c8 Tulburările Polimorfe Alalia Afazia

8/9/2019 c8 Tulburările Polimorfe Alalia Afazia

http://slidepdf.com/reader/full/c8-tulburarile-polimorfe-alalia-afazia 1/34

Tulburările polimorfeAlalia. Afazia.

ŞEF LUCRĂRI DR. GEORGETA BURLEA

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR.T. POPA” IAŞI

Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi

©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate



tulburarea cea mai profundă de elaborare, de organizare şi dedezvoltare a limbajului întâlnită la copiii care nu au vorbit niciodată şi

care nu se explică prin deficitul de auz, sau prin întârzierea mintală (Ecaterina Vrăşmaş, Cornelia Stănică – 1997).

ALALIA

tulburare gravă de vorbire, determinată de factori nocivi care afectează mai mult sau mai puţin zona centrală a vorbirii şi se caracterizează prinneputinţa alalicului de a vorbi şi înţelege în totalitate sau suficient,vorbirea altora, cu toate că organele de recepţie sunt sănătoase şiinsuficienţele mentale nu-s de tip oligofren (E. Verza – 1969)

grecescul „a” = fără şi „lalia” = vorbire

DEFINIII



Etiopatogenia

Nu este bine definitã și este încã în dezbatere.

► microleziuni produse pe creierul copilului înainte de apariţiavorbirii.

► factori prenatali: infecţiile gravidei, tulburări toxico-chimice şihormonale

► factori perinatali: traumatisme obstreticale, travaliu prelungit şi

consecutiv, tulburări asfixice

► factorii postnatali: sechele encefalitice şi meningoencefalitice,ca şi tulburările cronice de nutriţie



ALALIA – CLASIFICARE

trei tipuri de alalie:

cu dominantă motorie, dispraxică;cu dominantă senzorială, disfazică;

mixtă, senzorio-motorie, dispraxo-disfazică

Formele „pure” de alalie sunt greu de identificat în activitatea practică.

Majoritatea subiecilor alalici prezintă un tablousimptomatologic mixt, care face dificilă includerea

fără echivoc într-o categorie sau alta.



ALALIA MOTORIE

vorbirea spontană corespunz

ătoare nivelului

vârstei

cronologice e absentă sau e redusă la câteva cuvinte, deobicei mono sau bisilabice.

vorbirea reflectată este aproape imposibilă ► subiectulreuşeşte să pronunţe foneme izolate:

◙ vocale: a, o, u, ă, mai puţin e şi i;◙ consoane: bilabiale, dentale

şi uneori combinaţii ale acestora în silabe.

Mişcările fono-articulatorii sunt imprecise, nesigure, dezordonate.



ALALIA SENZORIALĂ

vorbirea spontană

► subiectul reuşeştesă pronunţe unelesunete, silabe saucuvinte, aparent

corect

vorbirea reflectatăeste de la caz la caz

absentă,aproximativă sau

ecolalică

disfuncţie de percepere a mesajelor verbale şi de înţelegere

a vorbirii, cu tulburări consecutive de exprimare

Ecolalia frecventă la mulţi dintre aceştia explică disfuncţia între perceperea mesajelor şi înţelegerea semantică a lor.



DIAGNOSTICsunt necesare investigaţii

complementare, careimpun colaborarea într-oechipă pluridisciplinară

Testarea auzului – otoscopia,audiograma, audiograma vocală,răspunsul auricular miogenic, etc.

Explorări radiologice (RMN)

Electroencefalograma (EEG)

Studiul genetic – atunci cândexistă un suspiciuni asupra unuiteren familial predispozant.



