UCINDAruLEY

SECRETI.JLORHIDEEI

TRADUCERE DIN LIMBA ENGLEZAGABRIELATANASE

d*

Siam, cu multd vreme in urmd...

in Siam, se spune cd, atunci cdnd un bdrbat se indrdgoste;te

de o femeie - profund, plin de pasiune, pentru totdeauna -, este

in stare sd facd absolut orice ca sd o find lhngd el, sd-i facd pe

plac, sd o determine sd-l aprecieze pe el cel mai mult.

Odatd ca niciodatd., a existat un prin{ al Siamului foarteindrdgostit de o femeie de b raiilfrumuse{e. A reu;it in final sd

se facd iubit, dar cu numai cdteva zile inainte de nunta lor - o

sdrbdtoare na{ionald, cu banchete, dansuri ;i multd veselie in totregatul -, prinful se sim{ea nelinigtit.

$tia cd trebuia sd-i dovedeascd iubitei sale, printr'un gest

suPrem, toatd dragostea lui.De aceea trebuia sd gdseascd ceva tot atht de rar ;i de frumos

pe cht era ea de unicd gi de frumoasdDupd ce s-a gdndit indelung i-a chemat la el pe trei dintre cei

mai buni slujitori ai sdi ;i le-a spus ce trebuiau sd facd.- Am auzit pove;ti despre o orhidee neagrd care cre;te undeva,

in regatul meu, sLts in mun[ii din nordul fdrii. Vreau s-o gdsili

;i s-o aduce{i la palat, astfel ca sd i-o ddruiesc prinfesei mele tn

ziua cdnd md insor cu ea. Cel care-mi aduce primul orhideea va

fi rdspldtit cu o avere, a;a cd vafi un om bogat pe viald. Ceilal{i

doi nu vor mai trdi sd vadd nunta mea.

Inimile celor trei oameni, tnclinafi phnd la pdmhnt in fafaprinfului, erau pline de groazd. Pentru cd erau con;tien{i cd se

confruntau cu moartea. Orhideea neagrd era un miL La fel ca

dragonii de aur cu pietre scumpe, de pe'provele ambarcaliunilorregale, care urmuu sd-l ducd pe print ;i suita sa la templul unde

B Lucinda Riley

urma sd-i jure credinld viitoarei sale consoarte, era intratd dejain legendd.

in acea noapte, cei trei s-au dus acasd la familiile lon ca sd-Siia rdmas-bun. Dar unul dintre ei, mai istel decht ceilalyi, tn timpce sofia tl strhngea la piept, plhnghnd, se decise sd gdseascd osolulie pentru cd n-avea deloc de ghnd sd moard.

De dimineafd, avea deja un plnn. A;a cd s-a dus ln pialavolantd, de pe apd, unde se vindeau mirodenii, mdtdsuri;i... flori.

Acolo, tn schimbul cdtorva monede, a cumpdrat o orhideesuperbd, de un purpuriu-inchis cu roz, cu petale catifel.ate, tntune-cate.. Pe urmd, a mers pe lhngd canalele inguste ale Bangkokului,phnd l-a gdsit pe scrib, a;ezat printre sulurile sale de pergamentintr-o micd incdpere umedd ;i lipsitd de lumind din spateleprdvdliei.

Scribul lucrase odinioard la palat ;i, de acolo, il cuno;teaacest slujitor, dar munca lui nu le fusese pe plac celor de acolo dincauza c aligr afi ei imp erfe ct e.

- Sawadee l<rup, scribule! il salutd el. Apoi, slujitorul a;ezdorhideea pe pupitrul invdfatului. Vreau sd faci ceva pentru minegi, dacd md ajufi, t{i voi oferi bogdlii la care n-ai visat vreodatd.

Scribul care, dupd plecarea de la palat, de-abia iSi puteac6;tiga existen{a, ridicd ochii, plin de interes.

