sn9ele ne9ru dintr-o rană:

trădările /i lo9odnele4 $onnet cel $o/u /i trandafirul său4 Fordul $enlydansnd cu ea4 răă/a9ul pentru fecioria ei4 lacriile aare pe care levărsase n noaptea cnd re9ele ei se căsătorise cu Mar9aery &yrell4 turnirulde la Podul %ar4 antia-curcu0eu de care fusese att de ndră4 u0radin pavilionul re9elui4 $enly urindu-i n 0raţe4 $iverrunul /i FadyCatelyn4 călătoria pe &rident4 duelul cu aie prin păduri4 Mă/tile5nsn9erate4 aie stri9nd +afire% aie n cada de la 8arrenhal4 cu a0urii

ridicndu-se din trupul lui4 9ustul sn9elui lui Har9o 8oat cnd i-a u/caturechea4 9roapa ursului4 aie sărind 1os4 pe nisip4 lun9ul dru laDe0arcaderul $e9elui4 ansa tar4 1urăntul pe care i-l făcuse lui aie4 1urăntul pe care i-l făcuse lui Fady Catelyn4 Devotata4 Dusendale4 'a=ul;ecioarelor4 Dic Di0aciul /i !heara Despicată /i Loaptele4 oaenii pecare-i oorse

I Trebuie s-o 9ăsesc4 conchise ea. # caută /i alţii4 /i toţi vor s-o

capture=e /i s-o vndă re9inei. &re0uie s-o 9ăsesc eu pria. '-a prois lui

B2



aie. )e8otata e nuele pe care l-a dat sa0iei. &re0uie s-o salve= sau săor ncercnd.

B



CERSEI

I 6 mie de corăbii1 Părul castaniu al icii re9ine era ciufulit /inepieptănat4 iar luina torţelor i făcea o0ra1ii să pară 0u1oraţi4 de parcătocai s-ar fi desprins din 0răţi/area unui 0ăr0at. 5nălţiea &a4 tre0uie sădă o ripostă aprigă1 3ltiul ei cuvnt se lovi de 9rin=ile tavanului /irăsună prin cavernoasa sală a tronului.

%/e=ată pe 1ilţul de aur /i purpură de ln9ă &ronul de ;ier4 Cersei siţeacu 9tul i se strn9e din ce n ce ai tare. Trebuie% 9ndi ea. Îndrăzneşte

să2mi spună mie DtrebuieE# %rdea de dorinţa de a o pălui pe fata &yrell peste faţă. (r trebui să fie .n genunchi% implorându2mă s2o a9ut# În schimb%.ndrăzneşte să2i spună reginei sale de drept ce trebuie să facă#

I # ie de coră0iiK /uiera +er 8arys yft. Cu si9uranţă nu. Niciunlord nu coandă o ie de coră0ii.

I Hreun nătărău speriat a nuărat du0lu4 fu de acord #rtonMerryeather. #ri a/a4 ori ste9arii Fordului &yrell ne int4 uflndnuărul du/anului4 ca să nu-i crede u/or de nvins.

&orţele de pe peretele din spate proiectau u0ra lun9ă /i ascuţită a&ronului de ;ier către u/i. Capătul sălii era pierdut n ntuneric4 iar Cerseinu putea dect să sită că u0rele se nchideau /i n 1urul ei. )uşmanii mei

sunt pretutindeni% iar prietenii mei sunt netrebuincioşi# Fordul Qy0urn /i

%urane Gaters păreau tre1i. Ceilalţi fuseseră sculaţi din pat de 0u0uiturile nu/i ale esa9erilor lui Mar9aery /i stăteau acolo ciufuliţi /i nedueriţi.

%fară4 noaptea era nea9ră /i neclintită. Castelul /i ora/ul doreau. >oros>lount /i Meiyn &rant păreau să doară /i ei4 de/i erau n picioare. Pnă /i#sund Rettle0lac căsca. )ar nu şi 7oras# $u Ca8alerul 'lorilor# tătealn9ă surioara lui4 o u0ră palidă cu o sa0ie lun9ă n poală.

I Pe 1uătate attea coră0ii tot ar fi cinci sute4 lordul eu4 i eEplică

Gaters lui #rton Merryeather. Doar %r0orul are o putere aritiăsuficientă ca să se opună unei flote de o aseenea diensiune.I Cu răne cu drooanele noastreK ntre0ă +er 8arys. Coră0iile

lun9i ale oaenilor de fier nu pot nfrunta drooanele noastre4 nu-i a/aKCiocanul Regelui Robert este cea ai puternică navă de ră=0oi din ntre9Gesterosul.

I % fost4 =ise Gaters. )ulcea Cersei va fi pe ăsura ei4 cnd va fi 9ata4iar 7ordul T"win va fi de două ori ct fiecare dintre ele. Dar nuai 1uătatedin drooane sunt 9ata /i niciunul nu are un echipa1 coplet. Chiar /i

B+



atunci cnd vor avea4 nuărul du/anilor ne va cople/i. # cora0ie lun9ăo0i/nuită e ică n coparaţie cu 9alerele noastre4 e adevărat4 dar oaeniide fier au /i nave ai ari. :arele Bra<en al Fordului >alon /i coră0iile deră=0oi ale ;lotei de ;ier au fost făcute pentru 0ătălii4 nu pentru incursiuni."9alea=ă cele ai ici 9alere de ră=0oi ale noastre cnd vine vor0a devite=ă /i de putere /i a1oritatea au echipa1e ai 0une /i căpitani ai pricepuţi. #aenii de fier /i duc ntrea9a viaţă pe are.

Robert ar fi trebuit să cureţe insulele după ce !alon Are"9o" s2a ridicat.mpotri8a lui% 9ndi Cersei. 7e2a zdrobit flota% le2a pâr9olit oraşele şi le2adărâmat castelele% dar% după ce i2a .ngenuncheat% i2a lăsat să se ridice dinnou# (r fi trebuit să facă o altă insulă din ţestele lor# &atăl ei asta ar fi făcut4dar $o0ert nu avusese niciodată cura1ul de care are nevoie un re9e caresperă să păstre=e pacea n re9at.

I #aenii de fier n-au ndră=nit să atace $eachul de cnd pe tncaMării a stat Da9on !rey1oy4 spuse ea. De ce ar face-o acuK Ce i-ancura1atK

I Noul lor re9e. Qy0urn stătea cu inile ascunse n neci. ;rateleFordului >alon. #chi-de-Cioară i se spune.

I Ciorile se ospătea=ă cu trupurile orţilor /i ale uri0un=ilor4 interveniMarele Maester Pycelle. Nu co0oară asupra anialelor =dravene /isănătoase. Fordul "uron se va 0ui0a de aur /i pradă4 dar4 de ndată ce lvo ataca4 se va retra9e la Pye4 a/a cu o0i/nuia să facă Fordul Da9on4 pe

vreea lui.I &e n/eli4 =ise Mar9aery &yrell. &lharii nu vin n nuăr att de are.

6 mie de corăbii1 Fordul 8eett /i Fordul Chester au fost uci/i4 la fel /i fiul/i o/tenitorul Fordului erry. erry a fu9it la 8i9h9arden cu puţinelecoră0ii care i-au răas4 iar Fordul !ri e pri=onier n propriu-i castel.Gillas spune că re9ele de fier a ridicat patru lor=i de-ai lui n locul lor.

*illas% 9ndi Cersei4 schilodul# 0l e de 8ină pentru asta# :ocofanul de

:ace T"rell a lăsat apărarea Reachului pe mâinile unui infirm nenorocit#I " cale lun9ă de la 'nsulele de ;ier pnă la cuturi4 su0linie ea. Cu ar

putea o ie de coră0ii să stră0ată atta dru fără să fie vă=uteKI Gillas e de părere că n-au venit de-a lun9ul coastei4 eEplică Mar9aery.

Li-au făcut călătoria departe de ţăr4 navi9nd n lar9ul Mării %pusului /intorcndu-se dinspre vest.

:ai degrabă schilodul nu şi2a aşezat oameni .n turnurile de pază şi acum

se teme să ne2o spună# :icuţa regină .i găseşte scuze fratelui ei# !ura lui

BB



Cersei era uscată. (m ne8oie de o cupă de 8in auriu de (rbor# Dacă oaeniide fier hotărau să ocupe %r0orul4 ntre9 re9atul putea să oară n curnd desete.

I -ar putea ca tannis să fi 1ucat un rol aici. >alon !rey1oy i-a propustatălui eu o alianţă. Poate că fiul lui i-a propus-o lui tannis.

Pycelle se ncruntă.I Ce-ar avea de c/ti9at Fordul tannis prin

I Câştigă ncă un avanpost. Li pradă4 de ce nuK tannis are nevoie de aurca să-/i plătească ercenarii. %tacnd n vest4 speră că poate să ne a0atăatenţia de la Piatra Dra9onului /i Capătul ;urtunii.

Fordul Merryeather clătină din cap apro0ator.I # diversiune. tannis e ai viclean dect /tia4 5nălţiea &a4 e/ti

de/teaptă că i-ai 9hicit i/carea.I Fordul tannis face tot posi0ilul să-i c/ti9e pe oaenii Nordului de

partea lui4 spuse Pycelle. Dacă se face prieten cu oaenii de fier4 nu poatespera

I #aenii Nordului nu-l vor4 spuse Cersei4 ntre0ndu-se cu era cu putinţă ca un o att de nvăţat să fie att de prost. Fordul Manderly i-atăiat capul /i inile cavalerului ceapă4 /ti asta de la ;reyi4 /i alţi cţivalor=i ai Nordului i s-au raliat Fordului >olton. )uşmanul duşmanului meu e

prietenul meu# pre cine ar putea să se ntoarcă tannis4 dacă nu cătreoaenii de fier /i către săl0atici4 vră1a/ii NorduluiK Dar dacă el crede că

a de 9nd să-i cad n capcană4 e ai nătărău dect tine. Cersei reveni laica re9ină: 'nsulele cutului aparţin $eachului. !ri4 erry /i ceilalţisunt 1uraţi 8i9h9ardenului. Nuai 8i9h9ardenul poate răspunde la asta.

I 8i9h9ardenul va răspunde4 =ise Mar9aery. Gillas i-a triis vor0ă luiFeyton 8i9htoer4 n #ra/ul Hechi4 a/a că el se poate n9ri1i de propria-iapărare. !arlan adună oaeni ca să recucerească insulele. Dar cea ai are parte a o/tirii noastre răne cu no0ilul eu tată. &re0uie să-i triite

vor0ă la Capătul ;urtunii. De ndată.I Li să ridică asediulK Fui Cersei nu-i plăcea n9farea lui Mar9aery.

Îmi spune mie Dde .ndatăE# :ă ia drept camerista ei3 N-a nicio ndoialăcă Fordul tannis ar fi ncntat de asta. %i ascultat ce-a vor0it4 doanaeaK Dacă ne poate ndepărta privirile de la Piatra Dra9onului /i de laCapătul ;urtunii către aceste stnci

I +tânci3 icni Mar9aery. 5nălţiea &a a spus stânci3

Cavalerul ;lorilor puse o nă pe uărul surorii sale.

B?



I Dacă-i n9ădui4 5nălţiea &a4 de pe acele stânci oaenii de fieraeninţă #ra/ul Hechi /i %r0orul. De la fortăreţele cutului4 năvălitorii potnainta n susul Manderului pnă n inia $eachului4 a/a cu au făcut nvechie. Cu destui oaeni4 s-ar putea chiar să atace 8i9h9ardenul.

I %devăratK făcu re9ina4 nuai inocenţă. Păi4 atunci4 0ravii tăi fraţi arface 0ine să-i pună pe fu9ă de pe acele stnci4 /i asta repede.

I Cu ar su9era re9ina să facă ei asta4 fără coră0ii destuleK ntre0ă +er

Foras. Gillas /i !arlan pot aduna =ece ii de oaeni n două săptăni /ide două ori pe-atţia ntr-o lună ntrea9ă4 dar nu pot u0la pe apă4 5nălţiea&a.

I 8i9h9ardenul e a/e=at n susul Manderului4 i reainti Cersei. Hoi /ivasalii vo/tri stăpniţi o ie de le9he de coastă. Nu eEistă pescari de-alun9ul acestor aluriK N-aveţi niciun fel de 0ărci de a9reent4 poduri plutitoare4 9alere de ru4 luntriK

I # suedenie4 recunoscu +er Foras.I %r tre0ui să fie ai ult dect suficiente să treacă o arată peste o

ică ntindere de apă4 a/ crede.I 'ar cnd coră0iile lun9i ale oaenilor de fier vor năvăli asupra flotei

noastre 1erpelite4 n tip ce-/i croie/te dru peste Oo ică ntindere de apă4ce-ar vrea 5nălţiea &a să face atunciK

+ă 8ă .necaţi% 9ndi Cersei.I 8i9h9ardenul are /i aur. %veţi perisiunea ea să tociţi ercenari

de dincolo de Marea 5n9ustă.I Piraţi din Myr /i Fys4 vrei să spuiK ntre0ă Foras cu dispreţ. Pleava

#ra/elor Fi0ereK 0 la fel de insolent ca sora lui#I Din păcate4 cu toţii tre0uie să ave de-a face4 din cnd n cnd4 cu

pleava4 răspunse ea4 cu otrăvitoare dulceaţă. Poate că ai tu o idee ai 0unăKI Doar %r0orul are suficiente 9alere ca să recucerească 9ura Manderului

din inile oaenilor de fier /i să-i apere fraţii de coră0iile lor lun9i ntipul traversării. &e iplor4 5nălţiea &a4 triite vor0ă la PiatraDra9onului /i porunce/te Fordului $edyne să-/i ridice pn=ele de ndată.

Cel puţin el are bunul2simţ să mă roage# PaEter $edyne avea două sutede coră0ii de ră=0oi /i de cinci ori ai ulte caravele4 coră0ii4 9alere dene9oţ /i 0aleniere. 5nsă $edyne /i a/e=ase ta0ăra su0 =idurile PietreiDra9onului /i cea ai are parte din flota sa era an9a1ată n transportul

oaenilor peste !olful %pei Ne9re4 pentru asaltul asupra fortăreţei acelei

B6



insule. $estul u0lau după pradă n !olful Naufra9iului4 spre sud4 undenuai pre=enţa lor piedica reaprovi=ionarea Capătului ;urtunii pe are.%urane Gaters se =0rli la propunerea lui +er Foras.I Dacă Fordul $edyne /i retra9e coră0iile4 cu să ne triite

oaenii la Piatra Dra9onuluiK ;ără 9alerele %r0orului4 cu vo enţineatacul asupra Capătului ;urtuniiK

I %tacul poate fi reluat ai tr=iu4 după ce

Cersei i-o rete=ă:I Capătul ;urtunii e de o sută de ori ai valoros dect cuturile4 iarPiatra Dra9onului att tip ct Piatra Dra9onului răne n inile luitannis >aratheon4 e un cuţit la 9tul fiului eu. Misiunea Fordului$edyne /i a flotei sale se va ncheia după căderea castelului. $e9ina seridică n picioare. %ceastă audienţă a luat sfr/it. Mare Maester Pycelle4 ao vor0ă cu tine.

>ătrnul tresări4 ca /i cu 9lasul ei l-ar fi tre=it dintr-un vis de tinereţe4dar4 nainte să apuce să răspundă4 Foras &yrell nainta cu pa/i ari4 att deiute4 nct re9ina se dădu n spate4 speriată. "ra ct pe ce să stri9e dupăa1utorul lui +er #sund4 cnd Cavalerul ;lorilor se lăsă pe un 9enunchi.

I 5nălţiea &a4 lasă-ă să iau Piatra Dra9onului.ora sa duse na la 9ură.I Foras4 nu.+er Foras i i9noră ru9ăintea.

I Ha dura un an sau ai ult ca Piatra Dra9onului să fie nfrntă prinnfoetare4 a/a cu are de 9nd să facă Fordul PaEter. Dă-i ie coanda45nălţiea &a. Castelul va fi al tău n două săptăni4 chiar dacă va tre0uisă-l dăr cu inile 9oale.

Nieni nu-i ai făcuse lui Cersei un dar att de ncntător de cnd ansatar aler9ase la ea /i i de=văluise planurile Fordului "ddard. 5i făcea plăcere să vadă că Mar9aery pălise.

I Cura1ul tău i taie răsuflarea4 +er Foras4 răspunse Cersei. FordGaters4 noile ele drooane pot fi lansate la apăK

I )ulcea Cersei% da4 5nălţiea &a. # cora0ie iute /i puternică4 aseenire9inei al cărei nue l poartă.

I Minunat. ;ie ca )ulcea Cersei să-l ducă de ndată la Piatra Dra9onului pe-al nostru Cavaler al ;lorilor. +er Foras4 ai coanda. ură-i că nu te veintoarce pnă cnd Piatra Dra9onului nu va fi a lui &oen.

I ur4 5nălţiea &a. +er Foras se ridică.

B,



Cersei l sărută pe a0ii o0ra1i. # sărută /i pe sora lui4 /optind:I %i un frate vitea=.Mar9aery fie nu avea 0una-cuviinţă să răspundă4 fie auţise de teaă.orile erau ncă departe cnd Cersei se strecură afară pe u/a re9elui din

spatele &ronului de ;ier. +er #sund er9ea naintea ei4 cu o torţă4 iarQy0urn pă/ea tacticos ln9ă ea. Pycelle tre0uia să se că=nească să ţină pasul.

I Dacă nu ţi-e cu supărare4 5nălţiea &a4 9fi el4 tinerii sunt preandră=neţi /i se 9ndesc nuai la 9loria 0ătăliei /i niciodată la pericolele ei.+er Foras planul lui e plin de prie1dii. ă atace tocai =idurile PietreiDra9onului

I e foarte cura1os.I cura1os4 da4 darI Nu ă ndoiesc că 0ravul nostru Cavaler al ;lorilor va fi priul care

va cuceri etere=ele. ;i probabil primul care 8a cădea# >astardul cu faţa pătată de vărsat pe care tannis l lăsase să-i apere castelul nu era uncapion novice de turnir4 ci un uci9a/ eEperientat. Dacă =eii erau 0uni4avea să-i ofere lui +er Foras sfr/itul 9lorios pe care părea că /i-l dore/te.

5resupunând că băiatul nu se .neacă pe drum# Noaptea trecută se strnise oaltă furtună4 una săl0atică. Ploaia că=use n valuri ne9re4 ore n /ir. ;i nu2iaşa că ar fi trist3 cu9etă re9ina. +ă te .neci e un lucru obişnuit# +er 7orastân9eşte după glorie% aşa cum bărbaţii ade8ăraţi tân9esc după femei# Cel

mai mărunt lucru pe care pot să2l facă zeii pentru el e să2i ofere o moartedemnă de un cântec#

Dar4 indiferent ce avea să i se ntple 0ăiatului la Piatra Dra9onului4c/ti9ătoare avea să fie re9ina. Dacă Foras cucerea castelul4 tannis sufereao lovitură crncenă4 iar flota lui $edyne putea pleca să nfrunte oaenii defier. Dacă dădea 9re/4 Cersei se va n9ri1i ca el să-/i ia din vină partea leului. Niic nu defăia un cavaler ai ult dect o nfrn9ere. Iar dacă se 8a

.ntoarce acasă pe scut% acoperit de sânge şi de glorie% +er 6sne" 8a fi de faţă ca s2o consoleze pe .ndoliata lui soră#

$sul nu se ai lăsa stăpnit. S/ni de pe 0u=ele lui Cersei /i răsună pestecastel.

I 5nălţiea &aK Marele Maester Pycelle clipi4 cu 9ura căscată. De cede ce r=iK

I Păi4 tre0ui ea să spună4 ca să nu pln9. 'nia i plesne/te de dra9oste

pentru +er Foras al nostru /i vite1ia lui.

B*



5l lăsă pe Marele Maester Pycelle pe scările /erpuitoare. 6mul ăsta numai e de niciun folos% hotăr re9ina. &ot ceea ce părea să ai facă Pycelle nultiul tip era s-o chinuie cu suspiciunile /i o0iecţiile lui. #0iectase pnă/i faţă de nţele9erea la care a1unsese Cersei cu 5naltul epton4 hol0ndu-sela ea cu ochi ceţo/i /i urduro/i cnd i poruncise să ntoceascădocuentele necesare /i 0ol0orosind despre istoria deult apusă pnă cndCersei l oprise.

I Hreea $e9elui Mae9or s-a dus4 la fel /i poruncile lui4 spusese ea cuferitate. %cu e vreea $e9elui &oen. Li a ea. :ai bine l2aş fi lăsat să piară .n celulele negre#I Dacă +er Foras va cădea4 5nălţiea &a va tre0ui să 9ăsească un altul

vrednic de !arda $e9elui4 spuse Fordul Qy0urn pe cnd traversau canalulacoperit de ţepu/e care ncon1ura ;ortăreaţa lui Mae9or.

I Cineva strălucit4 fu ea de acord. Cineva att de tnăr4 de a9er /i de puternic nct să-l facă pe &oen să uite de +er Foras. Puţină 9alanterienu i-ar strica4 dar n-ar tre0ui să ai0ă capul plin de idei nesă0uite. Cuno/ti unaseenea oK

I Din păcate4 nu4 răspunse Qy0urn. %vea un alt fel de capion ninte. %colo unde-i lipse/te purtarea curtenitoare4 ţi va da n=ecit prindevotaent. 5ţi va apăra fiul de du/ani /i ţi va păstra tainele4 /i niciun on viaţă nu-i va putea ţine piept.

I %/a spui tu. Hor0ele sunt vnt. Cnd va veni ceasul4 poţi să i-l

nfăţi/e=i pe acest erou al tău /i vo vedea dacă e ntocai cu i-ai prois.

I Ha fi slăvit n cntece4 ţi 1ur. #chii Fordului Qy0urn sclipiră4 părndau=aţi. %/ putea să ntre0 despre arurăK

I % făcut coanda. %rurierul ă crede ne0ună. Mă asi9ură cănieni nu e destul de puternic să se i/te /i să lupte su0 o aseenea povară.Cersei i aruncă aesterului fără colan o privire aeninţătoare: oacă-te cu

ine /i vei uri urlnd. "/ti con/tient de asta4 sperKI 5ntotdeauna4 5nălţiea &a.I >ine. Nu ai vor0i despre asta.I $e9ina e nţeleaptă. %ceste =iduri au urechi.I 5ntr-adevăr. Noaptea4 Cersei au=ea uneori fo/nete4 chiar /i n apartaentele ei.

;oareci .n ziduri% /i spunea4 nimic mai mult#

Fn9ă patul ei ardea o lunare4 dar focul din /eineu se stinsese /i altă

?7



luină nu era. Caera era rece. Cersei se de=0răcă /i se strecură su0 pături4lăsndu-/i rochia să cadă pe podea. 5n cealaltă parte a patului4 &aena setre=i.

I 5nălţiea &a4 /opti ea. Ce oră esteKI #ra 0ufniţei4 răspunse re9ina.De/i Cersei dorea adesea sin9ură4 nu-i plăcuse asta niciodată. Cele ai

vechi aintiri ale ei erau de cnd părţea patul cu aie4 pe cnd erau att

de ici nct nieni nu-i putea deose0i. Mai tr=iu4 după ce fuseserădespărţiţi4 avusese o serie de slu1nice /i nsoţitoare4 a1oritatea fete devrsta ei4 fiicele cavalerilor din casa tatălui său /i ale lor=ilor lui ste9ari. Niciuna nu o ulţuise /i puţine răneau foarte ult. :ici linguşitoare%cu toatele# 'iinţe insipide% plângăcioase% care spuneau mereu po8eşti şi.ncercau să se 8âre .ntre mine şi =aime# Cu toate acestea4 eEistaseră nopţi4 năruntaiele ne9re ale Casterly $oc4 cnd se 0ucurase de căldura lor ln9ăea. 3n pat 9ol era un pat rece.

%ici4 ai cu seaă. 5n caera aceasta o treceau fiori4 iar neernicul eisoţ cu sn9e re9esc urise su0 acest 0aldachin. Robert !aratheon% 5rimul

pe $umele +ău% fie să nu mai e@iste un al doilea# 6 brută neghioabă% beţi8ă# $are decât să se 8aite .n iad# &aena ncăl=ea patul ai 0ine dect lncăl=ise vreodată $o0ert /i nu ncerca niciodată să-i desfacă picioarele cuforţa. 5n ultiul tip4 părţea ai ult patul cu re9ina dect cu FordulMerryeather. #rton nu părea să se supere sau dacă se supăra4 avea

destulă inte nct să n-o spună.I Mi-a făcut 9ri1i cnd -a tre=it /i a vă=ut că lipse/ti4 urură

Fady Merryeather4 spri1inindu-se de perne4 cu cuverturile nclcite n 1urultaliei. -a ntplat cevaK

I Nu4 răspunse Cersei. &oate 0une. Mine4 +er Foras va pleca la PiatraDra9onului ca să ia n stăpnire castelul4 să lase li0eră flota lui $edyne /isă-/i dovedească 0ăr0ăţia n faţa noastră4 a tuturor. 5i povesti feeii din Myr

tot ce se ntplase n u0ra i/cătoare a &ronului de ;ier. ;ără 0ravul eifrate4 ica noastră re9ină e ca de=0răcată. %re stră1eri4 ne9re/it4 dar pecăpitanul lor l triit ici-colo prin castel. 3n 0ătrn 9ure/4 cu o veveriţă pe pieptar. Heveriţele fu9 de lei. Nu e oul care să sfide=e &ronul de ;ier.

I Mar9aery are /i alte să0ii n prea1a ei4 o preveni Fady Merryeather.Li-a făcut ulţi prieteni la curte4 iar ea /i tinerele ei veri/oare au toateadiratori.

I Cţiva peţitori nu ă n9ri1orea=ă4 =ise Cersei. #astea de la Capătul

?



;urtunii nsăI Ce ai de 9nd să faci4 5nălţiea &aKI De ce ntre0iK 5ntre0area era puţin prea ţintită pentru 9ustul lui Cersei.

Nădă1duiesc că nu ţi trece prin inte să-i părtă/e/ti 9ndurile elerătăcite 0ietei noastre re9ine.

I Niciodată. Nu sunt ca enelle.Fui Cersei nu-i plăcea să se 9ndească la enelle. :i2a răsplătit

bunătatea cu trădare# ansa tar făcuse acela/i lucru. Fa fel /i Melara8etherspoon /i 9rasa eyne ;aran4 cnd erau copile toate trei. $u m2aş fidus niciodată .n cortul ăla dacă n2ar fi fost ele# $2aş fi lăsat2o pe :agg"

!roasca să2mi ghicească 8iitorul .ntr2o picătură de sânge#I %/ fi foarte tristă dacă i-ai n/ela ncrederea4 &aena. N-a/ avea de

ales dect să te dau pe na Fordului Qy0urn4 dar /tiu că a/ pln9e.I Nu-ţi voi da niciodată otive să pln9i4 5nălţiea &a. Dacă voi face

asta4 nu tre0uie dect să roste/ti un cuvnt /i ă voi da lui Qy0urn de 0unăvoie. Hreau doar să fiu aproape de tine. ă te slu1esc4 orice i-ai cere.

I Li pentru acest serviciu4 ce răsplată a/tepţiKI Niic. 5i face plăcere să-ţi fac plăcere. &aena se rosto9oli pe o parte4

cu pielea-i ăslinie lucind n luina lunărilor. %vea snii ai ari dectai re9inei4 cu sfrcuri iense4 ne9re /i tari. 0 mai tânără decât mine# +âniiei n2au .nceput să se lase# Cersei se ntre0a cu ar fi să sărute altă feeie. Nu doar u/or4 pe o0ra=4 cu o0i/nuiau feeile de viţă no0ilă4 ci apăsat4 pe

0u=e. >u=ele &aenei erau foarte pline. e ntre0a cu ar fi să sărute aceisni4 s-o ntindă pe feeia din Myr pe spate4 să-i desfacă picioarele /i s-ode=ierde a/a cu ar fi făcut un 0ăr0at4 a/a cu făcea $o0ert cu ea cndavea capul plin de 0ăutură /i nu era n stare să-l satisfacă nici cu na4 nicicu 9ura.

%celea fuseseră cele ai cuplite nopţi4 cnd =ăcea su0 trupul lui n tipce el se desfăta4 duhnind a vin /i 9end ca un istreţ. De o0icei se

rosto9olea pe-o parte /i adorea de ndată ce isprăvea /i ncepea să sforăienainte ca sănţa lui să se usuce ntre coapsele ei. După aceea4 Cersei aveaereu dureri4 era 1ulită ntre picioare /i snii o dureau din pricina chinurilorla care fuseseră supu/i. in9ura dată cnd 9ăsise plăcere alături de $o0ertfusese n noaptea nunţii.

$o0ert fusese destul de chipe/ cnd se căsătoriseră4 nalt /i vn1os /i puternic4 dar avea părul ne9ru /i 0o9at4 des pe piept /i aspru ntre picioare.

(lt om s2a .ntors de la Trident% se 9ndea uneori re9ina4 n tip ce o

?2



uncea. 5n priii ani4 cnd o călărea ai des4 Cersei nchidea ochii /i /iia9ina că era $hae9ar. Nu-/i putea nchipui că era aie4 era prea altfel4 prea neo0i/nuit. Pnă /i mirosul lui $o0ert se schi0ase.

Pentru $o0ert4 acele nopţi nu eEistau. Diineaţa4 nu-/i aintea niic4 saucel puţin a/a voia s-o facă să creadă. #dată4 n tipul priului lor an decăsnicie4 Cersei dăduse 9las a doua =i neulţuirii sale.

I M-ai rănit4 se plnsese ea.

"l avusese 0una-cuviinţă să se arate ru/inat.I N-a fost eu4 doana ea4 spusese pe un ton ursu=4 0ufnat4 ca uncopil prins furnd pră1ituri din 0ucătărie. % fost vinul. >eau prea ult vin.Ca să-/i spele ărturisirea4 ntinsese na după cornul cu 0ere. 5n tip ce-lducea la 9ură4 Cersei /i i=0ise soţul n faţă cu propriul ei corn4 att de tarenct i cio0ise un dinte. %ni ai tr=iu4 la un ospăţ4 l au=ise spunndu-iunei slu1nicuţe cu /i crăpase dintele ntr-un turnir. În definiti8% căsnicianoastră a fost un turnir% cu9etă ea4 aşa că nu a minţit#

Dar celelalte erau inciuni. Cersei era convinsă că4 de fapt4 /i ainteace-i făcea noaptea. # citea n ochii lui. e prefăcea doar că uită4 era ai u/ordect să-/i nfrunte ru/inea. 5n adncul lui4 $o0ert era un la/. Cu tipul4atacurile deveniseră ai rare. 5n priul an4 o lua cel puţin o dată la douăsăptăni4 dar spre sfr/it nu se ai ntpla nici ăcar o dată pe an. Darnu renunţase niciodată cu totul. Mai devree sau ai tr=iu4 veneantotdeauna o noapte cnd se 0ăta /i voia să-/i revendice drepturile. Ceea

ce-l ru/ina n luina =ilei i dădea plăcere n ntuneric.I $e9ina eaK făcu &aena Merryeather. %i o privire stranie n ochi.

Nu te siţi 0ineKI Doar i aintea. %vea 9tle1ul uscat. "/ti o prietenă 0ună4

&aena. N-a avut o prietenă adevărată deCineva 0ătu la u/ă.

Iarăşi3 trin9enţa acelui sunet o făcu să treure. (u nă8ălit asupra

noastră alte o mie de corăbii3 e strecură n căa/a de noapte /i se duse săvadă cine era.

I ă-i fie cu iertare că te deran1e=4 5nălţiea &a4 spuse stră1erul4 darFady toeorth e 1os4 cernd să fie ascultată.

I Fa ora astaK pufni Cersei. #are ;alyse /i-a pierdut inţileK pune-i că-a culcat. pune-i că oaenii de la cuturi sunt ăcelăriţi. pune-i căa fost trea=ă pnă la ie=ul nopţii. % s-o priesc ine.

tră1erul /ovăi.

?



I Dacă nu ţi-e cu supărare4 5nălţiea &a4 nu e nu e ntr-o stare 0ună4dacă ă-nţele9i.Cersei se ncruntă. Presupusese că ;alyse era aici ca să-i spună că >ronn

era ort.I Prea 0ine. Ha tre0ui să ă 0rac. Du-o n salonul eu /i spune-i să

a/tepte. Cnd Fady Merryeather dădu să se ridice /i s-o ure=e4 re9ina protestă: Nu4 răi. Măcar una dintre noi să se odihnească. Nu voi lipsi

ult.;aţa lui Fady ;alyse era uflată /i acoperită de vnătăi4 ochii i erau ro/iide lacrii. %vea 0u=a de 1os crăpată4 hainele urdare /i sf/iate.

I #4 eiJ eEclaă Cersei4 poftind-o n salon /i nchi=nd u/a. Ce s-antplat cu faţa taK

;alyse nu păru să audă ntre0area.I F-a omorât% spuse ea4 cu 9las treurător. Maă4 ai ilă4 el e

'=0ucni n lacrii4 treurnd din tot trupul.Cersei turnă o cupă de vin /i i-o ntinse feeii care pln9ea.I >ea asta. Hinul te va lini/ti. %/a. %cu puţin ai ult. 5ncetea=ă cu

plnsul /i spune-i de ce-ai venit.;u nevoie de tot restul carafei pentru ca re9ina să reu/ească4 pnă la ură4

să sul9ă de la Fady ;alyse ntrea9a tristă poveste. După ce o află4 nu /tiadacă să rdă sau să urle de furie.

I Duel4 repetă ea. $u e@istă nimeni .n Cele ;apte Regate pe care să mă

pot bizui3 +unt singura din .ntreg *esterosul cu o fărâmă de 9udecată3Hrei să-i spui că +er >alan l-a provocat pe >ronn la duel3

I % spus că va fi s-s-siplu. Fancea e ara unui c-cavaler4 spunea el4 iar>->ronn nu e un adevărat cavaler. >alan =icea că-l va do0or de pe cal /i-lva ucide4 n tip ce =ace n-n-năucit.

>ronn nu era cavaler4 asta era adevărat. >ronn era un uci9a/ oţelit nluptă. $ătărăul ăla de soţ al tău şi2a scris propria condamnare la moarte#

I 3n plan inunat. ă ndră=nesc să ntre0 cu de a ers str0KI >->ronn /i-a nfipt suliţa n pieptul 0ietului c-c-c-cal al lui >alan.

>alan4 el picioarele i erau =dro0ite cnd anialul a că=ut. 3rla att detare nct te apuca ila

:ercenarii n2au milă% ar fi putut spune Cersei.I H-a cerut să aran1aţi un accident de vnătoare. # să9eată rătăcită4 o

că=ătură de pe cal4 un istreţ furios sunt attea oduri n care un o

poate uri n pădure. ;ără să se recur9ă la suliţe#

?+



;alyse nu părea s-o audă.I Cnd a ncercat să fu9 la >alan al eu4 el4 el4 el -a izbit n faţă.F-a făcut pe soţul eu să --ăr-turisească. >alan stri9a după Maester;renen4 să-l n9ri1ească4 dar ercenarul4 el4 el4 el

I ă ărturiseascăK Fui Cersei nu-i plăcea acel cuvnt. Nădă1duiesc că 0ravul nostru +er >alan a păstrat tăcerea.

I >ronn i-a nfipt un punal n ochi /i i-a spus că a/ face 0ine să plec

din toeorth nainte de apusul soarelui4 altfel ă ale9 cu aceea/i soartă.Mi-a =is că ă dă pe na 9-9-9arni=oanei sale4 dacă ă vrea careva. Cndle-a poruncit să pună na pe el4 unul dintre cavalerii lui >ronn a avutinsolenţa să spună că ar tre0ui să fac cu spune Fordul toeorth. '-a spus

7ordul +to<eworth1 Fady ;alyse apucă na re9inei. 5nălţiea &a4 tre0uiesă-i dai cavaleri. # sută de cavaleriJ Li ar0aleti/ti4 ca să-i iau castelulnapoi. toeorth e al euJ Nici ăcar nu -au lăsat să-i adun hainele1>ronn a spus că acu sunt hainele soţiei sale4 toate -ătăsurile /icatifelele ele.

drenţele tale sunt cea mai mică problemă pe care o ai# $e9ina /i eli0erăde9etele din strnsoarea lipicioasă a celeilalte feei.

I H-a cerut să tăiaţi fe/tila unei lunări4 ca să-l apără pe re9e. 5nschi04 aţi răsturnat un vas cu foc săl0atic peste ea. Nesă0uitul tău >alana poenit nuele euK pune-i că nu a făcut-o.

;alyse /i ue=i 0u=ele.

I "l era n chinuri4 avea picioarele =dro0ite. >ronn a spus că-i va arătandurare4 dar Ce se va ntpla cu 0iata ea --aăK

Îmi .nchipui că 8a muri#I &u ce cre=iK Fady &anda putea foarte 0ine să fie oartă de1a. >ronn nu

părea oul care să-/i irosească eforturile dădăcind o 0ătrnă cu un /old rupt.I &re0uie s-o a1ut. 3nde să er9K Ce să facK 5oate că ar trebui să te

măriţi cu !ăiatul 7unii% i stătu lui Cersei pe 0u=e să spună. $u e nici pe

departe atât de nătărău ca răposatul tău soţ# Nu putea risca un ră=0oitocai la poarta De0arcaderului $e9elui4 nu acu.

I urorile tăcute se 0ucură ntotdeauna să priească văduvele4 spuse ea.Hiaţa lor e senină4 o viaţă de ru9ăciune4 editaţie /i fapte 0une. %duc celorvii alinare /i celor orţi pace. ;i ele nu 8orbesc# Nu putea s-o lase peaceastă feeie aler9nd prin Cele Lapte $e9ate /i răspndind pove/ti periculoase. ;alyse era surdă la ar9uente nţelepte.

I &ot ce-a făcut a făcut n slu10a 5nălţiii &ale. :ândri să fim

?B



credincioşi# %i spusI 5i aintesc. Cersei se strădui să =0ească. Hei răne aici4 cu noi4doana ea4 pnă cnd vo 9ăsi o cale să-ţi rec/ti9ă castelul. Fasă-ăsă-ţi ai torn o cupă de vin. &e va a1uta să dori. "/ti ostenită /i ai iniafrntă4 e lipede. >iata ea ;alyse4 dra9a ea. %/a4 0ea pnă la fund.

5n tip ce usafira ei se ocupa de carafă4 Cersei se duse la u/ă /i /icheă slu1nicele. 5i spuse lui Dorcas să-l 9ăsească pe Fordul Qy0urn /i să-l

aducă acolo nuaidect. Pe ocelyn yft o triise la 0ucătării.I %du-i pine /i 0rn=ă4 plăcintă cu carne /i ni/te ere. Li vin. untensetate.

Qy0urn sosi naintea ncării. Fady ;alyse dăduse 9ata ncă trei cupe devin /i ncepea să picotească4 dar din cnd n cnd se tre=ea /i ai scotea unsuspin. $e9ina l luă pe Qy0urn deoparte /i i povesti despre ispravanesă0uită a lui >alan.

I N-o pot lăsa pe ;alyse să răspndească pove/ti prin ora/. Li-a pierdutinţile de durere. Mai ai nevoie de feei pentru trea0a taK

I Da4 5nălţiea &a. Păpu/arele sunt destul de stoarse.I %tunci4 ia-o /i fă ce vrei cu ea. Dar4 după ce co0oară n celulele

ne9re tre0uie să spun ai ultKI Nu4 5nălţiea &a. 5nţele9.I >ine. $e9ina /i a/e=ă din nou =0etul pe chip: Dra9ă ;alyse4

Maester Qy0urn e aici. &e va a1uta să te odihne/ti.

I #4 =ise ;alyse ntr-o doară. #4 0ine.Cnd u/a se nchise n ura lor4 Cersei /i ai turnă o cupă de vin.I unt ncon1urată de du/ani /i de i0ecili4 spuse ea. Nu putea să ai0ă

ncredere nici ăcar n propriile rude4 nici n aie4 care fusese cndva 1uătatea ei. Trebuia să2mi fie scut şi sabie% 8ân9osul meu braţ drept# )e ceinsistă să mă mâhnească3

>ronn era un siplu 9hipe n coaste. Nu cre=use niciodată cu adevărat

că l ţinea ascuns pe Pe=even9hi. ;răţiorul ei schilod era prea isteţ ca să-in9ăduie lui Follys să-i dea nuele lui 0astardului ei nenorocit4 /tiind căasta ar atra9e ne9re/it nia re9inei asupra ei. Fady Merryeathersu0liniase asta4 /i era adevărat. >at1ocura era aproape si9ur ispravaercenarului. Li-l ia9ina cu o cupă de vin n nă /i un =0et insolent pe faţă4 privindu-/i fiul vitre94 =0rcit /i ro/u4 su9nd la una dintre ţţeleuflate ale lui Follys. Rân9eşte cât 8rei% +er !ronn% 8ei urla cât de curând#

!ucură2te de doamna ta fără minte şi de castelul tău furat cât mai poţi#

??



Când 8a 8eni 8remea% te 8oi stri8i ca pe o muscă# Pro0a0il că l va triite peForas &yrell să-l strivească4 dacă4 printr-o ntplare4 Cavalerul ;loriloravea să se ntoarcă viu de la Piatra Dra9onului. (r fi .ncântător# 5rin gri9a

zeilor% s2ar omor. .ntre ei% ca +er (rr"< şi +er 0rr"<# Ct despretoeorth nu4 i făcea rău să se 9ndească la toeorth.

&aena adorise la loc cnd re9ina se ntoarse n doritor4 cu capulnvrtindu- se. 5rea mult 8in şi prea puţin somn% /i spuse. Nu se ntpla n

fiecare noapte să se tre=ească de două ori4 cu ve/ti att de teri0ile. Cel puţinm2am putut trezi# Robert ar fi fost prea beat să se ridice din pat% darămite să mai şi ia decizii# I2ar fi re8enit lui =on (rr"n sarcina de a se ocupa detoate acestea# 5i plăcea 9ndul că era un re9e ai 0un dect $o0ert.

Dincolo de fereastră4 cerul ncepea de1a să se luine=e. Cersei se a/e=ă pe pat4 ln9ă Fady Merryeather4 ascultndu-i răsuflarea u/oară4 privindu-isnii ridicndu-se /i co0ornd. 6are 8isează :"rul3 se ntre0ă Cersei. +au.şi 8isează iubitul cu cicatrice3 "ra si9ură că &aena nu-l visa pe Fordul#rton.

Cersei cuprinse n cău/ul palei snul celeilalte feei. 3/or4 la nceput4a0ia atin9ndu-l4 siţindu-i căldura n pală4 pielea netedă ca satinul. 5lstrnse 0lnd4 apoi /i trecu u/or de9etul are peste sfrcul iens /i ne9ru4nainte /i napoi4 nainte /i napoi4 pnă cnd l siţi ntărindu-se. Cndridică privirea4 ochii &aenei erau deschi/i.

I 5ţi placeK ntre0ă ea.

I Da4 răspunse Fady Merryeather.I Li acuK Cersei i ciupi sfrcul4 tră9nd cu putere de el4 răsucindu-l

ntre de9ete.;eeia din Myr icni de durere.I Mă doare.I " doar vinul. % 0ăut o carafă la cină /i alta cu văduva toeorth. %

tre0uit să 0eau4 ca s-o lini/tesc. $ăsuci /i celălalt sfrc al &aenei4 tră9nd de

el pnă cnd feeia 9fi. unt re9ina4 a de 9nd să-i cer drepturile.I ;ă ce vrei. Părul &aenei era ne9ru ca al lui $o0ert4 chiar /i 1os4 ntre

picioare4 iar cnd Cersei o atinse acolo descoperi că era ud leoarcă4 n tipce al lui $o0ert fusese aspru /i uscat. &e ro94 spuse feeia din Myr4continuă4 re9ina ea. ;ă ce vrei cu ine. unt a ta.

Dar nu slu1ea la niic. Nu putea siţi ceea ce siţise $o0ert n nopţilecnd se culca cu ea. Nu era nicio plăcere4 nu pentru ea. Pentru &aena4 da.

frcurile ei erau două diaante ne9re4 ntre coapse era alunecoasă /i

?6



fier0inte. Robert te2ar fi iubit% preţ de o oră# $e9ina /i strecură un de9et nacea la/tină yrishe=ă4 pe ură altul4 nainte /i napoi. )ar% după ce şi2ar fi risipit sămânţa .n tine% i2ar fi fost greu să2şi amintească numele tău#

Hoia să vadă dacă era la fel de u/or cu o feeie cu fusese ntotdeaunacu $o0ert. ece mii de copii ai tăi au pierit .n palma mea% Înălţimea Ta%9ndi ea4 strecurnd un al treilea de9et n Myr. În timp ce sforăiai% .ţilingeam fiii de pe faţa şi de pe degetele mele% unul câte unul% toţi acei prinţi

palizi şi lipicioşi# Îţi cereai drepturile% stăpâne% dar .n .ntuneric eu .ţimâncam moştenitorii# &aena se cutreură. !find4 urură cteva vor0entr-o li0ă străină4 pe ură tresări din nou4 /i arcui spatele /i ţipă. 5arcăar fi .n9unghiată% 9ndi re9ina. Pentru o clipă4 /i nchipui că de9etele eierau ni/te colţi4 sf/iind feeia din Myr de la pntece pnă la 0ere9ată.

&ot n =adar. Nu fusese niciodată 0ine cu nieni dect cu aie. Cnd ncercă să-/i

retra9ă na4 &aena o nhaţă /i-i sărută de9etele.I Dulce re9ină4 cu să-ţi aduc plăcereK 5/i strecură de9etele ntre

coapsele lui Cersei. pune-i4 dra9ostea ea4 ce vrei de la ineKI Fasă-ă. Cersei se rosto9oli pe-o parte /i4 treurnd4 /i trase căa/a

de noapte ca să se acopere. e crăpa de =iuă. 5n curnd avea să fie diineaţă/i totul va fi uitat.

Nu se ntplase niciodată.

?,



JAIME

!oarnele revărsau un =9oot etalic4 spintecnd aerul al0astru4 neclintit4al =orilor. osyn Pecledon sări ndată n picioare4 010ind după centurastăpnului său.

!ăiatul are refle@e bune#I &lharii nu suflă 9oarnele ca să-/i vestească sosirea4 i spuse aie. Nu

voi avea nevoie de sa0ie. &re0uie să fie vărul eu4 Pă=itorul %pusului.Drueţii descălecau cnd aie ie/i din cort4 /ase cavaleri /i patru=eci de

arca/i călare /i o/teni n aruri.I =aime1 răcni un 0ăr0at lăţos4 nve/ntat ntr-o căa/ă aurită de =ale

/i o antie din 0lană de vulpe. %/a de sfri1it4 /i n al0 din cap pnă-n picioareJ Li 0ăr0os4 pe deasupraJ

I %staK # 0iată iri/te pe ln9ă coaa ta4 vere. >ar0a =0urlită a lui +er

Daven /i ustaţa-i stufoasă se uneau n perciuni 9ro/i4 ca un 9ard viu care4la rndul lui4 se preuna cu desi/ul 9al0en /i nclcit din cre/tetul capului4turtit de coiful pe care tocai /i-l scotea. 3ndeva4 n i1locul acelui hăţi/ de păr4 pndeau un nas crn /i o pereche de ochi căprui. Si-a furat vreun tlhar 0riciulK

I % 1urat că n-a să-i tai părul pnă cnd tatăl eu nu va fi ră=0unat.Pentru un o cu o nfăţi/are att de leonină4 Daven Fannister vor0ea ciudat

de sfielnic. Dar &nărul Fup a a1uns priul la Rarstar. M-a lipsit deră=0unarea ea. 5i nnă coiful unui scutier /i-/i trecu de9etele prin păr4acolo unde povara oţelului l strivise. 5i place niţel păr. Nopţile sunt totai reci /i puţin frun=i/ i ţine de cald la faţă. Da4 /i ătu/a !enna spuneaereu că a o 0ăr0ie ca o cărăidă. trnse 0raţele lui aie: Ne-a teut pentru tine4 după Pădurea Loaptelor. % au=it că lupul străvechi al lui tarţi-a sfrtecat 0ere9ata.

I %i vărsat lacrii aare pentru ine4 vereKI uătate din Fannisport a fost n doliu. uătatea feinină. Privirealui +er Daven co0or pe cioata lui aie. %/adar4 e adevărat. &icălo/ii ţi-autăiat na sa0iei.

I % una nouă4 făcută din aur. unt ulte de spus despre cu e să fiiolo9. >eau ai puţin vin4 de teaă să nu-l vărs4 /i arareori i se ntplăsă-i 1ulesc fundul ntr-un turnir.

I Da4 ia te uită. Poate c-ar tre0ui să i-o tai /i eu. Hărul lui rse. Cineţi-a luat-o4 Catelyn tarK

?*



I Har9o 8oat. )e unde 8in po8eştile astea3I QohoriulK +er Devan scuipă. %sta e pentru el /i pentru toţi >ravii lui

Caara=i. '-a spus tatălui tău că a să vne= eu pentru el4 dar -a refu=at.Mi-a spus că unele sarcini sunt potrivite pentru lei4 dar e ai 0ine să lăsăvnătoarea pe seaa ţapilor /i a cinilor.

5ntocai cuvintele Fordului &yin4 /tiu aie. %proape că au=ea 9lasultatălui său.

I 8ai năuntru4 vere. &re0uie să vor0i. !arrett aprinsese an9alurile /icăr0unii lor strălucitori răspndeau n cortul lui aie o căldură arăie. +erDaven /i scutură antia de pe ueri /i i-o a=vrli Micului Fe.

I "/ti un PiperK ri el. &e văd ca pipernicit.I unt Feys Piper4 dacă nu ţi-e cu supărare.I F-a 0ătut crncen pe fratele tău ntr-un turnir4 deult. Nătărăul

pipernicit s-a ofensat cnd l-a ntre0at dacă aia care dansa 9oală pe scutullui era sora lui.

I " 0la=onul Casei noastre. Nu ave nicio soră.I Păcat. >la=onul vostru are sni fruo/i. Dar ce fel de o se ascunde n

spatele unei feei 9oaleK De fiecare dată cnd i=0ea scutul fratelui tău4ă siţea o1ic.

I %1un9e4 =ise aie4 r=nd. Fasă-l n pace. Pia le ncăl=ea vin cuirodenii4 nvrtind cu o lin9ură n ceaun. &re0uie să /tiu ce ă pot a/teptasă 9ăsesc la $iverrun.

Hărul său ridică din ueri.I %saltul trenea=ă4 Pe/tele Ne9ru stă n castel4 noi stă afară4 n ta0erele

noastre. %l nai0ii de plictisitor4 drept să-ţi spun. +er Daven se a/e=ă pe unta0uret. &ully ar tre0ui să or9ani=e=e o ie/ire4 ca să ne reaintească tuturorcă sunte n ră=0oi. %r fi dră9uţ dacă ar oor /i ni/te ;reyi. Pe $yan4 pentru nceput. #ul e ai ult 0eat dect trea=. #h4 /i pe "dyn. Nu e a/ade 9rosolan ca taică-său4 dar e plin de ură4 ca un 0u0oi plin de puroi. Li +er

"on al tău 0a nu4 7ordul "on4 ferească-ne Cei Lapte4 să nu cuvasă-i uită noul titlu Fordul nostru de $iverrun nu face altceva dect săncerce să-i spună cu să conduc atacul. Hrea să cuceresc castelul fără

stricăciuni% de vree ce acu e re/edinţa lui.I 5ncă nu e fier0inte vinul ălaK o ntre0ă aie pe Pia.I >a da4 stăpne. ;ata /i acoperi 9ura cnd vor0i. Pec le aduse vinul pe

o tavă aurie. +er Daven /i scoase ănu/ile /i luă cupa.

I Mulţuesc4 0ăiete. &u cine să fiiK

67



I osyn Pecleton4 cu voia ta4 stăpne.I Pec a fost erou la %pa Nea9ră4 preci=a aie. % ucis doi cavaleri /i acapturat alţi doi.

I &re0uie să fii ai periculos dect pari4 flăcăule. %ia e o 0ar0ă sau aiuitat să te speli pe faţăK Nevasta lui tannis >aratheon avea o ustaţă aideasă. Cţi ani aiK

I Cincispre=ece4 ser .

er Daven pufni.I Ltii care e cel ai 0un lucru la eroi4 aieK Mor tineri cu toţii /i nelasă nouă4 celorlalţi4 ai ulte feei. %=vrli cupa napoi scutierului.3ple-o la loc /i a să-ţi =ic /i eu erou. Mi-e sete.

aie duse cupa la 0u=e cu na stn9ă /i luă o n9hiţitură. Căldura i serăspndi n piept.

I Hor0eai despre ;reyii pe care i vrei orţi. $yan4 "dyn4 "onI Li Galder $ivers4 adău9ă Daven4 0astardul ăla. 3ră/te faptul că e

0astard /i ură/te pe toată luea care nu e. Dar +er Peryn pare un ins detrea0ă4 pe el a/ putea să-l cruţ. Li feeile. 3rea=ă să ă nsor cu una4 dincte a au=it. %propo4 tatăl tău ar fi putut 9ăsi de cuviinţă să se consulte cuine n privinţa acestei căsătorii. &atăl eu trata cu PaEter $edyne4nainte de #Ecross4 /tiaiK $edyne avea o fată destul de n=estrată.

I DeseraK aie i=0ucni n hohote. Cu ţi plac pistruiiKI Dacă a de ales ntre ;reyi /i pistrui4 ei4 0ine 1uătate din

pro9eniturile Fordului Galder arată ca ni/te hereline.I Doar 1uătateK ;ii recunoscător. % vă=ut-o pe ireasa lui Fancel la

Darry.I %i Casa-Porţii4 ferească =eiiJ Nu i-a venit să cred că Fancel a

ales-o. Ce se ntplă cu 0ăiatul ălaKI % devenit evlavios4 răspunse aie4 dar ale9erea n-a făcut-o el. Maa

lui %erei e o Darry. 3nchiul nostru s-a 9ndit că soţia lui l poate a1uta pe

Fancel să c/ti9e oaenii sipli din Darry.I Cu4 culcndu-se cu eiK Ltii de ce i se spune %i Casa-PorţiiK 5/i

ridică 0ariera-9hilotină pentru fiecare cavaler care se niere/te prin prea1ă. Fancel ar face 0ine să 9ăsească un arurier care să-i facă un coifcu coarne.

I Nu va fi ca=ul. Hărul nostru s-a dus la De0arcaderul $e9elui4 să intren rndul să0iilor 5naltului epton.

+er Daven nu s-ar fi putut arăta ai surprins nici dacă aie i-ar fi spus

6



că Fancel hotărse să se facă aiuţa unui salti0anc.I Nu4 =ăuK 5ţi r=i de ine. %i Casa-Porţii tre0uie să ai0ă o căutăturăde nevăstuică ai ceva dect a au=it4 dacă l-a putut pin9e pe 0ăiat săfacă una ca asta.

Cnd aie /i luase răas-0un de la Fady %erei4 feeia pln9eanceti/or pentru destrăarea căsniciei sale4 lăsndu-l pe Fyle Craehall s-oconsole=e. Facriile ei nu-l tul0uraseră nici pe 1uătate ct feţele

ncrncenate ale rudelor ei risipite prin curte.I per că n-ai de 9nd să te le9i /i tu cu 1urănt4 vere4 i spuse luiDaven. ;reyii sunt sensi0ili cnd vine vor0a de contractele de căsătorie.Mi-ar displăcea să-i de=aă9esc din nou.

+er Daven pufni.I % să ă nsor /i a să ă culc cu nevăstuică ea4 nu te tee. Ltiu

ce-a păţit $o00 tar. Dar4 din cte i-a povestit "dyn4 ai 0ine a/ ale9euna care ncă n-a nflorit4 altfel a/ putea afla că Galder cel Ne9ru a trecut pela ea naintea ea. Pun răă/a9 că s-a culcat cu %i Casa-Porţii4 /i nu dedouă-trei ori. Poate că asta eEplică pio/enia lui Fancel /i supărarea tatăluisău.

I F-ai vă=ut pe +er RevanKI Da. % trecut pe-aici n dru spre vest. F-a ru9at să ne a1ute să

cuceri castelul4 dar Revan nici n-a vrut să audă. % stat dus pe 9nduri tottipul ct a fost aici. Destul de politicos4 dar rece. '-a 1urat că n-a cerut

niciodată să fiu nuit Pă=itor al %pusului4 că onoarea i s-ar fi cuvenit lui4 iarel a declarat că nu-i poartă pică4 dar4 1udecnd după tonul lui4 nu ţi-ai fi datseaa. % stat trei =ile /i a0ia dacă i-a adresat două vor0e. %/ fi vrut să airănă4 sfatul lui i-ar fi fost de folos. %icii no/tri ;rey n-ar fi ndră=nitsă-l ofense=e pe +er Revan a/a cu ă ofensea=ă pe ine.

I Poveste/te-i4 =ise aie.I Si-a/ povesti4 dar de unde să ncepK 5n tip ce eu construia 0er0eci

/i turnuri de asediu4 $yan ;rey a ridicat o spn=urătoare. 5n fiecare =i4 n=ori4 l aduce pe "dure &ully4 i lea9ă un /trean9 de 9t /i aeninţă să-lspn=ure4 dacă $iverrunul nu se predă. Pe/tele Ne9ru nu se sinchise/te despectacolul lui4 a/a că4 pe nserat4 Fordul "dure e co0ort din nou. oţialui e nsărcinată4 /tiaiK

aie nu /tia.I "dure s-a culcat cu ea4 după Nunta $o/ieK

I e culca cu ea .n timpul Nunţii $o/ii. $oslin e o făptură dră9ăla/ă4 fără

62



acea căutătură de nevăstuică. Li4 ciudat4 ţine la "dure. Peryn =ice că seroa9ă să ai0ă o fată.aie chi0=ui o clipă.I #dată născut fiul lui "dure4 Fordul Galder nu va ai avea nevoie de

"dure.I %/a văd /i eu lucrurile. >unul nostru unchi " ah4 7ordul

"on4 adică vrea să-l vadă 9ra0nic spn=urat pe "dure. Pre=enţa unui

&ully ca Ford de $iverrun l frăntă aproape la fel de ult ca a/teptatana/tere a altuia. 5n fiecare =i ă iploră să-l fac pe +er $yan să-lspn=ure pe &ully4 indiferent cu. 5ntre tip4 Fordul !aen Gesterlin9 ătra9e de cealaltă necă. Pe/tele Ne9ru o are pe no0ila sa soţie năuntrulcastelului4 preună cu trei dintre pro9eniturile lui cu rt de porc. Fordul setee că &ully le va ucide dacă ;reyii l spn=ură pe "dure. 3na dintre eleeste icuţa re9ină a &nărului Fup.

aie avea ipresia că o ntlnise pe eyne Gesterlin94 de/i nu-/i puteaainti cu arăta. Trebuie să fie .ntr2ade8ăr frumoasă% ca să fi meritat unregat#

I +er >rynden nu va ucide copii4 l asi9ură el pe vărul său. Nu e un pe/tentr-att de ne9ru. 5ncepea să priceapă de ce nu că=use ncă $iverrunul.pune-i despre po=iţiile voastre4 vere.

I Castelul e 0ine ncon1urat. +er $yan /i ;reyii sunt la nord de Piatra$ăsucită. Fa sud de ;urca $o/ie se află Fordul "on4 cu +er ;orley

Prester /i ce a ai răas din vechea ta oaste4 plus lor=ii riverani care ni s-aualăturat după Nunta $o/ie. # adunătură de oaeni ursu=i4 nu ă deran1ea=ăs-o spun. >uni să stea 0ufnaţi n corturile lor4 dar niic ai ult. &a0ăraea este ntre ruri4 cu faţa spre /anţul de apărare /i porţile principale ale$iverrunului. % construit o estacadă peste ;urca $o/ie4 n aval de castel.Manfryd Te /i $aynard $utti9er au sarcina s-o apere4 ca nieni să nu poată fu9i cu 0arca. Fe-a dat /i năvoade4 ca să pescuiască. %sta ne asi9ură

hrana.I Pute să nfrn9e castelul prin nfoetareKer Daven clătină din cap.I Pe/tele Ne9ru a alun9at toate 9urile netre0uincioase din $iverrun /i

/i-a cules toate recoltele. %re destule provi=ii ca să ţină oaenii /i caii nviaţă tip de doi ani 0uni.

I 'ar noi cu stă cu provi=iileK

I %tt tip ct rul are pe/te4 nu vo uri de foae4 dar nu /tiu cu

6



vo hrăni caii. ;reyii aduc hrană /i nutreţ tocai de la !eeni4 dar +er$yan susţine că nu are destulă s-o partă cu noi4 a/a că tre0uie să necăută sin9uri. uătate din oaenii pe care i-a triis să caute ncarenu s-au ai ntors. 3nii au de=ertat. Pe alţii i 9ăsi putre=ind su0 copaci4cu /trean9uri de 9t.

I % dat /i noi peste cţiva4 alaltăieri4 =ise aie. 'scoadele lui %ddaMar0rand i-au 9ăsit spn=uraţi4 cu feţele nne9rite4 su0 un ăr pădureţ.

Cadavrele fuseseră despuiate /i fiecare o avea un ăr vrt ntre dinţi. Niciunul nu avea vreo rană. " lipede că se predaseră. Mistreţul senfuriase cnd vă=use una ca asta4 1urnd ră=0unare sn9eroasă oricărui ocare va spn=ura ră=0oinici4 să oară ca ni/te purcei de lapte.

I Poate că au fost haiducii4 su9eră +er Daven4 cnd aie isprăvi povestea4 sau poate că nu. Mai i/ună /i acu cete de nordici. 'ar ace/tiFor=i ai &ridentului4 or fi plecat ei 9enunchiul4 dar eu cred că4 n inia lor4sunt tot lupi.

aie aruncă o privire către cei doi scutieri ai tineri ai săi4 care senvrteau pe ln9ă an9aluri4 prefăcndu-se că nu aud. Feys Piper /i!arrett Pae9e erau andoi fiii unor lor=i riverani. e ata/ase de ei /i i-ar fi părut rău să fie nevoit să-i dea pe na lui +er 'lyn.

I Pe ine /trean9urile ă duc cu 9ndul iediat la Dondarrion.I Fordul ful9erului nu e sin9urul o care /tie cu să le9e un laţ. Nu ă

strni cu Fordul >eric. " aici4 e acolo4 e peste tot4 dar cnd triiţi oaeni

după el4 dispare ca un a0ur. For=ii riverani l a1ută4 să nu te ndoie/ti de asta.3n afurisit de lord al hotarelor4 dacă-ţi vine să cre=i. %=i afli că oul eort4 ine au=i că nu poate fi ucis. +er Daven /i lăsă 1os cupa de vin.'scoadele ele raportea=ă noaptea focuri pe creste. ;ocuri de senali=are4cred ei ca /i cu ar fi un cerc de pă=itori de 1ur pre1urul nostru. untfocuri /i n sate. 3n =eu nou

$u% unul 8echi#

I &horos e cu Dondarrion4 preotul 9răsan din Myr care o0i/nuia să 0eacu $o0ert. Mna de aur a lui aie era pe asă. # atinse /i privi aurullicărind n luina ohortă a an9alurilor. Ne vo ocupa de Dondarrion4dacă va fi nevoie4 dar tre0uie să-i dă ntietate Pe/telui Ne9ru. &re0uie să/tie că apără o cau=ă pierdută. %i ncercat să trate=i cu elK

I % ncercat +er $yan. % ers pnă la porţile castelului4 pe 1uătate 0eat4 făcnd tără0oi4 aeninţnd. Pe/tele Ne9ru /i-a făcut apariţia pe

etere=e doar ct să spună că n-are de 9nd să irosească vor0e fruoase pe

6+



oaeni scr0o/i. Pe ură a triis o să9eată n crupa calului lui $yan.Calul s-a ridicat pe picioarele din spate4 ;rey a că=ut n noroi4 iar eu a rsatt de tare nct aproape c-a făcut pe ine. Dacă a/ fi fost eu n castel4 a/fi triis să9eata n 9tle1ul incinos al lui $yan.

I % să port 9ruă1er cnd trate= cu ei4 =ise aie4 cu u0ra unui=0et. % de 9nd să-i ofer tereni 9enero/i.

Dacă ar putea pune capăt acestui asediu fără vărsare de sn9e4 atunci nu

s-ar putea spune că a ridicat arele potriva Casei &ully.I N-ai dect să ncerci4 dar ă ndoiesc că vor0ele ne vor aduce vreunc/ti9. &re0uie să asedie castelul.

;usese o vree4 nu foarte deult4 cnd4 fără ndoială4 aie ar fi forţataceea/i cale. Ltia că nu putea sta aici ncă doi ani4 a/teptnd ca Pe/tele Ne9ru să oară de foae.

I #rice-a face4 tre0uie să acţionă repede4 i spuse el lui +er Daven.Focul eu e napoi la De0arcaderul $e9elui4 alături de &oen.

I Da4 fu de acord vărul său. Nu ă ndoiesc că sora ta are nevoie de tine.De ce l-a triis pe +er RevanK Credea că-l va face Mnă.

I N-a vrut să accepte. $2a fost la fel de orb ca mine#I Revan ar tre0ui să fie Pă=itorul %pusului. au tu. Nu că n-a/ fi

recunoscător pentru această onoare4 0a9ă de seaă4 dar unchiul nostru arede două ori vrsta ea /i ai ultă eEperienţă n ale stăpnirii. per că /tiecă n-a cerut niciodată asta.

I Ltie.I Cersei ce ai faceK "ste la fel de fruoasăKI $adioasă. Capricioasa# trălucitoare ca aurul. 'alsă ca aurul unui

bufon# %stă-noapte4 visase că o 9ăsise n pat cu >ăiatul Funii. 5l oorse pe 0ufon /i sfărase dinţii surorii sale cu na lui de aur4 ntocai cufăcuse !re9or Cle9ane cu 0iata Pia. 5n vise4 aie avea ereu două iniAuna era din aur4 dar funcţiona la fel de 0ine ca na cealaltă. Cu ct

isprăvi ai repede cu $iverrunul4 cu att voi fi ai repede alături deCersei. Ce-avea să facă atunci4 aie nu /tia.

tătu de vor0ă cu vărul său ncă o oră4 nainte ca Pă=itorul %pusului să plece4 n cele din ură. Cnd răase sin9ur4 aie /i puse na de aur /iantia aro /i porni la pli0are printre corturi.

Fa drept vor0ind4 i plăcea viaţa aceasta. e siţea ai n lar9ul lui pecp4 ntre soldaţi4 dect se siţise vreodată la curte. Li oaenii lui păreau

să se sită n lar9ul lor cu el. Fn9ă unul dintre focuri4 trei ar0aleti/ti i

6B



oferiră o 0ucată din iepurele pe care-l prinseseră. Fn9ă un altul4 un tnărcavaler i ceru sfaturi despre cu să se apere cel ai 0ine de un ciocan deră=0oi. os4 pe alul rului4 privi două spălătorese luptndu-se n valuri4căţărate pe uerii unor o/teni. ;etele erau pe 1uătate 0ete /i pe 1uătate9oale4 r=nd /i plesnindu-se una pe alta cu antiile suflecate4 n tip ce odu=ină de 0ăr0aţi le ncura1au. aie parie o stea de araă pe fata 0londăcare călărea pe uerii lui $aff cel Dulce /i o pierdu cnd andouă se

pră0u/iră4 pro/cnd apa4 n stufări/.Pe alul celălalt4 lupii urlau /i vntul ră0ufnea printre trestii4 răsucindu-leraurile /i făcndu-le să /uiere. aie l 9ăsi pe +er 'lyn Payne sin9ur nfaţa cortului său4 ascuţindu-/i sa0ia cu o piatră de /lefuit.

I Hino4 spuse el4 /i cavalerul tăcut se ridică4 =0ind firav. Îi place% /idădu seaa aie. Îi face plăcere să mă umilească noapte de noapte# 5oatecă i2ar plăcea şi mai mult să mă omoare# Fui aie i plăcea să creadă cădevenea ai 0un cu fiecare =i4 dar pro9resa ncet /i nu fără să ai0ă de plătit.Pe su0 oţel4 lnă /i piele fiartă4 aie Fannister era o tapiserie de cicatrici4cruste /i vnătăi.

# santinelă i opri n tip ce-/i conduceau caii dincolo de ta0ără. aie 0ătu oul pe uăr cu na-i de aur.

I $ăi vi9ilent. unt lupi prin prea1ă.Călăriră napoi4 de-a lun9ul ;urcii $o/ii4 către ruinele unui sat pr1olit pe

ln9ă care trecuseră n după-aia=a aceea. %colo /i dansară dansul nocturn4

printre pietre nne9rite /i prin cenu/a veche /i rece. Pentru scurt tip4 aiedoină lupta. 5/i n9ădui să creadă că /i recăpăta4 n cele din ură4 vecheandenare. Poate că n noaptea aceasta Payne avea să fie cel care se duceala culcare plin de sn9e /i de vnătăi.

+er 'lyn parcă i au=i 9ndurile. Pară lene/ ultia lovitură a lui aie /ilansă un contraatac care l triise pe aie cu spatele n ru4 unde ci=a ialunecă n noroi. fr/i n 9enunchi4 cu sa0ia cavalerului tăcut la 0ere9ată /i

cu propria sa0ie pierdută n stuf. 5n luina lunii4 urele de vărsat de pe faţalui Payne erau ari ct craterele. coase acel sunet cloncănit care ar fi pututfi un hohot de rs /i trase sa0ia n susul 9tului lui aie4 pnă cnd vrfula1unse să i se odihnească ntre 0u=e. Doar atunci făcu un pas napoi /i /ivr sa0ia n teacă.

:2aş fi descurcat mai bine luptându2mă cu Raff cel )ulce cu o târfă .n spate% 9ndi aie4 scuturndu-/i noroiul de pe na de aur. # parte din el

voia s-o sul9ă /i s-o a=vrle n ru. "ra inutilă4 iar na stn9ă nu era

6?



ult ai 0ună. +er 'lyn se ntorsese la cai4 lăsndu-l să se ridice sin9ur n picioare. :ăcar din astea .ncă am două#3ltia =i a călătoriei lor fu rece /i furtunoasă. Hntul v1ia printre

cren9i4 n pădurile 0rune /i 9ola/e4 făcnd stuful rului să se ncline adncde-a lun9ul ;urcii $o/ii. Chiar /i nvelit n antaua de iarnă a !ăr=ii$e9ale4 aie siţea dinţii de fier ai vntului4 n tip ce călărea alături devărul său Daven. După-asa4 tr=iu4 =ăriră $iverrunul ridicndu-se din locul

n9ust unde Piatra $ăsucită se unea cu ;urca $o/ie. Castelul Casei &ullyarăta ca o are cora0ie de piatră4 cu prora ndreptată spre aval. idurile salede 9resie erau scăldate ntr-o luină ro/ie-aurie /i păreau ai nalte /i ai9roase dect /i le aintea aie. $uca aceasta nu 8a crăpa uşor% 9ndi el posoort. Dacă Pe/tele Ne9ru nu voia să asculte4 nu va avea de ales dectsă ncalce 1urăntul pe care i-l făcuse lui Catelyn tar. urăntul pe carel rostise n faţa re9elui său avea ntietate.

"stacada care traversa rul /i cele trei ta0ere ari ale o/tirii invadatoareerau ntocai cu le descrisese vărul lui. &a0ăra lui +er $yan ;rey4 lanord de Piatra $ăsucită4 era cea ai are /i cea ai de=ordonată. # iensăspn=urătoare 9ri se nălţa deasupra corturilor4 naltă ct o catapultă. u0 eastătea o siluetă solitară4 cu o funie la 9t. 0dmure Tul"# aie siţi un fiorde ilă. +ă2l ţină acolo% zi după zi% cu laţul acela .n 9urul gâtului? maibine i2ar tăia capul şi ar ispră8i#

5n spatele spn=urătorii4 erau risipite n neornduială corturi /i focuri.

For=ii Casei ;rey /i cavalerii lor /i ridicaseră pavilioanele ntr-un loc 0un4n aonte de /anţurile de de1ecţie. 5n aval se aflau coli0e de pănt4 căruţe/i care cu 0oi.

I +er $yan nu vrea ca 0ăieţii lui să se plictisească4 a/a că le oferă trfe4lupte de coco/i /i vnătoare de istreţi4 i eEplică +er Devan. Li-a adus chiar/i un afurisit de cântăreţ# Mătu/a noastră l-a adus pe Gat 0et %l0 de laFannisport4 dacă-ţi vine să cre=i4 a/a că $yan tre0uia să ai0ă /i el un

cntăreţ. N-a putea să stăvili pur /i siplu rul /i să-i necă pe toţi4vereK

aie vedea arca/i i/cndu-se n spatele erloanelor de pe parapetulcastelului. Deasupra lor fluturau flaurile Casei &ully4 păstrăvul ar9intiusfidător pe fondul lui ro/u /i al0astru. Dar cel ai nalt turn ar0ora un alt felde stindard4 un stea9 lun9 /i al04 cu 0la=onul lupului străvechi al Caseitar.

I Pria dată cnd a vă=ut $iverrunul era un scutier novice4 crud ca

66



iar0a priăverii4 i spuse aie vărului său. >ătrnul uner Craehall -atriis să duc un esa14 unul pe care 1ura că nu-l putea ncredinţa unui cor0.Fordul 8oster -a ţinut două săptăni4 cu9etnd la răspunsul lui4 /ia/e=ndu-ă la fiecare asă ln9ă fiica lui Fysa.

I Nu e de irare că ai 0răcat ve/intele al0e. Li eu a/ fi făcut la fel.I #4 Fysa n-a fost att de fioroasă.;usese o fată dră9uţă4 la drept vor0ind4 delicată /i cu 9ropiţe4 cu părul

lun94 arăiu. )ar sfioasă# Înclinată spre tăceri prelungite şi reprize dechicotit% fără nimic din focul lui Cersei# ora ei ai are păruse aiinteresantă4 dar Catelyn era proisă unui 0ăiat din Nord4 o/tenitorulGinterfellului dar4 la vrsta aceea4 nicio fată nu-l interesa pe aie la felde ult ca renuitul frate al lui 8oster4 care-/i c/ti9ase faia luptndpotriva $e9ilor de Nouă Parale la &reptele de Piatră. Fa asă o i9noră pe 0iata Fysa4 ndenndu-l pe >rynden &ully să spună pove/ti despre Maelyscel Monstruos /i Prinţul de %0anos. +er !r"nden era mai tânăr decât sunt

eu acum% cu9etă aie4 iar eu eram mai tânăr decât 5ec<#Cel ai apropiat vad de pe ţărul opus al ;urcii $o/ii era n aonte de

castel. Ca să a1un9ă la ta0ăra lui +er Devan4 fură nevoiţi să treacă prin cea alui "on ;rey4 pe ln9ă pavilioanele lor=ilor riverani care plecaseră9enunchiul /i fuseseră repriiţi n pacea re9elui. aie o0servă flaurileCaselor Fychester /i Hance4 $oote /i !ood0roo4 9hindele Casei allford/i fecioara dansnd a Fordului Piper4 dar flaurile pe care nu le vedea erau

cele care i dădeau de 9ndit. Hulturul de ar9int al Mallisterilor nu eranicăieri4 nici calul ro/u al >racenilor4 nici salcia Casei $y9er sau /erpiin9eănaţi ai lui Pae9e. De/i cu toţii /i rennoiseră 1urăintele de credinţăfaţă de &ronul de ;ier4 niciunul nu venise să se alăture asaltului. >raceniise ră=0oiau cu Casa >lacood4 /tia4 ceea ce eEplica a0senţa lor4 nsăceilalţi

$oii noştri prieteni nu ne sunt prieteni defel# 7oialitatea lor nu e decât de

suprafaţă# $iverrunul tre0uia cucerit4 /i asta curnd. Cu ct asaltul se triaai ult4 cu att ncura1a /i alţi recalcitranţi4 precu &ytos >lacood.

Fa vad4 +er Rennos de Rayce suflă Cornul Pietrei. (sta ar trebui să2laducă pe 5eştele $egru pe metereze# +er 8u9o /i +er Derot l conduseră pe aie peste ru4 pro/cnd apele ocirloase4 ro/ii-aronii4 custindardul !ăr=ii $e9ale /i cu cer0ul /i leul lui &oen fluturnd n vnt.$estul coloanei venea copact n ura lor.

&a0ăra Fannisterilor răsuna de =9ootul ciocanelor de len4 n locul

6,



unde se ridica un nou turn de asediu. Două alte turnuri erau terinate4acoperite pe 1uătate cu piei de cal netă0ăcite. 5ntre ele se afla un 0er0ec4un trunchi de copac cu vrful ntărit n foc4 suspendat de lanţuri su0 unacoperi/ de len. -ărul meu n2a pierdut 8remea% se pare#

I tăpne4 ntre0ă Pec4 unde ţi vrei cortulKI %colo4 pe ridicătura aia. 5i arătă cu na de aur4 de/i nu era foarte

potrivită pentru o aseenea isiune. >a9a1ele acolo4 liniile cailor acolo.

Ho folosi latrinele pe care vărul eu a avut aa0ilitatea să le sape pentrunoi. +er %dda4 inspectea=ă perietrul4 cu un ochi la orice slă0iciuni.aie nu anticipa un atac4 dar nu anticipase nici Pădurea Loaptelor.

I ă che nevăstuicile pentru un consiliu de ră=0oiK ntre0ă Daven.I Nu4 pnă nu vor0esc cu Pe/tele Ne9ru. aie i făcu sen lui on

>ettley pnul: ;lutură un stea9 de pace /i du un esa1 la castel.'nforea=ă-l pe +er >rynden &ully că vreau să-i vor0esc ine la priii=ori. Hoi veni la ar9inea /anţului de apărare /i-l voi a/tepta pe podul lui 0asculant.

Pec părea alarat:I tăpne4 arca/ii lui ar puteaI N-o vor face. aie descăleca. 5nălţaţi-i cortul /i nfi9eţi stindardele.

;i 8om 8edea cine 8ine alergând şi cât de repede# Nu fu nevoie de ult tip. Pia se a9ita ln9ă un an9al4 ncercnd să

aprindă căr0unii. Pec se duse s-o a1ute. 5n ultiul tip4 aie adorea

adesea au=indu-i cu /i potoleau poftele ntr-un colţ. 5n tip ce !arrettdesfăcea cataraa arurii pentru picioare4 clapa cortului se dădu n lături.

I "/ti aici4 n sfr/it4 nu-i a/aK tună ătu/a lui. 3plea u/a4 cu soţul ei;rey privind din spatele ei. "ra /i tipul. N-o 0răţi/e=i pe 0ătrna /i 9rasata ătu/ăK Desfăcu 0raţele /i nu-i lăsă de ales dect s-o 0răţi/e=e.

!enna Fannister fusese n tinereţe o feeie 0ine le9ată4 ereu n pericolsă-/i uple pnă la refu= corsa1ul. %cu nu ai era dect o foră ndesată.

;aţa ei era lătăreaţă /i netedă4 9tul4 un stlp 9ros /i ro=4 pieptul enor. Căradupă ea carne ct pentru doi ca soţul ei. aie o 0răţi/a ndatoritor /ia/teptă să-l ciupească de ureche. 5l ciupea de urechi de cnd se /tia4 darastă=i se stăpni. 5n schi04 ătu/a i plantă săruturi oi /i ude pe a0iio0ra1i.

I 5i pare rău pentru pierderea pe care ai suferit-o.I Mi s-a făcut o nă de aur. '-o arătă.

I ;oarte fruos. 5ţi vor face /i un tată de aurK !lasul lui Fady !enna era

6*



aspru: &yin era pierderea la care ă referea.I 3n o ca &yin Fannister se na/te o dată la o ie de ani4 declarăsoţul ei. "on ;rey era un o a9itat4 cu ini nervoase. %r fi pututcntări /ai=eci de ilo9rae dar nuai ud /i 0răcat n =ale. "ra un 0ăţn lnă4 fără pic de 0ăr0ie4 un defect pe care proeinenţa ărului din 9t lfăcea /i ai a0surd. uătate din păr i că=use nainte să plineascătrei=eci de ani. %cu avea /ai=eci /i i ai răăseseră doar cteva socuri

al0e.I 5n ultia vree4 au a1uns la noi unele pove/ti ciudate4 =ise Fady!enna4 după ce aie se de0arasa de Pia /i de scutierii lui. # feeie nu ai/tie ce să creadă. Poate fi adevărat că &yrion l-a oort pe &yinK au evreo calonie răspndită de sora taK

I " adevărat. Povara inii de aur ncepea să-l scie. >10i la chin9ilecu care era prinsă de ncheietură.

I 3n fiu să ridice na potriva tatăluiJ eEclaă +er "on.Monstruos. unt =ile ne9re pentru Gesteros. Mă te pentru noi toţi4 acucă Fordul &yin nu ai e.

I &e-ai teut pentru noi toţi cnd a fost aici. !enna /i a/e=ă dosulaplu pe un ta0uret4 care pri alarant su0 9reutatea ei. Nepoate4vor0e/te-ne despre fiul nostru Cleos /i felul n care a urit.

aie desfăcu apoi ultia chin9ă /i /i a/e=ă na deoparte.I % fost atacaţi de tlhari. +er Cleos i-a alun9at4 dar asta l-a costat

viaţa. Minciuna i veni u/or pe 0u=eA /i dădu seaa că le plăcea.I >ăiatul a avut cura14 ntotdeauna a spus asta. 5i era n sn9e. # spuă

ro=alie sclipi pe 0u=ele lui +er "on cnd vor0i4 ărturie a frun=eloracri/oare pe care i plăcea să le estece.

I #seintele lui ar tre0ui n9ropate la Casterly $oc4 n ala "roilor4afiră Fady !enna. 3nde odihne/te acuK

$icăieri# :ăştile .nsângerate i2au mutilat cada8rul şi l2au lăsat hrană

pentru ciori#I Fn9ă un pru4 inţi el. Cnd ră=0oiul se va sfr/i4 a să 9ăsesc

locul /i a să-l triit acasă.#asele erau oaseA n =ilele astea4 niic nu era ai u/or de procurat.I $ă=0oiul ăsta Fordul "on /i drese 9lasul4 i/cndu-/i n sus

/i-n 1os ărul din 9t. Hei fi vă=ut a/inile de asediu. >er0eci4 catapulte4turnuri. Nu vor slu1i la niic4 aie. Daven vrea să spar9ă =idurile4 să

=dro0ească porţile. Hor0e/te despre soală4 despre pr1olirea castelului.

,7



Castelul eu. trecură na de-a lun9ul unei neci4 scoase la iveală un per9aent /i i-l vr lui aie su0 nas: % decretul. enat de re9e4 de&oen. He=i4 si9iliul re9al: cer0ul /i leul. "u sunt lordul de drept al$iverrunului /i nu voi n9ădui să fie redus la o ruină fue9ndă.

I #4 lasă aiureala aia deoparte4 pufni soţia lui. %tt tip ct Pe/tele Ne9ru /ade ntre =idurile $iverrunului4 poţi să te /ter9i la fund cu hrtia aia4după ct ne folose/te. De/i era de cinci=eci de ani o ;rey4 Fady !enna

rănea tot o Fannister. Chiar foarte mult o 7annister# aie ţi va dacastelul.I Ne9re/it4 spuse Fordul "on. +er aie4 ncrederea pe care no0ilul

tău tată a avut-o n ine n-a fost n =adar4 vei vedea. Hreau să fiu fer4 darcinstit faţă de noii ei vasali. >lacood /i >racen4 ason Mallister4Hance Piper4 vor afla cu toţii că au n "on ;rey un su=eran drept. Li tatăleu4 da. "l e Ford de Crossin94 dar eu sunt Fordul de $iverrun. 3n fiu edator să dea ascultare tatălui său4 e adevărat4 dar un ste9ar tre0uie să sesupună su=eranului său.

#4 zei% a8eţi .ndurare#I &u nu e/ti su=eranul lui4 ser . Cite/te-ţi per9aentul. Si s-a ncredinţat

$iverrunul4 cu pănturile /i c/ti9urile lui4 niic ai ult. Petyr >aelisheste Fordul upre al &ridentului. $iverrunul va fi su0 stăpnirea8arrenhalului.

%sta nu era pe placul Fordului "on.

I 8arrenhalul e o ruină4 0ntuită /i 0lesteată4 o0iectă el4 iar >aelishoul e un vistiernic4 nu un adevărat lord4 ori9inea lui

I Dacă aran1aentele te neulţuesc4 du-te la De0arcaderul $e9elui /ivor0e/te cu dulcea ea surioară.

Cersei l-ar devora pe "on ;rey /i s-ar sco0i ntre dinţi cu oasele lui4aie era a0solut si9ur de asta. )acă nu cum8a e prea ocupată să se culcecu 6smund Bettleblac<#

Fady !enna pufni.I Nu e nevoie s-o deran1ă pe 5nălţiea a cu aseenea prostii. "4

de ce nu te duci să iei o 9ură de aerKI # 9ură de aerKI au poţi să te u/ure=i pe ndelete4 dacă preferi. Nepotul eu /i cu ine

ave pro0lee de familie de discutat.Fordul "on ro/i.

I Da4 e cald aici. Hoi a/tepta afară4 doana ea4 ser . Fordul rulă

,



per9aentul4 schiţă o plecăciune n faţa lui aie /i ie/i clătinndu-se dincort."ra 9reu să nu-l dispreţuie/ti pe "on ;rey. osise la Casterly $oc pe

cnd avea paispre=ece ani ca să se nsoare cu o leoaică de două ori aitnără dect el. &yrion o0i/nuia să spună că Fordul &yin i dăduse ca darde nuntă crape la stoac. Aenna a a8ut şi ea rolul ei# aie /i ainteaulte ospeţe la care "on stătea posoort4 cu nasul n ncare4 n tip

ce soţia lui făcea 9lue deocheate cu fiece cavaler al casei a/e=at n stn9aei4 presărndu-/i conversaţiile cu =9ootoase hohote de rs. I2a dat lui 're" patru fii% negreşit# Cel puţin% ea susţine că sunt ai lui# Nieni din Casterly$oc nu avea cura1ul să su9ere=e altceva4 cu att ai puţin +er "on.

De ndată ce +er "on ie/i4 no0ila lui soţie /i dădu ochii peste cap.I Fordul /i stăpnul eu. Fa ce s-a 9ndit tatăl tău cnd l-a nuit Ford

de $iverrunKI >ănuiesc că s-a 9ndit la fiii tăi.I Li eu ă 9ndesc la ei. " va fi un lord ca vai de el. &y s-ar putea să

se descurce ai 0ine4 dacă are inte să nveţe de la ine /i nu de latată-său. 5/i roti privirea prin cort. %i vinK

aie 9ăsi o carafă /i i turnă4 cu o nă.I De ce-ai venit aici4 doana eaK %r fi tre0uit să răi la Casterly

$oc pnă la sfr/itul 0ătăliei.I De ndată ce a au=it că este lord4 " a tre0uit să vină iute ca să-/i ia

scaunul n priire. Fady !enna luă o n9hiţitură /i /i /terse 9ura cuneca. &atăl tău ar fi tre0uit să ne dea Castelul Darry. Cleos s-a nsurat cuuna dintre fiicele plu9arului4 ţi ainte/ti4 ndoliata lui văduvă e furioasă căfiii ei n-au priit pănturile no0ilului ei tată. %i Casa-Porţii e Darrydoar din partea aei. Nora ea eyne i e ătu/ă4 soră 0ună cu FadyMariya.

I # soră ai ică4 i reainti aie4 iar &y va avea $iverrunul4 un

trofeu ai are dect Darry.I 3n trofeu otrăvit. Casa Darry a pierit pe linie asculină. Casa &ully

nu. Nătărăul de +er $yan i pune /trean9ul de 9t lui "dure4 dar n-o să-lspn=ure. 'ar $oslin ;rey poartă un păstrăv n pntece. Nepoţii ei nu vor finiciodată n si9uranţă la $iverrun4 att tip ct ai răne n viaţă vreuno/tenitor &ully.

aie /tia că ătu/a lui nu se n/ela.

I Dacă $oslin are o fiică

,2



I se poate ărita cu &y4 cu condiţia ca 0ătrnul Ford Galder să-/idea consiţăntul. Da4 -a 9ndit la asta. Dar e la fel de posi0il să fie 0ăiat4 /i coco/elul lui ar coplica situaţia. 'ar dacă +er >rynden vasupravieţui atacului4 s-ar putea să vrea să revendice $iverrunul pentrusine sau n nuele tnărului $o0ert %rryn.

aie /i-l aintea pe icul $o0ert de la De0arcaderul re9elui4 ncăsu9nd la pieptul aei4 la patru ani.

I %rryn nu va trăi att ct să =ăislească fii. Li de ce-ar avea Fordul de"yrie nevoie de $iverrunKI De ce un o care are o ulcea cu aur ai are nevoie de ncă unaK

#aenii sunt lacoi. &yin ar fi tre0uit să-i dea $iverrunul lui Revan /iCastelul Darry lui ". '-a/ fi spus-o4 dacă s-ar fi ostenit să ă ntre0e4 darcnd se consulta no0ilul tău tată cu altcineva n afară de RevanK ;eeiasuspină adnc. Nu-l nvinuiesc pe Revan că vrea scaunul ai si9ur pentrufiul lui4 ia ainte. 5l cunosc prea 0ine.

I Ceea ce vrea Revan /i ceea ce vrea Fancel par să fie două lucruridiferite. aie i povesti despre deci=ia lui Fancel de a renunţa la soţie4 la pănturi /i la titlul de lord ca să lupte pentru fnta Credinţă. Dacă totu/ivrei Castelul Darry4 scrie-i lui Cersei /i eEplică-i punctul tău de vedere.

Fady !enna /i flutură cupa n sen de respin9ere.I Nu4 a trecut 0a0a cu colacii. " /i-a vrt n capul lui pătrat că vrea

să donească peste ţinuturile riverane. 'ar Fancel presupun că ar fi tre0uit

să ne a/teptă de ult la asta. 5n definitiv4 o viaţă n slu10a 5naltului eptonnu e att de diferită de viaţa n slu10a re9elui. Revan se va nia4 ă te.%/a cu s-a niat &yin cnd ţi-ai pus tu n inte să 0raci ve/inteleal0e. Cel puţin Revan l are ncă pe Martyn drept o/tenitor. Poate să-lnsoare pe el cu %i Casa-Porţii4 n locul lui Fancel. Cei Lapte să ne apereJMătu/a lui oftă. Li4 că veni vor0a de Cei Lapte4 de ce n9ăduie CerseiCredinţei să se nare=e din nouK

aie ridică din ueri.I unt si9ur că are otivele ei.I MotiveK Fady !renna pufni =9ootos. %r fi 0ine să fie otive

.ntemeiate# ă0iile /i telele le-au dat 0ătăi de cap pnă /i &ar9aryenilor.Cuceritorul nsu/i s-a purtat cu ănu/i cu Credinţa4 pentru ca oaenii ei sănu i se opună. 'ar cnd %e9on a urit /i lor=ii s-au ridicat potriva fiilorlui4 a0ele ordine s-au aflat n i1locul acelei re0eliuni. For=ii ai pio/i

i-au spri1init4 la fel /i ulţi dintre oaenii din popor. $e9ele Mae9or a pus4

,



n cele din ură4 o recopensă pe capul lor. % plătit un dra9on de aur pentru capul oricărui ;iu ipenitent al $ă=0oinicului /i un cer0 de ar9int pentru scalpul unui ;rate ăran4 dacă-i aintesc 0ine istoria. Mii au fostuci/i4 dar aproape tot pe-atţia rătăceau ncă prin re9at4 ră=vrătiţi4 pnă cnd&ronul de ;ier l-a oort pe Mae9or /i $e9ele aehaerys a că=ut de acordsă-i ierte pe toţi cei care vor lăsa deoparte să0iile.

I 3itase cea ai are parte4 ărturisi aie.

I &u /i sora ta4 andoi. Fuă ncă o n9hiţitură de vin. " adevărat că&yin =0ea pe catafalcKI Putre=ea pe catafalc. %sta i-a str0at 9ura.I %tta totK Părea că asta o ntristea=ă. Fuea spune că &yin nu

=0ea niciodată4 dar că a =0it cnd s-a căsătorit cu aa ta /i cnd%erys l-a făcut Mnă. Cnd Castelul &ar0ec s-a pră0u/it peste Fady "llyn4căţeaua intri9antă4 &y9 susţinea că &yin a =0it /i atunci. Li a =0it lana/terea voastră4 aie. % vă=ut asta cu ochii ei. &u /i Cersei4 ro=alii /i perfecţi4 identici ca două 0oa0e de a=ăre ntr-o păstaie ă ro94 ai puţin ntre picioare. Ce ai plămâni aveaţiJ

I ă ne au=i ră9indJ aie rn1i. Mai urea=ă să-i spui ct de ult i plăcea să rdă.

I Nu. &yin privea rsul cu suspiciune. % au=it prea ulţi oaenir=nd de 0unicul tău. e ncruntă: &e asi9ur4 această ascaradă de asediunu l-ar fi au=at. Cu ai de 9nd să-i pui capăt4 acu4 că e/ti aiciK

I Hoi trata cu Pe/tele Ne9ru.I N-o să ear9ă.I 'ntenţione= să-i ofer tereni avanta1o/i.I Pentru tereni e nevoie de ncredere. ;reyii au oort oaspeţi su0

acoperi/ul lor4 iar tu4 n fine nu vreau să te 1i9nesc4 dra9ul eu4 dar tu aiucis un anue re9e pe care ai 1urat să-l aperi.

I Li a să-l ucid pe Pe/tele Ne9ru4 dacă nu se predă. &onul lui aie era

ai aspru dect intenţionase4 dar nu avea niciun chef să i se arunce n faţănuele lui %erys &ar9aryen.

I Cu4 cu li0aK !lasul ei era 0at1ocoritor. Poate că sunt eu o feeie 0ătrnă /i 9rasă4 dar n-a 0rn=ă ntre urechi4 aie. Nici Pe/tele Ne9ru.%eninţările 9oale nu-l vor intiida.

I Ce -ai sfătuiKMătu/a lui ridică 9reoi din ueri.

I " vrea capul lui "dure. De data asta4 s-ar putea să ai0ă dreptate.

,+



+er $yan ne-a făcut de rs cu spn=urătoarea aia a lui. &re0uie să-idovede/ti lui +er >rynden că aeninţările tale au dinţi.I Moartea lui "dure ar putea să ntărească dr=enia lui +er >rynden.I Dr=enia e un lucru de care >rynden Pe/tele Ne9ru n-a dus lipsă

niciodată. 8oster &ully ar fi putut să-ţi spună asta. Fady !enna /i terinăvinul. "i4 0ine4 nu i-a/ n9ădui niciodată să-ţi spun cu să porţi un ră=0oi.5i /tiu locul spre deose0ire de sora ta. " adevărat că Cersei a ars

;ortăreaţa $o/ieKI Doar &urnul Minii.Mătu/a lui /i dădu ochii peste cap.I Mai 0ine ar fi lăsat turnul /i ar fi ars Mna. 8arys +w"ft3 Dacă /i-a

eritat vreodată cineva 0la=onul4 acela e +er 8arys. 'ar !yles $os0y4 CeiLapte să ne apere4 credea c-a urit cu ani n ură. Merryeather &atăltău o0i/nuia să-i spună 0unicului acestuia OChicotitorul4 cred că /tii. &yinsusţinea că sin9urul lucru la care era 0un Merryeather era să chicotească la9luele re9elui. Fordul a chicotit pnă a a1uns n eEil4 din cte-i aintesc.Cersei a adus /i un 0astard n consiliu4 /i un Rettle0lac n !arda $e9ală. %lăsat Credinţa să se nare=e /i pe 0raavosi să-/i revendice datoriile n totGesterosul. Niic din toate astea nu s-ar fi ntplat dacă ar fi avut attainte să-l facă pe unchiul vostru Mna $e9elui.

I +er Revan a refu=at-o.I 5ntr-adevăr. Nu a spus de ce. unt ulte lucruri pe care nu le-a spus.

$2a 8rut să le spună. Fady !enna se str0ă. Revan făcea .ntotdeauna ce ise cerea. Nu-i stă n fire să se dea n lături de la nicio nsărcinare. Ceva e nnere9ulă aici4 o sit.

I % spus că e o0osit. ;tie% i spusese Cersei la căpătiul tatălui lor. ;tiedespre noi#

I #0ositK Mătu/a lui strnse din 0u=e. Presupun că are dreptul să fie. '-afost 9reu să trăiască toată viaţa n u0ra lui &yin. Fe-a fost 9reu tuturor

fraţilor ei. 30ra aceea pe care o arunca &yin era lun9ă /i nea9ră4 /ifiecare dintre ei a tre0uit să lupte să 9ăsească puţin soare. &y9ett a ncercatsă fie pe picioarele lui4 dar n-a putut să se ridice niciodată la nivelul tatăluitău4 /i asta l-a făcut tot ai furios cu trecerea anilor. !erion făcea 9lue.Mai 0ine să iei 1ocul n rs dect să 1oci /i să pier=i. Dar Revan a vă=ut ncăde la nceput cu stau lucrurile4 a/a că /i-a făcut un loc pe ln9ă tatăl tău.

I 'ar tuK o ntre0ă aie.

I Nu era un 1oc pentru fete. "u a fost nepreţuita prinţesă a tatei /i a

,B



lui &yin4 pnă cnd l-a de=aă9it. ;ratelui eu nu i-a plăcut niciodată9ustul de=aă9irii. Fady !enna se ridică n picioare: % spus ce-a avutde spus. N-a să-ţi ai răpesc tipul. ;ă ce-ar fi făcut &yin.

I F-ai iu0itK se au=i aie ntre0nd.Mătu/a lui l privi ntr-un od ciudat.I %vea /apte ani cnd Galder ;rey l-a convins pe no0ilul eu tată să-i

dea lui " na ea. Cel de-al doilea fiu al său4 nici ăcar o/tenitorul.

&ata era /i el al treilea născut4 iar copiii ai ici 1induiesc după apro0areacelor ai ari. ;rey i-a 9hicit acea slă0iciune /i tata /i-a datconsiţăntul fără alt otiv dect ca să-i facă pe plac. Fo9odna ea a fostanunţată la un ospăţ la care era pre=ent 1uătate din Hest. "llyn &ar0ec ars4 iar Feul $o/u a ie/it furios din sală. Ceilalţi /i-au u/cat li0ile. Nuai &yin a ndră=nit să ridice 9lasul potriva acestei uniuni. 3n 0ăiatde =ece ani. &ata s-a făcut al0 ca laptele iepei4 iar Galder ;rey tremura#Fady !enna =0i. Cu a/ fi putut să nu-l iu0esc4 după astaK Ceea ce nunseană că a fost de acord cu tot ce-a făcut4 sau că -a siţit 0ine n prea1a 0ăr0atului care a devenit. Dar orice fetiţă are nevoie de un frate aiare care s-o ocrotească. &yin a fost are chiar /i cnd a fost ic.uspină. Cine să ne ai apere acuK

aie o sărută pe o0ra=.I % lăsat un fiu.I Da4 a/a este. De asta ă te cel ai ult4 la drept vor0ind.

"ra o rearcă stranie.I De ce te-ai teeKI aie4 spuse ea4 tră9ndu-l de ureche4 dra9ul eu4 te cunosc de cnd

erai un prunc la snul oannei. 0e/ti ca !erion /i lupţi ca &y9 /i ai cevadin Revan4 altfel n-ai purta antia aia dar fiul lui &yin e T"rion% nu tu.Cndva i-a spus asta n faţă tatălui tău4 iar el n-a ai vor0it cu ine o 1uătate de an. >ăr0aţii sunt ni/te nătărăi stra/nic de ari. Pnă /i cei care

se nasc o dată la o ie de ani.

,?



CAT A CANALELOR

e de/teptă chiar nainte de răsăritul soarelui4 n căăruţa de su0 stre/ini pe care o părţea cu fiicele lui >rusco.

Cat se tre=ea ntotdeauna pria. "ra cald /i plăcut su0 pături4 cu &alea /i>rea. %u=ea sunetele /optite ale răsuflării lor. Cnd se i/că4 ridicndu-se /i 010ind după papuci4 >rea orăi un protest adorit /i se ntoarse pe

partea cealaltă. $ăcoarea =idurilor 9ri de piatră nfiora pielea lui Cat. e0răcă n 9ra0ă4 pe ntuneric. 5n tip ce-/i tră9ea tunica peste cap4 &aleadeschise ochii /i stri9ă:

I Cat4 fii 0ună /i adu-i hainele."ra o fată stn9ace4 nuai piele /i os /i coate4 care se pln9ea ereu de

fri9.Cat i aduse ve/intele4 iar &alea se strecură n ele4 vn=olindu-se su0

pături. 5preună o traseră pe sora cea are din pat4 n tip ce >reaorăia aeninţări sonoroase. Cnd toate trei co0orră din odaia de su0stre/ini4 >rusco /i fiii lui erau de1a afară4 n 0arcă4 pe icul canal din spatelecasei. >rusco răcni la fete să se 9ră0ească4 a/a cu făcea n fiecarediineaţă. ;iii lui le a1utară pe &alea /i >rea să urce n 0arcă. arcina luiCat era să de=le9e funia de stlp4 să i-o arunce >reei /i să pin9ă 0arca deln9ă chei4 cu ci=a. ;iii lui >rusco se aplecau peste vsle. Cat aler9ă /i sări

peste 9aura care se căsca ntre chei /i punte.După aceea4 nu ai avea niic de făcut ultă vree dect să stea /i să

ca/te4 n vree ce >rusco /i fiii lui vsleau prin seintunericul de dinaintea=orilor4 plutind printr-o ncren9ătură de ici canale. e anunţa o =i fără pereche4 răcoroasă4 senină /i nsorită. 5n >raavos vreea era doar de treifeluri: ceaţa era urtă4 ploaia /i ai /i4 iar lapoviţa era cea ai urtă dintretoate. Dar4 din cnd n cnd4 venea o diineaţă cnd =orile se iveau

trandafirii /i al0astre /i aerul era tăios /i sărat. %celea erau =ilele care i plăceau cel ai ult lui Cat.Cnd a1unseră la canalul lat /i drept nuit Canalul Fun94 cotiră spre sud4

către piaţa de pe/te. Cat stătea cu picioarele ncruci/ate4 alun9ndu-/i uncăscat /i ncercnd să-/i aintească detaliile visului ei. (m 8isat că eramiarăşi lup# Cel ai 0ine /i aintea irosurile: copaci /i pănt4 fraţii dinhaită4 i=ul de cal4 cer0 /i o4 fiecare diferit de celelalte4 /i 9ustul nţepător alfricii4 ereu acela/i. 5n unele nopţi4 visele de lup erau att de vii nct /iau=ea fraţii urlnd chiar /i cnd se tre=ea4 iar o dată >rea susţinuse că a

,6



rit n son /i s-a =vrcolit su0 pături. Cre=use că era o inciună prostească pnă cnd &alea spusese acela/i lucru. $2ar trebui să 8isez 8ise de lup% /i spuse fata. (cum sunt pisică% nu lup#

+unt Cat a Canalelor# Hisele de lup i aparţineau %ryei din Casa tar. Dar4orict se străduia4 nu putea să scape de %rya. ;ie că dorea su0 teplu saun odăiţa de su0 stre/ini4 cu fiicele lui >rusco4 visele de lup continuau să ohărţuiască noaptea /i uneori /i alte vise.

Hisele de lup erau cele 0une. 5n visele de lup era a9eră /i puternică4aler9ndu-/i prada4 cu haita pe urele ei. Celelalte vise erau cele pe care leura4 visele n care avea două picioare n loc de patru. 5n acelea4 /i căutaereu aa4 pleticindu-se printr-un ţinut pustiu al ocirlei4 al sn9elui/i al focului. Ploua ntotdeauna n acel vis /i /i au=ea aa ţipnd4 dar unonstru cu cap de cine n-o lăsa s-o salve=e. 5n visul acela pln9ea ereu4ca o fetiţă speriată. 5isicile nu plâng niciodată% /i spuse ea4 aşa cum nu

plâng nici lupii# 0 doar un 8is prostesc#

Canalul Fun9 purtă 0arca lui >rusco pe ln9ă cupolele de araă verde alePalatului %devărului /i pe ln9ă turnurile nalte /i drepte ale Prestaynilor /iale %ntaryonilor4 nainte de a trece pe su0 iensele cupole 9ri aleapeductului4 către districtul cunoscut su0 nuele de #ra/ul Năolului4 undeclădirile erau ai ici /i ai puţin ipunătoare. Mai tr=iu4 cnd se luinade =iuă4 canalele urau să fie sufocate de 0ărci-/erpi /i de poduri plutitoare4dar n seintunericul de dinaintea =orilor aveau canalul aproape doar

pentru ei. Fui >rusco i plăcea să a1un9ă la piaţa de pe/te tocai cnd&itanul răcnea4 vestind răsăritul soarelui. unetul 0u0uia peste la9ună4estopat din pricina distanţei4 dar destul de puternic nct să tre=eascăora/ul adorit.

Cnd >rusco /i fiii săi acostară4 piaţa de pe/te i/una de1a de ne9uţătoride scru0ii /i de precupeţe care vindeau cod4 de cule9ători de stridii /iolu/te4 de servitori4 de 0ucătari4 de 9ospodine /i de arinari de pe 9alere4

toţi tr9uindu-se =9ootos n tip ce inspectau captura de diineaţă.>rusco o0i/nuia să se pli0e de la o 0arcă la alta4 cercetnd toate olu/tele/i4 din cnd n cnd4 lovind cu 0astonul cte un 0utoi sau co/:

I Usta4 spunea el. Da. !oc2boc# Usta. !oc2boc# Nu4 nu ăsta. %ici. !oc# Nu era un o prea vor0ăreţ. &alea =icea că tatăl ei era la fel de =9rcit la

vor0ă cu era /i la pun9ă. tridii4 olu/te4 cra0i4 idii4 scoici4 uneoricreveţi >rusco cupăra de toate4 n funcţie de ce anue arăta ai 0ine n

=iua aceea. Copiilor le revenea sarcina să care la 0arcă 0utoaiele /i co/urile

,,



pe care le 0ocănise. >rusco avea dureri de spate /i nu putea să ridice niicai 9reu dect o stacană de 0ere 0rună.Cat duhnea ntotdeauna a sare /i a pe/te cnd se depărtau de ţăr4

ntorcndu-se acasă. e o0i/nuise ntr-att4 nct a0ia dacă ai siţeairosul. Nu-i displăcea unca. Cnd o dureau u/chii de atta ridicat sauspatele de la povara 0utoaielor4 /i spunea că a/a devine ai puternică.