DIAGNOSTIC DIFERENIAL

surdo-mui

alalici

nu aud niciodată şi nu reacţionează lastimuli auditivi-verbali

o voce rigidă

gânguresc modulat între 1-3 luni, iar maitârziu mimica şi gesturile lor sunt o reacţieselectivă la stimuli verbali, în funcţie decunoaşterea semnificaţiei şi starea psihică

nu reacţionează la sunetele vorbirii, deşireacţionează divers la zgomote de aceeaşiintensitate.

o voce sonoră




Deficienimintal

alalici

inerţie în reluarea unei activităţi întrerupte; cuvântul fixat greşit se menţine alături de

cel corect; solicită multe repetări pentru învăţare;

înţeleg şi execută sarcini, au gesturi şi pantomimă

corespunzătoare, sunt mai activi în terapie




mutismul electiv

alalia

dobândit reversibil în condiţii favorabile

de mediu, se manifestă în funcţie de

situaţie, persoane etc. sunt incriminaţi factori

educativi

este congenitală,cu caracter permanent (dacă nuse intervine cu terapie intensivă).



EXAMINARE COMPLEXĂ

Motricitatea

pentru conturarea tabloului psihopatologic►administrate probe cepermit obinerea informaţiilor referitoare la:

generală fină aparatului fono-articulator

Limbajul impresiv capacitatea de receptare comprehensiunea vorbirii celor dinjur

Limbajul expresiv

pronunţarea fonemelor izolate articularea / co-articularea vocabularul prezenţa / absenţa structurilorsintactice,

gramaticale



EXAMINARE COMPLEXĂ

Atitudinea faţă de vorbire

pentru conturarea tabloului psihopatologic►administrate probe cepermit obinerea informaţiilor referitoare la:

Atenţia Percepţia Reprezentarea Memoria Comportament Activităţile ludice



PROGNOSTIC

Indicatori :

vârsta de începere a terapiei ► ideal 3,5-4 ani; după 10-11ani rezultatele terapiei sunt discutabile;

starea generală a copilului ;

alte tulburări asociate – psihosomatice sau psihologice;

dezvoltarea cognitivă – intelect cvasi-normal, liminar saudeficienă mintală;



PROGNOSTIC

Indicatori :

tipul de familie de provenienţă:

►disociată,

► monoparentală,► normală,► funcţională / disfuncţională;

atitudinea educativă în familie;

nivelul de instrucţie şi statutul socio-economic al familiei.



Demersul terapeutic în alaliile cu dominanţă motorie

Obiective generale:

Formarea, organizarea şi dezvoltarea limbajului; Formarea şi dezvoltarea motivaţiei de comunicare prin cuvânt; Structurarea adaptativ-funcţională a personalităţii copilului.

Obiective specifice:

Formarea şi dezvoltarea auzului fonematic; Dezvoltarea motricit

ăţii organelor fono-articulatorii ;

Automatizarea mişcărilor articulatorii corecte; Educarea tactil-kinestezică;

Educarea atenţiei, memoriei, capacităţilor cognitive; Echilibrarea afectivă şi comportamentală.



Demersul terapeutic în alaliile cu dominanţă senzorială

Obiective generale:

Formarea, organizarea şi dezvoltarea limbajului; Formarea şi dezvoltarea motivaţiei de comunicare prin cuvânt; Structurarea adaptativ-funcţională a personalităţii copilului.

Obiective specifice:

Educarea senzorială – percepţii acustice, vizuale, kinestezice, tactile; Educarea verbo-motorie –automatizarea mişcărilor articulatorii

corecte; Dezvoltarea operaţiilor gândirii – analiza, sinteza, abstractizarea,

generalizarea; Educarea atenţiei, memoriei,

Însuşirea unui vocabular activ operaţional;



termenul de afazie, în înelesul actual, a fost introdus în literaturamedicală în 1865 de Armand Trousseau:

AFAZIA

O perturbare a codului lingvistic, fiind afectată codarea (nivelulexpresiv) şi/sau decodarea (nivelul înţelegerii).

gr.: αφασια = lipsa vorbirii

DEFINIII

Această tulburare nu se datorează unei stări demenţiale sau deficienţesenzoriale, unei disfuncţii senzoriale sau disfuncţii a musculaturii faringo-

laringiene,ci unei leziuni cerebrale, localizate sau difuze, de origine musculară,

traumatică sau tumorală.