- $i ce te a;tep{i sdfac?Sluj ito r ul ii ardt d Jlo are a.

-Vreau sd-li folose;ti toatd iscusin{a ;i sd colorezi petaleleacestei orhidee tn negru.

Scribul i;i increli preocupat fruntea, in timp ce-l privea peservitor, apoi studie planta.

- Da, se poate, dar cdnd vor apdrea boboci noi, acegtia nu vorfi negri ;i se va descoperi tot adevdrul.

-Chnd vor creSte bobocii, tu Si cu mine vom fi hdt departe,trdind pe picior mare, la fel ca prin{ul, rdspunse slujitorul.

Scribul dddu incet aprobator din cap, gdndindu-se profund.-Vino pe inserat ;i i{i voi da orhideea neagrd.

Secretul orhideei 9

Servitorul se intoarse acasd ;i-i spuse so{iei sale sd impacheteze

bruma lor de lucruri, promildndu-i cd va putea sd-;i cumpere

curhnd tot ce-i dorea inima ;i cd el ii va ridica un frumos palat,

numai al ei, undeva departe, foarte departe.

in seara aceel, s-a intors la prdvdlia scribului. $i a rdmas

;ocat, inchntat de ce avea in fala ochilor: orhideea neagrd a;ezatdpe p:upitrul acestuia.

A studiat atent petalele, constathnd cd scribul fdcuse intr-a-devdr o treabd excelentd.

- S-a uscat, ii spuse scribul, astfel cd tu;ul nu va rdmdne pe

degetele curio;ilor. Am incercat eu insumi. Pofi sd vezi ;i tu.

Slujitorul a frecat pulin o petald gi nici urmd de tuS pe dege-

tele lui.

-Dar nu-fi pot garanta cdt de mult va fine. E posibil ca apa

trasd de plantd sd facd tu;ul sd curgd. $i, bineinfeles, nu trebuie

sd ploud pe ea.

- Aratd suficient de bine, rdspunse mul{umit slujitorul, ridi-chnd ghiveciul. Dau fuga chiar acum la palat. Ne tntdlnim jos,

ldngd rdu,la miezul noplii ca sd-fi dau partea ta de bani.

in seara cdsdtoriei prin{ului cu prinlesa inimii lui ;i, dupd ce

impdrtdgise toatd aceastd bucurie cu locuitorii regatului, cei dois-au retras in oddile lor private.

Prinfesa se duse aford, pe terasd, ca sd priveascdfluviul Chao

Phraya, incdluminat defocurile de artificii, sdrbdtorind cdsdtoria

ei cu prinful. Acesta se apropie de ea.

-Prima;i singura mea iubire, am ce1)a pentru tine; un simbol

al frumuse{ii ;i perfec{iunii tale.

$i ii dddu orhideea neagrd, a;ezatd tntr-un vas din aur,

presdrat cu pietre scumPe.

Prinfesa se uitd la Jloare, la petalele negre ca noaPtea, care

pdreau cd se luptd sd supravie{uiascd pe sub culoarea Aceea nu

tocmai naturald. Toatd planta ardta obositd, ofilitd ;i pdrea cd

emand unde nefaste.

Totugi, ii era clar ce linea in mdnd... ce insemna aceastdJloare

;i cefdcuse el pentru ea.

10 Lucinda Riley

- Prtn{ul meu, este absolut minunatd! De unde o ai? il intrebd ea.*Am cercetat intreg regatul. Am primit asigurdri cd nu mai

existd o altdfloare ca ea, ata cum nu mai existd nici o altdfemeieca tine.

O privea plin de pasiune, cu ochi scdnteietori.Vdzdndu-l cum arde de iubire pentrlt ea, prin{esa ti mdnghie

fata bl6nd, sperdnd ca el sd-;i dea seama cd sentimentele lui erauimpdrtd;ite;i cd a;a vafi mereu.