După ce toate 0utoaiele erau ncărcate4 >rusco ndepărta 0arca de chei /i

fiii lui vsleau napoi n susul Canalului Fun9. >rea /i &alea stăteau n faţă4/u/otind. Cat /tia că vor0eau despre iu0itul >reei4 cel cu care se ntlnea peacoperi/4 după ce tatăl ei adorea.

I 5nvaţă trei lucruri noi nainte să te ntorci4 i poruncise oul 0la1in4 n=iua n care o triisese pe Cat n ora/.

5nvăţa ereu. 3neori nu erau ai ult de trei cuvinte noi n li0a 0raavosi. %lteori aducea pove/ti ale arinarilor despre ntplări ciudate /ineaipoenite din luea lar9ă /i udă de dincolo de insulele >raavosului4despre ră=0oaie /i ploi cu 0roa/te rioase /i ouă de dra9on. 3neori nvăţatrei 9lue noi sau trei noi 9hicitori4 sau /iretlicuri ale unei 0resle sau alealteia. Li4 din cnd n cnd4 afla cte un secret.

>raavosul era un ora/ făcut pentru secrete4 un ora/ al ne9urilor4 ală/tilor /i al /oaptelor. 5nsă/i eEistenţa lui fusese un secret tip de unsecol4 după cu aflase4 iar locul n care se afla fusese tăinuit ncă de trei ori pe att.

I Cele Nouă #ra/e Fi0ere sunt fiicele Halyriei de odinioară4 i eEplicaseoul 0la1in4 dar >raavosul e copilul 0astard care a fu9it de acasă. unteun popor de 0astar=i4 fiii sclavilor4 ai trfelor /i ai tlharilor. trăo/ii no/triau venit dintr-o ie de ţinuturi n acest loc de refu9iu4 ca să scape de lor=iidra9oni care i nro0iseră. eci de =ei au venit odată cu ei4 dar eEistă unsi9ur =eu al tuturor.

I Cel cu Multe Chipuri.

I Li cu ulte nue4 adău9ase oul 0la1in. 5n Qohor4 el e Sapul Ne9ru4n Ti &i4 Feul Nopţii4 n Gesteros4 trăinul. &oţi oaenii tre0uie să se plecen faţa lui pnă la ură4 fie că se nchină la Cei Lapte4 la Fordul Fuinii4 laMaa Funii4 la eul 5necat sau la Marele Păstor. &oată oenirea iaparţine altfel4 undeva n lue ar eEista un popor care ar trăi ve/nic. %iau=it de vreun popor care trăie/te ve/nicK

I Nu4 a răspuns ea. &oţi oaenii tre0uie să oară.

Cat l 9ăsea ntotdeauna pe oul 0la1in a/teptnd-o cnd se furi/a napoi

,*



n teplul de pe colină4 n nopţile cu lună nea9ră.I Ce /tii /i n-ai /tiut cnd ai plecat de la noiK o ntre0a de fiecare dată.I Ltiu ce pune #r0ul >eVVo n sosul iute pe care l folose/te la stridii4

spunea ea. Ltiu că actorii de la ;elinarul %l0astru vor 1uca 7ordul tristei figuri% iar actorii de la Cora0ie au de 9nd să le dea replica prin ;apte8âslaşi chercheliţi# Ltiu că li0rarul Fotho Fornel doare n casa căpitanuluiMoredo Prestayn ori de cte ori onora0ilul căpitan e dus n călătorie /i că

pleacă atunci cnd -ulpoaica se ntoarce acasă.I " 0ine că /tii aceste lucruri. 'ar tu cine e/tiKI Nieni.I Minţi. "/ti Cat a Canalelor. &e cunosc 0ine. Du-te /i culcă-te4 copilă.

Diineaţă tre0uie să slu1e/ti.I &oţi oaenii tre0uie să slu1ească.Li a/a făcea4 trei =ile la fiecare trei=eci. Cnd luna era nea9ră4 era nieni4

o slu1itoare a eului cu Multe Chipuri4 n ro0a n al0 /i ne9ru. Pă/ea ln9ăoul 0la1in prin ntunericul parfuat4 ducnd n nă un lăpa/ de fier.păla orţii4 le cotro0ăia prin haine /i le nuăra 0anii. 3neori o ai a1uta pe 3a la 0ucătărie4 tăind ciuperci ari4 al0e /i de=osnd pe/te. Darnuai cnd era lună nea9ră. 5n celelalte =ile4 era o fată orfană4 cu o perechede ci=e prea ari pentru picioarele ei /i o antie aro4 cu tivul =drenţuit4stri9nd :idii% scoici şi moluşte% n tip ce /i pin9ea roa0a prin PortulPeticarului.

%vea să fie lună nea9ră n noaptea asta4 /tiaA noaptea trecută nu fusesedect o seilună de ar9int.

I Ce /tii /i n-ai /tiut ultia oară cnd ai plecat de la noiK avea s-o ntre0eoul 0la1in4 de ndată ce va da cu ochii de ea.

;tiu că !rea% fiica lui !rusco% se .ntâlneşte cu un băiat pe acoperiş% cândtatăl ei doarme% 9ndi ea. !rea .l lasă s2o atingă% zice Talea% chiar dacă edoar un şobolan de acoperiş şi toţi şobolanii de acoperiş sunt hoţi# 5nsă

acesta era doar un sin9ur lucru. Cat ai avea nevoie de ncă două. Nu-/ifăcea 9ri1i. "rau ereu lucruri noi de aflat la al4 ln9ă coră0ii.

Cnd se ntoarseră acasă4 Cat i a1ută pe fiii lui >rusco să descarce 0arca.>rusco /i fiicele lui părţiră olu/tele n cele trei roa0e4 aran1ndu-le pestraturi de iar0ă-de-are.

I 5ntoarceţi-vă după ce le vindeţi4 le spuse >rusco fetelor4 ntocai cufăcea n fiecare diineaţă4 iar ele porniră să-/i stri9e arfa. >rea /i ducea

roa0a către Portul Hiolet4 să vndă arinarilor 0raavosi ale căror coră0ii

*7



erau ancorate acolo. &alea /i ncerca norocul pe uliţele din 1urul 'a=uluiFunii4 sau vindea printre teplele de pe 'nsula eilor. Cat se ndrepta sprePortul Peticarului4 a/a cu făcea nouă =ile din =ece.

Doar 0raavosilor le era n9ăduit să folosească Portul Hiolet4 celor din#ra/ul 5necat /i din Palatul Fordului Mării. Coră0iile din ora/ele sale surori/i din luea lar9ă tre0uiau să acoste=e n Portul Peticarului4 un port aisărăcăcios4 ai 9rosolan /i ai urdar dect cel Hiolet. Li ai 9ălă9ios4

căci arinarii /i ne9ustorii din =eci de ţinuturi pn=eau cheiurile /iuliţele4 aestecndu-se cu cei care i serveau /i i tlhăreau. Fui Cat i plăcea locul acesta ai ult dect oricare din >raavos. 5i plăceau vacarul/i irosurile ciudate4 i plăcea să vadă ce coră0ii sosiseră cu fluEul de seară/i ce coră0ii plecaseră. 5i plăceau /i arinarii4 lăudăro/ii tyroshi cu 9lasurilelor 0u0uitoare /i 0ăr0ile vopsite4 0lon=ii lyseni4 ereu ncercnd să setocească la preţ4 ateloţii ndesaţi /i păro/i din Portul '00en4 orăindn1urături cu voci 9roase4 ră9u/ite. Purtau antii cu pene ro/ii4 ver=i /i9al0ene4 iar catar9ele nalte /i velele al0e ale coră0iilor-le0ede erauinunate.

'ar uneori ntlnea /i oaeni din Gesteros4 vsla/i /i arinari de pecaravele din #ra/ul Hechi4 de pe 9alere de ne9oţ din Dusendale4 dinDe0arcaderul $e9elui /i din !ullton /i de pe coră0ii 0urduhănoase careaduceau vin din %r0or. Cat cuno/tea cuvintele pentru idii4 scoici /iolu/te n li0a 0raavosi4 dar n Portul Peticarului /i stri9a arfa n li0a

ne9oţului4 li0a din porturi4 din docuri /i din tavernele arinarilor4 oaestecătură 9rosolană de cuvinte /i eEpresii din =eci de li0i4 nsoţită desene /i 9esturi4 a1oritatea vul9are. %celea i plăceau cel ai ult.#ricine ndră=nea s-o scie risca să-i vadă de9etul sau să se audă nuit puţă de ă9ar sau cur de căilă.

I Poate că n-a vă=ut niciodată o căilă4 spunea ea4 dar recunosc un curde căilă cnd l iros.

3neori4 eEtre de rar4 asta nfuria pe cineva4 dar cnd se ntpla a/aceva4 %rya avea stiletul. 5l păstra ascuţit /i /tia să-l folosească. $o99o cel$o/u o dusese ntr-o după-asă n Portul Hesel4 n tip ce a/tepta ca Fannasă fie disponi0ilă. # nvăţă cu să-/i ascundă stiletul n necă /i cu să-lscoată cnd avea nevoie de el4 /i cu să taie o pun9ă att de u/or /i de iutenct onedele să fie de1a toate cheltuite nainte ca proprietarul lor să apucesă le sită lipsa. "ra 0ine de /tiut4 chiar /i oul 0la1in era de acord4 ai cu

seaă noaptea4 cnd criinalii /i /o0olanii acoperi/urilor i/unau peste tot.

*



Cat /i făcuse prieteni de-a lun9ul cheiurilor: haali /i coedianţi4fa0ricanţi de funii /i reparatori de vele4 crciuari4 0erari /i 0rutari4cer/etori /i trfe. Cupărau olu/te /i scoici de la ea4 i spuneau pove/tiadevărate despre >raavos /i inciuni despre vieţile lor /i rdeau de felul ncare vor0ea cnd ncerca să se eEprie n li0a 0raavosi. Nu se lăsaniciodată deran1ată de asta. 5n schi04 le arăta de9etul /i i nuea cururi decăilă4 ceea ce i făcea să oară de rs. !yloro Dothare o nvăţa cntece

porcoase4 iar fratele lui4 !yleno4 i spunea care sunt cele ai 0une locuri de prins ţipari. Coedianţii de la Cora0ie i arătau cu /ade un erou /i onvăţau discursuri din Cântecul Rho"nului% Cele două ne8este ale Cucerito2rului /i )esfrânata negustorului# Quill4 ouleţul cu ochi tri/ti care inventatoate farsele deocheate pentru Cora0ie4 se oferise s-o nveţe cu sărută ofeeie4 dar &a99anaro l pocnise cu un cod4 punnd capăt tentativei.Cossoo caatorul o iniţia n prestidi9itaţie. Putea să n9hită /oareci /i să/i-i scoată pe urechi.

I " o vra1ă4 spunea el.I >a nu4 =icea Cat. Loarecele ţi-a fost tot tipul n necă. F-a vă=ut

i/cndu-se.+tridii% moluşte şi scoici erau vor0ele a9ice ale lui Cat /i4 ca toate

vor0ele a9ice4 o duceau aproape oriunde. e urcase la 0ordul unor coră0iidin Fys4 din #ra/ul Hechi /i din Portul '00en /i /i vnduse stridiile chiar pe punte. 3neori4 /i ducea roa0a pe ln9ă turnurile celor 0o9aţi /i le oferea

stră1erilor de la porţi olu/te fripte. # dată4 /i stri9ase arfa pe treptelePalatului %devărului /i4 cnd un alt vn=ător ncercase s-o alun9e4 irăsturnase căruciorul /i i pră/tiase stridiile pe pava1.

De la ea cupărau vae/ii de la CheVuy Port /i vsla/ii din #ra/ul5necat4 ale cărui cupole /i turnuri scufundate ţ/neau din apele ver=i alela9unei. # dată4 cnd >rea răăsese la pat din pricina sn9elui lunar4 Cat /ipinsese roa0a n Portul Hiolet4 să vndă cra0i /i creveţi vsla/ilor de pe

0arca de a9reent a Fordului Mării4 plină-ochi de feţe sur=ătoare. 5n alte=ile4 er9ea de-a lun9ul apeductului4 către 'a=ul Funii. Hindea aro9anţilorasasini n satin văr9at4 chelarilor /i 1u=ilor n haine ohorte4 aro /i 9ri.Dar ntotdeauna revenea n Portul Peticarului.

I +tridii% moluşte şi scoici% stri9a fata4 pin9ndu-/i roa0a de-a lun9ulcheiurilor. :idii% cre8eţi şi scoici#

# pisică ro/covană /i urdară o urărea4 atrasă de stri9ătele ei. Mai

ncolo4 /i făcu apariţia o a doua pisică4 o 1alnică fiinţă plouată4 9ri4 cu coada

*2



tăiată. Pisicilor le plăcea irosul lui Cat. 3neori4 pnă la apusul soareluiavea o du=ină ţinndu-se după ea. Din cnd n cnd4 le arunca o stridie /i seuita să vadă care o prinde. #0servă că pisicile ari c/ti9au arareoriA celai adesea trofeul revenea unui anial ai ic4 ai a9er4 sfri1it4 nenorocit/i nfoetat. Ca mine% /i spuse. Preferatul ei era un otan 0ătrn cu oureche u/cată4 care i aintea de pisica pe care o urărise cndva printoată ;ortăreaţa $o/ie. $u% aceea a fost altă fată% nu eu#

Cat o0servă că două dintre coră0iile care fuseseră aici cu o =i nainte plecaseră4 dar acostaseră cinci altele noi: o caravelă ică4 nuită :aimuţade (lamă% o iensă 0alenieră i00ane=ă care duhnea a soală4 a sn9e /i aulei de 0alenă4 două coră0ii hodoro9ite din Pentos /i o 9aleră suplă /i verdedin vechiul Holantis. Cat se oprea la piciorul fiecărei pasarele ca să-/i stri9eolu/tele /i stridiile4 o dată n li0a1ul ne9ustorilor /i ncă o dată n Fi0aCoună a Gesterosului. 3n arinar de pe o 0alenieră o n1ură att de=9ootos nct i sperie pisicile4 iar unul dintre vsla/ii din Pentos o ntre0ăct voia pentru olusca dintre picioarele ei4 dar la celelalte coră0ii i erseai 0ine.

3n ofiţer de punte de pe 9alera verde nfulecă 1uătate de du=ină destridii /i i spuse cu căpitanul lui fusese oort de piraţii din Fys carencercaseră să-i capture=e ln9ă &reptele de Piatră.

I "ra nenorocitul de aan4 cu 'iul !ătrânei :ame /i -al"riana lui are.% scăpat4 dar era ct pe ce.

Mica :aimuţă de (lamă se dovedi a fi din !ullton4 cu un echipa1 dinGesteros care se 0ucură să stea de vor0ă cu cineva n Fi0a Coună. 3nulo ntre0ă cu a1unsese o fată de la De0arcaderul $e9elui să vndă idii pedocurile din >raavos4 a/a că ea tre0ui să-/i spună povestea.

I tă aici patru =ile /i patru nopţi lun9i4 i =ise unul. 3nde tre0uie săear9ă oul ca să 9ăsească niţică distracţieK

I Coedianţii de la Cora0ie 1oacă ;apte 8âslaşi chercheliţi% le spuse Cat4

iar n >eciul Pestriţ4 ln9ă porţile #ra/ului 5necat4 sunt lupte de ţipari. au4dacă vreţi4 puteţi er9e la 'a=ul Funii4 unde 0andiţii se duelea=ă noaptea.

I Da4 sună 0ine4 rearcă un alt arinar4 dar ceea ce vrea Gat de fapt e ofeeie.

I Cele ai 0une trfe sunt la Portul Hesel4 ln9ă locul unde e acostatăCora0ia coedianţilor. Cat le arătă.

3nele dintre trfele din port erau perverse /i arinarii tocai sosiţi de pe

are nu /tiau niciodată care. <vrone era cea ai rea. &oată luea spunea

*



că 1efuise /i oorse o du=ină de 0ăr0aţi4 rosto9olindu-le cadavrele ncanale4 să devină hrană pentru ţipari. ;iica >eţivă putea fi dulce cnd eratrea=ă4 dar nu cu vinul n ea. 'ar eyne Can9renă era4 de fapt4 0ăr0at.

I 5ntre0aţi de Merry. Meralyn e nuele ei adevărat4 dar toată luea i=ice Merry Hesela4 /i a/a /i este.

Merry cupăra o du=ină de stridii de fiecare dată cnd Cat trecea pe la 0ordel /i le părţea cu fetele. %vea o iniă 0ună4 toată luea era de acord.

I # iniă 0ună /i cei ai ari sni din tot >raavosul4 se fălea cundrie Merry.Li fetele ei erau dră9uţe: 0u1orata >ethany /i Nevasta Marinarului4 Tna4

cea cu un sin9ur ochi4 care putea să-ţi 9hicească viitorul ntr-o picătură desn9e4 dră9ăla/a Fanna4 pnă /i %ssadora4 feeia ustăcioasă din '00en.Poate că nu erau fruoase4 dar erau 0une cu ea.

I &oţi haalii er9 la Portul Hesel4 i asi9ură Cat pe arinarii de pe :aimuţa de (lamă# O>ăieţii descarcă navele4 =ice Merry4 Oiar fetele ele idescarcă pe 0ăieţii de pe ele.

I Dar trfele 9ro=ave despre care vor0esc cntăreţiiK ntre0ă cea aitnără aiuţă4 un 0ăiat ro/covan4 cu pistrui4 care nu putea avea ai ultde /aispre=ece ani. unt chiar a/a de fruoase cu se spuneK 3nde pot 9ăsiuna din asteaK

&ovară/ii lui l priviră /i i=0ucniră n rs.I Lapte iaduri4 0ăieteJ făcu unul dintre ei. Poate căpitanul /i-ar putea lua

o curte=ană4 dar nuai dacă ar vinde afurisita de cora0ie. &rfe de-asteasunt pentru lor=i4 nu pentru unii de teapa noastră.

Curte=anele din >raavos erau vestite n luea ntrea9ă. Cntăreţii cntaudespre ele4 aurarii /i 9iuvaier9iii le cople/eau cu daruri4 e/te/u9arii lecer/eau onoarea de a le avea n rndul clientelei4 prinţii ne9oţului plăteaucoori ca să le ai0ă n 0raţele lor la 0aluri4 ospeţe /i spectacole4 iar 0andiţiise oorau ntre ei n nuele lor. 3neori4 pin9ndu-/i roa0a de-a lun9ul

canalelor4 Cat =ărea cte o curte=ană plutind pe ln9ă ea4 n dru către oseară cu vreun aant. ;iecare curte=ană avea propria luntre /i slu1itori caresă o ducă la ntlnire. Poeta avea ntotdeauna o carte n nă4 30ra Funii purta nuai ve/inte al0e /i ar9intii4 iar $e9ina Merlan nu era vă=utăniciodată fără irenele ei4 patru 0o0oci de fecioare care i ţineau trena /i-iaran1au părul. ;iecare curte=ană era ai fruoasă dect cealaltă. Pnă /iDoana cu Hăl era fruoasă4 dar nuai cei care-i erau aanţi reu/eau să-i

vadă chipul.

*+



I % vndut trei scoici unei curte=ane4 le spuse Cat arinarilor. M-astri9at cnd co0ora din luntre.>rusco i spusese răspicat că nu avea voie să-i vor0ească unei curte=ane

dect dacă aceasta i se adresa pria4 dar feeia i =0ise /i o plătise nar9int4 de trei ori preţul scoicii.

I Da4 /i care dintre ele a fostK $e9ina coicilor4 nuKI Perla Nea9ră4 le spuse ea.

Merry susţinea că Perla Nea9ră era cea ai renuită curte=ană dintretoate.I e tra9e din dra9oni4 i spusese ea lui Cat. Pria Perlă Nea9ră a fost o

re9ină-pirat. 3n prinţ din Gesteros a luat-o de i0ovnică /i i-a făcut o fată4care a devenit curte=ană. ;iica acesteia a urat-o4 /i fiica ei ai apoi4 pnăa1un9e la aceasta. Ce ţi-a spus4 CatK

;ata i răspunsese:I % spus: (m să cumpăr trei scoici /i (i nişte sos iute% micuţo3

I 'ar tu ce ai răspunsKI % =is: $u% doamna mea şi $u2mi spune micuţo# :ă cheamă Cat# %r

tre0ui să a sos iute. >eVVo are /i vinde de trei ori ai ulte stridii dect>rusco.

Cat i povestise oului 0la1in /i despre Perla Nea9ră.I Nuele ei adevărat este >elle9ere #therys4 l inforase ea. "ra unul

dintre cele trei lucruri pe care le aflase.

I %/a e4 spusese preotul nceti/or. Maa ei a fost >ellonara4 dar priaPerlă Nea9ră a fost tot o >elle9ere.

Dar Cat /tia că pe oaenii de pe :aimuţa de (lamă nu i-ar interesanuele aei unei curte=ane. Fe ceru să-i povestească ce se ai ntplăn Cele Lapte $e9ate /i despre ră=0oi.

I $ă=0oiK rse unul dintre ei. Ce ră=0oiK Nu e niciun ră=0oi.I Nu n !ullton4 preci=a un altul. Nici n Hale4 icul lord ne-a ferit de

asta4 la fel cu a făcut /i aa lui. (şa cum a făcut şi mama lui# tăpna Hăii era sora aei sale.I Fady Fysa4 spuse ea4 esteKI oartăK o copletă pistruiatul cu intea la curte=ane. Da. 3cisă de

propriul ei cntăreţ.I #J $u2mi pasă# Cat a Canalelor n2 a a8ut nicio mătuşă# $2a a8ut# Cat

ridică roa0a /i se ndepărtă de :aimuţa de (lamă% săltnd peste pietrele de

pava1.

*B



I +tridii% moluşte şi scoici1 stri9a ea. +tridii% moluşte şi scoici1 Cea aiare parte a olu/telor o vndu haalilor care descărcau cora0ia are cuvin din %r0or4 iar restul4 oaenilor care reparau 9alera de ră=0oi din Myr4cea care fusese distrusă de furtuni.

Mai departe4 la docuri4 se ntlni cu &a99anaro4 care stătea spri1init cuspatele de un stlp4 ln9ă Casso4 $e9ele ;ocilor. Cupără de la ea ni/teidii4 iar Casso lătră /i o lăsă să-i scuture notătoarea.

I Hino /i lucrea=ă cu ine4 Cat4 o ndenă &a99anaro4 n tip ce su9eaidiile din cochilii. Căuta un nou partener de cnd ;iica >eţivă /i nfipsesecuţitul n na Micuţului Nar0o. 5ţi dau ai ult dect >rusco /i n-ai săiro/i a pe/te.

I Fui Casso i place cu iros4 =ise ea. $e9ele ;ocilor lătră4 apro0nd-o parcă. Mna lui Nar0o nu s-a vindecatK

I Nu poate ndoi trei de9ete4 se plnse &a99anaro printre idii. Fa cefolose/te un hoţ de 0u=unare dacă nu-/i poate folosi de9eteleK Nar0o se pricepea la 0u=unare4 dar nu se pricepea la trfe.

I Merry =ice la fel. Cat era tristă. 5i plăcea Micul Nar0o4 chiar dacă eraun hoţ. Ce-o să facăK

I # să tra9ă la vsle4 =ice el. Crede că două de9ete sunt destule pentruasta4 iar Fordul Mării caută ereu vsla/i. '-a =is: Nar0o4 nu. Marea e airece dect o fecioară /i ai crudă dect o trfă. Mai 0ine ţi-ai tăia na /i aicer/i. Casso /tie că a dreptate. Nu-i a/a4 CassoK

;oca lătră4 iar Cat =0i. 5i a=vrli ncă o scoică nainte de a-/i vedea dedru.

iua era aproape de sfr/it cnd Cat a1unse la Portul Hesel4 vi=avi de loculunde era ancorată Cora0ia. 3nii dintre coedianţi stăteau n vrfulatahalei canarisite4 trecnd o ploscă de vin din nă-n nă4 dar cnd=ăriră roa0a lui Cat co0orră după stridii. 5i ntre0ă cu er9ea cu ;apte8âslaşi chercheliţi# oss 3rsu=ul clătină din cap.

I Quence a dat n sfr/it peste %llaVuo n pat cu loey. -au luptat cusă0iile de len /i andoi ne-au părăsit. Diseară vo fi doar cinci vsla/ichercheliţi4 s-ar părea.

I Ne vo strădui să copensă prin chercheleală ce a pierdut dinvsla/i4 declară Myrello. "u4 unul4 ă ridic la nălţiea isiunii.

I Micul Nar0o vrea să fie vsla/4 le spuse Cat. Dacă-l luaţi pe el4 veţiavea /ase.

I Mai 0ine ai trece pe la Merry4 i spuse oss. Ltii cu se supără cnd

*?



răne fără stridii.Dar cnd Cat se strecură n 0ordel4 o 9ăsi pe Merry stnd n caeracoună cu ochii nchi/i4 ascultndu-l pe Dareon cntnd la harpa-i de len.Tna era /i ea de faţă4 pletind părul lun94 auriu /i ătăsos al Fannei. (ltcântec idiot de dragoste# Fanna i cerea ntotdeauna cntăreţului să-i cntecntece idioate de dra9oste. "ra cea ai tnără dintre trfe4 avea doar paispre=ece ani. Cat /tia că Merry cerea pentru ea de trei ori ai ult dect

pentru oricare dintre celelalte fete ale ei.# nfuria să-l vadă pe Dareon stnd acolo a/a de neru/inat4 făcndu-i ochidulci Fannei4 n tip ce de9etele i dansau pe strunele harpei. &rfele ispuneau cntăreţul ne9ru4 dar acu nu ai purta niic ne9ru. Cu 0anii pecare-i c/ti9ase din cntat4 cioara se transforase n coco/. %stă=i purta oantie catifelată4 purpurie4 tivită cu sn9eap4 o tunică văr9ată4 cu dun9i al0e/i liliachii4 /i pantalonii ulticolori ai unui 0andit4 dar /i cupărase /i oantie de ătase /i una din catifea vi/inie care era tivită cu 0rocart.in9urul lucru ne9ru la el erau ci=ele. Cat l au=ise spunndu-i Fannei că pe toate celelalte le aruncase n canal.

I !ata cu ntuneciea4 anunţase el. 0 un om al Rondului de $oapte% 9ndi ea4 n tip ce Dareon cnta despre

o doană idioată care se arunca de pe un turn idiot fiindcă prinţul ei idioturise. )oamna ar trebui să se ducă să2 i omoare pe cei care i2au ucis

prinţul# Iar cântăreţul ar trebui să fie la id#

Cnd Dareon /i făcuse apariţia pria oară la Portul Hesel4 %rya fusesect pe ce să-l ntre0e dacă nu vrea s-o ia cu el la "astatch4 pnă cnd lau=ise spunndu-i lui >ethany că nu se ai ntoarce niciodată.

I Paturi tari4 cod sărat /i nesfr/ite 9ăr=i4 ăsta e idul4 spusese el. 5n plus4la "astatch nu e nieni nici pe 1uătate att de fruos ca tine. Cu a/ putea să te părăsescK Cat l au=ise spunndu-i acela/i lucru Fannei /i uneiadintre trfele de la Crescătoria de Pisici /i pnă /i Privi9hetorii4 n noaptea

cnd cntase n Casa Celor Lapte ;elinare. :i2aş dori să fi fost aici .n noaptea .n care l2a lo8it grăsanul# &rfele lui

Merry rdeau /i acu pe seaa asta. Tna spunea că 9răsanul se nro/ea caracul de fiecare dată cnd l atin9ea4 nsă cnd ncepuse tără0oiul4 Merry pusese să fie trt afară /i aruncat n canal.

Cat se 9ndea la 9răsan4 aintindu-/i cu l salvase de &erro /i #r0elo4cnd Nevasta Marinarului apăru ln9ă ea.

I Cntă fruos4 urură ea nceti/or4 n Fi0a Coună a

*6



Gesterosului. eii tre0uie că l-au iu0it4 dacă i-au dat un aseenea 9las /ichipul acela fruos4 pe deasupra. (re chipul frumos şi inima murdară% 9ndi %rya4 dar n-o spuse. Dareon se

nsurase cndva cu Nevasta Marinarului4 care nu se culca dect cu 0ăr0aţicare o luau de soţie. Portul Hesel avea uneori trei sau patru nunţi ntr-onoapte. %desea4 preotul ro/u "==elyno4 cel vesel /i 0i0at de vin4 săvr/earitualurile. Dacă nu era el4 era "ustace4 care fusese cndva septon la eptul

de Dincolo de Mare. Dacă nici preotul4 nici septonul nu erau prin prea1ă4una dintre trfe aler9a la Cora0ie /i aducea un actor. Merry susţinea ereucă actorii erau preoţi ai 0uni dect preoţii4 ai cu seaă Myrello.

Nunţile erau =9ootoase /i vesele4 cu 0ăutură din 0el/u9. #ri de cte oriCat se nierea pe acolo cu roa0a ei4 Nevasta Marinarului insista ca noul eisoţ să cupere ni/te stridii4 ca să-l ntărească pentru ceea ce avea să ure=e."ra 0ună n privinţa asta /i era o fire veselă4 dar lui Cat i se părea că era /iceva trist la ea.

Celelalte trfe spuneau că Nevasta Marinarului vi=ita 'nsula eilor n=ilele cnd era n floare /i cuno/tea toţi =eii care locuiau acolo4 pnă /i pecei pe care >raavosul i uitase. puneau că se ducea să se roa9e pentru priul ei soţ4 adevăratul ei soţ4 pe care-l pierduse pe are cnd era doar ofetiţă de vrsta Fannei.

I Crede că4 dacă 9ăse/te =eul potrivit4 poate că acesta va triite vnturile/i i va aduce dra9ostea napoi4 spunea Tna cea cu un ochi4 care o cuno/tea

de cel ai ult tip4 dar ă ro9 să nu se ntple. 'u0itul ei e ort. %siţit asta n sn9ele ei. Dacă s-ar ntoarce vreodată4 ar fi un cadavru.

Cntecul lui Dareon se terina4 n sfr/it. 3ltiele note se stinseră n aer.Fanna suspină /i cntăreţul /i puse harpa deoparte /i o ridică pe ea n poală.&ocai ncepuse s-o 9dile4 cnd Cat spuse cu voce tare:

I % stridii4 dacă vrea cineva.#chii lui Merry se deschiseră dintr-odată.

I >ine4 spuse feeia. %du-le4 copilă. Tna4 adu ni/te pine /i oţet.oarele ro/u /i uflat atrna pe cer4 n spatele unui /ir de catar9e4 cnd

Cat plecă de la Portul Hesel4 cu o pun9ă dolofană de onede /i o roa0ă ncare nu ai erau dect sare /i iar0ă-de-are. Dareon pleca /i el. Proisesecă va cnta n seara aceasta la 8anul Siparului Herde4 după cu i spuse ntip ce stră0ăteau druul preună.

I De fiecare dată cnd cnt la Sipar4 ă ale9 cu ar9int4 se făli el4 iar n

unele nopţi sunt acolo căpitani /i aratori. &raversară un ic pod /i

*,



naintară n 1osul unei străduţe lăturalnice n tip ce u0rele =ilei sealun9eau. Curnd voi cnta n Portul Hiolet /i4 după aceea4 n PalatulFordului Mării4 continuă Dareon. $oa0a 9oală a lui Cat huruia pe pietreledruului4 cntndu-/i propria u=ică =ăn9ănitoare. 'eri a ncat herin9cu trfele4 dar4 ntr-un an4 voi 9usta cra0 iperial cu curte=anele.

I Ce s-a ntplat cu fratele tăuK l ntre0ă Cat. !răsanul. % ai 9ăsit ocora0ie către #ra/ul HechiK punea că ar fi tre0uit să plece cu 7ad"

Ushanora#I Cu toţii ar fi tre0uit. Din ordinul Fordului no. '-a spus lui a:lasă-l pe 0ătrn4 dar 9răsanul ne0un n-a vrut să asculte. 3ltiele ra=e deluină ale soarelui la asfinţit străluceau n părul lui. Dar acu e prea tr=iu.

I 5ntocai4 =ise Cat4 cnd pă/iră n u0ra unei ulicioare str0e.Cnd a1unse napoi la casa lui >rusco4 ceaţa serii se aduna deasupra

icului canal. 5/i lăsă roa0a4 l 9ăsi pe >rusco n odaia unde-/i nuăra 0anii/i trnti pun9a pe asă4 n faţa lui. &rnti /i ci=ele pe podea.

>rusco n9ie pun9a:I >ine. Dar ce-s asteaKI Ci=e.I Ci=ele 0une sunt 9reu de 9ăsit4 rearcă >rusco4 dar astea i sunt

ici. $idică una /i o cercetă cu ochii i1iţi.I Fa noapte va fi lună nea9ră4 i reainti ea.I %tunci4 ai 0ine roa9ă-te. >rusco a=vrli ci=ele deoparte /i turnă

onedele pe asă ca să le nuere. -alar dohaeris#-alar morghulis% 9ndi ea.Ceaţa se ridica n tip ce stră0ătea stră=ile >raavosului. &reura puţin

cnd intră pe u/a din len de copac al iniii n Casa n Ne9ru /i %l0. Doarcteva lunări ardeau n seara aceasta4 plpind ca ni/te stele că=ute. 5nntuneric4 toţi =eii erau străini.

os4 n 9aleriile su0terane4 de=le9ă antia lui Cat4 trase peste cap tunica

aro4 irosind a pe/te a lui Cat4 aruncă din picioare ci=ele pătate de sareale lui Cat4 ie/i din len1eria lui Cat /i se 0ăie n apă cu lăie4 ca să speleorice ură de iros al lui Cat a Canalelor. Cnd ie/i4 săpunită /i frecată4 cu părul ei castaniu lipit de o0ra1i4 Cat dispăruse. 50răcă ve/inte curate /i o pereche de papuci oi de postav /i se duse4 cu pa/i u/ori4 la 0ucătărie4 să-iceară 3ei ceva de ncare. Preoţii /i acoliţii ncaseră de1a4 dar 0ucătăreasa i păstrase o 0ucată 0ună de cod pră1it /i ni/te piure de napi

9al0eni. 5nfulecă4 spălă strachina /i apoi se duse s-o a1ute pe orfelină să-/i

**



pre9ătească poţiunile.$olul ei era n principal să-i aducă una-alta4 cocoţndu-se pe scări ca să9ăsească ier0urile /i frun=ele de care avea nevoie orfelina.

I on-dulce e cea ai 0lndă dintre otrăvuri4 i spuse feeia4făriţnd niţel cu un o1ar /i un pistil. Cteva fire pot ncetini o iniăcare 0u0uie4 pot opri o nă care treură /i pot face un o să se sitălini/tit /i puternic. 3n vrf de cuţit va asi9ura o noapte de son adnc /i

fără vise. &rei vrfuri de cuţit vor aduce un son fără sfr/it. !ustul e foartedulce4 a/a că e cel ai 0ine să fie folosită n pră1ituri /i vinuri. 3ite4 poţiirosi dulceaţa. # lăsă să inhale=e puţin4 iar pe ură o triise sus4 pe scară4să caute un vas din sticlă ro/ie. %ceasta este o otravă ai crudă4 dar insipidă/i inodoră4 fiind astfel ai u/or de ascuns. Facriile Fysului i se spune.Di=olvată n vin sau n apă4 acină ăruntaiele /i intestinele oului /i lucide ca o 0oală a acelor or9ane. Miroase. %rya adulecă /i nu siţi niic.#rfelina puse deoparte lacriile /i deschise un vas 0urduhănos de piatră.Pasta asta e condientată cu sn9e de vasilisc. Ha da cărnii pră1ite un irosde ci0ru4 dar ncată produce o ne0unie violentă4 att la aniale4 ct /i laoaeni. 3n /oarece va ataca un leu după ce 9ustă din sn9ele de vasilisc.

%rya /i roase 0u=a.I %r er9e la ciniKI Fa orice anial cu sn9e cald. #rfelina o pălui.5/i duse na la o0ra=4 fiind ai ult surprinsă dect rănită.

I De ce-ai făcut astaKI %rya din Casa tar e cea care /i roade 0u=a ori de cte ori se

9nde/te. "/ti %rya din Casa tarKI Nu sunt nieni. "ra furioasă. &u cine e/tiK Nu se a/tepta la un răspuns

din partea orfelinei4 dar acesta veni:I M-a născut drept sin9urul copil dintr-o Casă străveche4

o/tenitoarea no0ilului eu tată4 răspunse orfelina. Maa ea a urit

cnd era ică. N-a nicio aintire cu ea. Cnd avea /ase ani4 tatăl eus-a recăsătorit. Noua lui soţie a fost 0lndă cu ine pnă cnd a născut-o pefiica ei. %poi /i-a dorit să or4 pentru ca propriul ei copil să poată o/teniaverea tatălui eu. %r fi putut să apele=e la 0unăvoinţa eului cu MulteChipuri4 dar nu putea suporta sacrificiul pe care acesta i l-ar fi cerut. 5nschi04 s-a 9ndit să ă otrăvească cu na ei. M-a lăsat cu ă ve=iacu4 dar n-a urit. Cnd tăăduitorii din Casa Minilor $o/ii i-au spus

tatălui eu ce făcuse4 a venit aici /i a adus ofrande4 oferindu-i toată averea

77



/i pe ine. eul cu Multe Chipuri i-a au=it ru9ăciunea. % fost crescută nteplu ca să slu1esc4 iar soţia tatălui eu a priit darul.%rya o cercetă nencre=ătoare.I " adevăratKI "Eistă adevăr n ceea ce ţi-a povestit.I Dar /i inciuniKI "Eistă un neadevăr /i o eEa9erare.

3rărise chipul orfelinei tot tipul ct /i spusese povestea4 dar cealaltăfată nu-i dăduse niciun indiciu.I eul cu Multe Chipuri a luat trei sferturi din averea tatălui tău4 nu pe

toată.I 5ntocai. %sta a fost eEa9erarea ea.%rya =0i lar94 /i dădu seaa că =0e/te /i se ciupi de o0ra=.

Controlează2 ţi faţa% /i spuse. âmbetul meu e slu9itorul meu% trebuie să8ină la porunca mea#

I Care parte a fost o inciunăKI Nicio parte. % inţit n privinţa inciunii.I #areK au inţi acuKDar nainte ca orfelina să apuce să răspundă4 oul 0la1in pă/i n ncăpere4

=0ind.I &e-ai ntors la noi.I Funa e nea9ră.

I %/a e. Care sunt cele trei lucruri noi pe care le /tii /i pe care nu le-ai/tiut cnd ai plecat de la noi ultia oarăK

;tiu treizeci de lucruri noi% i venea să spună.I &rei dintre de9etele Micului Nar0o nu se ndoaie. Hrea să se facă

vsla/.I " 0ine de /tiut. Li ce altcevaK5/i reeoră =iua.

I Quence /i %laVuo s-au certat /i au părăsit Cora0ia4 dar cred că se vorntoarce.

I Doar cre=i sau ştii3I Doar cred4 fu ea nevoită să ărturisească4 de/i era si9ură de asta.

Coedianţii tre0uiau să ănnce4 la fel ca alţi oaeni4 iar Quence /i%laVuo nu erau destul de 0uni pentru ;elinarul %l0astru.

I 5ntocai4 =ise oul 0la1in. Li al treilea lucruK

De data aceasta nu /ovăi.

7



I Dareon e ort. Cntăreţul ne9ru care dorea la Portul Hesel. % fostun de=ertor din $ondul de Noapte. Cineva i-a tăiat 0ere9ata /i l-a pins ncanal4 dar i-a păstrat ci=ele.

I Ci=ele 0une sunt 9reu de 9ăsit.I 5ntocai. 5ncercă să-/i păstre=e chipul neclintit.I Cine ar fi putut face una ca asta4 ă ntre0KI %rya din Casa tar. 5i urări ochii4 9ura4 u/chii 0ăr0iei.

I ;ata aceeaK Credea că a plecat din >raavos. Cine e/tiKI Nieni.I Minţi. e ntoarse către orfelină. !tle1ul i-e uscat. ;ii 0ună /i adu o

cupă cu vin pentru ine /i una cu lapte cald pentru prietena noastră %rya4care s-a ntors la noi pe nea/teptate.

tră0ătnd ora/ul4 %rya se ntre0ase ce avea să spună oul 0la1in cnd iva povesti despre Dareon. Poate că se va nfuria pe ea sau poate că va fincntat că i-a dat cntăreţului darul eului cu Multe Chipuri4 /i repetaseaceastă discuţie n cap de =eci de ori4 ca pe un spectacol al coedianţilor.Dar nu se 9ndise niciodată la lapte cald#

Cnd laptele sosi4 %rya l 0ău pnă la fund. Mirosea puţin a ars /i i lăsa n9ură un 9ust aar.

I %cu du-te la culcare4 copilă4 i spuse oul 0la1in. Mine diineaţătre0uie să slu1e/ti.

Noaptea se visă iară/i lup4 dar era altfel dect alte vise. 5n visul acesta nu

avea haită. 30la sin9ură după pradă4 sărind peste acoperi/uri /i pă/indu/or pe ln9ă alurile canalului4 pndind u0re prin ceaţă.

Cnd se tre=i a doua =i diineaţă4 era oar0ă.

72



SAMWELL

-ântul Cafeniu era o cora0ie-le0ădă din #ra/ul Copacilor 5nalţi de pe'nsulele Herii4 unde oaenii erau ne9ri4 feeile desfrnate /i pnă /i =eiierau ciudaţi. Nu avea un septon la 0ord care să-i conducă n ru9ăciunile denorntare4 a/a că isiunea i reveni lui aell &arly4 undeva departede coasta sudică4 pr1olită de soare4 a Dornului.

a /i 0răcă ve/intele ne9re ca să rostească vor0ele4 de/i era=ăpu/eală n după-aia=a aceea4 fără nicio 0oare de vnt.

I % fost un o 0un4 ncepu el dar de ndată ce spuse cuvintele4 /tiu cănu erau cele potrivite. Nu. % fost un o mare# 3n aester al Citadelei4 care/i-a făurit un colan /i a făcut le9ănt4 un ;rate urat al $ondului de Noapte4 ereu credincios. Fa na/tere4 i-au dat nuele unui erou care urise prea tnăr4 dar4 de/i a trăit ultă4 ultă vree4 propria viaţă a fost ai puţin

eroică. N-a fost altul ai nţelept4 ai 0lnd sau ai 0un ca el. Fa id4 odu=ină de lor=i coandanţi au venit /i au plecat n tipul anilor lui deslu1ire4 dar el a fost ereu acolo ca să-i sfătuiască. % sfătuit /i re9i. %r fi putut fi re9e el nsu/i4 dar cnd i s-a oferit coroana4 a spus că aceasta artre0ui să-i revină fratelui său ai ic. Cţi oaeni ar face astaK a /isiţi ochii uplndu-se de lacrii /i /tiu că nu ai putea continua ulttip. % fost sn9ele dra9onului4 dar acu focul lui s-a stins. % fost %eon

&ar9aryen4 iar acu ve9hea lui s-a sfr/it.I 'ar acu ve9hea lui s-a sfr/it4 urură !illy după el4 le9ănnd

pruncul n 0raţe. Ro11a Mo rosti vor0ele după ea n Fi0a Coună aGesterosului4 pe ură le repetă n Fi0a Herii4 pentru Whondo /i pentrutatăl ei /i pentru restul adunării.

a /i plecă cre/tetul /i ncepu să pln9ă4 cu suspine att de =9ootoase/i de convulsive nct treura din tot trupul. !illy veni ln9ă el /i l lăsă să-i

pln9ă pe uăr. %vea /i ea lacrii n ochi.%erul era cald4 ued /i neclintit4 iar -ântul Cafeniu plutea n derivă peadnca are al0astră4 n lar9.

I a Ne9ru a rostit vor0e fruoase4 spuse Whondo. %cu 0e viaţa.tri9ă ceva n Fi0a Herii /i un 0utoi cu ro cu irodenii fu rosto9olit pe puntea pupa /i deschis4 pentru ca toţi cei de faţă să poată 0ea o cupă naintirea 0ătrnului dra9on or0. "chipa1ul l cunoscuse doar foarte scurttip4 dar insularii verii respectau 0ătrnii /i /i cinsteau orţii.

a nu ai 0ăuse ro niciodată. "ra o licoare stranie /i aeţitoare4 dulce

7



la nceput4 dar lăsndu-ţi un 9ust nvăpăiat care ţi ardea li0a. "ra o0osit4att de o0osit. ;iecare u/chi l durea /i ai siţea /i alte dureri4 n locuriunde a nu /tiuse că avea u/chi. !enunchii i erau nţepeniţi4 inileacoperite de 0ă/ici noi /i aspre /i de pete lipicioase acolo unde vechile 0ă/ici se spărseseră. Cu toate acestea4 roul /i tristeţea păreau să-i /tear9ărănile.

I De-a fi reu/it să-l aduce n #ra/ul Hechi4 arhiaesterii poate l-ar fi

salvat4 i spuse lui !illy4 cnd /i sor0eau roul pe castelul nalt al -ântuluiCafeniu# &ăăduitorii Citadelei sunt cei ai 0uni din Cele Lapte $e9ate. #vree a cre=ut a sperat

5n >raavos4 păruse posi0il ca %eon să-/i revină. Pove/tile lui Whondodespre dra9oni păruseră 9ata să-l readucă pe 0ătrn la viaţă. 5n seara aceea4ncase fiecare 0ucăţică pe care a i-o pusese n faţă.

I Nieni n-a căutat vreodată o fată4 spusese el. 3n prinţ fusese prois4nu o prinţesă. $hae9ar4 a cre=ut ;uul repre=enta focul ce istuiaCastelul Herii n =iua na/terii sale4 sarea nsena lacriile vărsate pentrucei care au urit. 5n tinereţe4 i-a părtă/it părerea4 dar ai tr=iu a fostconvins că propriul său fiu era cel care plinise profeţia4 căci4 n noapteacnd a fost =ăislit %e9on4 deasupra De0arcaderului $e9elui fusese vă=utăo coetă4 iar $hae9ar era si9ur că steaua sn9erndă repre=enta o coetă.Ce pro/ti a fost4 noi care ne credea att de nţelepţiJ "roarea s-a strecuratn traducere. >arth /i-a dat seaa: dra9onii nu sunt nici 0ăr0aţi4 nici feei4

ci cnd una4 cnd alta4 schi0ători ca flacăra. Fi0a ne-a indus pe toţi neroare4 tip de o ie de ani. )aener"s este aceea4 născută n i1locul sării/i al fuului. Dra9onii au dovedit-o. Doar vor0ind despre ea4 Maester%eon prindea parcă putere. &re0uie să ă duc la ea. Trebuie# De-a/ fiăcar cu =ece ani ai tnăr.

>ătrnul fusese att de hotărt nct chiar urcase pe propriile picioare pasarela spre -ântul Cafeniu% după ce a făcuse aran1aentele pentru

dru. 5i dăduse de1a sa0ia /i teaca lui Whondo4 ca să-l despă9u0ească pevoinicul ofiţer secund pentru antia pe care /i-o stricase salvndu-l de lanec. in9urele lucruri de preţ care le ai răneau erau cărţile pe care leaduseseră din 0eciurile Castelului Ne9ru. a se despărţise cu tristeţe deele.

I "rau destinate Citadelei4 spusese el cnd Whondo l ntre0ase ce-lsupără. Cnd secundul tradusese acele cuvinte4 căpitanul rsese.

I Quhuru Mo spune că oaenii cărunţi vor avea oricu aceste cărţi4

7+



eEplicase Whondo4 nuai că le vor cupăra de la Quhuru Mo. Maesterii plătesc ar9int 0un pentru cărţi pe care nu le au /i uneori aur ro/u /i 9al0en.Căpitanul voia /i colanul lui %eon4 dar n această privinţă a l

refu=ase. "ra o are ru/ine pentru orice aester să renunţe la colanul său4 ieEplicase el. Whondo fusese nevoit să repete partea aceea de trei ori pnăcnd Quhuru Mo o acceptase. Cnd tr9ul fusese ncheiat4 a răăsesedoar cu ci=ele4 ve/intele ne9re /i len1eria de pe el /i cu cornul crăpat pe

care on no l 9ăsise la Punul Priilor #aeni. $2am a8ut de ales% /ispuse. $u puteam să rămânem .n !raa8os şi% fără furt şi cerşetorie% altăcale să plătim drumul nu era# %r fi socotit că tr9ul a fost 0un /i cu un preţde trei ori ai are4 dacă ar fi reu/it să-l ducă pe Maester %eon teafăr n#ra/ul Hechi.

Dar călătoria spre sud fusese presărată de furtuni /i fiecare vi1elie /i luaseo0olul din puterea /i vi9oarea 0ătrnului. Fa Pentos4 ceruse să fie dus pe punte4 pentru ca a să-i poată picta n cuvinte un ta0lou al ora/ului4 darfusese ultia oară cnd părăsise patul căpitanului. Curnd după aceea4intea ncepuse din nou să-i rătăcească. Pnă cnd -ântul Cafeniualunecase4 pe ln9ă &urnul 5nsn9erat4 n portul &yrosh4 %eon nu ai poenea despre ncercarea de a 9ăsi o cora0ie care să-l ducă spre est. 5nschi04 vor0ea din nou despre #ra/ul Hechi /i arhiaesterii Citadelei.

I &re0uie să le spui4 a4 =isese el. %rhiaesterilor. &re0uie să-i faci sănţelea9ă. #aenii care erau la Citadelă cnd a fost eu sunt orţi de

cinci=eci de ani. Cei de acu nu -au cunoscut. crisorile ele n #ra/ulHechi tre0uie să le fi citit ca pe aiurelile unui 0ătrn cu inţile rătăcite.&re0uie să-i convin9i4 acolo unde eu n-a reu/it. pune-le4 a spune-lecu e la id arătările /i u0lătorii al0i4 fri9ul care se strecoară

I Fe voi spune4 proisese a. 5i voi alătura 9lasul 9lasului tău4aester. Fe vo spune andoi4 noi preună.

I Nu4 spusese aesterul. &re0uie să le spui tu. pune-le. Profeţia visul

fratelui eu Fady Melisandre a citit senele 9re/it. tannis tannis aren el ceva din sn9ele dra9onilor4 da. Li fratele lui a avut. $haelle4 fetiţa lui"994 prin ea s-au ales cu el aa tatălui lor ea i spunea unchiulaester cnd era ică. 5i aintesc4 a/a că i-a n9ăduit să sper poatecă a vrut cu toţii ne aă9i4 cnd vre să crede. Mai cu seaăMelisandre4 0ănuiesc. a0ia nu e 0ună4 tre0uie să /tie asta luină fărăcăldură o strălucire 9oală sa0ia nu e bună /i luina falsă nu poate

dect să ne conducă ai adnc n 0e=nă4 a. )aener"s e speranţa noastră.

7B



pune-le asta4 la Citadelă. ;ă-i să asculte. &re0uie să-i triită un aester.Daenerys tre0uie să fie sfătuită4 nvăţată4 apărată# 5n toţi ace/ti ani a=ă0ovit4 a/teptnd4 urărind4 iar acu4 cnd =iua e la asfinţit4 sunt prea 0ătrn. unt pe oarte4 a. Facriile /iroiseră din ochii al0i /i or0i ai 0ătrnului4 n faţa acelei acceptări. Moartea n-ar tre0ui să sperie un o 0ătrn ca ine4 dar ă sperie. Nu-i a/a că e a0surdK Cu toate acestea4 nu potsă nu ă ntre0 ce va ura după ce ultiul strop de căldură i va părăsi

trupul. #are ă voi ospăta ve/nic n castelul de aur al &atălui4 a/a cu spunseptoniiK #are voi vor0i din nou cu "994 l voi 9ăsi pe Daeron teafăr /ifericit4 i voi au=i sora cntndu-le copiilor lorK Dar dacă lor=ii călăreţi audreptateK Hoi călări ve/nic prin cerul nopţii4 pe un arăsar de focK autre0uie să ă ntorc n această vale a pln9eriiK Cine poate spune4 =ăuK Cinea fost dincolo de =idul orţii ca să vadăK Doar arătările4 /i /ti cu suntele. Lti.

Nu era niic de spus la toate acestea4 dar a i oferise 0ătrnului alinarea/a cu se pricepuse4 iar !illy venise după aceea /i i cntase un cntec4 oaiureală pe care o nvăţase de la celelalte neveste ale lui Craster. 5l făcuse pe 0ătrn să =0ească /i l a1utase să adoară.

%ceea fusese una dintre ultiele sale =ile 0une. Pe ură4 0ătrnul /i petrecuse ai ult tip dorind dect trea=4 cui0ărit su0 un aldăr de 0lănuri4 n ca0ina căpitanului. 3neori urura n son. Cnd se tre=ea4 lstri9a pe a4 insistnd că tre0uie să-i spună ceva4 dar cel ai adesea uita

ce voise pnă cnd a1un9ea 0ăr0atul. Chiar /i cnd /i aintea4 vor0eaconfu=. Hor0ea despre vise /i nu poenea niciodată de cel care le visase4despre lunări de sticlă care nu puteau fi aprinse /i despre ouă care nuscoteau pui. punea că sfinEul era eni9a4 nu eni9istul4 dar nu eralipede la ce se referea. 5l ru9a pe a să-i citească dintr-o carte scrisă deeptonul >arth4 ale cărui scrieri fuseseră arse n tipul doniei lui >aelorcel >inecuvntat. # dată se tre=ise pln9nd.

I Dra9onul tre0uie să ai0ă trei capete4 0ocise el4 dar eu sunt prea 0ătrn/i prea firav ca să fiu unul dintre ele. %r tre0ui să fiu cu ea4 să-i arăt calea4dar trupul -a trădat. 5n tip ce -ântul Cafeniu /i croia dru prin &reptelede Piatră4 Maester %eon uita cel ai adesea nuele lui a. 3neori l luadrept unul dintre fraţii lui orţi.

I "ra prea plăpnd pentru o călătorie att de lun9ă4 i spuse a lui!illy pe castelul de la pupa4 după ncă o n9hiţitură de ro. on ar fi tre0uit

să-/i dea seaa. %eon avea o sută doi ani4 n-ar fi tre0uit să fie triis pe

7?



are. Dacă ar fi răas la Castelul Ne9ru4 poate că ar ai fi trăit ncă =eceani.I au poate că l-ar fi ars. ;eeia ro/ie. Chiar /i aici4 la o ie de le9he de

id4 !illy se ferea să rostească nuele lui Melisandre cu voce tare. Hoiasn9e re9esc pentru focurile ei. Hal /tia asta. Li Fordul no. De aceea-au o0li9at să iau pruncul Dallei /i să-l las pe al eu n locul lui. Maester%eon a adorit /i nu s-a ai tre=it4 dar dacă ar fi răas4 ea l-ar fi ars.

-a arde oricum% 9ndi a depriat4 numai că acum trebuie s2o fac eu#&ar9aryenii /i dădeau ntotdeauna orţii flăcărilor. Quhuru Mo nu voise săn9ăduie un ru9 funerar la 0ordul -ântului Cafeniu% a/a că trupul lui %eonfusese vrt ntr-un 0utoi cu ro de ure ca să se conserve pnă cndcora0ia a1un9ea n #ra/ul Hechi.

I 5n noaptea dinaintea orţii sale4 -a ntre0at dacă poate ţine prunculn 0raţe4 continuă !illy. M-a teut că ar fi putut să-l scape4 dar n-afăcut-o. F-a le9ănat /i i-a fredonat un cntec4 iar 0ăiatul Daliei a ntinsinile /i i-a atins faţa. După felul cu l-a tras de 0u=ă4 -a 9ndit că s-ar putea să-l rănească4 dar n-a reu/it dect să-l facă pe 0ătrn să rdă. !illyn9ie na lui a. % putea să-i spune Maester icuţului4 dacă vrei.Cnd va fi destul de are4 nu acu. % putea.

I :aester nu e un nue. Dar ai putea foarte 0ine să-i spui %eon.!illy chi0=ui la asta.I Dalla l-a adus pe lue n tipul 0ătăliei4 cu să0iile cntnd n 1urul ei.

%/a ar tre0ui să-l chee4 %eon Născut n Fuptă4 %eon Cntecul#ţelului.

Un nume care ar putea să2i placă până şi nobilului meu tată# Un nume derăzboinic# >ăiatul era fiul lui Mance $ayder /i nepotul lui Craster4 ndefinitiv. N-avea niic din sn9ele de la/ al lui a.

I Da. %/a să-i spui.I Cnd pline/te doi ani4 i proise ea. Nu ar fi 0ine ai devree.

I 3nde e 0ăiatulK se 9ndi a să ntre0e. Cu roul /i tristeţea4 i luasetot acest tip ca să-/i dea seaa că !illy nu avea pruncul cu ea.

I " la Ro11a. % ru9at-o să-l ia puţin.I %h.Ro11a Mo era fata căpitanului4 ai naltă dect a /i suplă ca o suliţă4 cu

pielea nea9ră /i netedă ca 1aisul lustruit. 5i conducea /i pe arca/ii ro/ii aicoră0iei /i tră9ea cu un arc du0lu din len auriu4 care putea triite o

să9eată la patru sute de etri. Cnd piraţii i atacaseră la &reptele de Piatră4

76



să9eţile Ro11ei oorseră o du=ină4 n tip ce ale lui a cădeau n apă.in9urul lucru care i plăcea ai ult dect arcul ei era să salte prunculDaliei pe 9enunchi /i să-i cnte n Fi0a Herii. Prinţul săl0atic deveniserăsfăţatul tuturor feeilor din echipa14 iar !illy părea să ai0ă ncredere nele4 a/a cu nu avusese n niciun 0ăr0at.

I ;ruos din partea ei4 rearcă a.I Fa nceput i-a fost frică de ea4 spuse !illy. "ra att de nea9ră /i dinţii

ei erau a/a de ari /i de al0iJ Mă teea că era o fiară sau un onstru4 darnu e. " 0ună. 5i place de ea.I Ltiu că-ţi place.%proape toată viaţa4 sin9urul 0ăr0at pe care-l cunoscuse !illy fusese

nfiorătorul Craster. 5n rest4 n viaţa ei eEistaseră doar feei. !ărbaţii o sperie% dar femeile nu% /i dădu seaa a. Nu putea nţele9e asta. Fa 8orn8ill4 lui i plăcuse /i copania fetelor. urorile lui fuseseră 0lnde cu el /i4de/i celelalte fete l tachinau uneori4 cuvintele crude erau ai u/or dei9norat dect loviturile /i 9hionturile pe care le priea de la ceilalţi 0ăieţidin castel. Chiar /i acu4 pe -ântul Cafeniu% a se siţea ai 0ine cuRo11a Mo dect cu tatăl ei4 de/i asta poate era fiindcă ea vor0ea Fi0aCoună4 iar el nu.

I Li tu i placi4 a4 /opti !illy. Li i place 0ăutura asta. %re 9ust defoc.

)a% 9ndi a4 o băutură pentru dragoni# Cupele li se 9oliră4 a/a că a

se duse la 0utoi4 să le uple. Hă=u că soarele co0ora către apus4 de trei oriai are dect era de o0icei. Fuina lui arăie făcea chipul lui !illy să pară aprins /i ro/u. >ăură o cupă pentru Ro11a Mo /i una pentru fiul Dallei /incă una pentru pruncul lui !illy4 aflat la id. 'ar după aceea nu ai avurăde ales dect să 0ea două cupe pentru %eon din Casa &ar9aryen.

I ;ie ca &atăl să-l 1udece drept4 =ise a4 suspinnd.oarele aproape dispăruse cnd isprăviră cu Maester %eon. Doar o dră

lun9ă /i su0ţire de ro/u ai strălucea la ori=ontul apusului4 ca o tăietură pecer. !illy spuse că 0ăutura făcea cora0ia să se nvrtă4 a/a că a o a1ută săco0oare scara către ca0inele feeilor4 la prora coră0iei.

Chiar la intrarea n ca0ină atrna un felinar /i a reu/i să dea cu capulde el4 pă/ind năuntru.

I %u4 făcu el4 iar !illy ntre0ă:I "/ti rănitK Fasă-ă să văd.

!illy se aplecă /i l sărută pe 9ură.

7,



a se poeni răspun=ndu-i. (m rostit cu8intele% 9ndi el4 dar inile eitră9eau de ve/intele lui ne9re4 desfăcndu-i /nurul pantalonilor. antrerupse sărutul4 doar ct să spună:

I Nu pute.Dar !illy răspunse:I Pute4 /i i acoperi din nou 9ura cu 9ura ei.-ântul Cafeniu se nvrtea de 1ur pre1urul lor /i a siţea 9ust de

ro pe li0a lui !illy4 iar apoi snii ei erau de=9oliţi /i el i n9ia. (mrostit cu8intele% 9ndi iară/i a4 dar unul dintre sfrcuri /i 9ăsi druulspre 0u=ele lui. "ra ro= /i tare4 /i cnd l supse4 laptele ei i uplu 9ura4aestecndu-se cu 9ustul de ro. Nu ai 9ustase niic att de plăcut4 dedulce /i de 0un. )acă fac asta% nu sunt mai bun cu nimic decât )areon%9ndi a4 dar era prea plăcut ca să se oprească. Li4 dintr-odată4 ădularuli era afară4 ţ/nind n sus din pantaloni4 ca un catar9 9ros /i ro=. %răta a/ade cara9hios nct i venea să rdă4 dar !illy l pinse pe patul de scnduri4/i ridică fustele n 1urul coapselor /i se co0or deasupra lui4 cu un scncetu/or. "ra chiar ai plăcut dect sfrcurile. 0 atât de udă% 9ndi el4 9find.

$2am ştiut niciodată că o femeie poate să fie aşa de udă acolo% 9os#I %cu sunt soţia ta4 /opti ea4 lunecnd n sus /i-n 1os4 deasupra lui.a 9eu4 9ndind: $u% nu% nu se poate% am rostit cu8intele% am rostit

cu8intele% dar sin9urul cuvnt pe care l spuse fu:I Da.

După aceea4 ea adori 0răţi/ndu-l4 cu faţa pe pieptul lui. a avea /iel nevoie de son4 dar era 0eat de ro4 de lapte de aă /i de !illy. Ltia căar tre0ui să se ducă napoi n haacul lui din ca0ina 0ăr0aţilor4 dar era attde plăcut s-o sită cui0ărită n el nct4 cuva4 nu se putea i/ca.

%lţii intrară4 0ăr0aţi /i feei4 /i i au=i sărutndu-se /i r=nd /iperechindu-se. Insulari# (şa 9elesc ei# Răspund morţii cu 8iaţă# a citiseasta undeva4 cu ultă vree n ură. e ntre0a dacă !illy /tia4 dacă Ro11a

Mo i spusese ce să facă.$espira parfuul părului ei /i se hol0a la felinarul ce se le9ăna deasupra.

$ici măcar !aba .nsăşi nu m2ar putea scoate teafăr din asta# Cel ai 0unlucru pe care-l putea face era să se strecoare afară /i să sară n are. )acămă .nec% nimeni nu 8a trebui să afle că m2am făcut de ruşine% că mi2am.ncălcat 9urămintele% iar Aill" .şi poate găsi un bărbat mai bun% unul carenu e un mare laş grăsan#

e tre=i a doua =i diineaţă4 n haacul lui din ca0ina 0ăr0aţilor4 cu

7*



Whondo răcnind despre vnt.I !ate 8ânt1 ţipa ntruna secundul. +us şi la treabă% +am $egru# !ate8ânt1 Whondo copensa prin volu ceea ce-i lipsea n voca0ular.

a se rosto9oli din haac n picioare /i re9retă de ndată. Capul i 0u0uia să se spar9ă4 una dintre 0ă/icile din pală se spărsese peste noapte /ii venea să voite.

Dar Whondo nu avea ilă4 a/a că a nu avu de ales /i se că=ni să-/i

0race ve/intele ne9re. Fe 9ăsi pe punte4 su0 haac4 toate n9răăditentr-un aldăr ued. Fe irosi ca să vadă ct erau de urdare /i inhalairosul de sare4 de are /i de soală4 de pn=ă udă /i de uce9ai4 de fructe/i de pe/te /i de ro de ure4 de irodenii ciudate /i de len eEotic4 /i 0uchetul aeţitor al propriei transpiraţii uscate. Dar n ele stăruia /i irosullui !illy4 irosul curat al părului ei /i dulcele iros al laptelui /i asta l făcu 0ucuros să le poarte. 5nsă ar fi dat orice pentru ni/te /osete uscate. 5ntrede9etele de la picioare ncepuse să-i crească un fel de ciupercă.

Cufărul cu cărţi nu fusese de a1uns ca să plătească druul pentru patru persoane de la >raavos la #ra/ul Hechi. -ântul Cafeniu era nsă lastrtoare4 a/a că Quhuru Mo fusese de acord să-i ia pe vas4 cu condiţia săuncească pentru asta. Cnd a protestase4 =icnd că Maester %eon e prea slă0it4 0ăiatul doar un prunc n 0raţe /i că lui !illy i era frică de are4Whondo doar răsese:

I a Ne9ru e o are /i 9ras. a Ne9ru va unci pentru patru.

Fa drept vor0ind4 a era att de nendenatic nct se ndoia că făceaăcar trea0a unui sin9ur o destoinic4 dar se străduia. ;reca punţile /i lenete=ea cu pietre4 tră9ea lanţurile ancorei4 aduna funii /i vna /o0olani4cosea pn=ele rupte4 peticea spărturile cu soală fier0inte4 de=osa pe/te /i ităia fructe 0ucătarului. !illy se străduia /i ea. "ra ai 0ună la anevrareavelelor dect a4 de/i4 din cnd n cnd4 priveli/tea ntinderii nesfr/ite deapă o ai făcea să nchidă ochii.

Aill"% 9ndi a4 ce am să fac cu Aill"3;u o =i lun9ă4 fier0inte /i uedă4 care părea /i ai lun9ă din pricina

capului care i 0u0uia. a /i făcu de lucru cu funiile /i cu velele /i cucelelalte sarcini pe care i le dădea Whondo /i ncercă să nu-/i lase privirea sărătăcească nspre 0utoiul cu ro n care se afla trupul Maesterului %eonsau nspre !illy. Nu putea să dea ochii cu ea chiar acu4 nu după celentplate noaptea trecută. Cnd fata săl0atică urcă pe punte4 el co0or.

Cnd ea se duse la prora4 el plecă la pupa. Cnd ea i =0i4 el ntoarse

7



capul4 siţindu-se ticălos. (r fi trebuit să sar .n mare când .ncă dormea%9ndi el. (m fost .ntotdeauna un laş% dar nu mi2am .ncălcat 9urămintele

până acum#Dacă Maester %eon n-ar fi urit4 a l-ar fi putut ntre0a ce să facă.

Dacă on no ar fi fost la 0ord4 sau ăcar Pyp sau !renn4 ar fi putut să leceară sfatul. 5n schi04 l avea pe Whondo. Fhondo n2ar .nţelege ce spun#+au% dacă ar .nţelege% mi2ar spune pur şi simplu s2o iau din nou la o

partidă de futai# O;utai fusese priul cuvnt pe care Whondo l nvăţase nFi0a Coună /i era foarte ndru de el.a avea noroc că -ântul Cafeniu era a/a de are. Fa 0ordul :ierlei%

!illy ar fi putut să-l ncolţească ntr-o clipită. OCoră0ii-le0ede li se spunean Cele Lapte $e9ate a0arcaţiunilor ari din 'nsulele Herii4 din pricina pn=elor al0e /i uflate /i a 9alioanelor care4 a1oritatea4 nfăţi/au păsări.%/a ari cu erau4 pluteau pe valuri cu o 9raţie fără e9al. De/i nea1utorat n perioadele de acalie4 cu un vnt 0un /i vioi din spate -ântul Cafeniu puteantrece o 9aleră. Li oferea o ulţie de locuri n care un la/ se puteaascunde.

pre sfr/itul schi0ului său4 a fu4 n cele din ură4 ncolţit. Co0ora oscară cnd Whondo l nhaţă de 9uler.

I a Ne9ru vine cu Whondo4 =ise el4 trndu-l peste punte /iaruncndu-l la picioarele lui Ro11a Mo.

Departe4 spre nord4 un a0ur se =ărea 1os4 la ori=ont. Ro11a arătă ntr-acolo.

I %colo e coasta Dornului. Nisip4 stnci /i scorpioni /i niciun loc 0un deacostare4 preţ de sute de le9he. Poţi să noţi pnă acolo4 dacă vrei4 sau săer9i pe 1os către #ra/ul Hechi. Ha tre0ui să traverse=i de/ertul adnc4 săurci ni/te unţi /i să treci &orentine not. au poţi să er9i cu !illy.

I Nu nţele9eţi. %stă-noapte noiI v-aţi onorat ortul /i =eii care v-au făcut pe andoi. Whondo a

făcut la fel. "u a avut copilul4 altfel a/ fi fost cu el. Hoi4 toţi cei din

Gesteros4 faceţi din dra9oste o ru/ine. Nu e niic ru/inos n dra9oste. Dacăseptonii vo/tri spun că este4 cei /apte =ei ai vo/tri tre0uie să fie deoni. 5ninsule4 /ti ai 0ine. eii no/tri ne-au dat picioare ca să fu9i4 nasuri ca săirosi4 ini ca să atin9e /i să siţi. Care =eu ne0un /i crud ar daunui o ochi /i i-ar spune că tre0uie să-i ţină nchi/i ereu /i să nu privească toată fruuseţea din lueK Doar un onstru4 un deon alntunericului. Ro11a /i duse inile ntre picioarele lui a. eii ţi-au dat /i

asta cu un scop4 pentru care e cuvntul vostru n li0a GesterosiK



I 'utai% i sări Whondo n a1utor.I Da4 pentru futai4 pentru a da plăcere /i pentru a face copii. Nu e nicioru/ine n asta.

a se dădu napoi.I % făcut un 1urănt. $u .mi 8oi lua soţie şi nu 8oi zămisli copii# %

rostit cuvintele.I Ltie ce cuvinte ai rostit. " un copil n anuite privinţe4 dar nu e oar0ă.

Ltie de ce porţi ve/inte ne9re4 de ce te duci n #ra/ul Hechi. Ltie că nu te poate păstra. &e vrea pentru o vree4 atta tot. Li-a pierdut tatăl /i soţul4aa /i surorile4 casa4 lumea ei. Nu te are dect pe tine4 n afară de prunc.%/a că du-te la ea sau noată.

a privi de=nădă1duit la a0urul care arca linia ndepărtată a ţărului.Ltia că n-ar putea re=ista să noate pnă acolo.

e duse la !illy.I Ce-a făcut noi dacă a/ putea să-i iau soţie4 te-a/ prefera pe tine

n locul oricărei prinţese sau fecioare de o0r/ie no0ilă4 dar nu pot. %răas cioară. % rostit cuvintele. !illy4 a ers cu on n pădure /i arostit cuvintele n faţa copacului iniii.

I Copacii ve9hea=ă asupra noastră4 /opti !illy4 /ter9ndu-i lacriile de pe o0ra1i. 5n pădure4 ei văd tot dar aici nu sunt copaci. Nuai apă4 a. Nuai apă.

2



CERSEI

;usese o =i cenu/ie4 rece /i uedă. &urnase cu 9ăleata toată diineaţa /i4chiar /i atunci cnd4 după prn=4 ploaia se opri4 norii refu=au să se pră/tie. Nu vă=ură soarele. # vree att de i=era0ilă era de-a1uns ca s-odescura1e=e pnă /i pe icuţa re9ină. 5n loc să călărească alături de 9ăinileei /i de alaiul lor de stră1eri /i adiratori4 /i petrecu =iua ntrea9ă n >eciul

;ecioarelor cu veri/oarele4 ascultnd cntecele >ardului %l0astru.iua lui Cersei fu la fel4 pnă spre seară. Cnd cerul 9ri ncepu să se

ntunece4 i spuseră că )ulcea Cersei sosise cu fluEul de diineaţă /i că%urane Gaters era afară4 cernd să fie priit.

$e9ina triise iediat după el. De ndată ce pă/i n salonul ei4 Cersei /tiucă ve/tile erau 0une.

I 5nălţiea &a4 spuse el cu un =0et lar9. Piatra Dra9onului ţi

aparţine.I MinunatJ 5i luă inile /i l sărută pe o0ra1i. Ltiu că &oen va fi

ncntat /i el. %sta nseană că pute să eli0eră flota lui $edyne /i săalun9ă oaenii de fier de la cuturi. He/tile de la $each păreau să fie totai cuplite cu fiecare cor0. #aenii de fier nu se ulţuiseră cu noile lorstnci4 după toate aparenţele. %tacau n nuăr are de-a lun9ul Manderului/i erseseră pnă ntr-acolo nct atacaseră %r0orul /i insulele ai ici din

pre1urii. #aenii lui $edyne nu păstraseră ai ult de o du=ină denave de ră=0oi n apele lor /i toate fuseseră niicite4 capturate sauscufundate. 'ar acu veneau ve/ti cu că un ne0un care /i =icea "uron#chi-de-Cioară triitea coră0ii lun9i n susul unetului Loptit4 către #ra/ulHechi.

I Fordul PaEter ncărca provi=ii pentru druul spre casă cnd )ulceaCersei a ridicat pn=ele4 raportă Fordul Gaters. 5i nchipui că pnă acu

flota lui principală a pornit pe are.I ă speră că vor avea parte de o călătorie iute /i de o vree ai 0unădect cea de astă=i. $e9ina l trase pe Gaters ln9ă ea4 pe 0ancheta de ln9ăfereastră. &re0uie să-i ulţui lui +er Foras pentru acest triufK

0etul lui pieri.I 3nii a/a spun4 5nălţiea &a.I 3niiK 5i aruncă o privire ntre0ătoare. &u nuKI Nu i-a fost dat să văd un cavaler ai vitea=4 ărturisi Gaters4 dar a

transforat ntr-un ăcel ceea ce putea să fie o victorie fără vărsare de



sn9e. # ie de oaeni sunt orţi sau pe-aproape. Ma1oritatea dintre aino/tri. Li nu doar oaeni de rnd4 5nălţiea &a4 ci /i cavaleri /i tineri lor=i4cei ai 0uni /i ai vite1i.

I Li +er ForasKI "l va fi al o ie unulea. F-au dus n castel după 0ătălie4 dar rănile lui

sunt 9rave. % pierdut att de ult sn9e nct aesterii nu vor să-i punălipitori.

I #4 ce tristJ &oen va fi distrus. 5l adira att de ult pe 0ravulnostru Cavaler al ;lorilorJI Li oaenii din popor4 spuse airalul ei. ;ecioarele /i vor vărsa

lacriile n cupele de vin pe tot cuprinsul re9atului4 cnd Foras va uri.$e9ina /tia că Gaters nu se n/ela. &rei ii de oaeni se 0ul=iseră pe

Poarta Noroiului ca să-l conducă pe +er Foras n =iua plecării /i trei din patru fuseseră feei. Priveli/tea nu făcuse dect s-o uple de de=9ust. 5ivenise să le stri9e că erau ni/te oi4 să le spună că tot ce puteau spera de laForas &yrell erau un =0et /i o floare. 5n schi04 l proclaase cel aivitea= cavaler din Cele Lapte $e9ate /i =0ise cnd &oen i nnase osa0ie cu nesteate4 pe care s-o poarte n luptă. $e9ele l /i 0răţi/ase4 ceeace nu făcuse parte din planurile lui Cersei4 dar acu nu ai conta. 5/i putea perite să fie 9eneroasă: Foras &yrell era pe oarte.

I Poveste/te-i4 porunci re9ina. Hreau să /tiu totul4 de la nceput pnă lasfr/it.

5ncăperea se ntunecase cnd Gaters isprăvi. $e9ina aprinse ctevalunări /i o triise pe Dorcas la 0ucătării după ni/te pine /i 0rn=ă /i puţină vită fiartă cu hrean. 5n tip ce ncau4 l ru9ă pe %urane să-i spună povestea din nou4 ca să-/i aintească ntocai toate detaliile.

I Nu vreau ca scupa noastră Mar9aery să audă aceste ve/ti de la unstrăin4 spuse ea. % să-i spun chiar eu.

I 5nălţiea &a e 0ună4 =ise Gaters4 cu un =0et.

Un zâmbet periculos% 9ndi re9ina. %urane nu seăna cu Prinţul $hae9aratt de ult ct cre=use. (re părul lui% dar .l au şi 9umătate din târfele din

7"s% dacă e să dăm crezare po8eştilor# Rhaegar a fost bărbat# (cesta e unbăiat şiret% nimic mai mult# )ar folositor .n felul lui#

Mar9aery era n >eciul ;ecioarelor4 sor0ind din vin /i ncercnd sădescifre=e un nou 1oc din Holantis4 cu cele trei veri/oare ale ei. De/i eratr=iu4 9ăr=ile o lăsară pe Cersei să intre de ndată.

I 5nălţiea &a4 ncepu ea4 e 0ine să au=i ve/tile de la ine. %urane s-a

+



ntors de la Piatra Dra9onului. ;ratele tău e un erou.I % /tiut asta ntotdeauna. Mar9aery nu părea surprinsă. )e ce ar fi3+e aştepta la asta% din clipa când 7oras mi2a cerut comanda# Cu toateacestea4 cnd Cersei /i terină povestea4 lacriile sclipeau pe o0ra1ii aitinerei re9ine.

I $edyne a pus ineri să sape un tunel su0 =idurile castelului4 dar aunaintat prea ncet pentru Cavalerul ;lorilor. ;ără ndoială4 el se 9ndea la

oaenii no0ilului vostru tată4 care sufereau la cuturi. Fordul Gaters =icecă a ordonat asaltul la nici o 1uătate de =i după ce a preluat coanda4 dupăce castelanul Fordului tannis i-a refu=at oferta de a re=olva pro0leaasediului ntre ei4 printr-un duel. Foras a fost priul care a trecut prinspărtură4 cnd 0er0ecul a străpuns porţile castelului. % trecut direct prin9ura dra9onului4 se spune4 nve/ntat n al0 /i le9ănndu-/i 0u=du9anuldeasupra capului4 lovind n dreapta /i-n stn9a.

Me99a &yrell pln9ea de1a nestăpnit.I Cu a uritK ntre0ă ea. Cine l-a ucisKI Nieni nu a avut această onoare4 răspunse Cersei. +er Foras s-a ales

cu o să9eată n coapsă /i cu o alta n uăr4 dar a continuat să lupte cuvite1ie4 de/i sn9ele i cur9ea n /uvoaie. Mai tr=iu4 a priit o lovitură de 0u=du9an care i-a rupt cteva coaste. După aceea dar nu. % să te scutescde partea cea ai cruntă.

I pune-i4 o ndenă Mar9aery. Poruncesc.

5orunceşti3 Cersei /ovăi o clipă4 apoi hotăr să treacă asta cu vederea.I %sediaţii s-au retras ntr-un don1on interior4 după ce =idul de apărare a

fost ocupat. Foras a condus /i atacul de acolo. % fost stropit cu ulei ncins.Fady %lia se făcu al0ă ca varul /i fu9i iediat afară din ncăpere.I Fordul Gaters -a asi9urat că aesterii fac tot ce pot4 dar ă te că

fratele tău e ars prea rău. Cersei o cuprinse pe Mar9aery n 0raţe ca s-olini/tească. % salvat re9atul. Cnd o sărută pe ica re9ină pe o0ra=4 siţi

9ustul sărat al lacriilor ei. aie va scrie toate faptele sale n Cartea %l0ă4iar cntăreţii vor cnta despre el o ie de ani.

Mar9aery se sulse din 0răţi/are4 att de violent nct Cersei fu ct pece să cadă.

I Pe oarte nu nseană ort4 spuse ea.I Nu4 dar aesterii spunI 5e moarte nu .nseamnă mort#

I "u nu vreau dect să te cruţ

B



I Ltiu ce vrei. 'e/i afară. (cum ştii ce2am simţit .n noaptea când a murit =offre" al meu# e nclină4

cu faţa o ască de politeţe rece.I Dulce fiică. unt att de tristă pentru tine. &e voi lăsa cu durerea ta.Fady Merryeather nu-/i făcu apariţia n seara aceea /i Cersei se poeni

prea a9itată ca să doară. )e m2ar putea 8edea 7ordul T"win acum% ar ştică şi2a găsit moştenitorul% un moştenitor demn de Casterl" Roc<% 9ndi ea

=ăcnd n pat cu ocelyn yft4 care sforăia nceti/or pe cealaltă pernă. 5ncurnd Mar9aery avea să verse lacriile aare pe care ar fi tre0uit să leverse pentru offrey. Mace &yrell ar putea pln9e /i el4 dar Cersei nu-idăduse niciun otiv să rupă alianţa cu ea. Ce altceva făcuse4 n definitiv4dect să-l onore=e pe Foras cu ncrederea eiK "l ceruse coanda4 cu9enunchiul plecat4 su0 privirile ntre9ii curţi.

)upă ce moare% trebuie să2 i ridic unde8a o statuie şi să2 i fac o.nmormântare cum n2a mai 8ăzut )ebarcaderul Regelui# #aenilor avea săle placă asta. Li lui &oen. +2ar putea ca :ace chiar să2mi mulţumească%bietul de el# Cât despre nobila sa mamă% dacă zeii sunt buni% 8estea aceastao 8a răpune#

$ăsăritul soarelui fu cel ai fruos pe care l vă=use Cersei de ani de=ile. &aena /i făcu apariţia curnd /i ărturisi că-/i petrecuse noapteaconsolndu-le pe Mar9aery /i pe nsoţitoarele ei4 0nd vin4 pln9nd /i povestind despre Foras.

I Mar9aery e convinsă /i acu că nu va uri4 o inforă ea4 n tip cere9ina se 0răca pentru a se nfăţi/a la curte. 'ntenţionea=ă să-/i triită propriul aester să-l n9ri1ească. Heri/oarele se roa9ă pentru ndurareaMaei.

I Mă voi ru9a /i eu. Hino ine cu ine n eptul lui >aelor /i voaprinde o sută de lunări pentru 0ravul nostru Cavaler al ;lorilor. ' seadresă caeristei sale: Dorcas4 adu-i coroana. Cea nouă4 fii 0ună.

"ra ai u/oară dect cea veche4 din aur palid pletit4 incrustat cusaralde care sclipeau cnd ntorcea capul.

I %u venit patru n le9ătură cu Pe=even9hiul n diineaţa asta4 o anunţă+er #sund4 după ce ocelyn l pofti năuntru.

I PatruK $e9ina era plăcut surprinsă. 3n /uvoi constant de inforatori/i croiau dru către ;ortăreaţa $o/ie4 susţinnd că au /tiinţă despre &yrion4dar patru ntr-o =i era ceva neo0i/nuit.

I Da4 răspunse #sund. 3nul ţi-a adus un cap.

?



I % să-l priesc pe el priul. %du-l n salonul eu. :ă rog ca dedata asta să nu fie o greşeală# :ă rog să fiu .n sfârşit răzbunată% ca =off să

se poată odihni .n pace# eptonii spuneau că /apte e o cifră sacră pentru =ei.Dacă era a/a4 poate că acest al /aptelea cap avea să-i aducă 0alsaul dupăcare tn1ea sufletul ei.

#ul se dovedi a fi un tyroshi4 scund4 ndesat /i asudat4 cu un =0etonctuos care i aintea de Harys /i o 0ar0ă n furculiţă vopsită n verde /i

ro=. Fui Cersei i displăcu din pria clipă4 dar era dispusă să-i treacănea1unsurile cu vederea4 dacă avea4 ntr-adevăr4 capul lui &yrion n cufărul pe care l aducea cu el. Fada era din len de cedru4 cu lu1eri de viţă /i floriincrustate n filde/ /i cu 0alaale /i nchi=ători din aur al0. 3n o0iectncntător4 dar pe re9ină nu o interesa dect ce se putea afla năuntru. 0destul de mare% cel puţin# T"rion a8ea un cap grotesc de mare% pentru unom atât de mic şi pipernicit#

I 5nălţiea &a4 urură oul din &yrosh4 cu o plecăciune adncă. Hădcă e/ti la fel de ncntătoare cu se spune. Chiar /i dincolo de Marea5n9ustă a au=it despre fruuseţea ta neaseuită /i despre durerea care-ţisf/ie inia 0lndă. Nieni nu poate să-ţi aducă tnărul fiu napoi4 darnădă1duiesc că pot4 cel puţin4 să-ţi ofer un pic de 0alsa pentru durerea ta.5/i a/e=ă na pe piept. 5ţi aduc dreptate. 5ţi aduc capul 8alonGar -ului tău.

Hechiul cuvnt valyrian o nfiora4 dar i dădu4 n acela/i tip4 un crpeide speranţă.

I Pe=even9hiul nu ai este fratele eu4 dacă a fost vreodată4 declară ea. Nici nu-i voi rosti nuele. % fost cndva un nue ndru4 nainte ca el să-lde=onore=e.

I 5n &yrosh i spune Mini-$o/ii4 de la sn9ele care-i /iroie/te printrede9ete. n9ele unui re9e /i al unui tată. 3nii spun că /i-a oort /i aa4sfrtecndu-/i druul din pntecele ei cu 9heare săl0atice.

Ce aiureală% 9ndi Cersei.

I "ste adevărat4 spuse ea. Dacă n acel cufăr se află capulPe=even9hiului4 te voi ridica la ran9ul de lord /i ţi voi ncredinţa pănturi/i cetăţi 0o9ate. &itlurile erau ai ieftine ca ţărna4 iar ţinuturile riveraneerau pline de castele distruse4 care stăteau părăsite printre cpurinen9ri1ite /i sate părăsite. Curtea ea a/teaptă. Deschide cufărul /i lasă-nesă vede.

#ul din &yrosh deschise cufărul cu un 9est teatral /i făcu un pas napoi4

=0ind. 5năuntru4 capul unui pitic se odihnea pe un pat de catifea al0astră

6



/i oale4 hol0ndu-se la ea.Cersei l privi ndelun9.I %cela nu este fratele eu. %vea un 9ust aar n 9ură. 5resupun că am

sperat prea mult% mai ales după 7oras# eii nu sunt niciodată chiar atât debuni# >ăr0atul acesta are ochi căprui. &yrion avea un ochi ne9ru /i unulverde.

I #chii4 chiar a/a 5nălţiea &a4 ochii fratelui tău s-au stricat

oarecu. Mi-a luat li0ertatea de a-i nlocui cu sticlă dar nu de culoarea potrivită4 după cu spui.%sta nu făcu dect să o irite /i ai ult.I Poate că scăfrlia ta are ochi de sticlă4 dar eu nu. "Eistă 9ar9uie pe

Piatra Dra9onului care seaănă ai ult cu Pe=even9hiul dect aceastăcreatură. " chel /i are de două ori vrsta fratelui eu. Ce s-a ntplat cudinţii luiK

#ul 0ătu n retra9ere n faţa furiei din 9lasul ei.I %vea un /ir fruos de dinţi din aur4 5nălţiea &a4 dar noi re9retI #4 nu ncă. Dar vei re9reta. (r trebui să2l spânzur# +ă caute după aer

până când i se .nnegreşte faţa% aşa cum a făcut scumpul meu fiu# Cuvintelei stăteau pe 0u=e.

I # 9re/eală nevinovată. Piticii seaănă att de ult ntre ei /i5nălţiea &a poate o0serva4 nu are nas

I Nu are nas fiindcă i l2ai tăiat#

I NuJ udoarea de pe frunte i trăda inciuna.I >a da. # dulceaţă otrăvită se strecură n tonul lui Cersei. Cel puţin ai

avut atta inte. 3ltiul ne0un a ncercat să-i spună că un vră1itorrătăcitor i l-a crescut la loc. &otu/i4 i se pare că i datore=i acestui pitic unnas. Casa Fannister /i plăte/te ntotdeauna datoriile /i la fel vei face /i tu.+er Meryn4 du-l pe acest pun9a/ la Qy0urn. +er Meryn &rant l luă petyroshi de 0raţ /i l tr afară4 n tip ce protesta. După ce plecară4 Cersei i

se adresă lui #sund Rettle0lac: +er #sund4 ia asta din faţa ea /i adu-inăuntru pe ceilalţi trei care susţin că au inforaţii despre Pe=even9hi.

I Da4 5nălţiea &a.Din păcate4 cei trei a/a-=i/i inforatori nu se dovediră ai folositori dect

oul din &yrosh. 3nul spuse că Pe=even9hiul se ascundea ntr-un 0ordeldin #ra/ul Hechi4 desfătnd 0ăr0aţii cu 9ura. "ra o ia9ine nostiă4 darCersei nu-i dădu cre=are nicio clipă. Cel de-al doilea susţinu că l-ar fi vă=ut

pe pitic ntr-un spectacol n >raavos. %l treilea insistă că &yrion devenise

,



pustnic n ţinuturile riverane /i că trăia pe un deal 0ntuit. $e9ina avuacela/i răspuns pentru toţi:I Dacă e/ti a/a de 0un nct să conduci cţiva dintre 0ravii no/tri

cavaleri la acest pitic4 vei fi răsplătit cu 9enero=itate4 proise ea. Cucondiţia ca acela să fie Pe=even9hiul. Dacă nu ei4 0ine4 cavalerii ei nusunt prea ră0dători cu inciuna4 nici cu nătărăii care i triit să aler9e dupău0re. Cineva /i-ar putea pierde li0a.

Ct ai clipi4 toţi cei trei inforatori nu ai fură att de si9uri /irecunoscură că poate vă=useră alt pitic.Cersei nu-/i dăduse seaa pnă atunci că eEistau att de ulţi pitici.I #are toată luea e năpădită de ace/ti on/tri piperniciţiK se plnse ea4

n tip ce ultiul dintre inforatori era condus afară. Cţi pot să fieKI Mai puţini dect au fost4 rearcă Fady Merryeather. 5i acor=i

onoarea de a te nsoţi la curte4 5nălţiea &aKI Dacă poţi suporta plictiseala4 răspunse Cersei. $o0ert era un prost n

ulte privinţe4 dar ntr-una avea dreptate. " plictisitor să conduci un re9at.I Mă ntristea=ă să te văd att de povărată4 5nălţiea &a. ;u9i /i

1oacă-te4 =ic eu4 /i lasă Mna $e9elui să asculte aceste petiţii o0ositoare.% putea să ne 0răcă ca ni/te slu1nice /i să petrece =iua printreoaenii de rnd4 să au=i ce spun despre căderea Pietrei Dra9onului. Ltiuun han unde poate fi au=it >ardul %l0astru4 cnd nu i cntă icii re9ine4 /io anue craă unde un scaator transforă plu0ul n aur4 apa n vin /i

fetele n 0ăieţi. Poate că-/i va face vră1ile asupra noastră. Nu te-ar au=a45nălţiea &a4 să fii 0ăr0at pentru o noapteK

)acă aş fi bărbat% aş fi =aime% 9ndi re9ina. )acă aş fi bărbat% aş puteaconduce acest regat .n numele meu% nu .n locul lui Tommen#

I Nuai dacă tu ai răne feeie4 răspunse ea4 /tiind că asta era ceea cevoia să audă &aena. "/ti o păcătoasă ică să ă ispite/ti a/a4 dar ce fel dere9ină a/ fi dacă i-a/ pune re9atul n inile treurătoare ale lui 8arys

yftK&aena se 0ufna.I 5nălţiea &a e prea sr9uincioasă.I Da4 sunt4 fu de acord Cersei4 /i4 pnă la sfr/itul =ilei4 a s-o re9ret. #

luă pe Fady Merryeather de 0raţ: 8aide.ala0har Who fu priul care i se nfăţi/ă n =iua aceea4 după cu se

cuvenea ran9ului său de prinţ n eEil. #rict de ăreţ arăta n inunata-i

antie cu pene4 nu venise dect să cer/ească. Cersei l lăsă să-/i facă

*



o0i/nuita pledoarie4 cernd oaeni /i are care să-l a1ute să recucereascăHalea ;lorii $o/ii4 pe ură spuse:I 5nălţiea a /i duce propriul ră=0oi4 Prinţe ala0har. Nu are oaeni

de irosit pentru al tău4 tocai acu. %nul viitor4 poate. %sta i spunea$o0ert ereu. %nul viitor4 Cersei avea să-i spună niciodată% dar nu astă=i.Piatra Dra9onului era a ei.

Fordul 8allyne din !hilda %lchii/tilor se pre=entă pentru a cere să le fie

n9ăduit piroanţilor lui să cui0ărească orice ouă de dra9on ar putea apăreala Piatra Dra9onului4 acu4 că insula se afla iară/i n si9uranţă4 pe inire9ale.

I Dacă ar ai fi răas aseenea ouă4 tannis le-ar fi vndut ca să-/i plătească re0eliunea4 i spuse re9ina. e feri să spună că planul era one0unie. De cnd urise ultiul dra9on &ar9aryen4 toate ncercările deacest fel sfr/iseră n oarte4 de=astru sau de=onoare.

3n 9rup de ne9ustori i se nfăţi/ă iplornd tronul să intervină pentru ei pe ln9ă >anca de ;ier din >raavos. e părea că 0raavosii cereau iperativra0ursarea datoriilor restante /i refu=au toate noile pruuturi. (8emne8oie de propria noastră bancă% hotăr Cersei4 !anca de (ur din

7annisport# Poate că atunci cnd tronul lui &oen va fi si9ur4 Cersei ar putea s-o nfăptuiască. Deocadată4 tot ceea ce putea face era să le spunăne9ustorilor să le restituie căătarilor 0raavosi datoria.

Dele9aţia Credinţei era condusă de vechiul ei prieten4 eptonul $aynard.

Lase dintre ;iii $ă=0oinicului l escortau prin ora/A preună erau /apte4 unnuăr sfnt /i de 0un au9ur. Noul 5nalt epton @ sau 5naltă Hra0ie4 cu l poreclise >ăiatul Funii @ făcea totul n 9rupuri de cte /apte. Cavalerii purtau centuri văr9ate n cele /apte culori ale Credinţei. Mnerele să0iilor4 precu /i crestele coifurilor lor erau podo0ite cu cristale. Purtau scuturialun9ite4 ntr-un stil rar ntlnit de la Cucerire ncoace4 nfăţi/nd un 0la=oncare nu ai fusese vă=ut n Cele Lapte $e9ate de secole: o sa0ie-curcu0eu

strălucind pe un fond ntunecat. %proape o sută de cavaleri veniseră de1asă-/i pună vieţile /i să0iile n slu10a ;iilor $ă=0oinicului4 după cu susţineaQy0urn4 /i4 cu fiecare =i4 veneau ai ulţi. Îmbătaţi de zei% cu toţii# Cine

s2ar fi gândit că regatul are atât de mulţi de felul lor3Ma1oritatea fuseseră cavaleri de casă /i cavaleri rătăcitori4 dar cţiva erau

de o0r/ie no0ilăA fii ai ici4 lor=i ărunţi4 0ătrni care voiau să-/iispă/ească vechi păcate. Li ai era Fancel. Cersei cre=use că Qy0urn

9lue/te cnd i spusese că vărul ei nătărău /i a0andonase castelul4

27



pănturile /i soţia /i se ntorsese n ora/4 să se alăture No0ilului /iPuternicului #rdin al ;iilor $ă=0oinicului4 dar iată-l acolo4 cu ceilalţi ne0uni pio/i.

Fui Cersei nu-i plăcea asta defel4 după cu nu era ncntată nici deinterina0ila truculenţă /i in9ratitudine a 5naltei Hră0ii.

I 3nde e 5naltul eptonK l ntre0ă ea pe $aynard. Pe el l-a cheat.eptonul $aynard adoptă un ton plin de re9ret.

I Preacucernicia a -a triis pe ine n locul său /i -a ru9at să-ispun 5nălţiii &ale că Cei Lapte l-au triis să lupte potriva ticălo/iei.I CuK Propovăduind castitatea pe trada MătăsiiK Crede că dacă se

roa9ă pentru trfe le poate face napoi fecioareKI &rupurile noastre au fost plăădite de &atăl /i de Maa noastră astfel

nct să ne pute uni4 0ăr0at /i feeie4 /i să =ăisli copii n sfntacăsnicie4 răspunse $aynard. " un lucru 1osnic /i un păcat ca feeile să-/ivndă sfintele trupuri pentru 0ani.

entientul pios ar fi fost ai convin9ător dacă re9ina n-ar fi /tiut căeptonul $aynard avea prietene speciale n fiecare 0ordel de pe tradaMătăsii. ;ără doar /i poate4 hotărse că era de preferat să repete trăncănelile5naltei Hră0ii dect să frece podele.

I ă nu te apuci să-i predici ie4 i spuse Cersei. %dinistratorii 0ordelurilor se pln94 /i pe 0ună dreptate.

I Dacă vor0esc păcăto/ii4 de ce ar asculta virtuo/iiK

I %ceste păcătoase uplu cuferele re9ale4 răspunse re9ina pe /leau4 iar 0anii lor ne a1ută să plăti si0riile antiilor noastre aurii /i să construi9alere care să ne apere ţărurile. Mai e de luat n seaă /i ne9oţul. DacăDe0arcaderul $e9elui n-ar avea niciun 0ordel4 coră0iile s-ar duce laDusendale /i la !ullton. Preacucernicia a i-a prois pace pe stră=i.>ordelurile ne a1ută să păstră această pace. #aenii de rnd4 lipsiţi detrfe4 sunt n stare să recur9ă la viol. De acu nainte4 Preacucernicia a

n-are dect să-/i ţină predicile n teplu4 acolo unde le e locul.$e9ina se a/teptase să-l vadă /i pe Fordul !yles4 dar4 n schi04 /i făcu

apariţia Marele Maester Pycelle4 ntunecat la faţă /i cu un aer serit4spunndu-i că $os0y era prea slă0it ca să se ridice din pat.

I 5i pare rău s-o spun4 dar ă te că Fordul !yles tre0uie să se alăturecurnd no0ililor săi străo/i. ;ie ca &atăl să-l 1udece drept.

)acă Rosb" moare% :ace T"rell şi micuţa regină 8or .ncerca din nou să

mi2l 8âre pe gât pe Aarth cel :are#

2



I Fordul !yles are tusea aia de ani de =ile /i pnă acu nu l-a oort4 se plnse ea. % tu/it 1uătate din donia lui $o0ert /i toată donia lui offrey.Dacă oare acu4 nu poate fi dect fiindcă l vrea ort cineva.

Marele Maester Pycelle clipi uiit.I 5nălţiea &aK Ci-cine să-l vrea ort pe Fordul !ylesKI Mo/tenitorul lui4 poate. +au mica regină# Hreo feeie pe care a

0at1ocorit-o cndva. :argaer" şi :ace şi Regina +pinilor% de ce nu3 A"les

le stă .n cale# 3n vechi du/an. 3nul nou. &u.>ătrnul păli.I 5-5nălţiea &a 9lue/te. "u eu l-a curăţat4 i-a pus lipitori4 l-a

tratat cu coprese /i infu=ii a0urii l lini/tesc puţin4 iar sonul-dulce i potole/te convulsiile4 dar ă te că acu scuipă 0ucăţi de plăn.

I ;ie cu =ici. &e vei ntoarce la Fordul !yles /i l vei infora că nu are perisiunea ea să oară.

I Cu porunce/ti4 5nălţiea &a. Pycelle se nclină.3rară alţii /i alţii /i alţii4 fiecare petiţionar ai plicticos dect celălalt.

'ar n seara aceea4 după ce4 n sfr/it4 ultiul plecase /i Cersei lua o cinăfru9ală cu fiul ei4 re9ina spuse:

I &oen4 cnd ţi spui ru9ăciunile nainte de culcare4 spune-i Maei /i&atălui că e/ti recunoscător că e/ti ncă un copil. 3n re9e unce/te din9reu4 te asi9ur4 /i nu-ţi va plăcea. &e ciu9ulesc cu toţii4 ca un stol de ciori.;iecare vrea o 0ucăţică din carnea ta.

I Da4 aă4 răspunse &oen4 cu 9lasul trist. Mica re9ină i spusesedespre +er Foras. +er #sund =icea că 0ăiatul plnsese. 0 mic# Când 8a fide 8ârsta lui =off% nu2şi 8a mai aminti cum arăta 7oras# Dar nu -ar deran1aciu9ulitul lor4 continuă fiul ei. %r tre0ui să er9 cu tine la curte n fiecare =i4să ascult. Mar9aery =ice

I puţin ca ulte4 i=0ucni Cersei. '-a/ sul9e 0ucuroasă li0a4 caniica.

I +ă nu spui asta1 stri9ă &oen dintr-odată4 cu feţi/oara-i rotundănro/indu-se. Fasă-i li0a n pace. ă nu te atin9i de ea. "u sunt re9ele4 nutu.

Cersei se hol0ă la el4 nevenindu-i să creadă.I Ce-ai spusKI "u sunt re9ele. "u spun cui să i se sul9ă li0a4 nu tu. Nu te voi lăsa

să-i faci rău lui Mar9aery. $u1 5ţi inter=ic.

Cersei l apucă de-o ureche /i l tr4 scncind4 la u/ă4 unde l 9ăsi pe +er

22



>oros >lount stnd de stra1ă.I +er >oros4 5nălţiea a /i-a ie/it din fire. ;ii 0un /i condu-l ndoritorul lui /i adu-l pe Pate. De data aceasta4 vreau ca &oen să-l 0iciuiască pe 0ăiat cu na lui. Ha continua pnă cnd 0ăiatul va sn9eradin a0ele 0uci. Dacă 5nălţiea a refu=ă sau roste/te vreun cuvnt de protest4 cheaă-l pe Qy0urn /i spune-i să i taie li0a lui Pate4 ca 5nălţieaa să nveţe care e preţul o0ră=niciei.

I Cu porunce/ti4 oftă +er >oros4 uitndu-se stn1enit la re9e. 5nălţiea&a4 vino cu ine4 te ro9.Cnd noaptea se lăsă peste ;ortăreaţa $o/ie4 ocelyn aprinse un foc n

/eineul re9inei4 iar Dorcas4 lunările de ln9ă pat. Cersei deschisefereastra ca să ia o 9ură de aer /i descoperi că norii se adunaseră iar4ascun=nd stelele.

I # noapte att de ntunecată4 5nălţiea &a4 urură Dorcas. )a% 9ndi re9ina4 dar nu atât de .ntunecată ca !eciul 'ecioarelor sau ca

5iatra )ragonului% unde 7oras T"rell zace ars şi sângerând% sau precumcelulele negre de sub castel# $e9ina nu /tia de ce-i venise asta n inte.8otărse să nu se ai 9ndească nicio clipă la ;alyse. )uel# 'al"se ar fitrebuit să aibă atâta minte să nu se mărite cu un asemenea nătărău# He/tilede la toeorth erau că Fady &anda urise de o pneuonie pricinuită de/oldul ei rupt. Follys Nătn9a fusese proclaată Fady toeorth4 cu +er>ronn drept lordul ei. Tanda moartă şi A"les .n agonie# 0 bine că2l mai

a8em pe !ăiatul 7unii% altfel curtea ar fi cu totul lipsită de măscărici#$e9ina =0i4 culcndu-/i capul pe pernă. Când am sărutat2o pe obraz%i2am simţit gustul sărat al lacrimilor#

Hisă un vis vechi4 cu trei fete n antii aro4 o 0a0ă =0rcită /i un cort ceirosea a oarte.

Cortul 0a0ei era ntunecos4 nalt /i ţu9uiat. Nu voia să intre4 după cu nuvoise nici la =ece ani4 dar celelalte fete o priveau4 a/a că nu putea da napoi.

"rau trei n vis4 ntocai cu fuseseră n viaţa reală. !răsana eyne ;aran/ovăia4 ca ntotdeauna. "ra de irare că venise pnă acolo. Melara8etherspoon era ai ndră=neaţă4 ai are /i ai fruoasă4 a/a pistruiatăcu era. 5nfă/urate n antii de pn=ă aspră4 cu 9lu9ile trase pe cap4 toatetrei se furi/aseră din paturi /i traversaseră terenurile pentru turnir4 ca s-ocaute pe vră1itoare. Melara le au=ise pe slu1itoare /u/otind cu putea ea 0lestea un o sau cu l putea face să se ndră9ostească4 cu putea să

chee deonii /i să pre=ică viitorul.

2



5n viaţa reală4 fetele aler9aseră cu sufletul la 9ură4 năuce4 /u/otind ntreele pe dru4 pe ct de eoţionate4 pe att de speriate. Hisul era altfel. 5n vis4 pavilioanele erau u0rite4 iar cavalerii /i slu1itorii pe ln9ă care treceau eraufăcuţi din a0ur. e făcea că fetele rătăceau ultă vree pnă cnd 9ăseaucortul vră1itoarei. Cnd a1un9eau la el4 toate torţele ncepeau să se stin9ă.Cersei le privea pe fete cui0ărindu-se una ntr-alta4 /u/otind. :ergeţi.napoi% ncerca să le spună. Întoarceţi28ă# $u e nimic pentru 8oi aici# Dar4

de/i /i i/ca 9ura4 niciun cuvnt nu se făcea au=it.;iica Fordului &yin pă/i pria n cort4 cu Melara pe urele ei. eyne;aran intră ultia /i ncercă să se ascundă n spatele celorlalte două4 a/acu făcea ntotdeauna.

Cortul era ncărcat de irosuri. corţi/oară /i nuc/oară. Piper4 ro/u4 al0 /ine9ru. Fapte de i9dale /i ceapă. Cui/oare4 lăiţă /i /ofran preţios /iaroe ai ciudate4 ncă /i ai rare. in9ura luină venea dinspre unan9al de fier n fora unui cap de vasilisc4 o luină difu=ă4 ver=uie4 carefăcea pereţii cortului să pară reci4 orţi /i uce9ăiţi. #are la fel fusese nrealitateK Cersei nu părea să-/i aintească.

Hră1itoarea dorea n vis4 a/a cu cndva dorise n viaţa reală. 7ăsaţi2o .n pace% i venea re9inei să stri9e. -oi% netoatelor% n2o treziţi pe8ră9itoarea adormită# ;ără li0ă4 nu putea dect să privească fata dndu-iantia la o parte4 lovind patul vră1itoarei cu picioarele /i spunnd:

I &re=e/te-te4 vre să ne spui viitorul.

Cnd Ma99y >roasca deschise ochii4 eyne ;aran scnci speriată /i fu9iafară din cort4 năpustindu-se n noapte. Micuţa4 dolofana4 netoata4 sfioasaeyne4 cu faţa palidă /i 9rasă4 speriată de fiece u0ră. )ar ea a fost cea.nţeleaptă# eyne trăia /i acu pe 'nsula ;ruoasă. e ăritase cu unuldintre lor=ii ste9ari ai fratelui ei /i fătase o du=ină de plo=i.

