rhi:,; f,d,:),

I'ul il, ,] $"::,f'---\$ 1,,"

:'M'

FORMAAPEI

Edilia a II-a

Traducere din limba italiand'EueNuer BotszRru

N E M I RA

I

PAlpAirea strdvezie azorilor nu izbutea sdrdzbatd,

in curtea societdlii Splendor, firma care administra

curdlenia urbei Vig)ta; o imbulzeald densd de norijogi ferea cerul privirii, ca gi cum cineva ar fi tras

dintr-o parte in cealaltd a bollii o copertinl brumirie,frunza-ncopaci nu se clintea, cici vAntul dinspre sud

intirziainci sl se deqtepte din somnu-i de plumb gi

pAnd gi vorbele pdreau ci se lasd cu greu scoase dingltlej. lnainte sd repartizeze posturile de lucru de

peste zi, 9eful de echipd ii anunid pe ceilalli cd Peppe

Schlmmari gi Caluzzo Brucculeri erau absenli mo-

rivat, atit in zi:ua cu pricina, cAt qi in multd altele

care aveau si urmeze. La drept vorbind, cu greu ar

fi putut gxsi cineva absenle mai motivate ca ale luiPeppe SiCaluzzo: cei doi fuseserd arestali cu o seari

in urmd, in timp ce, cu cAte o armi in mAni, incer-

cau si jefuiasci supermarketul din centru. Pe secto-

rul rimas descoperit, geful de echipi se hotiri si-itrimiti pe Pino Catalano gi Saro Montaperto, doitineri topografi - gomeri de drept ca topografi, insi

ANDREA CAMILLERI

angEali temporar ca,operatori ecologici" in urmageneroasei intervenlii a Excelenlei Sale, deputatulCusumano, ?n a cirui campanie electorali cei doi lup-taseri trup 9i suflet (exact in aceastd ordine, trupulfacAnd mult mai multe decit ar fi fost dispus sufle-arl sd faci); mai exact, eravorba&spre sectorul clruiai se zicea ola stAni", pentru cd - aga umbla vorba -un cioban obignuise in vremuri imemoriale si-gi duciturma de capre la pdscut pe acolo. Era un tipgan larg,o pate meridionald de la periferie ce se desfira pAna

spre plajd, strajuiti de rimiqilele unei mari uzine chi-mice, inauguratd ctt ani in urmi de omniprezerLta s^

excelenli Cusumano, pe vremea cAnd peste urbe adia

vAnt de bunlstare gi progres (in scurt timp insi vAn-

ticelul se transformase intr-o brizI, pentru ca apoisi se potoleasci de tot, izbutind, cu toate acestea,

si aducl oraqului mai multe pagube decAt o tornadtradevdratdgi lasAnd in urmi un gir nesfArgit de qomerigi asistaji social). Pentru ca nu cumva in zond sI-gifaci cuib stoluri riticitoare de negri-ca-ticiunelesau de negri-numai-pejumitate - senegalezi sau alge-

rieni, tunisieni ori libieni -, de jurimprejur se ridicaseun zid impozarrt, dincolo de care insi continuau sitroneze structurile de fier ruginit, mAncate de ploi,de neplsare gi de aerul sirat al mxrii, aducAnd totmai mult cu eventualele viziuni arhitectonice ale

unui Gaudi cdzut pradd,substanpelor halucinogene.PAnI de curAnd, ,,stAna* reprezentase pentru cei

care, atAt de ignobil, erau numiqi gunoieri o indelet-nicire cum nu se putea mai ugoari: dintre hAftii, puns

FORMA APEI 7

de plastic, cutii de bere qi coca-cola, aprreau cicaiicamuflali cu stAngdcie sau lesali pur gi simplu vede-

rii, iar cAnd 9i cAnd mai rlsirea ici-colo cAte un pre-

zervativ,insi se intAmpla atAt de rar,incit cineva cu

niscaiva intuilie gi fantezie ar fi putut chiar ghici

amdnuntele picante ale intAlnirii cu pricina. Cam de

un an inse, preznwativele se adunau valuri-valuri prinpd4ile locului, intinzAndu-se ca un covor cAt vedeai

cu ochii: totul incepuse Pe vremea cAnd un minis-

tru cu chip intunecat 9i inchistat, desprins parci din

mbelul cu tipologii criminale al lui Lombrosol, extr5-

sese din pu{ul propriei gAndiri (chiar mai intunecatiqi inchistatd decit chipul) o idee care-i piruse de im-

portan{e capitde pentru ordinea publicl din Sud Cum

acestui gand i s-a raliat gi colegul siu din guvern care

se ocupa de armatd - gi care semina bucilicd ruPti cu

Pinocchio -, cei doi transferaseri in Sicilia mai multe

unitafl de militari inarmagi, cu misiunea de a ocon-

trola teritoriul". Se urmirise, desigur, descongestio-

narea activitilii carabinierilor, poliligtilor, serviciilor

de informalii, nucleelor speciale oPerative, GdrilideFinanle, poliliei de circulalie, celei feroviare gi celei

porfirare, Procuraturii, brigdzilor antimafie, antitero-

rism, antidrog, antijaf., antisechestrare de Persoane -gi altele, omise eventual aici, din grabe. Consecinia

acestei mirele mostre din gAndirea celor doi eminenli

1 Cesare Lombroso (1835-1909) este cel care a popularizat

nojiunea de criminal innrscut, considerAnd cr ucigagii au anu-

mirc diformitlgi sau tristrturi fizice caracteristice (n. red).