Studii asupra afaziei

Paul Broca, 1865,

rezultatele observaiilor anatomo-clinicefăcute asupra pacientului Leborgne

▼

constată o leziune circumscrisă▼la "piciorul celei de a treia circonvoluiuni

frontale"▼

în emisfera cerebrală stângă, undelocalizează

▼"centrul" limbajului articulat

Prima autopsie a lui PaulBroca: Emisfera cerebrală

stângă a pacientului Leborgne (desen de Pierre Marie)

Paul Broca




Carl Wernicke , 1874

o altă formă de tulburare a vorbirii, care, spredeosebire de cazurile lui Broca, se caracterizează

prin▼

tulburarea înelegeri limbajului, în timp ce vorbireaproprie easte posibilă, însă plină de greșeli

▼denumește această formă

▼

"afazie sensorială"▼apărută în urma unei leziuni în zona "primei

circonvoluiuni temporale", rezervând pentrucazurile descrise de Broca termenul de "afazie

motorie".

Carl Wernicke




HUGHLINGS JACKSON , 1866

aplică teoria sa asupra disoluiei funciilor cerebrale ierarhizate lastudiul limbajului

▼ în cazul afaziei nu este vorba de pierderea "imaginilor verbale" ci de

imposibilitatea realizării "limbajului propoziional".

PIERRE MARIE , 1906

contestă doctrina clasică a "centrilor preformai ai imaginilorverbale"

▼consideră afazia drept alterarea unui deficit intelectual specializat

privind limbajul.




HENRY HEAD , 1926

nu admite o delimitare strictă între aspectele motorii și cele

senzoriale ale limbajului▼consideră afazia drept manifestarea unui defect în formularea și

expresia simbolică.

KURT GOLDSTEIN , 1948

consideră că cea mai înaltă proprietate a substanei cerebrale ar fi▼

funcia de simultaneitate▼care

dispare în împrejurări patologice, cum ar fi și afazia,▼

întreaga configuraie a bolnavului , "comportamentul abstract“,

devine modificată, nu numai vorbirea.



Etiopatogenia

Orice leziune a creierului care interesează zonele limbajului și legăturiledintre ele poate provoca tulburări ale vorbirii de tip afazic cu caracterpermanent.

Cauzele cele mai frecvente :

Bolile cerebro-vasculare, hemoragiisau infarcte, mai ales în teritoriularterei cerebrale mijlocii de partea

stângă.

Traumatisme cranio-cerebrale cufocare contuzionale în parenchimulcerebral.



Etiopatogenia

Cauzele cele mai frecvente :

Procese expansiveintracraniene, tumori

cerebrale benigne saumaligne, primitive sau

metastatice.

Boli infecioase ale creierului și meningelor: abcese cerebrale,encefalite.

Boli degenerative: Boala Alzheimer, afazia primară progresivă.



AFAZIA – CLASIFICARE

► cu dominantă expresivă ,(tip Broca) ;

► cu dominantă receptiv-

senzorială,(tip Wernicke ) ;► amnestică► globală ,

patru forme clasice

După localizarea lezională:



AFAZIA BROCA Localizarea lezională:

Piciorul celei de a treia circumvoluiuni frontale din emisferacerebrală dominantă pentru vorbire

(în majoritatea cazurilor cea stângă)și substana albă subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil".

Zonă irigată de artera prerolandică, ramură a arterei cerebralemijlocii.



AFAZIA BROCA Simptomatologie:

vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe,

articularea cuvintelor defectuoasă;

construcii gramaticale incorecte;

debit verbal încetinit;

intonaiile melodice adecvate textului inexistente;

scrisul este defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâiniidrepte;

înelegerea vorbirii este puin sau de loc afectată;

pacientul este conștient de dificultăile avute, reacioneazădepresiv;

comunicarea este redusă în primul rând datorită incapacităiide expresie.



AFAZIA WERNICKE Localizarea lezională:

Circumvoluiunea temporală posterioară și cea parietală

inferioară în emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (înmajoritatea cazurilor de partea stângă).Zonă irigată de artera temporal ă posterioar ă, ramură a arterei

cerebrale mijlocii .