#chii 0ătrnei erau 9al0eni /i acoperiţi de co1i respin9ătoare. 5nFannisport se spunea că fusese tnără /i fruoasă cnd soţul ei o adusese

din est cu un transport de irodenii4 dar vrsta /i răul /i lăsaseră aprentaasupra ei. "ra scundă4 ndesată /i plină de ne9i4 cu o 9u/ă ver=uie49răunţoasă. Dinţii /i-i pierduse /i snii i atrnau pnă la 9enunchi. Dacăstăteai prea aproape4 siţeai iros de stricăciune4 iar cnd vor0ea4răsuflarea ei era stranie4 puternică /i de=9ustătoare.

I Plecaţi4 le spuse fetelor4 ntr-o /oaptă ră9u/ită.I % venit pentru o pre=icere4 =ise Cersei.

I Plecaţi4 croncăni 0ătrna a doua oară.

2+



I % au=it că poţi vedea viitorul4 preci=a Melara. Hre doar să /ti cuce 0ăr0aţi ne vo căsători.I Plecaţi4 croncăni Ma99y a treia oară.

(scultaţi2o% ar fi stri9at re9ina4 dacă ar fi avut li0ă. :ai a8eţi timp să fugiţi# 'ugiţi% netoatelor1

;ata cu 0ucle aurii /i puse inile n /olduri.I Hre pre=icerea noastră4 altfel ă duc la no0ilul eu tată /i l pun să

te 0iciuiască pentru insolenţă.I &e ru9ă4 insistă Melara. Doar spune-ne viitorul4 apoi plecă.I 3nii dintre noi n-au viitor4 urură Ma99y4 cu un 9las 9rav4

nfrico/ător. 5/i strnse ve/ntul n 1urul uerilor /i le făcu sen fetelor săse apropie. 8aideţi4 dacă nu vreţi să plecaţi. Nesă0uitelor. 8aideţi4 da4tre0uie să vă 9ust sn9ele.

Melara păli4 dar nu /i Cersei. # leoaică nu se tee de o 0roască4 orict de 0ătrnă /i de urtă ar fi. %r fi tre0uit să plece4 ar fi tre0uit să asculte4 ar fitre0uit să fu9ă. 5n schi04 luă punalul pe care i-l ntinse Ma99y /i /i treculaa str0ă de fier peste 0uricul de9etului are. Pe ură i făcu acela/ilucru Melarei.

5n ntunecatul cort verde4 sn9ele părea ai ult ne9ru dect ro/u. !ura/tir0ă a lui Ma99y treura la vederea lui.

I %ici4 /opti ea. Daţi-l aici.Cnd Cersei ntinse na4 0ătrna supse sn9ele cu 9in9ii oi4 ca ale

unui nou-născut. $e9ina /i aintea /i acu ct de stranie /i rece fusese9ura ei.

I &rei ntre0ări poţi pune4 9răi 0a0a4 după ce 0ău. Nu-ţi vor plăcearăspunsurile. 5ntrea0ă sau du-te.

)u2te% stri9a re9ina care visa4 taci şi fugi# Dar fata nu avea destulă inteca să se teaă.

I Cnd ă voi căsători cu prinţulK ntre0ă ea.

I Niciodată. &e vei căsători cu re9ele.u0 0uclele aurii4 faţa fetei se ncreţi4 plină de uiire. %ni 0uni după

aceea4 socotise că acele vor0e nsenau că nu se va căsători cu $hae9ar pnă cnd tatăl lui4 %erys4 nu va uri.

I Dar 8oi fi re9inăK ntre0ă ea cea tnără.#chii 9al0eni ai lui Ma99y sclipiră de răutate.I $e9ină vei fi pnă cnd va veni o alta4 ai tnără /i ai fruoasă4

să te alun9e /i să-ţi ia tot ce ţi-e dra9.

2B



Chipul copilei se 0u1ora de furie.I Dacă ncearcă4 l voi pune pe fratele eu s-o ooare. Nici atunci nu seopri4 copilă ndărătnică ce era. Mai avea de pus o ntre0are4 ncă o privirefu9ară asupra vieţii ei urătoare. $e9ele /i cu ine vo avea copiiK ntre0ăea.

I #4 da. Laispre=ece el /i trei tu.Cersei nu nţele9ea. De9etul i pulsa acolo unde l tăiase /i sn9ele picura

pe covor. Cum e cu putinţă3 i venea să ntre0e4 dar /i terinase ntre0ările.Dar 0ătrna nu terinase cu ea.I %ur le vor fi coroanele /i aur orintele4 spuse ea. 'ar cnd lacriile

ţi se vor usca4 8alonGar -ul /i va strn9e inile n 1urul 9tului tău palid /iva stoarce viaţa din tine.

I Ce e un 8alonGar3 3n onstruK ;etei de aur nu-i plăcea acea pre=icere. "/ti o incinoasă /i o 0roască 0u0oasă /i o 0a0ă săl0atică /i puturoasă /i nu cred nicio vor0ă din ce spui. 8aide4 Melara. Nu erită s-oasculţi.

I % /i eu trei ntre0ări4 insistă prietena ei. 'ar cnd Cersei o trase de 0raţ4 ea se eli0eră /i se ntoarse la 0a0ă.

I Mă voi ărita cu aieK =ise ea fără să stea deloc pe 9nduri. 5roasto% 9ndi re9ina4 furioasă /i acu. =aime nici măcar nu ştie că

e@işti# Pe atunci4 fratele ei trăia doar pentru să0ii4 cini /i cai /i pentru ea49eaăna lui.

I Nu cu aie4 nici cu alt 0ăr0at4 răspunse Ma99y. Hierii ţi vor ncafecioria. Moartea ta e aici n noaptea asta4 icuţo. 5i siţi răsuflareaK "foarte aproape.

I Nu siţi dect răsuflarea ta4 spuse Cersei. Fn9ă cotul ei a/e=at peasă era un vas cu o poţiune vscoasă. 5l nhaţă /i i-l aruncă 0ătrnei nochi. 5n viaţa reală4 0a0a ţipase la ele ntr-o li0ă ciudată4 necunoscută4 /i len1urase n tip ce fu9eau afară din cort. Dar n vis faţa i se di=olva4

topindu-se n f/ii de a0ur 9ri4 pnă cnd nu ai răneau dect doi ochi9al0eni4 privind chior/4 ochii orţii.

HalonVar-ul .şi 8a strânge mâinile .n 9urul gâtului tău palid% au=i re9ina4dar 9lasul nu era al 0ătrnei. Minile se iviră din ne9urile visului ei /i i senfă/urară n 1urul 9tului4 ini 9roase /i puternice. Deasupra lor pluteachipul lui4 uitndu-se chior/ la ea cu ochii lui desperecheaţi. $u% ncercăre9ina să stri9e4 dar de9etele piticului săpau adnc n 9tul ei4 nă0u/indu-i

protestele. Fovi cu picioarele /i ţipă4 dar n =adar. 5n scurt tip4 scotea

2?



acela/i sunet pe care l scosese fiul ei4 icul sunet sufocat care arcaseultia suflare a lui off pe pănt.e tre=i 9find n 0e=nă4 cu pătura răsucită n 1urul 9tului. Cersei o

sulse att de violent nct o rupse /i se ridică n pat4 cu pieptul săltnd. Un8is% /i spuse4 un 8is 8echi şi o cu8ertură .ncurcată% atâta tot#

&aena /i petrecea noaptea din nou cu ica re9ină4 a/a că ln9ă ea doreaDorcas. $e9ina o scutură puternic de uăr.

I &re=e/te-te /i caută-l pe Pycelle. " cu Fordul !yles4 0ănuiesc. %du-laici de ndată.5ncă adorită4 Dorcas co0or pleticindu-se din pat /i traversă iute

caera după haine4 cu picioarele 9oale fo/nind pe paie.După o ve/nicie4 Marele Maester Pycelle intră tr/indu-/i papucii /i se

a/e=ă ln9ă ea4 cu capul plecat4 clipind din pleoapele 9rele /i străduindu-sesă nu ca/te. %răta de parcă povara iensului colan de aester de la 9tu-i=0rcit l tră9ea nspre podea. Pycelle era 0ătrn de cnd /i-l aintea Cersei4dar cndva fusese a9nific: soptuos 0răcat4 den4 eEtre de curtenitor.'ensa lui 0ar0ă al0ă i dăduse un aer de nţelepciune. Dar &yrion i-o 0ăr0ierise /i ceea ce crescuse la loc era 1alnic4 cteva socuri ră=leţe de părsu0ţire4 uscat4 care nu reu/eau să-i ascundă carnea ro= care-i atrna su0 0ăr0ia că=ută. (cesta nu e un om% 9ndi ea4 ci doar ruina unuia# Celulelenegre i2au răpit toată puterea pe care a a8ut2o# 0le şi briciul

5eze8enghiului#

I Cţi ani aiK ntre0ă Cersei pe nea/teptate.I #pt=eci /i patru4 dacă-ţi e pe plac4 5nălţiea &a.I 3n 0ăr0at ai tnăr i-ar plăcea ai ult. 5/i trecu li0a peste 0u=e.I %vea doar patru=eci /i doi cnd -a cheat Conclavul. Raeth avea

opt=eci cnd l-au ales4 iar "llendor aproape nouă=eci. !ri1ile funcţiei i-au=dro0it /i andoi au urit la un an după ce au fost nuiţi. 3rătorul afost Merion4 doar de /ai=eci /i /ase4 dar el a urit de fri9uri n dru spre

De0arcaderul $e9elui. După aceea4 $e9ele %e9on a cerut Citadelei sătriită un o ai tnăr. "l a fost priul re9e pe care l-a slu1it.

Iar Tommen 8a fi ultimul#I 5i tre0uie de la tine o poţiune. Ceva care să ă a1ute să dor.I # cupă de vin nainte de culcare4 adeseaI "u beau vin4 i0ecilule. % nevoie de ceva ai puternic. Ceva care

să nu ă lase să vise=.

I &u 5nălţiea &a nu vrea să vise=eK

26



I Ce-a spus tocai acuK #are urechile ţi-au devenit la fel deneputincioase ca ădularulK Poţi să-i prepari o aseenea poţiune sautre0uie să-i poruncesc Fordului Qy0urn să corecte=e un alt defect de-al tăuK

I Nu e nevoie să iplică asta să-l iplică pe Qy0urn. on fărăvise. 5ţi vei avea poţiunea.

I >ine. Poţi pleca. Dar4 cnd Pycelle se ntoarse către u/ă4 Cersei lstri9ă: ncă un lucru. Ce vă nvaţă Citadela n le9ătură cu profeţiileK Poate

viitorul să fie pre=isK >ătrnul /ovăi. # nă =0rcită 010i or0e/te la piept4 ca /i cu ar fi vrut să n9ie 0ar0a care nu era acolo. Poate viitorulnostru să fie pre=isK repetă Cersei.

I Posi0il. "Eistă anuite vră1i n cărţile vechi dar 5nălţiea &a ar putea să ntre0e4 n schi0: 0 bine ca viitorul nostru să fie pre=isK 'ar la astaeu a/ răspunde: Nu. " ai 0ine să lăsă unele u/i nchise.

I He=i s-o nchi=i pe-a ea cnd pleci.%r fi tre0uit să /tie că nu avea să-i dea niciun răspuns4 a/a netre0uincios

cu era.% doua =i diineaţă4 luă icul de1un cu &oen. >ăiatul părea ult ai

supusA se părea că pedeapsa pe care i-o aplicase lui Pate /i slu1ise scopul.Mncară ouă pră1ite4 pine pră1ită4 /uncă /i ni/te portocale ro/ii proaspătsosite cu o cora0ie din Dorne. ;iul ei era nsoţit de pisoii lui. Privind pisicilefăcnd 9iu0u/lucuri printre picioarele ei4 Cersei se siţi puţin ai 0ine.Cât sunt eu .n 8iaţă% lui Tommen nu i se 8a .ntâmpla nimic# %r fi fost n

stare să ooare 1uătate din lor=ii Gesterosului /i toţi oaenii de rnd4dacă de asta era nevoie ca să-l apere.

I Du-te cu ocelyn4 i spuse 0ăiatului4 după ce terinară de ncat.%poi triise după Qy0urn.I Fady ;alyse ai trăie/teKI &răie/te4 da. Poate nu ntru totul conforta0il.I 5nţele9. Cersei cupăni o clipă. #ul ăsta4 >ronn nu pot spune că

i place ideea unui du/an att de aproape. &oată puterea i se tra9e de laFollys. Dacă i-a scoate la iveală sora ai are

I Din păcate4 spuse Qy0urn4 ă te că Fady ;alyse nu ai e n stare săstăpnească peste toeorth. au4 ai eEact4 nici să se hrănească. % aflatulte de la ea4 sunt ulţuit s-o spun4 dar lecţiile n-au fost cu totul lipsitede urări. per că n-a depă/it indicaţiile 5nălţiii &ale.

I Nu. #rice intenţionase Cersei4 era prea tr=iu. Nu avea rost să se ai

9ndească la aseenea lucruri. 0 mai bine dacă moare% /i spuse. $2ar dori

2,



să2şi continue 8iaţa fără soţul ei# (şa mocofan cum era% toanta se pare că ţinea la el# %r ai fi ceva. %stă-noapte a avut un vis n9ro=itor.

I &oţi oaenii suferă de asta4 din cnd n cnd.I Hisul e le9at de o vră1itoare pe care a vi=itat-o n copilărie.I # vră1itoare a pădurilorK Cele ai nevinovate fiinţe. e pricep niţel la

ier0uri /i la o/it4 dar ncoloI "ra ai ult de-att. uătate din Fannisport se ducea la ea pentru

farece /i poţiuni. "ra aa unui lord ărunt4 un ne9ustor 0o9at4 ridicat nran9 de către 0unicul eu. &atăl acestui lord a 9ăsit-o n tip ce făcea ne9oţn "st. 3nii spun că i-a făcut o vra1ă4 de/i ai de9ra0ă a/ crede că sin9urelefarece de care avea nevoie erau cele dintre picioare. N-a fost ntotdeaunahidoasă4 sau cel puţin a/a se spune. Nu-i aintesc nuele ei. Ceva lun9 /iestic /i 0i=ar. #aenii i =iceau Ma99y.

I :aegi3I %/a i spui tuK ;eeia ţi su9ea o picătură de sn9e din de9et /i ţi

spunea ce ţi re=ervă viitorul.I Ma9ia sn9elui e cel ai ntunecat fel de vră1itorie. 3nii spun că e /i

cel ai puternic.Cersei nu voia să audă asta.I %ceastă maegi a făcut anuite profeţii. % rs de ele la nceput4 dar

a pre=is oartea uneia dintre caeristele ele. Cnd a făcut profeţia4 fataavea unspre=ece ani4 era sănătoasă ca o n=ă /i ocrotită la Casterly $oc.

Cu toate acestea4 n curnd a că=ut ntr-o fntnă /i s-a necat.Melara o ru9ase să nu vor0ească niciodată despre lucrurile pe care le

au=iseră n noaptea aceea n cortul lui maegi# )acă nu 8orbim despre asta%8om uita .n curând% iar atunci 8a fi doar ca un coşmar pe care l2am a8ut% ispusese Melara. -isele rele nu se .mplinesc niciodată# %ndouă fuseserăatt de tinere nct asta sunase aproape nţelept.

I 5ncă o 1ele/ti pe această prietenă din copilărieK ntre0ă Qy0urn. %sta te

tul0ură4 5nălţiea &aKI MelaraK Nu. %0ia dacă-i aintesc cu arăta. Nuai că maegi a

/tiut cţi copii voi avea /i a /tiut de 0astar=ii lui $o0ert. Cu ani nainte ca elăcar să-l fi =ăislit pe priul dintre ei4 ea a /tiut. M-a asi9urat că voi fire9ină4 dar i-a spus că o altă re9ină va veni :ai tânără şi mai

frumoasă% a spus# # altă re9ină4 care i va lua tot ce iu0esc.I Li vrei să piedici această profeţieK

:ai mult ca orice% 9ndi ea.

2*



I 5oate fi piedicatăKI #4 da. ă nu te ndoie/ti.I CuKI Cred că 5nălţiea &a /tie cu.Ltia. (m ştiut tot timpul% 9ndi ea. Chiar şi .n cort# D)acă .ncearcă% am

să2l pun pe fratele meu s2o omoare#EDar a /ti ce tre0uie făcut era una4 /i a /ti cu s-o faci era alta. 5n aie nu

se ai putea ncrede. # 0oală su0ită ar fi fost ideală4 dar =eii erau arareoriatt de aa0ili. Cum% atunci3 Un cuţit% o pernă% o cupă de năpasta2inimii3&oate acestea puneau pro0lee. Cnd un 0ătrn urea n son4 nieni nustătea să se 9ndească la asta4 dar o fată de /aispre=ece ani 9ăsită oartă n pat ar ridica4 fără ndoială4 ntre0ări incoode. 5n afară de asta4 Mar9aery nudorea niciodată sin9ură. Chiar /i cu +er Foras pe oarte4 erau să0ii n prea1a ei =i /i noapte.

)ar săbiile au două tăişuri# Înşişi oamenii care o păzesc ar putea fi

folosiţi ca să2 i 8ină de hac# Dovada va tre0ui să fie att de =dro0itoare nctnici ăcar propriul tată al lui Mar9aery să nu ai0ă altceva de făcut dect săconsită la eEecutarea ei. %sta ar fi u/or. $u e de aşteptat ca iubiţii ei sămărturisească% ştiind că asta ar .nsemna capetele lor% alături de al ei#

$umai dacă?% doua =i4 re9ina l ntlni n curte pe #sund Rettle0lac4 antrenndu-se

cu unul dintre 9eenii $edyne. Care anue4 nu putea spune. Cersei nu

reu/ise niciodată să-i deose0ească pe cei doi. 5i privi o vree duelndu-se4apoi l cheă pe +er #sund deoparte.

I ;ă cu ine cţiva pa/i4 =ise ea4 /i spune-i adevărul. Nu vreau acunici o fanfaronadă 9oală4 nici să-i poveste/ti cu un Rettle0lac e de treiori ai 0un ca oricare cavaler. Multe pot să atrne de răspunsul tău. ;rateletău #sney. Ct de 0ine nuie/te sa0iaK

I >ine. F-ai vă=ut. Nu e la fel de puternic ca ine4 nici ca #sfryd4 dar e

a9er n luptă.I Dacă ar fi ca=ul4 cre=i că l-ar putea nvin9e pe +er >oros >lountKI >oros PntecosulK +er #sund rse pe nfundate. Cţi ani are4

patru=eciK Cinci=eciK Pe 1uătate 0eat tot tipul4 9ras4 chiar trea= fiind.Dacă a avut vreodată aplecare pentru luptă4 /i-a pierdut-o. Da4 5nălţiea &a4dacă +er >oros se cere oort4 #sney ar putea s-o facă destul de u/or. DeceK % săvr/it >oros vreo trădareK

I Nu4 răspunse ea. )ar 6sne"% da#

7



BRIENNE

Dădură peste priul cadavru la un iloetru /i 1uătate de la răscruce.e le9ăna su0 crean9a unui copac uscat al cărui trunchi nne9rit ncă purta

cicatricile ful9erului care l oorse. Ciorile ne9re avuseseră 9ri1ă de faţacadavrului4 iar lupii se ospătaseră cu partea de 1os a picioarelor4 acolo undeatrnau ln9ă pănt. Doar oase /i =drenţe răăseseră ai 1os de

9enunchi preună cu un pantof 0ine rue9at4 pe 1uătate acoperit denoroi /i de uce9ai.

I Ce are n 9urăK ntre0ă Podric.>rienne tre0ui să-/i adune cura1ul ca să privească. ;aţa oului era

păntie4 verde /i aca0ră4 9ura deschisă /i /tir0ă. Cineva i vrse o piatrăal0ă4 =9runţuroasă4 ntre dinţi. # piatră sau

I are4 spuse eptonul Meri0ald.

Cinci=eci de etri ai departe4 =ăriră un al doilea cadavru. %nialele lsfrtecaseră4 a/a că tot ce ai răăsese din el era pră/tiat pe pănt4 su0o funie roasă le9ată de crean9a unui ul. >rienne ar fi putut trece pe ln9ăel fără să-l o0serve4 dacă Dulău nu l-ar fi adulecat /i nu ar fi sărit n 0ălăriica să-l iroasă ai 0ine.

I Ce ai acolo4 DulăuleK +er 8yle descăleca4 se repe=i după cine /i sentoarse cu un coif. Craniul celui ort era ncă năuntru4 preună cu cţiva

vieri /i 9ndaci. #ţel 0un4 decretă el4 /i nu foarte distrus4 de/i leul /i-a pierdut capul. Pod4 vrei un coifK

I Nu pe ăla. %re vieri năuntru.I Hierii se spală4 0ăiete. "/ti 9in9a/ ca o fată.>rienne se ncruntă la el:I " prea are pentru el.I # să crească.

I Nu vreau4 făcu Pod. +er 8yle ridică din ueri /i a=vrli coiful spartnapoi ntre 0ălării4 cu tot cu 0la=onul leului. Dulău latră /i se duse să-/iridice piciorul ln9ă copac.

După aceea4 nu treceau o sută de etri fără un cadavru. &rupurile atrnausu0 frasini /i anini4 fa9i /i esteceni4 =ade /i uli4 sălcii 0ătrne /i falnicicastani. ;iecare o avea un laţ n 1urul 9tului /i atrna de o funie decnepă4 iar n 9ura fiecăruia era ndesată sare. 3nii purtau antii 9ri4al0astre sau purpurii4 dar ploaia /i soarele le decoloraseră att de tare nctera 9reu să deose0e/ti o culoare de alta. %lţii aveau nsene cusute pe piept.



>rienne =ări securi4 să9eţi4 ai ulţi sooni4 un pin4 o frun=ă de ste1ar4cără0u/i4 coco/i pitici4 un cap de istreţ4 cteva tridente. Rătăciţi% /i dăduea seaa4 scursuri dintr2o duzină de oştiri% rămăşiţe lăsate de lorzi#

3nii dintre oaenii orţi fuseseră ple/uvi4 alţii 0ăr0o/i4 unii tineri4 alţii 0ătrni4 unii scun=i4 alţii nalţi4 unii 9ra/i4 alţii sla0i. 3flaţi n oarte4 cufeţele ncate /i putre=ite4 arătau cu toţii la fel. +pânzuraţi de copaci% toţioamenii sunt fraţi# >rienne citise asta ntr-o carte4 dar nu-/i ai aintea n

care.8yle 8unt fu cel care rosti n cuvinte ceea ce cu toţii nţeleseseră.I %ce/tia sunt oaenii care au năvălit n altpans.I ;ie ca &atăl să-i 1udece aspru4 =ise Meri0ald4 care fusese prieten cu

0ătrnul septon al ora/ului.Cine erau n-o preocupa pe >rienne nici pe 1uătate ct cine i spn=urase.

e spunea că /trean9ul era etoda preferată de eEecuţie a lui >ericDondarrion /i a cetei sale de haiduci. Dacă era adevărat4 a/a-=isul lord alful9erului putea fi pe- aproape.

Cinele latră /i eptonul Meri0ald privi pre1ur /i se ncruntă.I Nu vreţi să ţine pasul ai vioiK oarele va apune n curnd /i

cadavrele nu sunt o copanie plăcută pe tip de noapte. %u fost oaeni răi/i periculo/i ct au trăit. Nu cred ca oartea să-i fi făcut ai 0uni.

I %ici nu sunte de aceea/i părere4 spuse +er 8yle. U/tia sunt tocai9enul de oaeni care sunt cei ai 0uni orţi.

Cu toate acestea4 +er 8yle dădu pinteni calului /i naintară ceva airepede.

Mai ncolo4 copacii ncepeau să se rărească4 dar nu /i le/urile. Pădurilefăceau loc unor cpuri ocirloase4 iar copacii4 spn=urătorilor. toluri deciori se ridicau ţipnd de pe strvuri cnd drueţii se apropiau /i se a/e=audin nou de ndată ce treceau ai departe. (ceştia au fost oameni răi% /ireainti >rienne4 de/i priveli/tea o ntrista totu/i. e forţă să se uite la

fiecare o n parte4 căutnd feţe cunoscute. ' se păru că pe cţiva irecuno/tea de la 8arrenhal4 dar4 n starea n care se aflau4 nu putea fi si9ură. Niciunul nu avea un coif n fora unui de cap de cine4 dar puţini aveauvreun coif4 de orice fel. Ma1oritatea fuseseră deposedaţi de are4 arură /ici=e nainte să fie spn=uraţi.

Cnd Podric vru să /tie nuele hanului la care sperau să nnopte=e4eptonul Meri0ald se a9ăţă cu nfocare de ntre0area lui4 pro0a0il ca să le

ute 9ndurile de la santinelele sinistre care stră1uiau druul.

2



I 8anul Hechi i spun unii. %colo a fost un han ulte sute de ani4 darhanul acesta a fost ridicat a0ia n tipul doniei priului aehaerys4 celcare a făcut druul re9elui. e spune că aehaerys /i re9ina lui doreauacolo n tipul călătoriilor lor. # vree4 hanul a fost cunoscut su0 nuelede Două Coroane4 n cinstea lor4 pnă cnd un han9iu a construit un turn cuclopot /i i-a schi0at nuele n 8anul Clopotarului. Mai tr=iu4 hanul i-arevenit unui cavaler infir pe nue on 8eddle Fun9ul4 care s-a apucat de

fierărie cnd a a1uns prea 0ătrn ca să ai lupte. % făurit un nou sen pentru locul de popas4 un dra9on cu trei capete din fier ne9ru pe care l-aa9ăţat de un stlp de len. ;iara era att de are nct a tre0uit să fie făcutădin ai ulte 0ucăţi4 unite ntre ele cu sfoară /i sră. Cnd vntul 0ătea4fiarele =ăn9ăneau /i huruiau4 a/a că hanul a devenit cunoscut peste ări /iţări ca Dra9onul ăn9ănitor.

I Dra9onul ai e /i acu acoloK ntre0ă Podric.I Nu4 răspunse eptonul Meri0ald. Cnd fiul fierarului era 0ătrn4 un

0astard al celui de-al patrulea %e9on a pornit o re0eliune potriva frateluisău4 fiu le9iti al re9elui4 /i /i-a luat dra9onul ne9ru drept 0la=on. %ceste pănturi aparţineau pe atunci Fordului Darry /i el era nespus de loialre9elui. Fa vederea dra9onului ne9ru4 s-a niat4 a/a că a do0ort stlpul /ia tăiat senul n 0ucăţi pe care le-a aruncat n ru. 3nul dintre capeteledra9onului a fost adus de valuri pe 'nsula &ăcerii4 ulţi ani ai tr=iu4 darera ro/u de ru9ină. 8an9iul n-a ai atrnat niciodată un alt sen4 a/a că

oaenii au uitat de dra9on /i au nceput să nuească locul acela 8anul$ului. 5n vreurile acelea4 &ridentul cur9ea pe su0 u/a sa din spate /i 1uătate din caere erau construite deasupra apei. e spune că oaspeţii puteau să arunce un fir de la fereastră /i să prindă păstrăvi. %ici se afla /i unde0arcader4 a/a că drueţii puteau traversa rul către #ra/ul Fordului8arroay sau către idurile %l0e.

I % părăsit &ridentul la sud de locul unde ne află /i a călătorit spre

nord-vest nu către ru4 ci ndepărtndu-ne de el.I Da4 doniţă4 spuse septonul. $ul s-a utat. %sta a fost acu

/apte=eci de ani. au opt=eciK % fost pe vreea cnd 0unicul 0ătrneiMasha 8eddle era stăpnul hanului. "a i-a spus toată această istorie. #feeie cusecade4 Masha asta4 căreia i plăceau frun=ele acri/oare /i pră1iturile cu iere. Cnd nu avea o caeră pentru ine4 i n9ăduia sădor ln9ă /eineu /i nu -a lăsat niciodată să plec fără ni/te pine cu

0rn=ă /i cteva pră1ituri uscate.



I "a e han9iţa acuK ntre0ă Podric.I Nu. %u spn=urat-o leii. După ce au plecat4 a au=it că unul dintrenepoţii ei a ncercat să redeschidă hanul4 dar ră=0oaiele făcuseră druurile prea periculoase ca oaenii de rnd să călătorească4 a/a că nu prea aveau/terii. % adus trfe4 dar nici ăcar asta nu l-a putut salva. % au=it că l-aoort un oarecare lord.

+er 8yle se str0ă.

I Nu i-a nchipuit că poate fi att de periculos să ţii un han.I " lucru cunoscut că e periculos4 cnd arii lor=i /i 1oacă 1ocultronurilor4 spuse eptonul Meri0ald. Nu-i a/a4 DulăuleK

Cinele latră apro0ator.I %/adar4 =ise Podric4 hanul are un nue acum3I #aenii i spun hanul de la răscruce. ;ratele Mai Mare i-a spus că

două dintre nepoatele Mashei 8eddle l-au redeschis. Meri0ald /i ridicătoia9ul: Dacă =eii sunt 0uni4 fuul acela care se nalţă dincolo de oaeniispn=uraţi e din hornurile lui.

I %r putea să-i =ică 8anul pn=urătorii4 rearcă +er 8yle.#ricu s-ar fi nuit4 hanul era are4 nălţnd trei eta1e deasupra

druurilor noroioase4 cu =idurile4 turnuleţele /i hornurile făcute din piatrăal0ă ce sclipea palidă /i fantoatică pe cerul ntunecat. %ripa sudică fuseseconstruită pe piloni soli=i de len4 deasupra unui teren crăpat /i sco0it4 plinde 0uruieni /i de iar0ă uscată4 n9ăl0enită. De aripa nordică erau ata/ate un

9ra1d cu acoperi/ul de paie /i un turn cu clopot. 5ntrea9a construcţie erancon1urată de un =id scund din pietre al0e4 crăpate4 năpădite de u/chi.

Cel puţin nu l2a ars nimeni# Fa altpans 9ăsiseră nuai oarte /i pustiu.Pnă cnd >rienne /i tovară/ii ei traversaseră rul cu podul plutitor de pe'nsula &ăcerii4 supravieţuitorii plecaseră4 iar orţii fuseseră n9ropaţi4 nsătrupul ort al ora/ului nsu/i răăsese acolo4 transforat n cenu/ă /inen9ropat. 5n aer stăruia iros de fu4 iar ţipetele pescăru/ilor care =0urau

deasupra lor sunau aproape uan4 ca plnsetele copiilor rătăciţi. Chiar /icastelul păruse oropsit /i a0andonat. !ri4 precu cenu/a ora/ului din 1urullui4 castelul era forat dintr-un don1on drept4 ncon1urat de un =id deapărare4 construit n a/a fel nct să doine portul. "ra ferecat cnd >rienne/i ceilalţi /i co0orseră caii de pe podul plutitor4 doar cu flaurile fluturnd pe etere=e. %0ia după ce Dulău lătrase /i eptonul Meri0ald 0ătuse cutoia9ul n poarta din faţă preţ de o 1uătate de oră4 deasupra lor /i făcuse

apariţia o feeie4 ntre0ndu-i ce vor.

+



Podul plutitor plecase /i ncepea să plouă.I unt un sfnt septon4 0ună doană4 i stri9ase Meri0ald4 iar ace/tiasunt drueţi cinstiţi. Căută să ne adăposti de ploaie /i a vrea un locln9ă focul tău4 pentru noaptea asta.

;eeia nu fusese ipresionată de ru9ăinţile lui.I Cel ai apropiat han este la răscruce4 către vest4 a răspuns ea. Nu vre

străini aici. Plecaţi.

După ce dispăruse4 nici ru9ăciunile lui Meri0ald4 nici lătrăturile cinelui /inici n1urăturile lui +er 8yle nu putuseră s-o aducă napoi. 5n cele din ură4/i petrecuseră noaptea n păduri4 su0 un adăpost făcut din cren9i pletite.

Dar la hanul de la răscruce era viaţă. Chiar /i nainte de a a1un9e la poartă4>rienne au=i sunetul: lovituri de ciocan4 a0ia percepti0ile4 dar re9ulate.%veau o re=onanţă de oţel.

I # for1ă4 =ise +er 8yle. ;ie că au un fierar al lor4 fie că fantoa 0ătrnului han9iu face un alt dra9on de fier. Dădu pinteni calului. per că au/i un 0ucătar fantoatic. # 9ăină friptă ar ndrepta lucrurile.

Curtea hanului era o are de noroi aro n care se afundau copitelecailor. ăn9ănitul de oţel se au=ea ai tare aici4 iar >rienne =ări strălucirearo/ie a for1ei4 1os4 n celălalt capăt al 9ra1durilor4 n spatele unui car cu 0oicu o roată ruptă. Hedea /i cai n 9ra1duri4 /i un 0ăieţel care se le9ăna delanţurile ru9inite ale unei spn=urători ncate de vree care se nălţadeasupra curţii. Pe veranda hanului stăteau patru fete4 privindu-l. Cea ai

ică nu avea ai ult de doi ani /i era 9oală. Cea ai are4 de nouă sau=ece4 stătea cu 0raţele strnse ocrotitor n 1urul icuţei.

I ;etelor4 le stri9ă +er 8yle4 fu9iţi /i cheaţi-o pe aa voastră.>ăiatul sări de pe lanţ /i o =0u9hi către 9ra1duri. Cele patru fete se foiau.

După o clipă4 una dintre ele spuse:I Nu ave ae.# alta adău9ă:

I "u a avut4 dar au oort-o.Cea ai are dintre cele patru pă/i n faţă4 pin9nd-o pe cea ică n

spatele fustelor ei.I Cine sunteţiK vru ea să /tie.I Drueţi cinstiţi care caută adăpost. Nuele eu este >rienne4 iar

acesta este eptonul Meri0ald4 renuit pe tot cuprinsul ţinuturilor riverane.>ăiatul e scutierul eu4 Podric Payne4 iar cavalerul e +er 8yle 8unt.

ăn9ănitul ncetă dintr-odată. ;ata de pe verandă i cercetă4 prudentă cu

B



nuai un copil de =ece ani putea să fie.I "u sunt alcia. Doriţi paturiKI Paturi /i 0ere /i ncare fier0inte cu care să ne uple 0urţile4

răspunse +er 8yle 8unt4 descălecnd. "/ti han9iţaK;ata clătină din cap.I 8an9iţa e sora ea eyne. Nu e aici. &ot ce-ave de ncare e carne

de cal. Dacă aţi venit pentru trfe4 nu e niciuna. ora ea le-a alun9at. Dar

paturi ave. Cteva de puf4 dar cele ai ulte sunt de paie.I Li toate au purici4 nu ă ndoiesc4 =ise +er 8yle.I %veţi 0ani să plătiţiK %r9intK+er 8yle i=0ucni n rs.I %r9intK Pentru o noapte /i o pulpă de calK %i de 9nd să ne 1efuie/ti4

copilăKI %r9int ne veţi da. %ltfel4 puteţi dori n pădure cu orţii. alcia

aruncă o privire către ă9ar4 cercetnd 0utoaiele /i desa9ii de pe spinarealui. %colo e ncareK De unde o aveţiK

I De la 'a=ul ;ecioarelor4 răspunse Meri0ald. Dulău latră.I %/a intero9aţi toţi oaspeţiiK ntre0ă +er 8yle.I Nu ave att de ulţi oaspeţi. Nu ca nainte de ră=0oi. 5n vreurile

astea4 a1oritatea drueţilor sunt vră0ii sau ai rău.I Mai răuK ntre0ă >rienne.I 8oţi4 răspunse un 9las de 0ăiat dinspre 9ra1duri. efuitori.

>rienne se ntoarse /i vă=u o nălucă. Renl"# Nici o lovitură de ciocan niniă n-ar fi putut s-o i=0ească pe 1uătate att de tare.

I tăpne4 9fi ea.I tăpnK >ăiatul /i dădu la o parte o /uviţă de păr ne9ru care i că=use

peste ochi. unt doar un fierar. $u e Renl"% /i dădu seaa >rienne. Renl" e mort# Renl" a murit .n

braţele mele% la douăzeci şi unu de ani# (cesta e doar un băiat# 3n 0ăiat

care seăna cu $enly cnd venise pria oară n &arth. $u% mai tânăr# (rema@ilarul mai pătrat% sprâncenele mai stufoase# $enly fusese suplu /ilădios4 n tip ce acest 0ăiat avea ueri puternici /i un 0raţ dreptusculos4 a/a cu puteai ntlni adesea la fierari. Purta un /orţ lun9 de piele4 dar pe dedesu0t avea pieptul 9ol. # iri/te ntunecată i acopereao0ra1ii /i 0ăr0ia4 iar părul i era o claie nea9ră /i deasă care i co0ora pnă peste urechi. Li $e9ele $enly avusese părul ne9ru ca tăciunele4 nsă l

purtase ntotdeauna spălat4 periat /i pieptănat. 3neori /i-l tundea scurt4 iar

?



alteori l lăsa să-i cadă li0er pe ueri sau /i-l le9a la ceafă cu o pan9licăaurie4 dar nu era niciodată nclcit sau năclăit de sudoare. Li4 cu toate căochii lui avuseseră aceea/i nuanţă de al0astru-nchis4 ace/tia fuseseră ereucal=i /i sur=ători4 n tip ce ochii 0ăiatului erau 0ănuitori /i plini de nie.

eptonul Meri0ald o0servă asta /i el.I Nu vre să-ţi face niciun rău4 0ăiete. Cnd Masha 8eddle era

stăpna acestui han4 avea ntotdeauna pră1itură cu iere pentru ine. 3neori

i dădea chiar un pat4 dacă hanul nu era plin.I " oartă4 =ise 0ăiatul. %u spn=urat-o leii.I e pare că spn=uratul e distracţia preferată prin locurile astea4 rearcă

er 8yle 8unt. Mi-ar plăcea să a /i eu ni/te pănturi prin prea1ă. %/ planta cnepă4 a/ vinde sfoară /i -a/ 0o9ăţi.

I &oţi copiii aceia4 o ntre0ă >rienne pe fată4 sunt surorile taleK ;raţiiK$ude /i veriK

I Nu. alcia se hol0a la ea ntr-un fel pe care >rienne l cuno/tea 0ine.unt doar nu /tiu vră0iile i aduc aici4 uneori. %lţii /i 9ăsesc sin9uridruul. Dacă e/ti feeie4 de ce e/ti 0răcată ca un 0ăr0atK

$ăspunsul veni din partea eptonului Meri0ald:I Fady >rienne este o fecioară-luptător4 aflată ntr-o isiune. 5nsă n

oentul de faţă are nevoie de un pat uscat /i de un foc fier0inte. Ca noitoţi. >ătrnele ele oase i spun că iară/i va ploua4 /i asta curnd. %veţicaere pentru noiK

I Nu4 răspunse 0ăiatul fierar.I Da4 răspunse alcia.chi0ară priviri furioase /i alcia 0ătu nervoasă din picior.I %u mâncare% !endry. Micuţilor le e foae. ;ata fluieră /i alţi copii /i

făcură apariţia4 ca prin inune4 la ferestrele dinspre curte. 3nii ţineau nnă ar0alete 9ata de tra9ere.

I %r putea să-i spună 8anul %r0aletei4 su9eră +er 8yle.

/anul 6rfanilor ar fi mai nimerit% 9ndi >rienne.I Gat4 a1ută-i cu caii4 spuse alcia. Gill4 lasă 1os piatra aia4 n-au venit să

ne facă rău. &ansy4 Pate4 fu9iţi /i aduceţi ni/te lene de pus pe foc. onPenny4 tu a1ută-l pe septon cu desa9ii ăia. "u a să-i conduc n caerelelor.

5n cele din ură4 luară trei caere alăturate4 fiecare ndrindu-se cu un pat de puf4 o oală de noapte /i o fereastră. Caera >riennei avea /i /eineu.

Plăti cţiva 9olo9ani n plus pentru lene.

6



I "u unde dor4 n caera ta sau n cea a lui +er 8yleK ntre0ă Podric4n tip ce >rienne deschidea o0loanele.I %ici nu sunte pe 'nsula &ăcerii4 i spuse ea. Poţi să răi cu ine.%vea de 9nd ca a doua =i s-o /tear9ă doar ei doi. eptonul Meri0ald se

ducea la Nutten4 la $iver0end /i n #ra/ul Fordului 8arroay4 dar >riennenu vedea niciun rost să continue druul cu el. "l l avea pe Dulău să-i ţinătovără/ie4 iar ;ratele Mai Mare o lăurise că n-o va 9ăsi pe ansa tar

de-a lun9ul &ridentului.I Hreau să ne tre=i nainte de răsăritul soarelui4 ct tip +er 8yle ncădoare. >rienne nu l iertase pentru 8i9h9arden /i4 a/a cu spusese elnsu/i4 8unt nu făcuse niciun 1urănt n privinţa ansei.

I 3nde er9e4 ser3 %dică4 doniţăK>rienne nu avea un răspuns pre9ătit pentru el.%1unseseră la o răscruce4 literalente4 n locul unde druul re9elui4

druul rului /i druul nalt se uneau. Druul nalt i-ar duce către est4 prinunţi4 către Halea lui %rryn4 unde ătu/a ansei donise pnă cnd /iaflase oartea. pre vest ducea druul rului4 care ura cursul ;urcii $o/iicătre $iverrun /i către unchiul dinspre 0unic al ansei4 care era su0 asediu4dar ncă n viaţă. au ar putea er9e pe druul re9elui4 spre nord4 pe ln9ă!eeni /i prin !t4 cu srcurile /i la/tinile lui. Dacă ar putea cuva sătreacă de Moat Cailin /i de cine l ocupa acu4 druul re9elui i-ar ducetocai pnă la Ginterfell.

+au aş putea s2o iau pe drumul regelui spre sud% 9ndi >rienne. (ş putea să mă strecor .napoi la )ebarcaderul Regelui% să2 i mărturisesc lui +er =aime eşecul meu% să2 i .napoiez sabia şi să găsesc o corabie care să măducă acasă% la Tarth% aşa cum m2a .ndemnat 'ratele :ai :are# "ra un9nd aar4 de/i o parte din ea tn1ea după "venfall /i după tatăl ei4 iar o altă parte se ntre0a dacă aie ar alina-o dacă i-ar pln9e pe uăr. %sta voiau 0ăr0aţii4 nu-i a/aK ;eei plăpnde4 nea1utorate4 care aveau nevoie de

ocrotirea lorKI +er3 DoniţăK % ntre0at: unde er9eKI os n caera coună4 la cină.Caera coună i/una de copii. >rienne ncercă să-i nuere4 dar nu

stăteau locului nici ăcar o clipă4 a/a că pe unii i nuără de două sau detrei ori /i pe alţii deloc4 pnă cnd4 n cele din ură4 renunţă. 3niseră eselen trei /iruri lun9i /i 0ăieţii ai ari cărau 0ănci din spate. :ai mari

nsena că aveau =ece sau doispre=ece ani. !endry era cel ai aproape de

,



un 0ăr0at atur4 dar alcia era cea care stri9a toate ordinele4 de parcă ar fifost o re9ină n castelul ei4 iar ceilalţi copii4 niic ai ult dect slu1itoriiei.

)acă ar fi fost de obârşie nobilă% poruncitul i2 ar fi 8enit fetei ca omănuşă% iar deferenţa% celorlalţi# >rienne se ntre0a dacă alcia ar putea fiai ult dect părea. ;ata era prea tnără /i prea urtă ca să fie ansa tar4dar avea vrsta potrivită ca să fie sora ei ai ică4 /i pnă /i Fady Catelyn

spusese că %ryei i lipsea fruuseţea surorii sale. 5ăr castaniu% ochi căprui% slabă? e oare cu putinţă3 Părul %ryei tar era castaniu4 din cte-/iaintea4 dar >rienne nu era si9ură de culoarea ochilor. 5ăr şaten% ochicăprui% aşa era3 6are e cu putinţă să nu fi murit la +altpans% până laurmă3

%fară4 ultiele ra=e de luină ale =ilei păleau. 5năuntru4 alcia ceru să fieaprinse patru lunări unsuroase de seu /i le spuse fetelor să ai0ă 9ri1ă cafocul din /eineu să ardă nalt /i fier0inte. >ăieţii l a1utară pe PodricPayne să descarce ă9arul /i aduseră cod sărat4 oaie4 le9ue4 nuci /i roţi de 0rn=ă4 n tip ce eptonul Meri0ald se ntoarse la 0ucătărie4 să se ocupe deterci.

I Din păcate4 portocalele ele s-au terinat /i ă ndoiesc că voi aivedea vreuna pnă la priăvară4 i spuse el unui 0ăieţel. %i ncat vreodatăo portocală4 0ăieteK %i stors vreuna /i i-ai supt =eaa aia 0unăK Cnd 0ăiatul clătină din cap n sen că nu4 septonul i ciufuli părul: %tunci4 a

să-ţi aduc una la priăvară4 dacă e/ti 0ăiat cuinte /i ă a1uţi să nvrt nterci.

+er 8yle /i scoase ci=ele ca să-/i ncăl=ească picioarele ln9ă foc. Cnd>rienne se a/e=ă ln9ă el4 i făcu sen cu capul către capătul celălalt alncăperii.

I unt ure de sn9e pe podea4 acolo unde adulecă Dulău. %u fost/terse4 dar sn9ele se 0i0ă adnc n len4 /i n-ai cu să-l scoţi.

I %cesta e hanul unde andor Cle9ane a ucis trei dintre oaenii frateluisău4 i reainti >rienne.

I %/a-i4 se nvoi 8unt4 dar cine poate spune că ei au fost priii care auurit aici sau că vor fi ultiii.

I Si-e frică de cţiva copiiKI Patru ar fi cţiva. ece ar fi prea ulţi. %ici e un tără0oi. Copiii ar

tre0ui le9aţi n scutece /i atrnaţi de =id pnă cnd fetelor le cresc sni /i

0ăieţilor ustăţi.

*



I Mi-e ilă de ei. &oţi /i-au pierdut aele /i taţii. 3nii i-au vă=utuci/i.8unt /i dădu ochii peste cap.I % uitat că vor0esc cu o feeie. 'nia ta e la fel de oale ca terciul

septonului. ă fie adevăratK 3ndeva4 n adncul ră=0oinicei noastre4 seascunde o aă care tocai se vn=ole/te de dorinţa de-a na/te. Ceea cevrei cu adevărat e un prunc dră9ăla/ /i ro=aliu care să-ţi su9ă la sn. +er

8yle rn1i. %i nevoie de un 0ăr0at pentru asta4 din cte /tiu. 3n soţ4 de preferinţă. De ce nu euKI Dacă tra9i ncă năde1de să-ţi c/ti9i răă/a9ulI Pe tine vreau eu să te c/ti9. in9urul copil n viaţă al Fordului

elyn. % cunoscut 0ăr0aţi care s-au nsurat cu feei nătn9e sau cufetiţe de ţţă pentru trofee de =ece ori ai nensenate dect &arthul. Nusunt $enly >aratheon4 ţi ărturisesc4 dar a calitatea de a ă nuăra ncă printre cei vii. 3nii ar spune că este sin9ura ea calitate. Căsătoria ne-arslu1i andurora. Pănturi pentru ine /i un castel plin de din ă/tia pentrutine. 5/i flutură na către copii. unt capa0il4 te asi9ur. % =ăislit cel puţin un 0astard despre care /tiu. Nu te tee4 n-a să-ţi vr copila pe 9t.3ltia oară cnd -a dus s-o văd4 aa ei i-a aruncat o oală de supă ncap.

3n val de ro/eaţă urcă pe 9tul >riennei.I &atăl eu are doar cinci=eci /i patru de ani. Nu e prea 0ătrn ca să se

recăsătorească /i să se alea9ă cu un fiu de la noua lui soţie.I Usta e un risc dacă tatăl tău se recăsătore/te /i dacă ireasa lui se

dovede/te fertilă /i dacă acel copil e 0ăiat. % făcut prinsori /i ai proaste.I Li le-ai pierdut. oacă-ţi 1ocul cu altcineva4 ser .I %/a vor0e/te o fecioară care nu a 1ucat niciodată 1ocul cu nieni.

#dată ce-l 1oci4 vei căpăta o altă perspectivă. Pe ntuneric4 vei fi la fel defruoasă ca oricare altă feeie. >u=ele tale au fost făcute pentru a fi

sărutate.I unt 0u=e4 spuse >rienne. &oate 0u=ele sunt la fel.I Li toate 0u=ele sunt făcute pentru sărutat4 o apro0ă 8unt aa0il. Fa

noapte4 lasă u/a caerei descuiată /i ă voi strecura n patul tău ca să-ţidovedesc adevărul vor0elor ele.

I Dacă faci asta4 la plecare vei fi eunuc.>rienne se ridică n picioare /i plecă de ln9ă el.

eptonul Meri0ald ntre0ă dacă ar putea conduce copiii ntr-o ru9ăciune4

+7



i9nornd-o pe fetiţa care se tra despuiată pe asă.I Da4 =ise alcia4 nhăţnd-o pe icuţa trtoare nainte de a a1un9e laterci. Li astfel4 /i plecară capetele preună /i ulţuiră &atălui /i Maei pentru darurile lor toţi n afară de 0ăiatul cu păr ne9ru de la for1ă4 care /incruci/a 0raţele peste piept /i răase ncruntat ct tip ceilalţi se ru9ară.>rienne nu fu sin9ura care o0servă. Cnd ru9ăciunea luă sfr/it4 eptonulMeri0ald l privi peste asă /i spuse:

I N-ai pic de dra9oste pentru =ei4 fiuleKI Nu pentru =eii tăi. !endry se ridică pe nea/teptate. % trea0ă. 'e/i dinncăpere cu pa/i ari4 fără să fi luat nicio 0ucătură.

I 'u0e/te vreun alt =euK ntre0ă 8yle 8unt.I Fordul Fuinii4 ciripi un 0ăiat de nici /ase ani.alcia l lovi cu lin9ura.I >en !ură-partă. %ve mâncare# %r tre0ui s-o ănnci4 nu să-i

plictise/ti pe no0ilii oaspeţi cu vor0ăria.Copiii se năpustiră asupra ncării ca ni/te lupi asupra unei căprioare

rănite4 ciondănindu-se pe carnea de cod4 rupnd pinea de or= n 0ucăţi /in1ind tot terciul. Nici ăcar roata iensă de 0rn=ă nu supravieţui.>rienne se ulţui cu pine /i orcovi4 iar eptonul Meri0ald i dădu ctedouă 0ucăţele de pine dulăului la fiecare pe care o nca el. %farăncepuse să plouă. 5năuntru4 focul trosnea /i n caera coună se au=eauesenii estecnd /i alcia plesnind cte un copil cu lin9ura.

I 5ntr-o =i4 icuţa asta va fi soţia nfiorătoare a cuiva4 rearcă +er 8yle.% ucenicului ăluia4 pro0a0il.

I Cineva ar tre0ui să-i ducă ni/te ncare4 nainte să dispară toată.I &u e/ti cineva.>rienne nfă/ură o 0ucată de 0rn=ă4 o coa1ă de pine4 un ăr uscat /i

două porţii de cod pră1it ntr-un petic de pn=ă. Cnd Podric se ridică s-oure=e afară4 ea i spuse să se a/e=e la loc /i să ănnce.

I Nu stau ult.5n curte4 ploua cu 9ăleata. >rienne acoperi ncarea cu un fald al antiei.

Cţiva cai neche=ară la ea n tip ce-/i croia dru pe ln9ă 9ra1duri. 7e e foame şi lor#

!endry era la for1a lui4 cu pieptul de=9olit su0 /orţu-i de piele. tătea n picioare cu părul 0i0at de sudoare că=ndu-i pe frunte4 0ătnd o sa0ie ca/i cu /i-ar fi dorit să fie un du/an. >rienne l privi o clipă. (re ochii lui

Renl" şi părul lui% dar nu şi conformaţia# 7ordul Renl" era mai sprinten şi

+



mai 8ân9os? nu ca fratele său Robert% a cărui putere era legendară#Pnă cnd nu se opri să-/i /tear9ă fruntea4 !endry nu o vă=u acolo.I Ce vreiKI Si-a adus cina. Deschise pn=a ca să-i arate.I Dacă a/ fi vrut ncare4 a/ fi ncat ceva.I 3n fierar tre0uie să ănnce ca să fie puternic.I "/ti aa eaK

I Nu. >rienne lăsă 1os ncarea. Cine a fost aa taKI Ce te interesea=ăKI &e-ai născut la De0arcaderul $e9elui. ;elul n care vor0ea 0ăiatul o

făcea să fie si9ură de asta.I "u /i ulţi alţii. Cufundă sa0ia ntr-o al0ie cu apă de ploaie4 ca s-o

călească. #ţelul fier0inte /uieră furios.I Cţi ani aiK l ntre0ă >rienne. Maa ta ai trăie/teK Li tatăl tău cine a

fostKI Pui prea ulte ntre0ări. Făsă 1os sa0ia. Maa e oartă4 iar pe tatăl

eu nu l-a cunoscut niciodată.I "/ti 0astard.!endry luă asta drept o insultă.I unt ca8aler# a0ia aia va fi a ea4 după ce va fi 9ata.Ce să caute un ca8aler muncind ca fierar3I %i părul ne9ru /i ochii al0a/tri4 te-ai născut n u0ra ;ortăreţei $o/ii.

N-a spus nieni niic despre faţa taKI Ce e cu faţa eaK Nu e a/a de urtă ca a ta.I Fa De0arcaderul $e9elui4 tre0uie să-l fi vă=ut pe $e9ele $o0ert.>ăiatul ridică din ueri.I 3neori. Fa turniruri4 de departe. Li o dată n eptul lui >aelor. Mantiile

aurii ne-au 0rncit la o parte ca să poată trece el. %ltă dată4 ă 1ucaln9ă Poarta Noroiului cnd s-a ntors de la vnătoare. "ra a/a de 0eat nct

a fost 9ata să ă do0oare. 3n 0eţivan are /i 9ras4 asta a fost4 dar un re9eai 0un dect fiii ă/tia ai lui.

$u sunt fiii lui# +tannis a spus ade8ărul .n ziua aceea% când s2 a .ntâlnit cu Renl"# =offre" şi Tommen n2au fost niciodată fiii lui Robert# )ar băiatulăsta?

I %scultă-ă4 ncepu >rienne. %poi au=i lătratul Dulăului4 tare /ifrenetic. Hine cineva.

I Prieteni4 =ise !endry4 fără să-/i facă 9ri1i.

+2



I Ce fel de prieteniK >rienne se duse la u/a fierăriei să se uite afară4 prin ploaie.>ăiatul ridică din ueri.I %i să-i ntlne/ti destul de curnd.

5oate că nu 8reau să2i .ntâlnesc% 9ndi >rienne4 cnd priii călăreţi seapropiară pro/cnd 0ăltoacele din curte. Dincolo de răpăitul ploii /i delătratul Dulăului4 >rienne au=ea =ornăitul nă0u/it al să0iilor /i al =alelor de

su0 antile lor 1erpelite. 5i nuără pe ăsură ce se apropiau. )oi% patru% şase% şapte# 3nii dintre ei erau răniţi4 1udecnd după felul cu călăreau.3ltiul era asiv /i ătăhălos4 ct doi dintre ceilalţi. Calul lui era rănit /isn9era4 clătinndu-se su0 povara lui. &oţi călăreţii aveau 9lu9ile trase pecap ca să-i ferească de 0iciul ploii4 n afară de el. %vea faţa lătăreaţă /ispnă4 al0ă ca un viere4 cu o0ra1ii cărno/i acoperiţi de răni deschise.

>rienne /i ţinu răsuflarea /i scoase Devotata din teacă. 5rea mulţi% 9ndiea4 cu o tresărire de teaă4 sunt prea mulţi#

I !endry4 spuse ea cu 9las scă=ut4 ai nevoie de sa0ie /i de arură.%ce/tia nu sunt prietenii tăi. Nu sunt prietenii niănui.

I Ce spui acoloK >ăiatul veni /i se a/e=ă ln9ă ea4 cu 0arosul n nă.3n ful9er pri nspre sud cnd călăreţii săltară de pe cai. Pentru o clipă4

noaptea se transforă n =i. # secure scnteie al0astră-ar9intie4 luina plpi pe =ale /i plato/e /i4 su0 9lu9a ntunecată a căpeteniei călăreţilor4>rienne =ări un 0ot de fier /i /iruri de dinţi de oţel.

!endry vă=u /i el.I "l.I Nu el. Coiful lui. >rienne ncercă să-/i ascundă teaa din 9las4 dar

9ura i era uscată ca ţărna. 5/i putea da seaa destul de 0ine cine purtacoiful Cinelui. Copiii1 i trecu prin inte.

3/a hanului se dădu n lături. alcia pă/i afară n ploaie4 cu o ar0aletă nini. ;ata le stri9a ceva călăreţilor4 dar un 0u0uit de tunet se rosto9oli

peste curte4 nă0u/indu-i cuvintele. Cnd sunetul pieri4 >rienne l au=i pe 0ăr0atul cu coiful Cinelui spunnd:

I &ra9e o să9eată spre ine /i a să-ţi vr ar0aleta aia ntre picioare/i-a să te de=vir9ine= cu ea. %poi a să-ţi scot ochii ăia afurisiţi /i a săte pun să-i ănnci. ;uria din 9lasul 0ăr0atului o făcu pe fată să se dea un pas napoi4 treurnd.

;apte% 9ndi >rienne din nou4 disperată. Nu avea nicio /ansă potriva

lor4 /tia. $2am nicio şansă şi n2am de ales#

+



Pă/i afară4 n ploaie4 cu Devotata n nă.I 7as2o .n pace# Dacă vrei să siluie/ti pe cineva4 ncearcă-ă pe ine.&lharii se ntoarseră ca unul. 3nul dintre ei rse4 un altul spuse ceva

ntr-o li0ă pe care >rienne nu o cuno/tea. Cel uria/ cu faţa al0ă /i lătăreaţăscoase un /uierat răuvoitor. #ul cu coiful Cinelui ncepu să rdă.

I "/ti chiar ai urtă dect i aintesc. %/ prefera să viole= un cal.I Cai4 asta vre4 =ise unul dintre cei răniţi. Cai odihniţi /i ceva de

ncare. unte urăriţi de tlhari. Daţi-ne caii /i-a plecat. Nu vă faceniciun rău.I Pe nai0a. &lharul cu coiful Cinelui sulse un topor de ră=0oi din

/aua sa. Hreau să-i tai picioarele nenorocite. % s-o a/e= pe cioate4 ca să poată să ă vadă violnd-o pe fata cu ar0aleta.

I Cu ceK l luă n derdere >rienne. ha9ell =icea că ţi-au tăiat 0ăr0ăţiacnd ţi-au luat nasul.

'ntenţionase să-l provoace /i reu/ise. $ăcnind n1urături4 0ăr0atul senăpusti asupra ei4 strnind cu picioarele vrte1uri de apă nea9ră n tip ceataca. Ceilalţi răaseră pe loc ca să urărească spectacolul4 după cu seru9ase >rienne să se ntple. $ăase /i ea neclintită ca o stncă4a/teptnd. Curtea era ntunecată4 noroiul alunecos su0 picioare. :ai bine

să2l las să 8ină la mine# )acă zeii sunt buni% 8a aluneca şi 8a cădea#eii nu fură att de 0uni4 dar sa0ia ei4 da. Cinci paşi% patru paşi% acum%

nuără >rienne /i Devotata ţ/ni să-l ntpine4 n năvala lui. #ţelul 0u0ui

pe oţel cnd sa0ia ei u/că din hainele lui 1erpelite4 despicnd căa/a de=ale4 chiar n clipa n care toporul lui se pră0u/i asupra ei. >rienne se răsucintr-o parte4 sfrtecndu-i pieptul n retra9ere.

>ăr0atul o ură4 clătinndu-se nsn9erat /i răcnind de furie.I Târfă1 tună el. :onstrule1 Căţea1 (m să te dau câinelui meu% căţea

nenorocită1 &oporul se răsuci n arcuri periculoase4 o u0ră săl0atică /inea9ră care devenea ar9intie cu fiecare ful9er care i=0ucnea. >rienne nu

avea scut cu care să-i prindă loviturile. Nu putea dect să se ferească de el4ţ/nind ntr-o parte /i-n alta cnd capul toporului =0ura spre ea. # dată4noroiul i alunecă su0 călci /i fu ct pe ce să cadă4 dar reu/i cuva să-/irecapete echili0rul4 nsă toporul i =dreli uărul stn94 lăsnd n ură oeEplo=ie de durere.

I %i nierit căţeaua4 stri9ă unul dintre ceilalţi4 iar altul spuse:I ă vede cu dansea=ă de data asta.

>rienne dansă4 u/urată că ei doar priveau. "ra ai 0ine dect să se

++



aestece. Nu putea să se lupte cu /apte4 nu sin9ură4 chiar dacă unul sau doierau răniţi. >ătrnul +er !oodin era de ult n ornt4 dar l au=ea /iacu /optindu-i la ureche. !ărbaţii te 8or subestima .ntotdeauna% spunea el4iar mândria .i 8a face să dorească să te .nfrângă repede% ca să nu se spunăcă le2a dat de furcă o femeie# 7asă2i să2şi irosească puterile .n atacuri

furioase% .n timp ce tu ţi le păstrezi# (şteaptă şi urmăreşte% fetiţo% aşteaptă şiurmăreşte# %/tepta4 urărind4 i/cndu-se ntr-o parte4 pe ură n spate4 pe

ură iară/i ntr-o parte4 lovind cnd spre faţa lui4 cnd spre picioare4 cndspre 0raţe. Mi/cările lui erau tot ai lente4 pe ăsură ce toporul devenea totai 9reu. >rienne l ntoarse n a/a fel nct să-i 0ată ploaia n ochi /i făcudoi pa/i iuţi n spate. >ăr0atul ridică toporul ncă o dată4 n1urnd4 /i sepletici după ea4 cu un picior alunecnd n noroi

iar ea săltă să-l ntpine n cădere4 cu a0ele ini pe nerulsa0iei. %tacul lui cu capul nainte l aduse direct n vrful sa0iei4 iarDevotata trecu prin pn=ă /i =ale /i piele /i iară/i pn=ă4 adnc4 năruntaiele sale /i prin spate4 scr/nind cnd i =9rie /ira spinării. &oporuli că=u din de9etele neputincioase /i cei doi se ciocniră4 cu faţa >rienneistrivită de coiful cu cap de cine. iţi etalul rece /i ud pe o0ra=. Ploaia/iroia pe oţel n ruri /i4 cnd ful9erul străluci din nou4 vă=u durerea4 teaa/i neăsurata uiire prin despicăturile ochilor.

I +afire% i /opti ea /i răsuci sa0ia cu atta putere nct l făcu să secutreure. !reutatea lui apăsa pe trupul ei /i4 dintr-odată4 >rienne 0răţi/a

un cadavru4 acolo4 n ploaia nea9ră. e dădu la o parte4 lăsndu-l să cadă /i Mu/cătorul o i=0i4 urlnd.Că=u peste ea4 ca o avalan/ă de lnă udă /i carne al0ă ca laptele4

ridicnd-o /i i=0ind-o de pănt. Că=u ntr-o 0altă4 cu un pleoscăit care itriise apă n nas /i n ochi. &ot aerul i ie/i din piept /i capul i se lovi de o piatră pe 1uătate n9ropată4 cu un prit.

I Nu4 ai apucă >rienne să spună4 nainte ca el să se pră0u/ească peste

ea4 adncind-o /i ai ult n noroi cu povara lui. >ăr0atul 010i4căutndu-i 9tul. Devotata dispăruse4 departe de ea. Nu avea dect inile9oale potriva lui4 dar cnd l i=0i cu punul n faţă4 parcă ar fi lovit ococă al0ă /i udă. >ăr0atul /uieră la ea.

5l lovi iară/i4 iară/i4 iarăşi% i=0indu-i ochii cu podul palei4 dar el nu părea să sită loviturile. 5l apucă de ncheieturi4 dar el o strnse /i ai tare4de/i sn9ele i /iroia din urele pe care i le lăsase4 =9riindu-l. # strivea4 o

sufoca. 5l pinse de ueri ca să-l ridice4 dar era 9reu ca un cal4 de neclintit.

+B



Cnd >rienne ncercă să-i vre un 9enunchi ntre picioare4 nu reu/i dect să/i-l nfi9ă n 0urta lui. !end4 Mu/cătorul i sulse o nă de păr. 5umnalul meu# >rienne se a9ăţă cu disperare de acest 9nd. 5/i strecură

na ntre ei4 i/cndu-/i de9etele su0 carnea lui scr0oasă4 sufocantă4căutnd pnă cnd4 n sfr/it4 9ăsi nerul. Mu/cătorul /i ncle/ta a0eleini pe 9tul ei /i ncepu s-o dea cu capul de pănt. 3n ful9er strălucidin nou4 de data aceasta n ţeasta ei4 nsă4 cuva4 de9etele i se strnseră /i

scoaseră punalul din teacă. Cu 0ăr0atul deasupra ei4 nu putea ridica punalul ca să-l n1un9hie4 a/a că l trecu peste pntecele lui4 cu toată puterea. Mu/cătorul /uieră din nou4 ai tare ca nainte4 /i i dădu druuldoar ct s-o i=0ească n faţă. >rienne au=i prit de oase /i durerea o or0i pentru o clipă. Cnd ncercă să-l spintece din nou4 el i sulse punaluldintre de9ete /i o lovi cu 9enunchiul n ante0raţ4 rupndu-i-l. %poi o apucădin nou de cap /i /i reluă ncercarea de a i-l sul9e de pe ueri.

>rienne au=ea lătratul cinelui /i stri9ătele oaenilor4 de 1ur pre1ur /i4 printre tunete4 au=i =ăn9ănitul oţelului pe oţel. +er /"le% 9ndi ea. +er /"lea intrat .n luptă% dar toate astea păreau ndepărtate /i nensenate. Fuea einu era ai are dect inile care i se strn9eau pe 9t /i faţaaeninţătoare de deasupra. Ploaia /iroia de pe 9lu9a 0ăr0atului4 cnd seapropie /i ai ult. $ăsuflarea lui irosea a 0rn=ă stătută.

Pieptul >riennei ardea /i n spatele ochilor avea o furtună4 or0ind-o.#asele scr/niră n trupul ei4 frecndu-se unul de altul. !ura Mu/cătorului

se căscă4 neăsurat de lar9ă. 5i vă=u dinţii4 9al0eni /i stricaţi4 ascuţiţi. Cndse apropiară de carnea oale a o0ra=ului ei4 >rienne nu siţi aproape niic.e pră0u/ea4 ntr-o spirală4 n 0e=nă. $u pot muri .ncă% /i spuse4 mai am de

făcut ce8a#!ura Mu/cătorului se sulse4 plină de sn9e /i de carne. cuipă4 rn1i /i

/i afundă din nou dinţii ascuţiţi n carnea ei. De data aceasta estecă /in9hiţi. :ă mănâncă% /i dădu ea seaa4 dar nu avea puterea să se ai

potrivească. ' se părea că plute/te deasupra propriului trup4 privindoroarea de parcă i s-ar fi ntplat altei feei4 unei fete netoate care secre=use cavaler. În curând 8oi fi gata% /i spuse. (poi nu mai contează dacămă mănâncă# Mu/cătorul /i dădu capul pe spate4 deschise 9ura din nou4urlnd4 /i scoase li0a la ea. "ra ascuţită4 picurnd de sn9e4 ai lun9ădect putea fi orice li0ă. %lunecndu-i afară din 9ură4 ai ult4 ai ult4ro/ie /i udă /i sclipind4 era o ia9ine hidoasă4 o0scenă. 7imba lui e lungă

de două palme% 9ndi >rienne4 chiar nainte ca ntunericul să pună stăpnire

+?



pe ea. 0i% arată aproape ca o sabie#

+6



JAIME

>ro/a care prindea antia lui +er >rynden &ully era de fora unui pe/tene9ru4 e/terit din 1ais /i aur. Căa/a sa de =ale era su0ră /i cenu/ie. Pedeasupra ei purta apărători pentru picioare4 ănu/i de arură4 plato/e deuăr /i 9enunchiere din oţel nne9rit4 niciuna att de ntunecată pe ct eraeEpresia de pe faţa lui n tip ce-l a/tepta pe aie Fannister la capătul

podului o0il4 sin9ur4 călare pe un trăpa/ roi04 nvelit cu un cioltar ro/u cual0astru.

$u mă iubeşte# &ully avea un chip aspru4 0ră=dat de riduri adnci4 tă0ăcitde vnt4 su0 o claie de păr cărunt /i drept4 nsă aie putea ncă să vadă n elăreţul cavaler care4 odată4 fascinase un scutier cu pove/tile lui despre$e9ii de Nouă Parale. Potcoavele lui #noare clănţăniră pe scndurile podului o0il. aie se 9ndise ndelun9 /i din 9reu dacă să 0race

arura sa de aur sau pe cea al0ă pentru această ntlnireA n cele din ură4alesese un ve/nt din piele /i o antie purpurie.

e apropie pnă la cţiva pa/i de +er >rynden /i-/i nclină capul spre 0ăr0atul ai vrstnic.

I $e9icidule4 făcu &ully.;aptul că priul cuvnt ie/it din 9ura lui fusese acel nue spunea ulte4

nsă aie reu/i să nu-/i iasă din fire.

I Pe/te Ne9ru4 răspunse el. Mulţuesc că ai venit.I Presupun că te-ai ntors pentru a ndeplini 1urăintele depuse naintea

nepoatei ele4 rosti +er >rynden. Din cte-i aintesc4 i-ai prois luiCatelyn fiicele ei n schi0ul li0ertăţii tale. 5/i strnse 0u=ele. &otu/i nu levăd pe fete. 3nde suntK

Chiar trebuie să mă facă s2o spun3I Nu sunt la ine.

I Ce păcat. Dore/ti să-ţi reiei captivitateaK Hechea ta celulă estedisponi0ilă. % pus /i ro9o1ini noi pe podea.;i o găleată nouă şi frumoasă .n care să mă răhăţesc% n2am nicio

.ndoială#I ;oarte aa0il din partea ta4 ser 4 nsă ă te că tre0uie să refu=. Prefer

confortul pavilionului eu.I 5n tip ce Catelyn se 0ucură de confortul orntului ei.

$2am a8ut niciun amestec .n moartea lui 7ad" Catel"n% ar fi putut spune4iar fiicele ei nu mai erau acolo când am a9uns eu la )ebarcaderul Regelui#

+,



5i stătea pe li0ă să vor0ească de >rienne /i de spada pe care i-o dăduse4nsă Pe/tele Ne9ru l privea la fel cu l privise "ddard tar cnd l 9ăsiseurcat pe &ronul de ;ier4 cu sn9ele $e9elui Ne0un pe sa0ia sa.

I % venit să discut despre cei vii4 nu despre cei orţi. Despre cei carenu tre0uie să oară4 dar o vor face

I dacă nu-ţi predau $iverrun. %cu o să aeninţi că-l spn=uri pe"dureK Pe su0 sprncenele stufoase4 ochii lui &ully erau ca de piatră.

Nepotul eu e hără=it orţii4 indiferent ce-a/ face. %/a că spn=ură-l /i săterină cu asta. Mă a/tept ca "dure să fie tot att de sătul să stea pee/afod4 pe ct sunt eu să-l tot văd acolo.

R"man 're" e un prost afurisit# pectacolul său de pantoiă cu "dure/i e/afodul reu/ise doar să-l pietrească /i ai ult pe Pe/tele Ne9ru4 astaera clar acu.

I 5i ai pe Fady y0elle Gesterlin9 /i pe trei dintre copiii ei. 5ţi daunepotul napoi n schi0ul lor.

I %/a cu ai făcut /i cu fiicele lui Fady CatelynKaie nu-/i perise să fie provocat.I # feeie 0ătrnă /i trei copii pentru lordul tău vasal. "ste un tr9 ai

0un dect orice-ai fi putut spera.+er >rynden afi/ă un =0et dur.I Nu-ţi lipse/te tupeul4 $e9icidule. &r9uiala cu sper1urii este ca /i cu

ai construi pe nisipuri i/cătoare. Cat ar fi tre0uit să /tie să nu se ncreadă

n oaeni ca tine. În T"rion s2a .ncrezut% aproape că rosti aie. 5eze8enghiul a .nşelat2o şi

pe ea#I Proisiunile făcute lui Fady Catelyn i-au fost sulse cu vrful

spadei.I Li 1urăntul făcut lui %erysKiţi cu i se =0at de9etele-fantoă.

I %erys nu are ce căuta aici. 5i schi0i pe Gesterlin9i pentru "dureKI Nu. $e9ele eu i-a ncredinţat ie re9ina sa4 /i a 1urat că o voi

ţine n si9uranţă. N-a s-o predau laţului unui ;rey.I ;ata a fost 9raţiată. Nu i se va face niciun rău. %i cuvntul eu pentru

asta.I Cuvntul tău de onoare3 +er >rynden nălţă o sprnceană. Chiar /tii ce

nseană onoareaK

Un cal#

+*



I % să depun ce 1urănt dore/ti.I cute/te-ă4 $e9icidule.I Hreau. Co0oară-ţi flaurile /i deschide-ţi porţile /i le voi 9aranta

oaenilor tăi viaţa. Cei care doresc să rănă la $iverrun4 n serviciulFordului "on4 pot s-o facă. Ceilalţi vor fi li0eri să plece unde vor4 de/i levoi cere să-i predea arele /i arurile.

I unt curios ct de departe vor a1un9e4 nenaraţi4 pnă cnd pun

Ohaiducii na pe ei. Nu ndră=ne/ti să le periţi să i se alăture Fordului>eric4 andoi /ti asta. 'ar cu ine cu răneK Hoi fi purtat peste tot prin De0arcaderul $e9elui pentru a uri ca "ddard tarK

I 5ţi voi da voie să 0raci hainele ne9re. >astardul lui Ned tar esteFordul Coandant la id.

Pe/tele Ne9ru /i i1i ochii.I &atăl tău a aran1at /i astaK Catelyn n-a avut niciodată ncredere n

0ăiat4 din cte-i aintesc4 nu ai ultă dect a avut vreodată n &heon!rey1oy. e pare că a avut dreptate cu andoi. Nu4 ser 4 nu cred. % săor n picioare4 dacă nu te superi4 cu sa0ia n nă4 ro/ie de sn9ele leului.

I n9ele de &ully este la fel de ro/u4 i reainti aie. Dacă nu predaicastelul4 va tre0ui să-l atac. Hor uri sute de oaeni.

I ute de-ai ei4 cteva ii de-ai tăi.I !arni=oana ta va pieri pnă la ultiul o.I Ltiu cntecul ăsta. 5l cnţi pe u=ica de la 5loile din Castamere3

#aenii ei ar prefera să oară n picioare4 luptnd4 dect n 9enunchi4 su0securea călăului.

$u merge cum trebuie#I fidarea asta nu are niciun rost4 ser . $ă=0oiul s-a terinat4 iar tnărul

tău lup e ort.I 3cis de fapt4 prin ncălcarea tuturor le9ilor sacre ale ospitalităţii.I Fucrătura lui ;rey4 nu a ea.

I pune-i cu vrei4 dar ie-i pute a &yin.aie nu putea ne9a asta.I Li tatăl eu e ort.I ;ie ca &atăl să-l 1udece cu dreptate.

Iată o perspecti8ă neplăcută#I F-a/ fi oort pe $o00 tar n Pădurea Loaptelor dacă a/ fi pus na

pe el4 dar i s-au pus n cale ni/te sintiţi. Mai contea=ă cu a pierit

0ăiatulK Nu-i ai puţin ort a/a4 iar re9atul său a pierit odată cu el.

B7



I &re0uie să fii /i or0 pe ln9ă olo9it4 ser . $idică-ţi privirile /i vei vedeacă lupul străvechi este ncă pe stea9urile de pe =idurile noastre.I F-a vă=ut. Mi se pare nsin9urat. 8arrenhal a că=ut. ea9ard /i 'a=ul

;ecioarelor. Casa >racen a n9enuncheat4 iar &ytos >lacood e ţintuit la$aventree. Piper4 Hance4 Mooton4 toţi ste9arii tăi s-au predat. % răas doar$iverrun. %ve de două=eci de ori ai ulţi oaeni dect tine.

I De două=eci de ori ai ulţi oaeni necesită tot atta ncare. Ct de

0ine sunteţi aprovi=ionaţi4 lordul euKI uficient de 0ine nct să răne aici pnă la sfr/itul =ilelor4 dacăva fi nevoie4 n vree ce voi flăn=iţi ntre =idurile voastre.

pusese inciuna pe ct de arţă9os putuse4 spernd să nu-l trăde=e chipul.5nsă Pe/tele Ne9ru nu se lăsă dus de nas.I Poate că pnă la sfr/itul =ilelor tale. $e=ervele noastre sunt

ndestulătoare4 de/i ă te că n-a lăsat prea ult pe cp pentru oaspeţiino/tri.

I Pute aduce hrană de la !eeni4 =ise aie4 sau de peste dealurile dela apus4 dacă e ca=ul s-o face.

I Cu spui tu. Departe de ine 9ndul să pun la ndoială cuvntul unuicavaler att de onora0il.

Dispreţul ce ră=0ătea din 9lasul său l făcu pe aie să se =0rlească.I "Eistă o cale ai rapidă să pune chestiunea la punct. 3n duel.

Capionul eu contra celui al tău.

I Chiar ă ntre0a cnd ai să a1un9i aici. +er >rynden i=0ucni n rs.Li cine va fi acelaK MistreţulK %dda Mar0randK Galder ;rey cel Ne9ruKe aplecă nainte. De ce nu tu /i cu ine4 ser3

(sta ar fi fost o plăcere% când8a% se 9ndi aie4 material numai bun pentru menestreli#

I Cnd Fady Catelyn -a pus n li0ertate4 -a făcut să 1ur că nu voi airidica niciodată ara potriva unui tar sau &ully.

I 3n 1urănt foarte convena0il4 ser .Chipul i se ntunecă.I Hrei să spui că sunt la/KI Nu. Hreau să spun că e/ti olo9. Pe/tele Ne9ru făcu un sen spre na

aurită a lui aie. %ndoi /ti că nu poţi lupta cu ea.I % avut două ini.i2ai da 8iaţa din cauza mândriei3 /opti un 9las n intea sa.

I 3nii ar putea spune că un olo9 /i-un 0ătrn se potrivesc de inune.

B



"li0erea=ă-ă de su0 1urăntul făcut lui Fady Catelyn /i te voi nfrunta cusa0ia n nă. Dacă nvin94 $iverrun este al nostru. Dacă ă uci=i4 voridica asediul.

+er >rynden rse din nou.I Cu toate că i-ar plăcea să a oca=ia să-ţi sul9 sa0ia aceea aurită /i

să-ţi tai inia nea9ră4 proisiunile tale n-au nicio valoare. N-a/ c/ti9aniic din oartea ta4 n afară de plăcerea de a te ucide4 /i n-a de 9nd

să-i risc viaţa pentru asta indiferent ct de ic ar fi riscul."ra ct se poate de 0ine că aie n-avea spadăA altfel4 /i-ar fi tras-o afară4iar dacă nu l-ar fi dat 9ata +er >rynden4 arca/ii de pe etere=e si9ur ar fifăcut-o.

I "Eistă vreo condiţie pe care s-o accepţiK l ntre0ă el pe Pe/tele Ne9ru.I Din partea taK +er >rynden dădu din ueri. Nu.I %tunci de ce-ai ai venit să discuţi cu ineKI 3n asediu este cuplit de plictisitor. % vrut să-ţi văd ciotul /i să

ascult ce fel de scu=e aveai de oferit pentru ultiele tale enorităţi. %u fostai sla0e dect -a a/teptat. 5ntotdeauna provoci de=aă9ire4 $e9icidule.

Pe/tele Ne9ru /i ntoarse iapa /i 9alopă ndărăt spre $iverrun. !rila1ul dela intrare co0or n 9ra0ă4 ţepu/ele sale de fier nfi9ndu-se adnc n păntul noroios.

aie ntoarse capul lui #noare spre druul cel lun9 napoi4 spre liniilede asediu ale Fannisterilor. Putea siţi privirile aţintite asupra saA oaenii

lui &ully de pe etere=e4 ;reyii de peste ru. )acă nu sunt orbi% ştiu cu toţiică mi2a aruncat oferta .napoi# Ha tre0ui să ia castelul cu asalt. Ce2ar maiconta .ncă o promisiune .ncălcată de Regicid3 )oar mai mult rahat .n

găleată# aie hotăr să fie priul o a1uns pe etere=e. Iar cu mâna meade aur% 8oi şi primul căzut#

5napoi n ta0ără4 Micul Fe i ţinu scara4 n tip ce Pec i ntinse naca să-l a1ute să co0oare din /a. Îşi .nchipuie că sunt aşa de ologit .ncât nu

pot descăleca singur3I Cu te-ai descurcat4 lordul euK l ntre0ă veri/orul său4 +er Daven.I Nu i-a lăsat nieni vreo să9eată n crupa calului. %ltfel4 nu -a

deose0it prea ult de +er $yan. e str0ă. %/a că acu va fi nevoie săface ;urca $o/ie /i ai ro/ie.

În8ino8ăţeşte2te singur pentru asta% 5eşte $egru# $u prea mi2ai lăsat deales#

I Convocaţi un consiliu de ră=0oi. +er %dda4 Mistreţul4 ;orley Prester4

B2



toţi lor=ii riverani ai no/tri /i prietenii no/tri ;rey. +er $yan4 Ford"on4 pe oricine altcineva au chef să aducă cu ei.e adunară repede. Fordul Piper /i a0ii For=i Hance veniră să vor0ească

pentru lor=ii plini de pocăinţă ai &ridentului4 a căror loialitate ura să fie pusă foarte curnd la ncercare. Hestul era repre=entat de +er Daven4Mistreţul4 %dda Mar0rand /i ;orley Prester. Fordul "on ;rey li sealătură preună cu soţia sa. Fady !enna /i ceru locul printr-o privire care

nfruntă pe orice 0ăr0at pre9ătit să-i conteste pre=enţa. Niciunul nu ndră=ni.;reyii l triiseră pe +er Galder $ivers4 poreclit /i OGalder >astardul4 /i pe ntiul născut al lui +er $yan4 "din4 un 0ăr0at palid /i sla04 cu un nassu0ţire /i păr ne9ru4 lins. u0 o antie al0astră din lnă de iel4 "dyn purta o vestă din piele 9ri de viţel4 lucrată fin4 ornaentată cu spiralescri1elite direct n piele.

I Hor0esc n nuele Casei ;rey4 anunţă el. &atăl eu are o indispo=iţien această diineaţă.

+er Daven pufni.I " 0eat4 sau doar ahur după vinul de a=i-noapteK"din avea eEpresia nţepată a unui o nenorocit.I Ford aie4 spuse el4 chiar tre0uie să suport o aseenea 0ădărănieKI "ste adevăratK l ntre0ă el. Că tatăl tău e 0eatK;rey /i strnse 0u=ele /i se uită spre +er 'lyn Payne4 care stătea deoparte4

ln9ă clapa de la intrarea cortului4 n căa/a lui de =ale ru9inite4 cu sa0ia

iţindu-se peste uărul osos.I "l tatăl eu are pro0lee cu 0urta4 stăpne. Hinul ro/u l a1ută la

di9estie.I 5nseană că istuie un afurisit de aut4 rosti +er Daven. Mistreţul

rse4 iar Fady !enna chicoti.I %1un9e4 =ise aie. %ve un castel de cucerit.Cnd tatăl său conducea consiliul4 /i lăsa coandanţii să vor0ească

priii. e decise să facă la fel.I Cu vo procedaKI Pentru nceput4 spânzuraţi2l pe "dure &ully4 l ndenă Fordul

"on ;rey. %sta-i va arăta lui +er >rynden că sunte foarte serio/i nceea ce spune. Dacă-i triite capul lui +er "dure unchiului său4 s-ar putea să-l convin9ă să capitule=e.

I >rynden Pe/tele Ne9ru nu este chiar a/a u/or de ipresionat. Raryl

Hance4 Ford de Popasul Drueţului4 avea o eEpresie elancolică. # dră

B



sn9erie din na/tere i acoperea 1uătate de 9t /i o parte a feţei. Propriulsău frate nu l-a putut pin9e n patul nupţial.+er Daven clătină din capul său =0urlit.I Ha tre0ui să luă cu asalt =idurile4 a/a cu a tot spus pnă acu.

&urnuri de asediu4 scări de asalt4 un 0er0ec pentru spartul porţii /i tot ce-oai fi nevoie.

I Hoi conduce eu asaltul4 =ise Mistreţul. Daţi-i pe/telui să 9uste din oţel

/i foc4 eu asta spun.I unt =idurile mele% protestă Fordul "on4 iar aceea este poarta ea pe care vreţi s-o spar9eţi. 5/i trase din nou per9aentul din necă. $e9ele&oen nsu/i i-a 9arantat

I % vă=ut cu toţii docuentele tale4 unchiule4 l repe=i "din ;rey. Dece nu te duci să le vnturi /i prin faţa Pe/telui Ne9ru4 ca să ai varie=iK

I %tacarea =idurilor va fi o acţiune sn9eroasă4 făcu %dda Mar0rand.Propun să a/teptă o noapte fără lună /i să triite peste ru o du=ină deoaeni ale/i4 cu o 0arcă cu vslele nfă/urate n crpe ca să nu facă =9oot.Pot urca =idurile cu frn9hii /i ancore cu 9heare4 apoi pot deschide porţiledinăuntru. "u a să-i conduc4 dacă asta dore/te /i consiliul.

I # ne0unie4 declară Galder $ivers4 0astardul. +er >rynden nu-i oulcare să poată fi păcălit cu aseenea trucuri.

I Pe/tele Ne9ru este un o0stacol4 fu de acord "dyn ;rey. Coiful său poartă pe creastă un păstrăv ne9ru4 ceea ce-l face u/or de deose0it de

departe. "u propun să ne apropie turnurile de asediu4 să le uple cuarca/i /i să iă un atac asupra porţilor. %sta-l va aduce pe +er >rynden pe etere=e4 cu coif cu tot. ;iecare arca/ să-/i noaie să9eţile n rahat /i săia ca ţintă păstrăvul lui. #dată ce +er >rynden oare4 $iverrun este alnostru.

I %l euJ intona Fordul "on. $iverrun este al meu#enul din na/tere al Fordului Raryl se ntunecă.

I $ahatul va fi sin9ura ta contri0uţie4 "dynK # otravă ortală4 nu ăndoiesc.

I Pe/tele Ne9ru erită un sfr/it ai no0il4 iar eu sunt cel 9ata să i-lasi9ur. Mistreţul 0ătu cu punul n asă. 5l voi provoca la o luptă dreaptă.!hioa9ă4 secure sau sa0ia lun9ă4 nu are iportanţă cu ce. >ătrnul va fitocătura ea.

I Li de ce-ar catadicsi să-ţi accepte provocarea4 ser3 ntre0ă +er ;orley

Prester. Ce-ar avea el de c/ti9at dintr-un aseenea duelK $idică asediul

B+



dacă nvin9eK Nu cred asta. Nici el n-o să creadă. # luptă o la o nu vare=olva niic.I 5l cunosc pe >rynden &ully ncă de pe vreea cnd era andoi

scutieri n serviciul Fordului Darry4 spuse Nor0ert Hance4 lordul or0 din%tranta. Dacă nu vă deran1ea=ă pe doniile voastre4 lăsaţi-ă să er9 săvor0esc cu el /i să ncerc să-l fac să nţelea9ă ct de de/artă e po=iţia sa.

I 5nţele9e asta destul de 0ine4 =ise Fordul Piper. "ra un 0ăr0at scund4

rotofei4 crăcănat4 cu o coaă de păr ro/u4 tatăl unuia dintre scutierii luiaieA aseănarea 0ăiatului cu tatăl era evidentă. #ul nu-i vreun afurisitde prostălău% Nor0ert. %re ochi /i ult prea ultă inte nct să cede=en faţa unora ca ă/tia.

;ăcu un 9est n direcţia lui "dyn ;rey /i a lui Galder $ivers."dyn se 0ăţo/ă.I Dacă Fordul de Piper voie/te să insinue=eI "u nu insinuez% ;rey. "u spun ce a de spus fără ocoli/uri4 ca orice

o cinstit. 5nsă ce /tii tu despre cu e să fii onestK "/ti /iret ca un vulpoiincinos4 cu sunt toţi ai tăi. Mai de9ra0ă a/ 0ea o litră de pi/at dect săă ncred n cuvntul dat de vreun ;rey. e aplecă peste asă. Li unde-iMarV4 răspunde-iK Ce-ai făcut cu fiul euK "ra in8itat la 0lesteata ta denuntă.

I Li a/a va răne4 oaspetele nostru de onoare4 =ise "dyn4 pnă cndvă veţi dovedi loiali faţă de 5nălţiea a4 $e9ele &oen.

I Cinci cavaleri /i două=eci de osta/i s-au dus cu MarV la !eeni4 =isePiper. Li ei sunt ospeţii tăi4 ;reyK

I Poate că unii dintre cavaleri. Celorlalţi nu li s-a servit niic din ce nueritau. %i face 0ine să-ţi pă=e/ti li0a aia de trădător4 Piper4 dacă nu vreisă-ţi fie napoiat o/tenitorul făcut 0ucăţi.

Consiliile conduse de tata nu s2au desfăşurat niciodată aşa% se 9ndiaie4 cnd Piper se ridică n picioare clătinndu-se.

I pune asta cu sa0ia n nă4 ;rey4 /uieră ouleţul. au lupţi nuai curahatK

;aţa ntunecată a lui ;rey păli. Fn9ă el4 Galder $ivers se ridică n picioare.

I "dyn nu se pricepe la să0ii nsă eu da4 Piper. Dacă ai ai rearcide făcut4 vino afară /i roste/te-le.

I %cesta-i un consiliu de ră=0oi4 nu un ră=0oi4 le reainti aie.

%/e=aţi-vă4 andoi.

BB



Niciunul dintre ei nu se clinti.I (cum1Galder $ivers se a/e=ă. Fordul Piper nu era chiar a/a de u/or de 0unat.

Morăi un 0leste /i ie/i din cort.I ă triit oaeni să-l trască napoi aici4 stăpneK l ntre0ă +er Daven

pe aie.I &riiteţi-l pe +er 'lyn4 ndenă "dyn ;rey. N-ave nevoie dect de

capul său.Raryl Hance se ntoarse spre aie.I Fordul Piper a vor0it din durere. MarV este priul lui născut. Cavalerii

care l-au nsoţit la !eeni i erau4 cu toţii4 nepoţi /i veri/ori.I &rădători /i ră=vrătiţi4 vrei să spui4 preci=a iediat "dyn ;rey.aie i aruncă o privire n9heţată.I !eenii au 0răţi/at /i ei cau=a &nărului Fup4 le reainti el

;reyilor. %poi voi l-aţi vndut. %sta vă face de două ori ai trădători dectPiper.

5i făcu plăcere să vadă =0etul lui "dyn str0ndu-se /i apoi/ter9ndu-se. (m .ndurat destulă consiliere pentru ziua de azi% decise el.

I % terinat. 5ncepeţi pre9ătirile4 lor=ii ei. Ho ataca la pria 9eanăde luină.

Hntul 0ătea dinspre nord /i4 n tip ce lor=ii părăseau cortul n /ir4 aie putu siţi duhoarea dinspre 0ivuacurile lui ;rey4 de dincolo de Piatra

$ăsucită. Pe alul celălalt4 "dure &ully =ăcea părăsit pe vrful unuie/afod cenu/iu4 cu o frn9hie n 1urul 9tului.

Mătu/a lui plecă ultia4 cu soţul ei după ea.I Ford nepot4 protestă "on4 acest atac asupra scaunului eu nu

tre0uie să faci a/a ceva.Cnd n9hiţea4 ărul din 9t i se i/ca n sus /i-n 1os.I $u tre0uie. 5ţi inter=ic. Mestecase din nou frun=e acri/oareA pe 0u=e-i

licărea o spuă trandafirie. Castelul e al eu4 a per9aentul. enat dere9e4 de icul &oen. "u sunt stăpnul de drept la $iverrun /i

I Nu /i ct tip "dure &ully este n viaţă4 =ise Fady !enna. " ilos /isla0 la inte4 o /tiu4 nsă att tip ct trăie/te4 acest o este un pericol. Ceai de 9nd să faci n această privinţă4 aieK

5eştele $egru este cel periculos% nu 0dmure#I Făsaţi-l pe "dure n seaa ea. +er Fyle4 +er 'lyn4 ă nsoţiţi4 dacă

nu vă e cu supărare. % venit vreea să fac o vi=ită pnă la spn=urătoarea

B?



aceea.$ul Piatra $ăsucită era ai adnc /i cur9ea ai repede dect ;urca$o/ie4 iar vadul cel ai apropiat se afla la cţiva iloetri distanţă4 n aval.>acul de-a0ia /i ncepuse traversarea cu Galder $ivers /i "dyn ;rey cndaie /i oaenii săi sosiră pe alul rului. 5n tip ce-i a/teptau ntoarcerea4aie le spuse ce voia. +er 'lyn scuipă n ru.

Cnd cei trei co0orră de pe 0ac pe alul de nord4 o vivandieră 0eată se

oferi să-i facă Mistreţului o plăcere cu 9ura.I 3ite4 0ucură-l pe prietenul eu4 =ise +er Fyle pin9nd-o spre +er'lyn.

$=nd4 feeia se duse să-l sărute pe Payne pe 0u=e4 apoi i vă=u ochii /ise trase napoi.

Cărăruile dintre focurile de ta0ără erau năclăite de ocirlă aestecată cu 0ale9ă de cal /i frăntată de copite /i ci=e deopotrivă. Peste tot4 aievedea nuai 0la=onul turnurilor 9eene ale Casei ;rey4 plasat pe scuturi /iflauri4 al0astru pe cenu/iu4 preună cu 0la=onul unor Case ai ici4 1urate Crossin9ului: 0tlanul de "renford4 furca de 8ai9h4 cele trei rauri devsc ale Fordului Charlton. osirea $e9icidului nu trecu neo0servată. # 0ătrnă care vindea purcei de lapte dintr-un co/ se opri ca să se hol0e=e lael4 un cavaler cu o fi9ură oarecu failiară se lăsă ntr-un 9enunchi4 iar doioaeni care urinau ntr-un /anţ se ntoarseră /i se stropiră unul pe altul.

I +er aie4 stri9ă cineva n ura lui4 nsă el erse fără să se ntoarcă.

5n 1urul lui =ări feţele unora pentru a căror ucidere n Pădurea Loaptelor/i dăduse ntrea9a străduinţă4 acolo unde Casa ;rey luptase su0 flaurile culupul străvechi ale lui $o00 tar. Mna de aur i atrna 9rea ntr-o parte.

Pavilionul lui $yan ;rey era cel ai are din ntrea9a ta0ărăA pereţii săidin pn=ă cenu/ie4 9roasă4 erau confecţionaţi din careuri cusute n a/a felnct să dea ipresia de =idărie din piatră4 iar cele două vrfuri ale sale ievocau pe !eeni. Departe de a fi indispus4 +er $yan se delecta cu

anuite distracţii. unetul rsului unei feei 0ete plutea afară din cort4aestecat cu notele unei harpe de len /i cu vocea enestrelului. )e tinemă 8oi ocupa mai târziu% ser% /i =ise aie. Galder $ivers stătea nainteacortului său odest4 discutnd cu doi călăreţi. cutul său avea 0la=onulCasei ;rey4 cu culorile inversate4 /i o 0anderolă ro/ie4 funestă4 ntinsă pesteturnuri. Cnd 0astardul dădu cu ochii de aie4 se ncruntă. Recunoscimediat o pri8ire rece şi bănuitoare# (cesta2i mai periculos decât oricare

dintre fraţii săi legitimi#

B6



"/afodul fusese ridicat la trei etri nălţie deasupra solului. Doi suliţa/ierau postaţi la piciorul treptelor.I Nu poţi urca fără perisiunea lui +er $yan4 i spuse lui aie unul

dintre ei.I %sta spune că pot. aie 0ătu cu de9etul n nerul sa0iei sale.

5ntre0area este dacă va tre0ui sau nu să pă/esc peste hoitul tău.uliţa/ii se dădură la o parte.

5n vrful e/afodului4 Fordul de $iverrun stătea /i se hol0a la trapa de su0el. Picioarele-i erau ne9re /i năclăite cu noroi4 avea tălpile 9oale. "dure purta o tunică urdară din ătase4 n dun9i4 n culorile &ully4 ro/u /ial0astru4 /i un laţ de frn9hie de cnepă. Fa au=ul pa/ilor lui aie /i ridică privirile /i-/i linse 0u=ele uscate /i crăpate.

I Regicidule3Fa vederea lui +er 'lyn căscă ochii.I Mai 0ine o spadă dect funia. ;ă-o4 Payne.I +er 'lyn4 rosti aie. %i au=it ce a spus Fordul &ully. ;ă-o.Cavalerul tăcut /i apucă sa0ia are cu a0ele ini. Fun9ă /i 9rea4 era

ascuţită pe ct putea fi oţelul o0i/nuit. >u=ele crăpate ale lui "dure sei/cară fără un sunet. Cnd +er 'lyn aduse sa0ia peste spate4 /i nchiseochii. Fovitura avea n ea ntrea9a forţă a lui Payne.

I $u1 +top1 $U1"dyn ;rey li se arătă 9find din 9reu.

I Hine tata. Ct de repede poate. aie4 tre0uie săI 7ordul meu i s-ar potrivi ai 0ine4 ;rey4 =ise aie. Li ai face 0ine

să oiţi cuvntul trebuie din orice adresare către ine.+er $yan pă/i 9reoi pe treptele e/afodului nsoţit de o feeie /leapătă4

cu părul ca paiul4 la fel de 0eată ca /i el. $ochia ei se ncheia n faţă cu/ireturi4 nsă cineva i le descheiase pnă la 0uric4 a/a că snii i se revărsauafară. "rau ari /i 9rei4 cu sfrcuri aro4 pe ăsură. # coroană din 0ron=

0ătut i stătea str0ă pe cap4 9ravată cu rune /i ncon1urată de să0ii ici /ine9re. Cnd dădu cu ochii de aie i=0ucni n rs.

I Pe cele /apte iaduri4 cine ai e /i ăstaKI Fordul Coandant al !ăr=ii $e9ale4 i-o ntoarse aie cu o politeţe

rece. %/ putea să vă ntre0 acela/i lucru4 doana ea.I DoanăK "u nu sunt doană4 sunt re9ină.I ora ea ar fi ct se poate de surprinsă să audă asta.

I Fordul $yan nsu/i -a ncoronat. 5/i le9ănă /oldurile aple. Mi-s

B,



re9ina trfelor. $u% se 9ndi aie4 draga mea surioară deţine şi acest titlu#+er $yan /i re9ăsi 9raiul.I &acă-ţi 9ura4 trfă4 Fordul aie nu vrea să audă prostiile tale de

trtură.%cest ;rey era un 0ăr0at solid4 cu o faţă lată4 ochi ici /i un set de 0ăr0ii

du0le oi /i cărnoase. $ăsuflarea-i duhnea a vin /i a ceapă.

I ;aci re9ine4 +er $yanK ntre0ă aie cu 0lndeţe. Ce prostie4 la felca /i această tără/enie cu Fordul "dure.I '-a dat un avertisent Pe/telui Ne9ru. '-a spus că "dure va uri

dacă nu predă castelul. % pus să fie ridicat acest e/afod pentru a le dovedică +er $yan ;rey nu face aeninţări de poană. Fa ea9ard4 fiul eu4Galder4 a făcut la fel cu Patre Mallister4 iar Fordul ason s-a plecat4 darPe/tele Ne9ru este un o nesiţitor. Ne-a refu=at4 a/a că

I l-aţi spn=urat pe Fordul "dureK>ăr0atul se nro/i.I Fordul eu 0unic dacă-l spn=ură pe o4 nu ai ave ostatic%

ser . &e-ai 9ndit la astaKI Nuai un prost face aeninţări pe care nu le poate ndeplini. Dacă eu

te-a/ aeninţa că te pocnesc dacă nu-ţi ţii 9ura4 dar te-ai ncueta săvor0e/ti4 ce cre=i că a/ faceK

I +er 4 nu nţe

aie l lovi. ;u o lovitură cu dosul palei dată cu na sa aurită4 nsăforţa ei l triise pe +er $yan4 pleticindu-se4 pnă n 0raţele trfei lui.

I %i o căpăţnă 9răsană4 +er $yan4 /i un 9t la fel de 9ros. +er 'lyn4cte lovituri ar tre0ui să dai ca să tai acel 9tK

+er 'lyn /i lăsă pe nas un sin9ur de9et.aie rse.I Făudăro/enie 9oală. "u =ic că trei.

$yan ;rey se lăsă n 9enunchi.I N-a făcut niicI dect 0eţii /i curvăsării. Ltiu.I unt o/tenitorul de la Crossin9. Nu poţiI &e-a averti=at n privinţa vor0ăriei.aie l privi cu se face al0. Un beţi8an% un prost şi un fricos# 7ordul

*alder ar face bine să2i supra8ieţuiască% altfel 're"ii sunt terminaţi#

I "/ti li0er4 ser .

B*



I Fi0erKI M-ai au=it. Pleacă.I Dar unde să ă ducKI 5n iad sau acasă4 unde preferi. %i 9ri1ă să nu ai fii n ta0ără cnd

apare soarele. Poţi să-ţi iei /i re9ina trfelor cu tine4 dar nu /i coroana ei.aie se răsuci dinspre +er $yan spre fiul lui.I "dyn4 ţi ncredinţe= coanda efectivelor tatălui tău. 5ncearcă să nu

fii la fel de prost ca 0ătrnul tău.I %sta nu este foarte 9reu4 stăpne.I &riite-i vor0ă lui Ford Galder. Coroana are nevoie de toţi pri=onierii

săi.aie dădu din na sa aurită.I +er Fyle4 adu-l ncoace."dure &ully că=u cu faţa n 1os pe e/afod cnd sa0ia lui +er 'lyn tăie

funia n două. 3n 0raţ de frn9hie de cnepă ncă ai atrna de laţul din 1urul 9tului său. Mistreţul apucă de capăt /i-l ridică n picioare.

I 3n pe/te n lesă4 =ise el chicotind ncntat. " o priveli/te pe care n-aai vă=ut-o pnă acu.

;reyii se dădură la o parte ca să-i lase să treacă. u0 e/afod se adunase oulţie4 inclusiv o du=ină de vivandiere /i de nsoţitori ai trupelor4 aflaţi ndiferite stadii de de=ăţ. aie o0servă un 0ăr0at cu o harpă.

I &u4 enestrelule. Hino cu ine.

>ăr0atul /i scoase pălăria.I După cu porunce/te stăpnul eu. Nieni nu spuse nicio vor0ă n

tip ce er9eau napoi spre 0ac4 cu enestrelul lui +er $yan n ura lor.Dar4 după ce se desprinseră de al /i se ndreptară spre partea de sud aPietrei $ăsucite4 "dure &ully l apucă pe aie de 0raţ.

I )e ce3Un 7annister .şi plăteşte datoriile% se 9ndi el4 iar tu eşti singura monedă

care mi s2a lăsat#I Consideră asta un dar de nuntă."dure se hol0ă la el cu ochii o0osiţi.I 3n dar de nuntăKI Mi s-a spus că soaţa ta e dră9uţă. Cred că este4 dacă te culcai cu ea n

vree ce sora ta /i re9ele tău erau uci/i.I N-a /tiut nicio clipă de asta. "dure /i linse 0u=ele crăpate. "rau

ni/te scripcari n faţa u/ii doritorului vostru.

?7



I 'ar Fady $oslin ţi distră9ea atenţia.I "a au o0li9at-o s-o facă4 Fordul Galder /i ceilalţi. $oslin n-a vrutasta pln9ea4 dar eu a cre=ut că era

I Priveli/tea 0ăr0ăţiei tale cople/itoareK Mda4 asta ar face orice feeiesă pln9ă4 sunt convins.

I Poartă n pntece copilul eu. $u% se 9ndi aie4 .n pântecul ei creste doar moartea ta# #dată a1uns

napoi la pavilion4 le dădu li0er Mistreţului /i lui +er 'lyn4 nsă nu /icntăreţului.I -ar putea să-i tre0uiască o cntare destul de curnd4 i spuse el

oului. Fe4 ncăl=e/te ni/te apă de spălat pentru oaspetele eu. Pia49ăse/te-i ni/te haine curate. Niic cu lei pe ele4 dacă nu te superi. Pec4 vin pentru Fordul &ully. Si-e foae4 no0ile donK

"dure dădu din cap4 nsă privirile-i erau n continuare 0ănuitoare.aie se a/e=ă pe un scaun n vree ce &ully făcea 0aie. Mi=eria se

desprindea de el n straturi cenu/ii.I #dată ce-ai terinat de ncat4 oaenii ei te vor escorta la

$iverrun. Ce se ntplă după aceea e nuai trea0a ta.I Ce vrei să spuiKI 3nchiul tău este un o 0ătrn. Hitea=4 da4 nsă cea ai are parte a

vieţii sale s-a dus. Nu are nici o nevastă care să pln9ă după el4 nici copii deapărat. # oarte denă este tot ceea ce ai poate spera Pe/tele Ne9ru

dar tu ai ai ani de =ile naintea ta4 "dure. 'ar tu e/ti stăpnul de drept alCasei &ully4 nu el. 3nchiul tău face după cu pofte/ti tu. oarta castelului$iverrun este n inile tale.

"dure căscă ochii.I oarta $iverrunuluiI Predă castelul /i nu oare nieni. #aenii de rnd pot să plece n

pace sau să rănă să-l slu1ească pe Fordul "on. Fui +er >rynden i se

va n9ădui să 0race hainele ne9re4 preună cu cţi oaeni din9arni=oană ale9 să i se alăture. Li tu de aseenea4 dacă idul te atra9e. auai putea er9e la Casterly $oc4 ca pri=onier al eu4 0ucurndu-te dentre9ul confort /i respect de care are parte un ostatic de ran9ul tău. # voitriite /i pe soţia ta să ţi se alăture4 dacă vrei. Dacă pruncul ei este 0ăiat4 vaslu1i n Casa Fannister ca pa1 /i apoi ca scutier4 iar cnd va deveni cavaler4 ivo acorda /i ni/te pănturi. Dacă $oslin ţi va dărui o fiică4 voi avea

9ri1ă să ai0ă o =estre 0ună cnd va a1un9e la vrsta ăriti/ului. &u nsuţi ai

?



putea 0eneficia de o 9raţiere4 odată ce ră=0oiul se terină. &ot ce tre0uie săfaci e să predai castelul."dure /i ridică inile din cadă /i privi cu apa i se scur9ea printre

de9ete.I Li dacă nu-l predauKChiar trebuie să mă faci să rostesc cu8intele3Pia stătea ln9ă intrarea n cort cu 0raţele ncărcate de haine. Li scutierii

săi ascultau4 precu /i enestrelul. (tunci n2au decât să audă# $ucontează# e forţă să =0ească.I %i vă=ut cţi sunte4 "dure. %i vă=ut scările4 turnurile4 catapultele4

0er0ecii. Dacă dau coanda4 vărul eu trece peste /anţul de apărare /i-ţispar9e porţile. Hor uri sute de oaeni4 area lor parte de-ai tăi. ;o/tii tăiste9ari vor fi n priul val de atac4 a/a că-ţi vei ncepe =iua uci9ndu-i petaţii /i pe fraţii celor care-au urit pentru tine la !eeni. %l doilea val deatac vor fi ;reyii4 care nu-i lipsesc. #aenii ei de la apus vor uraiediat ce arca/ii tăi răn fără să9eţi4 iar cavaleri tăi vor fi att de o0osiţinct de-a0ia dacă-/i vor ai putea ridica să0iile. Cnd va cădea castelul4toţi cei dinăuntru vor fi trecuţi prin sa0ie. Cire=ile tale vor fi ăcelărite4 iar pădurea ta a =eilor va fi tăiată4 fortăreţele /i turnurile tale vor arde. 5ţi voidăra =idurile /i voi devia Piatra $ăsucită să cur9ă peste ruine. După cevoi fi terinat tot4 nieni nu va ai /ti că aici a fost cndva un castel. aiese ridică n picioare.