-i|i mullumesc, este atdt defrumoasd!El ii prinse mdna ;i-i sdrutd degetele, cople;it de dorinfa de a

o avea de indatd. Doar era noaptea nun{ii lon pe care o a;teptaseatdta timp. Prin{ul ii lud orhideea din mdini, a;ezd vasul peterasd ;i o cuprinse in bra{e, sdrutdnd-o cufoc.

* Hai sd intrdm, prin{esa mea! ii murmurd la ureche.

Ea ldsd orhideea neagrd pe terasd, urmdndu-l in dormitor.

Cu pu{in inaintea zorilor, prin{esa se ridicd din pat Si ie;i afardca sd salute prima diminea{d ca femeie mdritatd. Putea sd vaddmiculele bdltoace de apd dupd ce plouase toatd noaptea. Toateplantele ;i vietd{ile incepeau sd prindd viafd, in timp ce soarele

era incd pulin ascuns tn spatele copacilor de pe malul celdlalt al

fluviului.Pe terasd gdsi o orhidee viguroasd, purpuriu-inchis cu roz, tn

acela;i yas de aur primit in dar de la solul ei.

Prinfesa zdmbi, atingdndu-i petalele, acum curate;i impros-pdtate dupd ploaie, cu mult maifrumoasd decht orhideea neagrdddruitd ei in seara precedentd. Apa din jurul vasului ayea ou;oard nuan{d cenuSie.

in cele din urmd, in{eleghnd totul, ea o ridicd pentru a-iresPira parfumul magnific, intrebhndu-se ce vaface: era mai binesd-i spund adevdrul, cu riscul de a-l supdra, sau sd mintd ca sd-lmenajeze?

Reveni in dormitor peste cdteva minute ;i se lipi de prin{ pe laspate, tncoldcindu-i gdtul cu bra{ele.

- Prinlul meu, ii ;opti la ureche, vdzdnd cd se trezise, orhideeamea neagrd a fost furatd azi-noapte.

Secretul orhideei 1l

El sdri mhniat tn sus, gata sd cheme gdrzile. Dar ea il calmd

cu un surds.

-Nu, iubitul meu! Cred cd ne-afost hdrdzitd pentru o singurd

noapte, noaptea nun{ii nolstre, cdnd dragostea noastrd a tnJlorit

Si noi ne-am infrd[it cu natura. N-ar trebui sd pdstrdm ceva atdtde magic numai pentru noi... ;i, in afard de asta, ea s'ar fi ofilit

Si, pe urmd, ar fi murit... ;i eu n-a; fi putut sd suport aga ceva. I-aluat mhna prin{ului ;i a sdrutat-o. Hai sd credem in puterea ;iin farmecul ei, ;tiind cd, in prima noastrd noapte impreund, am

avut parte de binecuvdntarea ei.

Prinlul se ghndi putin. Pe urmd, fiindcd o iubea din toatd

inima ;i era atdt de fericit cd prinlesa era acum a lui pentrutotdeauna, n-a mai chemat gdrzile.

Pe mdsurd ce imbdtrdnea - cdsdtoria lor fiind binecuvhntatd

cu un copil conceput exact in acea noapte, plus alfii care au

urmat -, a fost convins tot restul viefii cd orhideea neagrd le

conferise o parte din magia ei, dar cd n-avea cum sd rdmdnd a

lor pe veci.

A doua zi de dimineald, dupd cdsdtoria prin{ului, un pescar

sdrac era a$ezat pe malul fluviului Chao Phraya, in josul apei, la

cdteya sute de metri de palatul regal. Nu prinsese nimic de doud

ore. Se intreba dacd, nu cumva, focurile de artificii din seara

trecutd nu speriaserd pe;tii de pefundul apei. Nu va prinde nimicca sd. vdndd, ;i familia lui numeroasd va rdmdne fldmdndd.

in timp ce soarele se ivea pe deasupra copacilor de pe malulopus, trimi{hndu-;i lumina sfdntd peste ape, zdri ceva strdlucindprintre ierburile tncdlcite care Pluteau pe fluviu. Ldshndu-;i

deoparte undila, curios, sdri in apd. Reu;i sd prindd obiectul

inainte de afi dus mai departe de curenli ;i-l aduse la mal.