Simptomatologie:

lipsă de înelegere a limbajului, în cazuri grave până la"surditate verbală";

vorbirea cu debit normal, uneori accelerat ;

producia verbală lipsită de îneles ;

prezena parafaziilor semantice ;

articularea sunetelor normală;

incapacitate de a înelege limbajul scris (alexie);

pacientul este de cele mai multe ori inconștient dedefectul său și are o dispoziie afectivă disforică;

capacitatea de comunicare este grav alterată

AFAZIA WERNICKE



AFAZIA AMNESTICĂ

Localizarea lezională:

Gyrus-ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de

partea stângă.

Simptomatologie:► dificultatea găsiriicuvântului adecvat cu

apariia de parafaziiapropiate de sensulcuvântului dorit;

► tulburări discrete ale înelegerii semantice;

► vorbirea reflectatănealterată ;

► cititul cu voce tarenealterat ;

► capacitatea de comunicare doar discret limitată.



AFAZIA GLOBALĂ


Leziunile cerebrale întinse,cuprinzând atât zonele anterioare (Broca),

cât și cele posterioare (Wernicke, circonvoluiunea supramarginală) alelimbajului

Simptomatologie:► pierdere totală acapacităii de vorbireși de înelegere, a

scrisului și cititului ;► un rudiment delimbaj automat, înspecial sub forma

exclamailoremoionale ;

► frecvent esteasociată cu un deficit

motor grav(hemiplegie) de partea

dreaptă a corpului.► Comunicarea verbală este practic imposibilă. Prognosticul unei

recuperări a limbajului este foarte rezervat.



AFAZIA – CLASIFICARE

► Afazia de conducere ;

► Afazia transcorticală motorie ;

►Afazia transcortical

ăsenzorial

ă;

► Afazia transcorticală mixtă .

alte forme de afazie



Afazia de conducere

Descrierea leziunilor cerebrale caresunt la originea acestei forme de

afazie este controversată.Unii cercetători susin că ar fi vorbade o distrugere a fascicolului arcuat,care unește aria lui Wernicke cu cea

a lui Broca. În unele cazuri s-au constatat

leziuni ale cortexului auditiv, aleinsulei lui Reil sau încircumvoluiunea supramarginală.


►vorbire spontană fluentă, nealterată dar cu o dificultate extremă îna repeta cuvintele sau frazele percepute;

► înelegerea verbală este păstrată.

Simptomatologie:



Afazia transcorticală motorie

Afazia transcorticală senzorială

Afazia transcorticală mixtă

Leziunea responsabilă este situată înainte de aria lui Broca, în regiuneaprefrontală, afectând sistemele axonale care se proiectează pe structurileprofunde eferente.

Leziunile constatate afectează lobul parietal inferior de partea stângă, izolândzona posterioară a limbajului (Wernicke) de restul cortexului cerebral.

o tulburare a înelegerii limbajului oral și scris, iar pe plan expresiv, fie oproducie verbală fluentă, fie ușoare modificări calitative (parafazii,disortografii).

se manifestă ca o afazie globală, repetiiacuvintelor și propoziiilor este însăconservată.

Simptomatologie asemănătoare cu cele ale afaziei Broca, dar vorbirea repetatăeste intactă, iar agramatismul poate fi mai puin pronunat.



BIBLIOGRAFIE• Burlea, G., Bâlbâie, V., - Normal şi patologic în evoluţia

limbajului. Esenţialul în logopedie, Editura “Spiru Haret”Iaşi şi Editura Tehnica-Info Chişinãu, 2001

• Burlea, G., Burlea, M., - Dicţionar explicativ delogopedie, Ed.Polirom, 2011

• Verza E. – Tratat de logopedie, Editura FundaţieiHumanitas, Bucureşti, 2003

c8 Tulburările Polimorfe Alalia Afazia

Documents

Transcript of c8 Tulburările Polimorfe Alalia Afazia