ANDREA CAMILLERI

berbaqi de stat a fost cI blielandri prlviligi de pe stAn-

cile Piemontului gi friulani cu ca; la guri care pAnideunizi zburdau prin aerul proasplt gi tare al munjilornatali se pomeniseri deodati nevoili si gAfAie din greuqi sI se inghesuie in adiposturi provizorii din nigtecltune sudice aflatela cel mult un metnr deasupranivelului mirii, laolalta cu oameni care vorbeau undialect de neinleles, parcd. flcut mai mult din tlceridecAt din cuvinte, din indescifrabile migceri din sprAn-cene Ei din cute imperceptibile ilite din cAnd in cAndpe obraz.In cele din urmi, reugiseri si se adapteze

intr-un fel sau altul, muljumita atAt tinerepii 1or, cAt

qi ajutorului dat chiar de locuitorii din Vigita - induio-ga1i, probabil, de aerul rdtdcit al flaceilor munreni.De indulcirea exilului lor se ocupa Gegd Gullotta,om de o inventivitate extraordinari, constrAns pAnn

atunci si-gi indbuqe talentul nativ de codog sub masca

unui mic tralicant de droguri utoare. Informat - atAtpe cii ocolite, cAt 9i prin mijloace de sorginte minis-teriali - de iminenta debarcare pe insuld abatalioa-nelor de soldagi din Nord, GegA avusese o sclipire degeniu, iar ca s-o transforme tn afacere rentabili,.ape-lase prompt la bunlvoinqa acelora care gtiau cum se

o blin nenum dr atele qi comp licat ele aut o rizaqii nece-

sare. Adici la cei care depineau in mod real conrro-lul teritoriului (cei cirora nici prin vis nu le-ar fi trecutprin minte sd emitd autorizagii gtampilate). Pe scurr,lui Gegd i s-a permis si inaugurezsln zona

"srAnei"propria piapi specializatd, atit in comercializarea decarne vie, cAt gi a unei game diversificate - insd

FORMAAPEI 9

neapdrat u$oare - de droguri. Carnea vie provenea

in cea mai mare pane din prile din Est, scdpate insfArgit de sub jugul comunismului - care, cum $tie

toati lumea, sufoca gi ultimul dram de demnitate

umani. Iati insi cd se ficuse dreptate intru cAwa:

demnitatea umani atAt de scumP recuceritl se ma-

nifesta tn toati splendoarea sa' noaptea, printretufigurile gi nisipurile de la,stAni". Nu erau insi mar-

ginalizate nici femeile provenite din 1arile lumii a

treia, cum nu putea fi vorba de discriminare nici incazul travestigilor, transsexualilor, efeminalilor na-

politani sauoiad,os-llor brazilieni - marfe pentru toate

gusturile, chiar risipi. Come4ul se dovedise inflori-tor, spre mareamulpmire a militarilor, a lui Gegb

qi a celor ce-i oblinuserl lui Gegb - evident, in schim-

bul cuvenitelor procente din afacere - nenumiratelegi complicatele autorizalii de resort.

Pino gi Saro se indreptari sPre sectorul de lucru

impingAnd agale cirucioarele. Pe jos, mergAnd a;a incet

ca ei, pAne la ,stAne" aveau cam o iuma' de ori bunlde drum. Primul sfert de ceas avansari Pe mutette'

asudali de-agata,cu cimdgile lipindu-li-se de trup, inciuda orei matinale. ln cele din urmi, Saro se hotrrisi rupI tdcerea.

- Pecorilla ista-i un bou cu 1A9e! proclami.

- Bou' boilor, asta-i! intiri Pino.Pecorilla era, bineinples, qefrrl de echipi, al de facea

repartiliile pe sectoare gi care - asta era limpede - nu-

trea un disprel profund fald de oricine cu nilelugi

10 ANDREA CAMILLERI

carre mai muhe ca el; de vreme ce el izbutise sd_gi iadiploma de gimnaziu abia pe la patruj, de ani gi numa,pen' ci-gi vArAse coada Excelenla Sa, Cusumano?$-pai fecea el tn aga fel incAt fteabacea mai grea gimArgavd si cadi mereu pe spinarea celor trei cu liceude-i slugireau la echipi. De altfel, tn dimineag aaceea,lui Ciccu Lorero ti fusese repartizatsectorul debar_caderului de unde pleca feritotul spre insula Lam_pedusa. far asra-nsemna ci Ciccu, cu liceul lui decontabili la bazd,, n-avea decAt sd contabilizeze citvoia tonele de resturi lisate in urmtr de turmele deturigti guregi - diferili intre ei ca lirnbi, nimic de zis,da' unipi tn cuget intru totalul lor dispre g faqit decurdlenia personali 9i publicn - care sAmbata gi du_minica pierdeau vremea la debarcader, agteptAnd fe_ribotul. La fel cum, dinspre partealor, pino

9i Saroaveau si giseasci un dezastru la,stAni.,, dupd ce mi-litarii avuseseri doui zile depermisie.