Dupd ce curd{d ierburile in care era invelit, rdmase uluit.Vasul era din aur solid, impodobit cu diamante, smaralde ;i

rubine.rJithnd de undild, a;ezd vasul in co; ;i o lud la goand spre

piala de nestemate a oragului, ;tiind - cu inima plind de bucurie -cd familia lui nu va mai fldmdnzi niciodatd.

PARTEA ixrAtIARNA

Capitolul 1

Norfolk, Anglia

Acela;i cotmar revine in fiecare noapte. De parcd intreaga

mea viald a fost aruncatd in aer ;i pdrlile care o compun revin

acum la loc, pe pdmhnt... sd o ia de la capdt, numai cd de data

asta cu susul in jos. O harababurd de pdr{i disparate din vialamea, oferind o imagine fragmentatd.

Se spune cd visele joacd un rol important, dorind sd-{i comu-

nice ceva, din subcongtientul td.u, un lucru de care tlt, insd, nu

vrei sd gtii.

Totu;i, eu at vrea sd Stiu totul despre mine; imi doresc numai

sd o pot face.Md cufund in somn ca sd uit. Sd-mi gdsesc lini;tea, dupd ce

amintirile m-au chinuit intreaga zi.

N-am luat-o razna. De;i, in ultimul timp, m-am gdndit multce inseamnd sd fii nebun. Multe milioane de oameni, fiecare cu

personalitatea sa, fiecare cu propriul ADN, cu propriile gdnduri -cu propriile percep{ii despre lume. $i fiecare cu un punct de ve-

dere difurit.Am ajuns la concluzia cd noi, oamenii, nu putem avea tn

comun decht trupul, materia din care suntem alcdtuiyi la na;tere.

De exemplu, mi s-a tot spus cdfiecare persoand reaclioneazd di-

ferit in cazul unei pierderi dureroase ;i cd nici o reac{ie de genul

16 Lucinda Riley

dsta nu poate fi consideratd gretitd. (Inii oameni jelesc luni larhnd, chiar ani. Poartd doliu ;i suferd teribil. Allii insd par nea-tin;i de pierderea suferitd. Preferd sd uite ;i se comportd ca;i cumnimi,c nu li s-ar fi intdmplat.

Nu sunt sigurd din ce categorie fac parte eu. N-am bocit luniin ;ir. De fapt, de-abia dacd am vdrsat o lacrimd.

Dar nici n-am uitat. $i nu voi uita niciodatd. Aud zgomote laparter. Trebuie sd md ridic din pat ;i sd md prefac cd sunt gatasd-nfrunt o noud zi.

Alicia Howard intri cu Land Roverul pe aleea din fa[i. Oprimotorul qi urci panta lini spre intrarea in cas6. $tiind ci ugaaceea nu era niciodati incuiati, apisi pe clan(i.

Se afla acum in salonul inci intunecat gi o trecu un fior.inainti spre ferestre qi trase draperiile. Bitu pernele de pe ca-napea gi le infoie, apoi aduni cele trei cegti goale de cafta qi leduse in bucitirie.

Se apropie apoi de frigider gi deschise uga. O sticli de lapte,pe jumate goali, bigati intr-unul din compartimentele ugii. Uniaurt cu data de expirare depigiti, o buci(ici de unt gi o rogie,stafidite, uitate pe unul dintre rafturi. Trdnti uga frigiderului giinspecti cutia de piine. Dupi cum binuia, era goali. Oftind,Alicia se agezi pe un scaun de lAngi masi. ii veniri in mintepropria ei bucitirie caldd gi bine aprovizionati., mirosul plicutde mdncare pregititi pentru cini, copiii jucAndu-se zgomotoqiqi risetele lor zglobii, ascu!ite... inima casei qi a vie(ii ei.