I oţia ta s-ar putea să fete nainte de asta. Cred că ţi-ai vrea copilul. Si-lvoi triite după na/tere. Cu o catapultă.

După discursul său se lăsă tăcerea. "dure =ăcea n cadă. Pia strnsehainele la sn. Menestrelul /i făcu de lucru cu o coardă a harpei sale. MiculFe sco0i o fran=elă veche pentru a face o farfurie4 prefăcndu-se că nuau=ise. Cu o catapultă% /i =ise aie. #are dacă ătu/a sa ar fi fost aici4 arai fi spus că &yrion era fiul lui &yinK

5n cele din ură4 "dure &ully /i re9ăsi 9lasul.I %/ putea să ies din cada asta /i să te ucid acolo unde e/ti4 $e9icidule.I %i putea ncerca. aie a/teptă. Cnd "dure nu făcu nicio tentativă

de a se ridica4 spuse: &e las acu4 să te ospăte=i n tihnă. Menestrel4 cntă-iceva oaspetelui nostru n tip ce ănncă. Cred că /tii cntecul.

I Cel despre ploaieK Da4 stăpne4 l /tiu."dure părea că-l vede pe o pentru pria oară.

I Nu. Nu el. Fuaţi-l de aici.

?2



I De ce4 este doar un cntec4 făcu aie. Nu poate avea o voce atât de proastă.

?



CERSEI

Marele Maester Pycelle fusese 0ătrn de cnd l cuno/tea ea4 nsă părea săfi 0ătrnit cu ncă o sută de ani n ultiele trei nopţi.

5i luă o ve/nicie pnă reu/i să-/i ndoaie 9enunchiul anchilo=at naintea ei4iar odată ce n9enunchease4 nu se ai putu ridica dect după ce +er #sundl suci n sus.

Cersei l studie neulţuită.I Fordul Qy0urn ne inforea=ă că Fordul !yles a tu/it4 n sfr/it4 pentru

ultia oară.I Da4 5nălţiea &a. Mi-a dat toată osteneala să-i u/ure= plecarea.I Chiar a/aK $e9ina se ntoarse spre Fady Merryeather. % spus că-l

vreau pe $os0y viu /i nevătăat sau n-a spus a/aKI %i spus4 5nălţiea &a.

I +er #sund4 ce-ţi ainte/ti tu din conversaţieKI '-ai poruncit Marelui Maester Pycelle să-l salve=e4 5nălţiea &a. %

au=it cu toţii.!ura lui Pycelle se deschise /i se nchise.I 5nălţiea &a tre0uie să /tie4 a făcut tot ce putea fi făcut pentru 0ietul

o.I Fa fel cu ai făcut /i pentru offreyK Li pentru tatăl său4 iu0itul eu

soţK $o0ert era la fel de puternic ca orice 0ăr0at din Cele Lapte $e9ate /itotu/i l-ai lăsat să piară din cau=a unui vier. #h4 /i să nu uită de on %rryn. Nu eEistă nicio ndoială că l-ai fi ucis /i pe Ned tar dacă te-a/ fi lăsat să-lai ţii. pune-i4 aester4 la Citadelă ai nvăţat să-ţi frn9i inile /i săoferi tot felul de scu=eK

!lasul ei l făcu pe 0ătrn să tresară.I Nieni altcineva n-ar fi putut face ai ult4 5nălţiea &a a a

oferit ntotdeauna servicii loiale.I Cnd l-ai sfătuit pe $e9ele %erys să-/i deschidă porţile cnd s-aapropiat o/tirea tatălui eu4 asta a nsenat4 după tine4 un serviciu loialK

I %sta a apreciat 9re/itI % fost un sfat 0unKI 5nălţiea &a tre0uie să /tie n od si9urI Ceea ce ştiu este că atunci cnd fiul eu a fost otrăvit4 te-ai dovedit

ai nefolositor dect >ăiatul Funii. Ceea ce ştiu este că acu Coroana are onevoie disperată de aur4 iar lordul nostru tre=orier este ort.

?+



>ătrnul sintit se repe=i să fructifice oca=ia.I % să a să redacte= o listă cu oaenii cei ai potriviţi să ia loculFordului !yles n consiliu.

I # listă. Cersei era au=ată de această ofertă. 5i pot ia9ina foarte 0ine 9enul de listă pe care i-ai putea-o ntoci. >a0alci /i sintiţi /i!arth cel Mare. >u=ele i se strnseră. %i =ă0ovit ultă vree n copanialui Fady Mar9aery n ultia vree.

I Da. Da4 eu $e9ina Mar9aery a fost nne0unită de durere din cau=alui +er Foras. '-a oferit 5nălţiii ale leacuri pentru dorit /i altecteva feluri de poţiuni.

I N-a nicio ndoială. pune-i4 ica noastră re9ină a fost cea care ţi-aordonat să-l uci=i pe Fordul !ylesK

I 3cidK #chii Marelui Maester Pycelles se 0ul0ucară4 ărindu-se ctni/te ouă fierte. 5nălţiea &a4 doar nu cre=i a fost tusea lui4 pe toţi =eii4a 5nălţiea a n-ar ea n-avea niic potriva Fordului !yles4 de cesă-l fi vrut $e9ina Mar9aery

I ortK Păi4 pentru a planta un alt trandafir n consiliul lui &oen."/ti or0 sau coruptK $os0y i stătea n cale4 a/a că l-a 0ă9at n ornt. Cucoplicitatea ta.

I 5nălţiea &a4 ţi 1ur4 Fordul !yles a pierit din cau=a tusei sale. >u=elei treurau. % fost ntotdeauna loial Coroanei4 re9atului4 C CaseiFannister.

În ordinea asta3 ;rica lui Pycelle era palpa0ilă. 0 destul de copt# ( 8enit8remea să stoarcem fructul şi să gustăm din suc#

I Dacă e/ti att de loial pe ct pretin=i4 de ce ă inţi acuK Nu tederan1a să ne9i. %i nceput să-i porţi trena ;ecioarei Mar9aery ncă dinainteca +er Foras să se fi dus la Piatra Dra9onului4 a/a că scute/te-ă /i de alte pove/ti despre cu n-ai vrut altceva dect s-o console=i pe 0una noastrăfiică aflată la neca=. Ce te aduce att de des la >eciul ;ecioarelorK 5n od

si9ur4 nu conversaţiile plicticoase cu Mar9aery4 nuK # curte=i pe septa aiacu faţa 0u0oasă a eiK # 1oci cu icuţa Fady >ulerK # faci pe spionul pentru ea4 dndu-i inforaţii despre ine4 pentru intri9ile eiK

I "u eu ă supun. 3n aester face un 1urăntI 3n are aester 1ură să servească regatul#I 5nălţiea &a ea e re9inaI 0u sunt re9ina.

I Hreau să spun e soţia re9elui /i

?B



I Ltiu cine-i. Ceea ce vreau să /tiu este de ce-ar avea ea nevoie de tine3" 0olnavă 0una ea fatăK

I >olnavăK >ătrnul ncepu să se tra9ă de ceea ce s-ar fi putut nui 0ar0ă4 acele răă/iţe ar9intii de păr su0ţire4 iţite pe pieile de curcantrandafirii care-i atrnau oi pe su0 0ăr0ie. N nu-i 0olnavă4 5nălţiea &a4nu asta. urăintele ele i inter=ic să divul9

I urăintele tale nu-ţi vor ţine de urt n celula ntunecată4 l averti=ă

ea. #ri i spui adevărul4 ori te arunc n lanţuri.Pycelle că=u n 9enunchi.I &e iplor a fost oul de taină al tatălui tău /i un prieten n

pro0lea Fordului %rryn. Nu pot supravieţui teniţei4 nu ncă o datăI De ce-a triis Mar9aery după tineKI Dore/te ea eaI +pune2o odată1 Maesterul se ploconi.I Ceai de lună4 /opti. Ceai de lună pentruI Ltiu foarte 0ine pentru ce-i 0un ceaiul de lună. (sta e# ;oarte 0ine.

$idică-te de pe 9enunchii ăia oi /i ncearcă să-ţi ainte/ti cu este să fii 0ăr0at.

Pycelle se chinui să se ridice n picioare4 dar dură att de ult4 nctCersei tre0ui să-i spună lui #sund Rettle0lac să-l ai sucească o dată.

I Ct despre Fordul !yles4 fără ndoială că &atăl nostru de us l va 1udeca după erit. Nu avea copiiK

I Nu copii din sn9ele lui4 nsă eEistă un pupilI nu din sn9ele lui. Cersei se de0arasa de această o0servaţie iritantă

cu un siplu 9est al inii. !yles /tia ce nevoie ave noi de aur. ;ărăndoială că ţi-a povestit că dorinţa sa era să-i lase lui &oen toate pănturile sale /i averea.

%urul lui $os0y va a1uta la reuplerea cuferelor re9ale4 iar pănturile /icastelul lui puteau fi dăruite cuiva de-al ei4 ca răsplată pentru servicii loiale.

7ordul *aters% poate# %urane dăduse de nţeles că voia o re/edinţăAO5nălţiea a era doar un titlu 9ol. Pusese ochii pe Piatra Dra9onului4Cersei /tia asta4 nsă ţintea prea sus. $os0y era ult ai potrivit pentrustatutul /i ori9inile sale.

I Fordul !yles l iu0ea pe 5nălţiea a din toată inia4 spunea Pycelle4nsă pupilul său

I fără ndoială4 va nţele9e4 odată ce te aude vor0indu-i de dorinţa

lăsată cu li0ă de oarte de Fordul !yles. Du-te /i fă-o.

??



I Dacă asta dore/te 5nălţiea &a.Marele Maester Pycelle aproape că se piedică n propriile sale ro0e n9ra0a de a pleca.

Fady Merryeather nchise u/a n ura lui.I Ceai de lună4 =ise ea /i se ntoarse spre re9ină. Ct e de proastă. De

ce-ar vrea să facă a/a ceva4 să ri/te attKI Micuţa re9ină are pofte pe care &oen este ult prea tnăr pentru a i

le putea satisface.%cesta era ntotdeauna pericolul care apărea cnd o feeie atură seărita cu un copil. Chiar mai mult când era 8ădu8ă# 5oate pretinde că

Renl" nici n2a atins2o 8reodată% .nsă n2am s2o cred# ;eeile 0eau ceai delună dintr-un sin9ur otivA fecioarele nu aveau nevoie deloc de el.

I ;iul eu a fost trădat. Mar9aery are un iu0it. %ceasta-i naltă trădare4 pedepsită cu oartea.

Nu putea dect spera că 0a0orniţa aia de aă a lui Mace &yrell4 cufaţa-i stafidită4 va trăi suficient de ult ca să apuce 1udecata. Prin insistenţaca &oen /i Mar9aery să se căsătorească de ndată4 Fady #lenna /icondanase preţiosul ei trandafir să a1un9ă su0 sa0ia 9delui.

I aie a plecat cu +er 'lyn Payne. Presupun că voi fi nevoită să 9ăsesco altă Dreptate a $e9elui care s-o scurte=e de cap.

I % s-o fac eu4 se oferi #sund Rettle0lac cu un rn1et alunecos.Mar9aery are un 9t destul de firav. # sa0ie 0ine ascuţită va trece direct prin

el.I %/a ar face4 spuse &aena4 dar la Capătul ;urtunii se află o arată a lui

&yrell /i o alta este la >eciul ;ecioarelor. Li ei au să0ii ascuţite.+unt năpădită de trandafiri# "ra 1i9nitor. &ot ai avea nevoie de Mace

&yrell4 chiar dacă nu /i de fiica sa. Cel puţin până când +tannis 8a fi .nfrânt# (poi nu2mi 8a mai trebui niciunul dintre ei# 5nsă cu ar putea scăpa de fiicăfără a-l pierde pe tatăK

I &rădarea răne tot trădare4 9lăsui ea4 nsă ave nevoie de o dovadă4de ceva ai su0stanţial dect ceaiul de lună. Dacă se do8edeşte că einfidelă4 chiar /i no0ilul ei tată este o0li9at s-o condane4 altfel ocara eidevine /i a sa.

Rettle0lac /i esteca un vrf de ustaţă.I &re0uie să-i prinde asupra faptului.I CuK Qy0urn e cu ochii pe ea4 =i /i noapte. ervitorii ei sunt n slu10a

ea4 dar nu ne aduc dect niicuri. 5ncă nu l-a vă=ut nieni pe acest iu0it.

?6



3rechile de ln9ă u/a ei aud cntece4 rsete4 0rfe4 niic de folos.I Mar9aery este prea vicleană ca să fie prinsă att de u/or4 spuse FadyMerryeather. ;eeile ei sunt pereţii castelului ei. Dor cu ea4 o 0racă4se roa9ă preună cu ea4 citesc cu ea4 cos preună cu ea. Cnd nu vnea=ăcu /oiii /i nu călăre/te4 se 1oacă de-a Ovino-n-castelul-eu cu icuţa%lysanne >uler. #ri de cte ori sunt 0ăr0aţi prin prea1ă4 sunt cu ea septasau veri/oarele ei.

I &re0uie să scape de curcile alea la un moment dat% insistă re9ina. 5iveni o idee. Dacă nu cuva /i doanele ei fac parte din conspiraţie nutoate4 poate4 dar unele da.

I Heri/oareleKChiar /i &aena părea că se ndoie/te de asta.I &oate trei sunt ai tinere dect ica re9ină /i ult ai nevinovate.I &rfuliţe 0răcate n al0ul fecioarelor. %sta nu face dect ca păcatele

lor să fie /i ai răsunătoare. Nuele lor va fi făcut de rs. Dintr-odată4re9ina aproape că o putu vedea. &aena4 soţul tău este 1udele eu. Hoi doitre0uie să cinaţi cu ine4 chiar n această seară.

Hoia să terine foarte repede cu toate acestea4 nainte să-i treacă luiMar9aery prin căp/orul ei ic ideea de a se ntoarce la 8i9h9arden4 ori de a pleca pe are4 spre Piatra Dra9onului4 ca să fie cu fratele ei rănit4 aflat n pra9ul orţii.

I Fe voi porunci 0ucătarilor să ne fri9ă un istreţ. Li desi9ur4 tre0uie să

ne 0ucură de puţină u=ică4 să ne a1ute la di9estie.&aena răspunse foarte rapid.I Mu=ică4 da4 chiar a/a.I Du-te /i spune-i no0ilului tău soţ4 /i fă toate deersurile pentru un

enestrel4 ceru Cersei. +er #sund4 duneata poţi răne. Noi ave ultai ulte de discutat. Hoi avea nevoie /i de Qy0urn.

&rist4 dar adevărat: se dovedi că la 0ucătărie nu aveau istreţ la ndenă

/i nici nu ai era tip să fie trii/i vnătorii. 5n loc de asta4 0ucătarii tăiarăuna dintre scroafele castelului /i le serviră 1a0on pănat cu usturoi /i unscu iere /i vi/ine uscate. Nu era ceea ce voia Cersei4 nsă se ulţui /i cuatt. Ca desert4 li se serviră ere coapte cu 0rn=ă al0ă4 picantă. Fady &aenasavura fiecare duicat. Nu /i #rton Merryeather4 a cărui faţă rotundărăase con9estionată /i palidă de la supă pnă la 0rn=ă. >ău din 9reu /i-iaruncă ocheade pe furi/ cntăreţului.

I Mare păcat de Ford !yles4 =ise Cersei n cele din ură. 5nsă

?,



ndră=nesc să spun că niciunul dintre noi nu va duce dorul tusei lui.I Nu. Nici eu nu cred.I Ho avea nevoie de un nou lord tre=orier. Dacă cei din Hale n-ar fi

att de tul0uraţi4 l-a/ aduce napoi pe Petyr >aelish4 dar nu ă deran1ea=ăsă-l ncerc pe +er 8arys n această funcţie. Nu poate fi ai rău dect !yles/i4 cel puţin4 nu tu/e/te.

I +er 8arys este Mna $e9elui4 făcu &aena.

+er /ar"s este un ostatic% şi 8ulnerabil chiar şi aşa#I % sosit vreea ca &oen să dispună de o Mnă ceva ai ener9ică.Fordul #rton /i ridică privirea din cupa cu vin.I "ner9ică. Mai ult ca si9ur. "=ită. CineKI Duneata4 lordul eu. %i asta n sn9e. >unicul tău i-a luat locul

tatălui eu ca Mnă a lui %erys.5nlocuirea lui &yin Fannister cu #en Merryeather se dovedise la fel

de chi0=uită ca nlocuirea unui trăpa/ cu un catr4 nsă #en era un 0ătrnde1a terinat cnd l nălţase %erys n ran94 afa0il4 dar ineficient. Nepotullui era ai tnăr /i 0i bine% are şi o ne8astă puternică# "ra păcat că &aenanu putea slu1i ca Mnă. "ra de trei ori ai 0ăr0ătoasă dect soţul ei /i ultai au=antă. Dar era yrishe=ă /i4 pe deasupra4 feeie4 a/a că #rtontre0uia să fie suficient.

I Nu a nici a0solut nicio ndoială că e/ti ult ai capa0il dect +er8arys. ;i conţinutul oalei mele de noapte este mai capabil decât +er /ar"s#

Hei accepta să slu1e/tiKI "u da4 desi9ur. 5nălţiea &a i face o foarte are onoare.Una mai mare decât ai merita#I Mi-ai slu1it cu pricepere n calitate de 1udecător4 no0ile don. Li vei

continua s-o faci n aceste vreuri 9rele care ne a/teaptă.Cnd vă=u că Merryeather prinsese nţelesul spuselor sale4 re9ina se

ntoarse =0ind spre cntăreţ.

I 'ar tu tre0uie să fii de aseenea răsplătit pentru toate aceste cntecedulci pe care le-ai interpretat pentru noi ct tip a ncat. eii ţi-au lăsatun dar.

Cntăreţul se nclină.I 5nălţiea &a este prea 0ună spunnd asta.I Nu 0ună4 făcu Cersei4 ci ai de9ra0ă realistă. &aena i-a povestit că ţi

se spune >ardul %l0astru.

I %devărat este4 5nălţiea &a.

?*



Ci=ele enestrelului erau suple4 al0astre4 din piele de viţel4 iar pantalonii din lnă al0astră. &unica pe care o purta era de ătase4 de una=uriu palid4 ntreruptă de f/ii din satin. Mersese att de departe nct /ivopsise părul n al0astru4 după oda tyroshilor. Părul lun9 /i 0uclat i cădea peste ueri /i irosea de parcă fusese spălat n apă de trandafiri. )intrandafiri albaştri% fără nicio .ndoială# Cel puţin% are dinţi albi# "rau dinţi 0uni4 deloc cariaţi.

I Nu ai /i alt nueK# u/oară ro/eaţă i atinse o0ra1ii.I Cnd era un 0ăietan4 i se spunea Gat. 3n nue potrivit pentru un

plu9ar4 nsă ai puţin potrivit pentru un enestrel.#chii >ardului %l0astru erau la fel ca ai lui $o0ert. 5l ura fie /i nuai

pentru asta.I "ste u/or de nţeles de ce e/ti considerat favoritul lui Fady Mar9aery.I 5nălţiea a este ult prea 0ună. "a spune că-i face plăcere.I #h4 sunt si9ură de asta. Pot să văd lăuta taKI Dacă asta pofte/te 5nălţiea &a.Dincolo de curtoa=ie se strecurase o nuanţă u/oară de ncordare4 nsă i

dădu lăuta fără nicio e=itare. Nieni nu refu=a vreo cerere de-a re9inei.Cersei ciupi o coardă /i =0i u/or la au=ul notei u=icale.I Dulce /i tristă precu dra9ostea. pune-i4 Gat pria oară cnd ai

condus-o pe Mar9aery la pat4 a fost nainte de a se ărita cu fiul eu4 sau

dupăKPentru un oent4 el nu păru să fi nţeles. Cnd /i dădu seaa4 făcu

ochii ari.I 5nălţiea &a a fost 9re/it inforată. Hă 1ur că eu niciodatăI :incinosule1Cersei l lovi cu lăuta peste faţă att de tare nct lenul pictat eEplodă n

făre /i a/chii.

I Ford #rton4 dă ordin să vină 9ăr=ile ele /i să ducă această creatură nteniţă.

#rton Merryeather avea faţa nădu/ită de spaiă.I %ceastă ăăăă4 infaie cu a ndră=nit s-o seducă pe regină3I Mă te a fost taan pe dos4 nsă răne un trădător. Pune-l să cnte

pentru Ford Qy0urn.>ardul %l0astru păli.

I Nu. n9ele-i picura de pe 0u=ă4 acolo unde i-o sf/iase lovitura de

67



lăută. "u niciodată Cnd Merryeather l n/facă de 0raţ urlă: :amă% aimilă% nu1

I Nu sunt aa ta4 i răspunse Cersei.Chiar /i n tainiţele ne9re tot ce scoaseră de la el fură nuai ne9aţii4

ru9ăciuni /i ru9ăinţi de iertare. Nu după ultă vree4 sn9ele ncepu să-i/iroiască pe 0ăr0ie din toţi dinţii sparţi /i-/i udă de cel puţin trei ori pantalonii al0a/tri-nchi/i4 /i cu toate astea oul persista n inciunile sale.

I ă fie oare posi0il să fi confundat noi enestrelulK ntre0ă Cersei.I &otul este posi0il4 5nălţiea &a. 5nsă nu te tee4 va ărturisi totnainte de venirea nopţii.

os4 n 0eciuri4 Qy0urn purta haine din lnă aspră /i un /orţ de fierar4 din piele. 5i spuse >ardului %l0astru:

I 5i pare rău dacă 9ăr=ile au fost ai dure cu tine. Manierele lor calasă de dorit. !lasul său era 0lnd /i respectuos. &ot ce vre de la tine estedoar adevărul.

I Dar v-a spus adevărul4 scnci enestrelul. Fanţurile de fier l ţineaulipit de peretele din piatră rece.

I Lti noi ai 0ine.Qy0urn avea o laă n nă4 iar tăi/ul ei licărea va9 n luina torţelor.

&ăie ve/intele >ardului %l0astru pnă cnd oul răase 9ol4 nuai cuncălţările al0astre. Părul dintre picioarele sale era castaniu4 constată Cersei4au=ată.

I pune-ne cu i-ai dăruit plăceri icuţei re9ine4 porunci ea.I "u niciodată i-a cntat4 atta tot4 din voce /i cu lăuta. Doanele ei

vă pot spune. "rau ntotdeauna cu ea. Heri/oarele ei.I Pe cte dintre ele le-ai cunoscut /i trupe/teKI Pe niciuna. "u nu sunt dect un enestrel. Hă ro9.I 5nălţiea &a4 poate că 0ietul o doar i-a cntat lui Mar9aery n vree

ce ea se ntreţinea cu alţi iu0iţi4 spuse Qy0urn.

I Nu. -ă rog# Niciodată ea a cântat# % cântat doar?Fordul Qy0urn /i pli0ă o nă n sus4 pe pieptul >ardului %l0astru.I 5ţi lua sfrcurile n 9ura ei n tipul 1ocurilor voastre aoroaseK %pucă

unul ntre de9etul are /i arătător /i-l răsuci. 3nor 0ăr0aţi le place asta.frcurile lor sunt la fel de sensi0ile ca ale feeilor.

Faa ful9eră /i enestrelul ţipă. Pe pieptul său4 un ochi ro/u4 ued4 pln9ea cu sn9e. Fui Cersei i veni rău. # parte din ea ar fi vrut să-/i

nchidă ochii4 să se ntoarcă cu spatele4 să oprească tot. 5nsă era re9ina4 iar

6



aici era vor0a de naltă trădare. 7ordul T"win nu s2ar fi .ntors cu spatele#Pnă la ură4 >ardul %l0astru le povesti ntrea9a sa viaţă4 de la =iua

0ote=ului. &atăl său fusese lunărar4 iar Gat fusese educat n aceste/te/u94 nsă n copilărie descoperise că se pricepea ai 0ine laconfecţionarea de lăute dect la 0utoaie pentru ceară. Cnd plinisedoispre=ece ani4 fu9ise de-acasă pentru a se alătura unei trupe de u=icanţi pe care-i ascultase cntnd la un tr9. 8oinărise 1uătate din $each nainte

de a a1un9e pnă la De0arcaderul $e9elui n speranţa că va prii favoruri pe la curte.I ;avoruriK Qy0urn chicoti. %/a-i spun acu feeileK Mă te că ai

9ăsit prea ulte4 prietene /i nu din partea re9inei care tre0uia. Ceaadevărată se află acu naintea ta.

)a# Cersei dădea vina pe Mar9aery &yrell pentru toate astea. Dacă n-ar fifost ea4 Gat ar fi putut trăi o viaţă ai lun9ă /i ai fructuoasă4interpretndu-/i icile sale cntece /i culcndu-se cu porcăriţe /i fiice deici arenda/i. Uneltirile ei mă forţează la asta# :2a mân9it şi pe mine cutrădările ei#

Pnă la venirea =orilor4 ci=ele nalte /i al0astre ale 0ardului erau plinede sn9e4 iar el le ărturisise cu Mar9aery se de=ierda sin9ură n vreece privea cu veri/oarele ei i făceau lui plăceri cu 9ura. %lteori4 el i cntan vree ce ea /i satisfăcea poftele cu alţi iu0iţi.

I Cine erau ace/tiaK pretinse să i se spună re9ina4 iar 1alnicul Gat i

poeni pe +er &allad cel nalt4 pe Fa0ert &urn0erry4 pe ala0har Who4 pe9eenii $edyne4 pe #sney Rettle0lac4 pe 8u9h Clifton /i pe Cavalerul;lorilor.

%sta o deran1a. Nu ndră=nea să-l defăie=e pe eroul de la PiatraDra9onului. 5n afară de asta4 nieni dintre cei care-l cuno/teau pe +er Forasn-ar fi cre=ut povestea nici n ruptul capului. $edynii nu puteau face niciei parte din tără/enia asta. ;ără %r0or /i fără flota de acolo4 re9atul n-ar fi

putut spera niciodată să scape de acest "uron #chi-de-Cioară /i de 0lesteaţii lui de luptători feroce.

I &ot ce faci acu este să scuipi nuele celor pe care i-ai vă=ut pe ln9ăapartaentele ei. Hre ade8ărul1

I %devărul. Gat o privi cu sin9urul ochi al0astru pe care i-l lăsaseQy0urn. n9ele făcea 0ule n 9ăurile din locul dinţilor săi din faţă. -ar putea să nu-i fi aintit 0ine.

I 8oras /i 8o00er n-au făcut parte din istoria asta4 nu-i a/aK

62



I Nu4 adise el. "i nu.I Ct despre +er Foras4 sunt convinsă că Mar9aery s-a străduit dinrăsputeri să ascundă de fratele său ce făcea.

I Chiar a/a. %cu i aintesc. #dată a tre0uit să ă ascund su0 patcnd a trecut s-o vi=ite=e +er Foras. $u trebuie să afle niciodată% a/a a spusea.

I Prefer acest cntec celuilalt.

"ra cel ai 0ine să-i eEcludă din tără/enia asta pe toţi arii lor=i. 5nsăceilalţi +er &allad fusese un cavaler rătăcitor4 ala0har Who era un eEilat/i un ilo94 Clifton era sin9urul din 9arda icii re9ine. Iar 6sne" este

pruna care face budinca#I Ltiu că te siţi ai 0ine după ce-ai spus adevărul. &e vei nvoi să-ţi

ainte/ti asta atunci cnd Mar9aery se va nfăţi/a la 1udecată. Dacă te apucidin nou să inţi

I N-a să int. Hoi spune adevărul adevărat. 'ar dupăI ţi se va n9ădui să 0raci hainele ne9re. %i cuvntul eu pentru

asta. Cersei se ntoarse spre Qy0urn. He=i să-i fie curăţate /i o0lo1ite rănile/i dă-i lapte de ac pentru dureri.

I 5nălţiea &a4 e/ti 0ună la suflet. Qy0urn lăsă laa nsn9erată să cadăntr-o 9ăleată cu oţet. Mar9aery s-ar putea să se ntre0e pe unde-i 0ardul ei.

I Menestrelii vin /i pleacă4 sunt notorii pentru asta.3rcu/ul pe treptele din piatră ntunecată de la celulele ne9re aproape că o

lăsă pe Cersei fără suflu. Trebuie să mă odihnesc# %1un9erea la adevăr era ouncă istovitoare /i-i era silă de ceea ce tre0uia să ure=e. Trebuie să fiu

puternică# Ceea ce fac e pentru Tommen şi pentru regat# Ce păcat că Ma99y>roasca era oartă. Rahat pe profeţiile tale% baborniţo# 6 fi mica reginămai tânără decât mine% dar n2a fost niciodată mai frumoasă şi% .n curând%8a muri#

Fady Merryeather a/tepta n doritorul ei. "ra n toiul nopţii4 ai

aproape de =ori dect de apus. ocelyn /i Dorcas doreau andouă4 dar nu/i &aena.

I % fost n9ro=itorK o ntre0ă ea.I Nici nu-ţi poţi nchipui. &re0uie să dor4 nsă i-e frică să vise=.&aena o n9ie pe păr.I &otul a fost pentru &oen.I Da. Ltiu că a fost. Cersei se =9ri0uli. Mi s-a uscat 9tul. ;ii 0ună4

toarnă-i puţin vin.

6



I Dacă-ţi face plăcere4 asta-i tot ceea ce doresc. :incinoaso# Ltia ce dorea &aena. %tunci a/a să fie. Dacă feeia era

naorată de ea4 asta putea s-o asi9ure că ea /i soţul ei i răneau loiali.5ntr-o lue att de plină de trădare4 asta erita cteva săruturi. $u2i mai readecât ma9oritatea bărbaţilor# Cel puţin nu e@istă pericolul să mă lase grea8reodată# Hinul o a1ută4 nsă nu foarte ult.

I Mă sit urdară4 se plnse re9ina n tip ce stătea ln9ă fereastră4 cu

cupa n ini.I # 0aie va ţi va face nuai 0ine4 dulceaţa ea.Fady Merryeather le tre=i pe Dorcas /i pe ocelyn /i le puse să aducă

apă fier0inte. 5n tip ce cada era uplută4 o a1ută pe re9ină să se de=0race4desfăcndu-i /ireturile cu de9etele ei pricepute /i lundu-i ro0a pe ueri.%poi /i dădu 1os propria sa rochie4 lăsnd-o să cadă pe podea.

Cele două feei părţiră cada4 Cersei stnd cu spatele n 0raţele &aenei.I &oen tre0uie scutit de tot ce-i ai rău4 i spuse ea feeii

yrishe=e. Mar9aery ncă-l duce la sept n fiecare =i4 ca să-i poată ru9a pe=ei să-i vindece fratele. +er Foras ncă se crapona enervant de ult deviaţă. "ste ata/at /i de veri/oarele ei. 5i va fi foarte 9reu să-i piardă acu petoţi.

I -ar putea să nu fie vinovate toate trei4 su9eră Fady Merryeather. >achiar s-ar putea ca una dintre ele să nu fi luat parte la toate astea. Li dacă s-aru/inat /i au de=9ustat-o cele vă=ute

I ar putea fi convinsă să fie artoră potriva celorlalte. Da4 ar fifoarte 0ine4 nsă care dintre ele este nevinovatăK

I %lla.I Cea tiidăKI %/a pare4 nsă este ai de9ra0ă şireată dect timidă# Fas-o n seaa

ea4 dulceaţă.I >ucuroasă. Nuai ărturisirea >ardului %l0astru n-ar fi fost niciodată

de a1uns. Fa ura urei4 enestrelii inţeau ca să-/i c/ti9e pinea. %lla&yrell va fi de are a1utor4 dacă &aena o putea anevra. +er #sney vaărturisi /i el. Ceilalţi tre0uiau să fie făcuţi să priceapă că nuai prinărturisire puteau o0ţine iertarea din partea re9elui /i idul. ala0har Whova descoperi că adevărul este atră9ător. De restul4 era ai puţin si9ură4 nsăQy0urn era convin9ător.

orii se iţeau pe deasupra De0arcaderului $e9elui cnd ele ie/iră din

cadă. Pielea re9inei era al0ă /i ncreţită din pricina lun9ii 0ăieri.

6+



I $ăi cu ine4 i spuse ea &aenei. Nu vreau să dor sin9ură.puse chiar /i o ru9ăciune nainte de a se strecura su0 plapuă4 ru9nd-o pe Maă să-i dea vise fruoase.

e dovedi a fi o pierdere de vreeA ca ntotdeauna4 =eii erau sur=i. Cerseivisă că era din nou 1os4 n celulele ne9re4 nuai că4 de astă dată4 ea era ceaţintuită de perete. "ra 9oală4 iar sn9ele-i /iroia din vrfurile snilor4 acolounde Pe=even9hiul i rete=ase sfrcurile cu dinţii.

I &e ro94 se ilo9ea ea4 te ro94 nu /i copiii ei4 nu-i vătăa copiii.&yrion doar se uită chior/ la ea. Li el era 9ol4 acoperit de păr aspru4 ceeace-l făcea să seene ai ult cu o aiuţă dect cu un o.

I 5i vei vedea ncoronaţi4 i spuse4 dar i vei vedea /i urind.%poi i apucă cu 9ura snul nsn9erat /i ncepu să su9ă4 iar durerea o

stră0ătea ca un cuţit nro/it n foc. e tre=i treurnd4 n 0raţele &aenei.I % avut un vis urt4 =ise ea cu 9las stins. % ţipatK 5i pare rău.I Hisele se prefac n ţărnă la luina =ilei. Din nou piticulK De ce te

nspăintă att de tare acest ouleţ sintitKI %re de 9nd să ă ucidă. %ceastă prevestire s-a făcut pe cnd avea

=ece ani. % vrut să /tiu cu cine ă voi ărita4 nsă ea i-a =isI Care eaKI :aegi#Cuvintele ie/eau revărsndu-se din ea. 5ncă o ai au=ea pe Melara

8etherspoon insistnd că dacă nu vor vor0i niciodată despre profeţii4 ele nu

se vor ai adeveri. Cu toate astea% .n puţ n2a mai fost atât de tăcută# ( ţipat şi2a urlat#

I &yrion este un 8alonGar% spuse ea. ;olosiţi acest cuvnt n MyrK "sten valyriana cultă4 nseană frăţior#

# ntre0ase pe epta aranella despre senificaţia cuvntului4 după ceMelara se necase. &aena o luă de nă /i-o n9ie.

I % fost o feeie plină de ură4 0ătrnă4 0olnavă /i urtă. &u erai tnără /i

fruoasă4 plină de viaţă /i de ndrie. "a trăia n Fannisport4 după cu aispus4 a/a că era noral să-l cunoască pe pitic /i să /tie cu a ucis-o peno0ila ta aă. %ceastă creatură nu ndră=nea să te atace pentru că erai cineerai4 a/a că s-a 9ndit să te rănească folosindu-se de li0a ei de năprcă.

(şa să fie oare3 Cersei ar fi vrut s-o creadă.I &otu/i Melara a urit4 a/a cu a prevestit ea. Nu -a ăritat

niciodată cu prinţul $hae9ar. 'ar offrey piticul i-a ucis fiul su0 ochii

ei.

6B



I 3n fiu4 =ise Fady Merryeather4 dar ai ai unul4 dră9ăla/ /i puternic/i care nu va păţi nimic#I Niciodată4 nu att ct trăiesc eu. ă o spună cu voce tare o a1uta să

creadă că era chiar a/a. -isele se prefac .n ţărână la lumina zilei% da# %fară4soarele diineţii strălucea prin ceaţa unui nor. Cersei se strecură afară dintre pături. Hoi de1una cu re9ele n această diineaţă. Hreau să-i văd fiul.

Tot ce fac este pentru el#

&oen o a1ută să-/i vină n fire. Nu-i ai fusese niciodată att de dra9ca n acea diineaţă4 flecărind despre pisoii lui n tip ce un9ea cu iere o 0ucată de pine nea9ră /i fier0inte4 proaspăt scoasă din cuptor.

I +er !heară a prins un /oarece4 i povesti el4 nsă Fady Mustăţi i l-afurat.

0u n2am fost niciodată atât de dulce şi de inocentă% /i spuse Cersei. Cumar putea el spera să domnească 8reodată asupra acestui târâm barbar3Maa din ea ar fi vrut nuai să-l prote1e=eA re9ina din ea /tia că tre0uia săse facă ai dur4 altfel &ronul de ;ier l va devora4 cu si9uranţă.

I +er !heară tre0uie să nveţe să-/i apere ce-i al lui4 i =ise ea. 5n aceastălue4 cei sla0i sunt ntotdeauna victiele celor puternici.

$e9ele se 9ndi la asta n tip ce-/i lin9ea ierea de pe de9ete.I Cnd se va ntoarce +er Foras acasă4 a de 9nd să nvăţ să lupt cu

lancea /i cu spada /i cu 0u=du9anul4 la fel ca el.I Hei nvăţa să lupţi4 i proise re9ina4 dar nu de la +er Foras. "l nu se

va ai ntoarce4 &oen.I Mar9aery spune că da. Ne ru9ă pentru el. Ne ru9ă pentru ila

Maei4 /i de $ă=0oinic să-i dăruiască forţă. "linor spune că asta-i cea ai9rea 0ătălie pentru +er Foras.

5i dădu părul pe spate4 0uclele oi /i aurite care-i ainteau att de ultde off.

I %i să-ţi petreci după-aia=a cu soţia ta /i cu veri/oarele eiK

I Nu /i astă=i. &re0uie să postească /i să se purifice4 =ice ea. 5ost şi purificare? oh% pentru iua 'ecioarei# &recuseră ani de =ile de

cnd lui Cersei i se ceruse să respecte această =i deose0it de sfntă. )e treiori măritată% şi totuşi ea .ncă 8rea să ne facă să credem că a rămas

fecioară# 5nve/ntată n al04 cu o falsă odestie4 icuţa re9ină le vaconduce pe celelalte 9ăini la eptul lui >aelor pentru a aprinde lunărial0e4 lun9i4 la picioarele ;ecioarei4 /i pentru a a9ăţa 9hirlande din per9aent

la 9tul ei sfnt. Cel puţin câte8a dintre găinile ei# De iua ;ecioarei4

6?



văduvelor4 aelor /i trfelor deopotrivă le era inter=is să calce n septuri4la fel /i 0ăr0aţilor4 pentru a nu profana cntecul sacru al inocenţei. Nuaifetele vir9ine puteau

I MaăK % spus ceva răuKCersei sărută fruntea fiului ei.I %i spus ceva foarte nţelept4 scupule. %cu du-te /i 1oacă-te cu pisoii

tăi.

După aceea4 l cheă n salonul ei pe +er #sney Rettle0lac. ' se nfăţi/ănădu/it tot4 venind din curte4 pă/ind ţanţo/4 iar n tip ce se lăsă ntr-un9enunchi o de=0răcă din priviri4 la fel cu făcea ntotdeauna.

I $idică-te4 ser 4 /i a/a=ă-te aici4 ln9ă ine. Mi-ai făcut un serviciufoarte cura1os4 cndva4 nsă acu va ura ceva ult ai tare.

I Da4 /i eu a ceva tare pentru tine.I %sta ai poate a/tepta.5i urări cicatricile4 atin9ndu-le foarte u/or cu vrful un9hiilor.I Si-o ainte/ti pe trfa care ţi-a făcut astaK Si-o las ţie după ce te

ntorci de la id. Si-ar plăcea astaKI ;acă-se voia ta.%cesta era răspunsul a/teptat.I Pria dată tre0uie să-ţi ărturise/ti trădarea. Păcatele unui 0ăr0at i

pot otrăvi sufletul dacă sunt lăsate să dospească. Ltiu că tre0uie să-ţi fie 9reusă trăie/ti cu ceea ce-ai făcut. % venit vreea să te speli de ru/ine.

I $u/ineK #sney părea uluit. '-a spus lui #sund4 Mar9aery doar ăstrne/te. Nu ă lasă niciodată să fac ai ult de

I "ste foarte cavaleresc din partea ta să o prote1e=i4 l ntrerupse Cersei4nsă e/ti un cavaler prea 0un ca să continui să trăie/ti cu păcatele tale. Nu4tre0uie să te duci la Marele ept al lui >aelor chiar n această seară /i săvor0e/ti cu Marele epton. Cnd păcatele unui 0ăr0at sunt att de ne9re4nuai Preacucernicia a nsu/i l poate salva de chinurile iadului. pune-i

cu te-ai culcat cu Mar9aery /i cu veri/oarele ei.#sney clipi neduerit.I Pofti4 /i veri/oareleKI Cu Me99a /i "linor4 decise ea. Niciodată cu %lla. %cest ic detaliu

ura să facă povestea /i ai plau=i0ilă. %lla stătea /i pln9ea /i le iplora pe celelalte să nu ai păcătuiască.

I Nuai Me99a /i "linorK au /i Mar9aeryK

I "vident4 /i Mar9aery. "a a fost n spatele ntre9ii tără/enii.

66



5i spuse /i lui tot ce pusese la cale. 5n vree ce #sney asculta4 nelini/tea ise răspndi4 ncet4 pe faţă. Cnd ea terină4 i spuse:I După ce-i tai capul4 vreau să fur acel sărut pe care nu i l-a dat

niciodată.I N-ai dect să furi cte săruturi vrei.I Li apoi idulKI Nuai pentru puţin tip. &oen este un re9e iertător.

#sney /i scarpină o0ra=ul 0ră=dat.I De o0icei4 cnd int despre vreo feeie4 atunci =ic că n-a călărit-oniciodată4 iar ea poveste/te că 0a da4 a făcut-o. %cu n-a ai inţitniciodată un Înalt +epton# Cred că a1un9i ntr-un iad pentru asta. 5ntr-unuldintre cele rele

$e9ina fu coplet luată prin surprindere. 3ltiul lucru la care s-ar fia/teptat era pietatea din partea lui Rettle0lac.

I $efu=i să i te supuiKI Nu. #sney i atinse din nou părul auriu. Pro0lea este că inciunile

cele ai 0une au /i un s0ure de adevăr n ele pentru a le da 9reutate4 ca/i cu ar fi adevărate. 'ar tu vrei să le spun cu -a preunat cu ore9ină

;u ct pe ce să-l crpească peste faţă. Ct pe ce4 nsă ersese prea departe/i erau prea ulte n 1oc. Tot ce fac este pentru Tommen# 5/i ntoarse capul/i-i luă na lui +er #sney ntr-a ei4 sărutndu-i de9etele. "rau aspre /i tari4

0ătătorite din cau=a spadei. Robert a8ea mâini ca astea% /i =ise n sinea ei.Cersei /i preună inile n 1urul 9tului lui.I N-a/ vrea să se spună că te-a transforat ntr-un incinos4 i /opti cu

o voce n9ro/ată. Fasă-i o oră /i vino n doritorul eu.I % a/teptat destul. 5/i strecură de9etele n corsa1ul rochiei /i trase4 iar

ătasea se desfăcu prind att de tare4 nct Cersei se teu că 1uătate din;ortăreaţa $o/ie tre0uie să fi au=it. Dă-ţi 1os /i restul4 nainte să rup eu tot4

=ise el. Poţi să-ţi ţii coroana pe cap. 5i place cu ţi stă cu coroană.

6,



PRINŢESA IN TURN

5nchisoarea ei era una 0lndă.%rianne se consola cu asta. De ce s-ar fi preocupat tatăl ei att de ult

să-i ofere confort n captivitate dacă ar fi sortit-o unei orţi de trădătoareK $u se poate să mă ucidă% /i tot spusese de o sută de ori. $u poate fi atât decrud# +unt sânge din sângele lui% singura lui fiică# Dacă va tre0ui4 se va

arunca la roţile scaunului lui4 /i va recunoa/te 9re/eala /i va iploraiertarea. Li va pln9e. 'ar cnd i vedea lacriile rosto9olindu-se pe o0ra1i4 ova ierta.

"ra nsă ai puţin si9ură dacă ea se va ierta.I %reo4 se ru9ase ea de tenicerul ei4 n tipul druului de la n9ele

Herde napoi către unspear4 n-a vrut niciodată ca fata să păţească ceva.&re0uie să ă cre=i.

8otah nu răspunsese niic4 orăise doar. %rianne i putuse siţi furia.teaua 5ntunecată i scăpase4 cel ai periculos din icul ei 9rup decoploti/ti. 5/i depă/ise toţi urăritorii /i se făcuse nevă=ut n iniade/ertului4 cu sn9e pe sa0ie.

I Mă cuno/ti4 căpitane4 i spusese %rianne4 n tip ce lăsau n urăiloetri după iloetri. Mă cuno/ti de cnd era ică. 5ntotdeauna -ai pă=it4 a/a cu ai pă=it-o /i pe no0ila ea aă cnd ai venit cu ea de la

Marele Norvos4 ca să-i fii pavă=ă ntr-un tăr străin. %cu a nevoie detine. % nevoie de a1utorul tău. N-a vrut niciodată

I Ceea ce-ai vrut tu nu contea=ă4 ică prinţesă4 spuse %reo 8otah4 cinuai ceea ce-ai făcut. "Epresia lui era pietrită. 5i pare rău. Prinţul eu porunce/te4 iar 8otah se supune.

%rianne se a/tepta să fie adusă naintea 1ilţului nalt al tatălui ei de su0cupola cu vitralii din &urnul oarelui. 5n loc de asta4 8otah o dusese la

&urnul uliţei4 n custodia sene/alului tatălui ei4 $icasso4 /i a lui +erManfrey Martell4 castelanul.I Prinţesă4 rostise $icasso4 vei ierta un 0ătrn or0 dacă nu urcă preună

cu tine. Picioarele acestea nu-s făcute pentru attea trepte. Si s-a pre9ătit oodaie. +er Manfrey te va nsoţi pnă acolo4 să a/tepţi spre plăcerea prinţului.

I Poate neplăcerea lui4 vrei să spui. Li prietenii ei vor fi ncuiaţi aiciK%rianne fusese separată de !arin4 de Drey /i de ceilalţi după capturarea

lor4 iar 8otah refu=ase să de=văluie ce se va ntpla cu ei.I %sta nuai prinţul o va decide4 fusese tot ceea ce spusese căpitanul de-

6*



spre acest su0iect.+er Manfrey se dovedise a fi ai săritor:I %u fost du/i n #ra/ul Coli0elor /i vor fi trii/i pe o cora0ie la

!haston !rey4 pnă cnd Prinţul Doran le va hotăr soarta.!haston !rey era un vechi castel pără9init4 cocoţat pe o stncă din Marea

Dornului4 o nchisoare sinistră /i ohortă4 unde erau trii/i cei aicupliţi criinali4 să putre=ească acolo /i să-/i sfr/ească =ilele.

I &ata vrea să-i ucidă3%riannei nu-i venea să creadă.I &ot ce-au făcut ei a fost din dra9oste pentru ine. Dacă tata vrea

sn9e4 atunci ar tre0ui ca acesta să fie al eu.I După cu spui tu4 prinţesă.I Hreau să vor0esc cu el.I -a 9ndit /i el că ai vrea.+er Manfrey o luase de 0raţ /i urcase treptele preună cu ea4 tot ai sus4

pnă cnd respiraţia ei devenise tot ai ntretăiată. &urnul uliţei aveacinci=eci de etri nălţie4 iar celula ei era aproape de acoperi/. %rianne privise fiecare u/ă pe ln9ă care trecuseră4 ntre0ndu-se dacă nu cuvavreuna dintre Lerpoaicele Nisipului era ncuiată acolo.

După ce propria ei u/ă fusese nchisă /i =ăvortă4 %rianne se apucă să-/ieEplore=e noua casă. Celula ei era spaţioasă /i aerisită /i nu-i lipseaconfortul. Pe podea se aflau covoare yrishe=e4 vin ro/u de 0ăut4 cărţi de

citit. 5ntr-un colţ era o asă ornaentată de c"8asse% cu piesele sculptate nfilde/ /i oniE4 cu toate că n-ar fi avut cu cine să 1oace4 chiar dacă ar fi fostnclinată s-o facă. %vea un pat cu saltea din puf /i o privată cu un scaun dinarură4 niresată de un co/ cu ier0uri. De la această nălţie4 priveli/tile erau inunate. 3na dintre ferestre dădea spre est4 astfel că puteaurări soarele răsărind deasupra ării. Celelalte-i periteau să privească la&urnul oarelui /i la idurile Lerpuitoare /i la Poarta &riplă de dincolo.

"Eplorarea i luă ai puţin tip dect i-ar fi luat să-/i le9e o pereche desandale4 dar4 cel puţin4 o a1ută să-/i stăpnească lacriile o vree. %rianne9ăsi un vas /i o carafă de apă rece /i-/i spălă inile /i faţa4 nsă4 indiferentct de ult s-ar fi frecat4 nu-/i putu ndepărta suferinţa. (r"s% se 9ndea ea4ca8alerul meu alb# Facriile i se adunară n ochi /i4 dintr-odată4 ncepu să pln9ă4 ntre9ul trup fiindu-i scuturat de scncete4 /i aintise cu securearidicată a lui 8otah i trecuse prin carne /i os4 cu i se nvrtise capul n aer.

)e ce2ai făcut2o3 )e ce te2ai lepădat de 8iaţă3 $u ţi2am cerut2o niciodată%

,7



n2am 8rut2o niciodată% eu n2am 8rut decât? (m 8rut? am 8rut?5n acea noapte plnse pnă cnd adori pentru pria oară4 dacă nu /i

pentru ultia. Nici chiar n vis nu-/i 9ăsi lini/tea. 5l visă pe %rys #aheartn9ind-o4 =0indu-i4 spunndu-i că o iu0ise nsă toate astea n tipce să9eţile de ar0aletă erau ncă nfipte n el4 iar rănile-i pln9eau4colorndu-i n ro/u ve/intele al0e. # parte din ea /tia că era un co/ar4chiar /i n tip ce visa. )e dimineaţă toate astea 8or dispărea% /i spuse

prinţesa4 dar cnd veni diineaţa4 era tot n celula ei. +er %rys era tot ort4iar Myrcella $2am 8rut niciodată aşa ce8a# $u am 8rut să2 i fac niciun rău fetei# Tot

ce2am 8rut a fost ca ea să de8ină regină# )acă n2am fi fost trădaţi?OCineva a vor0it4 spusese 8otah. %intirea acestui lucru i provoca ncă

furia. %rianne se a9ăţa de asta4 hrănindu-/i flacăra din iniă. ;uria era ai 0ună dect lacriile4 ai 0ună dect vinovăţia. Cineva a vor0it4 cineva ncare ea avusese ncredere. %rys #aheart urise din această cau=ă4 ucis de/oaptele trădătorului la fel de ult ca /i de securea căpitanului. n9elescurs pe faţa Myrcellei4 /i asta fusese lucrătura trădătorului. Cineva vor0ise4cineva iu0it de ea. %sta era cea ai 9rea lovitură dintre toate.

Fa capătul patului 9ăsi un cufăr din cedru plin cu hainele ei4 a/a că sede=0răcă de ve/intele urdare de pe dru n care dorise4 0răcndu-secu cele ai suare articole pe care le putu 9ăsi4 fire de ătase careacopereau totul /i nu ascundeau niic. e putea ca Prinţul Doran s-o trate=e

ca pe un copil4 nsă ea refu=a să se 0race ca unul. Ltia că un aseeneave/nt l-ar putea pune n ncurcătură pe tatăl ei4 cnd va veni s-o pedepsească pentru că fu9ise cu Myrcella. Conta pe asta. )acă trebuie sămă târăsc şi să plâng% lasă2l şi pe el să se simtă prost#

5l a/tepta chiar n =iua aceea4 nsă cnd se deschise u/a4 se dovedi că nuerau dect servitorii4 cu asa de prn=.

I Cnd a/ putea să-l văd pe tataK ntre0ă ea4 nsă niciunul nu-i răspunse.

'edul fusese fript cu lăi /i iere. !arnitura era alcătuită din frun=e de viţăuplute cu un aestec de stafide4 ceapă4 ciuperci /i ardei foarte iute.

I Nu i-e foae4 spuse %rianne. Prietenii ei ncau peseţiarinăre/ti /i carne sărată de vită n tip ce se ndreptau spre !haston!rey. Fuaţi astea de-aici /i aduceţi-i-l pe Prinţul Doran.

5nsă ei lăsară ncarea4 iar tatăl ei tot nu veni. După o vree4 foaea-islă0i ncăpăţnarea4 a/a că se a/e=ă să ănnce.

#dată ce terină ncarea4 %rianne nu ai 9ăsi niic de făcut. e

,



nvrti prin caeră4 o dată4 de două ori4 de trei ori. e a/e=ă ln9ă asa dec"8asse /i ută a0sentă un elefant. e cui0ări pe scaunul de ln9ă 9ea /incercă să citească o carte4 făcnd asta pnă cnd cuvintele i se nceţo/ară pedinainte /i-/i dădu seaa că pln9ea din nou. (r"s% dragul meu% ca8alerulmeu alb% de ce2ai făcut2o3 (r fi trebuit să cedezi# (m .ncercat să2 ţi spun%.nsă cu8intele mi s2au oprit .n gât# +mintit galant% n2am 8rut nicio clipă sămori% ori :"rcella? oh% zei% fiţi milosti8i cu biata fetiţă?

5n cele din ură4 se tr din nou n patul cu saltele din puf. Fuea sentunecase /i nu avea altceva de făcut dect să doară. Cine8a a 8orbit% se9ndi. Cine8a a 8orbit# !arin4 Drey /i ylva Pătata i erau prieteni dincopilărie4 la fel de dra9i ei ca /i veri/oara ei &yene. Nu putea crede că ar fi putut s-o trăde=e ai răăsese doar teaua 5ntunecată4 iar dacă el eratrădătorul4 de ce-/i aţintise spada spre 0iata MyrcellaK -oia s2o ucidă .n loc

s2o .ncoroneze% a spus asta la +hand"stone# ( spus că aşa 8a declanşarăzboiul pe care mi2l doream# 5nsă nu avea nicio noiă ca Dayne să fietrădătorul. Dacă +er !erold fusese vierele din ăr4 de ce-/i ntorsese sa0iaasupra MyrcelleiK

Cine8a a 8orbit# ă fi fost oare +er %rysK ă fi cople/it vinovăţia poftelecavalerului al0K # iu0ise pe Myrcella ai ult dect pe ea /i o trădase penoua prinţesă ca o ispă/ire pentru trădarea celeilalteK ă fi fost att deru/inat de ceea ce făcuse nct să-/i fi dat viaţa la n9ele Herde4 n loc sătrăiască n de=onoareK

Cine8a a 8orbit# Cnd tatăl ei va veni s-o vadă4 va afla cine-a fost. &otu/iPrinţul Doran nu veni nici a doua =i. Nici n =iua urătoare. Prinţesa fulăsată să ăsoare ncăperea n lun9 /i-n lat /i să pln9ă /i să-/i lin9ă rănile.5n tipul orelor de luină ncerca să citească4 dar cărţile pe care i ledăduseră erau uci9ător de plictisitoare: vechi istorii interina0ile4 cărţi de9eo9rafie /i hărţi adnotate4 un studiu sec al le9ilor din Dorne4 +teaua .n;apte Colţuri /i -ieţile Înalţilor +eptoni% un to uria/ despre dra9oni4 care

era redactat n a/a fel nct i făcea la fel de interesanţi precu /oprlele.%rianne ar fi dat orice pentru un eEeplar din ece mii de corăbii sau din

Iubirile Reginei $"meria% orice-ar fi putut să-i ocupe 9ndurile /i s-o a1utesă evade=e din turnul ei pentru o oră4 două4 nsă aseenea distracţii nu-ierau perise.

De pe scaunul ei de la 9ea4 era ndea1uns să privească afară ca să vadăcupola iensă4 din aur /i cristal colorat4 de 1os4 acolo unde tatăl ei /i

eEercita funcţia. :ă 8a chema cât de curând% /i spuse ea.

,2



Nu erau adi/i niciun fel de vi=itatori4 n afară de servitorii eiA >ors4 cu 0ăr0ia lui ţepoasă4 &ioth cel 5nalt4 ustind de denitate4 surorile Morra /iMellei4 icuţa /i dră9uţa Cedra4 0ătrna >elandra4 care-i fusese caeristăaei sale. 5i aduceau ncarea4 i schi0au a/ternuturile /i-i 9oleau oalade noapte de su0 privată4 nsă niciunul nu vor0ea cu ea. Cnd cerea aiult vin4 &ioth i aducea. Dacă dorea vreo ncare favorită4 sochine4ăsline sau ardei upluţi cu 0rn=ă4 nu tre0uia dect să-i spună >elandrei /i

i se aduceau. Morra /i Mellei i luau hainele urdare /i i le napoiau curate/i parfuate. Din două n două =ile era pre9ătită o 0aie pentru ea4 iar sfioasaCedra o săpunea /i o a1uta să-/i perie=e părul.

Cu toate acestea4 niciunul dintre ei nu rostea niciun cuvnt4 nici nu 0inevoia să-i spună ce se ntpla n luea din afara cu/tii ei din 9resie.

I F-au capturat pe teaua 5ntunecatăK l ntre0ă ea pe >ors4 ntr-unadintre =ile. au ncă l ai cautăK

>ăr0atul i ntoarse nsă spatele /i plecă.I %i sur=itK l repe=i %rianne. Hino napoi /i răspunde-i la ntre0are. 5ţi

poruncesc.in9urul răspuns pe care-l prii fu =9ootul u/ii nchise.I &iothJ ncercă ea n altă =i. Ce s-a ntplat cu Prinţesa MyrcellaK

N-a vrut să-i fac niciun rău.3ltia oară cnd o vă=use pe cealaltă prinţesă fusese n tipul călătoriei

lor napoi spre unspear. Prea slă0ită ca să stea călare4 Myrcella fusese dusă

cu o lectică4 cu 0anda1e de ătase n 1urul capului4 acolo unde-o răniseteaua 5ntunecată4 cu ochii ei ver=i strălucind de fe0ră.

I pune-i că n-a urit4 te iplor. Ce rău poate fi dacă /tiu astaKpune-i cu se site.

Dar &ioth nu răspunse.I >elandra4 =ise %rianne4 cteva =ile ai tr=iu4 dacă ai iu0it-o vreodată

pe no0ila ea aă4 fie-ţi ilă de 0iata ei fată /i spune-i cnd va veni

tata să ă vadă. &e ro9. &e ro9.5nsă >elandra /i n9hiţise /i ea li0a4 la fel ca toţi ceilalţi.

(sta2i ideea de tortură a tatălui meu3 $u fier .ncins% nu roata% ci pur şi simplu tăcerea3 %sta era att de tipic pentru Doran Martell nct %riannei=0ucni n rs. Crede că2i subtil când nu2i decât slab# e decise să se 0ucurede tăcere /i să folosească ră9a=ul pentru a se tăădui /i a se ntări pentruceea ce avea să ure=e.

N-avea niciun rost să ai stăruie la nesfr/it asupra lui +er %rys4 /tia. 5n

,



loc de asta4 se forţă să se 9ndească la Lerpoaicele Nisipului4 n special la&yene. %rianne le iu0ea pe toate veri/oarele ei 0astarde4 de la irasci0ila /iaprinsa #0ara pnă la icuţa Foren=a4 cea ai tnără4 care avea nuai /aseani. 5nsă &yene fusese ntotdeauna cea pe care o iu0ise cel ai ultA soracea dră9ăla/ă pe care n-o avusese niciodată. Prinţesa nu fusese niciodată prea apropiată de fraţii eiA Quentyn era plecat la Tronood4 iar &rystane era prea ic. Nu4 ntotdeauna fuseseră ea /i &yene4 preună cu !arin /i Drey

/i ylva Pătata. 3neori4 Ny li se alătura n 1ocurile lor4 iar arella se 0ă9antotdeauna acolo unde nu-i fier0ea oala4 nsă4 n a1oritatea tipului4 eicinci erau de nedespărţit. e 0ălăceau n 0a=inele /i n fntnile din!rădinile de %pă /i se avntau n luptă călare pe spinările 9oale alecelorlalţi. "a /i &yene nvăţaseră preună să citească4 să călărească4 sădanse=e. Pe cnd aveau =ece ani4 %rianne furase o carafă cu vin /i se0ătaseră preună. 5părţeau esele /i paturile /i 0i1uteriile. F-ar fipărţit la fel /i pe priul lor 0ăr0at4 nsă Drey se eEcitase prea tare /ipro/case tot pe de9etele lui &yene n oentul cnd i dăduse pantalonii 1os. (re mâini periculoase# %ceastă aintire o făcu să =0ească.

Cu ct se 9ndea ai ult la veri/oarele ei4 cu att i era ai dor de ele. )in câte ştiu% s2ar putea să fie chiar sub mine# 5n acea noapte4 %riannencercă să 0ată n podea cu călciul sandalei. Cnd nu-i răspunse nieni4 seaplecă pe fereastră /i se uită n 1os. Putea vedea celelalte ferestre4 ai icidect a ei4 unele nu ai ari dect lăca/urile pentru arca/i.

I T"ene1 stri9ă ea. T"ene% eşti acolo3 6bara% $"m3 :ă puteţi auzi3 0llaria3 6ricine1 TH0$01

Prinţesa /i petrecu 1uătate din noapte aplecată peste fereastră4 stri9nd pnă i se uscă 9tul4 dar niciun răspuns nu a1unse la ea. %sta o nspăintaai ult dect ar fi putut spune. Dacă Lerpoaicele Nisipului erau nchise n&urnul uliţei4 n od si9ur o au=iseră stri9nd. De ce nu răspunseserăK

)acă tata le2a făcut rău% n2am să2l iert niciodată% niciodată% /i spuse ea.

După două săptăni4 ră0darea i era pe sfr/ite.I % să vor0esc cu tata acu4 i spuse lui >ors4 pe tonul ei cel ai

poruncitor. Du-ă la el. Nu o duse.I unt 9ata să-l văd pe prinţ4 i spuse lui &ioth4 nsă el i ntoarse

spatele ca /i cu n-ar fi au=it-o.5n diineaţa urătoare4 %rianne a/tepta ln9ă u/ă cnd fu deschisă. S/ni

pe ln9ă >elandra4 dnd de perete cu tava cu ouă condientate4 nsă 9ăr=ile

,+



o prinseră nainte de a face trei pa/i. Li pe ei i cuno/tea4 nsă oaenii searătară sur=i la ru9ăinţile ei fier0inţi. # trră napoi n celulă4 n tip ce-ilovea /i se =0ătea.

%rianne decise apoi că tre0uia să fie ult ai su0tilă. Cedra era speranţaei cea ai areA fata era tnără4 naivă /i credulă. !arin se lăudase că seculcase odată cu ea4 /i ainti prinţesa. Fa urătoarea 0ăiere4 n tip ceCedra-i săpunea uerii4 ncepu să povestească despre totul /i despre niic.

I Ltiu că ţi s-a poruncit să nu vor0e/ti cu ine4 =ise ea4 nsă ie nu i-aspus nieni că nu pot vor0i cu tine.Hor0i despre căldura =ilei /i despre ce ncase la cină n seara precedentă

/i despre ct de nceată /i 0ăţoasă devenea 0iata >elandra.Prinţul #0eryn le narase pe fiecare dintre fiicele sale astfel ca ele să nu

fie niciodată lipsite de apărare4 nsă %rianne Martell nu avea nicio ară nafară de propria ei /iretenie. %/a că =0i /i-/i folosi farecul4 fără a cereniic n schi0 de la Cedra4 niciun cuvnt sau vreun sen.

5n =iua urătoare4 la cină4 flecari din nou cu fata4 n tip ce aceasta oservea. De data asta4 i=0uti să-l poenească pe !arin. Cedra /i ridicăsfioasă privirile la au=ul nuelui /i aproape că vărsă vinul pe care i -l turna.

)eci aşa este% nu3 se 9ndi %rianne.5n tipul 0ăii urătoare4 i vor0i despre prietenii ei ncarceraţi4 n special

despre !arin.I "l este cel pentru care i-e cel ai frică4 i se confesa ea slu1nicei.

#rfanii sunt spirite li0ere. Dacă-l nchid undeva4 n vreo celulă uedă4 din piatră4 cu va ai supravieţui oareK Nu va re=ista nici ăcar un an la!haston !rey.

Cedra nu-i răspunse4 nsă faţa i era palidă cnd %rianne se ridică din apă/i strn9ea 0uretele att de tare nct săpunul se scur9ea pe covorulyrishe=.

Cu toate astea4 ai trecură ncă patru =ile /i alte două 0ăieri pnă cnd

feti/cana fu a sa.I &e ro94 /opti Cedra n cele din ură4 după ce %rianne tocai

terinase de =u9răvit o ia9ine foarte vie a lui !arin aruncndu-se de lafereastra celulei sale4 pentru a 9usta li0ertatea pentru ultia dată nainte de auri. &re0uie să-l a1uţi. &e ro94 nu-l lăsa să oară.

I Pot face foarte puţin att tip ct sunt =ăvortă aici4 i răspunse ea n/oaptă. &ata nu vrea să ă vadă. Tu e/ti sin9ura care-l poate salva pe !arin.

5l iu0e/tiK

,B



I Da4 /opti Cedra4 nro/indu-se. Dar cu a/ putea să a1utKI Poţi scoate afară de aici o scrisoare pentru ine4 =ise prinţesa. ;aciastaK 5ţi vei asua riscurile pentru !arinK

Cedra căscă ochii. Dădu din cap. (m un corb% se 9ndi %rianne triufătoare4 .nsă unde s2o trimit3in9urul dintre coploti/ti care-i scăpase tatălui ei era teaua 5ntunecată.

e putea ca de-acu +er !erold să fi fost de1a capturatA dacă nu4 n od

si9ur că fu9ise din Dorn. 3rătorul ei 9nd se opri asupra aei lui !arin/i a orfanilor de la n9ele Herde. $u% ei nu# Trebuie să fie cine8a cu puterereală% cine8a care n2 a făcut parte din complotul nostru şi totuşi are moti8e

să ne simpatizeze# Fuă n considerare chiar /i posi0ilitatea de a apela la propria ei aă4 nsă Fady Mellario era departe4 la Norvos. 5n afară de asta4Prinţul Doran n-o ai asculta pe no0ila sa soţie de ani de =ile. $ici ea# Îmitrebuie un lord% unul destul de important .ncât să2l intimideze pe tata atâtcât să mă elibereze#

Cel ai puternic dintre lor=ii dornishieni era %nders Tronood4 n9ele$e9al4 Ford de Tronood /i Pă=itor al Căii de Piatră4 nsă %rianne /tia căera ai 0ine să nu caute a1utor din partea celui care-l crescuse pe fratele eiQuentyn. $u# ;ratele lui Drey4 +er De=iel Dalt4 aspirase cndva la na ei4dar era prea devotat ca să acţione=e potriva prinţului. Pe deasupra4 de/iCavalerul de Feonood l-ar fi putut intiida pe un lord ărunt4 nu avea puterea de a-l doina pe Prinţul de Dorne. $u# %cela/i lucru era vala0il /i

pentru tatăl ylvei Pătata. $u# 5n cele din ură4 %rianne decise că nu aveadect două speranţe reale: 8aren 3ller4 Ford de 8ellholt4 /i ;ranlyn;oler4 Ford de yreach /i Pă=itor al &recătorii Prinţului.

=umătate din Ulleri sunt aproape nebuni% u0la vor0a4 iar cealaltă 9umătate sunt şi mai răi# "llaria and era fiica naturală a Fordului 8aren."a /i cele ici fuseseră nchise preună cu celelalte Lerpoaice ale Nisipului. %sta l-ar fi făcut pe Fordul 8aren să se nfurie4 iar 3llerii erau

periculo/i cnd se niau. 5oate cam prea periculoşi# Prinţesa nu voia săai prie1duiască /i alte vieţi.

Fordul ;oler ar fi putut fi o ale9ere ai si9ură. >ătrnul Loi4 cu i seai spunea4 nu se nţelesese niciodată cu %nders TronoodA ntre cele douăCase eEistau nenţele9eri care datau de o ie de ani4 de cnd Casa ;oleralesese Casa Martell n locul Casei Tronood4 n tipul ră=0oiului Nyeriei. !eenii ;oler erau notorii /i pentru prietenia lor cu Fady Ny4

dar ctă 9reutate putea avea >ătrnul LoiK

,?



&ip de cteva =ile4 %rianne oscilă4 n tip ce copunea scrisoarea eisecretă. O#feră celui care-ţi aduce acest esa1 o sută de cer0i de ar9int4ncepu ea. %sta ar fi tre0uit s-o asi9ure că esa1ul era livrat. crise unde seafla /i se ru9ă să fie salvată. O#ricine ă va scoate din această celulă nu vafi uitat cnd ă voi căsători. (sta ar trebui să2i aducă pe eroi alergând.ncoace# Dacă Prinţul Doran n-o repudiase4 răăsese o/tenitoarea de dreptla unspearA cel cu care se căsătorea ar doni ntr-o =i peste Dorne4

preună cu ea. %rianne nu putea dect să se roa9e ca salvatorul ei să sedovedească ai tnăr dect 0ătrneii pe care-i propusese tatăl ei n decursulanilor. OHreau un consort cu dinţii n 9ură4 i spusese după ce-l refu=ase peultiul.

Nu avu cura1ul să ceară per9aent de teaă ca nu cuva să strneascăsuspiciunea tenicerilor săi4 a/a că a/ternu scrisoarea n partea de 1os a unei pa9ini rupte din +teaua .n ;apte Colţuri% /i o pinse n pala Cedrei ntipul 0ăierii de a doua =i.

I "Eistă un loc ln9ă Poarta &riplă4 acolo unde caravanele /i facaprovi=ionarea nainte de a traversa nisipurile adnci4 i spuse %rianne.!ăse/te un călător care er9e la &recătoarea Prinţului /i proite-i o sută decer0i din ar9int dacă asta a1un9e n na Fordului ;oler.

I %/a a să fac.Cedra ascunse esa1ul n corsa1.I % să 9ăsesc pe cineva nainte de apusul soarelui4 prinţesă.

I >ine4 =ise ea. 5i spui ine cu a ers.5nsă fata nu ai veni a doua =i. Nici n =iua urătoare. Cnd sosi vreea

ca %rianne să se 0ăie=e4 Morra /i Mellei i uplură cada /i răaseră s-ospele pe spate /i să-i perie=e părul.

I -a 0olnăvit CedraK le ntre0ă prinţesa4 nsă niciuna dintre ele nu-irăspunse.

( fost prinsă era sin9urul lucru care-i trecea prin inte. Ce altce8a putea

să fie3 În acea noapte4 de-a0ia dacă reu/i să adoară4 tendu-se de ceea ceavea să se ntple.

Cnd &ioth i aduse icul de1un n diineaţa urătoare4 %rianne cerusă-l vadă pe $icasso n locul tatălui ei. "ra clar că nu-l putea face pe PrinţulDoran s-o vadă4 dar un castelan n-ar i9nora cererile o/tenitoarei de drept aunspearului.

Dar o făcu.

I '-ai spus lui $icasso ce ţi-a cerutK ntre0ă ea data urătoare cnd

,6



dădu cu ochii de &ioth. '-ai spus că a nevoie de elKCnd 0ăr0atul refu=ă să-i răspundă4 %rianne n/facă o carafă de vin ro/u/i i-o răsturnă n cap. ervitorul se retrase /iroind de vin4 cu faţa o ască adenităţii rănite. Tata are de gând să mă lase să putrezesc aici% constată prinţesa. 6ri poate că face planuri să mă mărite cu 8reun smintit bătrân şidezgustător şi intenţionează să mă ţină .nchisă până .n noaptea nunţii#

%rianne Martell crescuse /tiind că4 ntr-o 0ună =i4 se va ărita cu un are

lord ales de tatăl ei. Doar pentru asta eEistau prinţesele4 fusese ea nvăţatăcu toate că unchiul ei #0eryn avea păreri diferite asupra chestiunii.I Dacă tre0uie să vă ăritaţi4 ăritaţi-vă4 le spusese Hipera $o/ie

propriilor lui fiice. Dacă nu4 căutaţi-vă plăcerea unde vreţi. Li a/a nu edestulă pe luea asta. &otu/i4 ale9eţi cu socoteală. Dacă vă ncalecă vreun prost sau vreo 0rută4 să nu veniţi la ine ca să vă scap de el. H-a datuneltele să o faceţi /i sin9ure.

Fi0ertatea n9ăduită fiicelor sale 0astarde de Prinţul #0eryn nu fuseseniciodată 9ustată de o/tenitoarea de drept a Prinţului Doran. %riannetre0uia să se ăriteA acceptase de1a asta. Drey o dorise4 /tia4 tot a/a /i fratelelui4 De=iel4 Cavalerul de Feonood. Daeon and ersese att dedeparte nct i ceruse /i na. Cu toate astea4 Daeon era 0astard4 iarPrinţul Doran nu intenţiona s-o ărite cu un dornishean. %rianne acceptase/i asta. 5ntr-un an4 fratele $e9elui $o0ert venise n vi=ită /i ea făcuse tot ce-istătuse n putere ca să-l seducă4 nsă ea era o fetiţă /i Fordul $enly păruse

ai de9ra0ă au=at dect deran1at de avansurile ei. Mai tr=iu4 cnd 8oster&ully i ceruse să vină la $iverrun /i să-l cunoască pe o/tenitorul său4 eaaprinsese lunări ;ecioarei4 ca ulţuire4 dar Prinţul Doran refu=aseinvitaţia. Prinţesa ar fi putut să-l ia n considerare chiar /i pe Gillas &yrell4cu piciorul lui 0etea9 cu tot4 nsă tatăl ei refu=ase s-o triită la 8i9h9arden pentru a-l cunoa/te. 5ncercase să plece chiar /i a/a4 cu a1utorul &yeneinsă Prinţul #0eryn le prinsese la Haith /i le adusese napoi. 5n acela/i an4

Prinţul Doran ncercase s-o lo9odească cu >en >ees0ury4 un lord ărunt4 deopt=eci de ani 0ătuţi pe uchie4 or0 /i fără niciun dinte-n 9ură.

>ees0ury urise cţiva ani ai tr=iu. %sta-i oferea o ică u/urare n pre=entA dacă era ort4 nu ai putea fi forţată să se ărite cu el. 'ar Fordulde Crossin9 se căsătorise din nou4 a/a că era n si9uranţă /i faţă de el.Totuşi% 0lden 0stermont mai trăieşte şi2i necăsătorit# 7ordul Rosb" şi

7ordul Arandison la fel# !randison era poreclit >ar0ă Colilie4 nsă atunci

cnd l vă=use ea 0ar0a-i era al0ă ca =ăpada. Fa ospăţul de 0un venit4

,,



adorise ntre felurile din pe/te /i de carne. Drey spusese că se potrivea4 dinoent ce 0la=onul său era un leu adorit. !arin o strnise să-i facă unnod n 0ar0ă fără să-l tre=ească4 nsă %rianne se a0ţinuse. !randison i se păruse un individ plăcut4 ai puţin crcota/ dect "steront /i ai ro0ustdect $os0y. &otu/i nu s-ar fi ăritat niciodată cu el. $ici dacă /otah stăcu securea .n spatele meu#

% doua =i nu veni nieni să se căsătorească cu ea4 nici n =iua urătoare.

Nici Cedra nu se ai ntoarse. %rianne ncercă să le c/ti9e pe Morra /iMellei n acela/i fel4 nsă nu-i fu de niciun folos. Dacă ar fi reu/it să o tra9ădeoparte pe vreuna dintre ele4 poate că ar fi eEistat vreo speranţă4 nsăpreună cele două surori erau ca un =id. 5n oentele acelea4 prinţesa ar fi preferat atin9erea unui fier nro/it sau o seară pe roată. in9urătatea era pecale s-o nne0unească. :erit securea călăului pentru ceea ce2am făcut% .nsănu mi2a hărăzit nici măcar asta# :ai degrabă m2ar ţine sub lacăt şi2ar uitacă am e@istat 8reodată# e ntre0a dacă nu cuva Maesterul Caleotte nuscria o proclaaţie prin care fratele ei Quentyn era nuit o/tenitorulDornului.

ilele treceau una după alta /i erau att de ulte nct %rianne pierdusocoteala tipului de cnd era nchisă. e poeni petrecnd din ce n ceai ultă vree culcată4 pnă cnd a1unse la punctul cnd nu se ai ridicadect ca să folosească privata. >ucatele aduse de servitori se răceau4neatinse. %rianne dorea /i se tre=ea /i se culca la loc4 dar tot se siţea

prea slă0ită ca să se ridice. e ru9a Maei pentru ilă4 iar $ă=0oinicului pentru cura14 apoi dorea /i ai ult. Mncarea proaspătă o nlocuia pe ceaveche4 nsă nu nca defel. # dată4 cnd se siţi deose0it de puternică4 luătoată ncarea /i o duse la fereastră4 aruncnd-o n curte4 ca să n-o tente=e."fortul o istovi4 astfel că după aceea se tr napoi n pat /i dori 1uătatede =i.

%poi veni /i =iua cnd o tre=i o nă aspră care tră9ea de uărul ei.

I Mică prinţesă4 răsună un 9las pe care-l cuno/tea din copilărie. cularea/i 0răcarea. Prinţul a triis după tine.

%reo 8otah era aplecat asupra ei4 vechiul ei prieten /i protector. 5i8orbea# %rianne =0i adorită. "ra 0ine să vadă faţa aceea tă0ăcită /i 0ră=dată de cicatrici /i să audă vocea aceea ră9u/ită4 profundă4 cu accentulde Norvos.

I Ce-aţi făcut cu CedraK

I Prinţul a triis-o la !rădinile de %pă4 =ise 8otah. # să-ţi povestească.

,*



Dar nti tre0uie să te speli /i să ănnci.&re0uie că arăta ca o creatură 1alnică. %rianne se tr din pat4 sla0ă ca oţă.

I pune-le Morrei /i Mellei să-i pre9ătească o 0aie4 i =ise4 iar lui&ioth să-i aducă ceva de ncare. Niic 9reu. # supă rece /i ceva pine/i fructe.

I % nţeles4 făcu 8otah.

%rianne nu ai au=ise niciodată un sunet ai dulce.Căpitanul a/teptă pnă cnd prinţesa se 0ăie4 /i perie părul /i 9ustăfru9al din 0rn=ă /i din fructe. >ău puţin vin4 ca să-/i potolească stoacul.+unt speriată% /i dădu ea seaa. 5entru prima oară .n 8iaţa mea mi2e fricăde tatăl meu# %sta o făcu să rdă pnă cnd i ie/i vinul pe nas. Cnd venivreea să se 0race4 alese o rochie siplă din in ivoriu4 cu viţă-de-vie /istru9uri violeţi 0rodate n 1urul necilor /i pe corsa1. Nu purta 0i1uterii.Trebuie să fiu castă şi umilă şi spăşită# Trebuie să mă arunc la picioarele

lui şi să2i cer iertare% altfel s2ar putea să nu mai aud niciodată 8reun glasomenesc#

Cnd4 n sfr/it4 era 9ata4 se lăsase aur9ul. %rianne se 9ndise că 8otaho va nsoţi pnă la &urnul oarelui pentru a au=i verdictul dat de tatăl ei. 5nloc să facă asta4 o duse n salonul prinţului4 unde-l 9ăsiră pe Doran Martella/e=at n spatele unei ese de c"8asse% cu picioarele lui ncate de 9utăspri1inite pe un ta0uret cu pernă. e 1uca cu un elefant din oniE4 ntorcndu-l

n inile sale nro/ite /i uflate. Prinţul arăta ai rău dect l vă=use eavreodată. ;aţa-i era palidă /i 0uhăită4 avea ncheieturile att de inflaatenct o durea nuai să se uite la ele. Hă=ndu-l n aseenea hal4 %riannesiţi cu i se nuia inia nsă4 cuva4 ceva o piedica săn9enunche=e /i să cer/ească ilă4 a/a cu plănuise.

I &ată4 spuse ea n loc de asta.Cnd el /i ridică fruntea pentru a o privi4 ochii săi ntunecaţi erau

păien1eniţi de durere. +ă fie din pricina gutei3 se ntre0ă %rianne. +au edin cauza mea3

I Ce oaeni ciudaţi /i su0tili4 volantenii4 urură el4 punnd elefantuldeoparte. % vă=ut o dată Holantisul4 n tip ce er9ea spre Norvos4unde a ntlnit-o pria oară pe Mellario. >ăteau clopotele /i ur/ii dansau pe trepte n 1os. %reo /i va ainti =iua asta.

I 5i aintesc4 spuse %reo 8otah cu vocea lui 1oasă. Dansau ur/ii4 iar

clopotele răsunau4 /i prinţul purta ro/u /i auriu /i portocaliu. Doana ea

*7



-a ntre0at ce strălucea att de puternic.Prinţul Doran =0i stins.I Fasă-ne sin9uri4 căpitane.8otah lovi n podea cu capătul co=ii securii sale lun9i4 se răsuci pe călcie

/i plecă.I Fe-a spus să pună o asă de c"8asse n ncăperile tale4 spuse tatăl ei

după ce răaseră sin9uri.

I Li cu cine-ar fi tre0uit să 1ocK )e ce2mi 8orbeşte de 9oc3 I2a luat guta minţile3I Cu tine nsăţi. 3neori cel ai 0ine este să studie=i un 1oc nainte de a

ncerca să-l 1oci. Ct de 0ine-l cuno/ti4 %rianneKI Destul de 0ine ct să-l pot 1uca.I Dar nu destul ct să c/ti9i. ;ratelui eu i plăcea lupta nuai de

aorul artei4 nsă eu 1oc astfel de 1ocuri nuai dacă pot c/ti9a. C"8assenu-i pentru ine. 5i studie ndelun9 faţa nainte de a rosti: De ceK pune-iasta4 %rianne. pune-i de ceK

I Pentru onoarea Casei.!lasul tatălui ei o enerva. $ăsuna att de trist /i de istovit4 att de slab#

0şti un prinţ1 ar fi vrut ea să stri9e. (r trebui să urli de furie1I upu/enia ta este o ru/ine pentru Dorn4 tată. ;ratele tău s-a dus la

De0arcaderul $e9elui n locul tău /i l2au ucis1I Li cre=i că nu /tiu astaK #0eryn este ln9ă ine de fiecare dată cnd

nchid ochii.I punndu-ţi4 fără nicio ndoială4 să-i deschi=i.e a/e=ă de partea cealaltă a esei de c"8asse% vi=avi de tatăl ei.I Nu ţi-a dat perisiunea de a te a/e=a.I %tunci cheaă-l pe 8otah să ă 0iciuiască pentru insolenţă. "/ti

Prinţul din Dorne. Poţi face asta. %tinse una dintre piesele de c"8asse% calulcel asiv. F-ai prins pe +er !eroldK

"l clătină din cap.I % fi vrut noi. %i fost o proastă să-l iplici n asta. teaua 5ntunecată

este cel ai periculos o din Dorne. Hoi doi ne-aţi făcut ult rău.%riannei aproape că-i era frică să ntre0e:I Myrcella. " cuvaI oartăK Nu4 cu toate că teaua 5ntunecată s-a străduit din 9reu.

&oate privirile erau aţintite asupra cavalerului tău al04 a/a că nieni nu /tie

si9ur ce s-a ntplat4 dar se pare că 0idiviul ei s-a ferit de al lui n ultia

*



clipă4 altfel i-ar fi rete=at fetei partea de sus a capului. %/a4 lovitura i-asf/iat o0ra=ul pnă la os /i i-a tăiat urechea dreaptă. Maester Caleotte a putut să-i salve=e viaţa4 nsă nicio cataplasă4 nicio poţiune nu ai pot să-irefacă faţa. "ra pupila ea4 %rianne. Fo9odită cu propriul tău frate /i aflatăsu0 protecţia ea. Ne-ai de=onorat pe toţi.

I N-a vrut nicio clipă să fie rănită4 insistă %rianne. Dacă nu s-ar fiaestecat 8otah

I ai fi ncoronat-o pe Myrcella drept re9ină4 pentru a strni ore0eliune potriva propriului ei frate. 5n loc de o ureche4 /i-ar fi pierdutviaţa.

I Nuai dacă a fi fost nfrnţi.I )acă3 Cuvntul potrivit este când# Dorne este cel ai puţin populat

dintre cele Lapte $e9ate. &nărului Dra9on i-a plăcut să ne facă toatearatele ai ari atunci cnd a scris cartea aceea a lui4 astfel nctcucerirea sa să pară ult ai 9lorioasă4 /i nouă ne-a plăcut să udăseinţele plantate de el /i să-i lăsă pe du/anii no/tri să ne creadă ultai puternici dect sunte4 nsă o prinţesă ar tre0ui să cunoască adevărul.Cura1ul este un nlocuitor nepotrivit pentru cantitate. Dornul nu poatencerca să nvin9ă ntr-un ră=0oi potriva &ronului de ;ier4 nu sin9ur. Litotu/i tocai cu asta s-ar putea să ne fi 0la9oslovit tu. "/ti ndră de astaKPrinţul nu-i lăsă ră9a=ul de a răspunde. Ce să ă fac cu tine4 %rianneK

Iartă2mă ar fi vrut să spună o parte din ea4 nsă vor0ele lui o răniseră prea

adnc.I Cu adicăK ;ă ceea ce faci tu ntotdeauna. Niic.I 5l faci pe o să-/i n9hită cu 9reu furia.I Cel ai 0ine ar fi să ncete=i să ai n9hiţi4 pentru că s-ar putea să te

neci cu ea. Prinţul nu-i răspunse. pune-i4 cu ai aflat de planurile eleKI unt Prinţul de Dorne. #aenii caută să-i intre n voie.Cine8a a 8orbit#

I Ltiai /i4 cu toate astea4 ne-ai peris să fu9i cu Myrcella. De ceKI %ceasta a fost 9re/eala ea4 /i s-a dovedit a fi una dureroasă. &u e/ti

fiica ea4 %rianne. ;etiţa care o0i/nuia să aler9e la ine cnd /i 1ulea9enunchiul. Mi-a fost 9reu să cred că ai putut conspira potriva ea. %tre0uit să aflu adevărul.

I %cu l ai. Hreau să /tiu cine-a dat inforaţii despre ine.I Li eu a/ vrea asta4 dacă a/ fi n locul tău.

I %i de 9nd să-i spuiK

*2



I Nu ă pot 9ndi la niciun otiv pentru care a/ face a/a ceva.I Cre=i că nu pot descoperi adevărul /i sin9urăKI N-ai dect să ncerci. Dar4 pnă atunci4 nu ai poţi să ai ncredere n

nieni puţină nencredere este un lucru 0un pentru o prinţesă. PrinţulDoran oftă. Mă de=aă9e/ti4 %rianne.

I ise cioara către cor0. &u ă de=aă9e/ti de ani de =ile4 tată. Nu voise să fie att de dură cu el4 nsă cuvintele-i ie/iseră din 9ură.

5oftim% am spus2o#I Ltiu. unt ult prea 0la1in /i prudent4 prea indul9ent cu du/aniino/tri. Mi se pare doar că acu chiar ai avea nevoie de puţină indul9enţă.%r tre0ui să ă ro9i să te iert4 n loc să ncerci să ă provoci /i ai tare.

I Cer iertare nuai pentru prietenii ei.I Ce no0il din partea ta.I Ceea ce-au făcut a fost nuai din dra9oste pentru ine. Nu erită să

oară la !haston !rey.I Din ntplare4 sunt de acord. 5n afară de teaua 5ntunecată4 toţi

ceilalţi coploti/ti ai tăi nu sunt dect ni/te copii pro/ti. &otu/i aceasta n-afost o partidă nevinovată de c"8asse# &u /i prietenii tăi v-aţi 1ucat de-atrădarea. %/ fi putut să pun să li se taie capul.

I %i fi putut4 dar n-ai făcut-o. Dayne4 Dalt4 anta9ar nu4 n-ai ndră=niniciodată să-ţi faci du/ani din aceste Case.

I 5ndră=nesc ai ult dect cre=i tu nsă4 deocadată4 o las 0altă. +er

%ndrey a fost triis la Norvos s-o slu1ească pe no0ila ta aă tip de treiani. !arin va petrece urătorii doi ani la &yrosh. De la ai lui4 dintre orfani4a cerut răscupărare /i ostatici. Fady ylva nu a fost pedepsită4 nsă aa1uns la vrsta ăriti/ului. &atăl ei a triis-o la Piatra Herde4 să se ărite cuFordul "steront. Ct despre %rys #aheart4 el /i-a ales sin9ur soarta /i-anfruntat-o cu cura1. 3n cavaler din !arda $e9ală ce i-ai făcut3

I M-a culcat cu el4 tată. Mi-ai poruncit să-i distre= pe oaspeţii no/tri4

din cte-i aintesc."l se nro/i la faţă.I Doar de asta a fost nevoieKI '-a spus că odată ce Myrcella devine re9ină4 ne va da perisiunea de

a ne căsători. Hoia să ă ia de nevastă.I unt convins că ai făcut tot ce ţi-a stat n putinţă pentru a-l opri să-/i

ncalce 1urăntul4 =ise tatăl său.

5i veni /i ei rndul să ro/ească. educerea lui +er %rys i luase 1uătate de

*



an. Cu toate că susţinea că ai cunoscuse /i alte feei nainte de a se0răca n al04 ea n-ar fi =is asta4 după odul n care se coportase.Mn9ierile lui fuseseră stn9ace4 săruturile sale ncordate /i4 pria oarăcnd se culcase cu el4 /i risipise sănţa pe coapsa ei4 n tip ce-lconducea n ea cu na. Dar4 /i ai rău4 fusese potopit de ru/ine. Dacă ar fiavut un dra9on pentru fiecare dată cnd el i /optise ON-ar tre0ui să faceasta4 ar fi fost ai 0o9ată dect Fannisterii. 72a atacat pe (reo /otah .n

speranţa de a mă sal8a pe mine3 se ntre0ă %rianne. 6ri a făcut2o ca să scape de mine% ca să2şi spele dezonoarea cu sângele 8ieţii sale3I Mă iu0ea4 se tre=i spunnd. % urit pentru ine.I Dacă-i a/a4 s-ar putea să fie priul dintre ulţi alţii. &u /i veri/orii tăi

aţi vrut ră=0oiul. -ar putea să vi se ndeplinească dorinţa. 3n alt cavaler din!arda $e9ală se ndreaptă spre unspear chiar n acest oent. +er >alonann i aduce capul Muntelui. te9arii ei l-au ntr=iat4 pentru a-ilăsa puţin tip la dispo=iţie. Casa Gyl l-a ţinut ocupat cu vnătoarea /i cu/oiii tip de opt =ile4 pe Druul #aselor4 iar Fordul Tronood l-a ospătatvreo două săptăni după ce-a co0ort din unţi. 5n pre=ent4 se află la &or4unde Fady ordayne a aran1at tot felul de 1ocuri n onoarea lui. Cnd vaa1un9e la Dealul ;antoei o va 9ăsi pe Fady &oland ncercnd să odepă/ească pe cealaltă doană. #ricu4 ai devree sau ai tr=iu4 +er>alon tre0uie să-/i facă apariţia la unspear /i atunci cnd se va ntplaasta4 se va a/tepta s-o vadă pe Prinţesa Myrcella /i pe +er %rys4 ;ratele

său urat. Ce-o să-i spune noi4 %rianneK ă =ic că #aheart a pierit ntr-unaccident la vnătoare4 sau că a că=ut pe treptele alunecoaseK Poate că %ryss-a dus să noate n !rădinile de %pă4 a alunecat pe arură4 s-a lovit lacap /i s-a necatK

I Nu4 =ise %rianne. pune-le că a urit apărnd-o pe ica lui prinţesă.pune-i lui +er >alon că teaua 5ntunecată a ncercat s-o ucidă /i că +er%rys s-a pus ntre ei /i i-a salvat viaţa. %cesta era felul n care se presupunea

că tre0uie să oară cavalerii al0i din !arda $e9ală4 dndu-/i viaţa pentrucei pe care au 1urat să-i apere. -ar putea ca +er >alon să fie suspicios4 cuai fost /i tu atunci cnd Fannisterii ţi-au ucis sora /i pe copiii ei4 nsă nu vaavea nicio dovadă

I pnă cnd va vor0i cu Myrcella. au tre0uie ca /i copila aceasta săsufere un accident tra9icK Dacă-i a/a4 va nsena ră=0oi. Nicio inciună nuva salva Dornul de nia re9inei dacă fiica ei va pieri n vree ce era n

9ri1a ea.

*+



(re ne8oie de mine% /i dădu seaa %rianne. )e asta a trimis după mine#I %/ putea să-i spun Myrcellei ce tre0uie să =ică4 dar de ce-a/ face-oK3n spas de furie se undui pe chipul tatălui ei.I &e averti=e=4 %rianne. 5i pierd ră0darea.I Cu ineK 0ste atât de tipic pentru el# Pentru Fordul &yin /i pentru

Fannisteri ai avut ntotdeauna ră0darea lui >aelor cel >inecuvntat4 nsă pentru ai tăi4 deloc.

I &u confun=i ră0darea cu stăpnirea de sine. % uneltit la căderea lui&yin Fannister ncă din =iua n care i-au spus de "lia /i de copiii ei. %nutrit speranţa că-l voi putea lipsi de tot ce-i era ai dra9 nainte de a-lucide4 dar se pare că piticul său de fiu i-a furat această plăcere. %ncercat o ică n9iere /tiind că a avut parte de o oarte cruntă4 de naacelui onstru =ăislit chiar de el. %/a să fie. Fordul &yin ra9e prin iadunde i se vor alătura4 n curnd4 alte cteva ii4 dacă sintelile tale se vortransfora ntr-un ră=0oi. &atăl ei făcu o 9riasă4 de parcă fiecare cuvntl-ar fi durut. %sta vreiK Prinţesa refu=ă să se lase intiidată.

I Hreau ca veri/orii ei să fie eli0eraţi. Hreau ca unchiul eu să fieră=0unat. 5i vreau drepturile.

I )repturile taleKI Dornul.I Hei prii Dornul după oartea ea. "/ti chiar att de neră0dătoare să

scapi de ineK

I %r tre0ui să-ţi pun aceea/i ntre0are4 tată. %i tot ncercat4 ani la rnd4 săscapi de ine.

I Nu-i adevărat.I NuK ă-l ntre0ă pe fratele euKI &rystaneKI >uent"n#I Ce-i cu elK

I 3nde-iKI "ste cu arata Fordului Tronood4 pe Druul #aselor.I Minţi 0ine4 tată4 recunosc asta. Nici ăcar n-ai clipit. Quentyn s-a dus

la Fys.I De unde-ai ai scos-o /i pe astaKI Mi-a spus un prieten.Li ea putea avea secrete.

I Prietenul tău a inţit. %i cuvntul eu4 fratele tău nu a plecat la Fys.

*B



ur pe soare /i pe suliţă /i pe cei Lapte.%rianne nu putea fi prostită att de u/or.I %tunci la MyrK &yroshK Ltiu că se află pe undeva dincolo de Marea

5n9ustă4 an9a1nd ercenari pentru a-i fura dreptul eu din na/tere.;aţa tatălui ei se ntunecă.I %ceastă nencredere nu te onorea=ă4 %rianne. Quentyn ar tre0ui să fie

cel care unelte/te potriva ea. F-a triis de aici pe cnd era doar un

copil4 ult prea tnăr ca să priceapă nevoile din Dorne. %nders Tronoodi-a fost ai tată dect ine4 /i totu/i fratele tău răne credincios /i supus.I De ce n-ar fiK 5l favori=e=i4 cu ai făcut-o ntotdeauna. %rată ca tine4

9nde/te ca tine /i intenţione=i să-i la/i lui Dornul4 nu te ai o0osi să ne9i.Si-a citit scrisoarea. Cuvintele ncă ardeau strălucitoare ca focul naintirile ei. Într2o zi 8ei sta acolo unde stau eu şi 8ei stăpâni peste .ntreg

)ornul% a/a i-ai scris. pune-i4 tată4 cnd te-ai hotărt să ăde=o/tene/tiK % fost n =iua n care s-a născut Quentyn sau n cea n care-a născut eu3 Ce ţi-a făcut eu vreodată ca să ă ură/ti att de ultK

pre furia ei4 n ochi avea lacrii.I Nu te-a urt niciodată.!lasul Prinţului Doran era firav ca un per9aent /i plin de aărăciune.I %rianne4 nu nţele9i.I Ne9i că ai scris aceste cuvinteKI Nu. %sta a fost pe vreea cnd Quentyn s-a dus pria dată la

Tronood. Da4 a intenţionat să-l las să-i ure=e la tron. Pentru tineavea alte planuri.

I #h4 da4 spuse ea dispreţuitoare. Ce ai planuri. !yles $os0y. >en>ees0ury #r0ul. !randison >ar0ă Colilie. "i erau planurile tale. Nu-i dădunicio /ansă la replică. Ltiu că-i datoria ea să ofer un o/tenitor pentruDorn4 n-a să uit niciodată asta. M-a/ fi căsătorit /i ncă 0ucuroasă4 nsă pretendenţii adu/i de tine au fost ni/te insulte. M-ai scuipat n cap cu fiecare

dintre ei. Dacă ai siţit vreo ură de iu0ire pentru ine4 de ce -ai oferitlui *alder 're"3

I Pentru că /tia că-l vei respin9e. &re0uia să fiu vă=ut .ncercând să-ţi9ăsesc un consort odată ce-ai a1uns la o anuită vrstă4 altfel ar fi apărutsuspiciuni4 nsă n-a ndră=nit să-ţi aduc vreun pretendent pe care l-ai fi putut accepta. %i fost proisă4 %rianne.

5romisă3 %rianne se hol0ă la el4 parcă nevenindu-i să creadă.

I Ce tot spuiK %ltă inciunăK N-ai =is niciodată

*?



I Pactul a fost pecetluit n secret. % vrut să-ţi spun cnd vei fi a1uns lao anuită vrstă -a 9ndit4 darI % două=eci /i trei de ani4 de /apte ani sunt feeie atură.I Ltiu. Dacă te-a ţinut n i9noranţă atta vree4 a fost nuai ca să te

prote1e=. %rianne4 natura ta pentru tine4 un secret ar fi fost doar o povestede poină de /optit noaptea n pat lui !arin /i lui &yene. !arin 0rfe/te a/acu nuai orfanii se pricep4 iar &yene nu ascunde niic faţă de #0ara /i

Fady Ny. 'ar dacă ei ar fi /tiut #0ara este prea atrasă de vin4 iar Nyeste prea apropiată de 9eenii ;oler. Li cine s-ar putea ncrede n 9eenii;olerK $u mi2am putut asuma riscul#

e siţea pierdută4 n plină confu=ie. 5romisă# (m fost promisă#I Li cine esteK Cu cine-a fost lo9odită n toţi ace/ti aniKI Nu ai contea=ă. " ort.%sta o lăsă ai uiită ca niciodată.I >ătrnii sunt a/a de firavi. % fost vreun /old frnt4 o răceală4 9utaKI % fost un ca=an cu aur topit. Noi4 prinţii4 ne face cu are 9ri1ă

planurile4 dar =eii le spul0eră ntre cele patru =ări.Prinţul Doran făcu un 9est de lehaite cu na sa ro/ie4 iritată.I Dornul va fi al tău. %i cuvntul eu pentru asta4 dacă ai are vreo

nsenătate pentru tine. ;ratele tău Quentyn are un dru ai 9reu destră0ătut.

I Ce druK %rianne l privea 0ănuitoare. Ce ai ţii ascunsK ă ă ierte

cei Lapte4 dar -a săturat de secrete. pune-i /i restul pove/tii4 tatăsau nue/te-l pe Quentyn drept o/tenitorul tău /i triite după 8otah cusecurea lui /i lasă-ă să or ln9ă veri/oarele ele.

I &u chiar cre=i că a/ putea să le vată pe fiicele fratelui euK &atăl eifăcu o str0ătură. Fui #0ara4 Ny /i &yene nu le lipse/te niic4 n afarăde li0ertate4 iar "llaria /i fiicele sale sunt instalate foarte conforta0il la!rădinile de %pă. Dorea se distrea=ă do0ornd portocalele de prin copaci cu

0u=du9anul ei4 iar "lia /i #0ella au devenit spaia ia=urilor. #ftă. N-atrecut ultă vree de cnd te 1ucai /i tu pe-acolo. #0i/nuiai să te caţeri peuerii altei fete o fată naltă4 cu părul fin /i 0ălai

I eyne ;oler4 ori sora ei4 ennelyn. &recuseră ani de =ile de cnd%rianne nu se ai 9ndise la asta. #h4 /i ;rynne4 tatăl ei era fierar. %vea părul castaniu. Cu toate astea4 !arin era favoritul eu. Cnd era călare peuerii lui nieni nu ne putea nvin9e4 nici ăcar Ny /i fata aceea cu părul

verde4 din &yrosh.

*6



I ;ata cu părul verde era fiica %rhontelui. "ra ct pe ce să te triit la&yrosh n locul ei. F-ai fi servit pe %rhonte ca paharnică /i te-ai fi pututntlni n secret cu lo9odnicul tău4 dar aa ta a aeninţat că se va vătăasin9ură dacă-i ai iau vreunul dintre copii4 iar eu eu n-a putut să-i faca/a ceva.

5o8estea lui de8ine din ce .n ce mai ciudată#I %colo a plecat QuentynK Fa &yrosh4 să o curte=e pe fiica cu părul

verde a %rhonteluiK&atăl ei ridică una dintre piesele de c"8asse#I &re0uie să /tiu cu ai aflat de plecarea lui Quentyn peste 9raniţă.

;ratele tău a plecat preună cu Cletus Tronood4 Maesterul Redry /i treidintre cei ai 0uni tineri cavaleri ai Fordului Tronood ntr-o călătorielun9ă /i periculoasă4 cu un final nesi9ur. % plecat să ne aducă napoi văpaiadorinţei iniii noastre.

"a-/i i1i ochii.I Li care-i dorinţa iniii noastreKI $ă=0unarea. !lasul i era stins4 de parcă s-ar fi teut ca nu cuva să

tra9ă cineva cu urechea. Dreptatea. Prinţul Doran i pinse n pală4 cude9etele lui n9ro/ate de 9ută4 un dra9on de oniE4 /i-i /opti: 'oc şi sânge#

*,



ALA!NE

$ăsuci inelul de fier /i crăpă u/a.I Pri9orelK stri9ă ea. Pot să intruKI %i 9ri1ă4 no0ilă doană4 o preveni 0ătrna !retchel4 frn9ndu-/i

inile. tăpnul a aruncat cu oala de noapte după aester.I %tunci nseană că nu ai are cu ce să arunce după ine. N-ai niic

de făcutK 'ar tu4 Maddy sunt toate ferestrele nchise /i cu o0loanele traseK%u fost acoperite toate o0ileleK

I &oate4 no0ilă doană4 =ise Maddy.I Mai 0ine asi9ură-te că-i a/a.%layne se strecură n doritorul ntunecat.I unt eu4 Pri9orel.Cineva pufni n ntuneric.

I "/ti sin9urăKI unt4 stăpne.I %propie-te4 atunci. Dar nuai tu.%layne nchise cu feritate u/a n ura ei. "ra din ste1ar asiv4 de =ece

centietri 9rosieA Maddy /i !retchel puteau să asculte ct pofteau4 dar nuvor au=i niic. "ra foarte 0ine. !retchel /i putea ţine 9ura4 nsă Maddy 0rfea fără nicio ru/ine.

I &e-a triis Maester ColeonK ntre0ă 0ăiatul.I Nu4 inţi ea. % au=it că Pri9orelul eu dra9 e 0olnav.După ntlnirea sa cu oala de noapte4 aesterul aler9ase la +er Fothor4 iar

>rune venise la ea.I Dacă no0ila doană ar putea să-l convin9ă fruos să iasă din pat4

spusese cavalerul4 nu voi ai fi nevoit să-l tra9 eu 1os. $u putem lăsa să se .ntâmple asta% /i =ise ea. Cnd $o0ert era tratat dur4

putea să intre n cri=a lui de treurături.I "/ti flănd4 stăpneK l ntre0ă ea pe icul lord. -o triit pe Maddy 1os după fri/ca /i ure4 sau ceva pine caldă /i untK

5/i ainti prea tr=iu că nu era niciun fel de pine caldăA 0ucătăriile eraunchise /i cuptoarele reci. )acă asta2l scoate pe Robert din pat% merită săne complicăm cu aprinderea unui foc% /i spuse ea.

I Nu vreau de ncare4 =ise icul lord cu o voce ascuţită /itreurătoare. % de 9nd să stau n pat astă=i. Dacă vrei4 poţi să-i cite/ti.

I %ici e prea ntuneric pentru citit.

**



Draperiile 9rele trase n faţa ferestrelor lăsau doritorul ntr-o 0e=nă canoaptea.I % uitat Pri9orelul eu ce =i este astă=iKI Nu4 spuse el4 dar nu er9. Hreau să răn n pat. Poţi să-i cite/ti de-

spre Cavalerul 5naripat.Cavalerul 5naripat era +er %rtys %rryn. Fe9enda susţinea că i condusese

pe Priii #aeni afară din Hale /i că =0urase pnă pe vrful Făncii

3ria/ului pe un /oi iens pentru a-l ucide pe $e9ele !rifon. "Eistau sutede pove/ti despre aventurile sale. Micul $o0ert le cuno/tea pe toate att de 0ine nct le putea recita din eorie4 nsă i plăcea să i se citească.

I Puiule4 tre0uie să plecă4 i spuse ea 0ăiatului4 nsă proit că-ţi voiciti două pove/ti despre Cavalerul 5naripat atunci cnd a1un9e la PorţileFunii.

