Cum se formeaza tunetulCauza formarii tunetului este un subiect care se afla la grania ntre speculaii i cercetri tiinifice. Teorii vehiculate de-a lungul timpului 1. Primele date despre teoria formarii tunetului sunt din secolul III .e.n. si aparin filosofului grec Aristotel. Aceasta teorie susine faptul ca un tunet se formeaz din cauza lovirii norilor. Ulterior au aprut numeroase alte teorii. 2. La mijlocul secolului 19, teoria acceptata a fost aceea ca fulgerul produce un vacuum de-a lungul drumului sau ctre pmnt iar tunetul este rezultatul ulterior micrii aerului grbindu-se a umple vacuumul. 3. Mai trziu in acelai secol se credea ca tunetul este produs de trecerea brusca a apei in vapori in momentul in care fulgerul strbate atmosfera. 4. O alta teorie este aceea in care gazele ntlnite de fulger in drumul sau ctre pmnt se supranclzesc formnd explozii cu un zgomot puternic numit tunet. In secolul 20 s-a ajuns la un consens i s-a elaborat teoria conform creia tunetul ncepe cu un oc electric n aer. n momentul descrcrii electrice, aerul prin care trece curentul electric se nclzete i se dilat brusc, trecnd n faza de plasm. In apropierea tunelului sau canalului trsnetului aerul atinge temperaturi de 30.000 C (de 5 ori mai mare ca temperatura de suprafa a soarelui). Aceast dilatare brusc produce o und sonor de oc care ncepe s se ndeprteze de locul descrcrii (asemenea unei explozii cu un zgomot puternic), fiind perceput ca sunetul unui tunet n zonele n care ajunge. O raza de lumina urmat la cteva secunde de un bubuit al tunetului este pentru muli oameni prima ilustrare a faptului c sunetul are o viteza mai mic dect lumina. Astfel s-a constatat prin numeroase calcule c media vitezei sunetului in aer este de 340 m/s, iar cea a luminii este de 299.792.458 m/s. http://www.meteo.ro/articol/30/Cum-se-formeaza-tunetul.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Tunet

Cum se formeaza fulgerulMitologie In biblie fulgerele si tunetele sunt o solie, folosite pentru exprimarea maniei lui Dumnezeu. Etruscii considerau fulgerele ca oracol care le prezicea viitorul. Vechii germani considerau fulgerele ca semn al zeului Thor care arunca ciocanul sau spre pmnt. Slavii aveau zeul Perun ca zeu al furtunii. In perioada Renaterii Zeii furtunii sunt reprezentai de Zeus, Jupiter si Donar, iar saxonii nainte de cretinism considerau stejarul ca arbore sfnt sau zeu al furtunii. Formarea fulgerelor Avnd in vedere numeroase msurtori ce au fost fcute, s-a constat ca picturile de ploaie, fulgii de zpada, grindina etc., in cderea lor spre pmnt, transport i sarcini electrice. S-a mai stabilit c sarcinile pozitive transportate de precipitaii sunt mai numeroase dect cele negative. In timpul cderii aceleiai precipitaii (ploaie ori zpada), unele particule lichide ori solide sunt incrcate cu electricitate diferite, iar altele rmn neutre. Cauza formei in zig-zag a fulgerului este produsa prin descrcarea electrica numai prin zonele cu aer electrizat. Fulgerul este deci un arc luminos, ca urmare a procesului de descrcare electrica cauzat de o diferena de potenial electrostatic, realizat la nivelul norilor sau intre nori si pmnt. Lungimea si durata fulgerului Fulgerul are in medie 4 sau 5 descarcari care necesita o descarcare prealabila ce dureaza 0,01 secunde, iar cea pricipala numai 0,0004 secunde. Dupa o pauza scurta (0,03 s - 0,05 s) urmeaza descarcari noi.

Au fost observate astfel de descari atingand un numar de 42 cu o intensitate in medie de 20.000 Amperi. Fulgerul poate avea o lungime de 1-3 Km. Ce spun cercetatorii Benjamin Frankli in anul 1752 demonstreaza ipoteza ca fulgerul este rezultatul tensiunii dintre nori si pamant, cu ajutorul unui zmeu de hartie cu care a declansat fulgerul in prezenta norilor de furtuna. Aceasta a fost un punct deosebit de important in cercetarea fulgerelor. Exista totusi controverse cu privire la efectul fulgerului, ca si a modului in care ia nastere. Azi se folosec in locul zmeelor rachete, sau baloane metereologice de cercetare. Parerea cercetatorilor ca fulgerul produs si in laborator este rezultatul unei simple descarcari electrice s-a schimbat la sfarsitul anilor 1990, aparand unele aspecte care nu au putut fi clarificate. Site-uri: http://www.fulgerul.lx.ro/