Contrastul cu aceasti incipere mici, posomoriti era multprea evident. De fapt, o metafori ce reflecta existenla din pre-zent a surorii ei mai mici; via(a gi inima |uliei erau zdrobite.

Auzi zgomotul pagilor ei pe scara veche din lemn. igi zirisora in cadrul ugii gi, ca de obicei, o izbifrumuselea ei; pe cdndea avea pirul blond gi pielea albi, |ulia era bruneti, cu un as-pect exotic. Pirul ei des, de culoarea mahonului, ii incadra fafadiruiti cu cele mai fine trdsituri, iar greutatea recent pierduti

rSecretul orhideei 17

ii scotea qi mai mult in evidenli ochii mari, migdalafi 9i lumi-

rroqii ca ambra, precum gi pomelii inalfi.

Julia era imbricati nepotrivit pentru frigul din ianuarie,

purtind singurele haine aflate acum in posesia ei: o bluzi roqie,

irr stil caftan, cu broderii in culori vesele, cusute in mitase, 9i o

pcreche de pantaloni de bumbac, negri, largi, care-i ascundeau

iricioarele zub1iri. Alicia putea si vadi pielea de giini de pe

i,raqele goale ale |uliei, din caaza ftigului. Se ridici de la masi

qi iEi imbriligi cu drag sora, care era foarte rezervatd'

- Scumpo, ii zise ea, ai inghelat de tot! Ar trebui si ieqi s5-!i

t umperi niqte haine mai groase sau, daci vrei, ifi pot aduce eu

citeva dintre Puloverele mele.

-Mi-e bine, rispunse Julia, trigindu-se din imbriliqarea

surorii sale. Vrei o cafea?

- M-am uitat prin frigider, nu prea mai e lapte'

- E-n reguli, o bem neagri!

|ulia se opri in dreptul chiuvetei, umplu ceainicul cu api 9i

apisi pe buton.

- Cum te mai sim[i? se interesi Alicia'

-Bine, rispunse )ulia,luAnd doud cini goale de cafea de pe raft'

Alicia ficu o grimasl. ,,Bine" era rispunsul standard al |u-liei. il didea ca si evite alte intrebiri.

- Te-ai vizut cu cineva siptimAna asta?

- Cu nimeni, zise |ulia.- Scumpa mea, chiar nu vrei sd vii sI stai la noi un timp?

Urisc ideea ci egti singur[ aici.

- Mersi pentru oferti, dar !i-am spus ci e-n reguli, ii ris-

punse |ulia Pe un ton distant.

Alicia ofti din nou, deznidnjduitn.

- fulia, nu ari[i deloc bine. Ai slibit foarte mult' Spune-mi'

mlnAnci ceva?

-Sigur ci da. Vrei sau nu cafea?

-Nu, mersi.

-Bine. Julia trAnti sticla de lapte inapoi in frigider' Cdnd se

intoarse, ochii ei verzui striluceau mdnioEi' Uite ce-i, gtiu cifaci asta pentru ci-!i pasi. Dar, serios, Alicia, nu sunt unul

18 Lucinda Riley

dintre copiii tii gi n-am nevoie de o didaci. imi place sit fiasinguri.

- in orice caz - Niciaadopti un ton mai vesel, incercAnd sl-gireprime supirarea -, du-te qi ia-{i haina! Te scot la o plimbare.

- Dar am alte planuri pentru ziua asta, protesti |ulia.- Atunci ar fi mai bine si le schimbi. Am nevoie de ajuto_

rul tiu.-Adic5?- Siptimina viitoare este ziua de nastere a tatei, asta in caz

ci ai uitat, qi vreau si-i cumpir un cadou.- $i pentru asta ai nevoie de mine?-Este cea de-a gaizeci si cincea aniversare, ziua cAnd iese la

pensie.