I &rei4 spuse el iediat.'ndiferent ce-i ofereai4 $o0ert voia ntotdeauna ai ult.I &rei4 se nvoi ea. Pot să las să pătrundă cteva ra=e de soareKI Nu. Mă dor ochii de la luina puternică. Hino n pat4 %layne."a se duse nsă la ferestre4 dnd ocol oalei de noapte sparte. Mai de9ra0ă

i putea siţi irosul dect s-o vadă.I N-a să le deschid foarte tare. Doar att ct să văd faţa Pri9orelului

eu."l pufni.

I Dacă chiar tre0uieDraperiile erau din catifea al0astră4 oale. &rase puţin de una4 ct o

lun9ie de de9et4 /i o le9ă. Particule de praf dansau n ra=a de luină palidă a diineţii. !eaurile ici4 n foră de diaant4 erau acoperite de9heaţă. %layne frecă unul dintre 9eauri cu podul palei4 curăţnd destulct să poată =ări cerul al0astru4 strălucitor4 /i o văpaie al0ă dinspre unţi."yrie era nvăluit ntr-o antie n9heţată4 Fancea 3ria/ului de deasupra era

n9ropată n =ăpe=i pnă la /old.Cnd se răsuci din nou4 $o0ert %rryn era spri1init de perne /i se uita la ea.

7ordul de 0"rie şi (părătorul -ăii# # pătură din lnă l acoperea de la/olduri n 1os. Mai sus4 era de=9olit4 un 0ăiat palid4 cu păr lun9 ca al uneifete. $o0ert avea 0raţe /i picioare fusifore4 un piept oale /i sco0it spreinterior /i o 0urtă ică4 iar ochii-i erau ereu in1ectaţi /i-i cur9eau. $u arece face# +2a născut mic şi bolnă8icios#

I "/ti foarte puternic n această diineaţă4 stăpne. 5i plăcea să i se

277



spună ct e de puternic. ă le pun pe Maddy /i !retchel să-ţi aducă apăfier0inte pentru 0aieK Maddy o să te frece pe spate /i o să te spele pe cap4 casă fii curat /i să arăţi ca un don pentru călătoria ta. N-ar fi 9ro=av a/aK

I Nu. # urăsc pe Maddy. %re un ne9 pe pleoapă /i ă freacă att de tarenct ă doare. Măica ea nu făcea niciodată a/a cnd ă freca.

I % să-i spun lui Maddy să nu-l ai frece a/a de tare pe Pri9oreluleu. &e vei siţi ai 0ine cnd vei fi spălat /i curat.

I ;ără 0aie4 ţi-a spus de1a4 ă doare n9ro=itor capul.I ă-ţi aduc o copresă caldă pentru frunteK au un pocal cu vin alviselorK Doar puţin. Mya tone a/teaptă la Cer /i se va siţi 1i9nită dacă teapuci să oţăi n faţa ei. Ltii ct de ult te iu0e/te.

I Nuai că eu n-o iu0esc pe ea# " doar o n9ri1itoare de catri4 pufni$o0ert. Maesterul Coleon i-a pus ceva infect n lapte4 a=i-noapte. '-asiţit 9ustul. '-a spus că vreau lapte dulce4 dar nu i-a adus. Nici ăcaratunci cnd i-a poruncit asta. "u sunt stăpnul4 ar tre0ui să facă ce-i spuneu. Dar nieni nu face ce spun eu.

I % să discut cu el4 proise %layne4 dar nuai dacă te scoli din pat.Pri9orel4 afară-i inunat. oarele străluce/te4 este o =i perfectă să co0orde pe unte. Catrii ne a/teaptă la Cer4 cu Mya

!ura lui ncepu să-i treure.I 5i urăsc pe catrii ăia puturo/i. #dată4 unul a ncercat să ă u/teJ ă-i

spui Myei ăleia că răn aici. Părea 9ata-9ata să i=0ucnească n plns.

Nieni nu ă poate răni att tip ct stau aici. "yrie este ipenetra0ilă.I Cine să dorească să-l rănească pe Pri9orelul euK For=ii /i cavalerii tăi

te adoră4 iar oaenii de rnd te ovaţionea=ă.+e teme% /i =ise ea4 şi pe bună dreptate# De cnd că=use no0ila sa aă4

0ăiatul nici ăcar nu ie/ea pe 0alcon4 iar druul de la "yrie pnă la PorţileFunii era destul de periculos nct să intiide=e pe oricine. Li %layne /isiţise inia-n 9t cnd urcase cu Fady Fysa /i Fordul Petyr4 /i toată luea

că=use de acord că să co0ori era chiar /i ai nspăintător4 din oent ceerai o0li9at să prive/ti n 1os tot tipul. Mya putea povesti despre lor=iăreţi /i cavaleri nenfricaţi care păliseră /i /i udaseră ce aveau pe dedesu0tcnd a1unseseră pe unte.

;i niciunul nu a8ea boala tremuratului#Dar asta nu servea la niic. &oana ncă ai =ă0ovea pe fundul văii4

caldă /i aurie4 nsă iarna ncercuise vrfurile unţilor. uportaseră trei

furtuni de =ăpadă /i una cu 9heaţă care transforase castelul ntr-un cristal

27



tip de două săptăni. Poate că "yrie era ipenetra0ilă4 dar n curndura să fie /i inaccesi0ilă4 iar druul n 1os devenea tot ai periculos pe =ice trecea. Ma1oritatea servitorilor /i soldaţilor de la castel co0orseră de1a. Nuai vreo du=ină ai răăseseră sus4 pentru a-l servi pe Fordul $o0ert.

I Pri9orel4 spuse ea cu 0lndeţe4 co0orrea va fi chiar o distracţie4 ai săve=i. +er Fothor va veni cu noi4 /i Mya. Catrii ei au urcat /i au co0ort peacest unte străvechi de ii de ori.

I 3răsc catrii4 insistă el. Catrii sunt răi. Si-a ai spus% unul ancercat să ă u/te cnd era ic.$o0ert nu nvăţase niciodată să călărească a/a cu tre0uia. Catri4 cai4

ă9ari4 nu era nicio diferenţăA pentru el4 cu toţii erau doar ni/te 1ivinenspăintătoare4 la fel de n9ro=itoare ca dra9onii sau 9rifonii. ;usese adusn Hale la /ase ani4 călărind cu capul lăsat ntre snii plini de lapte ai aeisale4 /i de atunci nu ai plecase din "yrie.

&otu/i acu tre0uiau să plece4 nainte ca 9heaţa să se nchidă cu totul n 1urul castelului. Nu se putea /ti ct va ţine vreea asta.

I Mya i va piedica pe catri să u/te4 =ise %layne4 iar eu a săcălăresc n ura ta. unt doar o fată /i nu sunt att de puternică /i decura1oasă ca tine. Dacă /i eu pot s-o fac4 /tiu că /i tu poţi4 dra9ule.

I %/ putea s-o fac4 spuse Fordul $o0ert4 dar nu vreau. 5/i /terse cu dosulnecii nasul care-i cur9ea. pune-i Myei că a de 9nd să răn n pat.Poate c-a să co0or ine4 dacă ă sit ai 0ine. %stă=i e prea fri9 afară

/i ă doare capul. Poţi să 0ei /i tu lapte dulce /i-a să-i spun lui !retchel săne aducă /i ni/te fa9uri să ncă. # să dori /i o să ne pupă /i o să ne 1ucă4 iar tu o să-i cite/ti despre Cavalerul 5naripat.

I % să-ţi citesc. &rei pove/ti4 după cu a prois cnd a1un9e laPorţile Funii.

%layne ncepea să-/i piardă ră0darea. Trebuie să plecăm% /i reainti ea4altfel 8om fi tot deasupra zăpezii când 8a apune soarele#

I Fordul Nestor a pre9ătit un ospăţ de 0un venit4 cu supă de ciuperci4carne de căprioară /i pră1ituri. Nu vrei să-l de=aă9e/ti4 nu-i a/aK

I Hor fi pră1ituri cu lăieKFordului $o0ert i plăceau la ne0unie pră1iturile cu lăie4 poate /i pentru

că-i plăceau /i %laynei.I Făioase4 pră1ituri lăioase cu lăie4 l asi9ură ea4 /i poţi să iei

cte vrei tu.

I Li o sutăK voi el să /tie. %/ putea să iau o sută3

272



I Dacă a/a vrei tu.;ata se a/e=ă pe pat /i-i nete=i părul lun9 /i fin. (re un păr frumos# Fady Fysa l periase chiar ea noapte de noapte /i-l

tundea cnd tre0uia tuns. După ce că=use4 $o0ert suferise cte un atacn9ro=itor de treurături ori de cte ori venea cineva cu vreun tăi/4 a/a căPetyr poruncise ca părul să-i fie lăsat să crească. %layne răsuci o /uviţă n 1urul de9etului /i spuse:

I Co0ori acu din pat ca să te pute 0răcaKI Hreau o sută de pră1ituri cu lăie /i cinci pove/tiJ :i2ar plăcea să2 ţi dau o sută de bătăi la fund şi cinci palme# $u ai mai

.ndrăzni să te porţi aşa dacă ar fi 5et"r aici# Micul lord avea o frică foartesănătoasă de tatăl său vitre9. %layne se forţă să =0ească.

I După cu dore/te stăpnul eu. 5nsă nu vei prii niic nainte să tespeli /i te 0raci /i să te pui n i/care. 8aide4 nainte să se terinediineaţa.

5l apucă strns de nă /i-l trase din pat.5nsă4 nainte să apuce să chee servitorii4 Pri9orel o cuprinse cu inile

lui slă0ănoa9e /i o sărută. "ra un sărut de 0ăieţel4 stn9aci. &ot ceea cefăcea $o0ert %rryn era stn9aci. )acă2mi .nchid ochi% aş putea pretinde căeste Ca8alerul 'lorilor# +er Foras i dăduse4 odată4 un trandafir ro/u anseitar4 nsă n-o sărutase niciodată /i niciun &yrell n-o va săruta vreodată pe %layne tone. Dră9uţă cu era4 se născuse de partea 9re/ită a păturii.

Cnd 0u=ele 0ăiatului le atinseră pe ale sale4 se tre=i 9ndindu-se la un altsărut. 5ncă-/i ai putea ainti cu l siţise4 cnd 9ura lui crudă se lipisede a ei. Henise la ansa pe ntuneric4 precu focul verde care uple cerul.

( luat un cântec şi un sărut şi nu mi2a lăsat nimic% doar o mantie.nsângerată#

Nu conta. iua aceea nu ai era4 /i nici ansa.%layne l dădu la o parte pe icul stăpn.

I %1un9e. Mă poţi săruta din nou cnd a1un9e la Porţi4 dacă te ţii decuvnt.

Maddy /i !retchel a/teptau afară4 preună cu Maesterul Coleon.Maesterul /i spălase =oaiele nopţii din păr /i-/i schi0ase ro0a. Heniseră /iscutierii lui $o0ert. &errance /i !yles puteau ntotdeauna să aduleceneca=urile.

I Fordul $o0ert se site ai n puteri4 le spuse %layne slu1nicelor.

%duceţi apă fier0inte pentru 0aia sa4 dar aveţi 9ri1ă să nu-l opăriţi. Li nu-l

27



tra9eţi de păr cnd i desclciţi /uviţele. Detestă asta.3nul dintre scutieri chicoti pnă cnd ea anunţă:I &errance4 pre9ăte/te-i 5nălţiii ale hainele de călărie /i cea ai

călduroasă dintre antii. !yles4 tu poţi să ături resturile oalei de noaptesparte.

!yles !rafton se 0osuflă.I Nu-s feeie de serviciu.

I ;ă cu porunce/te Fady %layne4 altfel Fothor >rune va afla de asta4=ise Maesterul Coleon.# ură pe coridor /i n 1os4 pe scările /erpuitoare.I 5ţi sunt recunoscător pentru intervenţie4 no0ila ea doană. &e pricepi

să vor0e/ti cu el. "=ită. %i o0servat vreun treur n tip ce ai fost cu elKI De9etele i-au treurat puţin cnd i-a ţinut na4 asta-i tot. pune că

i-ai pus ceva infect n lapte.I 'nfectK Coleon clipi neduerit4 iar ărul din 9t i se i/ca n sus

/i-n 1os. "u de-a0ia dacă i-a curs sn9e din nasKI Nu.I >ine. %sta-i 0ine.Fanţul său =drăn9ăni u/or n tip ce dădu din capul cocoţat n vrful unui

9t ridicol de lun9 /i de su0ţire.I %ceastă co0orre no0ila ea doană4 ar putea fi ai si9ură dacă

a aesteca n laptele 5nălţiii ale puţin ac. Mya tone ar putea să-l

le9e de spatele catrului ei cu pasul cel ai si9ur n tip ce doare.I Fordul din "yrie nu poate co0or de pe unte le9at ca un sac de or=.%layne era a0solut si9ură de asta. ă nu ndră=nească să lase ca ntrea9a

9ro=ăvie a fra9ilităţii /i la/ităţii lui $o0ert să fie cunoscută de prea ulţi4 oaverti=ase tatăl ei. (ş 8rea să fie aici# 0l ar şti ce2 i de făcut#

Petyr >aelish se afla dincolo de Hale totu/i4 nsoţindu-l pe Fordul FyonelCor0ray la nunta sa. Hăduv4 de patru=eci /i ceva de ani4 Fordul Fyonel ura

să se nsoare cu fata 0ine le9ată4 de /aispre=ece ani4 a unui ne9ustor din!ullton. Petyr aran1ase chiar el potriveala. 30la vor0a că =estrea feteiera ceva cople/itorA tre0uia să fie a/a4 din oent ce ea era feeie de rnd4 prin na/tere. 3rau să fie acolo /i vasalii lui Cor0ray4 preună cu lor=iiGaEley4 !rafton4 Fynderly4 cţiva ici lor=i /i cavaleri cu pănturi precu /i Fordul >elore4 cel care se păcase recent cu tatăl ei. ea/teptau ca ceilalţi For=i Declaranţi să evite nunta4 a/a că pre=enţa lui Petyr

era necesară.

27+



%layne nţele9ea toate astea foarte 0ine4 nsă nsena că povara aduceriilui Pri9orel de pe unte i revenea ei.I Daţi-i 5nălţiii ale o cea/că de lapte dulce4 i spuse ea aesterului.

%sta-l va scuti de treurături pe parcursul co0or/ului.I % priit una acu nici trei =ile4 o0iectă Coleon.I Li-a ai vrut una noaptea trecută4 dar i-ai refu=at-o.I %r fi fost prea curnd. No0ilă doană4 nu nţele9i. %/a cu i-a

eEplicat /i Fordului Protector4 o do=ă de son-dulce va piedica cri=a4nsă nu va părăsi carnea /i cu tipulI &ipul nu va ai conta dacă 5nălţiea a va avea un atac /i va cădea

de pe unte. Dacă ar fi tata aici4 /tiu că ţi-ar spune să-l lini/te/ti pe Fordul$o0ert cu orice preţ.

I 5ncerc4 no0ilă doană4 nsă atacurile devin tot ai violente /i sn9ele-iatt de su0ţire4 nu ndră=nesc să-i ai aplic lipitori. on-dulce "/ti

sigură că nu-i cur9e sn9e din nasKI 5/i tră9ea nasul4 adise %layne4 nsă n-a vă=ut sn9e.I &re0uie să vor0esc cu Fordul Protector. %cest ospăţ este4 oare4

nţelept4 după 9reutatea co0orriiKI Nu va fi un ospăţ are4 l asi9ură ea. Nu vor fi ai ult de patru=eci

de invitaţi. Fordul Nestor /i curtea sa4 Cavalerul Porţii4 cţiva lor=i ai puţin iportanţi /i nsoţitorii lor

I Fordului $o0ert i displac persoanele necunoscute4 /tii asta4 /i acolo se

va 0ea4 va fi 9ălă9ie muzică# Mu=ica l nspăintă.I Mu=ica l lini/te/te4 l corectă ea4 ai ales harpa are. Cântatul este

cel pe care nu-l suportă4 de cnd Marillion i-a ucis aa.%layne spusese inciuna de attea ori nct /i aintea ntplarea ai

de9ra0ă a/aA cealaltă variantă i se părea ai ult un vis urt4 care4 uneori4 itul0ura sonul.

I Fordul Nestor nu va avea cntăreţi la ospăţul său4 nuai flauti/ti /i

scripcari4 pentru dansuri.Ce va face ea cnd va ncepe u=icaK "ra o ntre0are ncuietoare4 căreia

intea /i inia ei i răspundeau diferit. ansei i plăcea să danse=e4 nsă%layne

I Dă-i o cea/că de lapte dulce nainte să plecă /i o alta la ospăţ4 /iatunci nu vor fi pro0lee.

I Prea 0ine. e opriră la capătul treptelor. 5nsă asta tre0uie să fie ultia.

Pentru cel puţin 1uătate de an4 dacă nu /i ai ult.

27B



I Cel ai 0ine-ar fi să discuţi asta direct cu Fordul Protector."a trecu de u/ă /i traversă curtea. Coleon nu voia dect ce era ai 0un pentru cel aflat n n9ri1irea sa4 %layne /tia asta4 nsă ce era ai 0ine pentrucopilul $o0ert nu era ntotdeauna vala0il /i pentru Fordul %rryn. Petyr poenise /i de asta4 /i era ct se putea de adevărat. :aesterului Colemon .i pasă numai de băiat% .nsă tata şi cu mine a8em gri9i mult mai mari#

ăpada veche acoperea curtea4 iar ţurţurii atrnau de terase /i de turnuri

precu suliţele de 9heaţă. Castelul "yrie era construit din piatră al0ă4 0ună4iar antia iernii l făcea să fie chiar /i ai al0. (tât de frumos% /i =ise%layne4 atât de impenetrabil# Nu putea iu0i acest loc4 indiferent ct de ultncercase. 5nainte chiar ca stră1erii /i servitorii să fi co0ort4 castelul părea pustiu ca un ornt4 ipresie /i ai accentuată cnd Petyr >aelish lipsea. Nu cnta nieni acolo4 nu de la Marillion ncoace. Nieni nu rdea preatare. Chiar /i =eii erau tăcuţi. "yrie se fălea cu un sept4 nsă nu avea unseptonA cu o pădure a =eilor4 dar nu avea un copac al iniii. $icio rugăciune

nu primeşte răspuns aici% se 9ndea ea adesea4 cu toate că n unele =ile sesiţea att de sin9ură nct tre0uia să ncerce. Nuai vntul i răspundea4oftnd fără ncetare n 1urul celor /apte turnuri su0ţiri /i =9lţind PoartaFunii de fiecare dată cnd 0ătea n rafale. -a fi şi mai rău iarna% /tia ea.

Iarna% aici 8a fi o .nchisoare albă şi .ngheţată#Cu toate astea4 9ndul de a pleca o nspăinta aproape la fel de ult pe

ct l n9ro=ea /i pe $o0ert4 doar că ea ascundea asta ai 0ine. &atăl ei

spunea că nu era nicio ru/ine să te tei4 doar de=văluirea fricii eraru/inoasă. O&oţi oaenii trăiesc cu frica n sn4 afira el. %layne nu erasi9ură că l crede. Pe Petyr >aelish nu-l nspăinta niic. ( spus astadoar ca să2mi dea mie cura9# Ha avea nevoie de cura14 acolo4 1os4 unde/ansele de a fi deascată erau ult ai ari. Prietenii lui Petyr de la curtei triiseseră vor0ă că re9ina avea oaeni care-i căutau pe Pe=even9hi /i peansa tar. (sta ar .nsemna să2mi pierd capul dacă 8oi fi găsită% /i

reainti ea n tip ce co0ora o scară din trepte de piatră n9heţată. Trebuie să fiu (la"ne tot timpul% şi pe dinăuntru% şi pe dinafară#

Fothor >rune se afla n caera vinciurilor4 a1utndu-l pe Mord4tenicerul4 /i pe cei doi slu1itori să n9hesuie cufere cu haine /i 0aloturi destofă n /ase ciu0ăre din len de ste1ar4 suficient de ari nct să ncapă nele cte trei oaeni. Hinciurile ari4 cu lanţuri4 erau calea cea ai u/oară dea1uns la castelul de etapă Cer4 aflat la aproape două sute de etri su0 eiA

altfel4 tre0uia să co0ori pe un co/ din piatră săpat n unte4 dintr-o pivniţă.

27?



+au să mergi pe unde a luat2o :arillion% şi 7ad" 7"sa .naintea lui#I -a dat 0ăiatul 1os din patK ntre0ă +er Fothor.I %cu l 0ăia=ă. Ha fi 9ata ntr-o oră.I ă speră că va fi. Mya nu va a/tepta ai ult de aia=ă.Caera vinciurilor era nencăl=ită4 a/a că respiraţia li se a0urea cu fiecare

cuvnt rostit.I Ha a/tepta4 =ise %layne. &re0uie să a/tepte.

I Nu fii att de convinsă4 doniţă. " pe 1uătate catr chiar ea. Cred căne-ar lăsa pe toţi să flăn=i ai de9ra0ă dect să-/i prie1duiascăanialele.

0i spunnd asta. âmbeşte de fiecare dată când 8orbeşte despre :"a+tone#

Mya era ult ai tnără dect +er Fothor4 nsă cnd Petyr aran1acăsătoria dintre Fordul Cor0ray /i fiica ne9ustorului său4 i spusese că feteletinere erau ntotdeauna ai fericite cu 0ăr0aţii ai vrstnici. O'nocenţa /ieEperienţa forea=ă ntotdeauna un aria1 perfect4 proclaa el.

%layne se ntre0a ce părere avea Mya despre +er Fothor. Cu nasul lui 0orcănat4 fălcile pătrate /i socul de păr lnos4 ncărunţit4 >rune nu putea fisocotit un 0ăr0at arătos4 nsă nu era nici pocit#

(re o faţă comună% .nsă e una cinstită# Cu toate că a1unsese la ran9ul decavaler4 ori9inea lui +er Fothor era foarte odestă. 5ntr-o noapte i spusesecă se nrudea cu failia >rune de >ronhollo4 o veche failie de cavaleri

de la Capul !hearei Despicate. OM-a dus la ei cnd a urit tata4 ărturisiel4 Onsă s-au răhăţit pe ine /i-au =is că nu-s din sn9ele lor.

$efu=a să spună ce s-a ntplat ai departe4 doar că aflase tot ceea ce/tia despre are pe calea cea 9rea. o0ru4 era un 0ăr0at tăcut /i puternic. Iar

5et"r spune că este loial# +e .ncrede .n el la fel de mult ca .n toţi ceilalţi#>rune ar fi potrivit pentru o fată 0astardă4 precu Mya tone4 se 9ndi ea.

(r fi fost altce8a dacă tatăl ei ar fi recunoscut2o% dar n2a făcut2o niciodată#

Iar :add" spune că nici fecioară nu2i#Mord /i ridică 0iciul /i-l pocni4 iar pria pereche de 0oi ncepu să se

nvrtească n cerc4 răsucind vinciul. Fanţul se desfă/ură4 =drăn9ănind pecnd se tra pe piatră4 iar ciu0ărul de ste1ar se le9ăna n tip ce-/i ncepealun9a co0orre spre Cer. !ieţii boi% se 9ndi %layne. Mord avea să le taie9tul /i să-i ăcelărească nainte de plecare4 lăsndu-i pradă vulturilor. Ceeace rănea pnă la redeschiderea castelului "yrie ura să fie pus la fri9are

la festivalul priăverii4 dacă nu se va fi stricat ntre tip. # 0ună re=ervă de

276



carne n9heţată 0ocnă prevestea o vară 0el/u9ată4 spunea 0ătrna!retchel.I No0ilă doniţă4 =ise +er Fothor4 ar fi 0ine să /tii asta. Mya n-a urcat

sin9ură. Fady Myranda este cu ea.I #h.

)e ce2ar călări până sus% pe munte% doar pentru a cobor. din nou3Myranda $oyce era fiica Fordului Nestor. in9ura oară cnd ansa vi=itase

Porţile Funii4 n dru spre "yrie4 preună cu ătu/a sa Fysa /i cu FordulPetyr4 ea lipsise4 nsă %layne au=ise ulte despre ea de atunci4 de la soldaţii/i de slu1nicele din "yrie. Maa ei urise deult4 a/a că Fady Myranda seocupa de ntreţinerea castelului tatălui eiA acolo4 curtea era ai plină deviaţă cnd era ea acasă dect atunci cnd lipsea4 după cu spunea un =von.OMai devree sau ai tr=iu4 vei da de Myranda $oyce4 o averti=asePetyr. OCnd se va ntpla4 fii prudentă. 5i place să 1oace rolul proasteivesele4 dar nlăuntrul ei este ai vicleană dect tatăl ei. %i 9ri1ă ce vor0e/ti prin prea1a ei.

-oi a8ea% /i spuse4 .nsă n2am a8ut cum să ştiu că 8oi .ncepe atât derepede#

I $o0ert va fi ncntat. Fui i plăcea de Myranda $oyce. %cu tre0uiesă ă ierţi4 ser 4 dar tre0uie să terin de făcut 0a9a1ele.

Cnd răase sin9ură4 urcă treptele napoi spre caera ei4 pentru ultiaoară. ;erestrele fuseseră i=olate /i o0lonite4 o0ilele acoperite. Cteva

dintre lucrurile ei fuseseră de1a luate4 celelalte erau pachetate de1a. &oateătăsurile /i fineţurile lui Fady Fysa urau să fie lăsate n ură. Cele aifine pn=eturi /i cele ai oi catifele4 dantelele yrishe=e 0o9at 0rodateAtoate răneau. %colo4 1os4 %layne tre0uia să se 0race cu odestie4 caorice fată de ori9ine uilă. $u contează% /i spuse ea. $ici aici n2am.ndrăznit să pun pe mine cele mai bune haine#

!retchel desfă/ase patul /i ntinsese restul ve/intelor ei. %layne purta

de1a ciorapi lun9i din lnă pe su0 rochie4 peste stratul du0lu de len1erie.%cu /i puse o tunică din lnă de oaie /i o antie cu 9lu9ă4 din 0lană4 prin=nd-o cu o 0ro/a lăcuită4 su0 fora unui ierloi4 un dar din partea luiPetyr. Mai avea /i o e/arfă /i o pereche de ănu/i de piele4 tivite cu 0lană4 pentru a se potrivi cu ci=ele ei de călărie. Cnd /i le puse pe toate4 se siţila fel de 9rasă /i de 0lănită ca un pui de urs. -oi fi bucuroasă să le am pemunte% tre0ui să-/i reaintească. Mai aruncă o ultiă privire prin ncăpere

nainte să plece. (m fost .n siguranţă aici% se 9ndi4 .nsă acolo 9os?

27,



Cnd %layne reveni n caera vinciurilor4 o 9ăsi pe Mya tone a/teptndneră0dătoare preună cu Fothor >rune /i cu Mord. Trebuie să fi urcat.ntr2un ciubăr% să 8adă de ce durează atât# u0ţire /i usculoasă4 Myaarăta la fel de dură ca pielea vechilor costue de călărie pe care le purta pesu0 căa/a de =ale ar9intii. Părul i era ne9ru ca pana cor0ului4 att de scurt/i de ţepos nct %layne 0ănuia că /i-l tăia cu un punal. #chii Myei eraucea ai spectaculoasă trăsătură a sa4 ari /i al0a/tri. (r putea fi drăguţă

dacă s2ar .n8eşmânta ca o fată# %layne se tre=i ntre0ndu-se dacă +erFothor o plăcea cel ai ult n fier /i piele4 sau o visa 0răcată n dantele/i ătăsuri. Myei i plăcea să spună că tatăl ei fusese un ţap4 iar aa ei o 0ufniţă4 dar %layne aflase adevărata poveste de la Maddy. )a% /i spuse ea4 privind-o acu4 are şi ochii% şi părul lui% părul des şi negru pe care el .la8ea la fel ca Renl"#

I 3nde-iK ntre0ă fata 0astardă.I 5nălţiea a este 0ăiat /i 0răcat.I &re0uie să se ca 9ră0ească. e face tot ai rece4 nu siţiţiK &re0uie

să a1un9e dincolo de ăpadă nainte să co0oare soarele.I Ct e de apri9 vntulK o ntre0ă %layne.I %r putea fi /i ai rău /i a/a va fi4 dar după lăsarea ntunericului.Mya /i dădu de pe ochi o /uviţă de păr.I Dacă se ai 0ăia=ă ult4 vo răne aici ca ntr-o capcană4

ntrea9a iarnă4 fără niic de ncat n afară de noi n/ine.

%layne nu ai /tia ce să spună la a/a ceva. Din fericire4 fu salvată desosirea lui $o0ert %rryn. Micul lord purta catifea al0astră precu cerul4 unlanţ de aur /i safire /i o antie al0ă4 din 0lană de urs. cutierii săi ţineaufiecare de cte-un capăt4 ca să nu o trască pe podea. Maesterul Coleon iacopania ntr-o antie cenu/ie 1erpelită4 tivită cu 0lană de veveriţă.!retchel /i Maddy nu erau prea departe n ură-i.

Cnd siţi vntul rece atin9ndu-i faţa4 $o0ert scnci4 dar &errance /i

!yles erau n spatele lui4 ca să nu poată fu9i.I tăpne4 =ise Mya4 vrei să călăre/ti cu ineK

5rea brusc% se 9ndi %layne. (r fi trebuit să2 l .ntâmpine cu un zâmbet% să2i spună cât de puternic şi de cura9os arată#

I Hreau cu %layne4 =ise Fordul $o0ert. Mer9 nuai cu ea.I Ciu0ărul ne poate duce pe toţi trei.I "u o vreau nuai pe %layne. &u puţi toată4 ca un catr.

I După cu dore/ti.

27*



Chipul Myei nu trăda nicio reacţie.3nele dintre lanţurile vinciurilor erau fiEate pe co/uri de răchită4 altele peciu0ăre solide de ste1ar. Cel ai are dintre ele era ai nalt dect %layne4cu doa9e de fier care i ncin9eau /ipcile de un aro-nchis. Chiar /i a/a4siţea noduri n 9t cnd l luă pe $o0ert de nă /i-l a1ută să intre. #datăce trapa se nchise n ura lor4 lenul i ncon1ura din toate părţile. Nuaisus era deschis. 0 mai bine aşa% /i =ise ea4 nu ne putem uita .n 9os#

Dedesu0t erau nuai Cerul /i cerul. Două sute de etri de cer. Pentru unoent4 se tre=i ntre0ndu-se ct de ult i luase ătu/ii sale să cadă de lao aseenea nălţie /i care-i fusese ultiul 9nd cnd untele se apropia nvite=ă de ea. $u% nu trebuie să gândesc .n aceşti termeni# $2am 8oie1

I F'>"$J se au=i stri9ătul lui +er Fothor. Cineva pinse ciu0ărul cu putere. e le9ănă /i pocni4 se frecă de podea4 apoi se 0alansa eli0erat. %u=i pocnetul 0iciului lui Mord /i =ăn9ănitul lanţului. 5ncepură să co0oare4sucit /i sacadat la nceput4 apoi ult ai lin. ;aţa lui $o0ert era palidă /iavea ochii 0ul0ucaţi4 nsă inile-i erau nei/cate. "yrie se ic/oradeasupra lor. Celulele deschise de la nivelurile inferioare făceau castelul săseene cu un fa9ure vă=ut de 1os. Un fagure făcut din gheaţă% cu9etă%layne4 un castel făcut din zăpadă# Putea au=i vntul fluiernd n 1urulciu0ărului.

Fa trei=eci de etri ai 1os4 i n/facă o pală 0ruscă de vnt. Ciu0ărul sele9ănă ntr-o parte /i-n alta4 răsucindu-se n aer4 apoi se i=0i puternic de

peretele de stncă din spatele lor. chi1e de 9heaţă că=ură n valuri asupralor4 iar ste1arul pri /i se ntinse. $o0ert scăpă un icnet /i se a9ăţă de ea4n9ropndu-/i faţa ntre snii ei.

I tăpnul eu are cura14 =ise %layne cnd l siţi treurnd. "u suntatt de speriată nct de-a0ia dacă ai pot să scot o vor0ă4 dar tu nu.

5l siţi dnd din cap.I Cavalerul 5naripat a fost cura1os4 tot a/a sunt /i eu4 se păuna el n

corsa1ul ei. unt un (rr"n#I Hrea Pri9orelul eu să ă ţină strnsK ntre0ă ea4 cu toate că de1a o

0răţi/ase att de apri9 nct de-a0ia dacă ai putea respira.I Dacă vrei tu4 /opti el.Li4 ţinndu-se strns unul de celălalt4 /i continuară călătoria direct spre

Cer.+ă numeşti aşa ce8a DcastelE e ca şi cum i2ai spune DlacE băltoacei de

pe podeaua pri8atei% se 9ndi %layne cnd ciu0ărul fu deschis pentru ca ei

27



să poată ie/i. Cer nu era ai ult dect un =id de fora unei seiluni4 din piatră fără ortar4 nchi=nd o ar9ine de piatră /i 9ura căscată a uneicaverne. 5n interior erau a9a=ii /i 9ra1duri4 o sală lun9ă4 naturală4 /inerele dăltuite care duceau pnă sus4 spre "yrie. %fară4 terenul era presărat cu roci sparte /i stnci. $ape de pănt facilitau accesul spre =id.Două sute de etri ai sus4 "yrie era att de ic nct l putea ascunde cuna ei4 nsă departe4 1os4 Halea se ntindea verde /i aurie.

5n castel i a/teptau două=eci de catri4 preună cu doi dintre n9ri1itori /iFady Myranda $oyce. ;iica Fordului Nestor se dovedi a fi o feeie scundă/i corpolentă4 ca de-o seaă cu Mya tone4 nsă n tip ce Mya erasu0ţire /i usculoasă4 Myranda avea un trup oale care pră/tia un irosdulcea9 /i coapse =dravene4 era lată n /olduri /i eEtre de pieptoasă.Crlionţii ei castanii4 9ro/i4 ncadrau o0ra1ii rotun=i /i rueni4 o 9ură ică /io pereche de ochi căprui4 neastpăraţi. Cnd $o0ert se caţără cu 9ri1ă afarădin ciu0ăr4 ea n9enunche pe un petic de =ăpadă pentru a-i săruta na /io0ra1ii.

I tăpne4 =ise ea4 ai crescut att de mare1I Chiar a/aK spuse $o0ert ncntat.I 5n curnd vei fi ai nalt ca ine4 inţi feeia. e ridică n picioare

/i-/i scutură u/or =ăpada de pe rochie.I 'ar tu tre0uie să fii fiica Fordului Protector4 adău9ă ea cnd ciu0ărul se

duse =ăn9ănind napoi spre "yrie. % au=it eu că e/ti fruoasă. Hăd că este

adevărat.%layne făcu o reverenţă.I Doniţa este ult prea 0ună să spună asta.I >unăK ;ata ai n vrstă pufni n rs. Ce plictisitor ar fi a/a. "u aspir

să devin o a/teră. &re0uie să-i spui toate secretele tale pe dru n 1os.Pot să-ţi spun %layneK

I Dacă vrei tu4 doniţă. Însă nu 8ei afla niciun secret de la mine#

I "u sunt Odoniţă la Porţi4 nsă aici4 pe unte4 poţi să-i spui $anda.Cţi ani ai4 %layneK

I Paispre=ece4 doniţă.Decisese că %layne tone ar tre0ui să fie ai n vrstă dect ansa tar.I Randa# Mi se pare că au trecut o sută de ani de cnd a avut /i eu

paispre=ece. Ct de inocentă era. &u ai e/ti inocentă4 %layneKe nro/i.

I Poate n-ar tre0ui Da4 desi9ur.

2



I &e păstre=i pentru Fordul $o0ertK o iscodi Fady Myranda. au e vreunscutier neră0dător care visea=ă la favorurile taleKI Nu4 =ise %layne4 chiar atunci cnd $o0ert spuse:I "ste prietena mea# &errance /i !yles n-o pot avea.3n al doilea ciu0ăr sosise de1a4 0ufnind oale ntr-un oran de =ăpadă

n9heţată. Maesterul Coleon ie/i din el4 preună cu scutierii. Fa turaurătoare4 a1unseră Maddy /i !retchel4 care călătoriseră preună cu Mya

tone. ;ata 0astardă nu ai pierdu vreea /i prelua coanda.I Nu vre să răne n=ăpe=iţi aici4 pe unte4 le spuse ea celorlalţinători de catri. "u a să-i preiau pe Fordul $o0ert /i pe copanioniisăi. #ssy4 tu i aduci 1os pe +er Fothor /i pe ceilalţi4 dar dă-i o oră avans.Morcov4 tu vei avea n 9ri1ă cuferele /i cutiile lor.

e ntoarse spre $o0ert %rryn4 iar părul ei ne9ru se nvol0ură.I Pe care catr vei călări astă=i4 stăpneKI Put cu toţii. 5l vreau pe cel cenu/iu4 cu urechea roasă. Hreau ca %layne

să călărească preună cu ine. Li Myranda.I %colo unde druul este destul de lat. 8aide4 stăpne4 să te pune pe

catrul tău. e site iros de =ăpadă n aer.De-a0ia peste 1uătate de oră fură 9ata de plecare. Cnd toţi patru erau n

/a4 Mya tone dădu un ordin scurt /i doi dintre o/tenii de la Cer deschiseră porţile. Mya i conduse afară4 cu Fordul $o0ert iediat n spatele ei4nfofolit n antia lui de 0lană de urs. %layne /i Myranda $oyce veneau

după ei4 urate de !retchel /i Maddy4 apoi de &errance Fynderly /i !yles!rafton. Maesterul Coleon ncheia coloana4 ducnd un al doilea catrncărcat cu cufere cu ier0uri /i poţiuni.

Hntul se nteţi iediat ce ie/iră n afara =idurilor. %ici se aflau deasupraliitei pădurii4 eEpu/i vreii. %layne era 0ucuroasă că se 0răcase att decălduros. Mantia i flutura =9ootos4 iar o rafală 0ruscă i dădu 9lu9a pespate. $se4 nsă la cţiva pa/i naintea ei4 Fordul $o0ert se vn=oli /i rosti:

I " prea fri9. %r tre0ui să ne ntoarce /i să a/teptă pnă se face aicald.

I Ha fi ai cald n vale4 stăpne4 =ise Mya. Hei vedea cnd a1un9eacolo.

I Nu 8reau să văd4 făcu $o0ert4 nsă Mya nici nu-l ai luă n seaă.Druul lor consta ntr-o serie de trepte str0e4 din piatră4 cioplite n

unte4 dar catrii cuno/teau fiecare centietru al lor. %layne era 0ucuroasă

de asta. 'ci4 colo4 piatra fusese sfărată de ur9iile nenuăratelor

22



succesiuni ale anotipurilor4 cu toate de=9heţurile /i n9heţurile lor. 3rede =ăpadă4 de un al0 or0itor4 se enţineau pe stncile de pe fiecare parte acărăruii. oarele strălucea4 cerul era al0astru4 iar pe sus /oiii =0urau ncercuri4 plutind n vnt.

%ici4 unde panta era ai a0ruptă4 treptele erau răsucite napoi /i nainte4n loc să co0oare drept. +ansa +tar< a urcat muntele% .nsă (la"na +tone estecea care coboară# "ra un 9nd straniu. 5/i ainti că la urcare Mya o

averti=ase să-/i ţină privirile pe cărarea din faţa ei. O3ită-te n sus4 nu n 1os4 spunea ea nsă asta nu ai era posi0il la co0orre. (ş putea să2mi.nchid ochii# Catârul ştie drumul% n2are el ne8oie de mine# 5nsă asta păreaceva ce-ar fi făcut ai ult ansa4 fata aceea speriată. %layne era o feeieai n vrstă dect ea4 o 0astardă cura1oasă.

Fa nceput4 se deplasară ntr-un sin9ur /ir4 dar ai 1os cărarea se lăţisuficient ct să se poată călări doi cte doi4 iar Myranda $oyce veni ln9ăea.

I % priit o scrisoare de la tatăl tău4 =ise ea pe un ton senin4 ca /i cuar fi stat preună cu septa lor4 cro/etnd. "ste n dru spre casă4 spune el4/i speră să-/i vadă scupa fiică ct de curnd. Mai scrie că Fyonel Cor0ray pare foarte ulţuit de ireasa lui /i chiar ai ult de =estrea ei. "u spercă Fordul Fyonel /i ainte/te de care dintre ele are nevoie n pat. FadyGaynood a apărut la ospăţul de nuntă cu Cavalerul celor Nouă tele4spune Fordul Petyr4 spre uiirea tuturor.

I %nya GaynoodK %devăratKFor=ii Declaranţi se reduseseră de la /ase4 la trei4 din cte se părea. 5n =iua

n care plecase de pe unte4 Petyr >aelish fusese pe deplin ncre=ător că-lva c/ti9a pe yond &epleton de partea sa4 nsă nu /i pe FadyGaynood. Mai e /i altcevaK ntre0ă ea.

"yrie era un loc att de sin9uratic4 nct era lacoă să afle orice fărăde /tire din luea de afară4 indiferent ct era de frivolă /i de insi9nifiantă.

I Nu de la tatăl tău4 nu4 nsă au sosit alte două păsări. $ă=0oiul continuă4 peste tot n afară de aici. $iverrun s-a predat4 nsă Piatra Dra9onului /iCapătul ;urtunii ncă re=istă pentru Fordul tannis.

I Fady Fysa a fost att de nţeleaptă să ne ţină departe de toate astea.Myranda i =0i scurt /i cu viclenie.I Da4 a fost sufletul nţelepciunii nsă/i4 0una doană. e foi pe locul ei.

#are de ce tre0uie să fie catrii att de oso/i /i cu nă0ădăiK Mya nu-i

hrăne/te destul. 3n catr dră9uţ /i 9răsuliu ar fi ult ai conforta0il la

2



dru. Ltiai că eEistă un nou 5nalt eptonK #h4 iar $ondul de Noapte aredrept coandant un 0ăietan4 un fiu 0astard al lui "ddard tar.I on noK i=0ucni ea4 surprinsă.I noK Da4 presupun că no l cheaă. Nu se ai 9ndise la on de o 9răadă de vree. 5i era doar frate vitre94

dar4 cu toate astea acu că $o00 /i >ran /i $icon erau orţi4 on noera sin9urul frate care-i ai răăsese. (cum şi eu sunt o bastardă% ca el#

6h% ar fi o binecu8ântare să2l 8ăd din nou# Dar4 desi9ur4 asta nu se vantpla. %layne nu avea fraţi4 fie ei ile9itii sau altfel.I Heri/orul nostru4 Tohn >ron=4 a avut /i el parte de un turnir la

$unestone4 continuă Myranda $oyce indiferentă4 unul ic4 doar pentruscutieri. e aran1ase ca 8arry Mo/tenitorul să c/ti9e onorurile /i a/a a /ifost.

I 8arry Mo/tenitorulKI Pupilul lui Fady Gaynood. 8arrold 8ardyn9. Presupun că tre0uie

să-i spune +er 8arry acu. Tohn >ron= l-a nno0ilat.I #h. %layne era neduerită. De ce tre0uia ca pupilul lui Fady

Gaynood să-i devină o/tenitorK %vea fiii ei de sn9e. 3nul eraCavalerul Porţii4 +er Donnel. N-ar fi vrut să pară proastă4 a/a că nu spusedect: Mă ro9 să fie un cavaler vrednic.

Fady Myranda pufni.I 'ar eu ă ro9 să facă vărsat-de-vnt. Ltii4 are o fiică din flori4 făcută cu

o fată din popor. No0ilul eu tată sperase să ă ărite cu 8arry4 nsă FadyGaynood nici n-a vrut să audă de asta. Nu /tiu dacă pe ine -aconsiderat nepotrivită pentru el sau dacă a fost dota ea. coase un oftat.% nevoie de un alt soţ. % avut unul4 cndva4 nuai că l-a oort.

I &uK făcu %layne /ocată.I #h4 da. % urit deasupra ea. În ine4 ca s-o spun pe-a dreaptă. per

că /tii ce se ntplă ntr-un pat con1u9al4 nuK

"a se 9ndi la &yrion /i la Cine /i la cu o sărutase /i dădu din cap.I Cred că a fost n9ro=itor4 doniţă. ă oară. (colo% vreau să spun n

tip n tip ceI i-o tră9eaK Dădu din ueri. Da4 a fost tul0urător4 desi9ur. Li

0ădăran pe deasupra. N-a avut nici ăcar 0unul-siţ de a-i lăsa un copil.>ătrnii au sănţa sla0ă. %/a că iată-ă văduvă4 nsă doar puţin u=ată.8arry ar fi putut să se descurce ult ai rău. %/ ndră=ni să spun că a/a va

fi. Fady Gaynood l va căsători4 fără doar /i poate4 cu vreuna dintre

2+



nepoatele ei ori cu vreuna dintre ale lui Tohn >ron=.I După cu spui tu4 doniţă.%layne /i aintise de avertisentul lui Petyr.I Randa# 8ai că poţi s-o spui. $an. Da.I $anda.I %/a-i ult ai 0ine. Mă te că tre0uie să-i cer iertare faţă de tine.

%i să cre=i că sunt vreo trfă n9ro=itoare4 /tiu4 dar -a culcat /i cu 0ăiatul

acela fruu/el4 Marillion. Nu /tia că era un onstru. Cnta inunat /i putea face lucruri att de dră9uţe cu de9etele lui. Nu l-a/ fi acceptat n patdacă a/ fi /tiut că avea de 9nd s-o pin9ă pe Fady Fysa prin Poarta Funii.Ca re9ulă de 0a=ă4 nu ă culc cu on/tri. "Eaina faţa /i pieptul %laynei."/ti ai fruoasă ca ine4 dar snii ei sunt ai ari. Maesterul spune căsnii ari nu produc ai ult lapte dect cei ici4 dar nu-l cred. %i vă=utvreodată o doică cu ţţe iciK %i tăi sunt ari pentru o fată de vrsta ta4nsă cu sunt sni de 0astardă4 n-a să-i fac pro0lee din cau=a lor.Myranda /i 0oldi catrul ai aproape. Ltii că Mya a noastră nu-ifecioară4 nuK

Ltia. !rasa de Maddy i-o /optise odată la ureche4 după ce Mya urcase la eicu provi=ii.

I Mi-a spus Maddy.I Nici nu se putea altfel. %re o 9ură la fel de are ca /oldurile ei4 /i are

/olduri enorme# Mychel $edfort a fost vinovatul. "ra scutierul lui Fyn

Cor0ray. 3n ade8ărat scutier4 nu ca 0ăiatul acela necioplit cu care l-anlocuit +er Fyn. 30lă vor0a că l-ar fi luat pe ăsta nuai pentru parale.Mychel era cel ai 0un tnăr spadasin din Hale4 /i 9alant sau cel puţina/a credea 0iata Mya4 pnă cnd s-a nsurat cu una dintre fetele lui Tohn>ron=. Fordul 8orton nu i-a dat de ales n această chestiune4 sunt convinsă4dar a fost o cru=ie să-i facă asta Myei.

I +er Fothor este ata/at de ea. %layne privi n 1os4 spre fata cu catrii4

aflată cu două=eci de trepte ai 1os. Mai ult dect ata/at.I Fothor !rune3 Myranda ridică o sprnceană. 'ar ea /tieK Nu ai

a/teptă răspunsul. "l n-are nicio speranţă4 0ietul de el. &atăl eu a ncercatsă 9ăsească pe unul potrivit pentru Mya4 dar n-a vrut niciunul. ;ata asta este pe 1uătate catr.

;ără să vrea4 lui %layne ncepuse să i placă de fata ai n vrstă. Nu aiavusese parte de o flecăreală aicală de cnd cu 0iata eyne Poole.

I Cre=i că lui +er Fothor i place de ea a/a cu este4 n =ale /i pieleK o

2B



ntre0ă ea pe fata care părea att de nţeleaptă n ale luii. #ri o visea=ădrapată nuai n ătăsuri /i catifeleKI " 0ăr0at. # visea=ă 9oală.

Încearcă să mă facă din nou să roşesc#Fady Myranda tre0uie că-i au=ise 9ndurile.I %i o nuanţă att de fruoasă de ro=. Cnd ro/esc eu4 arăt aproape ca

un ăr. Mă ro94 n-a ai ro/it de ani de =ile. e apropie de ea. &atăl tău

are de 9nd să se recăsătoreascăKI &atăl euK%layne nici nu se 9ndise la a/a ceva. Cuva4 ideea o făcu să devină

a9itată. e poeni aintindu-/i de eEpresia de pe faţa Fysei %rryn4 cndcădea prin 3/a Funii.

I Lti cu toţii ct de devotat i-a fost el lui Fady Fysa4 =ise Myranda4 darn-o poate 1eli pe vecie. %re nevoie de o soţie tnără /i dră9uţă care să-lscape de durere. >ănuiesc că ar putea avea la dispo=iţie 1uătate dinfecioarele de viţă no0ilă din Hale. Cine-ar fi un soţ ai 0un dect Fordulnostru ProtectorK Cu toate astea4 a/ fi preferat să ai0ă un alt nue dect

)egeţel# Ltii ct e de icKI De9etul luiK e nro/i din nou. "u nu Niciodată n-aFady Myranda rse att de tare nct Mya tone se uită napoi4 spre ele.I Nu contea=ă4 %layne4 sunt convinsă că-i destul de are.&recură pe su0 o 0oltă odelată de vnt4 unde ţurţuri lun9i erau a9ăţaţi de

piatra al0ă4 picurnd pe ele. Pe partea cealaltă4 cărarea se n9usta /i co0oraa0rupt pe o distanţă de cel puţin trei=eci de etri. Myranda fu nevoită sătreacă n spate. %layne /i 0oldi catrul. Panta a0ruptă din această parte aco0or/ului o făcea să se ţină strns n /a. &reptele de aici fuseseră nete=itede potcoavele de fier ale tuturor catrilor care stră0ătuseră acest dru4 pnăcnd a1unseseră să seene cu /iruri de castroane puţin adnci4 din piatră.%pa se acuulase pe fundul lor4 strălucind auriu n soarele aie=ii. (cum

este apă% se 9ndi %layne4 .nsă la lăsarea .ntunericului se 8a transforma .n gheaţă# 5/i dădu seaa că-/i ţinea respiraţia4 /i eEpiră. Mya tone /i Fordul$o0ert aproape că a1unseseră la spirala din piatră unde panta se repe=ea dinnou n 1os. 5ncercă să se uite la ei4 /i nuai la ei. $2am să cad% /i =ise ea.Catârul :"ei mă trece de asta#

Hntul /uiera n 1urul ei n tip ce se ciocnea /i-/i croia dru4 treaptă cutreaptă. ' se părea că durea=ă o ve/nicie.

%poi4 deodată4 se poeni 1os4 preună cu Mya /i icul ei lord4 adunaţi

2?



su0 o stncă ntortocheată4 n spirală. 5naintea lor se ntindea o /a naltă din piatră4 n9ustă /i n9heţată. %layne au=ea vntul urlnd /i l siţeasucindu-i antia. 5/i ainti acest loc din tipul urcării. # nspăintase/i atunci /i o nspăinta /i acu.

I " ai lată dect pare4 i spunea Mya pe un ton vesel Fordului $o0ert.%re un etru lăţie /i nu ai ult de opt lun9ie4 e o niica toată.

I Niica4 =ise $o0ert. Mna i treura.

6h% nu% se 9ndi %layne. Te rog% nu aici% nu acum#I Cel ai 0ine ar fi să conduc catrii dincolo4 spuse Mya. Dacă nu-lderan1ea=ă pe stăpnul eu4 a să-l iau pe al eu priul4 apoi ă ntorc pentru ai vo/tri.

Fordul $o0ert nu răspunse. e hol0a la /aua n9ustă cu ochii nro/iţi.I Nu va dura ult4 stăpne4 proise Mya4 nsă %layne se ndoia că

0ăiatul o au=ise.Cnd fata 0astardă conduse catrul afară din adăpostul oferit de spirală4

vntul o apucă n dinţi. Mantia i se ridică4 răsucindu-se /i =0ătndu-se n aer.Mya se clătină /i4 preţ de o clipă4 păru că va fi a=vrlită peste ar9ine4 nsă/i rec/ti9ă echili0rul cuva /i continuă să ear9ă.

%layne luă na nănu/ată a lui $o0ert ntr-a ei pentru a-i opritreuratul.

I Pri9orel4 spuse ea4 sunt speriată. Sine-ă de nă /i a1ută-ă sătraverse= dincolo. Ltiu că ţie nu-ţi este frică.

"l o privi4 cu pupilele ic/orate ca ni/te vrfuri de ac ntunecate n ochiiari /i al0i ca ni/te al0u/uri.

I Nu i-eKI Nu. &u e/ti cavalerul eu naripat4 er Pri9orel.I Cavalerul 5naripat putea =0ura4 /opti $o0ert.I Mai sus de unţi. 5l strnse de nă.Fady Myranda li se alăturase ln9ă spirală.

I Putea4 repetă ea cnd vă=u ce se petrecea.I +er Pri9orel4 =ise Fordul $o0ert4 iar %layne /i dădu seaa că nu

ndră=nea s-o a/tepte pe Mya. 5l a1ută pe 0ăiat să descalece /i4 ţinndu-se denă4 pă/iră pe /aua din piatră netedă4 cu antiile fluturnd n ura lor.Peste tot n 1ur nu era dect aer curat /i cer4 cu păntul =ărindu-se pea0ele părţi4 n prăpastie. Pe 1os era 9heaţă /i pietrele sparte a/teptau4 parcă4să le scrntească o 9le=nă4 iar vntul urla nspăintător. 5arcă ar fi un lup%

/i =ise ansa. Un lup2fantomă% mare cât un munte#

26



Li apoi a1unseră pe partea cealaltă4 iar Mya tone rse /i-l ridică pe$o0ert n 0raţe.I %i 9ri1ă4 i spuse %layne. &e-ar putea lovi tare cnd treură. N-ai

crede una ca asta4 dar poate.!ăsiră un loc pentru el4 un intrnd n stncă4 pentru a-l feri de vntul rece.

%layne se ocupă de el pnă cnd treuratul ncetă4 n tip ce Mya se dusenapoi pentru a-i a1uta pe ceilalţi să treacă.

Fa ăpadă i a/teptau catri odihniţi /i o tocană caldă de capră cu ceapă.%layne ancă preună cu Mya /i Myranda.I %/adar4 pe ct e/ti de fruoasă4 pe att e/ti de cura1oasă4 i spuse

Myranda.I Nu. Coplientul o făcu să ro/ească. Nu sunt. % fost att de

speriată. Nu cred că a/ fi putut traversa fără $o0ert. e ntoarse spre Myatone. &u aproape că ai că=ut.

I !re/e/ti. "u nu cad niciodată.Părul Myei i că=use peste o0ra=4 ascun=ndu-i un ochi.I % spus că aproape ai că=ut. &e-a vă=ut. Nu ţi-a fost fricăKMya clătină din cap.I 5i aintesc un 0ăr0at care ă arunca n sus4 pe cnd era foarte

ică. "ste nalt pnă la cer /i ă aruncă att de sus nct sit că parcă =0or.$de andoi4 rde att de ult nct eu de-a0ia ai pot respira /i4 ncele din ură4 rd att de tare nct fac pe ine4 nsă asta-l face pe el să rdă

/i ai =9ootos. Nu i-a fost niciodată frică atunci cnd ă arunca el.Ltia că era ntotdeauna acolo ca să ă prindă. 5/i dădu părul pe spate.%poi4 ntr-o 0ună =i4 n-a ai fost. >ăr0aţii vin /i pleacă. Mint4 sau or4 saute părăsesc. 3n unte nu-i ca 0ăr0atul4 iar o piatră este fiica untelui. "ua ncredere n tatăl eu /i n catrii ei. N-a să cad. 5/i puse na pe un pinten de stncă =iţată /i se ridică n picioare. %r fi 0ine să terinaţi. Maiave ncă ult de ers /i ie-i iroase a furtună.

ăpada ncepu să cadă chiar atunci cnd plecau din Piatră4 cel ai are /icel ai de 1os dintre cele trei castele de etapă care apărau druurile spre"yrie. e lăsa aur9ul. Fady Myranda su9eră că poate ar fi ai 0ine să sentoarcă4 să petreacă noaptea la Piatră /i să-/i reia co0or/ul cnd ie/easoarele4 nsă Mya nici nu voi să audă de asta.

I -ar putea ca pnă atunci =ăpada să ai0ă un etru /i 1uătate 9rosie4iar treptele să devină n/elătoare chiar /i pentru catri4 =ise ea. % face ai

0ine să continuă. # vo lua ai ncet.

2,



%/a /i făcură. Mai 1os de Piatră4 treptele erau ai late /i ai puţina0rupte4 /erpuind printre pinii nalţi /i 0ra=ii ver=i-cenu/ii care acopereau pantele ai 1oase de pe Fancea 3ria/ului. Catrii Myei păreau să cunoascăfiecare rădăcină /i fiecare piatră de pe druul spre vale4 iar dacă uitau eiceva4 /i aintea fata 0astardă. uătate din noapte trecuse de1a cnd =ărirăluinile Porţilor Funii prin ninsoarea care cădea. 3ltia parte a călătorieilor fu /i cea ai lini/tită. ăpada cădea nea0ătută4 nvăluind n al0 ntrea9a

lue. Pri9orel adori n /a4 le9ănndu-se nainte /i napoi n rituli/cărilor catrului său. Chiar /i Fady Myranda ncepu să ca/te /i să se pln9ă de o0oseală.

I %ve apartaente pre9ătite pentru toată luea4 i spuse ea %laynei4dar4 dacă vrei4 poţi să dori n patul eu la noapte. "ste suficient de areca să ncapă n el /i patru persoane.

I %/ fi onorată4 doniţă.I $anda. Consideră-te norocoasă că sunt att de o0osită. &ot ce vreau să

fac este să ă cui0ăresc undeva /i să dor. De o0icei4 cnd feeile part patul cu ine4 tre0uie să plătească taEa de pernă4 adică să-i povesteascădespre toate lucrurile rele pe care le-au făcut.

I Li dacă n-au făcut niic răuKI "i4 atunci tre0uie să ărturisească toate lucrurile rele pe care ar 8rea să

le facă. Nu-i ca=ul tău4 desi9ur. 5i dau seaa ct de virtuoasă e/ti doarvă=ndu-ţi o0ra1ii ă/tia trandafirii /i ochii ă/tia ari4 al0a/tri. Căscă din nou.

Nădă1duiesc că ai picioarele calde. 3răsc să dor cu fete cu picioarele reci.Pnă cnd a1unseră4 n cele din ură4 la castel4 Fady Myranda aţipise /i

ea4 iar %layne visa la patul ei. -a fi un pat cu saltea din puf% /i spuse ea4moale şi cald şi adânc% umplut cu blănuri groase# -oi a8ea un 8is frumos%iar când mă 8oi trezi% 8oi auzi câini lătrând% femei flecărind pe lângă

fântână% săbii răsunând prin curte# Iar mai târziu 8a fi un ospăţ% cu muzică şi dans# După lini/tea de oarte din "yrie4 tn1ea după stri9ăte /i rsete.

5n tip ce drueţii descălecau de pe catri4 unul dintre stră1erii lui Petyrie/i din fortăreaţă.

I Fady %layne4 =ise el4 Fordul Protector te a/teaptă.I -a ntorsK făcu ea uluită.I Pe la apusul soarelui. 5l vei 9ăsi n turnul de vest. #ra era ai aproape

de =orii =ilei dect de apus4 /i a1oritatea celor din castel erau adoriţi4 darnu /i Petyr >aelish. %layne l 9ăsi a/e=at ln9ă un foc =dravăn4 0nd vin

fiert cu irodenii n copania a trei 0ăr0aţi pe care ea nu-i cuno/tea. e

2*



ridicară toţi cnd intră ea4 iar Petyr =0i cald.I %layne. Hino4 dă-i un pupic tatălui tău."a-l 0răţi/a cu ardoare /i-l sărută pe o0ra=.I 5i pare rău că te deran1e=4 tată. Nieni nu i-a spus că ai copanie.I &u nu deran1e=i niciodată4 scupo. &ocai le spunea acestor 0ravi

cavaleri ce fiică devotată a.I Devotată /i fruoasă4 spuse un cavaler tnăr /i ferche=uit4 a cărui

coaă deasă /i 0londă i trecea 0ine de ueri.I Da4 făcu al doilea cavaler4 un 0ăr0at ro0ust4 cu o 0ar0ă căruntă4stufoasă4 un nas ro/u4 0orcănat din cau=a vini/oarelor sparte4 /i ininoduroase4 ari ct ni/te /unci. %i ois partea asta din pre=entare4 no0iledon.

I Li eu a/ fi făcut la fel4 dacă ar fi fiica ea4 spuse ultiul cavaler4 un 0ăr0at scund /i vnos4 cu un =0et ironic4 un nas ascuţit /i un păr ro/cat4aspru. Mai ales n prea1a unor itocani ca noi.

%layne rse.I Chiar sunteţi itocaniK =ise ea provocndu-i. Dar cu a/aK "u vă

luase drept trei cavaleri 9alanţi.I Cavaleri sunt4 ntr-adevăr4 făcu Petyr. 5ncă nu /i-au dovedit politeţea4

dar pute spera. Dă-i voie să ţi-i pre=int pe +er >yron4 +er Mor9arth /i+er hadrich. Donilor4 ea este Fady %layne4 fiica ea naturală /i foarteisteaţă cu care tre0uie să ă sfătuiesc4 dacă sunteţi att de aa0ili nct să

ne scu=aţi.Cei trei cavaleri se nclinară /i plecară4 nsă cel nalt4 cu părul 0lond4 i

sărută na nainte de asta.I Cavaleri rătăcitoriK =ise %layne după ce se nchise u/a.I Cavaleri flăn=i. % considerat că este 0ine să ai ave cteva

spade de partea noastră. Hreurile devin din ce n ce ai interesante4 dra9aea4 iar cnd se ntplă asta4 niciodată nu ai prea ulte spade. Regele

:erlan s-a rentors la !ullton /i 0ătrnul #sell are istorisiri de spus.Ltia 0ine că nu tre0uia să ntre0e ce fel de istorisiri. Dacă Petyr ar fi vrut

ca ea să /tie4 i-ar fi spus.I Nu ă a/tepta să te ntorci att de curnd4 spuse %layne. Mă 0ucur

că ai venit.I Nu i-a/ fi dat niciodată seaa 1udecnd după sărutul pe care i l-ai

dat. # trase ai aproape4 i luă capul n ini /i o sărută pe 0u=e4 ndelun9.

Ca acesta-i 9enul de sărut care spune !un 8enit acasă# %i 9ri1ă ca data

227



viitoare să fie ai 0ine.I Da4 tată. iţi cu ro/e/te."l nu i repro/a sărutul.I N-ai crede nici 1uătate din cte se ntplă la De0arcaderul $e9elui4

scupa ea. Cersei sare dintr-o idioţenie ntr-alta4 a1utată din 9reu deconsiliul ei de sur=i4 pro/ti /i or0i. % anticipat ntotdeauna că va sărăcidoeniul /i se va autodistru9e4 nsă nu -a a/teptat niciodată să se

ntple att de repede# "ste destul de supărător. perase să a parte devreo patru sau cinci ani de tihnă4 ca să plante= ni/te seinţe /i să las fructelesă se pr9uiască4 dar acu noroc că eu prosper n haos. &are ă te că 0rua de pace /i ordine lăsate nouă de cei cinci re9i nu va re=ista n uracelor trei re9ine.

I &rei re9ineK Nu nţele9ea4 iar Petyr nu se o0osi să-i eEplice. 5n loc de asta4 =0i /i

spuse:I '-a adus dra9ei ele fete un cadou.%layne era pe ct de ncntată4 pe att de surprinsă.I # rochieK%u=ise că n !ullton erau croitorese fără seaăn /i se săturase să se

0race 1alnic.I Ceva /i ai 0un. 'a 9hice/te din nou.I >i1uteriiK

I Niciun 9iuvaier n-ar putea spera ăcar să se ridice la nivelulfruuseţii ochilor fiicei ele.

I FăiK %i 9ăsit ceva lăiK5i proisese lui Pri9orel pră1ituri cu lăie4 iar pentru asta i tre0uiau

lăi.Petyr >aelish o luă de nă /i i-o trase n poala lui.I % aran1at un contract de căsătorie pentru tine.

I # căsătorie ' se puseră noduri n 9t. Nu ai voia ncă un ăriti/4nu acu4 poate că niciodată. Nu pot să nu pot să ă căsătoresc4 tată4 euPrivi spre u/ă4 pentru a fi si9ură că era nchisă. +unt ăritată4 /opti ea. Ltiiasta.

Petyr i puse un de9et pe 0u=e pentru a o face să tacă.I Piticul s-a căsătorit cu fiica lui Ned tar4 nu cu a ea. %/a să fie.

%sta nu este dect o lo9odnă. Căsătoria tre0uie să ai a/tepte pnă cnd

Cersei terină /i ansa devine o văduvă n toată re9ula. Li tre0uie să-l

22



cuno/ti pe 0ăiat /i să o0ţii apro0area lui. Fady Gaynood nu-l va face să secăsătorească potriva voinţei sale4 a fost ct se poate de feră n această privinţă.

I Fady *a"nwood3Fui %layne de-a0ia dacă i venea să creadă.I De ce să-/i căsătorească unul dintre fiii ei cu cu oI 0astardăK 5n priul rnd4 tu e/ti 0astarda 7ordului 5rotector% să nu

uiţi niciodată asta. Cei din Casa Gaynood sunt o failie foarte veche /ifoarte ndră4 dar nu chiar att de 0o9aţi pe ct s-ar putea crede4 după cua descoperit eu atunci cnd -a apucat să le răscupăr datoriile. Nu căFady %nya /i-ar vinde fiul pentru aur. 3n pupil nsă tnărul 8arry e doarun veri/or4 iar dota pe care i-a oferit-o doanei este chiar ai are dectcea pe care tocai a ncasat-o Fyonel Cor0ray. &re0uia să fie a/a4 pentru caea să ri/te să-l nie pe Tohn >ron=. %cest lucru i dă peste cap toate planurile. &u e/ti proisă lui 8arrold 8ardyn94 dra9oste4 cu condiţia săc/ti9i inia 0ăiatului ceea ce n-ar tre0ui să fie o pro0leă pentru tine.

I 8arry Mo/tenitorulK %layne ncercă să-/i aintească ce-i spuseseMyranda despre el4 pe unte. &ocai a fost nno0ilat. Li are o fetiţă dinflori4 făcută cu o fată din popor.

I Li ncă una pe dru4 cu o altă feeie. 8arry poate fi ferecător4 fărănicio ndoială. Păr 0ălai4 oale4 ochi al0a/tri4 adnci4 /i 9ropiţe n o0ra1iatunci cnd =0e/te. Li4 după cu i s-a povestit4 este foarte 9alant. #

tachina aruncndu-i un =0et. >astardă sau nu4 dulceaţă4 cnd aceastălo9odnă va fi anunţată4 vei fi invidiată de toate fecioarele de viţă no0ilă dinHale /i de cteva din doeniile riverane /i din $each.

I De ceK %layne era neduerită. +er 8arrold adică4 cu ar putea fi elo/tenitorul lui Fady GaynoodK N-are ea fiii săi propriiK

I &rei4 adise Petyr. 5i putea siţi vinul n respiraţie4 cui/oarele /inuc/oara. %re /i fiice4 /i nepoţi.

I Nu trec toţi naintea lui 8arryK Nu nţele9.I Hei nţele9e. %scultă. Petyr i luă na ntr-a lui /i-/i frecă u/or

de9etul de interiorul palei ei. Fordul asper %rryn4 ncep cu el. &atăl luion %rryn. % =ăislit trei copii4 doi fii /i o fiică. on era cel ai are4 a/acă "yrie /i titlul de lord i-au revenit lui. ora lui4 %lys4 s-a ăritat cu +er"lys Gaynood4 unchiul actualei Fady Gaynood. 0i prefăcut. "lys /i%lys4 nu-i adora0ilK ;iul ai ic al Fordului asper4 +er $onnel %rryn4 s-a

căsătorit cu o fată >elore4 dar n-a cheat-o dect o dată sau de două ori

222



nainte să oară de o 0oală la pntece. ;iul lor4 "l0ert4 s-a născut ntr-un pattocai cnd 0ietul $onnel /i dădea duhul ntr-altul4 n 1osul coridorului. Măurăre/ti cu atenţie4 dulceaţăK

I Da. %u fost on /i %lys /i $onnel4 dar $onnel a urit.I >ine. %cu4 on %rryn s-a căsătorit de trei ori4 nsă priele două

neveste nu i-au dăruit copii4 a/a că4 ani la rnd4 nepotul său "l0ert i-a fosto/tenitor. 5ntre tip4 "lys o nsănţa pe %lys cu destul devotaent4 iar

ea făta ca o dată pe an. '-a dăruit nouă copii4 opt fete /i un sin9ur 0ăieţelnepreţuit4 un alt asper4 după care /i-a dat duhul4 istovită. >ăiatul asper4nepăsător la eforturile eroice depuse ntru =ăislirea lui4 s-a lăsat lovit ncap de un cal4 pe cnd avea doar trei ani. Hărsatul i-a luat două dintre suroricurnd după aceea4 lăsnd /ase. Cea ai are s-a ăritat cu +er Denys%rryn4 un veri/or ndepărtat al lor=ilor de "yrie. "Eistă ai ulte rauri aleCasei %rryn pră/tiate prin Hale4 toate pe ct de ndre4 pe att de sărace4cu eEcepţia failiei %rryn din !ullton4 ai cărei e0ri au avut nesperatul 0un-siţ de a se căsători n failii de ne9ustori. %cu sunt 0o9aţi4 nsă ai puţin anieraţi4 a/a că nu discută nieni de ei. +er Denys s-a ridicatdintr-una dintre raurile sărace4 dar ndre nsă era /i un renuitluptător de turnir4 arătos /i 9alant /i de0ordnd de aa0ilitate. Li ai avea /iacel a9ic nue %rryn4 care-l făcea ideal pentru cea ai are dintre feteleGaynood. Copiii lor urau să fie %rryn4 /i urătorii la rnd cao/tenitori n Hale4 dacă i se ntpla ceva rău lui "l0ert. "i 0ine4 după

cu s-au potrivit lucrurile4 lui "l0ert i s-a ntplat chiar %erys4 $e9ele Ne0un. Cuno/ti povesteaK

# /tia.I $e9ele Ne0un l-a ucis.I 5ntr-adevăr4 a/a a fost. Li4 curnd după asta4 +er Denys /i-a părăsit

nevasta Gaynood4 nsărcinată4 pentru a se duce la ră=0oi. % urit ntipul 0ătăliei de la >ells4 din cau=a eEcesului de 9alanterie /i a unei securi.

Cnd i-au spus nevestei sale de oartea lui4 ea s-a prăpădit de durere4 iarnou-născutul a urat-o iediat. Nu contea=ă. on %rryn /i făcuse rost4 ntipul ră=0oiului4 de o soaţă tnără4 una despre care avea otive să creadăcă era fertilă. %vea speranţe foarte ari4 sunt si9ur4 nsă noi doi /ti că totce-a priit el vreodată de la Fysa au fost copii născuţi orţi4 avorturispontane /i 0ietul Pri9orel. Ceea ce ne aduce napoi la cele cinci fiicerăase ale lui "lys /i %lys. Cea ai are a fost lăsată eEtre de 9reu

nsenată de vărsatul care i-a ucis surorile4 a/a că a devenit septă. %lta a

22



fost sedusă de un ercenar. +er "lys a i=9onit-o4 iar ea s-a alăturat surorilortăcute după ce 0astardul ei a urit n scutece. Cea de-a treia s-a ăritat cuFordul din Paps4 dar s-a dovedit a fi stearpă. % patra era pe dru spredoeniile riverane pentru a se ărita cu un >racen4 cnd #aenii %r/i auluat-o cu ei. Cu asta4 a ai răas doar cea ai ică4 iar ea s-a ăritat cu uncavaler loial Casei Gaynood4 i-a dăruit un fiu căruia i-a dat nuele de8arrold4 /i a pierit. 5i ntoarse na /i-o sărută u/or pe ncheietură. %/adar4

scupa ea4 spune-i de ce este 8arry Mo/tenitorulK #chii ei se ăriră.I Nu-i o/tenitorul lui Fady Gaynood. "ste al lui Robert# Dacă$o0ert ar uri

Petyr /i arcui o sprnceană.I Când $o0ert va uri. >ietul /i dra9ul nostru Pri9orel este un 0ăiat att

de 0olnăvicios nct este nuai o chestiune de tip. Când oare $o0ert48arry Mo/tenitorul devine Fordul 8arrold4 %părătorul Hăii /i Ford de"yrie. te9arii lui on %rryn nu ă vor iu0i niciodată4 nici pe sintitul /itreuriciul nostru de $o0ert4 nsă le va plăcea de &nărul lor Loi /icnd se vor aduna pentru nunta lui4 iar tu ţi vei face apariţia cu părul tăulun9 /i castaniu4 drapată n antia fecioarelor4 al0ă cu 9ri4 cu lupul străvechi pe spate ei 0ine4 fiecare cavaler din Hale /i va oferi spada pentru a-ţirec/ti9a drepturile din na/tere. %/a că acestea sunt darurile din partea ea4scupa ea ansa 8arry4 "yrie /i Ginterfell. %stea erită ncă un sărut4nu cre=iK

22+



BRIENNE

0 doar un 8is ticălos% /i spuse ea. Dar dacă visa4 de ce durea att de tareKPloaia ncetase4 nsă ntrea9a lue era udă. 5/i siţea antia la fel de 9rea

precu căa/a de =ale. ;rn9hiile care-i le9au ncheieturile inilorusteau de apă4 nsă asta le făcea să pară /i ai strnse. 'ndiferent cu /irăsucea >rienne inile4 nu se putea eli0era. Nu nţele9ea cine o le9ase sau

de ce. 5ncercase să ntre0e u0rele4 nsă acestea nu-i răspunseră. Poate cănici n-o au=eau. Poate că nu erau adevărate. u0 straturile de lnă uedă /i=ale ru9inite4 pielea i era nro/ită /i fe0rilă. e ntre0ă dacă nu cuva toateacestea erau un vis dat de fe0ră.

%vea un cal su0 ea4 cu toate că nu-/i putea ainti să-l fi ncălecat. tăteacu faţa n 1os4 ntinsă pe crupă4 ca un sac cu ovă=. 5ncheieturile inilor /i9le=nele i fuseseră le9ate preună. %erul era ued4 păntul nvăluit n

ceţuri. Capul i sălta la fiecare pas. %u=ea voci4 nsă tot ce putea vedea era păntul de su0 copitele calului. 5/i siţea oasele rupte n trup. ;aţa-i erauflată4 o0ra=ul i era năclăit de sn9e4 iar fiecare =vcnet /i hop i triiteauo durere sf/ietoare prin 0raţ. 5l putea au=i pe Podric stri9nd-o4 parcă de laare depărtare.

I +er3 continua el să spună. +er3 DoniţăK +er3 DoniţăK!lasul era sla04 9reu de deslu/it. 5n cele din ură4 se făcu lini/te.

Hisa că se afla la 8arrenhal4 din nou n 9roapa ursului. De data asta oncolţea Mu/cătorul4 uria/ /i ple/uv /i al0 ca un viere4 cu 0ă/ici purulente pe o0ra1i. ' se nfăţi/ase 9ol4 n9indu-/i ădularul4 ncle/tndu-/i dinţii/lefuiţi. >rienne fu9i din apropierea lui.

I a0ia ea4 stri9a ea. Devotata. Hă ro9. &enicerii nu-i răspunseră. "ra/i $enly acolo4 preună cu Dic Di0aciul /i Catelyn tar. ha9ell4 Py9/i &ieon veniseră /i ei4 la fel /i hoiturile de prin copaci4 cu o0ra1ii lor

scoflciţi4 li0ile uflate /i 9ăvanele 9oale ale ochilor. >rienne urlă de9roa=ă la vederea lor4 iar Mu/cătorul o n/facă de 0raţ /i o trase spre el4sf/iindu-i o 0ucată din faţă.

I aieJ se au=i stri9nd. =aime1Chiar /i n străfundurile visului4 durerea era pre=entă. ;aţa-i palpita.

3ărul i sn9era. $espiratul o durea. Durerea i trosnea prin 0raţ4 ca unful9er. tri9ă să i se aducă un aester.

I Nu ave niciun aester4 rosti o voce de feti/cană. unt nuai eu.Caut o fată% /i ainti >rienne. 6 fată de 8iţă nobilă% de treisprezece ani%

22B



cu ochi albaştri şi păr arămiu#I DoniţăK =ise ea. Fady ansaK3n 0ăr0at hohoti.I Crede că e/ti ansa tar.I Nu poate re=ista ai ult. Ha uri.I 3n leu ai puţin. N-a să pln9 după ea.>rienne au=i pe cineva ru9ndu-se. e 9ndi la eptonul Meri0ald4 nsă

toate cuvintele erau anapoda. $oaptea e neagră şi plină de spaime% şi la fel sunt 8isele#&receau printr-o pădure su0ră4 un loc ued4 ntunecos4 tăcut4 unde pinii

se n9hesuiau. Păntul se siţea 1ilav pe su0 copitele calului ei4 iar urele pe care le lăsa se upleau cu sn9e. Fn9ă ea călăreau Fordul $enly4 DicCra00 /i Har9o 8oat. n9ele cur9ea din rana de la 9t a lui $enly. Dinurechea sf/iată a Sapului picura puroiul.

I 3nde er9eK ntre0ă >rienne. 3nde ă duceţiK Niciunul nu-i răspunse. Cum ar putea răspunde3 Toţi sunt morţi# ă

nsene asta că era /i ea oartăKFordul $enly era n faţa ei4 dra9ul ei re9e =0itor. 5i conducea calul

printre copaci. >rienne stri9ă să-i spună ct de ult l iu0ea4 nsă cnd el sentoarse /i se ncruntă spre ea4 vă=u că nu era $enly. $enly nu se ncruntaniciodată. :ereu a8ea un zâmbet pentru mine% se 9ndi ea doar dacă

I ;ri94 =ise re9ele ei4 uiit4 /i o u0ră se puse n i/care fără ca vreun

o să o arunce4 iar sn9ele stăpnului ei dra9 9l9ia4 scur9ndu-se prinoţelul verde al apărătorii lui de 9t4 scăldndu-i inile. ;usese un 0ăr0atcald4 nsă sn9ele-i era rece ca 9heaţa. $u2i ce8a aie8ea% se 9ndi ea. 0ste.ncă un 8is urât% şi2am să mă trezesc imediat#

>idiviul ei se opri dintr-odată. ;u n/făcată de ini lacoe. Hedea f/iide luină ro/iatică4 de aia=ă4 strecurndu-se printre cren9ile unui castan.3n cal căuta castane printre frun=ele oarte4 iar n apropiere se deplasau

0ăr0aţi4 vor0ind cu 9las scă=ut. ece4 doispre=ece4 poate ai ulţi. >riennenu le recunoscu feţele. "ra ntinsă la pănt4 cu capul spri1init de trunchiulunui copac.

I >ea asta4 doniţă4 răsună 9lasul fetei. $idică o cupă la 0u=ele>riennei. iţi un 9ust puternic4 acru. >rienne scuipă tot.

I %pă4 9eu ea. &e ro94 apă.I %pa nu-ţi va u/ura durerea. %sta da. Puţin. ;ata duse din nou pocalul

la 9ura >riennei.

22?



# durea chiar /i să 0ea. Hinul i se scurse pe o0ra= /i apoi i picură pe piept. Cnd cupa i se 9oli4 fata i-o uplu din nou4 turnnd dintr-un 0urduf.>rienne 0ău pnă cnd ncepu să 0ol0orosească.

I Nu aiI >a4 ai. %i un 0raţ rupt /i cteva coaste fisurate. Două4 poate trei.I Mu/cătorul4 =ise >rienne4 aintindu-/i de 9reutatea lui4 felul n care o

i=0ise cu 9enunchiul n piept.

I Da. Ula-i un adevărat onstru.&otul i reveni n inteA ful9erele de deasupra /i ocirla de dedesu0t4 ploaia clipocind u/or pe oţelul ntunecat al coifului Cinelui4 forţan9ro=itoare a inilor Mu/cătorului. Deodată4 nu ai putea suporta să fiele9ată. 5ncercă să se eli0ere=e de frn9hii4 nsă tot ce reu/i să facă fu să se 1ulească /i ai tare. 5ncheieturile-i erau strnse prea tare. Pe cnepă erau pete de sn9e.

I " ortK ncepu să treure. Mu/cătorul. 0 mort3

5/i ainti colţii nfi9ndu- se n carnea feţei sale. !ndul că ar ai puteafi acolo4 pe undeva4 respirnd4 o făcu pe >rienne să-/i dorească să urle.

I " ort. !endry i-a nfipt un vrf de lance n 9t. >ea4 doniţă4 altfelţi-l torn eu pe 9t.

>ău.I Caut o fată4 /opti ea printre sor0ituri. %proape că spusese pe sora mea#

# fecioară de viţă aleasă4 de treispre=ece ani. %re ochi al0a/tri /i părul

arăiu.I Nu sunt eu.I $u# >rienne putea vedea asta. ;eti/cana era ntr-att de sla0ă nct nu-i

lipsea ult să pară oartă de foae. 5/i purta părul nchis la culoarepletit4 iar ochii i erau ai 0ătrni dect anii. 5ăr castaniu2.nchis% ochicăprui% simplă# +alcia% cu şase ani mai mare#

I &u e/ti sora. 8an9iţa.

I -ar putea să fiu4 se foi fata. Li dacă a/ fiKI %i vreun nueK ntre0ă >rienne.5i chiorăi stoacul /i se teu că s-ar putea să voite.I 8eddle. Fa fel ca alcia. eyne 8eddle.I eyne. De=lea9ă-i inile. &e ro9. %i ilă. ;rn9hiile-i rod

ncheieturile. n9ere=.I Nu-i peris. &re0uie să răi le9ată pnă cnd

I pnă cnd ai să a1un9i naintea 5nălţiii ale.

226



$enly era n spatele fetei4 dndu-/i la o parte de pe ochi părul ne9ru. $u2i Renl"# Aendr"#I 5nălţiea a vrea ca tu să dai socoteală pentru criele tale.I 5nălţiea a. Hinul făcea să i se nvrtă totul n 1urul capului. 5i era

9reu să 1udece. 'niă de Piatră. Fa ea te referiK Fordul $andyll vor0ise de-spre ea la 'a=ul ;ecioarelor. Fady 'niă de Piatră.

I 3nii-i spun a/a. %lţii n alte feluri. ora &ăcută. Maa Nendurătoare.

;eeia-Călău. 'emeia2Călău# Cnd >rienne /i nchise ochii4 vă=u hoiturile răsucindu-secu feţele ne9re /i uflate dedesu0tul cren9ilor de=9olite4 aronii. Deodată4i se făcu o frică teri0ilă.

I Podric. cutierul eu. 3nde-i PodricK Li ceilalţi +er 8yle4septonul Meri0ald. Dulău. Ce-aţi făcut cu DulăuK

!endry /i fata schi0ară o privire. >rienne se chinui să se ridice /i i=0utisă-/i ndoaie un 9enunchi su0 ea nainte ca luea să nceapă să se rotească.

I Chiar tu ai ucis cinele4 doniţă4 l au=i pe !endry vor0ind chiarnainte ca 0e=na s-o n9hită din nou.

e făcea că era din nou la Loapte4 stnd printre ruine4 nfruntndu-l peClarence Cra00. %cesta era uria/ /i nspăintător4 călare pe un =i0ru aiflocos dect el. %nialul 0ătea furios cu copitele n pănt4 săpnd 0ra=deadnci. Dinţii lui Cra00 fuseseră piliţi pnă a1unseseră doar ni/te vrfuri.Cnd >rienne vru să-/i tra9ă sa0ia4 9ăsi teaca 9oală.

I NuJ ţipă ea cnd +er Clarence /ar1ă. Nu era cinstit. Nu putea lupta fărăsa0ia ei vră1ită. '-o dăduse +er aie. !ndul că-l va de=aă9i ca /i peFordul $enly o făcu să vrea să pln9ă. a0ia ea4 vă ro9. &re0uie să-i9ăsesc sa0ia.

I &rfa-/i vrea sa0ia napoi4 răsună o voce.I 'ar eu vreau ca Cersei Fannister să-i su9ă ătărn9a. Pofti.I aie o nuea Devotata. -ă rog#

5nsă n-o ascultară4 iar Clarence Cra00 se a0ătu asupra ei /i-i =0ură capul.>rienne se pră0u/i ntr-o 0e=nă /i ai adncă.

Hisă că se afla ntinsă ntr-o 0arcă4 cu capul n poala cuiva. 5n 1urul lorerau nuai u0re4 0ăr0aţi cu 9lu9i4 n =ale /i piele4 vslind prin apa unuiru ceţos cu vsle nvelite n crpe. "ra udă de transpiraţie4 ar=nd4 darcuva treurnd n acela/i tip. Ceaţa era plină de chipuri.

I 'rumoasă% /opteau sălciile de pe al4 nsă păpuri/ul răspunse:

I 5ocită% pocită#

22,



>rienne tresări.I 5ncetaţi4 =ise ea. Cineva să le facă să ncete=e. 3rătoarea dată cnd setre=i4 eyne i ţinea la 0u=e o cea/că de supă fier0inte. 'iertură de ceapă% /ispuse ea. >ău ct putu de ult4 pnă cnd o 0ucăţică de orcov i răase n9t /i-o făcu să se nece. &usea i se păru un chin.

I 5ncet4 făcu fata.I !endry4 icni ea. &re0uie să vor0esc cu !endry.

I -a ntors la ru4 doniţă. -a ntors la foalele lui4 la alcie /i la ceiici4 ca să-i apere. $imeni nu2i poate apăra# 5ncepu din nou să tu/ească.I %h4 las-o să se nece. "conoisi frn9hie.3nul dintre 0ăr0aţii din u0ră o dădu pe fată la o parte. "ra 0răcat

ntr-o căa/ă din =ale ru9inite /i purta o centură ţintuită. Fa /old i atrnau osa0ie lun9ă /i un punal. De uerii lui era lipită o antie 9al0enă4 are40i0ată cu apă /i urdară. De pe uerii i se nălţa capul din oţel al unuicine4 cu dinţii de=veliţi ntr-un rn1et.

I $u% 9eu >rienne. Nu4 e/ti ort4 eu te-a ucis.Cinele rse.I %i nţeles taan pe dos. "u a să te oor. %/ face-o chiar acu4 dar

stăpna ea vrea să te vadă spn=urată.+pânzurată# Cuvntul o stră0ătu ca un fior prin tot corpul. Privi spre fată4

eyne. 0 prea tânără să fie atât de dură#

I Pine /i sare4 icni >rienne. 8anul eptonul Meri0ald a hrănitcopiii a frnt pinea preună cu sora ta

I Dreptul oaspeţilor nu ai e ce era odată4 spuse fata. Nu după cestăpna ea s-a ntors de la nuntă. 3nii dintre cei care se 0ălăn9ănesc peln9ă ru /i nchipuiau /i ei că erau oaspeţi.

I Noi ne-a nchipuit altceva4 vor0i Cinele. "i voiau paturi4 noi le-adat copaci.

I Ne-au răas o ulţie de copaci4 interveni o altă u0ră4 un chioraflat su0 un coif ru9init4 cu vrful te/it. 5ntotdeauna ne răn ai ulţicopaci.

Cnd veni vreea să ncalece din nou4 i traseră peste faţă o 9lu9ă de piele. Nu avea 9ăuri pentru ochi. Pielea nă0u/ea =9ootele din 1urul ei.!ustul de ceapă i stăruia pe li0ă4 la fel de clar ca /i nţele9erea e/eculuiei. -or să mă spânzure# e 9ndi la aie4 la ansa4 la tatăl ei4 aflat n &arth4

/i fu recunoscătoare pentru 9lu9ă. # a1uta să-/i ascundă lacriile care i se

22*



adunau n ochi. Din cnd n cnd4 i au=ea pe haiduci vor0ind4 nsă nu le putea distin9e cuvintele. După o vree4 se lăsă cople/ită de o0oseală /i dei/cările lente /i constante ale calului ei.

De data asta4 visă că era din nou acasă4 la "venfall. Prin ferestrele cuarcade nalte ale sălii castelului no0ilului ei tată putea vedea soareleapunnd. (m fost la adăpost aici# (m fost la adăpost#

"ra 0răcată n 0rocart4 ntr-o rochie lun9ă părţită n patru4 cu al0astru

/i ro/u4 decorată cu sori aurii /i seiluni ar9intii. Pe o altă fată4 rochia ar fistat 0ine4 dar nu pe ea. %vea doispre=ece ani4 era ătăhăloasă /idi=9raţioasă4 /i a/tepta să-l cunoască pe tnărul cavaler pe care tatăl său i-l pre9ătise pentru căsătorie4 un 0ăiat cu /ase ani ai are dect ea4 convinscă va deveni un are capion de turniruri ntr-o 0ună =i. e teea devenirea lui. Pieptul i era prea ic4 inile /i picioarele prea ari. Părul irănea ridicat n sus4 iar n cuta de ln9ă nas avea un co/.

I 5ţi va aduce un trandafir4 i proise tatăl ei4 nsă un trandafir nu era 0un4 o ro=ă nu-i putea asi9ura protecţia. "a voia o sa0ie. )e8otata# Trebuie s2o găsesc pe fată# Trebuie să găsesc onoarea lui#

5n cele din ură4 u/ile se deschiseră /i lo9odnicul ei pă/i n sala tatălui.5ncercă să-l salute4 a/a cu fusese sfătuită4 dar din 9ură ncepu să i cur9ăsn9e. 5/i u/case li0a n tip ce a/tepta. # scuipă la picioarele tnăruluicavaler /i i vă=u de=9ustul ntipărit pe faţă.

I ;ruoasa >rienne4 =ise el pe un ton 0at1ocoritor. % vă=ut scroafe

ai dră9uţe dect tine.>ăr0atul i aruncă trandafirul n faţă. 5n tip ce se ndepărta4 9rifonii de

pe antia sa se unduiră4 se aestecară /i se transforară n lei.I =aime1 ar fi vrut ea să stri9e. =aime% .ntoarce2te la mine1 5nsă li0a ei

=ăcea la podea4 ln9ă trandafir4 necată n sn9e.>rienne se tre=i dintr-odată4 icnind. Nu /tia unde se afla. %erul era rece /i 9reu /i irosea a pănt /i a vieri

/i a uce9ai. tătea ntinsă pe o poliţă4 su0 un oran de 0lănuri de oaie4cu stncă deasupra capului /i rădăcini pătrun=nd prin pereţi. in9uraluină venea de la o lunare din seu4 ar=nd ntr-o 0ăltoacă de cearătopită.

5pinse deoparte 0lănurile. Hă=u că cineva i dăduse 1os arura /ihainele. "ra 0răcată n ve/inte de lnă aro4 su0ţiri4 nsă proaspătspălate. %nte0raţul i fusese fiEat pe aţele /i le9at cu fe/e. 5/i siţea o parte

a feţei uedă /i ri9idă. Cnd se atinse4 descoperi un soi de pri/niţă uedă

27



care-i acoperea o0ra=ul4 falca /i urechea. :uşcătorul?>rienne se ridică n picioare. Li le siţea oi ca apa4 iar capul i era u/or

ca aerul.I " cineva aiciKCeva se i/că ntr-una dintre ni/ele scufundate n u0ră din spatele

lunăriiA un 0ătrn cenu/iu4 0răcat n =drenţe. Păturile care-l acoperiserăalunecară pe pănt. e ridică /i se frecă la ochi.

I Fady >rienneK M-ai speriat. &ocai visa. $u% /i spuse ea4 eu tocmai 8isam#I Ce loc este acestaK # teniţăKI " o pe/teră. Precu /o0olanii4 /i noi tre0uie să aler9ă napoi n

9ăurile noastre cnd vin cinii să ne adulece4 /i sunt tot ai ulţi cini cufiecare =i ce trece.

"ra 0răcat n resturile =drenţuite ale unei ro0e vechi4 ro= cu al0. %vea părul lun9 /i cărunt4 nclcit4 iar pielea că=ută a o0ra1ilor /i a 0ăr0iei eraacoperită cu ţepi aspri.

I Si-e foaeK %i putea să dai pe 9t o cea/că de lapteK Poate puţină pine /i iereK

I Hreau hainele ele. a0ia.e siţea 9oală fără căa/a ei de =ale /i voia Devotata ln9ă ea.I 'e/irea. %rată-i ie/irea.olul pe/terii era ocirlos /i pietros4 se siţea dur su0 tălpile ei. Chiar /i

acu era aeţită4 parcă ar fi plutit. Fuina plpitoare arunca u0reciudate. +piritele celor ucişi% se 9ndi ea4 dansând toate .n 9urul meu%ascunzându2se când mă .ntorc spre ele# Hă=u peste tot 9ăuri /i crăpături /ifisuri4 nsă nu eEista nicio cale de a afla care pasa1e duceau afară4 care oafundau ai ult n pe/teră /i care nu duceau niciunde. &oate erau ntr-o 0e=nă adncă.

I Pot să-ţi pun na pe frunte4 doniţăK

Pala tenicerului era plină de cicatrici /i aspră din cau=a 0ătăturilor4nsă ciudat de 0lndă.

I Nu ai ai fe0ră4 anunţă el cu o voce stră0ătută de accentele din#ra/ele Fi0ere. " 0ine a/a. Nuai ieri carnea-ţi ardea ca focul4 eyne seteea că s-ar putea să te pierde.

I eyne. ;ata naltăKI Chiar ea. Cu toate că nu-i att de naltă ca tine4 doniţă. eyne

Fun9ana4 a/a-i spun oaenii. "a ţi-a o0lo1it 0raţul cu aţele4 la fel de 0ine ca

2



orice aester. % făcut tot ce-a putut pentru faţa ta4 a spălat rănile cu 0erefiartă pentru a opri putre=irea. Dar cu toate astea o u/cătură de o estetare spurcată. De acolo a venit fe0ra4 sunt si9ur. #ul cenu/iu i atinse faţa 0anda1ată. % tre0uit să tăie o parte din carne. Mă te că faţa ta nu va fi prea arătoasă.

$2a fost niciodată arătoasă#I Hor0e/ti de cicatriciK

I Doniţa ea4 creatura aceea ţi-a nfulecat 1uătate din o0ra=.>rienne nu se putu piedica să tresară. 6rice ca8aler are urme debătălie% o averti=ase +er !oodin4 cnd l ru9ase s-o nveţe să se lupte cusa0ia. (sta 8rei şi tu% copilă3 >ătrnul ei aestru de are vor0ise de tăieturide sa0ie4 nsă n-ar fi putut prevedea niciodată eEistenţa dinţilor ascuţiţi aiMu/cătorului.

I De ce i se a/a=ă oasele /i i se spală rănile dacă nu vreţi dect să ăspn=uraţiK

I Chiar4 de ceK >ăr0atul ntoarse privirile spre lunare4 de parcă n-arai fi suportat s-o privească pe >rienne. %i luptat cu cura1 la han4 i s-aspus. Fe n-ar fi tre0uit să plece niciodată de la răscruce. ' s-a spus să stea pe-aproape4 ascuns4 să vină iediat ce vede fu ie/ind pe co/ nsă cnd aau=it de Cinele &ur0at din altpans care /i croia dru spre nord de-alun9ul ;urcii Her=i4 a n9hiţit oeala. 5i vna de ultă4 ultă vreetotu/i4 ar fi tre0uit să /tie ai 0ine. %/a4 a trecut o 1uătate de =i pnă cnd

/i-a dat seaa că circarii se folosiseră de un pru ca să-/i ascundă urele /isă cadă n spatele lui4 iar apoi a pierdut /i ai ult tip ocolind o coloanăde cavaleri ai ;reyilor. Dacă n-ai fi fost acolo4 se putea să nu ai fi răasdect cadavre la han pnă cnd se ntorceau Fe /i oaenii săi. )e astaayne ţi-a n9ri1it rănile4 poate. #rice altceva vei fi făcut4 aceste răni ţi le-aido0ndit cu onoare4 pentru cea ai 0ună cau=ă.

6rice altce8a 8ei fi făcut#

I Li ce cre=i că a făcutK ntre0ă ea. Cine eşti3I Cnd a nceput4 era oaenii re9elui4 i =ise 0ăr0atul4 nsă oaenii

re9elui tre0uie să ai0ă un re9e4 iar noi nu ave. "ra /i fraţi de are4 nsăacu frăţia noastră-i spul0erată. Nu /tiu cine sunte4 ca s-o spun pe-adreaptă4 /i nici unde er9e. Ltiu doar că druul este ntunecat. ;ocurilenu i-au de=văluit ce ne a/teaptă la capăt.

0u ştiu unde se termină totul# (m 8ăzut hoiturile prin copaci#

I ;ocuri4 repetă >rienne. 5nţelese dintr-odată tot. &u e/ti preotul

22



yrishe=. Hră1itorul ro/u.>ăr0atul aruncă o privire n 1os4 spre ro0ele sale =drenţuite4 /i =0i cutristeţe.

I unt4 ai de9ra0ă4 prefăcutul ro=. "u sunt &horos din Myr4 da un preot prost /i un vră1itor /i ai prost.

I Călătore/ti cu Dondarrion4 lordul ful9erului.I ;ul9erul vine /i pleacă /i apoi nu ai e vă=ut. &ot a/a /i oaenii. Mă

te că focul Fordului >eric a plecat din această lue. # u0ră /i aintunecată ne-a condus n acest loc.I CineleKPreotul /i strnse 0u=ele.I Cinele-i ort /i n9ropat.I F-a vă=ut prin pădure.I 3n vis de fe0ră4 doniţă.I icea că ă va spn=ura.I Chiar /i visele pot inţi. Doniţă4 de cnd n-ai ai ncatK 5n od

si9ur4 e/ti flăndă.Chiar era4 /i dădu seaa. 5/i siţea 0urta 9oală.I Mncare ncarea ar fi 0ine-venită4 ulţuesc.I %tunci să pune asa. Le=i. Ho vor0i /i de altele4 dar nti ncare.

%/teaptă aici.&horos aprinse un fitil de la lunarea care se stin9ea /i dispăru ntr-o

9aură nea9ră de su0 un perva= de stncă. >rienne se tre=i sin9ură n ica pe/teră.

Totuşi pentru cât timp3Cercetă caverna4 căutnd o ară. #rice fel de ară ar fi fost 0ună: un

toia94 o 0tă4 un punal. Nu 9ăsi dect pietre. 3na i se potrivea destul de 0ine n pun nsă /i ainti de Loapte /i de ce se ntplase cndha9ell ncercase să pună o piatră potriva unui cuţit. Cnd au=i sunetul

pa/ilor preotului ntorcndu-se4 lăsă piatra să cadă pe păntul pe/terii /i-/ireluă locul.

&horos avea pine /i 0rn=ă /i un 0ol cu tocană.I 5i pare rău4 =ise el. Ce-a ai răas din lapte s-a stricat4 iar ierea s-a

dus toată. Nu prea ai ave ncare. #ricu4 astea te vor sătura.&ocana era rece /i 9rasă4 pinea tare4 iar 0rn=a chiar /i ai tare. >rienne

nu ncase niciodată ceva att de 0un.

I &ovară/ii ei sunt /i ei aiciK l ntre0ă pe preot n vree ce-/i uplea

2



lin9ura cu ultiele răă/iţe de tocană.I eptonul a fost eli0erat4 lăsat să-/i vadă de dru. Nu i s-a făcut niciunrău. Ceilalţi sunt aici4 a/teptndu-/i 1udecata.

I udecataK e ncruntă. Podric Payne e doar un 0ăietan.I pune că-i scutier.I Ltii cu se fălesc 0ăieţii.I "ste scutierul Pe=even9hiului. % luptat n 0ătălii4 sin9ur o recunoa/te.

'ar dacă e să-l asculţi pe el4 a /i răpus oaeni.I 3n 0ăietan4 =ise ea din nou. %veţi ilă.I Doniţă4 făcu &horos4 nu a nicio ndoială că 0unătatea /i ilostenia

/i iertarea ncă ai pot fi 9ăsite pe undeva prin aceste Lapte $e9ate4 nsă nule căuta pe aici. %ceasta este o pe/teră4 nu un teplu. Cnd oaenii tre0uiesă trăiască precu /o0olanii4 n ntuneric4 su0 pănt4 răn foarte repedefără niciun pic de ilă4 a/a cu răn fără lapte sau iere.

I Li dreptateaK Poate ea fi 9ăsită prin pe/teriKI Dreptatea. &horos =0i stins. 5i aintesc dreptatea. %re un 9ust

plăcut. Despre dreptate era vor0a cnd ne-a condus >eric4 sau4 cel puţin4 a/ane-a spus noi. "ra oaenii re9elui4 cavaleri /i eroi nsă unii cavalerisunt ntunecaţi /i plini de 9roa=ă4 doniţa ea. $ă=0oiul ne transforă petoţi n on/tri.

I Hrei să spui că sunteţi on/triKI "u spun că sunte oaeni. Nu e/ti sin9ura cu răni4 Fady >rienne. 3nii

dintre fraţii ei erau oaeni 0uni atunci cnd au nceput toate. %lţii erauai puţin 0uni4 să =iceK De/i unii spun că nu contea=ă cu e 0ăr0atul lanceput4 ci cu sfr/e/te. >ănuiesc că acela/i lucru e vala0il /i pentru feei.

Preotul se ridică n picioare.I Mă te că tipul petrecut de noi doi preună s-a sfr/it. 5i aud pe

fraţii ei apropiindu-se. Doana noastră a triis după tine.>rienne le au=i pa/ii /i =ări luina torţelor plpind n pasa1.

I Mi-ai spus că s-a dus la ;airaret.I Li-a/a a făcut. -a ntors n tip ce tu doreai. "a nu doare

niciodată. $u2mi 8a fi teamă% /i spuse ea4 nsă era prea tr=iu pentru asta. $2am

să2i las să2mi 8adă frica% /i proise ea n loc. "rau patru4 0ăr0aţi duri4 cufeţele trase4 0răcaţi n =ale /i aruri /i piele. 5l recunoscu pe unul dintreeiA 0ăr0atul cu un sin9ur ochi din visele ei.

Cel ai nalt dintre cei patru purta o antie 9al0enă4 pătată /i =drenţuită.

2+



I Si-a plăcut ncareaK ntre0ă el. per că da. "ste ultia asă pe careai s-o ai prie/ti n viaţa ta.%vea părul arăiu4 era 0ăr0os4 =drenţăros4 cu nasul frnt4 prost vindecat.

Îl ştiu pe acest bărbat% /i =ise >rienne.I "/ti Cinele.$n1i. %vea dinţi n9ro=itori4 str0i /i de culoare aro4 din cau=a

cariilor.

I Cred că da4 avnd n vedere că doana ea l-a oort pe ultiul.5ntoarse capul /i scuipă."a-/i ainti străful9erările4 noroiul de su0 tălpile ei.I "u pe $or9e l-a ucis. % luat coiful de pe orntul lui Cle9ane4 iar

tu l-ai furat de pe cadavrul lui.I Nu l-a au=it 0odo9ănind.&horos fornăi de uiire.I "ste adevăratK Coiful unui ortK Chiar att de 1os a decă=utK3ria/ul se ncruntă la el.I " oţel 0un.I Nu-i niic 0un la coiful acela4 nici la 0ăr0aţii care l-au purtat4 =ise

preotul ro/u. andor Cle9ane a fost un o chinuit4 iar $or9e un anial n piele de o.

I "u nu sunt ei.I %tunci de ce să arătă luii faţa lorK ăl0atică4 rn1ită4 str0ă asta

vrei să fii /i tu4 FeKI Hederea ei i va face pe du/anii ei să se teaă.I Hederea ei ă face /i pe ine să ă te.I %tunci nchide-ţi ochii.>ăr0atul cu antia 9al0enă făcu un 9est scurt.I %duceţi trfa.>rienne nu se potrivi. "i erau patru4 iar ea era slă0ită /i rănită4 9oală pe

su0 hainele de lnă. &re0ui să se aplece pentru a nu se lovi la cap n tip ceo pin9eau prin pasa1ul ntortocheat. Calea urca a0rupt4 cotind de două orinainte de a ie/i ntr-o cavernă ult ai are4 plină de haiduci.

5n centrul ei fusese săpată o vatră pentru foc4 iar aerul era al0astru dincau=a fuului. >ăr0aţii se adunaseră ln9ă flăcări4 ncăl=indu-se ca sănfrunte fri9ul din pe/teră. %lţii stăteau cu picioarele ncruci/ate pe saltelede paie. "rau /i feei /i chiar /i cţiva copii care se hol0au de după fustele

aelor lor. in9ura faţă pe care o /tia >rienne era cea a lui eyne 8eddle

2B



Fun9ana.# asă pe capre fusese ridicată n partea cealaltă a pe/terii4 ntr-odespicătură din stncă. 5n dosul esei stătea o feeie nve/ntată ncenu/iu4 cu antie /i cu 9lu9ă. 5n ini ţinea o coroană4 un cerc de 0ron=ornat cu să0ii de fier. # studia4 iar de9etele sale n9iau laele de parcăar fi vrut să le ncerce ascuţiea. #chii i licăreau pe su0 9lu9ă.

Cenu/iul era culoarea surorilor tăcute4 servitoarele trăinului. >rienne

siţi cu pe spinare i urcau fiori. Inimă de 5iatră#I Doniţă4 =ise 0ăr0atul uria/. 'at-o.I Da4 adău9ă 0ăr0atul care avea un sin9ur ochi. &rfa $e9icidului.&resări.I De ce-i spuneţi a/aKI Dacă a/ prii un cer0 de ar9int pentru fiecare dată cnd i-ai pronunţat

nuele4 a/ fi la fel de 0o9at ca prietenii tăi4 Fannisterii.I %sta a fost doar nu nţele9eţi.I Chiar a/a4 să nu pricepe noiK 3ria/ul rse. >a cred că s-ar putea să

nţele9e. Dinspre tine se site o putoare de leu% doană.I Nu-i a/a.3n alt haiduc făcu pas nainte4 un 0ăr0at ai tnăr4 cu o 1iletcă soioasă4

din 0lană de oaie. 5n na sa se afla Devotata.I %sta spune că e.!lasul său era n9heţat de accentele din Nord. &rase sa0ia din teaca ei /i o

puse dinaintea lui Fady 'niă de Piatră. 5n luina focului din vatrăvini/oarele ro/ii /i ne9re de pe laă aproape păreau că se i/că4 nsă feeian cenu/iu avea ochi nuai pentru ăciulia de pe ner: un cap de leu dinaur4 cu ochii din ru0ine4 care luceau ca două stele ro/ii.

I Mai este /i asta.&horos din Myr scoase un per9aent din necă /i-l puse 1os4 ln9ă

sa0ie.

