8/12/2019 Ultima Noapte... Caracterizare Personaj

http://slidepdf.com/reader/full/ultima-noapte-caracterizare-personaj 1/3

 

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÅIA NOAPTE DE RĂZBOIde Camil Petrescu

Caracterizarea personajului

Romanul Ultima noapte de dragoste, întåia noapte de război  a fost publicatîn anul 1930, la zece ani după capodopera lui Liviu Rebreanu, I on .

Geneza operei stă sub semnul biograficului, pentru că unele pagini din jurnalul de campanie al lui Camil Petrescu au fost utilizate în operă. 

Ultima noapte de dragoste, întåia noapte de r ăzbo i este un roman modern,subiectiv, în care se construiește un personaj inteligent și lucid. Accentul cade,în această operă, pe trăirile eroului principal, analizate prin tehnica

introspecției. Discursul epic este scris la persoana întåi, ca o confesiune a protagonistului Ștefan Gheorghidiu, confesiune susținută și de notele de subsol,dar și de alternarea planului interior, al reflecției și al trăirilor, cu cel exterior, alsocietății bucureștene din preajma Primului Război Mondial și cel al frontului.

Relatarea evenimentelor se face pr in rememorarea evenimentelor trăite, aiubirii matrimoniale.

Narațiunea la persoana I presupune identitatea naratorului cu personajul și, prin urmare, perspectiva unică  asupra evenimentelor, a atitudinilor și acomportamentelor, prezentate sub forma analizei lucide prin reflectarea în

 propria conștiință.Tema  romanului se ra portează la trăirea a două evenimente majore din viața personajului - sentimentul erotic și experiența morții, în fața căr ora omul simteefectul înstrăinării sau, cum spunea Camil Petrescu însuși: „ În fața morții și îndragoste, omul apare în autenticitatea lui.” 

Titlul  este format dintr-o metaforă, sugerånd cele două experiențeexistențiale și reflexive, pe care le trăiește Ștefan Gheorghidiu  –   iubirea șirăzboiul, adică chiar tema romanului .

Titlul susține și structura romanului, cele două planuri pe care se dezvoltăacțiunea și se construiește personajul principal, reprezentate de cele două părți ale operei: Cartea întåia și Cartea a doua .

Din punct de vedere compozițional, se constată echilibrul și unitatea formei,o bținute prin cele șase capitole ale fiecărei părți, și un epilog numit: Comunicatapocrif . La acestea se adaugă  unitatea perspectivei, dar și artificiulcompozițional care leagă prima parte de cea de-a doua, prin plasarea în incipit aunei scene, care, din punct de vedere cronologic, aparține celei de-a doua părți,în care este prezentat războiul.

Acțiunea romanului este discontinuă, ca urmare a împletirii timpului prezentcu rememorarea trecutului. Incipitul de tip ex-abrupto , plasează evenimentele în

8/12/2019 Ultima Noapte... Caracterizare Personaj

http://slidepdf.com/reader/full/ultima-noapte-caracterizare-personaj 2/3

 prezent (realitatea frontului):  În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întåia dată concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din

capitală, la fortificarea Văii Prahovei, între Bușteni și Predeal , apoi face unsalt, prin mijlocirea memoriei afective, în trecut (povestea de dragoste ): Eram

însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că măînșală.Ștefan Gheorghidiu, personajul principal, asistă la o discuție despre dragoste 

între ofițeri,la popotă,  pornind de la un articol de ziar, în care se menționa că un bărbat a fost achitat, după ce și-a ucis soția, care-l înșelase. 

Un timp, eroul nu intervine în discuție, ascultånd doar părerile unor ofițeri precum Floroiu, Corabu și Dimiu, pentru că vrea să  obțină o permisie. Trăieștesentimente intense și dramatice la gåndul că nu va putea să-și vadă soția aflată laCåmpulung , iar, cånd nu i se acordă permisia, își exprimă  brutal părerea despresuperficialitatea celor care discutau.

Discuția de la popotă constituie cauza declanșării memoriei afective a personajului  – narator și a rememorării poveștii de dragoste cu Ela, soția sa.Ștefan Gheorghidiu, student la filozofie se căsătorește din dragoste cu Ela, ostudentă de la Litere. Deși erau săraci, cei doi se iubeau și lumea lor mică părea

 perfectă .Dintr-un capitol cu titlu balzacian, Diagonalele unui testament , în care, încă

o dată se dezvăluie natura ideală a protagonistului, aflăm că Ștefan moștenește,după moartea unchiului său, bătrånul avar Tache Gheorghidiu, o avere care-ischimbă destinul. Tinerii căsătoriți pătrund în cercurile mondene ale capitalei,

abandonåndu-și treptat vechii prieteni. Viața lor se compune acum din participarea la ceaiuri dansante, excursii în bandă, vizionarea tuturor premierelorde la teatru și nu doar a spectacolelor bune, cum făceau înainte

În capitolul E tot f i lozofie..., sunt surprinse aspecte din viața de intelectuala lui Ștefan, dar și din viața casnică. Personajul se construiește sub ochii noștri,ca intelectual preocupat de s peculațiile privind concepțiile lui Kant și ale luiSchopenhauer.