Ajungi la rdspAntia strdziilincoln cu srradela Ken-nedy (nimic neobignuit, cici in Vigita mai existaupiagey'Eisenhower qi aleea Roosevelt), Saro se opri.

. - Dau o fugn pAn-acas', si vid ce mai facs p;rillld-dro, spuse. Agteapti-mi colea, e treabd de_un minut.

$i, fare si mai atrepre rispunsul lui pino, se srre-curi pe uga unuia dintre acei zgArie_nori pitici, de ma_ximum douisprezece eraje, rdsfif ."* oLrn qr vzsnachimici gi repede redugi la niEe simple ruine _ asrain cazulin care nu fuseseri abandonali complet, ase_menea fabricii. Celor care se dovedeau suficient deneinspiraji incAt si qungdtla Vigita venind dinspre

FORMA APEI t1

mare, urbea li se infafqa privirilor ca o parodie a unuiManhattan lascard.redusl, iar de aici, probabil, gi to-ponimia locului.

Nenb, piccili.ddro adicdtelea, fecea de veghe, aga cIgreu apuca si doarmd doui-trei ore pe noapte. Restu'timpului stitea cu givanele ciscate, fdrd, ca micar odati sil aud5 cineva plAngAnd. $-apii, cu iertare s;-ifie, unde se mai pomenise un nicareddro care sd nuverse o lacrimi micar? Bietu' de el, il rodea pe

dinluntru o meteahni grea cd,reia niciun medic dinVig)ta nu-i deduse de capit qi nu qtia cum strJ dof-toriceasci: ar fi trebuit si umble cu el prin liri striine,numa' cI de unde parale? Numa' ce s-a uitat o datdin ochii lui tat-su, cd NenA se gi intuneci la chip, pe

frunte ilindu-i-se o cute adAncn. De vorbit nu $tia inclsl vorbeasci, insd nici c-ar fi putut exprima mai lim-pede reproqul adresat omului dinf.alalui, care-l adu-

sese in starea aceea.

- Apei si qtii ci-i nijel mai bine azi, febra parcd,

i-a mai coborAt, ti spuse Tana, nevasta, ma) mult ca

si nu-l gtie necijit peste zi.

Cerul se mai deschisese, iar acum soarele dogo-

rea mai-mai sd topeascd pietrele. Saro apucase sldegerte de vreo zece ori ciruciorul lagroapade gunoiamplasatd - din iniliativdtprwatd- acolo unde pe vre-

muri se afla ieqirea din spate a fabricii 9i i9i simleaspatele ingepenit. StrabetAnd cdrdruia care, pe lingd.zidul de proteclie, ducea drept spre gosea, il orbi o

sclipire violentd care venea de undeva, din iarbe. Se

12 ANDREA CAMILLERI

apleci sd se uite mai bine. Era un medalion in formaunei inimi, uriag, bitut cu briliante gi cu un diamantmare la mijloc. Langul care ax fi trebuit si lini meda-lionul prins la gAtul proprietarei era ror acolo: din aurmasiv gi rupr inrr-un singur loc. Dreapta lui Saro zvAcniscurt, puse stipAnire pe colier gi il *recuri in taqca dela brAu. Mlna lui dreapti: lui Saro-i piruse cd, qio-nase de una singuri, de capul ei, fera se fi primit niciunordin dinspre creier, bietu' de el fiind inci zibiuc dupio asemenea surprizi. Saro se ridicl gi, cu sudoareacurgAndu-i valuri-valuri pe frunre, se uite de jur impre-jur, dar nu se vedea nici urml de sufler prin preajme.

Pino, care igi alesese partea de ostAni" dinspremare, zdri deodatd botul unui automobil care, la vreodouizeci de metri distanjd de el, se igea dintr-un tufigmai stufos decAt celelalte. tncremeni, cdci nu era cuputinti sI fi fost vreun intirziat,pe tArfe nu le prin-deai pe acolo la ora $apte dimineapa. Se apropie cubdgare de seami, pe vArfuri, rupt in doul de ia galegi, ajuns in dreptul farurilor, se ridici brusc. Nu, nuse-ntAmph ni'ca, nu-i strigd nimeni sI-gi vade deborgu' lui, in magini nu pirea si fi fost cineva. Seapropie gi mai mult gi, tn cele din urmi, zdri ca princeald silueta unui bdrbat, nemigcat p. ,.".rrrrrl d.lAngi gofer, cu capul lesat pe spate. plrea cizut intr-unsomn adAnc. Nasul siu fin ii spunea insi lui pino ciacolo ceva nu era tocmai in regule. Se inroarse giincepu si faci zawd, chemAndu-l pe Saro. Care sosirisuflAnd din greu, cu ochii cAt cepele.