I %re si9iliul re9elui-0ăietan /i spune că purtătorul lui i repre=intăinteresele.

Fady 'niă de Piatră dădu sa0ia la o parte pentru a citi scrisoarea.I a0ia i-a fost dată pentru un 0un otiv4 =ise >rienne. +er aie i-a

făcut un 1urănt lui Catelyn tarI nainte ca prietenii lui să-i taie 0ere9ata4 pro0a0il4 rosti uria/ul cu

antie 9al0enă. Lti cu toţii cine e $e9icidul /i cu sunt 1urăintele sale.

$u2i bine% /i dădu seaa >rienne. $icio 8orbă de2a mea nu2i 8a

2?



.ndupleca# Cu toate astea4 se avntă nainte.I '-a prois lui Fady Catelyn fiicele sale4 nsă cnd a a1uns laDe0arcaderul $e9elui4 dispăruseră. aie -a triis s-o caut pe Fadyansa

I iar dacă ai fi 9ăsit fata4 ce urai să faci cu eaK o iscodi tnărul din Nord.

I # prote1a. # ducea undeva n si9uranţă.

3ria/ul rse.I Li unde-ar fi astaK 5n teniţa lui CerseiKI Nu.I N-ai dect să ne9i ct vrei tu. a0ia asta spune că e/ti o incinoasă.

Chiar tre0uie să crede că Fannisterii dau să0ii cu aur /i ru0ineduşmanilor3 Că $e9icidul voia ca tu s-o ascun=i pe fată de propria sa soră

geamănă3 Presupun că hrtia cu si9iliului re9elui-0ăietan ţi-a fost dată doar pentru ca=ul n care tre0uia să te /ter9i la curK Li apoi ai sunt /i cei cu carete nsoţe/ti

3ria/ul se ntoarse /i făcu un sen4 /irurile de haiduci se despărţiră4 /i alţidoi captivi fură adu/i nainte.

I >ăiatul era scutierul Pe=even9hiului4 doniţă4 i spuse el lui Fady'niă de Piatră. Celălalt este unul dintre cavalerii n9erosului $andyll&arly.

8yle 8unt fusese 0ătut att de tare nct faţa i era uflată4 aproape de

nerecunoscut. e piedică atunci cnd l pinseră /i aproape că=u.Podric l prinse de 0raţ.

I +er 4 spuse 0ăiatul pe un ton 1alnic4 cnd dădu cu ochii de >rienne.Doniţă4 vreau să spun. 5i pare rău.

I Nu are de ce să-ţi pară rău.>rienne se ntoarse spre Fady 'niă de Piatră.I 'ndiferent ce trădare cre=i că a/ fi săvr/it4 doană4 Podric /i +er

8yle nu au făcut parte din asta.I unt lei4 =ise 0ăr0atul cu un sin9ur ochi. %sta-i destul. "u =ic să-i

atrnă. &arly a spn=urat =eci dintre-ai no/tri4 e vreea să spn=ură /inoi de-ai lui.

+er 8yle i =0i u/or >riennei.I Doniţa ea4 spuse el4 ar fi tre0uit să te căsătore/ti cu ine cnd

ţi-a făcut oferta. %cu4 ă te că e/ti hără=ită să ori fecioară4 iar eu o

sărac.

26



I 7ăsaţi2i să plece% se ru9ă >rienne.;eeia n cenu/iu nu răspunse. tudia sa0ia4 per9aentul4 coroana de 0ron= /i fier. 5n cele din ură4 /i duse na su0 0ăr0ie /i se apucă de 9t4de parcă ar fi vrut să se stran9ule=e sin9ură. 5n loc de asta4 vor0i %vea ovoce ntretăiată4 spartă4 chinuită. unetul părea să vină din 9t4 partecroncănit4 parte hrit /i parte horcăit de oarte. 7imba blestemaţilor% /ispuse >rienne.

I Nu nţele9. Ce-a spusKI % ntre0at de nuele sa0iei tale4 =ise tnărul din Nord cu 1iletcă din 0lană de oaie.

I Devotata4 răspunse >rienne.;eeia n cenu/iu /uieră printre de9ete. #chii-i erau două 9ăvane ro/ii4

ar=nd ntre u0re. Hor0i din nou.I Nu4 spune ea4 să-i =ici &rădătoarea. % fost făcută pentru trădare /i

ooruri. "a-i spune 5rietenă 5refăcută# Ca tine.I ;aţă de cine a fost eu prefăcutăKI ;aţă de ea4 făcu nordicul. e poate ca donia ta să fi uitat că i-ai 1urat

credinţă ai nti eiK"ra nuai o sin9ură feeie căreia ;ecioara din &arth i 1urase vreodată

credinţă.I %sta nu poate fi adevărat4 spuse ea. " oartă.I Moartea /i drepturile oaspeţilor4 urură eyne 8eddle Fun9ana.

Niciuna nu ai e ce-a fost odată.Fady 'niă de Piatră /i dădu 9lu9a 1os /i-/i desfă/ură de pe faţă voalul

cenu/iu4 din lnă. %vea părul uscat /i firav4 al0 ca osul. ;runtea ei era unaestec de verde /i cenu/iu4 stră0ătută de pustule aronii4 putrede. Carneafeţei i atrna =drenţuită de su0 ochi /i pnă la fălci. 3nele dintre tăieturierau acoperite de sn9e nche9at4 nsă altele erau deschise /i dedesu0t sevedea craniul.

'aţa ei% se 9ndi >rienne. 'aţa ei era atât de puternică şi de chipeşă% cu pielea atât de netedă şi de moale#

I Fady Catelyn. Facriile i se adunară n ochi. %u spus au spus că aţiurit.

I "a este4 =ise &horos din Myr. ;reyii i-au tăiat 9tul de la o ureche laalta. Cnd a 9ăsit-o ln9ă ru4 era oartă de trei =ile. 8arin -a iploratsă-i dau sărutul vieţii4 dar trecuse prea ult tip. N-a vrut s-o fac4 a/a că

Fordul >eric /i-a lipit 0u=ele de ale ei /i flacăra vieţii a trecut de la el la ea.

2,



Li s-a ridicat. ;ie ca tăpnul Fuinii să ne apere pe noi toţi. -a ridicat#6are .ncă 8isez3 se ntre0ă >rienne. 0ste 8reun alt coşmar zămislit din

febra :uşcătorului3I N-a trădat-o niciodată. pune-i asta. ur pe cele Lapte. # 1ur pe sabia

ea.%rătarea care fusese Catelyn tar se apucă din nou de 9t4 cu de9etele

apăsnd pe cicatricea ori0ilă a tăieturii4 /i hri /i alte sunete.

I Cuvintele sunt ca vntul4 spune ea4 i =ise nordicul >riennei. pune către0uie să-ţi dovede/ti loialitatea.I CuK ntre0ă >rienne.I Cu sa0ia ta. )e8otata i spui tuK %tunci respectă-ţi 1urăntul faţă de

ea4 spune stăpna ea.I Ce vrea de la ineKI Hrea ca fiul ei să trăiască sau să oară cei care l-au ucis4 spuse uria/ul.

Hrea să ospăte=e ciorile4 a/a cu au făcut la Nunta $o/ie. ;reyi /i >oltoni4da. 5i vo oferi din ace/tia4 ct de ulţi vrea. &ot ce-ţi cere ţie este aieFannister.

=aime# iţea nuele ca un cuţit răsucindu-i-se n 0urtă.I Fady Catelyn4 eu nu nţele9i4 aie -a salvat de la siluire cnd

ne-au capturat Mă/tile 5nsn9erate4 iar ai tr=iu a venit după ine4 a săritn 9roapa ursului cu inile 9oale ţi 1ur4 nu ai este cel care era. M-atriis după ansa4 să o apăr4 nu se poate să fi fost aestecat n Nunta $o/ie.

Fady Catelyn /i nfipse de9etele adnc n 9t4 iar cuvintele ie/iră hrind4nă0u/ite4 un /uvoi rece ca 9heaţa. >ăiatul din Nord spuse:

I ice că tre0uie să ale9i. 'a sa0ia /i ucide-l pe $e9icid4 ori ai să fiispn=urată pentru trădare. a0ia sau laţul4 spune ea. %le9e4 ai spune.

(lege#>rienne /i ainti visul4 cu l a/teptase n sala tatălui ei pe 0ăiatul cu

care ura să se căsătorească4 /i u/case li0a n vis. Aura2mi era plină de

sânge# 5/i trase sufletul hrind /i spuse:I N-a să fac această ale9ere.e lăsă o tăcere lun9ă. %poi Fady 'niă de Piatră 9lăsui din nou. De data

asta4 >rienne pricepu ce spunea. "ra un sin9ur cuvnt: +pânzuraţi2i%croncăni ea.

I După cu porunce/ti4 stăpnă4 =ise uria/ul.# le9ară din nou pe >rienne cu frn9hiile de ncheieturi /i o scoaseră din

cavernă pe o cărare ntortocheată. %fară era diineaţă4 fu surprinsă să vadă.

2*



;/ii din luina palidă a =orilor se strecurau printre copaci. (tât de mulţicopaci% /i spuse ea. $ici nu 8a trebui să mergem departe#

Nici nu erseră. 8aiducii i puseră laţul su0 o salcie str0ă4 i-l nnodarăstrns /i aruncară capătul celălalt al funiei peste o crean9ă. Fui 8yle 8unt /ilui Podric Payne li se dădură uli. +er 8yle stri9a că l va ucide el peaie Fannister4 nsă Cinele l pălui /i-l făcu să tacă. 5/i pusese din noucoiful.

I Dacă aveţi crie de ărturisit =eilor vo/tri4 acu e tipul să lespuneţi.I Podric nu v-a făcut niciodată niic. &atăl eu l va răscupăra.

&arth e nuită /i insula de safir. &riiteţi-l pe Podric cu oasele ele la"venfall /i veţi prii safire4 ar9int4 tot ce vreţi.

I "u le vreau napoi pe soţia /i pe fiica ea4 =ise Cinele. Poate să i ledea tatăl tăuK Dacă nu4 n-are dect să se ducă dracului. >ăiatul va putre=iln9ă tine. Fupii vă vor roade oasele.

I # spn=uri4 FeK ntre0ă 0ăr0atul cu un sin9ur ochi. #ri ai de 9nd s-oţii de vor0ă pe căţeaua asta pnă oareK

Cinele sulse capătul frn9hiei din inile celui care-o ţinea.I 'a să vede dacă poate dansa4 =ise el /i trase. >rienne siţi cu funia

se strn9ea4 n9ropndu-se n pielea ei4 sucindu-i 0ăr0ia n sus. +er 8yle i 0lestea cu are di0ăcie4 dar nu /i 0ăiatul. Podric nu-/i ridică deloc privirile4 nici ăcar atunci cnd picioarele i fură săltate de la pănt.

)acă acesta2 i un alt 8is% este 8remea să mă trezesc# )acă este ade8ărat%este 8remea să mor# &ot ce putea să vadă era Podric4 cu laţul strns n 1urul9tului su0ţire4 dnd din picioare. "a-/i deschise 9ura. Pod se =0ătea4 sesufoca4 murea# >rienne inspiră aerul cu disperare4 chiar dacă funia ostran9ula. Niic nu ai duruse att de tare. Sipă un cuvnt.

2+7



CERSEI

epta Moelle era o 0a0orniţă cu părul al04 cu o faţă ascuţită ca o secure /icu 0u=ele ţu9uiate ntr-o eEpresie de de=apro0are perpetuă. (sta are .ncă

fecioria la locul ei% pun rămăşag% /i spuse Cersei4 deşi acum trebuie să fietare şi ţeapănă ca pielea fiartă# Lase dintre cavalerii 5naltei Hră0ii oescortau4 cu sa0ia curcu0eu a ordinului lor renăscut pictată pe scuturile lor

alun9ite.I eptă.Cersei stătea la picioarele &ronului de ;ier4 nve/ntată n ătase verde

/i dantele aurii.I pune-i Preacucerniciei ale că sunte supăraţi pe el. 5/i perite prea

ulte. Pe de9etele ei /i n părul auriu licăreau saralde. #chii ntre9ii curţi/i ai ora/ului erau aţintiţi asupra ei /i voia ca ei s-o vadă pe fiica Fordului

&yin. Cnd se va terina farsa coedianţilor4 vor nţele9e că au o sin9urăre9ină adevărată. )ar% mai .ntâi% trebuie să dansăm hora şi să nu pierdemniciun pas# Fady Mar9aery este soaţa credincioasă /i 0lndă a fiului eu4a1utorul /i consoarta lui. Preacucernicia a nu avea niciun otiv să punăna pe ea ori să le nchidă pe ea /i pe tinerele ei veri/oare4 care ne suntdra9i tuturor. 5i cer să le eli0ere=e.

"Epresia severă a septei Moelle nu se odifică deloc.

I % să transit cuvintele 5nălţiii &ale Preacucerniciei ale4 nsă ăntristea=ă să spun că tnăra re9ină /i doni/oarele sale pot fi eli0eratenuai cnd nevinovăţia lor va fi dovedită.

I $e8ino8ăţia3 De ceK Nu tre0uie dect să le priviţi chipurile dulci /itinere pentru a vedea ct sunt de nevinovate.

I 3n chip plăcut ascunde adesea un suflet de păcătos.Fordul Merryheater luă cuvntul de la asa de consiliu:

I De ce ofense sunt acu=ate aceste tinere fete /i de către cineKepta răspunse:I Me99a &yrell /i "linor &yrell sunt acu=ate de desfrnare4 păcate

trupe/ti /i asociere pentru coiterea de naltă trădare. %lla &yrell a fostacu=ată pentru că a asistat la destră0ălări /i le-a a1utat să le ascundă. Deacestea toate a fost acu=ată /i re9ina Mar9aery4 precu /i de adulter /i denaltă trădare.

Cersei /i puse o nă pe piept.I pune-i cine răspnde/te aseenea calonii despre fiica ea 0unăJ

2+



Nu cred o iotă din toate astea. Dra9ul eu fiu o iu0e/te pe Fady Mar9aerydin toată inia4 ea n-ar fi putut niciodată să fie att de crudă nct să ln/ele.

I %cu=atorul este un cavaler din propria ta curte. +er #sney Rettle0laca ărturisit 5naltului epton nsu/i4 la altarul &atălui4 că o cunoa/te trupe/te pe re9ină.

8arys ift icni la asa de consiliu4 iar Marele Maester Pycelle se

ntoarse cu spatele. %erul se uplu de un =u=et4 ca /i cu ii de viespifuseseră eli0erate prin sala tronului. 3nele dintre doanele de la 9aleriencepură să plece4 urate de un /uvoi de ici lor=i /i cavaleri din spatelesălii. Mantiile aurite i lăsară să plece4 nsă re9ina l instruise pe +er #sfrydsă-i note=e pe toţi cei care fu9eau. )intr2odată% trandafirul T"rellilor numai miroase atât de dulce#

I +er #sney este tnăr /i desfrnat4 adit asta4 =ise re9ina4 nsă uncavaler credincios. Dacă spune că a luat parte la toate astea nu4 nu poate fiadevărat. Mar9aery este fecioarăJ

I Nu-i a/a. % eEainat-o chiar eu4 la porunca Preacucerniciei ale.;ecioria ei nu ai e intactă. epta %9lantine /i epta Melicent vor spuneacela/i lucru4 la fel ca propria septă a $e9inei Mar9aery4 Nysterica4 ce a fostnchisă ntr-o celulă de penitenţă pentru participarea ei la ru/inea re9inei.Fady Me99a /i Fady "linor au fost /i ele cercetate. Nici ele nu ai suntfecioare.

Hiespile 0=iau att de tare nct re9ina de-a0ia dacă-/i ai au=ea9ndurile. +per ca mica regină şi 8erişoarele ei să se fi bucurat dea8enturile lor#

Fordul Merryeather 0ătu cu punul n asă.I Fady Mar9aery a depus 1urăinte solene privind fecioria ei4 n faţa

5nălţiii ale4 re9ina4 /i a răposatului ei tată. Mulţi de aici au fost artori.Fordul &yrell4 de aseenea4 a pus che=ă/ie pentru nevinovăţia ei4 la fel /i

Fady #lenna4 despre care /ti cu toţii că este dincolo de orice nvinovăţire.Hrei să ne faci să crede că toţi ace/ti oaeni no0ili ne-au minţit3

I Poate că /i ei au fost n/elaţi4 stăpne4 =ise epta Moelle. Nu pot sădiscut despre asta. Nu pot dect să 1ur pentru adevărul celor descoperite deine4 atunci cnd a eEainat-o pe re9ină.

'a9inea acestei 0ă0ătii acrite 0ă9ndu-/i de9etele-i =0rcite n icavulvă trandafirie a lui Mar9aery fu att de nostiă4 nct Cersei aproape că

pufni n rs.

2+2



I 'nsistă ca Preacucernicia a să perită ca propriii no/tri aesteri săo eEaine=e pe fiica ea 0ună4 pentru a vedea dacă eEistă vreo ură deadevăr n aceste calonii. Mare Maester Pycelle4 o vei nsoţi pe eptaMoelle napoi la eptul lui >aelor /i te vei ntoarce la noi cu adevărul desprefecioria lui Mar9aery a noastră.

Pycelle se făcuse al0 ca laptele. :izerabilul ăsta bătrân şi prost nu poatetăcea 8reodată% .nsă acum% că am ne8oie de câte8a cu8inte de2ale lui% şi2a

pierdut darul 8orbirii% chi0=ui re9ina nainte ca 0ătrnul să =ică4 n sfr/it:I Nu este nevoie ca să-i cercete= să-i cercete= părţile intie. !lasul itreura. Mi-e neplăcut să spun $e9ina Mar9aery nu este fecioară. Mi-acerut să-i prepar ceaiul de lună4 nu o dată4 ci de ai ulte ori.

arva care ură depă/ea pnă /i a/teptările lui Cersei Fannister. Nici chiar 0ătăile n podea cu toia9ul ale crainicului re9al nu reu/iră să

facă are lucru ca să potolească 9ălă9ia. $e9ina lăsă ca totul să se consue preţ de cteva clipe4 savurnd sunetele de=onoarei icii re9ine. După ceruoarea durase suficient de ult4 se ridică4 avnd chipul pietrit4 /i porunci ca antiile aurii să evacue=e sala. :argaer" T"rell e terminată% se9ndi ea ncntată. Cavalerii ei al0i se adunară n 1urul ei cnd ie/i prin u/are9elui din spatele &ronului de ;ierA >oros >lount4 Meryn &rant /i #sundRettle0lac4 ultiii din !arda $e9ală răa/i n ora/.

>ăiatul Funii stătea ln9ă u/ă4 ţinndu-/i =ornăitoarea n nă /i căscndochii ari la ntre9ul tale/-0ale/. 5oate că2i un bufon% .nsă o

recunoaşte# :agg" !roasca ar fi trebuit să se .mbrace şi ea .n haine pestriţe% 9udecând după cât de bine a 8ăzut 8iitorul# Cersei spera că 0ătrnaipostoare urla acu n infern. $e9ina ai tnără4 despre a cărei apariţievestise4 era terinată4 iar dacă acea profeţie se dovedea a fi falsă4 la fel se putea ntpla /i cu restul. $iciun giulgiu auriu% niciun valonVuar4 sunt% .n sfârşit% scăpată de croncănelile tale răutăcioase#

$ăă/iţele icului ei consiliu o urară afară. 8arys yft părea

0uiăcit. e piedică la u/ă /i ar fi că=ut dacă %urane Gaters nu l-ar fi prins de 0raţ. Chiar /i #rton Merryeather părea nelini/tit.

I #aenii de rnd sunt ncntaţi de ica re9ină4 =ise el. Nu vor prii prea 0ine asta. Mă te de ceea ce s-ar ai putea ntpla4 5nălţiea &a.

I Fordul Merryeather are dreptate4 făcu Fordul Gaters. Dacă n-oderan1ea=ă pe 5nălţiea &a4 voi lansa /i restul noilor noastre 9alere. %pariţialor pe %pa Nea9ră4 cu flaura $e9elui &oen fluturnd pe catar9e4 va

reainti ora/ului cine done/te aici /i le va pune n si9uranţă dacă

2+



ulţiea se hotără/te să se răscoale din nou.Făsă restul nerostitA odată a1unse pe %pa Nea9ră4 9alerele sale l vorpiedica pe Mace &yrell să-/i aducă arata napoi4 peste ru4 tot a/a cu&yrion l oprise cndva pe tannis. 8i9h9arden nu avea nicio forţă navală proprie n această parte din Gesteros. e 0a=au pe flota lui $edyne4 n pre=ent pe dru napoi4 spre %r0or.

I # ăsură prudentă4 anunţă re9ina. Pnă cnd va trece această furtună4

vreau ca navele tale să fie echipate /i pe apă.+er 8arys yft era att de palid /i de transpirat nct părea că era 9ata săle/ine.

I Cnd vestea va a1un9e la Fordul &yrell4 furia sa nu va ai aveaar9ini. Ha cur9e sn9e pe stră=i

Ca8alerul puiului galben% cu9etă Cersei. (r trebui să2 ţi alegi ca blazonun 8ierme% ser# Un pui este ce8a prea aprig pentru tine# )acă :ace T"rellnu 8a lua cu asalt nici măcar Capătul 'urtunii% cum .ţi imaginezi tu că ar

.ndrăzni să2i atace pe zei3Cnd terină el de ndru9at ver=i /i uscate4 Cersei interveni:I Nu tre0uie să se a1un9ă la vărsare de sn9e4 /i intenţione= să ă

n9ri1esc de asta. % să er9 la eptul lui >aelor chiar eu /i-a să vor0esccu $e9ina Mar9aery /i cu 5naltul epton. &oen i iu0e/te pe andoi4/tiu asta4 /i va dori să er9 /i să fac pace ntre ei.

I PaceK +er 8arys /i tapona fruntea cu o necă din catifea. Dacă

pacea este posi0ilă este foarte cura1os din partea ta.I 3n proces s-ar putea să fie foarte necesar4 =ise re9ina4 pentru a

spul0era aceste calonii 1osnice /i aceste inciuni4 pentru a dovedi luii căscupa noastră Mar9aery este nevinovată4 după cu o /ti cu toţii.

I Da4 făcu Merryeather4 nsă 5naltul epton s-ar putea să vrea s-o 1udece chiar el pe re9ină4 a/a cu i 1udeca pe vreuri Credinţa pe oaeni.

+per şi eu% /i spuse Cersei. Nu era de cre=ut că o astfel de instanţă va

privi cu n9ăduinţă re9inele trădătoare4 care-/i desfăceau picioarele pentruenestreli /i profanau riturile sacre ale ;ecioarei pentru a-/i ascunderu/inea.

I Fucrul cel ai iportant este 9ăsirea adevărului4 cred că sunte cutoţii de acord4 spuse ea. 'ar acu4 lor=ii ei4 tre0uie să ă scu=aţi. untnevoită să er9 la re9e. Nu tre0uie lăsat sin9ur n aceste oente.

&oen oea pisici cnd aa lui se ntoarse la el. Dorcas i făcuse

un /oarece din f/ii de 0lană le9ate cu un fir lun9 de o veche undiţă. Pisoilor

2++



le plăcea să-l fu9ărească4 iar pe 0ăiat nu-l distra niic ai ult dect să-ltot sucească pe 1os cnd se repe=eau după el. Păru surprins cnd Cersei lluă n 0raţe /i-l sărută pe frunte.

I %sta pentru ce-i4 aăK De ce pln9iK 5entru că eşti .n siguranţă% ar fi vrut să-i spună. 5entru că niciun rău nu

te 8a a9unge 8reodată#I !re/e/ti4 un leu nu pln9e niciodată. Ha fi destul tip4 ai tr=iu4 să-i

spună de Mar9aery /i de veri/oarele ei. unt ni/te andate pe care anevoie să le sene=i.De dra9ul re9elui4 re9ina nu trecuse /i nuele pe andatele de arestare.

&oen le senă n al0 /i /i nuie fericit si9iliul n ceara caldă4 a/a cufăcea ntotdeauna. %poi Cersei l triise afară preună cu ocelyn yft.

+er #sfryd Rettle0lac sosi tocai cnd cerneala se usca. Cersei scriseseacu /i nuele cu na ei: +er &allad cel 5nalt4 ala0har Who4 8aish8arpistul4 8u9h Clifton4 Mar Mullendore4 >ayard Norcross4 Fa0ert&urn0erry4 8oras $edyne4 8o00er $edyne4 /i un anuit ocofan penue Gat4 care-/i =icea >ardul %l0astru.

I %tt de ulţi.+er #sfryd răsfoi andatele4 nspăintat de cuvinte de parcă ar fi fost

9ndaci care se răspndeau pe per9aent. Niciunul dintre fraţii Rettle0lacnu /tia să citească.

I ece. %i /ase ii de antii aurii. %/ crede că sunt suficiente pentru

=ece oaeni. 3nii dintre cei ai de/tepţi s-ar putea să fi fu9it4 dacă=vonurile au a1uns la tip la urechile lor. Dacă-i a/a4 nu contea=ă4 a0senţalor nu-i face dect să pară /i ai vinovaţi. +er &allad este ca nerod /i s-ar putea să ncerce să ţi se opună. %i 9ri1ă să nu oară nainte de a ărturisitot /i nu te atin9e de ceilalţi. Cţiva s-ar putea să fie nevinovaţi.

"ra iportant să se dovedească că 9eenii $edyne fuseseră acu=aţi penedrept. %cest lucru va deonstra corectitudinea 1udecăţii celorlalţi.

I 5i nhăţă pe toţi nainte de răsăritul soarelui4 5nălţiea &a. %poi +er#sfryd e=ită. 5n faţa u/ii eptului lui >aelor s-a adunat o ulţie.

I Ce fel de ulţieK#rice lucru nea/teptat o făcea să fie circuspectă4 /i ainti ce spusese

Fordul Gaters despre ră=eriţe. $u am luat .n considerare cum ar puteareacţiona la asta oamenii de rând# :argaer" a fost animăluţul lor preferat#

I Cţi suntK

I # sută /i ceva. tri9ă la 5naltul epton s-o eli0ere=e pe ica re9ină.

2+B



Dacă vrei4 i pute pune pe fu9ă.I Nu. Fasă-i să stri9e pnă ră9u/esc4 asta nu-l va i/ca pe Hra0ie. "l nuascultă dect de =ei.

"ra o anuită ironie n faptul că Preacucernicia a avea o ulţiefurioasă adunată n pra9ul u/ii4 din oent ce tocai o aseenea 9loată ladusese la coroana de cristal. 5e care a şi 8ândut2o repede#

I Credinţa are propriii săi cavaleri acu. Fasă-i să apere septul. #h4 /i

nchide /i porţile ora/ului. Nieni nu intră /i nu pleacă din De0arcaderul$e9elui fără perisiunea ea4 pnă cnd se lini/tesc lucrurile.I După cu porunce/ti4 5nălţiea &a.+er #sfryd făcu o plecăciune /i se duse să 9ăsească pe cineva care să-i

citească andatele.Pnă cnd soarele se duse la culcare n acea =i4 toţi trădătorii acu=aţi erau

arestaţi. 8aish 8arpistul se pră0u/ise cnd veniseră după el4 iar +er &alladcel 5nalt rănise trei antii aurite nainte de a fi cople/it de ceilalţi. Cersei porunci ca 9eenilor $edyne să li se dea caere conforta0ile ntr-unuldintre turnuri. Ceilalţi fură 0ă9aţi n 0eciuri.

I 8aish respiră cu ultă 9reutate4 o inforă Qy0urn cnd veni laadunarea din acea noapte. Cere un aester.

I pune-i că prie/te unul iediat ce ărturise/te. e 9ndi o clipă. " prea 0ătrn ca să fi fost unul dintre aanţi4 dar4 fără ndoială4 a cntat cuharpa /i din voce pentru Mar9aery4 n vree ce ea se distra cu alţi 0ăr0aţi.

Ho avea nevoie de aănunte.I 5l voi a1uta să /i le aintească4 5nălţiea &a.5n =iua urătoare4 Fady Merryeather o a1ută pe Cersei să se 0race

pentru vi=ita lor la ica re9ină.I Niic prea 0o9at sau vesel4 i =ise ea. Ceva potrivit de pios /i de stins

pentru un 5nalt epton. Mă va face să ă ro9 preună cu el. 5n cele dinură4 alese o rochie oale din lnă4 care o acoperea de la 9t /i pnă la

9le=ne4 cu un corset 0rodat doar cu cteva nervuri /i cu neci ţesute n firde aur4 pentru a-i 0ln=i severitatea liniilor. Li ai 0ine4 aroul ura săa1ute la ascunderea urdăriei4 dacă tre0uia să n9enunche=e. 5n tip ce-oconsole= pe fiica ea 0ună4 tu vei vor0i cu cele trei veri/oare4 i spuse ea&aenei. C/ti9-o pe %lla dacă poţi4 dar ai 9ri1ă ce-i spui. -ar putea ca =eii sănu fie sin9urii care ascultă.

aie spunea ntotdeauna că partea cea ai 9rea din orice 0ătălie era cea

de dinainte4 a/teptarea nceperii carna9iului. Cnd ie/i4 Cersei vă=u că cerul

2+?



era cenu/iu /i ohort. Nu putea risca să fie surprinsă de ploaie /i să a1un9ăla eptul lui >aelor udă leoarcă. %sta nsena lectica. Ca escortă4 luă =ecedintre 9ăr=ile Casei Fannister /i pe >oros >lount.

I -ar putea ca 9loata lui Mar9aery să nu ai0ă intea de a-l deose0i peun Rettle0lac de celălalt4 i spuse ea lui +er #sund4 /i nu te pot lăsa să-ţifaci sin9ur dru printre ei. Cel ai 0ine e să te ţine o vree departe de privirile lor.

5n vree ce-/i croiau dru prin De0arcaderul $e9elui4 &aena avu4dintr-odată4 o ndoială.I %ceastă 1udecată4 =ise ea cu 9las /optit. Ce se va ntpla dacă

Mar9aery cere ca vinovăţia sau nevinovăţia să fie hotărtă prin duelK3n =0et atinse 0u=ele lui Cersei.I Ca re9ină4 onoarea ei tre0uie să fie apărată de un cavaler din !arda

$e9ală. De fapt4 orice copil din Gesteros /tie cu Prinţul %eon CavalerulDra9on a luptat pentru sora sa4 $e9ina Naerys4 potriva acu=aţiilor lui +er

Mor9hil. Dar cu +er Foras att de 9rav rănit4 ă te că rolul Prinţului%eon tre0uie să fie preluat de unul dintre ;raţii săi uraţi. Dădu din ueri.Dar careK +er %rys /i +er >alon sunt departe4 n Dorne4 aie este la$iverrun4 iar +er #sund este fratele celui care o acu=ă4 ceea ce lasă doar posi0ilitatea oh

I >oros >lount /i Meryn &rant4 rse Fady &aena.I Da4 iar +er Meryn se site ca rău n ultia vree. %inte/te-i să-i

spun asta cnd ne ntoarce la castel.I Nicio 9ri1ă4 scupa ea. &aena i luă na /i-o sărută. Mă ro9 să nu

a1un9 să te ofense= niciodată. "/ti n9ro=itoare cnd e/ti strnită.I #rice aă ar face la fel ca să-/i prote1e=e copiii4 =ise Cersei. Cnd

vrei să-l aduci la curte pe 0ăiatul acela al tăuK $ussel parcă-l cheaă4 nuK-ar putea antrena cu &oen.

I %sta l-ar ferici pe 0ăiat4 /tiu nsă lucrurile sunt att de nesi9ure

acu4 nct -a 9ndit că ar fi ai 0ine să a/tept să treacă prie1dia.I Ha trece destul de curnd4 proise Cersei. &riite vor0ă la Fon9ta0le

/i pune-l pe $ussel să-/i ia cel ai 0un pieptar /i sa0ia de len. 3n nou prieten va fi nuai potrivit să-l facă pe &oen să uite de pierdereasuferită după ce căp/orul lui Mar9aery se va rosto9oli.

Co0orră din lectică la picioarele statuii lui >aelor cel >inecuvntat.$e9ina fu ncntată să vadă că oasele /i urdăria fuseseră curăţate. +er

#sfryd spusese adevărulA ulţiea nu era nici att de nueroasă4 nici att

2+6



de nesupusă precu fuseseră vră0iile. tăteau adunaţi n plcuri ici4 privind aeninţători spre porţile Marelui ept4 unde un /ir de septoni novicise aliniaseră4 cu toie9e n ini. 'ără oţel% o0servă Cersei. "ra ori cevafoarte nţelept4 ori ceva prostesc4 ncă nu era si9ură care dintre variante.

Nieni nu făcu nicio ncercare de a le piedica să intre. #aenii dernd4 la fel /i novicii4 se dădură la o parte naintea lor. #dată a1unsenăuntru4 fură ntpinate n ala Făpilor de către trei cavaleri4 0răcaţi

n ro0ele ;iilor $ă=0oinicului4 dun9ate n culorile curcu0eului.I % venit aici doar s-o văd pe fata ea 0ună4 le spuse Cersei.I Preacucernicia a vă a/teaptă. "u sunt +er &heodan cel #nest4 fost +er

&heodan Gells. 5nălţiea a să 0inevoiască a veni cu ine.5nalta Hra0ie era n 9enunchi4 ca ntotdeauna. De data asta4 se ru9a

naintea altarului &atălui. Nu-/i ntrerupse ru9ăciunea cnd se apropiere9ina4 ci o făcu să a/tepte4 neră0dătoare4 pnă cnd terină. Nuai atunci/i ridică fruntea spre ea.

I 5nălţiea &a. Ce =i tristă.I ;oarte tristă. % putea prii perisiunea ta de a vor0i cu Mar9aery /i

cu veri/oarele eiK%lese o anieră 0lndă /i uilăA cu acest 0ăr0at asta era calea care dădea

cele ai 0une re=ultate.I Dacă asta vă este dorinţa. Hino la ine după aceea4 copila ea. Noi

doi tre0uie să ne ru9ă preună.

Mica re9ină fusese nchisă n vrful unuia dintre turnurile n9uste aleMarelui ept. Celula ei avea doi etri /i 1uătate lun9ie /i aproape doilăţie4 fără niciun fel de o0ilier n afară de o saltea uplută cu paie /i o 0ancă pentru ru9ăciuni4 un urcior cu 9ura lar9ă plin cu apă4 un eEeplar din+teaua .n ;apte Colţuri /i o lunare pentru citit. in9ura fereastră de-a0iadacă era ai lată dect o deschi=ătură pentru arca/i.

Cersei o 9ăsi pe Mar9aery desculţă /i treurnd4 0răcată n ro0a din

lnă aspră de soră novice. Pletele i erau nclcite4 iar picioarele urdare.I Mi-au luat hainele% i spuse ica re9ină ndată ce răaseră sin9ure.

% purtat o rochie din dantelă al0ă ca filde/ul4 cu perle de apă dulce pecorsa14 nsă septele /i-au pus mâinile pe ine /i -au de=0răcat pnă la piele. Fa fel /i pe veri/oarele ele. Me99a a a=vrlit-o pe una dintre septentre lunări /i i-a dat foc ro0ei. Mi-e frică pentru %lla4 totu/i. -a făcutal0ă la faţă4 era prea speriată ca să pln9ă.

I >iata copilă. Cu nu erau scaune4 Cersei se a/e=ă ln9ă ica re9ină4

2+,



pe salteaua ei. Fady &aena s-a dus să discute cu ea4 să-i spună că n-a fostuitată.I Nici ăcar nu -a lăsat să le văd4 se nfurie Mar9aery. Ne ţine pe toate

separat una de alta. Pnă cnd ai venit tu4 nu i s-a peris să priescvi=itatori4 nuai septe. Hine cte una o dată pe oră ca să ă ntre0e dacădoresc să-i ărturisesc păcatele trupe/ti. Nu ă lasă nici ăcar să dor.Mă tre=esc pentru a-i cere ărturisiri. Noaptea trecută i-a ărturisit

eptei 3nella că i-a dorit să-i scot ochii.Ce păcat că n2ai făcut2o% se 9ndi Cersei. 6rbirea 8reunei amărâte de septe bătrâne ar con8ins% cu siguranţă% Înalta -rabie de 8ino8ăţia ta#

I Pe veri/oarele tale le chestionea=ă n acela/i fel.I %tunci fie 0lesteaţi4 =ise Mar9aery. >lesteaţi să fie cu toţii pnă n

cele /apte iaduri. %lla este 0lndă /i sfioasă4 cu pot să-i facă a/a cevaK 'arMe99a rde la fel de tare ca o trfă din docuri4 /tiu4 nsă nlăuntrul ei arăas tot o copilă. Fe iu0esc pe toate /i ele ă iu0esc pe ine. Dacă aceastăvra0ie crede că le-ar putea face să intă despre ine

I Mă te că /i ele sunt puse su0 acu=are. &oate trei.I -erişoarele eleK Mar9aery păli. %lla /i Me99a de-a0ia dacă au ie/it

din copilărie. 5nălţiea &a4 asta asta-i ceva pur /i siplu onstruos. Hreisă ne scoţi de aiciK

I %/ face-o4 dacă a/ putea. !lasul i era ncărcat de tristeţe.Preacucernicia a a pus noii săi cavaleri să vă pă=ească. Ca să vă eli0ere= ar

tre0ui să triit antiile aurii /i să profane= prin ooruri acest loca/ sfnt.Cersei luă na lui Mar9aey ntr-a sa. Cu toate astea4 n-a stat cu 0raţelencruci/ate. '-a adunat pe toţi cei nuiţi de +er #sney drept iu0iţii tăi. "i ivor vor0i Preacucerniciei ale despre nevinovăţia ta4 sunt convinsă4 /i vor 1ura asta la 1udecată.

I udecatăK 5n vocea fetei se strecurase o nuanţă clară de teaă. &re0uiesă se ţină o 1udecatăK

I Cu altcuva ţi vei dovedi nevinovăţiaK Cersei o strnse de nă4 nsen de 0ăr0ătare. 5nsă fii si9ură că tu deci=i felul n care se va desfă/ura 1udecata. "/ti re9ină. Cavalerii din !arda $e9ală au 1urat să te apere.

Mar9aery nţelese iediat.I udecată prin luptăK Foras e rănit4 altfel elI %re /ase fraţi.Mar9aery căscă ochii la ea4 apoi /i trase na.

I %sta-i cuva o 9luăK >oros este un fricos4 Meryn este 0ătrn /i

2+*



ncet4 fratele tău este olo9it4 iar ceilalţi doi sunt plecaţi la Dorn /i #sundeste un 0lesteat de Bettleblac<# Foras are doi fraţi4 nu /ase. Dacă e să fievreo 1udecată prin luptă4 l vreau pe !arlan drept capion al eu.

I +er !arlan nu este e0ru al !ăr=ii $e9ale4 =ise re9ina. %tunci cndeste la i1loc onoarea re9inei4 le9ile /i tradiţia cer ca luptătorul ei să fienuai unul dintre oaenii 1uraţi ai re9elui. Mă te că 5naltul epton vainsista asupra acestui lucru. :ă 8oi asigura că aşa 8a fi#

Mar9aery nu-i răspunse iediat4 nsă ochii ei căprui se i1iră 0ănuitori.I >lount sau &rant4 rosti ea n cele din ură. Ha tre0ui să fie unul dintreei. Si-ar plăcea asta4 nu-i a/aK #sney Rettle0lac l-ar tăia n 0ucăţi peoricare dintre ei.

5e cele şapte iaduri# Cersei /i copuse o eEpresie rănită.I Mă nedreptăţe/ti4 dra9ă fiică. &ot ceea ce vreau euI este să l ai pe fiul tău nuai pentru tine. Nu va avea niciodată o

nevastă pe care tu să n-o ură/ti. Li nu sunt fiica ta4 slavă =eilor. Fasă-ă.I &e porţi proste/te. % venit aici nuai ca să te a1ut.I ă ă a1uţi n druul spre ornt. &e-a ru9at să pleci. Hrei să ă

faci să-i che tenicerii ca să te trască afară de aici4 căţea neernică4uneltitoare /i reaK

Cersei /i adună fustele /i denitatea.I Cred că situaţia asta tre0uie să fie foarte nspăintătoare pentru tine.

% să-ţi iert cuvintele. %ici4 la fel ca /i la curte4 nu /tiai niciodată cine putea

să tra9ă cu urechea. Dacă a/ fi n locul tău4 /i ie i-ar fi frică. MareleMaester Pycelle a adis că ţi-a furni=at ceaiul lunii /i >ardul tău %l0astrudacă a/ fi n locul tău4 doniţă4 -a/ ru9a >a0ei pentru nţelepciune /iMaei pentru ilă. Mă te că4 n curnd4 vei avea o nevoie disperată deandouă.

Patru septe =0rcite o escortară pe re9ină pnă 1os4 pe treptele turnului.;iecare dintre 0ă0ătii părea ai plăpndă dect cealaltă. Cnd a1unseră la

nivelul solului4 /i continuară co0orrea4 a1un9nd n inia DealuluiHisenyei. &reptele se terinau ult su0 pănt4 ntr-un loc unde un /ir detorţe luinau un coridor lun9.

5l 9ăsi pe 5naltul epton a/teptnd-o ntr-o ică ncăpere n /apte colţuri4folosită pentru audienţe. 5ncăperea era sărăcăcioasă /i siplă4 cu pereţide=9oliţi4 din piatră4 o asă 9rosolan cioplită4 trei scaune /i o 0ancă pentruru9ăciuni. Chipurile celor Lapte fuseseră sculptate pe pereţi. Fui Cersei4

sculpturile i se părură 9rosolane /i urte4 nsă aveau o anuită forţă4 ai

2B7



ales n ochi4 9lo0uri de oniE4 alahit /i piatra lunii care făceau cuva cafeţele lor să pară vii.I %i vor0it cu re9ina4 =ise 5naltul epton."a re=istă tentaţiei de a spune: 0u sunt regina#I Da.I &oţi oaenii păcătuiesc4 chiar /i re9ii /i re9inele. Li eu a păcătuit

/i-a fost iertat. 5nsă fără ărturisire nu poate fi iertăciune. $e9ina nu va

ărturisi.I Poate că-i nevinovată.I Nu este a/a. eptele sfinte au cercetat-o /i pot depune ărturie că

fecioria ei este coproisă. % 0ăut ceaiul lunii pentru a ucide n pntecefructul păcatelor ei trupe/ti. 3n cavaler uns a 1urat pe spada sa că le-acunoscut trupe/te4 pe ea /i pe cele trei veri/oare ale ei. Li alţii s-aupreunat cu ea4 spune el4 /i poene/te ulte nue de 0ăr0aţi4 att de va=ă4ct /i de ori9ine uilă.

I Mantiile ele aurii i-au adunat pe toţi n teniţe4 l asi9ură Cersei.Doar unul a fost intero9at pnă acu4 un enestrel nuit >ardul %l0astru.Ceea ce-a spus de1a este tul0urător. Chiar /i a/a4 ă ro9 ca atunci cnd fiicaea va fi adusă la 1udecată4 nevinovăţia să-i poată fi dovedită. "=ită.&oen /i iu0e/te att de ult ica lui re9ină4 finţia &a4 nct ă te căva fi 9reu pentru el sau pentru lor=ii săi s-o 1udece drept. Poate Credinţa artre0ui să conducă 1udecataK

5nalta Hra0ie /i preună inile sale su0ţiri.I % avut acela/i 9nd4 5nălţiea &a. &ot a/a cu Mae9or cel Crud a

luat cndva să0iile de la Credinţă4 /i aehaerys Conciliatorul ne-a lipsit de 0alanţa 1udecăţii. &otu/i4 cine este ndreptăţit să 1udece o re9ină4 n afaracelor Lapte de us /i a celor 1uraţi de 1osK # instanţă sacră alcătuită din/apte 1udecători se va apleca asupra acestui ca=. &rei vor fi de seE feinin.# fecioară4 o aă /i o 0a0ă. Cine-ar putea fi ai nierit să 1udece

ticălo/ia feeiiKI %sta ar fi cel ai 0ine. Dar4 să nu uită4 Mar9aery are dreptul de a

cere ca vinovăţia sau nevinovăţia ei să fie dovedită prin confruntare n luptă.Dacă va fi a/a4 repre=entantul ei tre0uie să fie unul dintre cei Lapte ai lui&oen.

I Cavalerii din !arda $e9ală au servit ca luptători de năde1de pentrure9e /i re9ină ncă de pe vreea lui %e9on Cuceritorul. Coroana /i Credinţa

vor0esc cu acela/i 9las despre asta.

2B



Cersei /i acoperi faţa cu inile4 de parcă ar fi suferit. Cnd /i ridică dinnou capul4 o lacriă-i sclipea ntr-un ochi.I 5ntr-adevăr4 sunt =ile triste4 spuse ea4 dar i face plăcere să constat că

sunte de acord n att de ulte. Dacă &oen ar fi aici4 /tiu că ne-arulţui. 5preună4 noi doi tre0uie să află adevărul.

I 5l vo afla.I &re0uie să ă ntorc la castel. Cu perisiunea ta4 a să-l iau pe +er

#sney Rettle0lac cu ine. Consiliul ic va dori să-l chestione=e /i să audă/i ei acu=aţiile.I Nu4 răspunse 5naltul epton."ra doar un cuvnt4 un cuvinţel doar4 nsă pentru Cersei era ca o 9ăleată

cu apă rece ca 9heaţa aruncată direct n faţă. Clipi /i si9uranţa sa de sinetreură4 dar nuai puţin.

I +er #sney va fi ţinut n si9uranţă4 ţi proit.I "ste ţinut n si9uranţă /i aici. Hino. % să-ţi arăt.Cersei putea siţi privirile celor Lapte aţintite asupra ei4 ochii de 1ad /i de

alahit /i de oniE4 /i4 dintr-odată4 o stră0ătu un val de frică4 rece ca 9heaţa. 0u sunt regina% /i =ise ea. 'iica 7ordului T"win# 5l ură fără prea ultătra9ere de iniă.

+er #sney nu era departe. 5ncăperea era ntunecată /i nchisă cu o u/ă 9reade fier. 5naltul epton scoase o cheie pentru a o deschide /i desprinse o torţăde pe perete pentru a luina ncăperea.

I După tine4 5nălţiea &a.5năuntru4 +er #sney atrna de tavan4 9ol4 le9ănndu-se a9ăţat de o

pereche de lanţuri 9rele din fier. ;usese 0iciuit. patele /i uerii săia1unseseră aproape carne vie4 iar picioarele-i erau stră0ătute de tăieturi /icrestături de 0ici4 la fel /i dosul.

$e9ina de-a0ia dacă suporta să-l privească. e ntoarse spre 5naltulepton.

I Ce-ai făcut3I Ca să fiu sincer4 a căutat să află adevărul.I Si-a spus adevărul. % venit la tine de 0ună voie /i /i-a ărturisit

păcatele.I Da. % făcut-o. % ascultat ulţi oaeni ărturisind4 5nălţiea &a4

nsă rareori a au=it un 0ăr0at att de ncntat să fie vinovat.I F-ai biciuit1

I Nu poate eEista penitenţă fără durere. Niciun 0ăr0at nu tre0uie să se

2B2



ferească de 0ici4 după cu i-a spus lui +er #sney. $areori ă sit att deaproape de Dune=eu ca atunci cnd sunt 0iciuit pentru propriile eleticălo/ii4 de/i cele ai ntunecate păcate ale ele nu sunt nici pe departe attde ne9re ca ale lui.

I D dar4 se 0l0i ea4 tu predici ila MaeiI +er #sney va 9usta dulceaţa acestui lapte n viaţa de după. 5n +teaua

.n ;apte Colţuri stă scris că toate păcatele pot fi iertate4 nsă criele tot

tre0uie pedepsite. #sney Rettle0lac este vinovat de trădare /i de ucidere4iar plata trădării este oartea. 0ste doar un preot% nu poate face aşa ce8a#I Nu Credinţa va condana un o la oarte4 indiferent de vina lui.I 'ndiferent de vina lui. 5naltul epton repetă cuvintele ncet4

cntărindu-le. " destul de ciudat4 5nălţiea &a4 cu ct l 0iciuia ai tare4cu att criele lui +er #sney păreau să se schi0e. %cu ar vrea să ne facăsă crede că nu s-a atins niciodată de Mar9aery &yrell. Nu-i a/a4 +er

#sneyK#sney Rettle0lac /i deschise ochii. Cnd o vă=u pe re9ină stnd acolo4

/i trecu li0a peste 0u=ele uflate /i =ise:I idul. Mi-ai prois idulI " ne0un4 spuse Cersei. F-aţi adus la sinteală.I +er #sney4 rosti 5naltul epton cu un 9las fer /i lipede4 ai

cunoscut-o trupe/te pe re9inăK

I Da. Fanţurile =ornăiră ncet cnd #sney se răsuci n fiarele lui. Pe aiade-acolo. "a-i re9ina cu care -a preunat4 cea care -a triis să-l ucid pe 0ătrnul 5nalt epton. "l n-avea niciodată 9ăr=i. N-a tre0uit dect să intruatunci cnd dorea /i să-i pun o pernă pe faţă.

Cersei se ntoarse /i-o luă la fu9ă.5naltul epton ncercă s-o n/face4 nsă era un vră0ioi 0ătrn4 n tip ce ea

era leoaica de la Casterly $oc. 5l 0rnci la o parte /i năvăli pe u/ă

trntind-o n ura sa cu un pocnet. 'raţii Bettleblac<% am ne8oie de fraţii Bettleblac<# (m să2 l trimit pe

6sfr"d cu mantiile aurite şi pe 6smund cu Aărzile Regale% 6sne" 8a negatotul imediat ce2l eliberează% iar eu am să scap de acest Înalt +epton% totaşa cum am făcut şi cu celălalt# Cele patru septe 0ătrne i se a/e=ară n cale/i o apucară cu inile lor =0rcite. "a o trnti la podea pe una dintre ele/i-o =9rie pe faţă pe alta /i urcă treptele. Pe la 1uătatea druului /i

ainti de &aena Merryeather. %sta aproape că o făcu să se piedice4

2B



9find. Cei ;apte% sal8aţi2mă% iploră ea. Taena ştie tot# )acă pun mâna şi pe ea şi o biciuiesc?

%ler9ă pnă la sept4 nsă nu ai departe. %colo erau alte feei care oa/teptau4 ai ulte septe /i cteva surori tăcute4 ai tinere dect cele patrucotoroanţe de 1os.

I unt regina1 stri9ă ea4 ferindu-se de ele. % să vă iau capetele pentruasta4 a să vi le rete= tuturor. Făsaţi-ă să trec.

5n loc de asta4 ncercară s-o n/face. Cersei aler9ă la altarul Maei4 nsă o prinseră acolo4 erau o ulţie4 /i o traseră n sus4 pe treptele turnului4 ntip ce dădea din picioare. 5n interiorul celulei trei surori tăcute o ţintuiră 1os n vree ce o septă nuită colera o de=0răcă pnă la piele. 5i dădu 1oschiar /i schi0urile intie. # altă septă i aruncă o ro0ă aspră.

I Nu puteţi face a/a ceva4 continuă re9ina să ţipe la ele. unt oFannister4 daţi-i druul4 fratele eu vă va ucide4 aie vă va despica dela 9t pnă 1os4 daţi2mi drumul1 "u sunt regina1

I $e9ina ar tre0ui să se roa9e4 =ise septa colera4 nainte de a o lăsa9oală n celula rece /i ntunecoasă.

"a nu era 0lnda Mar9aery &yrell4 să-/i tra9ă pe ea ro0a /i să se lase nvoia unei astfel de captivităţi. (m să .i .n8ăţ eu ce .nseamnă să pui un leu .ncuşcă% /i =ise Cersei. f/ie ro0a n sute de 0ucăţele4 9ăsi un urcior cu apă/i-l sparse de perete4 apoi făcu acela/i lucru cu oala de noapte. Cnd nu veninieni4 ncepu să 0ată cu punii n u/ă. "scorta ei era 1os4 pe esplanadă:

=ece soldaţi din 9arda Fannisterilor /i +er >oros >lount. Imediat ce mă aud%8or 8eni să mă elibereze% şi2atunci .l 8om târ. pe afurisitul de Înalt -răbioi.n lanţuri .napoi la 'ortăreaţa Roşie#

Sipă /i 0ătu /i urlă pnă cnd ră9u/i4 la u/ă /i la fereastră. Nieni nu urlăla ea4 nieni nu veni s-o salve=e. Celula ncepu să se ntunece. Li se răcea.Cersei ncepu să treure. Cum de mă pot lăsa aşa% fără un foc măcar3 +untregina lor# 5ncepu să-i pară rău că sf/iase ro0a pe care i-o dăduseră. Pe

salteaua din colţ era o pătură4 o ncropeală su0ţire din lnă aro. "ra aspră/i ţepoasă4 nsă era tot ce ai avea. Cersei se strecură su0 ea ca să scape detreurat /i4 nainte să-/i dea 0ine seaa4 alunecă ntr-un son o0osit.

3rătorul lucru de care fu con/tientă era o nă 9rea4 care o scutura pentru de/teptare. 5n celulă era ntuneric 0e=nă /i o feeie uria/ă /i pocităn9enunchease asupra ei4 cu o lunare n nă.

I Cine e/tiK ntre0ă re9ina. %i venit să ă eli0ere=iK

I unt epta 3nella. % venit să te ascult cu ărturise/ti toate criele

2B+



/i păcatele trupe/ti.Cersei i a=vrli na la o parte.I % să-ţi iau capul. ă nu ndră=ne/ti să ă atin9i. Pleacă.;eeia se ridică.I 5nălţiea &a4 a să ă ntorc ntr-o oră. Poate că4 pnă atunci4 vei fi

9ata să ărturise/ti.&recu o oră4 /i ncă o oră /i ncă o oră. Li-a/a se duse cea ai lun9ă

noapte pe care o trăise Cersei Fannister4 n afară de noaptea nunţii luioffrey. !tul i era att de inflaat de la stri9at nct de-a0ia dacă ai putea n9hiţi. Celula se transforase ntr-o 9heţărie. părsese oala denoapte4 a/a că tre0uise să se 9heuiască ntr-un colţ pentru a se u/ura /i să privească urina scur9ndu-se pe podea. De fiecare dată cnd nchidea ochii43nella apărea din nou deasupra ei4 scuturnd-o /i ntre0nd-o dacă voiasă-/i ărturisească păcatele.

orii =ilei nu-i aduseră nicio u/urare. Cnd se nălţă soarele4 epta Moellei aduse un castron cu un terci cenu/iu /i apos. Cersei i-l a=vrli n cap.Cnd i aduseră un alt urcior cu apă4 era att de nsetată nct nu putu facealtceva dect să 0ea. Cnd aduseră o altă ro0ă4 cenu/ie /i su0ţire4 irosind auce9ai4 /i acoperi 9oliciunea cu ea. Li n acea seară4 cnd /i făcu din nouapariţia Moelle4 ancă pine /i pe/te /i ceru vin ca să le facă să-i alunece pe9t. Nu-i aduseră vin4 dar se nfăţi/ă septa 3nella4 făcndu-/i vi=ita din orăn oră pentru a ntre0a dacă re9ina era 9ata să ărturisească.

Ce se poate .ntâmpla3 se ntre0ă Cersei4 pe cnd felia su0ţire de cer de lafereastra ei ncepuse să se ntunece din nou. )e ce n2a 8enit nimeni să mă iade aici3 Nu putea crede că fraţii Rettle0lac puteau să-l a0andone=e pe#sney. Ce făcea consiliul eiK 7aşi şi trădători# Când am să ies de aici% am

să pun să fie descăpăţânaţi cu toţii şi2am să găsesc oameni mai buni care să le ia locul#

De trei ori n acea =i au=i stri9ăte ndepărtate4 ridicndu-se spre turn de pe

esplanadă4 nsă nuele lui Mar9aery era cel pe care-l scanda ulţiea4nicidecu al ei.

"ra aproape de =orii celei de-a doua =ile /i Cersei lin9ea ultiele ure deterci de pe fundul castronului4 cnd u/a celulei se deschise pe nea/teptate4lăsndu-l să intre pe Fordul Qy0urn. De-a0ia reu/i să se a0ţină să nu searunce pe el.

I Qy0urn4 /opti ea4 oh4 =eilor4 sunt att de 0ucuroasă să-ţi văd faţa.

Du-ă acasă.

2BB



I %cest lucru nu este peris. Hei fi 1udecată de o sfntă instanţă de/apte4 pentru criă4 trădare /i păcate trupe/ti.Cersei era att de istovită nct cuvintele i se părură la nceput lipsite de

sens.I &oen. Hor0e/te-i de fiul eu. Mai este re9eKI "ste4 5nălţiea &a. "ste 0ine4 n si9uranţă4 ntre =idurile ;ortăreţei lui

Mae9or4 prote1at de !arda $e9ală. &otu/i se site sin9ur. " frăntat.

5ntrea0ă de tine /i de ica lui re9ină. 5ncă nu i-a spus nieni de de aletaleI dificultăţiK su9eră ea. Ce-i cu Mar9aeryKI Li ea va fi 1udecată4 de către aceea/i curte care conduce procesul tău.

F-a predat pe >ardul %l0astru 5naltului epton4 a/a cu a poruncit5nălţiea &a. "ste acu aici4 undeva su0 noi. 'scoadele ele i-au /optitcă-l 0iciuiesc4 nsă4 pnă acu4 cntă doar aceea/i dulce elodie nvăţată dela noi.

(ceeaşi dulce melodie .n8ăţată de la noi# iţurile ei erau cople/ite dedorinţa de a dori. *at% numele său ade8ărat este *at# Dacă =eii eraun9ăduitori4 Gat /i-ar putea da duhul su0 0ici4 lăsnd-o astfel pe Mar9aeryfără nicio cale de a-i infira ărturia.

I 3nde-i sunt cavaleriiK +er #sfryd 5naltul epton vrea să-i ooarefratele4 pe #sney4 antiile lui aurii tre0uie să

I #sfryd Rettle0lac nu ai este la coanda !ăr=ii #ra/ului. $e9ele l-a

destituit din funcţie /i l-a pus pe căpitanul Porţii Dra9onului n locul său4 unanue 8ufrey Gaters.

Cersei era att de o0osită nct niic din toate acestea nu ai avea sens.I De ce-ar face &oen a/a cevaKI >ăiatul nu-i de vină. Cnd consiliul i aduce un decret4 el l senea=ă

cu nuele lui /i aplică si9iliul.I Consiliul meu? cineK Cine face astaK Nu tuK

I Hai ie4 a fost deis din consiliu4 cu toate că4 pentru oent4 i se perite să-i continui activitatea cu spionii eunucului. $e9atul este condusde +er 8arys ift /i de Marele Maester Pycelle. "i au triis un cor0 laCasterly $oc4 invitndu-l pe unchiul tău să revină la curte /i să preiare9enţa. Dacă intenţionea=ă să accepte4 ar face 0ine să se 9ră0ească. Mace&yrell a a0andonat asediul de la Capătul ;urtunii /i ăr/ăluie/te cu aratasa napoi n ora/4 /i se pare că /i $andyll &arly ar fi pe dru4 venind de la

'a=ul ;ecioarelor.

2B?



I Li Fordul Merryeather a fost de acord cu toate acesteaKI Merryeather a deisionat din consiliu /i a fu9it napoi la Fon9ta0le4preună cu soţia sa4 pria care ne-a adus vestea acu=aţiilor potriva5nălţiii &ale.

I %u lăsat-o pe &aena să plece.%cesta era lucrul cel ai 0un pe care-l au=ise de cnd 5nalta Hra0ie i

spusese nu# &aena ar fi putut s-o nenorocească.

I Li ce-i cu Fordul GatersK Navele sale dacă-/i aduce echipa1ele peţăr ar avea suficienţi oaeni ca săI 'ediat ce vestea neca=urilor actuale ale 5nălţiii &ale au a1uns la ru4

Fordul Gaters a ridicat pn=ele4 a desfăcut vslele /i a pornit cu flota peare. +er 8arys se tee că i se va alătura Fordului tannis. Pycelle crede căse ndreaptă spre &reptele de Piatră4 pentru a deveni pirat.

I &oate dra9ele ele 9alere. Cersei aproape că i=0ucni n rs. No0iluleu tată o0i/nuia să spună că 0astar=ii sunt trădători de la natură. Dacă l-a/fi ascultat e nfiora. unt pierdută4 Qy0urn.

I Nu."l i luă pala n nă.I peranţa răne. 5nălţiea &a are dreptul de a-/i dovedi nevinovăţia

prin luptă. $e9ina ea4 capionul tău este pre9ătit. Nu eEistă niciun 0ăr0atn cele Lapte $e9ate care să spere să-l poată nfrunta. Nu tre0uie dect sădai porunca

De data asta chiar rse. "ra cara9hios4 teri0il de cara9hios4 hidos decara9hios.

I eii fac 9lue pe seaa tuturor speranţelor /i planurilor noastre. %un luptător pe care niciun 0ăr0at nu-l poate nfrn9e4 nsă i-e inter=is săă folosesc de el. "u sunt regina% Qy0urn. #noarea ea poate fi apăratănuai de un ;rate urat din !arda $e9ală.

I 5nţele9. 0etul pieri de pe faţa lui Qy0urn. 5nălţiea &a4 sunt n

ipas. Nu /tiu ce sfat a/ putea să-ţi dauChiar /i n acea stare de epui=are /i spaiă4 re9ina /tia că nu ndră=nea

să-/i ncredinţe=e soarta unei curţi de vră0ii. Nu putea conta nici peintervenţia lui +er Revan4 după schi0ul de vor0e dintre ei4 de la ultia lorntlnire. -a trebui să fie o 9udecată prin luptă# $u e@istă nicio altă

posibilitate#I Qy0urn4 pentru dra9ostea ce i-o porţi4 te iplor4 triite un esa1 din

partea ea. Dacă se poate4 printr-un cor0. Dacă nu4 printr-un curier. &re0uie

2B6



să-l triiţi la $iverrun4 la fratele eu. pune-i ce s-a ntplat /i scriecrieI Da4 5nălţiea &aKCersei /i linse 0u=ele4 treurnd.I Hino iediat. %1ută-ă. alvea=ă-ă. % nevoie de tine acu4 a/a

cu n-a avut nevoie niciodată. &e iu0esc. &e iu0esc. &e iu0esc. -ino de.ndată#

I După cu porunce/ti. Te iubesc de trei oriKI De trei ori. &re0uia să-l ipresione=e. Ha veni. Ltiu că va veni.&re0uie să vină. aie este sin9ura ea speranţă.

I $e9ina ea4 =ise Qy0urn4 ai uitatK +er aie nu ai are na cucare nuia sa0ia. Dacă el tre0uie să te repre=inte /i pierde

-om părăsi această lume .mpreună% aşa cum% odinioară% am sosit .n ea#I Nu va pierde. Nu aie. Nu cnd viaţa ea este n 1oc.

2B,



JAIME

Noul Ford de $iverrun era att de furios nct l apucase treuratul.I % fost n/elaţi4 =ise el. %cest o ne-a 1ucat un ren9hiJ Picături de

salivă ro= /i luară =0orul de pe 0u=ele sale n tip ce-l pun9ea cu de9etul pe "dure &ully. Hreau să fie descăpăţnatJ Donesc la $iverrun prindecretul re9elui4 eu

I "on4 făcu soţia lui4 Fordul Coandant /tie de decretul re9elui. +er"dure /tie /i el. >ăieţii de la 9ra1d /tiu /i ei.

I 0u sunt stăpânul şi2am să2i iau capul1I Pentru ce vinăKCu toate că era sla04 "dure arăta ult ai no0il dect "on ;rey.

Purta o vestă ro/ie4 atlasată4 din lnă4 cu un păstrăv 0rodat pe piept. %veaci=e ne9re4 iar pantalonii i erau al0a/tri. Părul său arăiu fusese spălat /i

tuns4 0ar0a ro/cată tunsă cu 9ri1ă.I % făcut tot ceea ce i s-a cerut.I #h. aie Fannister nu ai dorise de cnd $iverrunul /i deschisese

porţile /i capul i plesnea de durere. Nu-i aintesc să-ţi fi cerut să-l la/i pe+er >rynden să evade=e.

I Mi-ai cerut să predau castelul4 nu pe unchiul eu. De ce sunt eu devină dacă oaenii tăi l-au lăsat să se strecoare printre liniile de asediuK

Pe aie nu-l distra deloc situaţia.I Unde e3 spuse el4 lăsnd ca iritarea să-i fie vi=i0ilă.#aenii săi scotociseră de trei ori prin $iverrun4 iar >rynden &ully nu

fusese de 9ăsit.I Nu-i spunea niciodată unde avea de 9nd să se ducă.I 'ar tu nici nu l-ai ntre0at. Cu a scăpatKI Pe/tii noată. Chiar /i cei ne9ri. "dure =0i.

aie era foarte tentat să-l pocnească peste 9ură cu na lui de aur. Hreocţiva dinţi lipsă ar pune capăt =0etelor lui. Pentru un o care avea să-/i petreacă restul vieţii nchis4 "dure era ult prea ncntat de el.

I Pe su0 Casterly $oc ave celule pe care un 0ăr0at le-ar considerastrte ca o arură. Nu poţi să te ntorci n ele sau să /e=i sau să te aplecispre picioare cnd /o0olanii ncep să-ţi roadă de9etele. N-ai vrea să te9nde/ti ai 0ine la ce răspun=iK

0etul Fordului "dure dispăru iediat.I Mi-ai dat cuvntul că voi fi tratat onora0il4 confor ran9ului eu.

2B*



I Deci vei răspunde4 =ise aie. Cavaleri ult ai no0ili dect tine auurit scncind n teniţele acelea4 /i ulţi nalţi lor=i. Chiar /i un re9e saudoi4 dacă-i aintesc 0ine istoria noastră. oţia ta o poate prii pe cea deln9ă tine4 dacă vrei. N-a/ vrea să vă despart.

I % trecut not4 =ise "dure su0ru. %vea aceia/i ochi al0a/tri ca /i soralui4 Catelyn4 iar aie vă=u n ei aceea/i ură care se cui0ărise cndva ntr-aiei. % ridicat 9rila1ul de protecţie la Poarta %pei4 doar vreun etru /i ceva.

Destul ct să lase un spaţiu su0 apă4 de/i la suprafaţă poarta părea co0ortă.3nchiul eu este un notător eEcelent. După lăsarea ntunericului4 s-astrecurat pe su0 9ratii.

;i% fără nicio .ndoială% tot aşa a trecut şi pe sub estacada noastră# #noapte fără lună4 stră1eri plictisiţi4 un pe/te ne9ru ntr-un ru ne9ru4 plutindfără =9oot n aval. Dacă $utti9er sau Te sau oricare altul dintre oaeniilor ar fi au=it un clipocit4 ar fi cre=ut că era o ţestoasă sau vreun păstrăv."dure a/teptase aproape o =i nainte de a co0or lupul străvechi al Caseitar4 n sen de capitulare. 5n confu=ia care urase cnd castelul trecusede la un stăpn la celălalt4 de-a0ia n diineaţa urătoare fusese aieinforat că Pe/tele Ne9ru nu se nuăra printre pri=onieri.

e duse la fereastră /i privi n =are4 peste ru. "ra o =i senină de toană4iar soarele strălucea pe ape. 7a ora asta% 5eştele $egru ar putea fi la zeceleghe .n 9osul râului#

I &re0uie să-l 9ăsiţi4 insistă "on ;rey.

I Ha fi 9ăsit.aie vor0ea cu o si9uranţă pe care nu o siţea.I % dulăii ei /i vnători care-i adulecă ura chiar acu.+er %dda Mar0rand conducea căutările pe partea dinspre sud a rului4

iar +er Derot de $ainood4 pe cea din nord. Fuase n considerare posi0ilitatea de a-i iplica /i pe lor=ii riverani4 nsă Hance /i Piper /i cei caei erau ai predispu/i să-l a1ute pe Pe/tele Ne9ru să scape dect să-l prindă

n cătu/e. 5n conclu=ie4 nu era deloc optiist.I -ar putea să ne scape o 0ucată de vree4 =ise el4 dar4 n cele din ură4

tot tre0uie să iasă la suprafaţă.I Li dacă ncearcă să-i ia din nou castelulKI %i o 9arni=oană de două sute de oaeni.# 9arni=oană prea are4 de fapt4 nsă Fordul "on era nelini/tit. Cel

puţin nu avea niciun fel de pro0lee cu hrănirea lorA Pe/tele Ne9ru lăsase

$iverrunul foarte 0ine aprovi=ionat4 a/a cu se lăudase.

2?7



I După neca=ul n care ne-a lăsat +er >rynden4 ă ndoiesc că se vafuri/a aici4 napoi. )oar dacă nu este .n fruntea unei bande de haiduci# Nu se ndoia că Pe/tele Ne9ru intenţiona să continue lupta.I "ste cetatea ta4 i spuse Fady !enna soţului ei. &rea0a ta este s-o

păstre=i. Dacă nu poţi face asta4 dă-i foc /i fu9i napoi la tncă.Fordul "on se frecă la 9ură. 5/i retrase na nro/ită /i năclăită din

cau=a frun=elor acri/oare.

I ă sta0ili. $iverunul este al eu /i că niciun o nu i-l va luavreodată.5i oferi lui "dure &ully o ultiă căutătură 0ănuitoare4 n tip ce Fady

!enna l tră9ea afară din salon.I Mai este ceva ce cre=i că ar tre0ui să-i spuiK l ntre0ă aie pe

"dure cnd răaseră sin9uri.I " salonul tatălui eu4 spuse &ully. % condus doeniile riverane de

aici4 0ine /i cu nţelepciune. 5i plăcea să /adă ln9ă fereastra aceea. Fuinaera 0ună aici4 /i oricnd /i lua privirile de pe ceea ce lucra4 putea vedearul. Cnd ochii i o0oseau4 o punea pe Cat să-i citească. De9eţel /i cu inea construit4 cndva4 un castel din cu0uri de len4 acolo4 ln9ă u/ă. Nu vei/ti niciodată ct de rău i se face să te văd n această ncăpere4 $e9icidule. Nu vei /ti niciodată ct de ult te dispreţuiesc.

%ici 9re/ea.I % fost dispreţuit de oaeni ai valoro/i dect tine4 "dure.

aie cheă un stră1er.I Du-l pe 5nălţiea a napoi n turnul său /i dă-i de ncare.Fordul de $iverrun plecă n tăcere. % doua =i ura să plece spre apus.

+er ;orley Prester coanda escorta saA o sută de oaeni4 ntre care două=ecide cavaleri. :ai bine dublez numărul# 7ordul !eric ar putea .ncerca să2 lelibereze pe 0dmure .nainte să a9ungă la )intele de (ur# aie nu voia săfie nevoit să-l capture=e pe &ully pentru a treia oară.

e ntoarse la 1ilţul lui 8oster &ully4 ntinse o hartă a &ridentului /i onete=i cu na sa de aur. Unde m2aş duce% dacă aş fi 5eştele $egru3

I Ford CoandantK 3n stră1er stătea n pra9ul u/ii deschise. FadyGesterlin9 /i fiica ei a/teaptă afară4 a/a cu aţi poruncit.

aie dădu harta la o parte.I Pofte/te-le năuntru.Cel puţin% fata n2a dispărut şi ea# eyne Gesterlin9 fusese re9ina lui $o00

tar4 fata care l costase totul. Cu un lup n pntecul ei4 s-ar fi putut dovedi

2?



ai periculoasă dect Pe/tele Ne9ru. Nu arăta prie1dioasă. eyne era o fată lădioasă4 nu ai are decincispre=ece4 /aispre=ece ani4 ai ult stn9ace dect 9raţioasă. %vea/olduri n9uste4 sni de ăriea unor ere4 un soc de plete castanii4crlionţate4 /i ochii 0ln=i /i căprui ai unei poru0iţe. )estul de drăguţă

pentru o copilă% hotăr aie4 .nsă nu2i o fată pentru care să merite să pierzi un regat# %vea faţa uflată4 iar pe frunte i se vedea o 1ulitură4 pe

1uătate ascunsă de o /uviţă de păr castaniu.I Ce s-a ntplatK o ntre0ă el.;ata /i ntoarse capul.I Nu s-a ntplat niic4 insistă aa ei4 o feeie cu o eEpresie severă4

nve/ntată ntr-o rochie din catifea verde. 3n colier din scoici aurite senchidea n 1urul 9tului ei lun9 /i su0ţire. Nu renunţa la coroniţa pe carere0elul i-a dat-o /i cnd a ncercat să i-o iau de pe cap4 copila astancăpăţnată s-a luptat cu ine.

I % fost a ea4 scnci ayne. Nu aveai dreptul. $o00 a făcut-o pentruine. F-a iubit#

Maa ei se pre9ăti s-o pocnească4 dar aie se puse ntre ele.I ;ără din astea4 o averti=ă el pe Fady y0ell. Fuaţi loc4 andouă.;ata se cui0ări n scaunul ei ca un anial nspăintat4 dar aa ei se

a/e=ă nţepată4 ţinndu-/i capul sus.I Doriţi vinK le ntre0ă el.

;ata nu răspunse.I Nu4 ulţuesc4 =ise aa.I Cu vreţi.aie se ntoarse spre fiică.I 5i pare rău de pierderea ta. >ăiatul a avut cura14 recunosc asta. %

ceva să te ntre0. %i n pntec copilul lui4 doniţăKeyne ţ/ni de pe scaunul ei /i ar fi fu9it din ncăpere dacă stră1erul de la

u/ă n-ar fi prins-o de nă.I Nu-l are4 spuse Fady y0ell4 n tip ce fiica ei se =0ătea să scape.

M-a asi9urat eu de asta4 a/a cu -a ru9at no0ilul tău tată.aie dădu din cap. &yin Fannister nu era oul care să ne9li1e=e astfel

de detalii.I Dă druul fetei4 =ise el. Deocadată4 a terinat cu ea. 5n tip ce

eyne fu9ea pe trepte n 1os4 se ntoarse spre aă. Casa Gesterlin9 a

priit iertarea4 iar fratele tău $olph a fost nno0ilat Ford de Castaere. Ce

2?2



altceva ai vrei de la noiKI No0ilul tău tată i-a prois căsătorii vrednice pentru eyne /i pentrusora ei ai ică. For=i sau o/tenitori4 nu fii ai tineri /i cavaleri de lacurte.

7orzi sau moştenitori# )esigur# Gesterlin9 era o Casă veche /i ndră4nsă Fady y0ell nsă/i se născuse o picer4 dintr-o failie de ne9ustoria1un/i. >unica ei fusese un fel de vră1itoare pe 1uătate ţicnită de la est4 /i

ainti el. 'ar cei din Casa Gesterlin9 erau sărăciţi. 5n circustanţe norale4fiii ai tineri ar fi fost cea ai 0ună partidă la care ar fi putut spera fetelelui y0ell picer4 nsă o oală dră9ăla/ă /i pntecoasă cu aurul Fannisterilorfăcea ca pnă /i văduva unui re0el ort să pară atră9ătoare pentru vreunlord.

I Hei avea căsătoriile4 rosti aie4 nsă eyne tre0uie să a/tepte doi ani 0ătuţi pe uchie pnă să se poată ărita din nou.

Dacă fata /i lua prea curnd un alt soţ /i făcea un copil cu el4 /u/otelilecu că &nărul Fup era tatăl ar fi fost inevita0ile.

I % /i doi fii4 i reainti Fady Gesterlin9. $olla este cu ine4 nsă$aynald era cavaler /i s-a dus cu re0elii la !eeni. Dacă a/ fi /tiut ce urasă se ntple acolo4 n-a/ fi peris niciodată una ca asta. 5n vocea ei sestrecurase o ură de repro/. $aynald nu /tia niic de nicio nţele9ere cuno0ilul tău tată. -ar putea să fie captiv la !eeni.

+au s2ar putea să fie mort# Galder ;rey nu /tia nici el de .nţelegere#

I Hoi face cercetări. Dacă +er $aynald ai este captiv4 vo plăti noirecopensa n locul tău.

I -a poenit /i de o soaţă pentru el. # ireasă de la Casterly $oc. No0ilul tău tată a spus că $aynald ar tre0ui să priească 0ucuria din partealui4 dacă totul decur9ea precu a sperat.

Chiar şi din mormânt% mâna moartă a 7ordului T"win ne .n8ârte pe toţi#I oy este fiica naturală a răposatului eu unchi !erion. e poate aran1a

o lo9odnă4 dacă asta ţi-e voia4 nsă orice aria1 va tre0ui să a/tepte. oyavea vreo nouă-=ece ani cnd a vă=ut-o ultia dată.

I ;iica sa naturală3 Fady y0ell arăta de parcă tocai ar fi n9hiţit olăie. Hrei ca un Gesterlin9 să ia o bastardă3

I Nu ai ult dect a/ vrea ca oy să se ărite cu fiul unei căţeleuneltitoare /i trădătoare. Merită ai ult. aie ar fi su9ruat-o 0ucuros cucolierul ei de scoici. oy era o copilă dulce4 nsă nsin9uratăA tatăl ei fusese

oy @ nue propriu4 dar /i O0ucurie4 n li0a en9le=ă (n. red.).

2?



unchiul favorit al lui aie. ;iica ta face ct =ece ca tine4 doana ea. Hei pleca ine4 preună cu "dure /i +er ;orley. Pnă atunci4 ai face 0ine săte ţii departe de ine.

tri9ă după un stră1er /i Fady y0ell plecă ţinndu-/i 0u=ele strnse4afectată. aie răase să se ntre0e ct de ult /tia Ford !aen despreuneltirile soţiei sale. Cât de mult ştim 8reodată noi% bărbaţii3

Cnd "dure /i Gesterlin9ii plecară4 i nsoţeau patru sute de soldaţi.

aie du0lase escorta din nou4 n ultiul oent. Călări cţiva iloetripreună cu ei4 ca să discute cu +er ;orley Prester. Cu toate că avea un capde taur pe tunica sa /i coarne pe coif4 +er ;orley n-ar fi putut fi ai puţin 0ovin. "ra un 0ăr0at scund4 siplu4 călit. Cu nasul său su0ţire4 cre/tetul ple/uv /i 0ar0a castanie ncărunţită4 aducea ai ult a han9iu dect acavaler.

I Nu /ti unde-i Pe/tele Ne9ru4 i ainti aie4 dar dacă-l poate eli0era pe "dure4 o va face.

I %sta nu se va ntpla4 stăpne. Fa fel ca a1oritatea han9iilor4 +er;orley nu era prost. 'scoade /i cerceta/i vor scotoci la/tina /i ne vofortifica ta0erele noaptea. % ales =ece oaeni care să stea cu &ully =i /inoapte4 cei ai 0uni arca/i ai ei. Dacă se a0ate fie /i cu un etru dear9inea druului4 l vor păna cu attea să9eţi cu pene4 nct propria saaă l-ar lua drept 9scan.

I >ine. aie ar fi fost 0ucuros ca &ully să a1un9ă la Casterly $oc n

si9uranţă4 dar ai 0ine ort dect fu9it /i el. Mai 0ine ţine ni/te arca/i /i prin prea1a fiicei Fordului Gesterlin9.

+er ;orley păru surprins.I ;ata lui !aenK "steI văduva &nărului Fup4 terină aie pentru el4 /i de două ori ai

periculoasă dect "dure dacă ne scapă vreodată.I Cu spui tu4 stăpne. Ha fi suprave9heată.

aie trecu n 9alop ic pe ln9ă un 9rup de Gesterlin9i4 n tip cedepă/ea coloana n druul său napoi spre $iverrun. Fordul !aen dădu9rav din cap cnd a1unse n apropierea lui4 dar Fady y0ell privi prin el cuochii precu ţurţurii de 9heaţă. eyne nici nu-l vă=u ăcar. Hăduva călăreacu privirile n 1os4 9heuită su0 o antie cu 9lu9ă. u0 faldurile ei 9rele4avea ve/inte fine4 nsă sf/iate. ;i le2a rupt singură% .n semn de doliu% /idădu seaa aie. (sta sigur n2a prea .ncântat2o pe mama sa# e poeni

ntre0ndu-se dacă Cersei /i-ar sf/ia rochia dacă el ar uri.

2?+



Nu se duse direct la castel4 ci traversă Piatra $ăsucită ncă o dată4 ca să-lchee pe "dyn ;rey /i să discute transferul pri=onierilor stră0uniculuisău. #astea lui ;rey ncepuse să se pră/tie la cteva ore după ce$iverrunul se predase4 cnd ste9arii Fordului Galder /i ercenariiridicaseră corturile ca să ear9ă acasă. ;reyii care ai răăseseră erau ncăn 0ivuacuri4 dar pe "dyn l 9ăsi cu unchiul său 0astard n pavilionulultiului.

Cei doi erau aplecaţi deasupra unei hărţi4 contra=icndu-se aprins4 nsăncetară iediat ce intră aie.I Ford Coandant4 =ise $ivers cu o politeţe rece4 nsă "dyn i=0ucni:I n9ele tatălui eu este pe inile tale4 ser .%sta-l ului pe aie.I Cu a/aKI &u ai fost cel care l-a triis acasă4 da sau nuKCine8a trebuia s2o facă#

I F-a lovit vreo nenorocire pe +er $yanKI % fost spn=urat preună cu toţi nsoţitorii lui4 =ise Galder $ivers.

8aiducii i-au capturat la nouă iloetri sud de &r9.I DondarrionKI "l sau &horos sau feeia 'niă de Piatră.aie se ncruntă. $yan ;rey fusese un prost4 un la/ /i un 0eţivan /i

nieni nu avea să-i ducă dorul prea ult4 nici ăcar ;reyii săi. Dacă ochii

neue=iţi ai lui "dyn erau un indiciu4 nici ăcar propriii lui fii nu-l vor pln9e prea ultă vree. Totuşi? aceşti haiduci sunt tot mai neobrăzaţi%dacă .ndrăznesc să2l spânzure şi pe moştenitorul 7ordului *alder la nici o

zi de mers călare de Aemeni#I Cţi oaeni avea cu el +er $yanK ntre0ă el.I &rei cavaleri /i o du=ină de călăreţi naraţi4 =ise $ivers. %u atacat ca

/i cu ar fi /tiut că se ntoarce la !eeni cu o escortă redusă.

"dyn făcu o str0ătură.I Pun răă/a9 că fratele eu are un aestec n asta. Fe-a peris

nele9iuiţilor să scape după ce i-au ucis pe Merrett /i pe Petyr4 iar acu asta.Cu tatăl nostru-i ort4 n-a ai răas dect eu ntre Galder cel Ne9ru /i!eeni.

I N-ai nicio dovadă că-i a/a4 spuse Galder $ivers.I Nu a nevoie de dovadă4 i cunosc fratele.

I ;ratele tău se află la ea9ard4 insistă $ivers. Cu să fi putut /ti el că

2?B



+er $yan se ntorcea la !eeniKI '-a spus cineva4 spuse "dyn pe un ton aar. %re propriii săi spioniaici4 n ta0ără4 poţi fi si9ur.

Iar tu .i ai pe ai tăi la +eagard# aie /tia că nenţele9erile dintre "dyn/i Galder cel Ne9ru erau vechi4 dar nu i păsa care dintre ei va reu/i să-isucceadă stră0unicului lor ca Ford de Crossin9.

I Dacă ă iertaţi pentru că intervin n durerea voastră4 spuse el pe un ton

sec4 ave /i alte chestiuni de discutat. Cnd vă ntoarceţi la !eeni4 vă ro9să-l inforaţi pe Fordul Galder că $e9ele &oen cere toţi captivii luaţide voi la Nunta $o/ie.

+er Galder se ncruntă.I %ce/ti pri=onieri sunt valoro/i4 ser .I 5nălţiea a nu i-ar cere dacă ar fi fără valoare.;rey /i $ivers schi0ară o privire. "dyn 9lăsui:I No0ilul eu 0unic se a/tepta la o recopensă pentru ace/ti pri=onieri.;i o 8a primi% imediat ce .mi creşte mie o mână nouă% se 9ndi aie.I Cu toţii ave a/teptări4 =ise el pe un ton 0lnd. pune-i4 +er $aynald

Gesterlin9 se nuără printre ace/ti captiviKI Cavalerul scoicilor de areK se str0ă "dyn. Pe acesta-l vei 9ăsi

hrănind pe/tii pe fundul ;urcii Her=i.I e afla n curte cnd oaenii no/tri au venit să ooare lupul străvechi4

=ise Galder $ivers. Ghalen i-a cerut să predea sa0ia /i i-a dat-o destul de

docil4 dar cnd oaenii au nceput să-l păne=e pe lup cu să9eţi4 a n/făcatsecurea lui Ghalen /i-a eli0erat onstrul din plasa pe care o aruncaserăasupra lui. Ghalen spune că a luat o să9eată n uăr /i o alta n stoac4 dartot a reu/it să a1un9ă pe culoarul de pe etere=e /i să se arunce n ru.

I % lăsat o dră de sn9e pe trepte4 spuse "dyn.I '-aţi 9ăsit corpul după aceeaK ntre0ă aie.I % 9ăsit o ie de strvuri după aceea. #dată ce-au răas vreo cteva

=ile n ru4 toate arată ca la fel.I % au=it că ar fi la fel /i cu spn=uraţii4 =ise aie nainte să plece.Pnă diineaţa4 din ta0ăra ;rey nu ai răăsese are lucru n afară de

u/te4 0ale9ă de cal /i spn=urătoarea lui +er $yan4 nălţndu-se oropsită pe ar9inea rului. Hărul său voia să /tie ce-ar tre0ui făcut cu ea /i cuechipaentul de asediu pe care-l construise4 0er0ecii4 19hea0urile pentruetal topit /i turnurile de asalt4 catapultele. Daven propuse să le ducă pe

toate la $aventree /i să le folosească acolo. aie i spuse să incendie=e tot4

2??



ncepnd cu spn=urătoarea.I Hreau să re=olv eu nsui pro0lea cu Fordul &ytos. %sta nu vanecesita un turn de asediu.

Daven rn1i prin 0ar0a sa stufoasă.I 3n duel4 vereK Nu prea pare corect. &ytos este un 0ătrn coliliu.Un bătrân coliliu cu două mâini#5n noaptea aceea4 el /i er 'lyn luptară tip de trei ore. "ra una dintre

nopţile sale ai 0une. Dacă ar fi ncruci/at să0iile cu adevărat4 Payne l-ar fioort nuai de două ori. De re9ulă4 o păţea de cel puţin /ase ori4 iar nunele nopţi era chiar /i ai rău.

I Dacă reu/esc s-o ţin tot a/a pentru ncă o 1uătate de an4 a să fiu lafel de 0un ca Pec4 declară aie4 iar +er 'lyn scoase acel clăpănit carensena că-l au=ase. 8ai4 vino să ai 0e din vinul acela ro/u /i 0un allui 8oster &ully.

Hinul devenise o parte a ritualului lor nocturn. +er 'lyn constituia partenerul perfect la 0ăutură. Nu te ntrerupea niciodată4 nu te contra=icea4nu se pln9ea4 nu cerea favoruri /i nici nu spunea pove/ti lun9i /i fără niciunsens. &ot ce făcea era să 0ea /i să asculte.

I %r tre0ui să pun să li se taie li0a tuturor prietenilor ei4 =ise aie ntip ce uplea pocalele4 /i failiei ele la fel. # Cersei tăcută ar fi odulceaţă4 de/i i-ar fi dor de li0a ei cnd ne sărută. >ău. Hinul eraru0iniu-nchis4 dulce /i 9reu. 5i ncăl=ea ăruntaiele. Nu-i ai pot ainti

cnd a nceput să ne sărută. Pria dată a fost ceva nevinovat. Pnă cndn-a ai fost. 5/i terină vinul din cupă /i-o puse deoparte. &yrion i-a spusodată că a1oritatea trfelor nu vor să te sărute. Si-o tra9 pnă nu ai poţii/ca4 =icea4 nsă nu-/i vor lipi niciodată 0u=ele de ale tale. Cre=i că soraea l sărută pe Rettle0lacK

+er 'lyn nu răspunse.I Nu cred că ar fi prea corect din partea ea să-l ăcelăresc pe propriul

eu ;rate urat. Ceea ce tre0uie să fac este să-l 1u9ănesc /i să-l triit la id.%sta au făcut cu Fucaore Desfrnatul. i9ur este că +er #sund nu va prii prea u/or vestea 1u9ănirii. Li ai sunt /i fraţii lui de luat la socoteală.;raţii pot fi periculo/i. După ce %e9on cel Netre0nic l-a dat orţii pe +er&errence &oyne pentru că s-a culcat cu i0ovnica lui4 fraţii lui &oyne /i-audat toată silinţa să-l ucidă. &oată silinţa lor n-a fost nsă suficientă4ulţuită Cavalerului Dra9on4 dar asta nu nseană că n-au ncercat. "

scris n Cartea %l0ă. &otul4 n afară de ce să fac cu Cersei.

2?6



+er 'lyn /i trecu un de9et de-a latul 9tului.I Nu4 spuse aie. &oen a pierdut un frate /i pe cel pe care-l credeatatăl său. Dacă i-a/ ucide aa4 -ar ur pentru asta iar dră9uţa lui desoţioară ar 9ăsi o cale să ntoarcă această ură n folosul 8i9h9ardenului.

+er 'lyn =0i ntr-un fel care nu-i plăcu lui aie. Un zâmbet pocit# Un suflet pocit#

I Hor0e/ti prea ult4 i spuse el.

5n =iua urătoare4 +er Derot de $ainood se ntoarse la castel cu na9oală. Cnd fu ntre0at ce-a 9ăsit4 răspunse:I Fupi. ute de cer/etori afurisiţi. Pierduse /i două santinele. Fupii

ie/iseră din 0e=nă ca să-i atace. "rau 0ăr0aţi naraţi4 0răcaţi n =ale /i piele fiartă /i4 cu toate astea4 1ivinelor nu le-a fost frică de ei. 5nainte săoară4 ate a spus că haita era condusă de o lupoaică de o ărieonstruoasă. 3n lup străvechi4 l-a au=it spunnd. Fupii au dat iaa /i printre caii no/tri. &icălo/ii ăia afurisiţi i-au oort ur9ul favorit.

I 3n cerc de foc n 1urul ta0erei s-ar putea să-i ţină la respect4 spuseaie4 cu toate că se ndoia de asta. "ra oare posi0il ca lupul străvechi al lui+er Derot să fie acela/i cu cel care-l sf/iase pe offrey la răscrucea dedruuriK

Fupi sau nu4 +er Derot luă cai odihniţi /i ai ulţi oaeni /i porni dinnou la dru n diineaţa urătoare4 pentru a-/i relua căutarea lui >rynden&ully. 5n aceea/i după-aia=ă4 lor=ii de la &rident veniră la aie pentru a-i

cere perisiunea de a se ntoarce la propriile lor o/ii. Fe-o dădu. FordPiper voia4 de aseenea4 să /tie ce era cu fiul său4 MarV.

I &oţi captivii vor fi răscupăraţi4 proise aie.5n tip ce lor=ii riverani plecau4 Fordul Raryl Hance ai =ă0ovi ca să

spună:I tăpne aie4 tre0uie să er9i la $aventree. %tta vree ct onos se

află la porţile sale4 &ytos nu va capitula niciodată4 dar /tiu că va

n9enunchea naintea ta.aie i ulţui pentru sfat.Mistreţul fu urătorul care plecă. Hoia să revină la Darry4 a/a cu

proisese4 ca să poată lupta potriva haiducilor.I % stră0ătut 1uătate din afurisitul de re9at /i pentru ceK Ca să-l poţi

face tu pe "dure &ully să-/i ude pantaloniiK Nu-i nicio 0ravură aici. %nevoie de o luptă# 5l vreau pe Cine4 aie. Pe el4 sau pe lordul de hotar.

I Capul Cinelui este al tău4 dacă-l poţi lua4 coentă aie4 nsă >eric

2?,



Dondarrion tre0uie prins viu4 pentru a putea fi adus napoi la De0arcaderul$e9elui. # ie de oaeni vor să-l vadă cu oare4 altfel n-ar crede că /i-adat duhul.

Mistreţul /i ri neulţuirea4 dar4 n cele din ură4 că=u de acord. 5n=iua urătoare plecă la dru cu scutierul /i călăreţii săi4 plus on >ettleypnul4 care se hotărse că vnarea de nele9iuiţi era de preferat ntoarceriila soţia lui de o urţenie cele0ră. e părea că ea avea 0ar0a care-i lipsea lui

>ettley.aie ncă ai avea de re=olvat pro0lea cu 9arni=oana. uraseră pnă laultiul o că nu /tiau niic despre planurile lui +er >rynden /i nici desprelocul unde s-ar fi putut duce.

I Mint cu toţii4 insistă "on ;rey4 nsă aie nu credea asta.I Dacă nu-ţi părtă/e/ti planurile cu nieni4 nu te poate trăda nieni4

o0servă el.Fady !enna su9eră ca o parte din oaeni să fie supu/i la ca=ne. "l refu=ă.I '-a dat lui "dure cuvntul eu că dacă se predă4 9arni=oana poate

pleca nevătăată.I Ct de cavaleresc din partea ta4 =ise ătu/a lui4 dar aici ave nevoie

de forţă4 nu de cavaleris. Întreabă2l pe 0dmure cât sunt eu de ca8aler% /i =ise aie. Întreabă2l

despre catapultă# Cuva4 nu credea că aesterii l vor confunda cu prinţul%eon Cavalerul Dra9on cnd /i vor scrie cronicile. &otu/i4 curios era că

se siţea ulţuit. $ă=0oiul era aproape c/ti9at. Piatra Dra9onuluică=use4 Capătul ;urtunii ura destul de curnd4 nu avea nicio ndoială4 iartannis era 0ine-venit să ia idul. Nordicii nu-l vor iu0i ai ult dectlor=ii. Dacă $oose >olton nu-l distru9ea4 ura s-o facă iarna.

'ar el /i făcuse partea aici4 la $iverrun4 fără să fi ridicat sa0ia asupraCaselor tar sau &ully. #dată ce-l 9ăsea pe Pe/tele Ne9ru4 va fi li0er să sentoarcă la De0arcaderul $e9elui4 unde-i era locul. 7ocul meu este cu regele

meu# Cu fiul meu# #are ar vrea &oen să /tie astaK %devărul l putea costa pe 0ăiat tronul. (i 8rea mai degrabă să ai un tată sau un 9ilţ% băiete3 aie/i-ar fi dorit să /tie răspunsul. Totuşi .i place să ştampileze hârtii cu sigiliul

său# >ăiatul s-ar putea să nici nu-l creadă4 de fapt. Cersei ar putea spune căera o inciună. )raga mea surioară% pungaşa# &re0uia să 9ăsească o calede a-l scoate pe &oen din 9hearele ei4 altfel 0ăiatul risca să devină unnou offrey. Li dacă tot ncepea asta4 tre0uia să-i 9ăsească 0ăiatului un nou

ic consiliu. )acă Cersei ar putea fi dată la o parte% +er Be8an ar fi de

2?*



acord să slu9ească drept :âna lui Tommen# 'ar dacă nu4 cele Lapte $e9atenu erau deloc lipsite de 0ăr0aţi capa0ili. ;orley Prester ar putea fi o ale9ere 0ună4 sau $oland Craehall. Dacă oricine altcineva n afara unui vestic eranecesar pentru a-i păca pe &yrelli4 Mathis $oan era ntotdeaunadisponi0il sau chiar Petyr >aelish. De9eţel era pe ct de aia0il4 pe attde de/tept4 nsă de ori9ine prea 1oasă pentru a-i aeninţa pe arii lor=i4 fărăo arată proprie. :âna ideală#

!arni=oana &ully plecă n diineaţa urătoare4 fără niciun fel de are /iaruri. ;iecărui o i era n9ăduit să ia ncare pe trei =ile /i haine n 0occea4 după ce 1urau4 fiecare n parte4 să nu ridice niciodată inilepotriva Fordului "on sau a Casei Fannister.

I Dacă ai noroc4 unul din =ece oaeni s-ar putea să-/i ţină 1urăntul4coentă Fady !enna.

I ;oarte 0ine. Mai de9ra0ă -a/ confrunta cu nouă oaeni dect cu=ece. Cel de-al =ecelea ar putea fi cel care -ar ucide.

I Li ceilalţi nouă te pot ucide la fel de repede.I Mai 0ine dect să or n pat. 6ri .ntr2o pri8ată#Doi dintre oaeni nu aleseră să plece preună cu ceilalţi. +er Desond

!rell4 vechiul aestru de are al Fordului 8oster4 preferă să 0racestraiele ne9re. Fa fel făcu /i +er $o0in $y9er4 coandantul 9ăr=ilor de la$iverrun.

I %cest castel a fost casa ea tip de patru=eci de ani4 spuse !rell. pui

că sunt li0er să plec4 dar undeK unt prea 0ătrn /i prea corpolent ca sădevin cavaler rătăcitor. 5nsă la id oaenii sunt ereu 0ine-veniţi.

I După cu dore/ti4 i spuse aie4 de/i era o afurisită de 0ătaie de cap.Fe perise să-/i păstre=e arele /i arurile4 /i puse o du=ină dintre oaeniilui !re9or Cle9ane să-i escorte=e pnă la 'a=ul ;ecioarelor. Coanda9rupului i-o ncredinţa lui $afford4 cel căruia i spuneau Cel Dulce. ă ai9ri1ă ca pri=onierii să a1un9ă la 'a=ul ;ecioarelor nevătăaţi4 i spuse el

oului4 altfel ceea ce i-a făcut +er !re9or Sapului va părea o distracţie peln9ă ce-ţi voi face eu ţie.

&recură =ilele. Fordul "on i adună pe toţi cei de la $iverrun n curte4oaenii Fordului "dure /i ai săi4 /i le vor0i aproape trei ore despre cea/tepta de la ei4 acu că le era lord /i stăpn. Din cnd n cnd4 /i a9ita per9aentul4 n tip ce 0ăieţii de la 9ra1duri /i slu1nicele /i fierarii ascultauntr-o tăcere ohortă /i o ploaie u/oară cădea asupra lor.

Li enestrelul asculta4 cel pe care aie l luase de la +er $yan ;rey.

267



aie dăduse de el n tip ce stătea n pra9ul unei u/i4 unde era la adăpostde ploaie.I 5nălţiea a ar fi tre0uit să fie enestrel4 spuse oul. %cest discurs

este ai lun9 dect o 0aladă de ar/ /i nu cred că s-a oprit o clipă ca să-/itra9ă respiraţia.

aie tre0ui să rdă.I Fordul "on nici nu tre0uie să respire4 atta vree ct poate

esteca. %i să copui un cntec despre astaKI 3nul vesel. % să-l intitule= OHor0ind cu Pe/tii.I He=i să nu-l cnţi acolo unde-l poate au=i /i ătu/a ea.aie nu-i acordase oului prea ultă atenţie nainte. "ra un 0ăr0at

scund4 nve/ntat n pantaloni ver=i4 u=aţi4 /i o tunică =drenţuită4 de unverde ceva ai deschis4 cu petice din piele aro care acopereau 9ăurile.%vea un nas lun9 /i ascuţit /i un =0et lar9 /i le1er. Pe ueri i cădea ochică de păr su0ţire /i castaniu4 nclcit /i nespălat. Cam cincizeci de ani pe

muchie% se 9ndi aie4 o harpă rătăcitoare% muncită din greu de 8iaţă#I Nu erai tu oul lui +er $yan atunci cnd te-a 9ăsitK ntre0ă el.I Doar de două săptăni.I M-a/ fi a/teptat să pleci cu ;reyii.I Cel de acolo este un ;rey4 spuse enestrelul4 făcnd un sen spre

Fordul "on4 iar acest castel pare să fie un loc destul de dră9uţ /i deconforta0il4 nuai 0un să-ţi petreci iarna. Gat 0et %l0 a plecat acasă cu

+er ;orley4 a/a că -a 9ndit că pot să-i iau eu locul. Gat are o vocenaltă /i elodioasă pe care cei ca ine nu pot spera s-o ntreacă4 nsă eu/tiu de două ori ai ulte cntece deocheate dect el. ă ă ierte stăpnuleu.

I %r tre0ui să te nţele9i cu ătu/a ea4 spuse aie. Dacă speri săierne=i aici4 ve=i ca interpretările tale să-i placă lui Fady !enna. "a este ceacare contea=ă.

I Nu tuKI Focul eu este cu re9ele. N-a să răn ult tip aici.I 5i pare rău să aud asta4 stăpne. Ltiu cntece ai 0une dect 5loile

din Castamere# Si-a/ fi putut cnta oh4 tot felul de lucruri.I Poate altă dată4 =ise aie. Cu te cheaăKI &o de Lapte Praie4 dacă nu-i e cu supărare stăpnului eu.Cntăreţul /i scoase pălăria.

I Ma1oritatea i spun &o de Lapte4 e destul.

26



I ă cnţi fruos4 &o de Lapte.5n acea noapte visă că se afla din nou n Marele ept al lui >aelor4 ncăve9hind asupra trupului tatălui său. eptul era lini/tit /i ntunecos4 pnăcnd o feeie se desprinse dintre u0re /i pă/i ncet spre catafalc.

I urioarăK făcu el.5nsă nu era Cersei. "ra nve/ntată n cenu/iu4 o soră tăcută. # 9lu9ă /i

un voal i ascundeau trăsăturile4 dar tot putea vedea lunările ar=nd n

ue=eala verde ale ochilor ei.I oră4 spuse el4 ce vrei de la ineK3ltiul cuvnt rever0eră n sus /i-n 1os prin teplu4

minemineminemineminemine#I Nu sunt sora ta4 aie."a-/i ridică o nă palidă /i-/i dădu 9lu9a la o parte.I M-ai uitatKCum aş putea să uit pe cine8a pe care nu l2am cunoscut niciodată3

Cuvintele i se opriră n 9t. # cunoştea% nsă trecuse att tipI F-ai uita /i pe no0ilul tău tatăK Mă ntre0 dacă l-ai cunoscut cu

adevărat.#chii ei erau ver=i4 părul4 auriu. N-ar fi putut spune ce vrstă avea.

Cincisprezece% se 9ndi el4 sau cincizeci# ;eeia urcă pe trepte /i se opriln9ă catafalc.

I N-a putut suporta niciodată să se rdă de el. %cesta era lucrul pe care-l

ura cel ai ult.I Cine e/tiK&re0uia s-o audă spunnd-o.I 5ntre0area este4 cine e/ti tuKI %cesta-i un vis.I Chiar a/aK "a =0i cu tristeţe. Nuără-ţi inile4 copile.Una# # sin9ură nă4 strnsă 0ine pe nerul sa0iei. Nuai una.

I 5n visele ele a ntotdeauna două ini. $idică na dreaptă /i sehol0ă4 fără să nţelea9ă4 la hido/enia cioatei sale.

I Cu toţii visă ceea nu pute avea. &yin a visat că fiul său va fi unare re9e4 că fiica lui va fi re9ină. % visat că vor fi att de puternici /i decura1o/i /i de fruo/i nct nieni de pe lue nu va rde de ei.

I "u sunt cavaler4 i spuse el4 iar Cersei e re9ină. # lacriă se rosto9oli pe o0ra=ul feeii. 5/i ridică 9lu9a din nou /i-i ntoarse spatele. aie o

stri9ă4 dar ea se pusese de1a n i/care4 iar rochia ei /optea cntece de

262



lea9ăn n tip ce aluneca pe podea. $u mă părăsi% ar fi vrut el să stri9e4 dar4 desi9ur4 l părăsise cu ultă

vree n ură.e tre=i n ntuneric4 treurnd. 5n ncăpere se lăsase un fri9 de 9heaţă.

aie a=vrli cuverturile deoparte cu cioata. ;ocul din vatră urise4 vă=u el4iar fereastra fusese dată la perete. &raversă ncăperea scufundată n 0e=nă casă se ocupe de o0loane4 nsă cnd a1unse la fereastră tălpile sale de=9olite

pă/iră peste ceva ud. aie se trase napoi4 uluit pentru un oent. Priadată se 9ndi că era sn9e4 nsă sn9ele n-ar fi putut fi att de rece."ra =ăpadă4 pătrun=nd prin fereastră.5n loc să nchidă o0loanele4 le deschise lar9. os4 curtea era acoperită cu

un strat su0ţire /i al04 devenind tot ai 9ros chiar su0 ochii lui. Merloanelede pe etere=e aveau 9lu9i al0e. aie /i putea vedea respiraţia.

ăpadă pe domeniile ri8erane# Dacă nin9ea aici4 se putea ntpla la fel/i la Fannisport sau la De0arcaderul $e9elui. Iarna se .ndreaptă spre sud%

iar 9umătate din grânarele noastre sunt goale# &oate recoltele răase ncă pe cp erau coproise. Nu va ai fi niciun seănat4 nici vreo speranţăde o ultiă recoltă. e poeni ntre0ndu-se ce va face tatăl lui ca să-/ihrănească re9atul4 apoi /i ainti că &yin Fannister era ort.

Cnd se crăpă de =iuă4 =ăpada era pnă la 9le=ne4 /i chiar ai adncă n pădurea =eilor4 unde viscolul o adunase su0 copaci. cutierii4 0ăieţii de la9ra1duri /i pa1ii de viţă no0ilă redeveniră copii su0 valul rece /i al0 /i se

0ătură cu 0ul9ării de =ăpadă prin curţi /i de-a lun9ul etere=elor. aie iau=i r=nd. Nu cu ult tip n ură ar fi fost /i el afară4 făcnd 0ul9ări de=ăpadă preună cu cei ai 0uni dintre ei ca să-i arunce spre &yrion cnd/ontcăia pe ln9ă ei sau ca să i 0a9e n ro0a lui Cersei. Totuşi% ai ne8oie dedouă mâini pentru a face un bulgăre acătării# e au=i o 0ătaie n u/ă.

I He=i cine e4 Pec."ra 0ătrnul aester de la $iverrun4 cu un esa1 strns n na sa ridată

/i =0rcită. ;aţa lui Hyan era al0ă4 precu =ăpada proaspăt că=ută.I Ltiu4 spuse aie4 a venit un cor0 al0 de la Citadelă. % venit iarna.I Nu4 stăpne. Pasărea a venit de la De0arcaderul $e9elui. Mi-a luat

li0ertatea n-a /tiut 5i ntinse scrisoarea.aie o citi a/e=at n 1ilţul de ln9ă fereastră4 scăldat n acea luină a

diineţii al0e /i reci. Cuvintele lui Qy0urn erau succinte /i la su0iect4 ale luiCersei nfier0ntate /i a9itate. -ino imediat% spunea ea. (9ută2mă#

+al8ează2mă# (m ne8oie de tine acum% aşa cum n2am a8ut ne8oie

26



niciodată# Te iubesc# Te iubesc# Te iubesc# -ino de .ndată#Hyan se foia pe ln9ă u/ă4 a/teptnd4 iar aie siţi că Pec privea /i

el.I >inevoie/te stăpnul eu să răspundăK ntre0ă aesterul4 după o

tăcere ndelun9ată.3n ful9 de =ăpadă a1unse pe scrisoare. &opindu-se4 cerneala ncepu să se

scur9ă. aie răsuci per9aentul din nou4 făcndu-l sul4 pe ct de tare putea

cu o sin9ură nă4 /i i-l dădu lui Pec.I Nu4 spuse el. Pune-l pe foc.