Curånd, Ștefan are bănuiala că Ela nu mai este fata de care s-a îndrăgostit șiTrăiește un tulburător sentiment de îndoială, care dă naștere unui conflict

interior major. Evenimente și întåmplări, aparent inocente, capătă în conștiințalui dimensiunile unei adevărate catastrofe pasionale.

A doua experiență, decisivă, în planul cunoașterii o reprezintă războiul.În mijlocul Apocalipsei, Ștefan simte responsabilitate față de oamenii din

 plutonul său și, mai ales, multă  compasiune. Este rănit și, după o perioadă  despitalizare, se întoarce acasă. După experiența războiului, reîntålnirea cu Ela nu-i mai produce emoție și suferință. Observă  cu ironie semnele îmbătrånirii pechipul și pe trupul ei și, brusc, decide să se despartă de ea.

Ștefan Gheorghidiu  este un narator-actor, adică îndeplinește atåt funcția de

personaj principal, cåt și pe aceea de reprezentare a lumii ficționale, fiind unalter-ego al autorului însuși. Ordonarea și coerența materialului epic se fac din

8/12/2019 Ultima Noapte... Caracterizare Personaj

http://slidepdf.com/reader/full/ultima-noapte-caracterizare-personaj 3/3

 perspectiva conștiinței sale.  El ilustrează  intelectualul nonconformist,inadaptat într-o societate dominată de bani și de snobism, dezinteresat de laturamaterială a existenței, adept al filozofiei idealiste, pe care o aplică asuprarealității imperfecte.

Personajul nu are portr et fizic, însă nu-i lipsesc datele de identitate/starecivil`: tånăr student la filozof ie, la Universitatea din București, provenind dintr-ofamilie săracă, al cărui tată, Corneliu Gheorghidiu, profesor universitar și

 publicist recunoscut, murise de tånăr lăsånd familia cu datorii. Mama sa și celedouă surori alcătuiau familia. Avea doi unchi, bătrånul avar Tache și deputatul

 Nae, apreciat liberal.Portretul moral  al personajului este impresionant. El se conturează  prin

tehnici ale analizei psihologice: introspecția, sondarea psihicului pånă la limitasubconștientului, monologul interior, prin care sunt surprinse, cu luciditate, stări

 psihice tensionate, aduse în planul scriiturii prin fluxul conștiinței.Caracterul reflexiv al personajului reiese din primele pagini ale romanului, în

scena de la popotă, cånd își dezvăluie concepția despre iubire. Găsim, înmonologul interior, argumentele aspirației sale către o iubire perfectă: O iubiremare e mai curånd un proces de autosugestie... [...]Orice iubire e ca un

monoideism, voluntar la început, patologic pe urmă. [...] Trebuie să se știe că șiiubirea are riscurile ei, că acei care se iubesc au drept de viață și de moarte,

unul asupra celuilalt.

Analizånd sentimentul  pånă  în cele mai adånci resorturi ale sale, Ștefanconcluzionează că  a iubit întåi din orgoliu, pentru ca, ulterior, să ajungă să nu

mai poată trăi fără Ela.Personalitatea complexă a personajului se completează cu alte trăsături, ce

reies din evenimentele care au succedat căsătoriei și din analiza acestora. Masaluată împreună cu familia, la unchiul Tache, este construită din motive și tehnici

 balzaciene (moștenirea, avarul, orfanul, tehnica detaliului semnificativ). Cuaceastă ocazie, Ștefan apără onoarea tatălui său, acuzat de unchii săi că „fusesenepractic și neserios”,  dezvăluindu-și dezinteresul total față de condițiamaterială a existenței, dar și aprecierea pentru tipul de inteligență analitică.

Luciditatea analizei și superioritatea reflecțiilor apar și în pasajele

monologate, privind sentimentul de tristețe datorat distrugerii iubirii și decăderii persoanei față  de care își manifestase afecțiunea: „ Era o suferință  de

neînchipuit, care se hr ănea din propria ei substanță.” Realitatea cumplită a războiului produce în sufletul lui Ștefan alte ecouri. 

Relativitatea vieții, teama de moarte și de suferință fizică, solidaritatea cusemenii pe front conduc la o cunoaștere superioară, la o redescoperire a sineluiîn raport cu o lume alienată. La acest nivel al conștientizării, Ștefan poate sărenunțe la Ela, femeia su perficială, adaptată în societate, caracterizată prininteligență practică.