TrsnetulEste o descrcare electric, de mii de amperi ntre nor i pmnt, cutnd ntotdeauna traseul cel mai scurt de parcurs. innd cont de puterea descrcrii este absurd s credem c nite tlpi din piele ne vor proteja de trsnet, deoarece, dup ce parcurge kilometri n aerul izolator, civa milimetri de dielectric nu vor mpiedica drumul su spre pmnt. Formarea trsnetului Atunci cnd condiiile atmosferice sunt normale, echilibrul electric din atmosfer este stabil. n momentul n care se formeaz nori de furtun (cumulonimbus), sarcinile pozitive i negative se separ n interiorul acestor nori. Partea inferioar a norului se ncarc de obicei negativ. Acest lucru provoac o acumulare de sarcini pozitive pe toate elementele care se gsesc la sol, acumulare care va fi cu att mai important pe vrfurile metalice. Norul ncepe s se descarce, descrcarea avansnd prin salturi de cteva microsecunde. Aceste modificri electrice bruste produc o acumulare de sarcini pozitive i mai important. O descrcare electric posed o energie enorm, capabil s ating temperaturi de 30.000 grade C, care sunt percepute ca o lumin orbitoare, si care este denumit trznet (sau fulger, dac se produce ntre nori). Tunetul este sunetul ca de explozie care se produce de-a lungul canalului de descrcare al gazelor generate prin aceast nclzire. Durata sa pare mai mare dect este n realitate din cauza reflexiei sunetului si pare c ajunge mai trziu din cauza faptului c viteza sunetului (340 m/s) este mai mic dect cea a luminii (300.000 Km/s). Tensiunea dezvoltat de un fulger de pmnt Este foarte mare, ridicndu-se pn la sute de milioane de voli. Ea depinde de sarcina electric transportat de lider i de lungimea canalului fulgerului. Ce facem dac ne surprinde furtuna cu trsnete pe munte? Reguli. - Nu rmne pe vrfuri sau creste expuse, pe teren plat neprotejat. - dac furtuna poate fi prevzut, nu mai pleca pe traseu. Dac furtuna este pe cale s se declaneze i nu mai poi cobor, trebuie sa te ndeprtezi ct mai rapid posibil de crestele expuse i de orice ridictur. Mijlocul unei creste este preferabil extremitilor sale. Evit arborii nali sau izolati. - unde s te ascunzi de furtun? pe panta inferioar a grohotiului, pe un bloc ales ca loc de ezut, dar s nu fie singurul punct mai nalt de pe o suprafa plat. - dac trasnetul este iminent, trebuie s caui foarte repede un loc relativ protejat de impactul direct. Caut o platform, o pant uoar, o ridictur dominat de un punct nalt vecin (acesta trebuie s fie la cel puin 1 m i mai departe de orice perete vertical). n nici un caz nu te adposti n surplombe, fisuri sau sub stnci verticale. Ridictura, stnca n vecintatea creia te ghemuieti trebuie s fie de 510 ori mai mare dect a ta, n poziie ghemuit. - poziia ghemuit. Aceast poziie este indicat i ofer o mai buna protecie deoarece distana dintre

diferite puncte de contact cu piatra este cea mai mic. Nu atinge pereii cu mna, capul sau umrul. Izoleaz punctul de contact cu stnca cu un material izolant: coarda din fibre sintetice, bocanci, glug cauciucat, un sac de dormit mpturit, un obiect de mbrcminte, etc. Menine celelalte obiecte uscate, sub sacul de bivuac sau pelerin. - dac te-a prins furtuna pe un teren degajat i nu e nici o zon de protecie, vei lua poziia ghemuit, minlle n cap, clciele apropiate i capul ntre genunchi

de aici: http://www.kidslightning.info/lsaftposi.htm - dac trsnetul loveste: Persoana lovita de fulger va avea un oc, arsuri, i se poate opri respiraia, pot aprea convulsii, cu oprirea inimii i fibrilaii. Primul ajutor va cuprinde respiraia gur la gur, n cazul opririi respiraiei, masajul zonei toracice n cazul opririi contraciilor cardiace. Dup rezolvarea problemelor cauzate de oc se vor trata arsurile. - prins de furtuna, trebuie s te miti repede. Aeza-te n aa fel nct s nu fii tu cel care ofer o trecere curenilor tranzitorii care se scurg de pe stnc i de-a lungul fisurilor. - sub nicio form nu te adposteti sub un copac izolat - o persoan care a fost trsnit poate fi atins imediat deoarece curentul s-a scurs deja din corpul ei - nu se alearg deoarece se creeaz un culoar de aer ionizat care atrage fulgerul - dac a trsnit o dat ntr-un loc, exist o probabilitate foarte mare s trsneasc i a doua oar tot acolo - dac vrei s te protejezi intrnd n padure trebuie s intri cel puin 20-50 de m deoarece copacii de la lizier au mari anse s fie trsnii - cortul nu se instaleaz la mai putin de 20 de m de lizier din acelai motiv - poate s trsneasc chiar i n pdure - un plc de jnepeni, toi la acelsi nivel poate s fie un adpost bun n lips de altceva - cortul nu se pune pe vrfuri singuratice, n spaii deschise. Dei impresia este c dac este n cort nu te poate trsni, aceasta este greit, se poate ntmpla http://www.ziaruldeiasi.ro/local/focsani/fratirapusi-de-fulger~ni33op - distana ntre coechipieri trebuie s fie de cel puin 5 m