UE, Ucraina și politica ostaticilor politici

Spațiul slav a învațat un lucru simbolic important din contactul cu Orientul, ostatecii politici nu sunt monede de schimb, sunt trofee.

Nu aveam de gând să scriu pe lung și pe lat despre negocierea UE – Ucraina. Dar răspund unor solicitări venite direct. Este un joc prea complicat, greu de explicat, multe aspecte îmi scapă și nu am de gând să croșetez pe marginea lui. Deci pe scurt.

Ucraina nu este pregătită să intre în UE, dar vrea să își maximizeze poziția geostrategică, conjunctura în care se află și potențialul de influență.

La înțelegerea situației ne pot ajuta două precedente.

a. Nici când a negociat distrugerea armelor nucleare sovietice Ucraina nu era pregătită dar a continuat să negocieze până a obținut un ajutor economic masiv, enorm, scandalos pentru restul țărilor est-europene.

b. Al doilea precedent este Turcia, țară care a gestionat abil tensiunea relației cu UE și a dezvoltat o politică regională de alteritate, inclusiv economică, la spațiul european.

Scenariile posibile pentru Ucraina, așa cum se conturează acum, ar fi următoarele, nu discut acum implicațiile pentru Moldova:

1. Ucraina semnează și intră într-un calendar foarte lung în care UE descoperă treptat că prețul intrării Kievului crește progresiv cu scăderea voinței politice în a respecta angajamentele. Rusia va câștiga timp și spațiu de manevră.

2. Ucraina primește o păsuire până în 2014 de la UE care semnalizează lumii întregi că are o capacitate limitată de a elimina politica de justiție selectivă din unele țări candidate. Cazul Timoșenko va fi un model pentru țări ca Turcia, Georgia, Moldova, Azerbaijan poate și România și Bulgaria. Adică va prima gândirea pragmatică a unor forțe poltice care prefera să își elimine inamici politici prin întemnițare și generarea unor noi agende pentru UE, pentru că Bruxellesul nu poate mai mult. Moda de a aresta președinți și premieri bântuie prin această zonă a Europei. Rusia va câștiga timp și spațiu de manevră.

3. Nesemnarea acordului și înghețarea relațiilor cu Ucraina. Conturarea unui caz similar Turciei. Rusia va câștiga timp și spațiu de manevră.

Dacă ținem seama de poziția UE exprimată în 18 noiembrie din partea președinției UE in exercitiu: ”There is no place for plan B in EU thinking,” Linkevicius said.” atunci se pare că Bruxellesul preferă să ia în calcul doar 2 scenarii: semnarea sau nesemnarea acordului de către Ucraina.

Din punctul meu de vedere șansele ca Ucraina să nu semneze sunt mai mari de 50 %. Nu-i poți lua puterii de la Kiev trofeele pentru a i le înlocui cu niște principii, nu așa se negociază cu slavii răsăriteni.