26+



SAMWELL

Cea ai periculoasă parte a călătoriei era ultia. trtorile $edyne9eeau de coră0ii lun9i4 a/a cu fuseseră preveniţi la &yrosh. Cu principala forţă a flotei din %r0or aflată la capătul celălalt al Gesterosului4oaenii de fier distruseseră $yasport /i puseseră stăpnire pe Hineton /i pe Portul telei-de-Mare4 folosindu-le ca 0a=ă pentru lansarea atacurilor

piratere/ti asupra transporturilor spre #ra/ul Hechi.&rei coră0ii lun9i fură =ărite de către pndarii din cui0urile de cioară.

Două erau la pupa4 iar -ântul Cafeniu se ndepărtă foarte repede de ele. %treia apăru dinspre apus4 pentru a-i i=ola de !olful Loaptelor. Cnd i vă=urăvslele ridicndu-se /i co0ornd4 trasnd ure al0e n apa arăie4 Ro11a Mo/i triise arca/ii la castele cu arcurile lor lun9i din len de iniă-de-aur4care puteau triite o să9eată ai departe /i cu ai are preci=ie chiar /i

dect arcurile dornishiene din tisă. %/teptă pnă cnd cora0ia lun9ă a1unsela o distanţă de două sute de etri nainte de a da coanda de tra9ere. atrase preună cu ei /i4 de data asta4 cre=u că să9eata lui atinsese nava. #salvă fu nsă de a1uns. Cora0ia cri spre sud4 căutndu-/i o pradă ailesnicioasă.

e lăsa un aur9 al0astru-nchis cnd intrară n !olful Loaptelor. !illystătea la proră cu 0e0elu/ul4 privind spre castelul de pe stnci.

I &rei &urnuri4 i spuse a4 este re/edinţa Casei Costayne.Conturat pe fundalul stelelor de pe cerul de seară4 cu luinile torţelor

plpind la ferestre4 castelul oferea o priveli/te inunată4 nsă pe el lntrista. Călătoria lor era aproape de sfr/it.

I "ste foarte nalt4 =ise !illy.I %/teaptă pnă ve=i 8i9htoer.>e0elu/ul Dallei ncepu să pln9ă. !illy /i deschise tunica /i-i dădu

0ăieţelului să su9ă. 0i n tip ce-l hrănea /i-i n9ie părul oale4castaniu. ( a9uns să2l iubească la fel de mult ca şi pe cel lăsat .n urmă% /idădu seaa a. pera ca =eii să fie n9ăduitori cu andoi copiii.

#aenii de fier pătrunseseră chiar /i n apele apărate ale !olfuluiLoaptelor. Fa venirea diineţii4 -ântul Cafeniu /i continuă druul spre#ra/ul Hechi4 iar nava ncepu să se lovească de cadavrele care pluteau spreare. 3nele dintre trupuri erau acoperite de 9rupuri de ciori4 care se ridicaun aer protestnd =9ootos cnd cora0ia-le0ădă deran1a plutele lor uflate9rotesc. Pe al apărură lanuri arse /i sate incendiate4 iar apa ică de la al

26B



/i 0ancurile de nisip erau pline de nave distruse. Cele coerciale /i cele pescăre/ti se ntlneau cel ai des4 nsă vă=ură /i 9alere lun9i a0andonate /iepavele a două drooane. 3na arsese pnă la linia de plutire4 n vree ce adoua avea o spărtură n 0orda14 acolo unde fusese i=0ită cu 0er0ecul.

I Fupte aici4 =ise Whondo. Nu deult.I Cine-ar putea fi att de sintit nct să atace att de aproape de #ra/ul

HechiK

Whondo arătă spre o cora0ie lun9ă4 pe 1uătate scufundată n apa puţinadncă. $esturile unei flauri atrnau la pupa4 nne9rită de fu /i sf/iată."0lea era una pe care a n-o ai vă=use niciodată pnă atunci: unochi ro/u cu o pupilă nea9ră4 cu o coroană din fier ne9ru dedesu0t4 susţinutăde două ciori.

I %l cui e stea9ul ăstaK ntre0ă a.Whondo doar dădu din ueri.iua urătoare se dovedi a fi rece /i ceţoasă. Pe cnd -ântul Cafeniu

trecea de un alt sat pescăresc ars4 o 9aleră de ră=0oi ie/i alunecnd din ceaţă4anevrnd ncet spre ei. Purta nuele de -ânătoarea% scris n spatele9alionului de la prora4 o fecioară =veltă4 0răcată n frun=e4 narată cu osuliţă. # clipă ai tr=iu4 alte două 9alere ai ici /i făcură apariţia4ncadrnd-o ca o pereche de o9ari 9eeni aler9nd pe urele stăpnului lor.pre u/urarea lui a4 toate ar0orau flaura $e9elui &oen4 cer0ul /ileul deasupra turnului al0 al #ra/ului Hechi cu coroana n flăcări.

Căpitanul -ânătorii era un 0ăr0at nalt4 nve/ntat ntr-o antiecenu/ie-fuurie4 cu un tiv din flăcări făcute din satin ro/u. 5/i aduse 9alerade-a lun9ul 0orda1ului -ântului Cafeniu% ridică vslele /i stri9ă că urcă la 0ord. 5n tip ce ar0aletrierii săi /i arca/ii Ro11ei Mo se suprave9heaureciproc peste f/ia n9ustă de apă4 căpitanul trecu puntea preună cu odu=ină de cavaleri4 dădu din cap spre Quhuru Mo /i ceru să cercete=e calele.&atăl /i fiica se consultară repede /i apoi /i dădură acordul.

I 5i cer scu=e4 =ise căpitanul după ce inspecţia se terină. Măhne/te că oaenii cinstiţi tre0uie să sufere un aseenea afront4 dar ai 0ine asta dect să pătrundă oaenii de fier n #ra/ul Hechi. Nuai acudouă săptăni4 unii dintre ace/ti ticălo/i au capturat o navă coercialătyroshiană n strtori. %u ucis echipa1ul4 /i-au pus hainele lor /i au folositculorile 9ăsite n cală pentru a-/i vopsi perciunii n cinci=eci de culori.#dată aflaţi ntre =iduri4 voiau să incendie=e portul /i să deschidă porţile n

tip ce oaenii luptau cu focul. %r fi putut reu/i4 nsă au dat nas n nas cu

26?



)oamna din Turn% iar /eful vsla/ilor are o soţie din &yrosh. Cnd a vă=uttoate 0ăr0ile acelea ver=i /i purpurii4 i-a salutat n li0a tyroshiană4 darniciunul dintre ei nu i-a putut răspunde.

a era uluit.I Nu-/i pot perite să atace 6raşul -echi#Căpitanul -ânătorii i adresă o privire curioasă.I U/tia nu sunt doar tlhari. #aenii de fier au 1efuit tot ce-au putut.

Fovesc 0rusc dinspre are4 pun na pe ceva aur /i pe ni/te fete /i dispar4nsă rareori erau ai ult de una sau două 9alere lun9i4 niciodată ai ultde /ase. %cu ne atacă sute dintre navele lor4 venind dinspre 'nsulelecutului /i unele stnci de pe ln9ă %r0or. %u luat $eciful Cra0ul de Piatră4'nsula Porcilor /i Palatul irenei4 /i ai sunt /i alte cui0uri pe tncaPotcoavei /i pe Fea9ănul >astardului. ;ără flota Fordului $edyne4 nuave suficiente nave ca să-i ncolţi.

I Li ce face Fordul 8i9htoerK i=0ucni a. &ata =icea ntotdeauna că-ila fel de 0o9at ca Fannisterii /i că poate aduce de trei ori ai ulţi o/tenidect oricare ste9ar al 8i9h9ardenului.

I Mai ulţi4 dacă ătură pietrele de pava14 =ise căpitanul4 nsă să0iile nusunt 0une potriva oaenilor de fier dect dacă 0ăr0aţii care le nuiescnvaţă să pă/ească pe apă.

I 8i9htoer tre0uie să facă ce8a#I Mai ult ca si9ur. Fordul Feyton s-a nchis n turnul său cu ;ecioara

Ne0ună4 consultnd cărţile cu farece. Poate că reu/e/te să ridice o aratădin adncuri. #ri poate că nu. >aelor construie/te 9alere4 !unthor răspundede port4 !arth antrenea=ă noi recruţi4 iar 8ufrey s-a dus la Fys4 să ainchirie=e nave. Dacă poate strn9e o flotă corespun=ătoare de la trfa desoră-sa4 a putea ncepe să le plăti oaenilor de fier cu propria loronedă. Pnă atunci nsă4 tot ce pute face este să pă=i 9olful /i săa/teptă ca trfa de re9ină de la De0arcaderul $e9elui să-i dea druul din

lesă Fordului PaEter.%ărăciunea din ultiele cuvinte ale căpitanului l /ocă pe a la fel de

ult ca lucrurile pe care le spusese. )acă )ebarcaderul Regelui pierde6raşul -echi şi (rborul% .ntregul domeniu se 8a face bucăţi% se 9ndi el privind cu -ânătoarea /i surorile sale se ndepărtau.

%sta-l făcu să se ntre0e dacă 8orn 8ill ai era cu adevărat n si9uranţă.Mo/iile Casei &arly se ntindeau n interior4 printre dealuri cu păduri dese4 la

peste patru sute de iloetri nord-est de #ra/ul Hechi4 departe de coastă. %r

266



fi tre0uit să se afle ult dincolo de ra=a de acţiune a oaenilor de fier /i acoră0iilor lun9i4 chiar dacă no0ilul său tată era departe /i lupta n doeniileriverane4 iar castelul era sla0 apărat. &nărul Fup cre=use4 fără niciondoială4 acela/i lucru despre Ginterfell4 pnă n noaptea cnd &heon&rădătorul i escaladase =idurile. a nu putea suporta 9ndul că era posi0ilsă-i fi adus pe !illy /i pe copilul ei atta cale pentru a-i feri de prie1die4nuai pentru a-i a0andona n plin ră=0oi.

e luptă cu ndoielile tot restul călătoriei4 ntre0ndu-se ce avea de făcut.Presupunea că o putea ţine pe !illy cu el4 n #ra/ul Hechi. idurile cetăţiierau ult ai ipresionante dect cele ale castelului tatălui lui /i erau iide oaeni care să-i apere4 spre deose0ire de cei cţiva lăsaţi de Fordul$andyll la 8orn 8ill cnd plecase n ar/ spre 8i9h9arden4 pentru arăspunde la chearea lordului său su=eran. &otu/i4 dacă er9ea acolo4tre0uia s-o ascundă undevaA Citadela nu peritea novicilor ei să ai0ăneveste sau aante4 cel puţin nu n vă=ul luii. În afară de asta% dacă mai

stau mult cu Aill"% cum 8oi găsi forţa de a o părăsi3 Trebuia s-o părăsească4ori să de=erte=e. (m rostit cu8intele% /i reainti a. )acă dezertez% 8oi

plăti cu capul% şi cum ar a9utat2o asta pe Aill"3e 9ndi să-i roa9e pe Ro11a Mo /i pe tatăl ei să o ia pe fată cu ei n

'nsulele Herii. 5nsă /i această cale avea prie1diile ei. Cnd -ântul Cafeniu părăsea #ra/ul Hechi4 tre0uia să traverse=e din nou trtorile $edyne4iar de data asta se putea să nu ai de att de norocoasă. Dacă vntul se

oprea4 iar insularii se tre=eau 0locaţi n i1locul ăriiK Dacă relatările au=itede el erau adevărate4 !illy ar putea fi luată n sclavie sau ar servi ca nevastăde sare4 iar copilul ar fi4 ai ult ca si9ur4 a=vrlit n are4 pentru că arrepre=enta doar o 0ătaie de cap.

Trebuie să fie /orn /ill% decise a n cele din ură. 6dată ce a9ungemla 6raşul -echi% am să .nchiriez o căruţaşi nişte cai şi am s2o duc acolochiar eu# 5n acest fel4 se putea asi9ura de starea castelului /i a 9arni=oanei /i4

dacă vedea ceva ce i-ar fi dat de 9ndit4 se putea ntoarce cu !illy n #ra/ulHechi.

%1unseră ntr-o diineaţă rece /i uedă4 cnd ceaţa era att de deasă nctfarul din &urnul 5nalt era sin9ura parte din ora/ care putea fi vă=ută. 3n lanţse ntindea de-a cure=i/ul portului4 le9at de două=eci de nave putre=ite.Chiar n spatele lui se aflau un /ir de nave de ră=0oi4 ancorate de treidrooane4 /i nava-airal a Fordului 8i9htoer4 6noarea 6raşului -echi%

cu cele patru punţi ale sale. Din nou4 -ântul Cafeniu tre0ui să se supună

26,



unei inspecţii. De data asta4 fiul Fordului Feyton4 !unthor4 urcă la 0ordntr-o antie din fir de ar9int /i o arură din sol=i cenu/ii4 sălţuiţi. +er!unthor studiase n Citadelă tip de ai ulţi ani /i vor0ea Fi0a Herii4a/a că el /i Quhuru Mo se duseră n ca0ina căpitanului pentru o discuţientre patru ochi.

a folosi acest ră9a= pentru a-i eEplica planurile sale lui !illy.I Pria dată er9e la Citadelă4 ca să pre=entă scrisorile lui on /i să

le povesti de oartea Maesterului %eon. Mă a/tept ca arhiaesterii sătriită o căruţă pentru a-i aduce trupul. %poi voi face rost de cai /i de ocăruţă care să te ducă la aa ea4 la 8orn 8ill. Mă ntorc ct de repede pot4 este posi0il să nu fie ai devree de =iua de ine.

I Mine4 repetă ea4 /i-i dădu un sărut care să-i poarte noroc.5n cele din ură4 +er !unthor reveni pe punte /i dădu senalul pentru

deschiderea lanţului4 astfel nct -ântul Cafeniu să poată pătrunde dincolode el4 la docuri. a li se alătură Ro11ei Mo /i celor trei arca/i n tip cenava era ancorată la ţăr4 insularii strălucind n antiile lor cu pene pe carele purtau nuai pe ţăr. Pe ln9ă ei4 se siţea ca un =drenţăros cu pantalonii lui ne9ri lăsaţi4 antia decolorată /i ci=ele urdare de sare.

I Ct tip ai răneţi n portKI Două =ile4 =ece =ile4 cine-ar putea /tiK Ct de ult ne ia să ne 9oli

calele /i să le uple din nou4 rn1i Ro11a. &ata tre0uie să-i vi=ite=e /i peaesterii cenu/ii. %re cărţi de vn=are.

I Poate !illy să rănă la 0ord pnă ă ntorcKI !illy poate sta aici ct vrea ea. 5l punse pe a cu de9etul n 0urtă.

Nu ănncă att de ult ca alţii.I Nu ai sunt att de 9ras ca nainte4 se apără a. Călătoria spre sud

avusese partea ei de vină. &oate carturile acelea4 niic altceva de ncaredect fructe /i pe/te. 'nsularii adorau fructele /i pe/tele.

a i ură pe arca/i peste pasarelă4 nsă odată a1un/i pe ţăr se

despărţiră /i fiecare-/i vă=u de dru. pera să-/i ai aintească druulspre Citadelă. #ra/ul Hechi era un la0irint /i nu avea vree să se ai /irătăcească.

iua era uedă4 a/a că pietrele de pava1 erau ude /i alunecoase su0 picioare4 iar aleile erau nvăluite n ceaţă /i istere. a le evita ct puteade ult /i răase pe druul care /erpuia pe ln9ă Mied4 prin inia ora/uluivechi. "ra 0ine să sită pănt solid su0 el n locul punţii insta0ile4 nsă

ersul pe 1os i dădea4 n acela/i tip4 o sen=aţie neplăcută. Putea siţi

26*



ochii aţintiţi asupra sa4 scrutndu-l din 0alcoane /i de la ferestre4 privindu-ldin coridoarele ntunecate. Pe -ântul Cafeniu cuno/tea toate feţele. %ici4oriunde s-ar fi ntors4 nu vedea dect străini. "ra chiar ai rău cnd se9ndea că poate era privit de cineva cunoscut. Fordul $andyll &arly eracunoscut n #ra/ul Hechi4 nsă puţin ndră9it. a nu /tia ce putea fi airău: să fie recunoscut de unul dintre du/anii no0ilului său tată sau de unuldintre prietenii lui. 5/i puse 9lu9a pe cap /i ări pasul.

Porţile Citadelei erau flancate de o pereche de sfinc/i ver=i4 ien/i4 cutrup de leu4 aripi de vultur /i co=i de /arpe. 3nul avea chip de 0ăr0at4 iarcelălalt de feeie. Chiar n spatele lor se afla Căinul cri0ului4 undelocalnicii veneau să caute acoliţi care să le scrie testaentele /i să lecitească scrisorile. Lase scri0i plictisiţi stăteau la tara0e4 a/teptnd să le vinăvreun u/teriu. Fa alte tara0e se cupărau /i se vindeau cărţi. a se opriunde se ofereau hărţi /i privi una desenată de nă a Citadelei4 pentru adescoperi calea cea ai scurtă spre &ri0unalul ene/alului.

Cărarea se 0ifurca la statuia ecvestră a re9elui Daeron ntiul4 călare pecalul său nalt4 din piatră4 cu spada nălţată către Dorne. 3n pescăru/ secăţărase pe capul &nărului Dra9on4 alţi doi pe sa0ie. a o luă spre stn9a4 pe cărarea care ducea pe ln9ă ru. Fa Docul Pln9erii privi cu doi acoliţil a1utau pe un 0ătrn să urce ntr-o 0arcă pentru scurta călătorie spre 'nsulan9eroasă. # tnără aă urcă după el4 ţinnd n 0raţe un 0e0elu/ nu aiare dect al lui !illy. u0 doc4 0ăieţii vreunui 0ucătar naintau prin apa

puţin adncă adunnd 0roa/te. 3n val de novici cu o0ra1ii trandafirii trecu n9ra0ă pe ln9ă el4 spre septistire. (r fi trebuit să 8in aici când eram de8ârsta lor% /i =ise a. )acă aş fi fugit şi mi2aş fi luat un nume fals% aş fi

putut să mă pierd printre ceilalţi no8ici# Tata ar fi putut pretinde că )ic<on.i era singurul său fiu# :ă .ndoiesc că s2ar fi obosit să mă caute% dacă n2aş

fi luat un catâr pentru drum# (tunci m2ar fi urmărit% dar numai pentrucatâr#

Fn9ă &ri0unalul ene/alului4 rectorii l le9au pe un novice ai n vrstăla stlpul infaiei.

I % furat ncare de la 0ucătărie4 le eEplică cineva acoliţilor carea/teptau să arunce n captiv cu le9ue putrede. 5l priviră curio/i pe acnd trecu pe ln9ă ei4 cu antia nea9ră flfind n ura lui ca o pn=ă decora0ie.

Dincolo de u/i descoperi o sală cu podea din arură /i ferestre nalte /i

0oltite. Fa capătul celălalt4 un 0ăr0at cu faţa ciupită stătea pe un podiu4

2,7



scri1elind cu pana ntr-un catastif iens. Cu toate că oul era nve/ntatntr-o ro0ă de aester4 nu avea niciun lanţ la 9t. a /i drese 9lasul.I iua 0ună.>ăr0atul ridică privirile4 nsă nu păru să fie ncntat de ceea ce vă=u.I Miro/i a novice.I per să fiu unul ct de curnd.a scoase la iveală scrisorile pe care i le dăduse on no.

I % venit de pe id preună cu Maester %eon4 nsă el a urit ntipul călătoriei. Dacă a/ putea vor0i cu sene/alulI Cu te nue/tiKI aell. aell &arly.>ăr0atul scrise nuele n catastiful său /i arătă cu pana spre o 0ancă lipită

de perete.I 'a loc. Hei fi cheat cnd va fi necesar.a se a/e=ă pe 0ancă. 3nii predară esa1e /i plecară. %lţii vor0iră cu

0ăr0atul de pe podiu /i fură trii/i pe u/a din spatele lui /i n sus4 petreptele cu ica lor 0arieră rotitoare. %lţii i se alăturară lui a pe 0ancă4a/teptnd să-/i audă nuele stri9at. Cţiva dintre cei convocaţi veniserădupă el4 era aproape si9ur. După a patra sau a cincea oară cnd se ntplăasta4 se ridică /i traversă din nou sala.

I Ct ai durea=ăKI ene/alul este un o iportant.

I % 0ătut atta cale de la id.I %tunci nu vei avea pro0lee dacă ai er9i puţin. 5/i a9ită din nou

pana. Pnă la 0anca aceea de su0 fereastră.a reveni pe 0ancă. Mai trecu o oră. %lţii intrară4 discutară cu 0ăr0atul

de pe podiu4 a/teptară cteva oente4 apoi fură diri1aţi nainte. 5n totacest tip4 pa=nicul nu-l nvrednici pe a nici ăcar cu o privire. Ceaţa deafară se ai su0ţie pe ăsură ce trecea =iua4 iar luina palidă a soarelui se

strecura o0lic prin ferestre. e tre=i privind dansul firi/oarelor de praf nf/iile de luină. 5i scăpă un căscat4 apoi altul. 5/i pi9uli o 0ă/ică spartă din pală4 apoi se lăsă pe spate /i-/i nchise ochii.

Pro0a0il că aţipise. 3rătorul lucru de care fu con/tient era că 0ăr0atul de pe podiu stri9a un nue. a se ridică 0rusc n picioare4 apoi se a/e=ăcnd /i dădu seaa că nu era al său.

I &re0uie să-i strecori lui Forcas o para4 altfel ai să a/tepţi aici /i trei

=ile4 se au=i o voce ln9ă el. Ce tre0uri aduc $ondul de Noapte la CitadelăK

2,



Cel care vor0ea era un tnăr sla04 ic de statură /i arătos4 0răcat n pantaloni din piele de căprioară /i o 0ri9andină verde4 coodă4 cu ţinte dinfier. %vea pielea aro-deschisă /i un soc de păr 0uclat4 des4 fornd unOH deasupra ochilor săi ari /i ne9ri.

I Fordul Coandant restaurea=ă castelele a0andonate4 i eEplică a.%ve nevoie de ai ulţi aesteri4 pentru cor0i ai spus o paraK

I # para va fi de a1uns. Pentru un cer0 de ar9int4 Forcas te va duce n

crcă pnă la sene/al. % fost acolit tip de cinci=eci de ani. 5i ură/te penovici4 ai ales pe cei de viţă no0ilă.I De unde-ai /tiut că sunt de viţă no0ilăKI 5n acela/i fel n care-ţi poţi da seaa că sunt pe 1uătate dornishean."Eplicaţia i fu oferită cu =0etul pe 0u=e4 cu vor0a oale /i tără9ănată

dornisheană.a se scotoci prin 0u=unare după o para.I "/ti noviceKI %colit. %lleras4 poreclit de unii finEul. Nuele l făcu pe a să tresară.I finEul este eni9a4 nu eni9istul4 spuse. Ltii ce nseanăKI Nu. "ste o 9hicitoareKI %/ vrea să /tiu. "u sunt aell &arly. a.I 5i pare 0ine. Li ce tre0uri are aell &arly cu %rhiaesterul

&heo0aldK

I "l este ene/alulK =ise a neduerit. Maesterul %eon spunea că-lcheaă Norren.

I Nu n ultiele două andate. 5n fiecare an este altul. unt ale/i nfuncţie din rndurile arhiaesterilor4 dar a1oritatea consideră asta ocorvoadă fără satisfacţie4 care-i a0ate de la adevărata lor uncă. 5n acest an4 piatra nea9ră a fost trasă de %rhiaesterul Gal9rave4 nsă vioiciunea inţiisale nu ai e ce-a fost4 a/a că &heo0ald i-a luat locul /i-a spus că-i va prelua

el andatul. "ste un o aspru4 dar cusecade. %i spus Maesterul (emon3I Da.I %eon Targar"en3I Cndva. Ma1oritatea i spuneau doar Maester %eon. % urit n

tipul călătoriei noastre spre sud. Cu se face că /tii de elKI Cu să nu /tiuK "ra ai ult dect cel ai 0ătrn aester n viaţă.

"ra cel ai 0ătrn o din Gesteros /i-a trăit ai ultă istorie dect a

nvăţat vreodată %rhiaesterul Perestan. Ne-ar fi putut spune ulte despre

2,2



donia tatălui /i a unchiului său. Ce vrstă avea4 /tii cuvaKI # sută doi ani.I Ce făcea pe are4 la vrsta luiKa rue9ă răspunsul cteva clipe4 ntre0ndu-se ct de ult ar tre0ui să

spună. +fin@ul este enigma% nu enigmistul# e referise Maesterul %eon laacest finEK Părea puţin pro0a0il.

I Fordul Coandant no l-a triis departe pentru a-i salva viaţa4

ncepu el e=itant. Hor0i cu 9reutate despre $e9ele tannis /i despreMelisandre din %sshai4 intenţionnd să se oprească acolo4 nsă ideile duserăuna la alta /i astfel se poeni vor0ind despre Mance $ayder /i 0ar0arii lui4despre sn9ele re9al /i dra9oni4 /i4 nainte de a-/i da seaa ce se ntpla4scoase tot din elA vră1itorii de la Punul Priilor #aeni4 Celălalt pe calulsău ort4 uciderea >ătrnului 3rs la ;ortăreaţa lui Craster4 !illy /i fu9a lor4Copacul %l0 /i Micul Paul4 Mini $eci /i cor0ii4 cu devenise on FordCoandant4 :ierla% Dareon4 dra9onii pe care-i vă=use Whondo n Qarth4-ântul Cafeniu /i toate cele /optite de Maesterul %eon spre sfr/it. Păstrădoar secretele pe care 1urase că le va ţine4 despre >ran tar /i tovară/ii lui/i 0e0elu/ii nlocuiţi de on no.

I Daenerys este sin9ura speranţă4 ncheie el. %eon a spus că Citadela4tre0uie să triită iediat un aester4 s-o aducă napoi la Gesteros naintede a fi prea tr=iu.

%lleras ascultase cu atenţie. Clipise din cnd n cnd4 nsă nu rsese deloc

/i nici nu l ntrerupsese. Cnd a terină4 l atinse u/or pe ante0raţ4 cuna lui aronie /i su0ţire4 =icnd:

I Sine-ţi paraua4 a. &heo0ald nu va crede nici 1uătate din asta4 darsunt alţii care s-ar putea să creadă. Hrei să vii cu ineK

I 3ndeKI ă vor0e/ti cu un arhiaester.Trebuie să le spui% +am% l povăţuise Maesterul %eon. Trebuie să le spui

arhimaesterilor#I Prea 0ine.e putea ntoarce la sene/al a doua =i4 cu o para n nă.I Ct de departe tre0uie să er9eKI Nu departe. 'nsula Cor0ilor. Nu avură nevoie de o a0arcaţiune ca să a1un9ă la 'nsula Cor0ilorA un

pod o0il u=at din len le9a insula de alul estic.

I Casa Cor0ilor este cea ai veche clădire din Citadelă4 i spuse %lleras4

2,



n tip ce traversau peste apa olcoă a rului Mied. e crede că n "poca"roilor a fost avanpostul unui /ef al piraţilor care stătea acolo /i 1efuianavele venite n 1os4 pe ru.

a vă=u că =idurile erau acoperite de u/chi /i de iederă4 iar cor0ii pă/eau pe etere=e n locul arca/ilor. Podul o0il nu ai fusese ridicat dinvreuri ieoriale.

5ntre =idurile castelului era răcoare /i ue=eală. 3n străvechi copac al

iniii uplea curtea4 la fel ca pe vreea cnd aceste =iduri de-a0ia fuseserăridicate. Peste faţa sculptată n trunchiul său crescuse acela/i u/chi violetcare atrna pe cren9ile al0icioase ale copacului. uătate din ele păreauoarte4 dar din loc n loc ncă ai fo/neau frun=e ro/ii4 iar acolo le plăceacor0ilor să se caţere. Copacul era plin de ei4 /i erau /i ai ulţi n ferestrele 0oltite de deasupra lor4 n 1urul curţii. Păntul era presărat cu 9ăinaţul lor.5n tip ce traversau curtea4 unul flfi pe deasupra lor /i-i au=i pe ceilalţicroncănind unii la alţii.

I %rhiaesterul Gal9rave are apartaentele n turnul de vest4 su0cui0ul păsărilor al0e4 l lăuri %lleras. Cor0ii al0i /i cei ne9ri se iau la 0ătaie ca dornishienii cu cei din =onele de 9raniţă4 a/a că-i ţin separat.

I Ha nţele9e %rhiaesterul Gal9rave ceea ce-i spunK ntre0ă a.iceai că vioiciunea inţii lui nu ai e ce-a fost odată.

I %re =ile 0une /i =ile rele4 =ise %lleras4 dar nu cu Gal9rave vei discuta.Deschise u/a din turnul de nord /i ncepu să urce. a pă/i pe trepte n

ura lui. De deasupra se au=eau flfituri /i orăieli /i4 din cnd n cnd4cte-un ţipăt iritat4 cnd cor0ii protestau pentru că erau tre=iţi din son.

Fa capătul treptelor4 un tnăr 0lond /i palid4 ca de vrsta lui a4 stătealn9ă o u/ă din len de ste1ar /i fier4 uitndu-se concentrat4 cu ochiul drept4n flacăra unei lunări. Cel stn9 era ascuns de o /uviţă de păr 0lond-cenu/iu.

I Ce ve=i acoloK l ntre0ă %lleras. DestinulK Moartea taK

&nărul 0lond /i desprinse privirile de la lunare4 clipind.I ;eei 9oale4 =ise el. Usta cine ai eKI aell. 3n nou novice4 a venit să-l vadă pe Ma9.I Citadela nu ai e ce-a fost4 se plnse 0londul. %cceptă orice acu.

Cini tri/ti /i dornishieni4 porcari4 olo9i4 cretini4 iar acu o 0alenă n ne9ru."u credea că leviatanii sunt 9ri. # pelerină scurtă n dun9i ver=i /i aurii iacoperea un uăr. "ra foarte ele9ant4 de/i ochii-i erau vicleni /i 9ura vădea

cru=ie.

2,+



a l cuno/tea.I Feo &yrell. $ostindu-i nuele4 se siţi de parcă ncă ar fi fost un 0ăiatde /apte ani4 pe cale să-/i ude len1eria. "u sunt a4 din 8orn 8ill. ;iulFordului $adyll &arly.

I Chiar a/aK Feo l nvrednici cu ncă o privire. Cred că a/a-i. &atăl tăune-a spus că urise/i. au poate că doar /i-a dorit astaK $n1i. &ot un la/ airăasK

I Nu4 inţi a. on i poruncise asta. % ers dincolo de id /i-aluptat n 0ătălii. M-au poreclit a 3ci9a/ul.8a0ar n-avea de ce o spusese. Cuvintele i se rosto9oliseră din 9ură.Feo rse4 nsă nainte de a putea răspunde4 u/a din spatele lui se deschise.I 'ntră4 3ci9a/ule4 orăi 0ăr0atul din pra9. Li tu4 finEule. %cu.I a4 spuse %lleras4 el este %rhiaesterul Maryn.Maryn purta la 9tul lui de taur un lanţ forat din ulte etale. 5n afară

de asta4 arăta ai ult ca un 0ătău/ de la docuri dect ca un aester. %veaun cap prea are pentru trupul său4 iar felul n care i se avnta nainte de peueri4 preună cu falca proeinentă4 l făcea să pară că se pre9ătea săsul9ă capul cuiva. Cu toate că era scund /i ndesat4 era lat n piept /i nueri4 cu o 0urtă de 0ere rotundă /i tare ca piatra pun9nd curelele vesteide piele pe care o purta n locul ro0elor. ;ire de păr aspru /i al0 i ie/eau dinurechi /i nări. ;runtea-i era te/ită4 nasul i fusese spart nu o dată4 iar frun=eleacri/oare i pătaseră dinţii cu ro/u. %vea inile cele ai ari din cte

vă=use a vreodată.Cnd a e=ită4 una dintre acele ini l n/facă de 0raţ /i-l trase pe u/ă.

5ncăperea de dincolo de ea era are /i rotundă. Peste tot erau pră/tiatecărţi /i per9aente4 ntinse pe ese /i adunate pe podea n orane de peste un etru nălţie. &apiserii decolorate /i hărţi =drenţuite acopereau pereţii din piatră. 5n vatră ardea focul4 ncăl=ind o oală din cupru. #rice-o fifost năuntru4 irosea a ars. 5n afară de asta4 sin9ura luină provenea de la

o lunare naltă4 nea9ră4 aflată n centrul ncăperii.Funarea era de o strălucire care deran1a. "ra ceva ciudat cu ea. ;lacăra

ei nu treura4 nici chiar cnd %rhiaesterul Maryn nchise u/a att de tarenct hrtiile /i luară =0orul de pe asa alăturată. Fuina făcea lucruriciudate /i cu nuanţele. %l0ul era strălucitor precu =ăpada proaspăt că=ută49al0enul strălucea ca aurul4 ro/ul se transfora n flacără4 iar u0rele erauatt de ntunecate nct arătau ca ni/te 9ăuri săpate n lue. a se poeni

hol0ndu-se. Funarea nsă/i avea aproape un etru nălţie /i era su0ţire

2,B



ca o sa0ie4 crestată /i răsucită4 de un ne9ru lucitor.I Usta-iKI o0sidian4 spuse un alt 0ăr0at aflat n ncăpere4 un tnăr palid4 9ras /i

cu o faţă păstoasă4 ueri rotun=i4 ini oi4 ochi apropiaţi /i ve/inte pătate cu ncare.

I pune-i piatra dra9onului. %rhiaesterul Maryn privi un oentlunarea. %rde4 nsă nu se consuă.

I Ce alientea=ă flacăraK ntre0ă a.I Ce hrăne/te focul dra9onuluiKMaryn se a/e=ă pe un scaun.I 5ntrea9a societate valyriană a fost nteeiată pe sn9e sau foc.

Hră1itorii din Sinutul Fi0er puteau să vadă pnă peste unţi4 ări /ideșerturi cu una dintre aceste lunări din sticlă. Puteau să pătrundă nvisul oricărui 0ăr0at /i să-i dea vedenii /i să vor0ească cu altul la 1uătatede lue distanţă4 a/e=at naintea lunării lui. Cre=i că ar putea fi de folos43ci9a/uleK

I N-a ai avea nevoie de cor0i.I Nuai după 0ătălii. %rhiaesterul eEtrase o frun=ă dintr-un snop4 /i-o

0ă9ă n 9ură /i ncepu s-o estece. $epetă-i /i ie tot ce i-ai povestitsfinEului nostru dornishean. Ltiu are parte din asta /i ncă ceva pedeasupra4 dar s-ar putea să-i fi scăpat detaliile.

Nu era un o pe care să-l fi putut refu=a. a e=ită un oent4 apoi /i

depănă din nou povestea4 n tip ce Maryn4 %lleras /i celălalt noviceascultau.

I Maesterul %eon credea că Daenerys &ar9aryen era plinirea profeţiei ea4 nu tannis4 nu Prinţul $hae9ar4 nu prinţi/orul al cărui cap afost =dro0it de un perete.

I Născut n sare /i fu4 su0 o stea sn9erndă. Cunosc /i eu profeţia.Maryn /i ntoarse capul /i scuipă pe podea un 9heotoc de fle9ă ro/ie.

Dar asta nu nseană că -a/ ncrede n ea. !or9han din Hechiul !his ascris cndva că o profeţie este ca o feeie n/elătoare. 5ţi ia ădularul n9ură4 iar tu 9ei de plăcere4 9ndindu-te ct de dulce /i de plăcută esen=aţia dar ai apoi dinţii i se nchid /i 9eetele tale se transforă nurlete. %sta-i natura profeţiei4 spunea !or9han. Profeţia te va u/ca deădular de fiecare dată. Mestecă puţin. &otu/i

%lleras se a/e=ă ln9ă a.

I %eon s-ar fi dus la ea dacă ar fi avut vi9oarea. "l voia să-i triite

2,?



un aester4 să o sfătuiască4 să o prote1e=e /i s-o aducă acasă n si9uranţă.I %/a voiaK %rhiaesterul Maryn ridică din ueri. Poate că-i ai 0inecă a urit nainte de a a1un9e n #ra/ul Hechi. %ltfel4 poate că oile cenu/iiar fi tre0uit să-l ooare4 iar asta i-ar fi făcut pe 0ieţii /i dra9ii 0ătrni să-/ifrn9ă inile lor =0rcite.

I ă-l ooareK =ise a /ocat. De ceKI Dacă-ţi spun4 s-ar putea să fie nevoiţi să te ucidă /i pe tine.

Maryn i oferi un =0et lu9u0ru4 cu =eaa de frun=e scur9ndu-i-sero/iatică printre dinţi.I Cine cre=i tu că a ucis toţi dra9onii ultia datăK 3ci9a/ii de dra9oni

ferche=uiţi4 naraţi cu să0iiK cuipă. 5n luea pe care o construie/teCitadela4 nu ai este loc pentru vră1itorii4 profeţii sau lunări din sticlă4 /ichiar ai puţin pentru dra9oni. 5ntrea0ă-te sin9ur de ce lui %eon&ar9aryen i s-a n9ăduit să-/i risipească viaţa pe id4 cnd ar fi fost drept săfie ridicat la ran9ul de arhiaester. Din cau=a sângelui său. Nu se puteaavea ncredere n el. Nu ai ult dect n ine.

I Li ce-ai să faciK ntre0ă %lleras finEul.I % să er9 la !olful clavilor n locul lui %eon. Nava care l-a adus

pe 3ci9a/ ar tre0ui să-i satisfacă destul de 0ine tre0uinţele. #ile cenu/ii /ivor triite oul pe o 9aleră4 nu a nicio ndoială. Cu un vnt 0un4 ar tre0uisă a1un9 eu priul la ea. Maryn l privi din nou pe a /i se ncruntă.&u tu ar tre0ui să răi /i să-ţi pre9ăte/ti colanul. Dacă a/ fi n locul tău4

a/ face-o repede. Ha veni o vree cnd vei fi necesar pe id. e ntoarsespre novicele cu faţa păstoasă. !ăse/te-i 3ci9a/ului o chilie uscată. Hadori aici /i te va a1uta să te n9ri1e/ti de cor0i.

I D d dar4 se 0l0i a4 ceilalţi arhiaesteri ene/alul ce săle spunK

I pune-le ct de nţelepţi /i 0uni sunt. pune-le că %eon ţi-a poruncitsă te ncredinţe=i lor. Mai spune-le că ai visat ntotdeauna că ntr-o =i ţi se

va perite să porţi colanul /i să serve/ti unui scop ai no0il4 că slu1irea estecea ai naltă onoare4 iar supu/enia4 cea ai naltă virtute. 5nsă nu povestiniic despre profeţii sau dra9oni4 dect dacă ţi dore/ti ni/te otravă printerci.

Maryn n/facă de pe un cuier de ln9ă u/ă o antie pătată4 din piele4 /io le9ă strns.

I finEule4 ai 9ri1ă de el.

I Hoi avea4 răspunse %lleras4 dar arhiaesterul plecase de1a. 5i au=iră

2,6



ci=ele 0ocănind pe trepte.I 3nde s-a dusK ntre0ă a neduerit.I Fa docuri. Ma9ul au este un o care să se ncreadă n pierderea de

vree. %lleras =0i. % o ărturisire de făcut. %ceastă ntlnire nu a fostuna ntplătoare4 a. Ma9ul -a triis să te aduc nainte să apuci săvor0e/ti cu &heo0ald. Ltia că vei veni.

I Dar cuK

%lleras făcu un sen cu capul spre lunarea de sticlă.a se hol0ă un oent la ciudata flacără4 apoi clipi /i privi n altă parte.%fară4 pe fereastră4 se ntuneca.

I "Eistă o căăruţă li0eră pentru dorit su0 a ea4 n turnul de vest4 cutrepte care duc direct spre ncăperile lui Gal9rave4 =ise tnărul cu faţa păstoasă. 'ar dacă nu te deran1ea=ă croncănitul cor0ilor4 ai o priveli/tefruoasă spre Mied. " 0ineK

I Cred că da.&re0uia să doară undeva.I % să-ţi aduc ni/te pături de lnă. Pereţii din piatră se fac foarte reci

noaptea4 chiar /i aici.I Mulţuirile ele."ra ceva ce nu-i plăcea la tnărul palid /i olatic4 nsă nu voia să pară

nepoliticos.I De fapt4 nuele eu nu-i 3ci9a/ul. "u sunt a. aell &arly.

I 'ar eu sunt Pate4 =ise celălalt4 la fel ca porcarul.

2,,



"NTRE TIMP# "NAPOI LA $I

O8ei4 stai puţinJ s-ar putea să spuneţi unii dintre voi. Otai puţin4 stai puţin4 stai puţinJ 3nde-s Dany /i dra9oniiK 3nde-i &yrionK De-a0ia dacăl-a vă=ut pe on no. Nu se poate terina a/a

"i 0ine4 nu. e vor ai ntpla ulte. 5ncă o carte4 la fel de 9roasă caasta.

N-a uitat să scriu /i despre celelalte persona1e. Departe de asta. % scriso 9răadă despre ele. Pa9ini /i pa9ini /i pa9ini. Capitole după capitole. 5ncăai scria4 cnd i-a trecut prin inte că această carte a devenit ult preavoluinoasă pentru a fi pu0licată ntr-un sin9ur volu /i nici ăcar nuera aproape de final. Ca să spun toată povestea pe care voia s-opărtă/esc4 ura să fiu nevoit să part cartea n două.

Calea cea ai siplă de a face asta ar fi fost să iau ce avea de1a4 s-o tai

la i1loc /i să nchei cu enţiunea OHa ura. Dar4 cu ct ă 9ndea aiult la asta4 cu att ai ult siţea că ar fi ai 0ine pentru cititori să lefie oferită o carte care de=văluia ntrea9a poveste pentru o 1uătate dintre persona1e4 dect o 1uătate de poveste pentru toate persona1ele. %/a căaceasta-i calea pe care-a ales-o.

&yrion4 on4 Dany4 tannis /i Melisandre4 Davos eaorth /i toatecelelalte persona1e pe care le ndră9iţi sau pe care vă place să le detestaţi vor

fi laolaltă anul viitor (sper cu toată ardoarea) n )ans cu dragonii% care se vaconcentra asupra evenientelor de ln9ă id /i de peste are4 tot a/a cuaceastă carte s-a aEat pe De0arcaderul $e9elui.

!"#$!" $.$. M%$&'N

iunie 277B

2,*



Ane%&RE'II (I CURŢILE LOR

2*7



RE'INA RE'ENT)

C"$"' F%NN'&"$4 Pria pe Nuele ău4 văduva X$e9elui $o0ert '

>aratheonY4 $e9ină-Maă4 Protectoare a $e9atului4 Fady de Casterly $oc/i $e9ină $e9entă4

Z copiii $e9inei Cersei:Z X$"!"F" #;;$"T ' >%$%&8"#NY4 otrăvit la propriul ospăţ denuntă4 un 0ăiat de treispre=ece ani4

Z P$'NS"% MT$C"FF% >%$%&8"#N4 o fată de nouă ani4 pupila

Prinţului Doran Martell la unspear4Z $"!"F" &#MM"N ' >%$%&8"#N4 un re9e-copil4 n vrstă de optani4Z pisoii lui4 +0R !8"%$%4 F%DT M3&%SU4 !8"&3S"4

Z fraţii $e9inei Cersei:Z +0R %'M" F%NN'&"$4 fratele ei 9eaăn4 =is $"!'C'D3F4 FordCoandant al !ăr=ii $e9ale4

Z &T$'#N F%NN'&"$4 =is P""H"N!8'3F4 un pitic4 acu=at /icondanat pentru re9icid /i uciderea nepotului său4Z P#D$'CR P%TN"4 scutierul lui &yrion4 un 0ăiat de =ece ani4

Z unchii4 ătu/ile /i verii $e9inei Cersei:Z +0R R"H%N F%NN'&"$4 unchiul ei4

Z +0R F%NC"F4 fiul lui +er Revan4 vărul ei4 fost scutier al $e9elui$o0ert /i i0ovnic al lui Cersei4 proaspăt ridicat la ran9ul de Ford deDarry4

Z XG'FF"MY4 fiul lui +er Revan4 ucis la $iverrun4Z M%$&TN4 fratele 9eaăn al lui Gille4 un scutier4Z %N"'4 fiica lui +er Revan4 o fată de trei ani4

Z F%DT !"NN% F%NN'&"$4 ătu/a lui Cersei4 ăritată cu +er"on ;rey4Z X+0R CF"# ;$"TY4 fiul !ennei4 ucis de tlhari4

Z +0R &TGFN ;$"T4 =is &T4 fiul lui Cleos4

2*



Z G'FF"M ;$"T4 fiul lui Cleos4 un scutier4Z +0R FT#N"F ;$"T4 cel de-al doilea fiu al !ennei4Z X&'#N ;$"TY4 fiul !ennei4 ucis la $iverrun4Z G%FD"$ ;$"T4 =is G%FD"$ C"F $#L34 e=inul Doanei!enna4 un pa1 la Casterly $oc4

Z &T$"R F%NN'&"$4 vărul lui Cersei4 fiul lui &y9ett4 răposatul frateal tatălui său4

Z F%DT "$M"%ND" 8%T;#$D4 soţia-copilă a lui &yre4Z #T 8'FF4 o fată de unspre=ece ani4 fiica 0astardă a lui !erion4unchiul $e9inei Cersei4 dat dispărut4

Z C"$"NN% F%NN'&"$4 veri/oara lui Cersei4 fiica răposatului eiunchi tafford4 fratele aei sale

Z MT$'"FF" F%NN'&"$4 veri/oara lui Cersei /i sora Cerennei4 fiicaunchiului său tafford4

Z +0R D%H"N F%NN'&"$4 vărul ei4 fiul lui tafford4Z +0R D%M'#N F%NN'&"$4 un văr ai ndepărtat4 nsurat cu hieraCraehall4Z +0R F3C'#N F%NN'&"$4 fiul lor4Z F%NN%4 fiica lor4 ăritată cu Fordul %ntario ast4

Z F%DT M%$!#&4 o veri/oară /i ai ndepărtată4 ăritată cu Fordul&itus Peae4

Z icul consiliu al $e9elui &oen:Z XF#$D3F &TG'N F%NN'&"$Y4 Mna $e9elui4Z +0R %'M" F%NN'&"$4 Ford Coandant al !ăr=ii $e9ale4Z +0R R"H%N F%NN'&"$4 aestru al le9ilor4Z H%$T4 un eunuc4 aestru al /optitorilor4Z M%$"F" M%"&"$ PTC"FF"4 sfetnic /i vindecător4Z F#$D3F M%C" &T$"FF4 F#$D3F M%&8' $#G%N4 F#$D3F

P%W&"$ $"DGTN"4 sfetnici4

Z !arda $e9ală a lui &oen:Z +0R %'M" F%NN'&"$4 Ford Coandant4Z +0R M"$TN &$%N&4Z +0R >#$# >F#3N&4 nlăturat /i apoi repus n drepturi4Z +0R >%F#N G%NN4

Z +0R #M3ND R"&&F">F%CR4

2*2



Z +0R F#$% &T$"FF4 Cavalerul ;lorilor4Z +0R %$T #%R8"%$&4 aflat cu Prinţesa Myrcella n Dorn4

Z oaenii de casă ai lui Cersei la De0arcaderul $e9elui:Z F%DT #C"FTN GT;&4 doana ei de copanie4Z "N"FF" /i D#$C%4 caeristele /i slu1itoarele ei4Z F3M4 F"&"$ C"F $#L34 8#R" =is P'C'#$-D"-C%F4

3$"C8"-3$DU /i P3CR"N4 stră1eri4

Z $"!'N% M%$!%"$T din Casa &yrell4 o fecioară de /aispre=ece ani4ireasa văduvă a $e9elui offrey ' >aratheon /i4 naintea acestuia4 aFordului $enly >aratheon4Z curtea lui Mar9aery la De0arcaderul $e9elui:

Z M%C" &T$"FF4 Ford de 8i9h9arden4 tatăl eiZ F%DT %F"$'" din Casa 8i9htoer4 aa ei4Z F%DT #F"NN% &T$"FF4 0unica ei4 o văduvă 0ătrnă =isă$"!'N% P'N'F#$4Z %$$TR /i "$$TR4 stră1erii Doanei #lenna4 9eeni nalţi de doietri4 =i/i &[N!3F /i D$"P&3F4

Z +0R !%$F%N &T$"FF4 fratele lui Mar9aery4 !%F%N&3F4Z soţia lui4 F%DT F"#N"&&" din Casa ;ossoay4

Z +0R F#$% &T$"FF4 fratele ei ai ic4 Cavalerul ;lorilor4 un

;rate urat al !ăr=ii $e9ale4Z nsoţitoarele lui Mar9aery:

Z veri/oarele ei4 M"!!%4 %FF% /i "F'N#$ &T$"FF4Z lo9odnicul lui "linor4 %FTN %M>$#"4 scutier4

Z F%DT %FT%NN" >3FG"$4 o fată de opt ani4Z M"$"DT&8 C$%N"4 =isă M"$$T H""F%4Z F%DT &%"N% M"$$TG"%&8"$4

Z F%DT %FTC" !$%C";#$D4Z "P&% NT&"$'C%4 o soră a Credinţei4

Z P%W&"$ $"DGTN"4 Ford de %r0or4Z fiii săi 9eeni4 +0R 8#$% /i +0R 8#>>"$4Z M%"&"$ >%FF%>%$4 vindecătorul /i sfetnicul său4Z M%&8' $#G%N4 Ford de !olden9rove4Z +0R G'FF%M GT&8"$4 căpitanul 9ăr=ilor lui Mar9aery4

Z 83!8 CF';&#N4 un chipe/ tnăr stră1er4

2*



Z +0R P#$&';"$ G##DG$'!8& /i fratele său4 +0RF3C%N&'N"4

Z Curtea lui Cersei4 la De0arcaderul $e9elui:Z +0R #;$TD R"&&F">F%CR /i +0R #N"T R"&&F">F%CR4fraţii ai ici ai lui +er #sund Rettle0lac4

Z +0R !$"!#$ CF"!%N"4 =is M3N&"F" C%$" CUFU$"L&"4 pe

oarte n chinuri din pricina unei răni otrăvite4Z +0R %DD%M M%$>$%ND4 Coandant al !ăr=ii #ra/ului de laDe0arcaderul $e9elui (Oantiile aurii)4

Z %F%>8%$ W8#4 Prinţ al Hăii ;lorii $o/ii4 un eEilat din 'nsuleleHerii4

Z !TF" $#>T4 Ford de $os0y4 chinuit de tuse4Z #$&#N M"$$TG"%&8"$4 Ford de Fon9ta0le4

Z &%"N%4 soţia lui4 o feeie din Myr4Z F%DT &%ND% &#R"G#$&84

Z F%DT ;%FT"4 fiica ei cea are /i o/tenitoarea ei4Z +0R >%FM%N >T$C84 soţul lui Fady ;alyse4

Z F%DT F#FFT4 fiica ei cea ai ică4 nsărcinată4 sla0ă la inte4Z +0R >$#NN D" F% %P% N"%!$U4 soţul lui Follys4 un fostercenar4

Z X8%"Y4 o vivandieră devenită caerista lui Follys4 stran9ulată n

patul Fordului &yin4Z M%"&"$ ;$"NR"N4 aflat n slu10a Doanei &anda4

Z +0R 'FTN P%TN"4 Dreptatea $e9elui4 un călău4Z $"NN';"$ F#N!G%&"$4 tenicer-/ef al carcerelor ;ortăreţei$o/ii4Z $3!"N4 tenicer al celulelor ne9re4

Z F#$D3F 8%FFTN" P'$#M%N&3F4 un nţelept al !hildei

%lchii/tilor4Z N#8# D'M'&&'4 un eisar al >ăncii de ;ier a >raavosului4Z QT>3$N4 un necroant4 fost aester al Citadelei4 ai recent unuldintre >ravii Caara=i4

Z >U'%&3F F3N''4 0ufonul re9al4 un ăscărici4Z P%&"4 un 0ăiat de opt ani4 ţapul ispă/itor al $e9elui &oen4Z #$M#ND D'N #$%L3F H"C8'4 harpist re9al /i 0ard4

Z +0R M%$R M3FF"ND#$"4 care a pierdut o aiuţă /i o 1uătate

2*+



de 0raţ n >ătălia de la %pa Nea9ră4Z %3$%N" G%&"$4 >astardul de la Driftar4Z F#$D3F %F"%ND"$ &%"DM#N4 =is '3>'&#$3F D"!#F#!%N'4

Z +0R $#NN"& C#NN'N!&#N4 =is $#NN"& C"F $#L34 Cavalerulde la Cui0arul !rifonului4

Z +0R F%M>"$& &3$N>"$$T4 +0R D"$M#& D" F%

$%'NG##D4 +0R &%FF%D4 =is C"F 5N%F&4 +0R >%T%$D N#$C$#4 +0R >#N';"$ 8%&T4 =is >#N';"$ C"F >3N4 +0R83!# H%NC"4 cavaleri 1uraţi &ronului de ;ier4

Z +0R FTF" C$%R"8%FF4 =is M'&$"S3F4 +0R %FTN&%CRP"%$4 +0R #N >"&&F"T4 =is #N P[N3F4 +0R&";;#N GT;&4 +0R 83M;$"T GT;&4 cavaleri 1uraţi de laCasterly $oc4

Z #MTN P"CRF"D#N4 un scutier4 erou la %pa Nea9ră4Z !%$$"&& P%"!" /i F"G P'P"$4 scutieri /i ostatici4

Z oaenii de la De0arcaderul $e9elui:Z 5N%F&3F "P&#N4 &ată al Credincio/ilor4 !las al Celor Lapte pePănt4 0ătrn /i firav4Z "P&#N3F &#$>"$&4 "P&#N3F $%TN%$D4 "P&#N3FF3C"#N4 "P&#N3F #FF'D#$4 din rndul Celor Mai Cucernici4

aflaţi n slu10a Celor Lapte la Marele ept al lui >aelor4Z "P&% M#"FF"4 "P&% %!F%N&'N"4 "P&% 8"F'C"N&4"P&% 3N"FF%4 din rndul Celor Mai Cucernici4 aflate n slu10aCelor Lapte la Marele ept al lui >aelor4

Z Ovră0iile4 cei ai uili dintre oaeni4 nver/unaţi n evlavia lor4Z C8%&%T%4 atroana unui 0ordel de luE4

Z %F%T%T%4 fiica ei4

Z D%NCT4 M%$"'4 două dintre fetele Chatayei4Z >$"FF%4 o slu1itoare aflată de curnd n slu10a ansei tar4Z &#>8# M#&&4 un aestru arurier4Z 8%M'8 8%$P'&3F4 un cntăreţ 0ătrn4

Z %F%$'C D'N "T"N4 un cntăreţ u0lat prin lue4Z G%&4 un cntăreţ care /i spune >%$D3F %F>%&$34Z +0R &8"#D%N G"FF4 un cavaler pios4 =is ai tr=iu +0R

&8"#D%N C"F #N"&.

2*B



tindardul re9elui &oen nfăţi/ea=ă cer0ul ncoronat al >aratheonilor4ne9ru pe auriu4 /i leul Fannisterilor4 auriu pe fond purpuriu4 9ata de luptă.

2*?



RE'ELE E LA $I

&%NN' >%$%&8"#N4 Priul pe Nuele ău4 cel de-al doilea fiu al

Fordului teffon >aratheon /i al lui Fady Cassana din Casa "steront4 Fordde Piatra Dra9onului4 autoproclaat $e9e al Gesterosului4

Z $"!'N% "FT" din Casa ;lorent4 soţia lui4 n pre=ent aflată la"astatch-0y-the-ea4Z P$'NS"% 8'$""N4 fiica lor4 o fată de unspre=ece ani4

Z C8'P P"&'C'&4 0ufonul sla0 la inte al lui hireen4

Z "D$'C &#$M4 nepotul său 0astard4 fiul $e9elui $o0ert cu FadyDelena ;lorent4 un 0ăiat de doispre=ece ani4 care călătore/te pe Marean9ustă pe cora0ia 5rendos $ebunul%Z +0R %ND$"G "&"$M#N&4 vărul $e9elui tannis4 o al re9elui4la coanda escortei lui "dric4

Z +0R !"$%FD !#G"$4 F"GT =is P$"C3P"%S%4 +0R&$'&#N D" &%FFT 8'FF4 #M"$ =is M3$U4 oaenii re9elui4

stră1erii /i protectorii lui "dric4

Z curtea lui tannis la Castelul Ne9ru:Z F%DT M"F'%ND$" D'N %8%'4 =isă ;"M"'% $#L'"4 o preoteasă a lui $<hllor4 tăpnul Fuinii4Z M%NC" $%TD"$4 $e9ele-de-Dincolo-de-id4 un ostatic condanatla oarte4Z fiul lui $ayder cu soţia sa XD%FF%Y4 un nou-născut ncă ne0ote=at4Oprinţul săl0aticilor4Z !'FFT4 doica pruncului4 o fată săl0atică4

Z fiul ei4 un alt nou-născut ncă ne0ote=at4 pruncul lui !illy cu propriul ei tată4 XC$%&"$Y4

Z +0R $'C8%$D 8#$P"4 +0R 3&'N M%"T4 +0R CF%T&#N3!!4 +0R !#D$T ;%$$'N!4 =is 3C'!%L3F 3$'%L'F#$4F#$D 8%$G##D ;"FF4 +0R C#$F' P"NNT4 oaenii /i

cavalerii $e9inei4

2*6



Z D"H%N "%G#$&8 /i >$T"N ;%$$'N!4 scutieri re9ali4

Z curtea lui tannis la "astatch-0y-the-ea:Z +0R D%H# "%G#$&84 =is C%H%F"$3F C"%PU4 Ford de$ainood4 %iral al Mării 5n9uste /i Mnă a $e9elui4

Z +0R %W"FF ;F#$"N&4 unchiul $e9inei elyse4 ntiul dintreoaenii re9inei4

Z %FF%D8%$ %%N din Fys4 pirat /i ercenar4 căpitan al -al"rianei/i al flotei de 9alere4

Z 9arni=oana lui tannis la Piatra Dra9onului:Z +0R $#FF%ND &#$M4 =is >%&%$D3F D" F% C[N&"C3F N#PS''4 un o al re9elui4 castelan al Pietrei Dra9onului4Z M%"&"$ PTF#4 vindecător4 preceptor /i sfetnic4Z O&"$C' /i OM$"%NU4 doi teniceri4

Z lor=i 1uraţi ai Pietrei Dra9onului:Z M#N&"$T H"F%$T#N4 Ford al Halurilor /i tăpn alDriftarului4 un 0ăiat de /ase ani4

Z D3$%N >%$ "MM#N4 Ford de harp Point4 un 0ăiat decincispre=ece ani4

Z 9arni=oana lui tannis la Capătul ;urtunii:Z +0R !'F>"$& ;%$$'N!4 castelan de Capătul ;urtunii4

Z F#$D3F "FG##D M"%D#G4 secundul lui +er !il0ert4Z M%"&"$ 3$N"4 sfetnicul /i vindecătorul lui +er !il0ert4

Z lor=i 1uraţi ai Capătului ;urtunii:Z "FD#N "&"$M#N&4 Ford de Piatra Herde4 unchi al $e9elui

tannis /i al $e9elui &oen4 un prieten prevă=ător al andurora4Z +0R %"M#N4 fiul /i o/tenitorul Fordului "ldon4 aflat cu $e9ele&oen la De0arcaderul $e9elui4Z +0R %FTN4 fiul lui +er %eon4 aflat4 de aseenea4 preună cu$e9ele &oen la De0arcaderul $e9elui4

Z +0R F#M%4 frate al Fordului "ldon4 unchi /i susţinător al $e9eluitannis4 la Capătul ;urtunii4

Z +0R %ND$"G4 fiul lui +er Foas4 protector al lui "dric tor pe

2*,



Marea 5n9ustă4Z F"&"$ M#$$'!"N4 Ford de Cui0ul Ciorii4Z F#$D F3C# C8T&&"$'N!4 =is M'C3F F3C#4 un tnăr de/aispre=ece ani4

Z D%H# "%G#$&84 Ford de $ainood4Z M%$T%4 soţia lui4 fiica unui tplar4

Z XD%F"4 %FF%$D4 M%&&8#4 M%$'CY4 cei patru fii ai ari ai

lor4 pieriţi n >ătălia de la %pa Nea9răZ D"H%N4 un scutier aflat cu re9ele tannis la Castelul Ne9ru4Z &%NN'4 un 0ăiat de =ece ani4 aflat cu Fady Marya la CapulMniei4

Z &";;#N4 un 0ăiat de /ase ani4 aflat cu Fady Marya la CapulMniei.

tannis a adoptat drept stindard inia nflăcărată a tăpnului Fuinii4 oiniă ro/ie ncon1urată de flăcări portocalii pe un fond 9al0en. 5n interioruliniii se află cer0ul ncoronat al Casei >aratheon4 de culoare nea9ră.

2**



RE'ELE INSULELOR (I AL NORULUI

Casa !rey1oy din Pye susţine că descinde din $e9ele Cenu/iu din "poca

"roilor. Fe9enda spune că $e9ele Cenu/iu a stăpnit area nsă/i /i a luat osirenă de soţie. %e9on Dra9onul a ncheiat /irul4 fiind ultiul $e9e al'nsulelor de ;ier4 dar a n9ăduit oaenilor de fier să renvie vechiul loro0icei /i să alea9ă cine dintre ei tre0uie să ai0ă ntietate. %ce/tia l-au ales pe Fordul Hicon de Pye. >la=onul !rey1oy este un raen auriu pe fondne9ru. Devi=a lor este $oi nu secerăm#

Pria re0eliune a lui >alon !rey1oy potriva &ronului de ;ier a fost

repriată de $e9ele $o0ert ' >aratheon /i de Fordul "ddard tar deGinterfell4 dar n haosul care a urat orţii lui $o0ert4 Fordul >alon s-aautoproclaat din nou re9e /i /i-a triis coră0iile să atace Nordul.

X>%F#N !$"T#TY4 Cel de-al Nouălea pe Nuele ău de la $e9eleCenu/iu4 $e9e al 'nsulelor de ;ier /i al Nordului4 $e9e al ării /i al Pietrei4;iu al Hntului Mării /i Ford ecerător de Pye4 a urit că=nd de pe un pod4

Z văduva $e9elui >alon4 $"!'N% %F%NNT4 din Casa 8arla4Z copiii lor:Z X$#D$'RY4 ucis n tipul priei re0eliuni a lui >alon4Z XM%$#NY4 ucis n tipul priei re0eliuni a lui >alon4Z %8%4 fiica lor4 căpitan al coră0iei -ântul $egru /i cuceritoare aDeepood Motte4

Z &8"#N4 autointitulat Prinţ de Ginterfell4 poreclit de oaenii Nordului&8"#N &$UDU&#$3F4

Z fraţii 0uni /i fraţii vitre9i ai $e9elui >alon:Z X8%$F#NY4 ort de vărsat-de-vnt n tinereţe4Z XQ3"N&#NY4 ort n fra9edă pruncie4Z XD#N"FY4 ort n fra9edă pruncie4Z "3$#N4 =is #chi-de-Cioară4 căpitan al Tăcerii%Z H'C&%$'#N4 Ford Căpitan al ;lotei de ;ier4 căpitan al -ictoriei de

'ier%

77



Z X3$$'!#NY4 ort n ura unei răni a9ravate4Z %"$#N4 =is PU$3M"D4 un preot al eului 5necat4Z $3 /i N#$"N4 doi dintre discipolii săi4 Ooaenii necaţi4

Z X$#>'NY4 ort n fra9edă pruncie4

Z curtea $e9elui >alon la Pye:Z M%"&"$ G"ND%MT$4 vindecător /i sfetnic4

Z 8"FT%4 adinistratoarea castelului4

Z o/tenii /i fraţii 1uraţi ai $e9elui >alon:Z D%!M"$ =is CF";&%G4 căpitan al coră0iei Înghiţitoarea de-aluri% aflat la coanda oaenilor de fier la Castelul lui &orrhen4

Z D'N&"-%F>%&$34 căpitanul unei coră0ii lun9i4Z 3FF"$4 RT&"4 vsla/i /i luptători4

Z P$"&"ND"NS' F% &$#N3F &[NC% MU$'' F% PF">'C'&3FD" F% H"C8'3F GTR

!TF>"$& ;%$GTND4 Ford al Fuinii in9uratice4Z susţinătorii lui !yl0ert: fiii săi !TF"4 T!#N4 T#8N4

"$'R ;'"$%$3F4 =is "$'R $3P"-N'C#H%FU L' "$'R C"F

D$"P&4 un 0ătrn4 fost căpitan /i năvălitor renuit.Z susţinătorii lui "ri: nepoţii săi 3$"R4 &8#$M#$4 D%!#N4

D3N&%N D$3MM4 &o0a4 Mna #soasă4 Ford de Hechiul Gy4Z susţinătorii lui Dunstan: fiii săi D"NT /i D#NN"F4 /i %ND$'RC"F P##M#$[&4 o nailă de o4

%8% !$"T#T4 unica fiică a lui >alon !rey1oy4 căpitan al -ântului $egru%Z susţinătorii %shei: Q%$F ;"C'#%$%4 &$'&';"$ >#&F"T /i+0R 8%$$% 8%$F%G4

Z căpitanii /i parti=anii %shei: F#$D3F $#D$R 8%$F%G4F#$D3F >%"F#$ >F%CR&TD"4 F#$D3F M"FD$"DM"$FTN4 8%$M3ND 8%$P4

7



H'C&%$'#N !$"T#T4 frate4 al lui >alon !rey1oy4 căpitan al-ictoriei de 'ier /i Ford Căpitan al ;lotei de ;ier4Z susţinătorii lui Hictarion: $%F; &#N"8#3" C"F $#L34 $%F;LC8'#P3F /i N3&" >U$>'"$3F4

Z căpitanii /i parti=anii lui Hictarion: 8#&8# 8%$F%G4 %FHTN8%$P4 ;$%F"!! H#'N'C3F4 $#MNT G"%H"$4 G'FF83M>F"4 M'C3F F"NG##D &%GN"T4 $%F; R"NN'N!4

M%$#N H#FM%$R4 !#$#FD !##D>$#&8"$4Z echipa1ul lui Hictarion: G3F; #-3$"C8"4 $%!N#$ PTR"4Z ţiitoarea lui Hictarion4 o feeie oache/ă4 ută4 fără li0ă4 priită ndar de la fratele său "uron4

"3$#N !$"T#T4 =is #C8'-D"-C'#%$U4 frate al lui >alon!rey1oy /i căpitan al Tăcerii%Z susţinătorii lui "uron: !"$M3ND >#&F"T4 F#$D3F#$RG##D D" #$RM#N&4 D#NN#$ %F&CF';;"

Z căpitanii /i parti=anii lui "uron: &#$G#FD D'N&"-N"!$34 #NMT$" M3&$U-%C$U4 $#D$R NUC3&-F'>"$4 H[F%L3F$#L34 F3C% C#DD &[N!%C'3F4 Q3"FF#N 83M>F"48%$$"N 8%F;-8#%$"4 R"MM"&& PTR" >%&%$D3F4Q%$F $#>3F4 M[NU D" P'%&$U4 $%F; PU&#$3F4 $%F;D" F#$DP#$&

Z echipa1ul lui "uron: C$%!#$N

Z lor=ii ste9ari ai lui >alon4 For=ii 'nsulelor de ;ier:

F% PTR"Z X%G%N" >#&F"TY4 Ford de Fordsport4 necat de "uron#chi-de-Cioară4

Z X8%$$"NY4 fiul său cel are4 ucis la Moat Cailin4Z &$'&';"$4 cel de-al doilea fiu /i o/tenitor de drept4 deposedat deunchiul său4

Z TM#ND4 8%$F#N4 H'CR#N /i >"NN%$'#N4 fiii săi ai ici4 deaseenea deposedaţi4

Z !"$M3ND4 fratele său4 făcut Ford de FordsportZ fiii lui !erund4 >%F#N /i Q3"FF#N4

Z %$!#N /i F3C'M#$"4 fraţii vitre9i ai lui aane4

72



Z G"W4 un 0ăiat ut4 n vrstă de doispre=ece ani4 fiu 0astard al luiar9on4 scutier al lui &heon !rey1oy4Z G%FD#N GTNC84 Ford de Crn9ul de ;ier4

F% 8%$F%GZ $#D$'R 8%$F%G4 =is C'&'&#$3F4 Ford de 8arla4 Ford de ece&urnuri4 8arla de 8arla4

Z F%DT !GTN""4 sora sa ai are4Z F%DT %F%NNT4 sora sa ai ică4 văduva $e9elui >alon !rey1oyZ '!;$TD 8%$F%G4 =is '!;$TD PU$ %$!'N&'34 unchiul său4stăpn peste Castelul 8arla4

Z 8#&8# 8%$F%G4 =is 8#&8# C#C#L%&3F4 de la &urnulclipirii4 un văr4

Z +0R 8%$$% 8%$F%G4 =is C%H%F"$3F4 Cavalerul !rădiniiCenu/ii4 un văr4

Z >#$"M3ND 8%$F%G4 =is >#$"M3ND C"F %F>%&$34stăpn al Colinei >a0orniţei4 un văr4

Z lor=ii ste9ari /i supu/ii Fordului $odri:Z M%$#N H#FM%$R4 Ford de Holar4Z MT$"4 &#N"&$""4 /i R"NN'N!4

Z curtea Fordului $odri:Z &$"'-D'NS'4 adinistratoarea lui4 o 0a0orniţă4

F% >F%CR&TD"Z >%"F#$ >F%CR&TD"4 Ford de >lactyde4 căpitan al burătorului $opţii%Z >"N >F%CR&TD" #$>3F4 un preot al eului 5necat4

5N H"C8'3F GTR

Z D3N&%N D$3MM4 &o0a4 căpitan al Tunetului%Z N#$N" !##D>$#&8"$4 de hatterstone4Z &#N"8#3"4Z &%$F"4 =is &%$F" C"F-D"-&$"'-#$'-5N"C%&4 un preot al eului5necat4

F% M%$"F" GTR

Z !#$#FD !##D>$#&8"$4 Ford de 8aerhorn4

7



Z fiii săi4 !$"TD#N4 !$%N /i !#$M#ND4 tripleţi4Z fiicele sale4 !T"FF% /i !G'N4Z M%"&"$ M3$"NM3$"4 preceptor4 tăăduitor /i sfetnic4

Z &$'&#N ;%$GTND4 Ford de ealsin Point4Z P%$$4

Z fiul /i o/tenitorul său4 &";;%$'#N4Z M"FD$"D M"$FTN4 Ford de Pe00leton4

F% #$RM#N&Z #$RG##D D" #$RM#N&4Z F#$D &%GN"T4

F% %F&CF';;"Z F#$D D#NN#$ %F&CF';;"4Z F#$D 3ND"$FT4

P" 'N3F"F" L' &[NC'F" M%' M'C'Z !TF>"$& ;%$GTND4 Ford de Fuina olitară4Z >U&$[N3F P"CU$3L C"N3L'34 un preot al eului 5necat.

ALTE CASE MARI (I MICI

7+



CASA ARR!N

%rrynii sunt descendenţi ai $e9ilor din Munte /i Hale. >la=onul lor este

luna-/i-/oiul4 al0 pe un fond a=uriu. Casa %rryn a luat parte la $ă=0oiulCelor Cinci $e9i. Devi=a Casei %rryn: 7a .nălţimea onoarei#

$#>"$& %$$TN4 Ford de "yrie4 %părător al Hăii4 nuit de aa sa%devărat Pă=itor al "stului4 un 0ăiat 0olnăvicios de opt ani4 =is uneoriP$'!#$"F.

Z aa lui4 XF%DT FT%4 din Casa &ullyY4 văduva Fordului on %rryn4

care /i-a 9ăsit oartea pinsă pe Poarta Funii4Z tatăl său vitre94 P"&T$ >%"F'84 =is D"!"S"F4 Ford de 8arrenhal4Ford upre al &ridentului /i Ford Protector al Hăii4Z %F%TN" &#N"4 fiica naturală a Fordului Petyr4 o fecioară detreispre=ece ani4 n realitate ansa tar4

Z +0R F#&8#$ >$3N"4 un ercenar n slu10a Fordului Petyr4 căpitanal 9ăr=ilor4

Z #G"FF4 un o/tean n slu10a Fordului Petyr4 nuit uneoriR"&&F">F%CR4

Z curtea Fordului $o0ert la "yrie:Z M%$'FF'#N4 un tnăr /i chipe/ cntăreţ4 aflat n 9raţiile lui FadyFysa4 acu=at de uciderea ei4

Z M%"&"$ C#F"M#N4 sfetnic4 vindecător /i preceptor4Z M#$D4 un tenicer 0rutal cu dinţi de aur4Z !$"&C8"F4 M%DDT /i M"F%4 slu1itoare4

Z lor=ii ste9ari ai Fordului $o0ert4 For=i ai Hăii:Z F#$D N"&#$ $#TC"4 nalt %dinistrator al Hăii /i castelan alPorţilor Funii4Z +0R %F>%$4 fiul /i o/tenitorul Fordului Nestor4Z MT$%ND%4 =isă $%ND%4 fiica Fordului Nestor4 o văduvă4 ncă

tnără4

7B



Z curtea Fordului Nestor Z +0R M%$GTN >"FM#$"4 căpitan al 9ăr=ilor4Z MT% &#N"4 n9ri1itoare de catri /i călău=ă4 fiica nele9itiă a$e9elui $o0ert ' >aratheon4

Z #T /i M#$C#H4 n9ri1itori de catri4Z FT#N"F C#$>$%T4 Ford de Casa 'niii4

Z +0R FTN C#$>$%T4 fratele /i o/tenitorul său4 care nuie/te

renuita sa0ie Doana De=năde1dii4Z +0R F3C% C#$>$%T4 fratele său ai ic4Z #N FTND"$FT4 Ford de naeood4

Z &"$$%NC"4 fiul /i o/tenitorul său4 un tnăr scutier4Z "DM3ND G%WF"T4 Cavalerul de Gicenden4Z !"$#FD !$%;&#N4 Ford de !ullton4

Z !TF"4 e=inul său4 un scutier4Z &$'&#N 3ND"$F%ND4 Ford de &rei urori4

Z !#D$'C >#$$"FF4 Ford de ora Dulce4Z $#FF%ND F#N!&8#$P"4 Ford de ora Fun9ă4Z %F"%ND#$ &#$$"N&4 Ford de ora Mică4

Z For=ii Declaranţi4 ste9ari ai Casei %rryn4 care /i-au unit forţele napărarea tnărului Ford $o0ert:Z T#8N $#TC"4 =is T#8N >$#N4 Ford de $unestone4 din raura

veche a Casei $oyce4Z +0R %ND%$4 unicul fiu supravieţuitor al lui Tohn >ron= /io/tenitor al $unestone4

Z curtea lui Tohn >ron=:Z M%"&"$ 8"FF'G"!4 preceptor4 vindecător /i sfetnic4Z "P&#N3F F3C#4Z +0R %MG"FF &#N"4 nuit %M &#N" H[N#3F4

aestru de are4Z lor=ii ste9ari /i supu/ii lui Tohn >ron=:

Z $#TC" C#FDG%&"$4 Ford de Coldater >urn4Z +0R D%M#N 8"&&4 Cavaler de !ull &oer4Z 3&8#$ &#FF"&&4 Ford de !rey !len4

Z %NT% G%TNG##D4 Fady de 'ronoas4Z +0R M#$&#N4 fiul ei cel ai are /i o/tenitorul ei4

Z +0R D#NN"F4 cel de-al doilea fiu al ei4 Cavalerul Porţii4

7?



Z G%FF%C"4 fiul ei cel ai ic4Z 8%$$#FD 8%$DTN!4 pupilul ei4 un scutier =is 8%$$TM#L&"N'&#$3F4

Z >"N"D%$ >"FM#$"4 Ford de tron9son94Z +0R TM#ND &"MPF"&#N4 Cavaler de NinestarsZ X"#N 83N&"$Y4 Ford de Castelul Fon90o4 decedat de curnd4

Z +0R !'FG##D4 fiul cel ai are al Fordului "on4 supranuit

acu &[NU$3F F#$D 83N&"$4Z +0R "3&%C"4 cel de-al doilea fiu al Fordului "on4Z +0R 8%$F%N4 fiul cel ai ic al Fordului "on4Z curtea &nărului Ford 8unter:

Z M%"&"$ G'FF%M"N4 sfetnic4 vindecător /i preceptor4Z 8#$&#N $"D;#$&4 Ford de $edfort4 de trei ori căsătorit4

Z +0R %P"$4 +0R C$"'!8&#N4 +0R #N4 fiii săi4Z +0R MTC8"F4 fiul său cel ai ic4 proaspăt nuit cavaler4 nsuratcu Tsilla $oyce de $unestone4

Z căpetenii de clanuri din Munţii Funii4Z 8%!!% ;'3F F3' D#F;4 D'N&$" C'#$'F" D" P'%&$U4 n pre=ent căpetenia unei cete n Pădurea $e9elui4Z &'M"&& ;'3F F3' &'M"&&4 D'N&$" #%M"N'' %$L'4Z C8"FF% ;''C% F3' C8"TR4 D'N&$" 3$"C8'F" N"!$"4

Z C$%GN ;'3F F3' C%F#$4 D'N&$" ;$%S'' F3N''.

CASA FLORENT

Cei din Casa ;lorent de la Cetatea >ri9htater sunt lor=i ste9ari ai8i9h9ardenului. Fa i=0ucnirea $ă=0oiului Celor Cinci $e9i4 Fordul %lester;lorent i-a urat pe &yrelli4 declarndu-se de partea $e9elui $enly4 n tipce fratele său4 +er %Eell4 l-a preferat pe $e9ele tannis4 soţul nepoatei saleelyse. După oartea lui $enly4 Fordul %lester i s-a alăturat /i el luitannis4 cu toate o/tirile de la >ri9htater. tannis l-a făcut pe Fordul%lester Mna lui4 iar lui +er 'ry ;lorent4 fratele soţiei sale4 i-a ncredinţat

coanda flotei sale. %tt flota4 ct /i +er 'ry au pierit n >ătălia de la %pa

76



Nea9ră4 iar eforturile Fordului %lester de a ne9ocia o pace după nfrn9ereau fost privite drept trădare de către tannis. % fost dat pe na preoteseiro/ii Melisandre4 care l-a ars ca 1ertfă adusă lui $<hllor.

5n acela/i tip4 &ronul de ;ier i-a nuit pe cei din Casa ;lorent trădători pentru spri1inul acordat lui tannis n tipul re0eliunii. %u că=ut ndi=9raţie4 iar Cetatea >ri9htater /i pănturile sale i-au fost ncredinţatelui +er !arlan &yrell.

>la=onul Casei ;lorent nfăţi/ea=ă un cap de vulpe ntr-un cerc de flori.

X%F"&"$ ;F#$"N&Y4 Ford de >ri9htater4 ars ca trădător4Z soţia sa4 F%DT M"F%$%4 de Casa Crane4Z copiii lor:

Z %F"RTN"4 di=9raţiat Ford de >ri9htater4 fu9it n #ra/ul Hechi4 săcaute refu9iu la &urnul 5nalt4

Z F%DT M"F"%4 ăritată cu Fordul $andyll &arly4Z F%DT $8"%4 ăritată cu Fordul Feyton 8i9htoer4

Z fraţii /i surorile lui:Z +0R %W"FF4 un o al re9inei4 n slu10a nepoatei sale4 $e9ina elyse4la "astatch-0y-the-ea4

Z X+0R $T%MY4 ort n ura unei că=ături de pe cal4Z "FT"4 fiica lui4 soţia /i re9ina $e9elui tannis ' >aratheon4

Z 8'$""N >%$%&8"#N4 unicul lor copil4

Z X+0R 'M$TY4 fiul lui cel ai are4 ucis n >ătălia de la %pa Nea9ră4Z +0R "$$"N4 cel de-al doilea fiu al său4 pri=onier la 8i9h9arden4

Z +0R C#F'N4 castelan la Cetatea >ri9htater4Z D"F"N%4 fiica lui4 ăritată cu +0R 8#M%N N#$C$#4Z fiul ei natural4 "D$'C &#$M4 al cărui tată este $e9ele $o0ert '>aratheon4Z %F"&"$ N#$C$#4 cel ai n vrstă fiu le9iti al ei4 un 0ăiat

de nouă ani4Z $"NFT N#$C$#4 cel de-al doilea fiu le9iti al ei4 un 0ăiat detrei ani4

Z M%"&"$ #M"$4 fiul cel ai are al lui +er Colin4 n serviciu la#ld #a4

Z M"$$"FF4 e=inul lui +er Colin4 un scutier la %r0or4Z $TF"N"4 sora Fordului %lester4 ăritată cu er $ycherd Crane.

7,



CASA FRE!

;reyii sunt ste9ari ai Casei &ully4 dar nu au fost ntotdeauna =elo/i n a-/i

face datoria. Fa nceputul $ă=0oiului Celor Cinci $e9i4 $o00 tar ac/ti9at spri1inul Fordului Galder proiţnd să se nsoare cu una dintrefiicele sau nepoatele sale. Cnd4 n schi04 s-a căsătorit cu Fady eyneGesterlin94 ;reyii au uneltit cu $oose >olton /i l-au oort pe &nărul Fuppreună cu suita sa la ospăţul care ai apoi a devenit cunoscut ca Nunta$o/ie.

G%FD"$ ;$"T4 Ford de Crossin94Z după pria lui soţie4 XF%DT P"$$%4 din Casa $oyceY:

Z X+0R &"H$#NY4 ort după >ătălia de la #Ecross4Z căsătorit cu XCorenna annY4 oartă de pe ura unei epideii4Z fiul cel are al lui tevron4 +0R $TM%N4 o/tenitor la !eeni4

Z fiul lui $yan4 "DGTN4 căsătorit cu anyce 8unter4Z fiica lui "dyn4 G%FD%4 o fată de nouă ani4

Z fiul lui $yan4 G%FD"$4 =is G%FD"$ C"F N"!$34Z fiul lui $yan4 nuit P"&T$ >3>3F'SU4 căsătorit cu MylendaCaron4 spn=urat la Pietrele Hechi4Z fiica lui Petyr4 P"$$%4 o fată de cinci ani4

Z căsătorit cu Xeyne FyddenY4 oartă că=nd de pe cal4Z fiul lui tevron4 X%"!#NY4 nuit CF#P#S"F4 ucis la Nunta $o/iede către Catelyn tar4

Z fiica lui tevron4 XM%"!"FF"Y4 oartă pe patul lău=iei4 căsătorităcu +er Dafyn Hance4Z fiica lui Mae9elle4 M%$'%NN" H%NC"4 o fecioară4Z fiul lui Mae9elle4 G%FD"$ H%NC"4 un scutier4Z fiul lui Mae9elle4 P%&$"R H%NC"4

Z căsătorit cu XMarsella GaynoodY4 oartă pe patul lău=iei4Z fiul lui tevron4 G%F&#N4 căsătorit cu Deana 8ardyn94

Z fiul lui Galton4 &";;#N4 nuit C"F D3FC"4

Z fiica lui Galton4 G%FD%4 nuită ;$3M#%% G%FD%4

7*



Z fiul lui Galton4 >$T%N4 un scutier4Z +0R "MM#N4 cel de-al doilea fiu al Fordului Galder4 căsătorit cu!enna Fannister4Z fiul lui "on4 X+0R CF"#Y4 ucis ln9ă 'a=ul ;ecioarelor4căsătorit cu eyne Darry4Z fiul lui Cleos4 &TG'N4 un scutier de doispre=ece ani4Z fiul lui Cleos4 G'FF"M4 un pa1 la %shear4 n vrstă de =ece ani4

Z fiul lui "on4 +0R FT#N"F4 căsătorit cu Melesa Craehall4Z fiul lui "on4 X&'#NY4 un scutier4 ucis de $icard Rarstar n tipce era pri=onier la $iverrun4

Z fiul lui "on4 G%FD"$4 nuit G%FD"$ C"F $#L34 un pa1 laCasterly $oc4 n vrstă de paispre=ece ani4

Z +0R %"NT4 căsătorit cu X&yana GyldeY4 oartă pe patul lău=iei4Z fiul lui %enys4 %"!#N >F##D>#$N4 un proscris4Z fiul lui %enys4 $8%"!%$4 căsătorit cu Xeyne >ees0uryY4 oartăn tipul unei epideii4Z fiul lui $hae9ar4 $#>"$&4 un 0ăiat de treispre=ece ani4Z fiica lui $hae9ar4 G%FD%4 o fată de unspre=ece ani4 nuităG%FD% C"% %F>%4

Z fiul lui $hae9ar4 #N#4 un 0ăiat de opt ani4Z P"$$'%N"4 fiica Fordului Galder4 căsătorită cu +er Feslyn 8ai9h4

Z fiul Perrianei4 +0R 8%$T 8%'!84

Z fiul lui 8arys4 G%FD"$ 8%'!84 un 0ăiat de cinci ani4Z fiul Perrianei4 +0R D#NN"F 8%'!84Z fiul Perrianei4 %FTN 8%'!84 un scutier4

Z după cea de-a doua soţie4 XF%DT CT$"NN%4 din Casa annY:Z +0R %$"D4 fiul cel are4 căsătorit cu X%lys ;reyY4

Z fiul lui ared4 X+0R &T&#Y4 ucis de andor Cle9ane n tipul

Nunţii $o/ii4 căsătorit cu hoe >lanetree4Z fiica lui &ytos4 '%4 o fecioară de paispre=ece ani4Z fiul lui &ytos4 %C8"$T4 un 0ăiat de doispre=ece ani4 1uratCredinţei4 educat n eptul din #ra/ul Hechi4

Z fiica lui ared4 RT$%4 ăritată cu X+er !arse !ood0rooY4 ucis ntipul Nunţii $o/ii4Z fiul Ryrei4 G%FD"$ !##D>$##R4 un 0ăiat de nouă ani4

Z fiica Ryrei4 "TN" !##D>$##R4 /ase ani4

7



Z "P&#N3F F3C"#N4 n slu10a Marelui ept al lui >aelor.

Z după cea de-a treia soţie4 XF%DT %M%$"' din Casa CraehallY:Z +0R 8#&""N4 căsătorit cu >ellena 8aic4

Z fiul lui 8osteen4 +0R %$G##D4 căsătorit cu $yella $oyce4Z fiica lui %rood4 $T"FF%4 o fată de cinci ani4Z fiii 9eeni ai lui %rood4 %ND$#G /i %FTN4 de patru ani4

Z fiica lui %rood4 8#&"FF%4 nou-născută4Z FT"N&8"4 fiica Fordului Galder4 căsătorită cu Fordul FuciasHypren4Z fiica lui Fythene4 "FT%N%4 căsătorită cu +er on Gylde4

Z fiul "lyanei4 $'CR%$D GTFD"4 patru ani4Z fiul Fythenei4 +0R D%M#N HTP$"N4 TM#ND4 căsătorit cu>etharios din >raavos4Z fiul lui yond4 %F"%ND"$4 un cntăreţ4Z fiica lui yond4 %FTW4 o fată de /aptespre=ece ani4Z fiul lui yond4 >$%D%M%$4 un 0ăiat de =ece ani4 pupil al lui#ro &endyris4 un ne9ustor din >raavos4

Z +0R D%NG"FF4 fiul de opt ani al Fordului Galder4 căsătorit cuGynafrei Ghent4Z (ulţi copii născuţi orţi /i ulte sarcini pierdute)4

Z XM"$$"&&Y4 spn=urat la Pietrele Hechi4 căsătorit cu Mariya Darry4

Z fiica lui Merrett4 %M"$"'4 nuită %M'4 căsătorită cu X+er Pate de;urca %l0astră4 ucis de andor Cle9aneY4

Z fiica lui Merrett4 G%FD%4 nuită !$%% G%FD%4 ăritată cu$oose >olton4 Ford de Dreadfort4

Z fiica lui Merrett4 M%$'%4 o fecioară de treispre=ece ani4Z fiul lui Merrett4 G%FD"$4 nuit G%FD"$ C"F M'C4 un 0ăiat deopt ani4 scutier n serviciul lui $asay >olton4

Z X+0R !"$"MTY4 necat4 căsătorit cu Carolei Gaynood4Z fiul lui !erey4 %ND#$4 un 0ăiat de doispre=ece ani4 scutier4Z fiica lui !erey4 CTN&8"%4 o fată de nouă ani4 pupila lui Fady%nya Gaynood4

Z +0R $%TM3ND4 căsătorit cu >eony >ees0ury4Z fiul lui $ayund4 $#>"$&4 un acolit al Citadelei4Z fiul lui $ayund4 M%FGTN4 ucenic al unui alchiist din Fys4

Z fiicele 9eene ale lui $ayund4 "$$% /i %$$%4



Z fiica lui $ayund4 C"$"'4 =isă %F>'N3S%4Z 9eenii lui $ayund4 %'M" /i &TG'N4 nou-născuţi4

Z după cea de-a patra soţie4 XF%DT %FT% din Casa >lacoodY:Z F#&8%$4 cel de-al doispre=ecelea fiu al Fordului Galder4 nuitF#&8%$ LC8'#P3F4 căsătorit cu Feonella Fefford4Z fiica lui Fothar4 &T%N"4 o fată de /apte ani4

Z fiica lui Fothar4 G%FD%4 o fată de cinci ani4Z fiica lui Fothar4 "M>"$F"'4 o fată de cinci ani4Z fiica lui Fothar4 F"%N%4 nou-născută4

Z +0R %MM#4 cel de-al treispre=ecelea fiu al Fordului Galder4căsătorit cu allei Pae9e4Z fiul lui aos4 G%FD"$4 nuit G%FD"$ C"F M%$"4 de optani4 un scutier n serviciul lui $oose >olton4

Z fiii 9eeni ai lui aos4 D'CR#N /i M%&8'4 cinci ani4Z +0R G8%F"N4 cel de-al paispre=ecelea fiu al lui +er Galder4 căsătoritcu yla Pae9e4

Z fiul lui Ghalen4 8#&"$4 un scutier de doispre=ece ani4 n serviciullui +er Daon Pae9e4

Z fiica lui Ghalen4 M"$'%NN"4 nuită M"$$T4 o fată de unspre=eceani4

Z M#$T%4 fiica Fordului Galder4 căsătorită cu +er ;leent >raE4

Z fiul Moryei4 $#>"$& >$%W4 de nouă ani4 crescut la Casterly $occa pa14

Z fiul Moryei4 G%FD"$ >$%W4 un 0ăiat de /ase ani4Z fiul Moryei4 #N >$%W4 un 0ăieţel de trei ani4

Z &T&%4 fiica Fordului Galder4 nuită &T&% ;"C'#%$%4

Z după cea de-a cincea soţie4 XF%DT %$T% din Casa GhentY:

Z fără ura/i4

Z după cea de-a /asea soţie4 XF%DT >"&8%NT din Casa $os0yY:Z +0R P"$GTN4 cel de-al cincispre=ecelea fiu al Fordului Galder4Z X+0R >"N;$"TY4 cel de-al /aispre=ecelea fiu al Fordului Galder4ort după ce a fost rănit la Nunta $o/ie4 căsătorit cu yanna ;rey4 overi/oară4

Z fiica lui >enfrey4 D"FF%4 nuită D"FF% 3$D%4 o fată de trei ani4

2



Z fiul lui >enfrey4 #M3ND4 un 0ăiat de doi ani4Z M%"&"$ G'FF%M"N4 cel de-al /aptespre=ecelea fiu al ForduluiGalder4 n serviciu la Castelul Fon90o4

Z #FTH%$4 cel de-al optspre=ecelea fiu al Fordului Galder4 fost scutiern serviciul lui $o00 tar4

Z $#F'N4 /aispre=ece ani4 ăritată cu Fordul "dure &ully la Nunta$o/ie4

Z după cea de-a /aptea soţie4 XF%DT %NN%$% din Casa ;arrin9Y:Z %$GTN4 o fată de paispre=ece ani4Z G"ND"F4 cel de-al nouăspre=ecelea fiu al Fordului Galder4 un 0ăiatde treispre=ece ani4 pa1 la ea9ard

Z C#FM%$4 cel de-al două=ecilea fiu al Fordului Galder4 proisCredinţei4 unspre=ece ani4

Z G%F&T$4 =is &T$4 cel de-al două=eci /i unulea fiu al ForduluiGalder4 =ece ani4

Z "FM%$4 ultiul fiu al Fordului Galder4 un 0ăiat de nouă ani4 cndvalo9odit pentru scurt tip cu %rya tar4

Z 8'$"'4 e=ina Fordului Galder4 o fată de /apte ani4

Z cea de-a opta soţie4 F%DT #T"3" din Casa "renford4Z n pre=ent nsărcinată4

Z copiii nele9itii ai Fordului Galder4 cu diverse ae4Z G%FD"$ $'H"$4 =is G%FD"$ >%&%$D3F4

Z fiul lui Galder >astardul4 +0R %"M#N $'H"$4Z fiica lui Galder >astardul4 G%FD% $'H"$4

Z M%"&"$ M"FGT4 n serviciu la $os0y4Z "TN" $'H"$4 M%$&TN $'H"$4 $T!"$ $'H"$4 $#N"F

$'H"$4 M"FF%$% $'H"$4 alţii.



CASA HI'HTOWER

Casa 8i9htoer din #ra/ul Hechi se nuără printre cele ai vechi /i airespecta0ile dintre Casele Mari ale Gesterosului4 descendentă a Priilor#aeni. Cndva re9i4 8i9htoerii au donit peste #ra/ul Hechi /ipre1uriile acestuia ncă de la 5nceputul Hreurilor4 prefernd să-intpine cu 0raţele deschise pe %ndali dect să li se opună /i4 ai tr=iu4 plecnd 9enunchiul n faţa $e9ilor $eachului /i renunţnd la coroane nsă păstrndu-/i toate vechile privile9ii. De/i puternici /i nespus de 0o9aţi4

For=ii &urnului 5nalt au preferat 0ătăliei nvoiala /i arareori au 1ucat un rola1or n ră=0oaiele din Gesteros. 8i9htoerii au avut o contri0uţieesenţială la nteeierea Citadelei /i continuă să o apere pnă n pre=ent.u0tili /i sofisticaţi4 au fost ntotdeauna ari protectori ai nvăţăturii /i aiCredinţei /i se spune că unii dintre ei s-au ocupat4 printre altele4 /i dealchiie4 necroanţie /i alte arte vră1itore/ti.

>la=onul Casei 8i9htoer nfăţi/ea=ă un turn al0 n trepte4 ncoronat cufoc4 pe un fond 9ri-fuuriu. Devi=a Casei este $oi 7uminăm Calea#

F"T&#N 8'!8&#G"$4 !las al #ra/ului Hechi4 Ford al Portului4 Fordal &urnului 5nalt4 %părător al Citadelei4 ;ăclie a udului4 =is >U&$[N3FD'N #$%L3F H"C8'4

Z F%DT $8"% de Casa 8i9htoer4 cea de-a patra soţie a sa4Z cel ai are fiu al Fordului Feyton /i o/tenitorul acestuia4 +0R>%"F#$4 =is >%"F#$ >$'!8&M'F"4 nsurat cu $honda $oan4

Z fiica Fordului Feyton4 M%F#$%4 nuită ;"C'#%$% N">3NU4Z fiica Fordului Feyton4 %F"$'"4 ăritată cu Fordul Mace &yrell4Z fiul Fordului Feyton4 +0R !%$&84 =is #S"F3F !$'4Z fiica Fordului Feyton4 D"NT"4 căsătorită cu +er Desond $edyne4

Z fiul ei4 D"NT4 un scutier4Z fiica Fordului Feyton4 F"TF%4 căsătorită cu +er on Cupps4Z fiica Fordului Feyton4 %FT%NN"4 căsătorită cu Fordul %rthur

%0rose4

+



Z fiica Fordului Feyton4 FTN""4 căsătorită cu Fordul orah Moront4n pre=ent concu0ina principală a lui &re9ar #rollen din Fys4Z fiul Fordului Feyton4 +0R !3N&8#$4 căsătorit cu eyne ;ossoay4dintre erele ver=i ;ossoay4

Z e=inul Fordului Feyton4 +0R 83M;$"T4

Z lor=ii ste9ari ai Fordului Feyton:

Z &#MM"N C#&%TN"4 Ford de &rei &urnuri4Z %FT%NN" >3FG"$4 Fady de >laccron4 o fată de opt ani4Z M%$&TN M3FF"ND#$"4 Ford de 3plands4Z G%$$TN >"">3$T4 Ford de 8oneyholt4Z >$%N&#N C3T4 Ford de unfloer 8ali4

Z oaenii din #ra/ul Hechi:Z "MM%4 o slu1itoare de la Pana /i tacana4 unde feeile sunt dornice /icidrul teri0il de tare4Z $#"T4 fiica ei4 o fată de cincispre=ece ani4 a cărei feciorie costă undra9on de aur4

Z %rhiaesterii Citadelei:Z %$8'M%"&"$ N#$$"N4 ene/al pentru anul n curs4 care poartăun inel4 un sceptru /i o ască din electru4

Z %$8'M%"&"$ &8"#>%FD4 ene/al pentru anul urător4 care poartă un inel4 un sceptru /i o ască din plu04Z %$8'M%"&"$ ">$#"4 vindecătorul4 care poartă un inel4 unsceptru /i o ască din ar9int4

Z %$8'M%"&"$ M%$GTN4 =is M%$GTN M%!3F4 care poartă uninel4 un sceptru /i o ască din oţel valyrian4

Z %$8'M%"&"$ P"$"&%N4 istoricul4 care poartă un inel4 un

sceptru /i o ască din cupru4Z %$8'M%"&"$ H%"FFTN4 poreclit H%"FFTN %C$'&3$%4cititorul n stele4 care poartă un inel4 un sceptru /i o ască din 0ron=4

Z %$8'M%"&"$ $T%M4 care poartă un inel4 un sceptru /i o ascădin aur 9al0en4

Z %$8'M%"&"$ G%F!$%H"4 un 0ătrn cu inţile rătăcite4 care poartă un inel4 un sceptru /i o ască din fier ne9ru4

Z !%FF%$D4 C%&#4 %$%>"F#4 >"N"D'C&4 !%$'#N4

B



NTM#4 C"&8"$"4 G'FF';"$4 M#FF#4 8%$#D#N4 !3TN"4%!$'H%N"4 #CF"T4 toţi arhiaesteri4

Z aesteri4 acoliţi /i novice ai CitadeleiZ M%"&"$ !#$M#N4 care slu1e/te adesea n locul lui Gal9rave4Z %$M"N4 un acolit cu patru =ale4 =is %C#F'&3F4Z %FF"$%4 =is ;'NW3F4 un acolit de trei =ale4 un arca/ devotat4

Z $#>"$& ;$"T4 /aispre=ece ani4 un acolit de două =ale4Z F#$C%4 un discipol de nouă =ale4 n serviciul ene/alului4Z F"# &T$"FF4 poreclit F"# F"N"L3F4 un novice de o0r/ie no0ilă4Z M#FF%ND"$4 un novice4 născut cu un picior str04Z P%&"4 care n9ri1e/te cor0ii %rhiaesterului Gal9rave4 un novice nu prea proiţător4Z $##N"4 un tnăr novice.

CASA LANNISTER

Fannisterii de la Casterly $oc răn principalii susţinători ai pretenţiei

$e9elui &oen la &ronul de ;ier. e laudă că sunt ura/ii lui Fann cel'scusit4 le9endarul /arlatan din "poca "roilor. %urul de la Casterly $oc /iDintele de %ur a făcut Casa Fannister cea ai 0o9ată dintre Marile Case.>la=onul lor este un leu pe fond purpuriu. Devi=a lor este (scultă2mi

Răgetul1

X&TG'N F%NN'&"$Y4 Ford de Casterly $oc4 cut al Fannisportului4

Pă=itor al %pusului /i Mnă a $e9elui4 ucis de fiul său pitic n privata sa4Z copiii Fordului &yin:Z C"$"'4 sora 9eaănă a lui aie4 acu Fady de Casterly $oc4Z +0R %'M"4 fratele 9eaăn al lui Cersei4 =is $"!'C'D3F4Z &T$'#N4 =is P""H"N!8'3F4 pitic /i re9icid4

Z fraţii /i surorile Fordului &yin /i copiii lor:Z +0R R"H%N F%NN'&"$4 nsurat cu Dorna de Casa yft4

Z F%DT !"NN%4 ăritată cu +er "on ;rey4 acu Ford de

?



$iverrun4Z fiul cel are al !ennei4 X+0R CF"# ;$"TY4 căsătorit cu eyne dinCasa Darry4 ucis de haiduci4Z fiul cel ai are al lui Cleos4 +0R &TG'N ;$"T4 =is &T4 acuo/tenitor la $iverrun4

Z cel de-al doilea fiu al lui Cleos4 G'FF"M ;$"T4 un scutier4Z cel de-al doilea fiu al !ennei4 +0R FT#N"F ;$"T4

Z cel de-al treilea fiu al !ennei4 X&'#N ;$"TY4 un scutier4 ucis n tipce era ostatic la $iverrun4Z e=inul !ennei4 G%FD"$ ;$"T4 =is G%FD"$ C"F $#L34 un pa1 la Casterly $oc4Z G%& [M>"& %F>4 un cntăreţ n slu10a Doanei !enna4

Z X+0R &T!"&& F%NN'&"$Y4 ort de vărsat-de-vnt4Z &T$"R4 fiul lui &y9ett4 dat dispărut /i considerat ort4

Z F%DT "$M"%ND" 8%T;#$D4 soţia-copilă a lui &yre4Z X!"$'#N F%NN'&"$Y4 pierdut pe are

Z #T 8'FF4 fiica 0astardă a lui !erion4 unspre=ece ani4

Z alte rude apropiate ale Fordului &yin:Z X+0R &%;;#$D F%NN'&"$Y4 un văr /i frate al soţiei Fordului&yin4 ucis n 0ătălia de la #Ecross4Z C"$"NN% /i MT$'"FF"4 fiicele lui tafford4

Z +0R D%H"N F%NN'&"$4 fiul lui tafford4Z +0R D%M'#N F%NN'&"$4 un văr4 căsătorit cu Fady hieraCraehall4Z fiul lor4 "$ F3C'#N4Z fiica lor4 F%NN%4 ăritată cu Fordul %ntario ast4

Z F%DT M%$!#&4 o veri/oară4 ăritată cu Fordul &itus Peae4

Z curtea de la Casterly $oc:Z M%"&"$ C$"TF"N4 vindecător4 preceptor /i sfetnic4Z HTF%$$4 căpitan al 9ăr=ilor4Z +0R >"N"D'C& >$##M4 aestru de are4Z G%& [M>"& %F>4 un cntăreţ4

Z lor=i ste9ari /i supu/i4 For=i ai %pusului:

Z D%M#N M%$>$%ND4 Ford de %shear4

6



Z +0R %DD%M M%$>$%ND4 fiul /i o/tenitorul lui4 Coandant al!ăr=ii #ra/ului de la De0arcaderul $e9elui4Z $#F%ND C$%R"8%FF4 Ford de Craehall4

Z fratele lui $oland4 X+0R >3$&#NY4 ucis de haiduci4Z fiul /i o/tenitorul lui $oland4 +0R &T>#F&4Z fiul lui $oland4 +0R FTF"4 =is M'&$"S3F4Z fiul cel ai tnăr al lui $oland4 +0R M"$F#N4

Z ">%&#N ;%$M%N4 Ford de 'nsula ;ruoasă4Z "TN"4 sora lui4 ăritată cu +0R !%$"&8 CF';&#N4Z &T&# >$%W4 Ford de 8ornvale4

Z +0R ;F"M"N& >$%W4 fratele /i o/tenitorul lui4Z Q3"N&"N >%N";#$&4 Ford de >anefort4Z +0R 8%$T GT;&4 socrul lui +er Revan Fannister4

Z fiul lui +er 8arys4 +0R &";;#N GT;&4Z fiica lui +er teffon4 #%NN%4

Z fiica lui +er 8arys4 8'"$F"4 căsătorită cu +er Melyn arsfield4Z $"!"N%$D "&$"N4 Ford de Gyndhall4Z !%G"N G"&"$F'N!4 Ford de Cra94

Z soţia sa4 F%DT T>"FF4 din Casa picer4Z fratele său4 +0R $#FP8 P'C"$4 proaspăt ridicat la ran9ul de Fordde Castaere4

Z vărul ei4 +0R %MG"FF P'C"$4

Z copiii lor:Z +0R $%TN%FD G"&"$F'N!4Z "TN"4 soţia văduvă a lui $o00 tar4Z "F"TN%4 o fată de doispre=ece ani4Z $#FF%M4 un 0ăiat de nouă ani4

Z F#$D "FM#ND &%CRP"%$4Z fiul lui4 +0R &";;#N &%CRP"%$4

Z fiul lui cel ai ic4 +0R %FTN &%CRP"%$4Z &"$$"NC" R"NN'N!4 Ford de Rayce4

Z +0R R"NN# D" R%TC"4 un cavaler n serviciul lui4Z F#$D3F %N&%$'# %&4Z F#$D3F $#>'N M#$"F%ND4Z F%DT %FT%NN" F";;#$D4Z F"GT FTDD"N4 Ford de !rota %dncă4

Z F#$D3F P8'F'P PF3MM4

,



Z fiii săi4 +0R D"NN' PF3MM4 +0R P"&"$ PF3MM /i +0R8%$GTN PF3MM4 =is &[NC%4

Z F#$D3F !%$$'#N P$"&"$4Z +0R ;#$F"T P$"&"$4 vărul său4

Z +0R !$"!#$ CF"!%N"4 =is M3N&"F" C%$" CUFU$"L&"4Z %ND#$ CF"!%N"4 fratele său4

Z +0R F#$"N& F#$C84 un cavaler proprietărit4

Z +0R !%$&8 !$""N;'"FD4 un cavaler proprietărit4Z +0R FTM#ND H&R%$T4 un cavaler proprietărit4Z +0R $%TN%$D $3&&'!"$4 un cavaler proprietărit4Z +0R M%N;$TD T"G4 un cavaler proprietărit4Z +0R &T>#F& 8"&8"$P##N4 un cavaler proprietărit4

Z XM"F%$% 8"&8"$P##NY4 fiica lui4 necată ntr-o fntnă pecnd se afla ca pupilă la Casterly $oc.