- $tiu. Doar e gi tatdl meu.Alicia se striduia din risputeri si se stdpdneascd.

-Domeniul Wharton Park igi inchide porfile gi totul e scosla vdnzare, incepind de azi de la prinz. M-am gindit sI mer_gem, si vedem daci gisim ceva potrivit pentru tati.

Ziri o umbri de interes in ochii |uliei.-Wharton Park e devdnzare?

-Da, n-ai qtiut?

Umerii Juliei se ldsard brusc in jos.

-Nu, n-am qtiut. De ce?

- Presupun ci e povestea obiqnuitl: impozite pe mogtenire.Am auzit ci proprietarul il vinde unui tip din City, care are maimul$ bani decAt bun-sim!. Nici o familie moderni nu gi_ar per_mite sd achizilioneze o astfel de proprietate. ultimul lord whar-ton a lisat conacul intr-o stare groaznicitde degradare. Se pareci e nevoie de o avere ca si fie renovat.

- Cit de trist! murmuri ]ulia.- $tiu! o aprobi Alicia, bucuroasi si vadi cd ]ulia era, in

sfdrgit, interesati de ceva. A jucat un rol important in copilirianoastri, mai ales a ta. De aceea, m-am gindit ci ar trebui si neducem acolo, si vedem dacl g6sim ceva pentru tati, un suvenir,o amintire. Probabil cd au rimas tot felul de flecugte{e dupi ce

Secretul orhideei 19

obiectele mai valoroase au fost vAndute la licitafie prin Casa

Sotheby's, dar nu se gtie niciodatl'Surprinzitor, frri si mai fie nevoie de alte insistenle, |ulia

dldu aprobator din caP.

- Bine, mi duc si-mi iau Pardesiul!Peste cinci minute, Alicia conducea automobilul de-a lungul

strizii mari, inguste, din Blakeney, un frumos sat de pe coasti.

Ooti spre stinga qi o lui spre est, urmAnd si ajungi, in cinci-

sprezece minute, la Wharton Park.

-Wharton Park... murmuri ]ulia.

Aceasta era cea mai vie amintire din copiliria ei, vizita pe

care o fhcea bunicului Bill in sera lui; mireasma puternici de

llori exotice pe care le cultiva el 9i rlbdarea cu care ii explica

lamiliile din care f[ceau parte, precum gi provenienfa lor de

prin firi indepirtate. Propriul lui tati gi tatil tat6lui, inaintea sa,

cu tolii lucraseri ca gridinari ai familiei Crawford, proprietara

domeniului Wharton Park, o imensitate ce se intindea pe miide acri de pimAnt fertil.

Bunicii ei locuiseri intr-o cisufi cochet6, intr-un colligor

pllcut gi animat al proprietifii, inconjurali de ceilalli lucritoricare munceau pimintul, se ingrijeau de casi 9i de familia

Cravrford. Mama |uliei Ei a Aliciei, |asmine, se niscuse qi cres-

cuse in acea cas[.Elsie, bunica ei, fusese nici mai mult, nici mai pufin decit

bunica ideali, degi cam excentrici. Mereu primitoare Ei cu o

mAncare delicioasi pe pliti, numai buni de servit la cini.Ori de cAte ori ]ulia igi amintea timpul petrecut pe domeniul

Wharton Park, i se iveau in fafa ochilor cerul de un albastru pur

gi culorile vii ale florilor, dezmierdate de razele calde ale soarelui

de vari. Wharton Park mai fusese cAndva faimos pentru colecfia

sa de orhidee rare. Era ciudat siL vezi acele flori micufe, fragile,

provenite din ![ri cu climi tropicall, inflorind in emisfera rece,

nordici, pe unde se intindeau cAmpiile din Norfolk.