*



CASA MARTELL

Dornul a fost ultiul dintre Cele Lapte $e9ate care a 1urat credinţă

&ronului de ;ier. n9ele4 o0iceiurile4 9eo9rafia /i istoria au contri0uit toate pentru a-i deose0i pe dornisheni de celelalte re9ate. Fa i=0ucnirea$ă=0oiului Celor Cinci $e9i4 Dornul a stat deoparte4 dar prin lo9odnaMyrcellei >aratheon cu Prinţul &rystane4 unspearul /i-a declarat spri1inul pentru re9ele offrey >aratheon.

>la=onul Casei Martell este un soare ro/u străpuns de o suliţă de aur.Devi=a lor este $eplecat% $e.nfrânt% $esfărâmat#

D#$%N NTM"$# M%$&"FF4 Ford de unspear4 Prinţ de Dorn4Z soţia sa4 M"FF%$'#4 din #ra/ul Fi0er Norvos4Z copiii lor:

Z P$'NS"% %$'%NN"4 o/tenitoare la unspear4Z !%$'N4 fratele de lapte al %riannei /i tovară/ul ei4 dintre orfaniin9elui Herde

Z P$'NS3F Q3"N&TN4 un proaspăt cavaler4 crescut vree ndelun9atăde Fordul Tronood de Tronood4

Z P$'NC" &$T&%N"4 lo9odit cu Myrcella >aratheon4Z fraţii /i surorile Prinţului Doran:

Z XP$'NS"% "F'%Y4 siluită /i ucisă n tipul afului de laDe0arcaderul $e9elui4Z X$8%"NT &%$!%$T"NY4 fiica lor cea ică4 ucisă n tipulafului de la De0arcaderul $e9elui4

Z X%"!#N &%$!%$T"NY4 un prunc n fa/ă4 ucis n tipul afului dela De0arcaderul $e9elui4

Z XP$'NS3F #>"$TNY4 =is H'P"$% $#L'"4 ucis de +er !re9orCle9ane n tipul unui duel 1udiciar4Z "FF%$'% %ND4 ţiitoarea Prinţului #0eryn4 fiica naturală aFordului 8aren 3ller4

Z L"$P#%'C"F" N''P3F3'4 fiicele 0astarde ale lui #0eryn:

Z #>%$%4 n vrstă de două=eci /i opt de ani4 fiica lui #0eryn cu o

27



trfă din #ra/ul Hechi4Z NTM"$'%4 =isă F%DT NTM4 n vrstă de două=eci /i cinci de ani4fiica lui cu o feeie no0ilă din Holantis4

Z &T"N"4 două=eci /i trei de ani4 fiica lui #0eryn cu o septă4Z %$"FF%4 nouăspre=ece ani4 fiica lui cu o ne9uţătoare4 căpitan al+ărutului Înaripat%

Z "F'%4 paispre=ece ani4 fiica lui cu "llaria and4

Z #>"FF%4 doispre=ece ani4 fiica lui cu "llaria and4Z D#$"%4 opt4 fiica lui cu "llaria and4Z F#$"%4 /ase4 fiica lui cu "llaria and4

Z curtea Prinţului Doran4 la !rădinile de %pă:Z %$"# 8#&%84 de la Norvos4 căpitan al 9ăr=ilor4Z M%"&"$ C%F"#&&"4 sfetnic4 vindecător /i preceptor4Z /ai=eci de copii4 unii de o0r/ie naltă4 alţii de o0r/ie /i ori9inecoună4 fii /i fiice de lor=i4 cavaleri4 orfani4 ne9ustori4 e/te/u9ari /iţărani4 pupilii lui4

Z curtea Prinţului Doran la unspear:Z P$'NS"% MT$C"FF% >%$%&8"#N4 pupila sa4 lo9odită cuPrinţul &rystane4Z +0R %$T #%R8"%$&4 scutul 1urat al Myrcellei4

Z $#%M3ND F%NN'&"$4 caerista /i nsoţitoarea Myrcellei4 overi/oara ndepărtată4

Z "P&% "!F%N&'N"4 duhovnica Myrcellei4Z M%"&"$ MTF"4 sfetnic4 vindecător /i preceptor4Z $'C%#4 ene/al la unspear4 0ătrn /i or04Z +0R M%N;$"T M%$&"FF4 castelan la unspear Z F%DT %FT" F%DT>$'!8&4 o feeie vistiernic4

Z +0R !%C#TN" de la n9ele Herde4 scutul 1urat al Prinţului&rystane4

Z >#$ /i &'M#&84 slu1itori la unspear4Z >"F%ND$%4 C"D$%4 surorile M#$$% /i M"FF"'4 slu1itoare launspear4

Z lor=ii ste9ari ai Prinţului Doran4 For=ii Dornului:

Z %ND"$ T$#NG##D4 Ford de Tronood4 Pă=itor al Căii de Piatră4

2



n9ele $e9al4Z +0R CF"&34 fiul său4 cunoscut ca fiind sa/iu4Z M%"&"$ R"D$T4 vindecător4 preceptor /i sfetnic4

Z 8%$M"N 3FF"$4 Ford de 8ellholt4Z "FF%$'% %ND4 fiica sa naturală4Z +0R 3FGTCR 3FF"$4 fratele său4

Z D"F#NN" %FFT$'#N4 Fady de !raţia eilor4

Z +0R $T#N4 fiul /i o/tenitorul ei4Z +0R D%"M#N %ND4 fiul natural al lui $yon4 >astardul de !raţiaeilor4

Z D%!# M%NG##DT4 Ford de Rin9s9rave4Z M#$ /i D'CR#N4 fiii săi4Z +0R MTF"4 fratele său4

Z F%$$% >F%CRM#N&4 Fady de >lacont4Z TN"%4 fiica /i o/tenitoarea lor4Z P"$$#4 fiul său4 un scutier4

Z NTM"FF% &#F%ND4 Fady de Dealul ;antoei4Z Q3"N&TN Q#$!TF"4 Ford de andstone4

Z +0R !3F'%N4 fiul cel are /i o/tenitorul săuZ +0R %$$#N4 cel de-al doilea fiu al său4

Z +0R D"'"F D%F&4 Cavalerul de Feonood4Z +0R %ND$"T4 fratele /i o/tenitorul său4 =is D$"T4

Z ;$%NRFTN ;#GF"$4 Ford de yreach4 =is >U&$[N3F L#'M4Pă=itor al &recătorii Prinţului4Z "TN" /i "NN"FTN4 9eenele sale4

Z +0R TM#N %N&%!%$4 Cavalerul de Pădurea Pătată4Z TFH%4 fiica /i o/tenitoarea lui4 =isă TFH% PU&%&% din cau=a pistruilor4

Z "D$'C D%TN"4 Ford de tarfall4 un scutier4

Z +0R !"$#FD D%TN"4 =is &"%3% 5N&3N"C%&U4 Cavalerul5naltului "rita14 vărul /i lordul lui ste9ar4

Z &$">#$ #$D%TN"4 Ford al &orului4Z MT$'%4 fiica /i o/tenitoarea lui4Z &$"M#ND !%$!%F"N4 Ford de Sărul de are4Z D%"$#N H%'&84 Ford de Dunele $o/ii.

22



CASA STAR*

Casa tar se tra9e din >randon Constructorul /i din vechii $e9i ai 'ernii.

Hree de ii de ani4 ei au donit la Ginterfell ca $e9i ai Nordului4 pnăcnd &orrhen tar4 $e9ele care a 5n9enuncheat4 a preferat să-i 1ure credinţălui %e9on Dra9onul dect să lupte. Cnd Fordul "ddard tar a fosteEecutat de către $e9ele offrey4 oaenii Nordului /i-au lepădat 1urăntulfaţă de &ronul de ;ier /i l-au proclaat pe $o004 fiul Fordului "ddard4 $e9eal Nordului. 5n tipul $ă=0oiului Celor Cinci $e9i4 acesta a c/ti9at fiecare 0ătălie4 dar a fost trădat /i ucis de către ;reyi /i >oltoni4 la !eeni4 n

tipul nunţii unchiului său.

X$#>> &%$RY4 $e9e al Nordului4 $e9e al &ridentului4 Ford deGinterfell4 fiul cel are al Fordului "ddard tar /i al Doanei Catelyn dinCasa &ully4 un tnăr de /aispre=ece ani nuit &[NU$3F F3P4 ucis la Nunta $o/ie4

Z XH[N& C"N3L'3Y4 lupul său străvechi4 oort la Nunta $o/ie4

Z fraţii /i surorile sale:Z %N%4 sora lui4 ăritată cu &yrion din Casa Fannister4Z XF%DTY4 lupoaica sa străveche4 oortă la Castelul Darry4

Z %$T%4 o fată de unspre=ece ani4 dispărută /i socotită oartă4Z NTM"$'%4 lupoaica sa străveche4 care hoinăre/te prin ţinuturileriverane4

Z >$%ND#N4 =is >$%N4 un 0ăiat infir de nouă ani4 o/tenitor laGinterfell4 considerat ort4Z H%$U4 lupul său străvechiZ tovară/ii /i protectorii lui >ran:

Z M""$% $""D4 o fecioară de /aispre=ece ani4 fiica Fordului8oland $eed de la !arda %pei Cenu/ii4

Z #"N $""D4 fratele ei4 treispre=ece ani4Z 8#D#$4 un 0ăiat sărac cu duhul4 nalt de doi etri4

Z $'CR#N4 un 0ăiat de patru ani cre=ut ort4

Z C['N"F"-FUS#4 lupul său străvechi4 ne9ru /i săl0atic4

2



Z tovară/a lui $icon4 #8%4 o fată săl0atică4 fostă ostatică laGinterfell4Z fratele său vitre94 0astardul #N N#G4 din $ondul de Noapte4

Z NUF3CU4 lupul străvechi al lui on4 al0 /i lini/tit4Z supu/ii lui $o00:

Z XD#NN"F F#CR"4 #G"N N#$$"T4 D%C"T M#$M#N&4 +0RG"ND"F M%ND"$FT4 $#>'N ;F'N&Y4 uci/i la Nunta $o/ie4

Z 8%FF' M#FF"N4 căpitan al 9ăr=ilor4 care escortea=ă oseintele lui"ddard tar napoi la Ginterfell4Z %CR4 Q3"N&4 8%DD4 stră1eri4

Z unchii /i verii lui $o00:Z >"N"N &%$R4 fratele ai ic al tatălui său4 dispărut dincolo deid4 considerat ort4

Z XFT% %$$TNY4 sora aei sale4 Fady de "yrie4 căsătorită cuFordul on %rryn4 ucisă cu un 0rnci4Z fiul lor4 $#>"$& %$$TN4 Ford de "yrie /i %părător al Hăii4 un 0ăiat 0olnăvicios4

Z "DM3$" &3FFT4 Ford de $iverrun4 fratele aei sale4 luat ostaticla Nunta $o/ie4Z F%DT $#F'N4 din Casa ;rey4 ireasa lui "dure4Z +0R >$TND"N &3FFT4 =is P"L&"F" N"!$34 unchiul aeisale4 castelan de $iverrun4

Z lor=ii ste9ari ai &nărului Fup4 lor=ii Nordului:

Z $##" >#F&#N4 Ford de Dreadfort4 trădătorul4Z XD#M"$'CY4 fiul său le9iti /i o/tenitorul său4 ort de o 0oală a pntecelui4Z $%M%T >#F&#N (ai nainte $%M%T N#G)4 fiul natural al

lui $oose4 =is >%&%$D3F F3' >#F&#N4 castelan alDreadfortului4Z G%FD"$ ;$"T /i G%FD"$ ;$"T4 =i/i G%FD"$ C"F M%$"/i M'C3F G%FD"$4 scutierii lui $asay4

Z XD38#%$"Y4 un o/tean cu prost renue pentru duhoarea sa4 ucisn tip ce se dădea drept $asay4

Z O%$T% &%$R4 pri=oniera Fordului $oose4 o fată care se dă drept

%rya4 lo9odită cu $asay4

2+



Z G%F&#N =is P'C'#%$"-D"-#S"F4 căpitanul lui $oose4Z >"&8 C%"FF4 RT$%4 N%P4 P%FF%4 >%NDT4 8T$%4P%FF% /i >U&$[N% N%N4 feei de la Ginterfell ţinute pri=onierela Dreadfort4

Z #N 3M>"$4 =is M%$"F"#N4 Ford de 3ltia Hatră4 un pri=onierla !eeni4

Z X#NY4 =is M'C3F#N4 fiul cel ai are /i o/tenitorulM%$"F3'#N4 ucis la Nunta $o/ie4Z M#$ =is C$#G;##D4 unchiul Marelui1on4 castelan la 3ltiaHatră4

Z 8#&8"$ =is G8#$">%N"4 unchiul Marelui1on4 castelan la3ltia Hatră4

Z X$'CR%$D R%$&%$RY4 Ford de Rarhold4 decapitat pentru trădare/i uciderea unor pri=onieri4Z X"DD%$DY4 fiul său4 ucis la Pădurea Loaptelor4Z X&#$$8"NY4 fiul său4 ucis la Pădurea Loaptelor4Z 8%$$'#N4 fiul său4 pri=onier la 'a=ul ;ecioarelor4Z %FT4 fiica Fordului $icard4 o fecioară de cincispre=ece ani4Z unchiul lui $icard4 %$N#F;4 castelan la Rarhold4

Z !%F>%$& !F#H"$4 tăpn al Deepood Motte4 necăsătorit4Z $#>"&& !F#H"$4 fratele /i o/tenitorul său4

Z soţia lui $o0ert4 T>"FF" de Casa Foce4Z copiii lor:

Z !%G"N4 un 0ăiat de trei ani4Z "$"N%4 o fată n lea9ăn4

Z pupilul lui !al0art4 F%$"NC" N#G4 fiul natural al XFordului

8alys 8ornoodY4 un 0ăiat de treispre=ece ani4

Z 8#GF%ND $""D4 Ford de !arda %pei Cenu/ii4 un o alla/tinilor4Z soţia sa4 T%N%4 dintre oaenii la/tinilor4Z copiii lor:

Z M""$%4 o tnără vnătoreasă4

Z #N"N4 un 0ăiat dăruit cu vi=iunea verde4

2B



Z GTM%N M%ND"$FT4 Ford de Portul %l04 enor de 9ras4Z +0R GTF' M%ND"$FT4 fiul său cel ai are /i o/tenitorul său4foarte 9ras4 pri=onier la 8arrenhal4Z soţia lui Gylis4 F"#N% de Casa Goolfield4

Z GTN%;$TD4 fiica lor4 o fecioară de nouăspre=ece ani4Z GTFF%4 fiica lor4 o fecioară de cincispre=ece ani4

Z X+0R G"ND"F M%ND"$FTY4 cel de-al doilea fiu al său4 ucis la Nunta $o/ie4Z +0R M%$F#N M%ND"$FT4 vărul său4 coandant al 9arni=oaneiPortului %l04

Z M%"&"$ &8"#M#$"4 sfetnic4 preceptor /i vindecător4

Z M%"!" M#$M#N&4 Fady de 'nsula 3rsului4Z XD%C"TY4 fiica ei cea ai are /i o/tenitoarea ei4 ucisă la Nunta$o/ie4

Z %FT%N"4 FT$%4 #$"FF"4 FT%NN%4 fiicele lor4Z X"#$ M#$M#N&Y4 fratele ei4 Ford Coandant al $ondului de Noapte4 ucis de propriii lui oaeni4Z +0R #$%8 M#$M#N&4 fiul Fordului eor4 cndva Ford cudrepturi depline la 'nsula 3rsului4 un cavaler condanat /i eEilat4

Z X+0R 8"FM%N &%FF8%$&Y4 tăpn al Castelului lui &orrhen4 ucisla Dusendale4Z X>"N;$"DY4 fiul /i o/tenitorul lui4 ucis de oaenii de fier laSărul de Piatră4

Z "DD%$%4 fiica sa4 pri=onieră la Castelul lui &orrhen4Z XF"#>%FDY4 fratele său4 ucis la Ginterfell4

Z soţia lui Feo0ald4 >"$"N% de Casa 8ornood4 pri=onieră la

Castelul lui &orrhen4Z fiii lor4 >$%ND#N /i >"$"N4 de aseenea pri=onieri la Castelullui &orrhen4

Z $#D$'R $TG"FF4 Ford de $ills4Z >%$>$"T D3&'N4 fiica lui4 Fady de >arroton4 văduvă aXFordului Gilla DustinY4

Z 8%$G##D &#3&4 vasalul ei4 un lord ărunt la >arroton4

2?



Z X>"&8%NT >#F&#NY4 fiica lui4 cea de-a doua soţie a Fordului$oose >olton4 oartă de fri9uri4Z $#!"$ $TG"FF4 $'CR%$D $TG"FF4 $##" $TG"FF4verii /i lor=ii săi ste9ari pu/i pe harţă4

Z XCF"T C"$GTNY4 Ford de Ceryn4 ucis la Ginterfell4Z #N"FF"4 sora lui4 o fecioară de trei=eci /i doi4

Z FT"% ;F'N&4 Fady de !arda Hăduvei4

Z #ND$"G F#CR"4 Ford de Castelul Hechi4 un 0ătrn4Z 83!# G3FF4 =is CUFD%$"4 căpetenia clanului său4Z >$%ND#N N#$$"T4 =is N#$$"T4 căpetenia clanului său4Z &#$$"N F'DDF"4 =is F'DDF"4 căpetenia clanului său.

>la=onul Casei tar nfăţi/ea=ă un lup străvechi cenu/iu aler9nd pe uncp al0 ca 9heaţa. Devi=a lor este -ine Iarna#

26



CASA TULL!

Fordul "dyn &ully de $iverrun a fost unul dintre priii lor=i riverani

care i-au 1urat credinţă lui %e9on Cuceritorul. Hictoriosul %e9on l-arăsplătit ridicnd Casa &ully la ran9 de stăpnă peste toate ţinuturile&ridentului. >la=onul &ully este un păstrăv sărind4 ar9intiu4 pe un fondunduit al0astru cu ro/u. Devi=a &ully este 'amilie% )atorie% 6noare#

"DM3$" &3FFT4 Ford de $iverrun4 luat pri=onier la nunta sa /i ţinutostatic de către ;reyi.

Z F%DT $#F'N din Casa ;rey4 tnăra ireasă a lui "dure4Z XF%DT C%&"FTN &%$RY4 sora lui4 văduva Fordului "ddard tarde Ginterfell4 ucisă la Nunta $o/ie4

Z XF%DT FT% %$$TNY4 sora lui4 văduva Fordului on %rryn din Hale4a urit pinsă de pe "yrie4

Z +0R >$TND"N &3FFT4 =is P"L&"F" N"!$34 unchiul lui "dure4castelan de $iverrun4

Z casa Fordului "dure la $iverrun:Z M%"&"$ HTM%N4 sfetnic4 vindecător /i preceptor4Z +0R D"M#ND !$"FF4 aestru de are4Z +0R $#>'N $T!"$4 căpitan al 9ăr=ii4

Z F#N! F"G4 "FG##D4 D"FP4 stră1eri4Z 3&8"$TD" G%TN4 adinistrator la $iverrun4

Z lor=ii ste9ari ai lui "dure4 For=ii &ridentului:Z &T&# >F%CRG##D4 Ford de Castelul $aventree4

Z XF3C%Y4 fiul său4 ucis la Nunta $o/ieZ #N# >$%CR"N4 Ford de tone 8ed9e4Z %#N M%FF'&"$4 Ford de ea9ard4 un pri=onier n propriul săucastel4Z P%&$"R4 fiul său4 nteniţat preună cu tatăl său4Z +0R D"NT M%FF'&"$4 unchiul Fordului ason4 un o al$ondului de Noapte4

Z CF"M"N& P'P"$4 Ford de Castelul Pinaiden4

2,



Z fiul /i o/tenitorul său4 +0R M%$Q P'P"$4 luat pri=onier la Nunta$o/ie4Z R%$TF H%NC"4 Ford de Popasul Călătorului4

Z fiica ai are /i o/tenitoarea lui4 F'%N"4Z fiicele sale ai ici4 $8'%F&% /i "MP8T$'%4

Z N#$>"$& H%NC"4 Fordul or0 de %tranta4Z fiul lui cel ai are /i o/tenitorul lui4 +0R $#N%FD H%NC"4 =is

C"F $U34Z fiii lui ai ici4 +0R 83!#4 +0R "FF"$T4 +0R R'$&84 /iM%"&"$ #N4

Z &8"#M%$ M%FFG##D4 Ford de Castelul !hindei4Z soţia sa4 F%DT $%H"FF%4 de Casa ann4Z fiica lor4 C%$"FF"N4

Z G'FF'%M M##&#N4 Ford de 'a=ul ;ecioarelor4Z 8"FF% G8"N&4 deposedata Fady de 8arrenhal4

Z +0R G'FF' G#D"4 un cavaler n serviciul ei4Z +0R 8%FM#N P%"!"4Z F#$D3F FTM#ND !##D>$##R.

2*



CASA T!RELL

&yrellii s-au ridicat la putere ca adinistratori ai $e9ilor de $each4 de/i

susţin că descind din !arth !reenhand4 re9ele 9rădinar al Priilor #aeni.Cnd ultiul re9e din Casa !ardner a fost ucis pe Cpia de ;oc4adinistratorul său4 8arlen &yrell4 i-a cedat 8i9h9ardenul lui %e9onCuceritorul. Mace &yrell /i-a declarat spri1inul pentru $enly >aratheon ncăde la nceputul $ă=0oiului Celor Cinci $e9i4 dndu-i na fiicei saleMar9aery. După oartea lui $enly4 8i9h9ardenul s-a aliat cu Fannisterii4iar Mar9aery a fost lo9odită cu $e9ele offrey.

M%C" &T$"FF4 Ford de 8i9h9arden4 Pă=itor al udului4 %părător al8otarelor4 nalt Mare/al de $each /i Mnă a $e9elui4

Z soţia lui4 F%DT %F"$'"4 din Casa 8i9htoer din #ra/ul Hechi4Z copiii lor:

Z G'FF%4 fiul lor cel are4 o/tenitor al 8i9h9ardenului4Z +0R !%$F%N4 nuit !%F%N&3F4 cel de-al doilea fiu al lor4 ridicat

de curnd la ran9ul de Ford de >ri9htater4Z soţia lui !arlan4 F%DT F"#N"&&" din Casa ;ossoay4Z +0R F#$%4 Cavalerul ;lorilor4 fiul lor cel ai ic4 un ;rate urat al!ăr=ii $e9ale4

Z M%$!%"$T4 fiica lor4 de două ori ăritată /i de două ori văduvă4Z nsoţitoarele /i doanele de onoare ale lui Mar9aery:Z veri/oarele ei4 M"!!%4 %FF% /i "F'N#$ &T$"FF4

Z lo9odnicul lui "linor4 %FTN %M>$#"4 un scutier4Z F%DT %FT%NN" >3FG"$4 F%DT %FTC" !$%C";#$D4F%DT &%"N% M"$$TG"%&8"$4 M"$"DT&8 C$%N" =isăM"$$T4 "P&% NT&"$'C%4 nsoţitoarele ei4

Z aa văduvă a lui Mace4 F%DT #F"NN% din Casa $edyne4nuită $"!'N% P'N'F#$4Z %$$TR /i "$$TR4 stră1erii ei4 9eeni nalţi de doi etri4 =i/i&[N!3F /i D$"P&3F4

Z surorile lui Mace:

7



Z F%DT M'N%4 ăritată cu PaEter $edyne4 Ford de %r0or4Z copiii lor:Z +0R 8#$% $"DGTN"4 fratele 9eaăn al lui 8o00er4 poreclit#$#%$"%

Z +0R 8#>>"$ $"DGTN"4 fratele 9eaăn al lui 8oras4 poreclit>UF#3F4

Z D"M"$% $"DGTN"4 o fecioară de /aispre=ece ani4

Z F%DT %NN%4 ăritată cu +er on ;ossoay4Z unchii /i verii lui Mace:Z unchiul lui Mace4 !%$&84 =is C"F M%$"4 Ford ene/al de8i9h9arden4Z fiii 0astar=i ai lui !arth4 !%$" /i !%$$"&& ;F#G"$4

Z unchiul lui Mace4 +0R M#$TN4 Ford Coandant al !ăr=ii #ra/uluidin #ra/ul Hechi4Z fiul lui Moryn4 X+0R F3&8#$Y4 nsurat cu Fady "lyn Norrid9e4

Z fiul lui Futhor4 +0R &8"#D#$"4 nsurat cu Fady Fia erry4Z fiica lui &heodore4 "F'N#$4Z fiul lui &heodore4 F3&8#$4 un scutier4

Z fiul lui Futhor4 M%"&"$ M"DG'CR4Z fiica lui Futhor4 #F"N"4 ăritată cu +er Feo >lac0ar4

Z fiul lui Moryn4 F"#4 =is F"# F"N"L3F4 un novice al Citadelei din#ra/ul Hechi4

Z unchiul lui Mace4 M%"&"$ !#$M#N4 care slu1e/te la Citadelă4Z vărul lui Mace4 X+0R Q3"N&'NY4 ort la %shford4

Z fiul lui Quentin4 +0R #FTM"$4 căsătorit cu Fady Fysa Meados4Z fiii lui #lyer4 $%TM3ND /i $'CR%$D4Z fiica lui #lyer4 M"!!%4

Z vărul lui Mace4 M%"&"$ N#$M3ND4 care slu1e/te la Coroana Nea9ră4

Z vărul lui Mace4 X+0R H'C&#$Y4 ucis de Cavalerul 0itor al ;răţieiPădurii $e9elui4Z fiica lui Hictor4 H'C&%$'%4 căsătorită cu XFord on >ulerY4 ucisăde fe0ra verii4Z fiica lor4 F%DT %FT%NN" >3FG"$4 opt ani4

Z fiul lui Hictor4 +0R F"#4 căsătorit cu Fady %lys >ees0ury4Z fiicele lui Feo4 %FF% /i F"#N%4

Z fiii lui Feo4 FT#N"F4 F3C%4 /i F#$"N&4



Z casa lui Mace 8i9h9arden:Z M%"&"$ F#MT4 sfetnic4 vindecător /i preceptor4Z '!#N HT$G"F4 căpitan al 9ăr=ii4Z +0R H#$&'M"$ C$%N"4 aestru de are4

Z >3&&"$>3MP4 0ufon /i farsor4 enor de 9ras4

Z ste9arii săi4 For=ii de $each:Z $%NDTFF &%$FT4 Ford de 8orn 8ill4Z P%W&"$ $"DGTN"4 Ford de %r0or4

Z +0R 8#$% /i +0R 8#>>"$4 fiii săi 9eeni4Z vindecătorul Fordului PaEter4 M%"&"$ >%FF%>%$4

Z %$GTN #%R8"%$&4 Fady de #ld #a4Z fiul cel ai ic al Doanei %ryn4 +0R %$T4 un ;rate urat al!ăr=ii $e9ale4

Z M%&8' $#G%N4 Ford de !olden9rove4 căsătorit cu >ethany dinCasa $edyne4

Z F%T&#N 8'!8&#G"$4 !las al #ra/ului Hechi4 Ford al Portului4Z 83M;$"T 8"G"&&4 Ford de cutul de te1ar4

Z ;%F'% ;F#G"$4 fiica sa nele9itiă4Z #>"$& "$$T4 Ford de cutul udului4

Z +0R &%F>"$&4 fiul /i o/tenitorul său4

Z !3&8#$ !$'MM4 Ford de cutul Cenu/iu4Z M#$'>%FD C8"&"$4 Ford de cutul Herde4Z #$&#N M"$$TG"%&8"$4 Ford de Fon9ta0le4

Z F%DT &%"N%4 soţia sa4 o feeie din Myr4Z $3"FF4 fiul ei4 un 0ăiat de opt ani4

Z F#$D3F %$&83$ %M>$#"4 căsătorit cu Fady %lysanne8i9htoer4

Z cavalerii /i supu/ii săi:Z +0R #N ;##G%T4 dintre erele ver=i ;ossoay4Z +0R &%N&#N ;##G%T4 dintre erele ro/ii ;ossoay.

>la=onul &yrellilor este un trandafir de aur pe un fond de iar0ă verde.Devi=a lor este )e8enind 5uternici#

2



REBELI# TÂLHARI OAMENI IN POPOR (I FRAŢI JURAŢI



LOR$I M)RUNŢI (I OAMENI OBI(NUIŢI

Z +0R C$"'!8&#N F#N!>#3!8 /i +0R 'FF';"$ F";&"$3F4cavaleri rătăcitori /i caara=i4

Z 8'>%FD4 un ne9ustor fricos /i avar4Z +0R 8%D$'C8 D" H'$#%!% 3M>$#%U4 =is L#%$"C"F"M'N&'&4 un cavaler rătăcitor n serviciul lui 8i0ald4

Z >$'"NN"4 ;"C'#%$% D'N &%$&84 =isă /i ;$3M#%% >$'"NN"4o fată aflată ntr-o isiune de căutare4Z F#$D3F "FGTN4 F3C"%;U$3F D" "%$U4 Ford de &arth4tatăl ei4

Z XH#'N'C3F >"N PU$#3FY4 +0R 8TF" 83N&4 +0R M%$RM3FF"ND#$"4 +0R "DM3ND %M>$#"4 X+0R $'C8%$D;%$$#GY4 XG'FF C#C#&[$C3FY4 +0R 83!8 >"">3$T4+0R $%TM#ND N%TF%ND4 8%$$T %GT"$4 +0R #G"N'NC8;'"FD4 $#>'N P#&&"$4 peţitorii ei de odinioară4

Z $"N;$"D $TRR"$4 Ford de Dusendale4Z +0R $3;3 F""R4 un cavaler olo9 n serviciul lui4 castelan de ;ortulMohort la Dusendale4

Z G'FF'%M M##&#N4 Ford de 'a=ul ;ecioarelor4Z "F"%N#$4 fiica sa cea ai n vrstă /i o/tenitoarea sa4 detreispre=ece ani4

Z $%NDTFF &%$FT4 Ford de 8orn 8ill4 la coanda forţelor $e9elui&oen de-a lun9ul &ridentului4Z D'CR#N4 fiul /i o/tenitorul său4 un tnăr scutier4Z +0R 8TF" 83N&4 supus 1urat al Casei &arly4Z +0R %FTN 83N&4 vărul lui +er 8yle4 de aseenea n serviciulFordului $andyll4

Z D'CR C$%>>4 =is D'CR D'>%C'3F4 un Cra00 de la Capul !hearei

Despicate4Z "3&%C" >$3N"4 Ford de Dyre Den4

Z >"NN%$D >$3N"4 Cavalerul de >ronhollo4 vărul său4Z +0R $#!"$ 8#!!4 Cavalerul de o<s 8orn4Z "P&#N M"$'>%FD4 un septon desculţ4

Z cinele său4 D3FU34Z ;$%&"F" M%' M%$"4 de pe 'nsula &ăcerii4

Z ;$%&"F" N%$>"$&4 ;$%&"F" !'FF%M4 ;$%&"F" $%GN"T4

+



fraţi penitenţi ai 'nsulei &ăcerii4Z +0R Q3'NCT C#W4 Cavalerul de altpans4 un 0ătrn decrepit4

Z la vechiul han de la răscruce:Z "TN" 8"DDF"4 =isă "TN" F3N!%N%4 han9iţă4 o feti/cană naltăde optspre=ece ani4Z G'FF#G4 sora sa4 o fată severă4 narată cu o lin9ură4

Z &%NT4 P%&"4 #N P"NNT4 >"N4 orfani de la han4Z !"ND$T4 un ucenic fierar4 fiu 0astard al $e9elui $o0ert ' >aratheon4care nu-/i cunoa/te ori9inea4

Z la 8arrenhal4Z $%;;#$D =is $%;; C"F D3FC"4 !3$U-P3$C%&U4 D3N"N4oaeni ai 9arni=oanei4

Z >"N D"!"&-N"!$34 fierar /i arurier4Z P'%4 o servitoare4 cndva fruoasă4Z M%"&"$ !3F'%N4 vindecător4 preceptor /i sfetnic4

Z la Darry4Z F%DT %M"$"' ;$"T4 =isă %M' C%%-P#$S''4 o tnără văduvădră9ăstoasă lo9odită cu Fordul Fancel Fannister4Z aa lui %erei4 F%DT M%$'T% din Casa Darry4 văduva lui

Merrett ;rey4Z sora lui %erei4 M%$'%4 o fecioară de treispre=ece ani4

Z +0R 8%$GTN PF3MM4 =is &[NC%4 coandant al 9arni=oanei4Z M%"&"$ #&&#M#$"4 vindecător4 preceptor /i sfetnic4

Z la hanul #ului 5n9enuncheat:Z 8%$N%4 han9iţa4 0ucătăreasă /i oa/ă4

Z soţul ei4 =is 83>%ND4Z >U'%&4 un orfan de ră=0oi4Z PFUC'N&U-;'"$>'N&"4 0ăiat de 0rutărie4 acu orfan.

HAIUCI (I R)T)CIŢI

X>"$'C D#ND%$$'#NY4 cndva Ford de >lachaven4 oort de /aseori4

Z "D$'C D%TN"4 Ford de tarfall4 un 0ăiat de doispre=ece ani4 scutierul

B



Fordului >eric4Z 8U'&%L3F ;3$'#4 de la eptul de Piatră4 fostul său aliat4Z >%$>U-H"$D"4 un ercenar tyroshi4 prietenul său ndoielnic4Z %N!3T %$C%L3F4 un arca/ de la hotarele dornishene4Z M"$$'& D" #$%L3F F3N''4 G%&&T M#$%$3F4 M"!MF%L&'NU4 #N #<N3&&"N4 haiduci4

D#%MN% 'N'MU D" P'%&$U4 o feeie cu capul acoperit de 9lu9ă4nuită uneori M%M% N"M'F#%U4 #$% &UC3&U /i;"M"'%-CUFU34

Z F"M4 =is M%N&'"-D"-FUM['"4 fost soldat4Z &8#$# D'N MT$4 un preot ro/u4Z 8%$G'N4 fiul lui 8ullen4 un o al Nordului4 cndva n serviciulFordului "ddard tar de Ginterfell4

Z %CR N#$#C#3F4 un o urărit4 fără un ochi4Z &#M D" L%P&" P[$%'"4 un cntăreţ cu o reputaţie ndoielnică4 =is&#M L%P&"-C#%$D" /i &#M D" L%P&"4

Z F3R" P%UM'&"4 N#&C84 M3D!"4 D'CR P[N3F4 haiduci4

%ND#$ CF"!%N"4 =is C['N"F"4 cndva scutul 1urat al $e9eluioffrey4 ai tr=iu ;rate urat al !ăr=ii $e9ale4 vă=ut ultia oară fe0ril4 peoarte4 ln9ă &rident4

XH%$!# 8#%&Y din ora/ul Fi0er al Qohorului4 =is S%P3F4 un căpitanercenar4 cu vor0irea n9ălată4 ucis la 8arrenhal de !re9or Cle9ane4

Z 0ravii lui Caara=i4 nuiţi /i Mă/tile nsn9erate:Z 3$GTCR =is C$"D'NC'#3F4 secundul lui4Z X"P&#N3F 3&&Y4 spn=urat de Fordul >eric Dondarrion4Z &'M"#N D'N D#$N4 !$%3F #FF#4 $#$!"4 M3LCU&#$3F4PT!4 8%!G"FF >3;#N3F4 &#!! #&8 de la '00en4

&$"'-D"!"&"4 risipiţi4 pe fu9ă4

Z la Piersică4 un 0ordel din eptul de Piatră:Z &%NT4 atroana ro/covană4

Z %FTC"4 C%4 F%NN%4 T"N"4 8"FFT4 >"FF%4 cteva dintre piersicile ei4

Z la Castelul !hindei4 re/edinţa Casei allood:

?



Z F%DT $%H"FF%4 cndva din Casa ann4 soţia Fordului &heoarallood4

Z ici4 colo /i prin alte părţi:Z F#$D3F FTM#ND FTC8"&"$4 un 0ătrn cu inţile rătăcite4 carel-a ţinut cndva pe +er Maynard la pod4Z tnărul său n9ri1itor4 M%"&"$ $##N"4

Z năluca de la 'nia %vntată4Z Doana ;run=elor4Z septonul de la allydance.

6



FRAŢII JURAŢI AI RONULUI E NOAPTE

#N N#G4 >astardul de la Ginterfell4 cel de-al nouă sute nouă=eci /ioptulea Ford Coandant al $ondului de Noapte4

Z NUF3CU4 lupul său străvechi4Z adinistratorul său4 "DD'#N &#FF"&&4 =is "DD C"F &$'&4

#%M"N'' D" F% C%&"F3F N"!$3Z >"N"N &%$R4 Pri Cerceta/4 de ult dispărut4 socotit ort4

Z +0R GTN&#N &#3&4 un cerceta/ 0ătrn4 sla0 de inte4Z R"D!" %F>"%SU4 >"DGTCR4 =is 3$'%L3F4 M%&&8%$4DTG"N4 !%$&8 P%NU-C"N3L'"4 3FM"$ D'N PUD3$"%$"!"F3'4 "F$#N4 PTP%$4 =is PTP4 !$"NN4 =is 'M>$3F4>"$N%$$4 =is >"$N%$$ C"F N"!$34 !#%DT4 &'M &#N"4

%CR >3FG"$ C"F N"!$34 !"#;;4 =is H"H"$'S%4 >"N>U$>#3F4 cerceta/i4

Z >#G"N M%$84 Ford %dinistrator4Z 8#>> &$"'-D"!"&"4 adinistrator /i 0ucătar-/ef4Z XD#N%F N#T"Y4 un arurier /i fierar ciun94 ucis la poartă de Ma9cel Puternic4

Z #G"N4 =is &#F#M%C3F4 &'M >[F>['&3F4 M3FFT4 C3!"N4

D#NN"F 8'FF4 =is C"F D3FC"4 F"G &[N!%C'3F4 "$"N4G'CR >US-C'#PF'&4 adinistratori4

Z #&8"FF T%$GTCR4 Pri Constructor4Z !8"%&U-D"P"$"C8"%&U4 8%FD"$4 %F>"&&4 R"!4constructori4

Z C#NGT4 !3"$"N4 recrutori pere9rini4Z "P&#N3F C"FF%D#$4 un 0eţiv evlavios4

Z +0R %FF'"$ &8#$N"4 fost aestru de are4Z F#$D3F %N# FTN&4 fost Coandant al !ăr=ii #ra/ului de laDe0arcaderul $e9elui4 pentru scurtă vree Ford de 8arrenhal4

Z M%"&"$ %"M#N (&%$!%$T"N)4 vindecător /i sfetnic4 un or0 nvrstă de o sută doi ani4Z adinistratorul lui %eon4 CFTD%4Z adinistratorul lui %eon4 %MG"FF &%$FT4 9ras /i studios4

Z '$#N "MM"&&4 fost cerceta/ la "astatch4 aestru de are4Z 8%$"&84 =is C%F3F4 9eenii %$$#N /i "M$'CR4 %&'N4

,



$#>'N-8#P4 recruţi n perioada de instrucţie.

#%M"N'' &3$N3F3' 3M>$"'+0R D"NT M%FF'&"$4 Coandant al &urnului 30rei4Z adinistratorul /i scutierul său4 G%FF%C" M%"T4Z M%"&"$ M3FF'N4 vindecător /i sfetnic4Z XQ8#$'N 8%F;8%NDY4 coandant al cerceta/ilor4 ucis de on no

dincolo de id4Z fraţi ai &urnului 30rei:Z XC3&'"$'' D%F>$'D!"4 "!!"NY4 cerceta/i4 uci/i n &recătoareaSipătului4

Z L%$P"F" &[NC'F#$4 un cerceta/4 pierdut n tip ce stră0ătea pe 1os &recătoarea Sipătului.

#%M"N'' D" F% "%&G%&C8->T-&8"-"%C#&&"$ PTR"4 Coandant4Z M%"&"$ 8%$M3N"4 vindecător /i sfetnic4Z >U&$[N3F &%&&"$%F&4 căpitan al :ierlei%Z +0R !F"ND#N 8"G"&&4 aestru de are4Z fraţi ai "astatch:

Z D%$"#N4 adinistrator /i cntăreţ.

F% ;#$&U$"%S% F3' C$%&"$ (&$UDU&#$'')Z 3N!8"$4 care l-a ucis pe Craster4 9a=da sa4Z #FF# C'3N!3F4 care l-a ucis pe lordul său coandant4 eorMoront4

Z !%$&8 D" !$""N%G%T4 M%GN"T4 !$3>>4 %F%N D"$#>T4 fo/ti cerceta/i4

Z R%$F P'C'#$-&$[M>4 # #$;%N3F4 >'FF M#$MU'&3F4

fo/ti adinistratori.

S)LBATICII SAU OAMENII LIBERI

M%NC" $%TD"$4 $e9ele-de-Dincolo-de-id4 un pri=onier la Castelul Ne9ru4

Z soţia sa4 XD%FF%Y4 oartă pe patul na/terii4Z pruncul lor4 născut n 0ătălie4 ncă ne0ote=at4

Z H%F4 sora ai tnără a Daliei4 Oprinţesa săl0atică4 o pri=onieră la

*



Castelul Ne9ru4

Z căpeteniile /i conducătorii săl0aticilor:Z X8%$M%Y4 =is C%P-D"-C['N"4 ucis la poalele idului4

Z 8%FF"CR4 fratele eiZ F#$D3F #%"F#$4 poreclit n 0at1ocură $%&&F"8'$&4 unnăvălitor4 căpetenie a unei cete de ră=0oinici4 pri=onier la Castelul

Ne9ru4Z XT!$'&&"Y4 o tnără suliţa/ă4 iu0ita lui on no4 ucisă n tipulatacului asupra Castelului Ne9ru4

Z $TR4 =is F%NC"-F3N!U4 un e0ru al cetei sale4Z $%!GTF"4 F"NTF4 e0ri ai cetei sale4

Z X&T$Y4 Ma9narul &hennilor4 ucis n tipul atacului asupraCastelului Ne9ru4Z '!#$N4 fiul lui tyr4 Ma9narul &hennilor4

Z &#$M3ND4 $e9ele-Mied de la Castelul %răiu4 =is NUP%&%3$'%L'F#$4 M%$" #$%&#$4 3;FU&#$3F C#$N3F3' /iPU$!U&#$3F D" !8"%SU4 precu /i P3MN D" ;'"$4C#N#$&3F 3$#%'C"F#$4 H#$>'&#$3F C3 "'' /i &%&UF#L&'$'F#$4Z fiii săi4 &#$"!! C"F 5N%F&4 &#$GT$D >F"!3F4 D#$M3ND/i D$TN4 fiica sa M3ND%4

Z PF[N!U&#$3F4 un năvălitor4 căpetenie a unei cete de ră=0oi4Z X%F;TN C$#GR'FF"$Y4 un năvălitor4 ucis de Qhorin 8alfhand dela $ondul de Noapte4

Z X#$"FFY4 =is #$"FF H3F&3$3F4 un o-fiară ucis de on no la&recătoarea Sipătului4

Z XM%! M%$ &3N D#8 G"!Y4 =is M%! C"F P3&"$N'C4 un uria/4ucis de Donai Noye la poarta Castelului Ne9ru4

Z H%$MT$ =is L%"P'"'4 un o-fiară4 care are n stăpnire trei lupi4 o pisică-nălucă /i un urs al04Z X%$FY4 un tnăr năvălitor4 iu0itul lui Hal4 a urit că=nd de pe id4

Z !$'!! S%P3F4 "$$#R4 >#D!"$4 D"F4 >3>#'4 D%NC[N"PU4 8"NR C#';3F4 F"NN4 D"!"&"-D"-P'%&$U4 săl0atici/i năvălitori4

C$%&"$4 stăpn al ;ortăreţei lui Craster4 ucis de un9her de la $ondul

+7



de Noapte4 un oaspete su0 acoperi/ul său4Z !'FFT4 fiica /i soţia lui4Z fiul nou-născut al lui !illy4 ncă ne0ote=at4Z DT%84 ;"$NT4 N"FF%4 trei dintre cele nouăspre=ece soţii ale sale.

+



INCOLO E MAREA "N'UST)

+2



RE'INA E INCOLO E AP)

D%"N"$T &%$!%$T"N4 Pria pe Nuele "i4 $e9ină a

Meereenului4 $e9ină a %ndalilor /i a $hoynarilor /i a Priilor #aeni4tăpna Celor Lapte $e9ate4 Protectoare a Sinutului4 Bhaleesi a 'enseiMări de 'ar0ă4 =isă D%"N"$T NUC3&U D'N ;3$&3NU4 Cea N"%$U4 M%M% D$%!#N'F#$4

Z dra9onii ei4 D$#!#N4 H'"$'#N4 $8%"!%F4Z fratele ei4 X$8%"!%$Y4 Prinţ de Piatra Dra9onului4 ucis pe &rident de$o0ert >aratheon4

Z fiica lui $hae9ar4 X$8%"NTY4 ucisă n tipul afului de laDe0arcaderul $e9elui4

Z fiul lui $hae9ar4 X%"!#NY4 un prunc n fa/ă4 ucis n tipul afului dela De0arcaderul $e9elui4

Z fratele ei XH'"$TY4 Cel de-al &reilea pe Nuele ău4 =is $"!"F"C"$L"&#$4 ncoronat cu aur topit4

Z soţul ei4 XD$#!#Y4 un <hal al Dothrailor4 ort din cau=a unei răni

a9ravate4Z fiul ei cu Dro9o4 născut ort4 X$8%"!#Y4 ucis n pntece de cătremaegi Mirri Ma= Duur4

Z !arda ei $e9ală:Z +0R >%$$'&%N "FMT4 =is >%$$'&%N C"F H'&"%4 cndvaFord Coandant al !ăr=ii re9ale a Fordului $o0ert4

Z 8#!#4 <o /i călăreţ de sn9e4 0iciul4Z %!!#4 <o /i călăreţ de sn9e4 arcul4Z $%R8%$#4 <o /i călăreţ de sn9e4 ara<hul%Z H[N#3F >"FG%4 eunuc /i fost sclav luptător4

Z căpitanii /i coandanţii ei:Z D%%$'# N%8%$'4 un tyroshi eEtrava9ant4 ercenar4 căpitan al

Ciorilor ;urtunii4Z >"N PF3MM4 =is #%C8"L3F >"N4 un ercenar etis4 la coanda

+



copaniei ;iilor ecun=i4Z H'"$M"F" C"N3L'34 un eunuc4 la coanda Celor Nepătaţi4 ocopanie de eunuci infanteri/ti4

Z !$#F"# de Pentos4 fost căpitan al arii +aduleon% acu airal fărăflotă4

Z slu1nicele ei:

Z '$$' /i 8'Q3'4 două fete Dothrai4 n vrstă de /aispre=ece ani4Z M'%ND"'4 o scri0ă /i traducătoare din Naath4

Z du/anii ei cunoscuţi /i 0ănuiţi:Z !$%D%N M# "$%4 un no0il din Tunai4Z B/(7 P#N#4 odinioară <o al lui Bhal Dro9o4Z B/(7 8%Q#4 odinioară <o lui Bhal Dro9o4

Z M%!!#4 călăreţul lui de sn9e4Z C"' N"M3$'&#$' D'N Q%$&84 un 9rup de vră1itori4

Z PT%& P$""4 un vră1itor din Qarth4Z #%M"N'' M[8N'S'4 o 9hildă de asasini din Qarth4Z +0R #$%8 M#$M#N&4 fost Ford de 'nsula 3rsului4Z XM'$$' M% D33$Y4 vră1itoare /i maegi% o slu1itoare a MareluiPăstor din Fha=ar

Z aliaţii ei incerţi4 din trecut /i din pre=ent:Z W%$# W8#%N D%W#4 un prinţ al ne9oţului din Qarth4Z Q3%'&8"4 o pre=icătoare ascată din %sshai4Z 'FFT$'# M#P%&'4 un a9ister din #ra/ul Fi0er Pentos4 care aaran1at căsătoria lui Daenerys cu Bhal Dro9o4

Z CF"#N C"F M%$"4 re9ele ăcelar al %staporuluiZ B/(7 M#$#4 aliatul de odinioară al lui Bhal Dro9o4

Z $8#!#$#4 fiul său /i <hala<<a%Z B/(7 #MM#4 cndva aliat al lui Bhal Dro9o.

&ar9aryenii sunt sn9ele dra9onilor4 descendenţi din nalţii lor=i ai$e9atului Fi0er al Halyriei4 fapt dovedit de ochii lor liliachii4 indi9o sauvioleţi /i de părul ar9intiu-auriu. Pentru a-/i păstra sn9ele re9al /i pentrua-i conserva puritatea4 Casa &ar9ayen a căsătorit adesea frate cu soră4 văr cu

veri/oară4 unchi cu nepoată. 5nteeietorul dinastiei4 %e9on Cuceritorul4 /i-a

++



luat de soţii a0ele surori /i a =ăislit copii cu fiecare. >la=onul &ar9aryeneste un dra9on cu trei capete4 ro/u pe fond ne9ru4 iar cele trei capete irepre=intă pe %e9on /i pe surorile sale. Devi=a &ar9aryen este 'oc si +ânge#

+B



"N BRAA+OS

;"$$"!# %N&%$T#N4 Ford al Mării din >raavos4Z Q%$$# H#F"N&'N4 Pria a0ie din >raavos4 apărătorul lui4Z >"FF"!"$" #&8"$T nuită P"$F% N"%!$U4 o curte=anădescendentă din re9ina-pirat cu acela/i nue4

Z D#%MN% cu HUF4 $"!'N% M"$F%N4 3M>$% F3N34 ;''C%

%M3$!3F3'4 P$'H'!8"&#%$"%4 P#"&%4 curte=ane renuite4Z &"$N"'# &"$T4 căpitan-ne9ustor al 'iicei Titanului%

Z T#$R# /i D"NT#4 doi dintre fiii săi4Z M#$"D# P$"&%TN4 căpitan-ne9ustor al -ulpoaicei%Z F#&8# F#$N"F4 un ne9ustor de cărţi /i per9aente vechi4Z ""FTN#4 un preot ro/u4 adesea 0eat4Z "P&#N3F "3&%C"4 di=9raţiat /i caterisit4

Z &"$$# /i #$>"F#4 doi 0raavosi4Z >"QQ# #$>3F4 un ne9ustor de pe/teZ >$3C#4 un ne9ustor de pe/te4

Z fiicele sale4 &%F"% /i >$"%4Z M"$%FTN4 =isă M"$$T H""F%4 atroana Portului Hesel4 un 0ordel de ln9ă Portul Peticarului4Z N"H%&% M%$'N%$3F3'4 o trfă de la Portul Hesel4

Z F%NN%4 fiica sa4 o trfă tnără4Z >"&8%NT 5M>3#$%&%4 TN% C8'#%$%4 %%D#$% D'N'>>"N4 trfe de la Portul Hesel4

Z $#!!# C"F $#L34 !TF#$# D#&8%$"4 !TF"N# D#&8%$"4un scri0 =is P%N%4 C##M# C%M%&#$3F4 clienţi ai PortuluiHesel4

Z &%!!%N%$#4 hoţ de 0u=unare /i tlhar n port4

Z C%#4 $"!"F" ;#C'F#$4 foca lui dresată4Z M'C3F N%$>#4 partenerul lui de odinioară4Z MT$M"FF#4 # C"F M[8N'&4 Q3"NC"4 %F-F%Q3#4 F#"T4coedianţi care /i 1oacă spectacolele pe Cora0ie4

Z <H$#N"4 o trfă din port cu porniri criinale4Z ;''C% >"S'HU4 o trfă capricioasă din fire4Z "TN" C%N!$"NU4 o trfă de seE a0i9uu4Z #M3F >F%'N /i #$;"F'N%4 slu1itori ai eului cu Multe Chipuri dela Casa n %l0 /i Ne9ru4

+?



Z 3MM%4 0ucătăreasa teplului4Z C8'P"L3F4 !$U%N3F4 F#$D3F4 C8'P3F 5NC$3N&%&4%L'3F /i 5N;#M"&%&3F4 slu1itori n secret ai eului cu MulteChipuri4

Z %$T% din Casa tar4 o fată cu o onedă de fier4 cunoscută /i ca%$$T4 N%N4 N"HU&3'CU4 P#$3M>'S%4 %F&T /i C%&

Z Q383$3 M#4 din ora/ul Copacilor nalţi din 'nsulele Herii4

coandant al coră0iei de ne9oţ -ântul Cafeniu%Z R#% M#4 fiica lui4 arca/a ro/ie4Z W8#ND# D8#$34 un ofiţer pe -ântul Cafeniu#

+6



MULŢUMIRI

Mulţuirile /i recuno/tinţa ea se ndreaptă din nou către acele fiinţetenace4 editorii ei4 Nita &au0li04 oy Cha0erlain4 ane ohnson /i ai cuseaă către %nne Fesley !roell4 pentru sfaturile4 optiisul /i n9ăduinţaei.

Fe ulţuesc4 de aseenea4 cititorilor ei4 pentru toate e-ailurile lor

aa0ile /i ncura1atoare /i pentru ră0darea de care au dat dovadă. 5i ridiccoiful n od special n faţa lui Fodey de &rei-Puni4 Pod'epura/ul-Diavol4 &re0la /i Da14 $e9ii &riviali4 dulcea Mn9iere a idului4Fannister 3ci9a/ul de Heveriţe /i n faţa celorlalţi e0ri ai ;răţiei ;ărătindarde4 0eţiva frăţie ne0unatică de 0ravi cavaleri /i ncntătoare doniţecare or9ani=ea=ă cele ai reu/ite petreceri la *orldcon% an după an. Lin9ăduiţi-i să sun 9oarna pentru "lio /i Finda4 care par să cunoască ai

0ine dect ine Cele Lapte $e9ate /i care ă a1ută să nu-i pierd /irul.Pa9ina lor e0 /i enciclopedia lor despre Gesteros sunt o ncntare /i oinune.

Li i ulţuesc lui Galter on Gillias pentru că -a călău=it peste noiări sărate4 lui a9e Galer pentru lipitori /i fri9uri /i oase rupte4 lui Pati Na9le pentru 8&MF /i scuturi care se rotesc /i pentru că-i urcă repedetoate ve/tile4 Melindei nod9rass /i lui Daniel %0raha pentru unca lor

care a fost cu adevărat ult peste ndatoririle lor. $eu/esc să er9 naintecu puţin a1utor din partea prietenilor ei.

&oate cuvintele n-ar fi de-a1uns pentru Parris4 care a fost alături de ine la 0ine /i la rău4 pentru fiecare afurisită de pa9ină. Nu pot spune dect că4 fărăea4 n-a/ fi putut cnta acest Cntec.

+,



!eor9e $.$. Martin

,ns cu -r,.onii

% C'NC"% P%$&" D'N

"$'% C[N&"C D" !8"%SU L' ;#C

+*



AENER!S

%u=ea oul ort apropiindu-se pe scări n sus. unetul dool4 ăsurat4al pa/ilor venea naintea lui4 răsunnd printre stlpii purpurii ai castelului.Daenerys &ar9aryen l a/tepta pe 0ancheta de a0anos pe care /i-o făcusetron. #chii i se nchideau de son4 păru-i auriu-ar9intiu era răvă/it.

I 5nălţiea &a4 9răi +er >arristan ely4 Fordul Coandant al !ăr=ii

$e9inei. Nu e nevoie să ve=i asta.I % urit pentru ine. Dany /i strnse 0lana de leu la piept. Pe

dedesu0t4 o tunică al0ă4 iaculată4 o acoperea pnă la i1locul coapsei. Hisao casă cu o u/ă ro/ie cnd o tre=ise Missandei. Nu avusese tip să se0race.

I Bhaleesi% /opti 'rri4 nu ai voie să atin9i trupul celui ort. %duce9hinion să atin9i orţii.

I 5n afară de ca=ul n care i-ai oort cu na ta. hiVui era ai osoasădect 'rri4 cu /olduri late /i sni 9rei. %sta se /tie.

I e /tie4 o apro0ă 'rri.Dany nu le luă n seaă. Dothrai erau /tiutori cnd venea vor0a de cai4

dar puteau fi coplet i9noranţi n ulte alte privinţe. În plus% sunt doarnişte copile# lu1nicele erau de-o vrstă cu eaA după nfăţi/are4 feei n toatăfirea4 cu părul lor ne9ru4 pielea arăie /i ochii i9dalaţi4 dar4 cu toate astea4

copile. Fe priise de la Bhal Dro9o4 care fusese luina ochilor ei. &ot de laDro9o avea /i pielea @ capul /i 0lana unui hra<<ar% leul al0 al ăriiDothrai. "ra prea are pentru ea /i avea un iros stătut4 dar o făcea să sesită de parcă Dro9o s-ar fi aflat acolo.

Hierele Cenu/iu se ivi priul n capul scărilor4 cu o torţă n nă.Coiful lui avea o creastă cu trei ţepu/e. 5n ură veneau patru dintre Nepătaţii lui4 purtnd trupul 0ăr0atului ort pe ueri. Coifurile lor aveau o

sin9ură ţepu/ă4 iar chipurile li se vedeau att de puţin nct ar fi putut să fie/i ele turnate din 0ron=. %/e=ară trupul la picioarele ei. +er >arristan dădu lao parte un 9iul9iu pătat de sn9e. Hierele Cenu/iu co0or torţa4 caDaenerys să poată vedea.

;aţa ortului era netedă /i spnă4 dar o0ra1ii i fuseseră despicaţi aproapede la o ureche la alta. ;usese un 0ăr0at nalt4 cu ochi al0a/tri /i faţa al0ă.-reun copil din 7"s sau din 8echiul -olantis% .nhăţat de corsari de pe 8reocorabie şi apoi 8ândut ca scla8 .n roşul (stapor# De/i avea ochii deschi/i4rănile erau cele care lăcriau. "rau ai ulte răni dect putea ea nuăra.

B7



I 5nălţiea &a4 spuse +er >arristan4 pe cărăi=ile de pe uliţa unde a fost9ăsit era o harpieI desenată cu propriul lui sn9e. Daenerys /tia de-acu felul n care

decur9eau lucrurile. ;iii 8arpiei /i săvr/eau ăcelurile noaptea /i /i lăsaude fiecare dată ura. Hiere Cenu/iu4 de ce era sin9ur oul acestaK Nuavea niciun partenerK

Cnd patrulau noaptea pe stră=ile Meereenului4 Nepătaţii erau ntotdeauna

cte doi.I $e9ina ea4 răspunse căpitanul4 slu1itorul tău4 cut Neclintit4 nu era nisiune noaptea trecută. Plecase ntr-un anuit loc să 0ea /i să ai0ătovără/ie.

I 3n anuit locK Ce vrei să spuiKI # casă a plăcerilor4 5nălţiea &a. u0 coiful de 0ron= cu ţepu/e4 chipul

Hierelui Cenu/iu era ca de piatră.Un bordel# uătate din oaenii ei eli0eraţi erau din Tunai4 unde

5nţelepţii tăpni erau cunoscuţi pentru instruirea sclavilor pentru plăceri.Calea celor şapte suspine# >ordelurile se nulţiseră precu ciupercile petot cuprinsul Meereenului. 0 tot ce ştiu# Trebuie să supra8ieţuiască#Mncarea era4 pe =i ce trecea4 tot ai scupă4 n vree ce plăcerile cărniise ieftineau. 5n cartierele ai sărace dintre piraidele n trepte alearistocraţiei stăpnilor de sclavi din Meereen se 9ăseau 0ordeluri caresatisfăceau cele ai nenchipuite 9usturi erotice. Chiar şi aşa?

I Ce poate spera un eunuc să 9ăsească ntr-un 0ordelK ntre0ă ea.I Chiar /i cei cărora le lipsesc părţile 0ăr0ăte/ti ai au ncă o iniă de

0ăr0at4 5nălţiea &a4 răspunse Hierele Cenu/iu. #ul ăsta a aflat căservitorul tău cut Neclintit dădea uneori 0ani feeilor din 0ordeluri ca săse culce ln9ă el /i să-l ţină n 0raţe.

+ângele dragonilor nu plânge#I cut Neclintit4 spuse ea4 cu ochii uscaţi. %/a l cheaK

I Dacă nu ţi-e cu supărare4 5nălţiea &a.I " un nue fruos. >unii tăpni ai %staporului nu le n9ăduiseră

soldaţilor sclavi nici ăcar să poarte nue. 3nii dintre Nepătaţii ei /irevendicaseră nuele din na/tere după ce i eli0erase4 alţii /i aleseserăsin9uri nue. e /tie cţi atacatori s-au năpustit asupra lui cut NeclintitK

I #ul ăsta nu /tie. Mulţi.I Lase sau ai ulţi4 =ise +er >arristan. După cu i arată rănile4 l-au

ncon1urat din toate părţile. % fost 9ăsit cu teaca 9oală. -ar putea să fi rănit

B



cţiva dintre atacatorii lui.Dany se ru9ă n 9nd ca4 pe undeva4 unul dintre ei să oară tocai acu4strn9ndu-se de pntece /i =vrcolindu-se de durere.

I De ce i-au despicat o0ra1ii a/aKI Milostivă re9ină4 =ise Hierele Cenu/iu4 uci9a/ii au vrt pe 9tul

slu1itorului tău cut Neclintit or9anele 9enitale ale unui ţap. #ul ăsta le-ascos nainte de a-l aduce aici.

$2au putut să2 i dea să mănânce propriile organe# (staporii nu i2au lăsatnici rădăcina% nici tulpina#I ;iii au prins cura14 rearcă Dany. Pnă atunci4 /i liitaseră atacurile

la fo/tii sclavi nenaraţi4 spintecndu-i pe stră=i /i pătrun=ndu-le n case4la adăpostul ntunericului4 ca să-i ooare n paturile lor. %cesta e priuldintre soldaţii ei pe care l-au oort.

I Priul4 o preveni +er >arristan4 dar nu /i ultiul.+unt .ncă .n război% /i dădu seaa Dany4 numai că acum mă lupt cu

umbre# perase să ai0ă parte de un răstip fără ooruri4 o perioadă n caresă clădească /i să vindece. cuturndu-/i de pe ueri 0lana de leu4n9enunche ln9ă trupul nensufleţit /i nchise ochii celui ort4 i9norndicnetul lui hiVui.

I cut Neclintit nu va fi uitat. ă fie spălat /i 0răcat ca pentru 0ătălie/i n9ropat cu coiful4 scutul /i suliţele lui.

I Ha fi a/a cu porunce/te 5nălţiea &a4 =ise Hierele Cenu/iu.

Daenerys se ridică n picioare.I &riite o du=ină de oaeni la &eplul !raţiilor /i ntrea0ă !raţia

%l0astră dacă a venit cineva la ele căutnd tăăduire pentru o rană de sa0ie.Li răspnde/te vor0a că vo plăti aur 0un pentru sa0ia scurtă a lui cut Neclintit. 5ntrea0ă ăcelarii4 păstorii /i află cine a castrat ţapi n ultiultip. e 9ndea că poate vor avea noroc /i vreun căprar speriat avea săărturisească. De acu nainte4 ve=i ca niciun o de-al eu să nu ai

u0le sin9ur după lăsarea ntunericului4 fie că sunt trii/i cu trea0ă4 fie cănu.

I #ul ăsta va face ntocai.Daenerys /i dădu părul pe spate.I !ăse/te-i-i pe ace/ti la/i4 spuse ea cu nver/unare. !ăse/te-i4 ca să-i

pot nvăţa pe ;iii 8arpiei ce nseană să strne/ti dra9onul.Hierele Cenu/iu o salută. Nepătaţii lui co0orră 9iul9iul4 ridicară

cadavrul pe ueri /i l scoaseră afară din sală. +er >arristan ely răase

B2



n ură. %vea părul al04 iar n colţurile ochilor al0a/tri4 pali=i i se ncreţeala0a-9ă/tii. 5nsă avea /i acu spatele drept /i anii nu-i răpiseră di0ăcia nnuitul arelor.

I 5nălţiea &a4 spuse el4 ă te că eunucii tăi nu sunt potriviţi pentruisiunile ncredinţate.

Dany se a/e=ă pe 0ancă /i /i nfă/ură 0lana de leu pe după ueri.I Cei Nepătaţi sunt cei ai 0uni luptători ai ei.

I #/teni4 nu luptători4 dacă nu ţi-e cu supărare4 5nălţiea &a. %u fostfăcuţi pentru cpul de luptă4 să stea uăr ln9ă uăr n spatele scuturilorlor4 cu suliţele ţ/nind n faţă. 'nstrucţia lor i nvaţă să se supună4 fărăteaă4 fără cusur4 fără /ovăire să nu de=văluie secrete /i să nu punăntre0ări.

I #are cavalerii -ar slu1i ai 0ineKely instruia cavaleri pentru ea4 nvăţnd fiii sclavilor să lupte cu lancea

/i sa0ia lun9ă4 după aniera din Gesteros dar la ce puteau slu1i lăncilepotriva unor la/i care oorau din u0răK

I Nu n ca=ul de faţă4 recunoscu 0ătrnul. 5nălţiea &a nu are niciuncavaler4 n afară de ine. Hor trece ani pnă cnd 0ăieţii vor fi pre9ătiţi.

I %tunci cine4 dacă nu Cei NepătaţiKDothraii ar fi fost /i ai nepotriviţi. Bhalasarul ei era ic /i forat n

cea ai are parte din novici /i 0ătrni. 'ar Dothraii luptau de pe cal.Călăreţii erau ai folositori pe cpuri /i dealuri dect pe stră=ile /i

ulicioarele n9uste ale ora/ului. Dincolo de =idurile din cărăi=i ulticoloreale Meereenului4 influenţa ei era restrnsă4 n cel ai 0un ca=. Mii de sclavicontinuau să trudească pe vastele proprietăţi de pe dealuri4 cultivnd 9ru /iăsline4 crescnd oi /i capre /i săpnd n inele de sare /i araă.8a0arele Meereenului aveau ncă provi=ii ndestulătoare de 9rne4 ulei4ăsline4 fructe uscate /i carne sărată4 dar re=ervele se puţinau. %/adar4Dany /i triisese <halasarul să cucerească ţinuturile nvecinate4 su0

coanda călăreţilor ei de sn9e4 n tip ce #ache/ul >en Plu /i ducea;iii ecun=i la sud4 să stea de stra1ă potriva incursiunilor yunailor.

arcina cea ai iportantă dintre toate i-o ncredinţase lui Daario Naharis4 volu0ilul Daario4 cu dintele lui de aur /i 0ar0a n furculiţă4afi/ndu-/i =0etul păcătos prin ustăţile purpurii. Dincolo de dealurileestice se afla un /ir de unţi de 9resie4 cu crestele rotun1ite4 &recătoareaRhy=ai /i Fha=arul. Dacă Daario ar reu/i să-i convin9ă pe lha=areni să

redeschidă rutele de ne9oţ pe uscat4 9rnele ar putea fi aduse pe ru sau

B



peste dealuri4 la nevoie dar #aenii Miei nu aveau niciun otiv săiu0ească Meereenul.I Cnd Ciorile ;urtunii se vor ntoarce din Fha=ar4 le-a/ putea folosi pe

stră=i4 i spuse lui +er >arristan4 dar4 pnă atunci4 i răn doar Nepătaţii.Dany se ntre0a dacă Daario a1unsese n Fha=ar. )aario nu mă 8adezamăgi? dar% dacă o face% 8oi găsi altă cale# (şa fac reginele# Aăsesc ocale% o cale care nu .nseamnă să tra8erseze râul# Pnă /i foaetea ar fi de

preferat4 dect să treacă aha=adhanul. "ra un lucru cunoscut. &re0uie săă scu=i4 ser 4 spuse ea. Petiţionarii vor fi n curnd la porţile ele. &re0uiesă-i pun urechile pleo/tite /i să redevin re9ina lor. Cheaă-i pe $e=na /i pe Seastă-$asă. % să-i priesc după ce ă 0rac.

I Cu porunce/te 5nălţiea &a. ely se nclină.Marea Piraidă se nălţa două sute cinci=eci de etri spre cer4 de la

iensa-i 0a=ă pătrată pnă la vrful seeţ unde re9ina /i avea caerele private4 ncon1urate de verdeaţă /i de ia=uri niresate. 5n tip ce =orile seiveau al0astre /i răcoroase peste ora/4 Dany ie/i pe terasă. Către apus4luina soarelui sclipea pe cupolele aurii ale &eplului !raţiilor /i 9ravau0re adnci n spatele piraidelor n trepte ale celor puternici. În uneledintre acele piramide% 'iii /arpiei pun la cale noi crime% chiar acum% 9ndiea4 iar eu n2am puterea să2i opresc# Hiserion i siţi nelini/tea. Dra9onulal0 =ăcea ncolăcit n 1urul unui păr4 odihnindu-/i capul pe coadă. CndDany trecu4 ochii dra9onului se deschiseră4 două ia=uri de aur topit.

Coarnele i erau tot aurii4 la fel ca sol=ii n/iraţi pe spate4 de la cap la coadă.I "/ti lene/4 i spuse ea4 scărpinndu-l su0 0ăr0ie. ol=ii erau fier0inţi la

atin9ere4 ca o arură lăsată prea ult la soare. )ragonii sunt foc preschimbat .n carne# Citise asta ntr-una dintre cărţile pe care +er orah i ledăduse ca dar de nuntă. %r tre0ui să vne=i cu fraţii tăi. 'ar te-ai 0ătut cuDro9onK

Dra9onii se săl0ăticiseră n ultiul tip. $hae9al se năpustise la 'rri4 iar

Hiserion pr1olise to<arul lui $e=na4 ultia oară cnd ene/alul o vi=itase. I2am lăsat prea mult de capul lor% dar când să2mi găsesc timp pentru ei3

Coada lui Hiserion plesni ntr-o parte4 i=0ind trunchiul poului att detare nct o pară că=u rosto9olindu-se la picioarele lui Dany. Dra9onul /ideschise aripile /i4 pe 1uătate =0urnd4 pe 1uătate săltnd4 a1unse pe 0alustradă. Creşte% 9ndi ea4 n tip ce dra9onul se avnta n naltul cerului.Cresc toţi trei# În curând 8or fi destul de mari .ncât să2mi poarte po8ara#

%tunci avea să =0oare4 a/a cu făcuse /i %e9on Cuceritorul4 sus4 tot ai

B+



sus4 pnă cnd Meereenul va fi att de ic4 nct l va putea acoperi cuvrful de9etului.5l urări pe Hiserion nălţndu-se n cercuri tot ai lar9i4 pnă cnd

dispăru din ra=a privirii ei n spatele apelor ocirloase ale aha=adhanului.%0ia apoi Dany se ntoarse n piraidă4 unde 'rri /i hiVui o a/teptau4 ca să-idesclcească părul /i s-o 0race4 a/a cu se cuvenea $e9inei Meereenului4ntr-un to<ar 9hiscari.

He/ntul era incood4 o f/ie lun9ă /i inforă4 care tre0uia nfă/uratăn 1urul /oldurilor4 pe su0 un 0raţ /i peste uăr4 cu fran1urii aran1aţi /i etalaţicu 9ri1ă. 5nfă/urat prea lar94 putea să cadă4 nfă/urat prea strns4 se răsucea4o piedica /i o strn9ea. Chiar /i aran1at cu tre0uie4 to<arul l o0li9a pecel care-l purta să-l ţină cu na stn9ă. Ca să u0li nve/ntat ntr-unto<ar% era nevoie de pa/i ărunţi /i de un echili0ru perfect4 ca să nu calci peacei fran1uri care atrnau 9reu. Nu era un ve/nt făcut pentru un o caretre0uia să uncească. To<arul era ve/ntul stăpnilor4 un sen al 0o9ăţiei/i al puterii.

Cnd ocupase Meereenul4 Dany intenţionase să inter=ică to<arul% darconsiliul ei o lăurise să n-o facă.

I Maa Dra9onilor tre0uie să 0race to<arul% altfel va fi ereu privităcu ură4 o prevenise !raţia Herde4 !ala==a !alare. 5n straiele de lnă aleGesterosului sau ntr-o rochie de dantelă yrishe=ă4 Fuinăţia &a varăne pe veci o străină printre noi4 o necunoscută 9rotescă4 o cuceritoare

0ar0ară. $e9ina Meereenului tre0uie să fie o doană a Hechiului !his.#ache/ul >en Plu4 căpitanul ;iilor ecun=i4 fusese nevoit să-i eEplice

ai succint:I Cine vrea să fie re9ele iepurilor ar face 0ine să-/i pună o pereche de

urechi pleo/tite.3rechile pleo/tite pe care le alese astă=i erau din pn=ă al0ă4 diafană4 cu

un /ir de ciucuri aurii. Cu a1utorul lui hiVui4 /i nfă/ură to<arul corect peste

trup4 la a treia ncercare. 'rri i aduse coroana4 făurită n fora dra9onului cutrei capete al Casei sale. &rupul era din aur4 aripile din ar9int4 cele treicapete din filde/4 oniE /i 1ais. Din pricina poverii sale4 9tul /i uerii aveausă-i aorţească /i s-o doară4 nainte de sfr/itul =ilei. # coroană nu trebuie

să fie purtată cu uşurinţă# 3nul dintre străo/ii ei re9ali spusese astacndva. Un (egon% dar care3

Cinci %e9oni doniseră peste Cele Lapte $e9ate ale Gesterosului /i ar fi

putut eEista un al /aselea4 dacă fiul fratelui ei n-ar fi fost ucis de cinii

BB



3=urpatorului4 cnd era doar un prunc la sn. )acă ar fi trăit% poate căm2aş fi% măritat cu el# (egon ar fi% fost mai apropiat de 8ârsta mea decât-iser"s# Dany nici nu venise pe lue cnd %e9on /i sora lui fuseseră uci/i.&atăl lor pierise /i ai devree4 oort de 3=urpator la &rident. Celălaltfrate al ei4 Hiserys4 urise urlnd n Haes Dothra4 cu o coroană de aur topit pe cap. :ă 8or omor. şi pe mine% dacă le .ngădui# Cuţitele care mi l2aurăpus pe +cut $eclintit .mi erau destinate mie#

Nu uitase copiii sclavi pe care Marii tăpni i ţintuiseră de-a lun9uldruului de la Tunai. Nuăraseră o sută /ai=eci /i trei4 cte un copil lafiecare iloetru4 0ătuţi n cuie de stlpi4 cu un 0raţ ntins4 arătnd calea.După căderea Meereenului4 Dany ţintuise acela/i nuăr din rndul Marilortăpni. $oiuri de u/te le nsoţiseră oartea lentă4 iar duhoarea stăruise n piaţă ultă vree. Cu toate acestea4 se teea uneori că nu ersese destulde departe. Meereenii erau oaeni vicleni /i ndărătnici4 care i sepotriveau la fiecare i/care. 5/i eli0eraseră sclavii4 da nsă nuai pentru a-i an9a1a napoi ca servitori4 pentru o plată att de eschină nctcei ai ulţi a0ia dacă-/i periteau să ănnce. clavii eli0eraţi care erau prea 0ătrni ca să fie de folos fuseseră aruncaţi n stradă4 preună cuinfirii /i schilo=ii. Li Marii tăpni tot se adunau n vrful piraidelornalte4 ca să se pln9ă cu re9ina dra9on le upluse no0ilul ora/ de cete decer/etori nespălaţi4 hoţi /i trfe.

Ca să stăpânesc :eereenul% trebuie să2i câştig pe meereeni% oricât de

mult i2aş dispreţul#I unt 9ata4 i spuse lui 'rri.$e=na /i aha= o a/teptau n capul ipunătoarei scări de arură.I Măreaţă re9ină4 declară $e=na o $e=na4 e/ti att de strălucitoare

astă=i4 nct i-e frică să te privesc. ene/alul purta un to<ar din ătasecastanie4 cu fran1uri de aur. cund4 cu pielea uedă4 irosea de parcă s-ar fi0ăiat n parfu /i vor0ea o foră stricată a valyrienei culte4 stlcită /i

condientată cu ritul 9ros al 9hiscarilor.I "/ti aa0il că spui asta4 răspunse Dany4 ntr-o foră ai curată a

aceleia/i li0i.I $e9ina ea4 orăi aha= o RandaV4 cel cu capul ras. !hiscarii

aveau părul des /i srosA ultă vree dăinuise o0iceiul ca 0ăr0aţii din#ra/ele tăpnilor de clavi să-l aran1e=e n coarne4 ţepu/e sau aripi.$ă=ndu-l4 aha= lăsase n ură vechiul Meereen pentru a-l accepta pe cel

nou. $udele lui RandaV făcuseră la fel4 după eEeplul lui. 3raseră /i alţii4

B?



dar Dany nu /tia dacă de teaă4 de dra9ul odei sau din a0iţie. Fi sespunea ţeste-rase. aha= era easta2Rasă? /i cel ai netre0nic trădător pentru ;iii 8arpiei /i ta9a lor.

I % aflat despre eunuc.I 5l chea cut Neclintit.I Hor uri /i alţii4 dacă criinalii nu sunt pedepsiţi. Chiar /i cu ţeasta

rasă4 aha= avea o faţă respin9ătoare: o frunte ncruntată4 ochi ici4 cu

pun9i 9rele dedesu0t4 un nas are4 ntunecat de puncte ne9re4 o pieleunsuroasă care părea ai 9al0enă dect o0i/nuita nuanţă de chihli0ar a9hiscarilor. "ra o faţă 9rosolană4 a9resivă4 furioasă. Dany nu putea dect săse roa9e să fie /i una cinstită.

I Cu pot să-i pedepsesc cnd nu /tiu cine suntK l ntre0ă Dany.pune-i4 vitea=ule aha=.

I Nu duci lipsă de du/ani4 5nălţiea &a. Poţi să le ve=i piraidele de pe terasa ta. ha4 8a=ar4 !ha=een4 MerreV4 ForaV4 toate failiile vechilorstăpni de sclavi. Pahl. Mai cu seaă Pahl. # casă de feei4 acu. ;eei 0ătrne /i nver/unate4 nsetate de sn9e. ;eeile nu uită. ;eeile nu iartă.

$u% 9ndi Dany4 iar câinii Uzurpatorului 8or afla asta% când se 8or.ntoarce .n *esteros# "ra adevărat că ntre ea /i casa Pahl se afla sn9e.#=na =o Pahl fusese eroul Meereenului pnă cnd l oorse Hn1osul>elas. &atăl lui4 coandantul 9ăr=ii ora/ului4 urise apărnd porţile cndMădularul lui oso le făcuse făre. 3nchiul lui fusese unul dintre cei o

sută /ai=eci /i trei din piaţă.I Ct aur a oferit pentru inforaţii privind ;iii 8arpieiK l ntre0ă

Dany pe $e=na.I # sută de 9al0eni4 dacă ţi-e pe plac4 Fuinăţia &a.I # ie de 9al0eni i-ar fi ai pe plac. ;ă să fie a/a.I 5nălţiea &a nu i-a cerut sfatul4 spuse aha= Seastă-$asă4 dar eu =ic

că sn9ele tre0uie plătit cu sn9e. 'a cte un o din fiecare dintre failiile

pe care le-a enuerat /i ooară-l. Data viitoare cnd unul de-al tău va fiucis4 ia cte doi din fiecare casă are /i ooară-i. Nu va ai fi o a treiacriă.

$e=na scnci nefericit.I Nuuuu 0ună re9ină4 o aseenea cru=ie ar atra9e nia =eilor. 5i

vo 9ăsi pe uci9a/i4 ţi proit4 /i atunci se va dovedi că sunt ni/te ticălo/ide rnd4 vei vedea.

ene/alul era la fel de ple/uv ca aha=4 nsă4 n ca=ul lui4 răspun=ători

B6



erau =eii.I Dacă vreun fir de păr va fi att de o0ra=nic nct să răsară4 fri=erul eua/teaptă cu 0riciul pre9ătit4 spusese el cnd Dany l ridicase n ran9.

"rau oente cnd Dany se ntre0a dacă 0riciul acela nu /i-ar 9ăsi ontre0uinţare ai 0ună la 0ere9ata lui $e=na. "ra un o folositor4 darDany nu-l a9rea ai deloc /i se ncredea n el /i ai puţin. Nu uitase demaegi Mirri Ma= Duur4 care i răsplătise 0unătatea oorndu-i luina

ochilor /i pruncul nenăscut.Cei Neuritori i spuseseră că va fi trădată de trei ori. :aegi fusese pria. +er orah al doilea. 6are Rezna< 8a fi al treilea sau easta2Rasă sau )aario3 +au 8a fi cine8a pe care nu l2 aş bănui niciodată# +er !arristan%-iermele Cenuşiu sau :issandei3

I aha=4 i spuse ea lui Seastă-$asă4 ţi ulţuesc pentru sfat. $e=na4ve=i ce pot aduce o ie de 9al0eni.

trn9ndu-/i to<arul la piept4 Dany trecu pe ln9ă ei4 co0ornd scaralar9ă de arură. ;ăcea cte un pas ic4 ca să nu se piedice de fran1uri/i să se pră0u/ească n faţa ntre9ii curţi.

Missandei o anunţă. Micuţa scri0ă avea un 9las dulce /i răsunător.I Îngenuncheaţi cu toţii .n faţa lui )aener"s $ăscută din 'urtună% Cea

$earsă% Regina :eereenului% Regina (ndalilor% a Rho"narilor şi a 5rimilor6ameni% Bhaleesi a .ntinsei :ări de Iarbă% Cea Care a drobit 7anţurile şi

:amă a )ragonilor% stri9ă ea4 n tip ce Dany co0ora ncet.

ala se upluse. Nepătaţii stăteau cu spatele la stlpi4 cu scuturile /isuliţele n ini4 cu ţepu/ele coifurilor nălţndu-se ca un /ir de cuţite.Meereenii se adunaseră su0 ferestrele dinspre răsărit4 ntr-o 0ul=eală deţeste rase4 coarne4 ini /i spirale păroase. clavii ei eli0eraţi stăteau ladistanţă de fo/tii lor stăpni. 5ână când nu stau alături% :eereenul nu 8acunoaşte pacea#

I $idicaţi-vă.

Dany se a/e=ă pe 0anchetă. ala se ridică. (sta% cel puţin% fac ca unul#$e=na o $e=na avea o listă. #0iceiul cerea ca re9ina să nceapă cu

solul astaporilor4 un fost sclav care-/i =icea Fordul !hael4 de/i nieni nu părea să /tie al cui lord era.

Fordul !hael avea o 9ură plină de dinţi aro /i stricaţi /i faţa alun9ită aunei nevăstuici. %vea /i un dar:

I Cleon cel Mare ţi triite ace/ti papuci ca sen al dra9ostei pentru

Daenerys Născută din ;urtună4 Maa Dra9onilor4 vesti el.

B,



'rri i aduse papucii /i i ncălţă picioarele. "rau din piele aurită4podo0iţi cu perle ver=i de apă dulce.Crede oare regele2măcelar că2mi câştigă mâna cu o pereche de papuci

frumoşi3I $e9ele Cleon e nespus de 9eneros4 =ise ea. Poţi să-i ulţue/ti pentru

darul ncntător. Încântător% dar făcut pentru un copil# Dany avea picioareici4 nsă papucii i striveau de9etele.

I Marele Cleon va fi ncntat să afle că ţi-au plăcut4 =ise Fordul !hael.Fuinăţia sa ă roa9ă să-ţi spun că e pre9ătit s-o apere pe MaaDra9onilor de toţi vră1a/ii ei.

)acă .mi propune iarăşi să mă mărit cu el% am să2 i arunc un papuc .ncap% 9ndi Dany4 dar4 de data aceasta4 solul din %stapor nu poeni niicdespre căsătorie. 5n schi04 spuse:

I % venit vreea ca %staporul /i Meereenul să pună capăt crudei doniia 5nţelepţilor tăpni din Tunai4 du/ani de oarte ai tuturor celor caretrăiesc n li0ertate. Marele Cleon ă roa9ă să-ţi spun că el /i noii săi Nepătaţi vor ăr/ălui curnd.

$oii săi $epătaţi sunt o glumă grosolană#I $e9ele Cleos ar fi nţelept să se n9ri1ească de tre0urile lui /i să-i lase

pe yunai să-/i vadă de-ale lor. Nu că Daenerys ar fi nutrit vreun sentient de dra9oste pentru yunai.

5ncepea să re9rete din ce n ce ai ult că nu ocupase #ra/ul !al0en după

ce-i nvinsese arata pe cp. 5nţelepţii tăpni reinstauraseră sclavia dendată ce o vă=useră plecată /i se ocupau de o0ili=area recruţilor4 tocitulercenarilor /i le9area alianţelor potriva ei. Cleon4 cel care /i spunea celMare4 era ceva ai 0un nsă. $e9ele Măcelar reinstaurase sclavia n%stapor4 sin9ura schi0are fiind aceea că fo/tii sclavi erau acu stăpnii /ifo/tii stăpni4 sclavii. Tot măcelar a rămas% iar mâinile .i sunt pătate de

sânge#

I "u sunt doar o feti/cană /i /tiu puţine despre căile ră=0oiului4 continuăea4 dar se spune că %staporul suferă de foaete. $e9ele Cleos să-/ihrănească oaenii nainte să-i conducă n 0ătălie. Fa un 9est al re9inei4!hael se retrase.

I Fuinăţia &a4 interveni $e=na o $e=na4 0inevoie/ti să-l asculţi peno0ilul 8i=dahr =o ForaVK

Iarăşi3 Dany ncuviinţă4 iar 8i=dahr se apropie cu pa/i ari4 un 0ăr0at

nalt4 foarte =velt4 cu pielea nepătată4 de culoarea chihli0arului. ;ăcu o

B*



plecăciune4 n acela/i loc unde cut Neclintit =ăcuse ort4 nu cu ultăvree n ură. (m ne8oie de omul acesta% /i reainti Dany. 8i=dahr era unne9uţător 0o9at4 cu ulţi prieteni n Meereen /i ncă /i ai ulţi peste ări.Hi=itase Holantisul4 Fysul /i Qarthul4 avea ru0edenii n &olos /i "lyria /ichiar se spunea că avea o anuită influenţă n Noul !his4 unde yunaiincercau să strnească du/ănie potriva lui Dany /i a stăpnirii ei.

Li era 0o9at. tra/nic /i fa0ulos de 0o9at

;i pe cale să de8ină şi mai bogat% dacă .i aprob cererea# Cnd Danynchisese arenele de luptă ale ora/ului4 valoarea cotelor acestora scă=usedraatic. 8i=dahr =o ForaV le nhăţase cu a0ele ini4 iar acu deţineacele ai ulte arene din Meereen.

Din tplele no0ilului se nălţau aripi de păr4 de parcă ţeasta lui ar fi fost9ata să-/i ia =0orul. ;aţa prelun9ă i era alun9ită /i ai ult de o 0ar0ă dinfire sroase4 ne9re cu nuanţe ro/cate4 le9ate cu inele de aur. To<aru-ul purpuriu era tivit cu aetiste /i perle.

I Fuinăţia &a /tie4 cu si9uranţă4 pentru ce otiv ă aflu aici.I Păi4 spuse ea4 pesene fiindcă nu ai altceva de făcut dect să ă 0aţi

la cap. De cte ori te-a refu=atKI De cinci ori4 Fuinăţia &a.I Lase4 cu asta. N-a să n9ădui redeschiderea arenelor de luptă.I Dacă Ma1estatea &a i-ar asculta ar9uenteleI Fe-a ascultat. De cinci ori. %i venit cu ar9uente noiK

I %r9uente vechi4 recunoscu 8i=dahr4 vor0e noi. Hor0e ncntătoare /icurtenitoare4 ai nierite să ipresione=e o re9ină.

I Cau=a pe care o susţii 9ăsesc că lasă de dorit4 nu aa0ilităţile tale.Si-a ascultat ar9uentele att de des nct a/ putea să-ţi susţin pledoariachiar eu. -o facK e aplecă: %renele de luptă au făcut parte din Meereenncă de la nteeierea ora/ului. Fuptele au o natură profund reli9ioasă4 suntsacrificii de sn9e aduse =eilor !hisului. (rta mortală a !hisului nu e un

siplu ăcel4 ci un spectacol al cura1ului4 al ăiestriei /i al puterii4 foarte plăcut =eilor. 5nvin9ătorii sunt ospătaţi4 răsfăţaţi /i aclaaţi4 iar cei ce oreroic sunt onoraţi /i poeniţi. Prin deschiderea arenelor le voi arătaoaenilor Meereenului că le respect le9ile /i o0iceiurile. %renele suntvestite n luea ntrea9ă. %tra9 ne9oţul către Meereen /i uplu cufereleora/ului cu onede din toate colţurile luii. &oţi oaenii se sit atra/i desn9e4 o tendinţă pe care arenele o pot dooli. 5n felul acesta4 Meereen va fi

un ora/ ai lini/tit. Pentru criinalii condanaţi să oară pe nisipuri4

?7



arenele repre=intă un duel 1udiciar4 o ultiă /ansă a unui 0ăr0at de a-/idovedi nevinovăţia. Dany /i scutură părul. Ce =iciK Cu -a descurcatKI Fuinăţia &a a pre=entat ca=ul ult ai 0ine dect a/ fi putut spera

s-o fac eu nsui. Hăd că e/ti pe ct de fruoasă4 pe att de elocventă. "uă declar convins.

Dany nu-/i putu stăpni rsul.I ;oarte 0ine eu nu.

I Fuinăţia &a4 i /opti $e=na o $e=na la ureche4 dacă-i n9ăduisă-ţi aintesc4 se o0i/nuie/te ca ora/ul să revendice o =ecie din toate profiturile arenelor de luptă4 ca taEă4 după ce se scad cheltuielile. %cei 0aniar putea fi pu/i n slu10a ultor cau=e no0ile.

I %r putea4 l apro0ă ea4 dar4 dacă ar fi să redeschide arenele4 ar tre0uisă ne luă =eciuiala nainte de scăderea cheltuielilor. "u sunt doar ofeti/cană /i /tiu puţine despre ne9oţ4 dar a stat ln9ă 'llyrio Mopatis /iWaro Whoan DaEos destul ca să nvăţ ăcar atta lucru. Nu contea=ă.8i=dahr4 dacă ai putea să stăpne/ti o/tiri a/a cu /tii să stăpne/tiar9uente4 ai putea cuceri luea dar răspunsul eu este tot nu# % /aseaoară.

#ul se nclină din nou4 la fel de adnc ca ai nainte. Perlele /iaetistele =ornăiră nceti/or pe podeaua de arură. 3n o foarte fleEi0ilera 8i=dahr =o ForaV.

I $e9ina a vor0it.

(r putea fi chipeş% dacă n2ar fi părul ăla ridicol# $e=na /i !raţia Herdeo ndenau pe Dany să ia de soţ un no0il din Meereen4 ca ora/ul să seresene=e cu donia ei. Dacă s-ar a1un9e la asta4 8i=dahr =o ForaV arerita să fie luat n seaă. :ai degrabă decât +<ahaz# Seasta-$asă seoferise să-/i lase nevasta pentru ea4 dar ideea o făcea să se nfioare. 8i=dahr/tia ăcar să =0ească4 de/i4 cnd Dany ncercă să-/i nchipuie cu ar fisă partă patul cu el4 aproape că i=0ucni n rs.

I Fuinăţia &a4 =ise $e=na4 consultndu-/i lista4 no0ilul !ra=dan =o!alare dore/te să ţi se adrese=e. 5i dai ascultareK

I Plăcerea va fi de partea ea4 răspunse Dany4 adirnd strălucireaaurului /i lucirea perlelor ver=i de pe papucii priiţi de la Cleon4 n tip cese străduia să i9nore strnsoarea care-i chinuia de9etele. !ra=dan4 fusese prevenită4 era un văr de-al !raţiei Her=i4 al cărei spri1in l socotea denepreţuit. Preoteasa era un 9las al păcii4 al acceptării /i al supunerii la

autoritatea le9itiă. 5ot să2l ascult cu respect pe 8ărul ei% indiferent ce

?



doreşte#Dorea aur. Dany refu=ase să despă9u0ească pe oricare dintre Marii

tăpni pentru sclavii pe care i eli0erase4 dar eereenii continuau sănăscocească alte căi de a stoarce 0ani de la ea. No0ilul !ra=dan era unaseenea o. 5i spuse că avusese cndva o sclavă care era o foarte pricepută ţesătoare4 a cărei ăiestrie era preţuită dincolo de hotareleMeereenului4 n Noul !his4 n %stapor /i n Qarth. Cnd această feeie

0ătrnise4 !ra=dan cupărase o du=ină de fete tinere /i poruncise 0ătrnei să le iniţie=e n tainele e/te/u9ului ei. %cu4 ţesătoarea eraoartă. Cele tinere4 eli0erate4 deschiseseră o prăvălie ln9ă =idul portului casă-/i vndă ţesăturile. !ra=dan =o !alare voia să /tie dacă poate să priească o parte din c/ti9urile lor.

I Mie i datorea=ă ăiestria lor4 pretinse el. Fe-a suls dintre sclaviisco/i la e=at /i le-a dat ră=0oiului de ţesut.

Dany l ascultă n tăcere4 cu chipul neclintit. Cnd oul isprăvi4 ntre0ă:I Care era nuele 0ătrnei ţesătoareKI clavaK !ra=dan se ută de pe un picior pe altul4 ncruntndu-se.

"ra poate că "l=a. au "lla. % urit acu /ase ani. % avut atţia sclavi45nălţiea &a.

I ă-i =ice "l=a. Dany ridică o nă. 'ată hotărrea ea: De la fete4 nuvei prii niic. Cea care le-a nvăţat e/te/u9ul a fost "l=a4 nu tu. De latine4 fetele vor prii un nou ră=0oi de ţesut4 cel ai 0un pe care 0anii l pot

cupăra. %sta pentru că ai uitat nuele 0ătrnei. Poţi pleca.$e=na ar ai fi poftit ncă un to<ar% nsă Dany stărui să chee4 n locul

lui4 pe unul dintre sclavii eli0eraţi. Din acel oent4 alternă fo/tii stăpni /ifo/tii sclavi. # suedenie dintre chestiunile aduse n faţa ei cereaucorectarea nedreptăţilor. Meereenul fusese prădat cu săl0ăticie după cefusese cucerit. Piraidele n trepte ale celor puternici fuseseră cruţate de ceera ai rău4 dar =onele ai odeste ale ora/ului că=useră pradă unui

adevărat de=ăţ al 1afului /i al ăcelului4 cnd sclavii se ridicaseră /ihoardele nfoetate care o uraseră de la Tunai /i %stapor năvăliseră pe porţile sfărate. Nepătaţii ei restauraseră4 n cele din ură4 ordinea4 nsăatacul lăsase n ura lui o 9răadă de neca=uri4 /i nieni nu era chiar si9urce le9i erau ncă n vi9oare. Li astfel4 oaenii veneau la re9ină.

e nfăţi/ă o feeie 0o9ată4 căreia i uriseră soţul /i fiii apărnd =idurileora/ului. 5n tipul atacului4 ea fu9ise la fratele ei4 nspăintată. Fa

ntoarcere4 /i 9ăsise casa transforată n 0ordel. &rfele erau 9ătite cu

?2



9iuvaierele /i ve/intele ei. 5/i voia casa napoi4 la fel /i 0i1uteriile.I Pot să păstre=e hainele4 =ise ea cu n9ăduinţă.Dany i acordă dreptul de a-/i recupera 0i1uteriile4 dar hotăr că locuinţa a

fost pierdută n clipa cnd o părăsise.Heni apoi un fost sclav4 ca să acu=e un anue no0il din Casa ha. #ul

luase de curnd de nevastă o sclavă eli0erată4 care fusese ţiitoarea stăpnuluinainte de căderea ora/ului. No0ilul i luase fecioria4 se folosise de ea pentru

propria-i plăcere /i i făcuse un prunc. Noul ei soţ voia ca no0ilul să fiecastrat pentru delictul de viol /i ai voia /i o pun9ă de 9al0eni4 să-l plătească pentru că-l cre/tea pe 0astardul lui ca pe propriul copil. Danyhotăr că poate prii aurul4 dar nu acceptă castrarea.

I Cnd s-a culcat cu ea4 soţia ta a fost proprietatea lui4 cu care putea săfacă după cu poftea. După le9e4 n-a fost viol.

Dany /i dădu seaa că hotărrea ei nu-l ulţuea4 dar4 dacă ar fi castratfiecare 0ăr0at care siluise vreodată o sclavă4 ar fi donit n curnd peste unora/ de eunuci.

e nfăţi/ă un 0ăiat4 ai tnăr dect Dany4 plăpnd /i cu o cicatrice pefaţă4 nve/ntat ntr-un to<ar 9ri4 ponosit4 cu fran1uri ar9intii. !lasul i sefrnse cnd povesti cu doi dintre sclavii de casă ai tatălui său seră=vrătiseră n noaptea cnd poarta fusese spartă. 3nul i oorse tatăl4celălalt fratele ai are. %ndoi i siluiseră aa nainte de a o oor /i pe ea. >ăiatul scăpase doar cu cicatricea de pe faţă4 dar unul dintre criinali

locuia /i acu n casa tatălui său4 iar celălalt intrase n rndul soldaţilorre9inei4 ca unul dintre #aenii Maei. 5i voia spn=uraţi pe andoi.

+unt regină peste un oraş clădit pe pulbere şi moarte# Dany nu avuncotro /i l refu=ă. Declarase o anistie 9enerală pentru toate nele9iuirilenfăptuite n tipul atacului. Nici nu avea de 9nd să pedepsească sclavii pentru că se ridicaseră potriva stăpnilor lor.

Cnd i spuse4 0ăiatul se repe=i la ea4 dar piciorul i se ncurcă n to<ar /i

că=u ră/chirndu-se pe arura purpurie. Hn1osul >elas se năpustiasupra lui4 ct ai clipi. Hoinicul eunuc oache/ l ridică ntr-o sin9ură nă /il scutură a/a cu ar fi făcut un astif cu un /o0olan.

I %1un9e4 >elas4 stri9ă Dany. Fasă-l. 'ar 0ăiatului i spuse: Preţuie/teacel to<ar% căci ţi-a salvat viaţa. Dacă ai fi pus na pe ine la furie4 ţi-ai fi pierdut-o. "/ti doar un 0ăieţandru4 a/a că vo uita ce s-a petrecut aici. %rtre0ui să faci /i tu la fel. Dar4 plecnd4 0ăiatul aruncă o privire peste uăr4

iar Dany4 vă=ndu-i ochii4 9ndi: /arpia mai are un fiu#

?



Li astfel =iua se scurse4 cnd anostă4 cnd nfrico/ătoare. pre prn=4Daenerys siţea povara coroanei pe cap /i ri9iditatea 0ăncii su0 ea. Cu attde ulţi a/teptnd să-i asculte4 nu se opri să ănnce4 dar o triise pehiVui la 0ucătării după un tal9er cu lipie4 ăsline4 sochine /i 0rn=ă.Ciu9ulea n tip ce asculta /i sor0ea dintr-o cupă de vin ndoit cu apă.ochinele erau 0une4 ăslinele /i ai 0une4 dar vinul i lăsa un 9ust aspru4etalic n 9ură. tru9urii ici4 9ăl0ui care cre/teau n aceste re9iuni

produceau un vin de o calitate foarte proastă. $u 8om face negoţ cu 8in% /idădu seaa Dany4 sor0ind. 5n plus4 Marii tăpni pr1oliseră cele ai 0unevii4 preună cu ăslinii.

După-aia=ă veni un sculptor4 propunnd să schi0e capul ienseiharpii de 0ron= din Piaţa Purificării cu unul făcut după nfăţi/area lui Dany."a l refu=ă cu toată aa0ilitatea de care era n stare4 străduindu-se să nu secutreure. # /tiucă de o ărie fără precedent fusese prinsă naha=adhan /i pescarul voia să i-o dea re9inei. "a prii pe/tele cu profundă recuno/tinţă4 răsplăti pescarul cu o pun9ă dolofană cu ar9inţi /itriise /tiuca la 0ucătării. 3n arăar i făurise un costu din inele lustruite4 pe care să-l poarte la ră=0oi. "a l prii4 cople/indu-l cu ulţuiri. "rancntător de privit /i toată acea araă lustruită ar fi sclipit fruos n soare4dar4 dacă s-ar fi anunţat o 0ătălie adevărată4 Dany ar fi preferat să fie0răcată n oţel. Pnă /i o feti/cană care nu /tia niic despre căileră=0oiului /tia asta#

Papucii pe care i-i triisese $e9ele Măcelar o strn9eau prea tare. Dany/i-i scoase cu picioarele /i se a/e=ă cu un picior su0 ea /i celălaltle9ănndu-se nainte /i napoi. Nu era o po=iţie foarte protocolară4 daro0osise să fie re9ală. Coroana i provocase dureri de cap4 iar /e=utul iaorţise.

I +er >arristan4 stri9ă ea. Ltiu de ce calitate are nevoie cel ai ult unre9e.

I Cura14 5nălţiea &a.I Nu4 l tachina. 3n fund de fier. Nu fac dect să /ed.I 5nălţiea &a /i ia prea ulte responsa0ilităţi. %r tre0ui să le n9ădui

sfetnicilor tăi să-ţi ia ai ulte poveri de pe ueri.I % prea ulţi sfetnici. "u de perne a nevoie. Dany i se adresă lui

$e=na: Cţi ai suntKI Două=eci /i trei4 dacă nu ţi-e cu supărare4 Fuinăţia &a. Cu tot attea

reclaaţii. ene/alul cercetă cteva hrtii. 3n viţel /i trei capre. $estul vor

?+



fi oi sau iei4 fără ndoială.I Două=eci /i trei4 suspină Dany. Dra9onii ei se dau n vnt dupăcarnea de oaie de cnd a nceput să-i plăti pe oieri pentru pierderile lor.Pretenţiile lor au fost dovediteK

I 3nii au adus oase car0oni=ate.I #aenii fac focuri. #aenii fri9 carne de oaie. #asele arse nu

dovedesc niic. #ache/ul >en =ice că pe dealurile de dincolo de ora/ sunt

lupi ro/ii4 cini săl0atici /i /acali. &re0uie să plăti ar9int 0un pentru fiecareoaie care se rătăce/te ntre Tunai /i aha=adhanKI Nu4 Fuinăţia &a. $e=na se nclină. ă-i alun9 pe ace/ti pun9a/i sau

i vrei pedepsiţiKDaenerys se foi pe 0ancă. %0anosul era tare su0 ea.I Nieni nu tre0uie să se teaă să vină n faţa ea. Plăte/te-i. 3nele

pretenţii erau false4 nu se ndoia de asta4 dar cele ai ulte erau adevărate.Dra9onii ei crescuseră prea ari ca să se ulţuească doar cu /o0olani4 pisici /i cini4 ca ai nainte. Cu cât mănâncă mai mult% cu atât 8or creştemai mari% o averti=ase +er >arristan4 şi cu cât cresc mai mari% cu atât 8ormânca mai mult# Dro9on4 ai cu seaă4 hoinărea departe4 pe cp4 /i puteadevora cu u/urinţă o oaie pe =i. Plăte/te-le valoarea anialelor4 i spuse lui$e=na4 dar4 de acu nainte4 reclaanţii tre0uie să se pre=inte la &eplul!raţiilor /i să facă un sfnt 1urănt n faţa =eilor !hisului.

I Ha fi precu spui. $e=nal se ntoarse către reclaanţi: Fuinăţia a

$e9ina a consiţit să vă despă9u0ească pe fiecare pentru anialele pe carele-aţi pierdut4 le spuse el4 n li0a 9hiscari. Pre=entaţi-vă ine la isiţiiei /i veţi fi plătiţi n 0ani sau n natură4 după cu preferaţi.

8otărrea fu priită cu o tăcere posoortă. (i fi crezut că ar putea fimai bucuroşi% 9ndi Dany4 supărată. (u primit ce2au 8rut# 6are cum pot fiimulţumiţi aceşti oameni3

3n 0ăr0at răase n ură4 n tip ce toţi ceilalţi ie/eau pe rndA un 0ăr0at

ndesat4 cu faţa arsă de vnt4 n straie ponosite. Părul lui era o calotă asprăde păr sros4 ne9ru-ro/cat4 tuns n 1urul urechilor4 iar ntr-o nă ţinea unsac 1erpelit de pn=ă. tătea cu capul plecat4 privind ţintă podeaua dearură4 de parcă ar fi uitat unde se afla. ;i ăsta ce mai 8rea3 se ntre0ăDany4 ncruntndu-se.

I Îngenuncheaţi cu toţii% .n faţa lui )aener"s $ăscută din 'urtună% cea $earsă% Regină a :eereenului% Regină a (ndalilor% a Rho"narilor şi a

5rimilor 6ameni% Bhaleesi a Imensei :ări de Iarbă% Cea Care a +fărâmat

?B



7anţurile şi :amă a )ragonilor1 stri9ă Missandei4 cu 9lasul ei su0ţire /idulce.Cnd Dany se ridică4 to<arul ncepu să-i alunece. 5l prinse /i-l trase la loc.I &u4 cel cu sacul4 stri9ă ea4 ai vrut să i te adrese=iK Poţi să te apropii.Cnd ridică fruntea4 ochii 0ăr0atului erau ro/ii /i aspri4 ca ni/te răni

deschise. Dany l =ări pe +er >arristan strecurndu-se ai aproape4 o u0răal0ă ln9ă ea. #ul se apropie4 pleticindu-se4 un pas4 pe ură altul4

strn9nd n nă sacul. 0 beat sau bolna83 %vea noroi su0 un9hiile-i9al0ene /i crăpate.I Ce-iK ntre0ă Daenerys. %i vreo pln9ere să ne nfăţi/e=i4 vreo 1al0ăK

Ce dore/ti de la noiKFi0a 0ăr0atului trecu iute peste 0u=ele-i crăpate.I "u eu a adusI #aseK =ise ea neră0dătoare. #ase arseK>ăr0atul ridică sacul /i apoi l de/ertă pe podeaua de arură."rau4 ntr-adevăr4 oase. #ase rupte4 nne9rite. Cele ai lun9i fuseseră

despicate4 pentru ăduvă.I % fost cel ne9ru4 spuse oul4 n orăita li0ă 9hiscari4 u0ra

naripată. % co0ort din cer /i /i $u# Dany treura. $u% nu% o% nu1I "/ti surd4 nătărăuleK l ntre0ă $e=na o $e=na. Nu i-ai au=it

anunţulK Du-te ine la isiţi /i vei fi despă9u0it pentru oaie.

I $e=na4 9răi +er >arristan cu 9las scă=ut4 nchide 9ura /i deschideochii. %celea nu sunt oase de oaie.

$u% 9ndi Dany4 acelea sunt oasele unui copil#

Festinul Ciorilor - Volum 2 - George RR Martin - Cartea a IV-A

Documents

Transcript of Festinul Ciorilor - Volum 2 - George RR Martin - Cartea a IV-A