TULBURĂRI ALE PERCEPŢIEI

Halucinaţiile sunt definite clasic drept „percepţii fără obiect”. Această definiţie a fost completată prin menţiunea „fără obiect de perceput”; “experienţe psihologice interne care determină subiectul să se comporte ca şi cum ar avea o senzaţie sau o percepţie, atunci când condiţiile exterioare normale ale acestor senzaţii sau percepţii nu se realizează”.

Simptomele psihiatrice nu se lasă separate pentru că fiecare nu îşi atinge valoarea semiologică şi psihopatologică decât în raport cu celelalte; în acest sens, se poate spune că bolnavul halucinant nu are tulburări de percepţie, ci că „întregul sistem al realităţii” suferă o destructurare, o dezintegrare.

Variabilitatea unora dintre parametrii perceptuali la care se adaugă şi alte caracteristici precum răsunetul afectiv sau cognitiv, permite o primă clasificare descriptivă a halucinaţiilor.

TIPURI DE HALUCINAŢII PSIHOSENZORIALE

Tipul de halucinaţieHalucinaţii auditive

Subtipurielementare

Descriere fenomenologicăsunt percepute ca zgomote nedistincte (foşnete, ţiuituri, pocnete)

Circumstanţe de apariţie•patologia urechii,•boli neurologice,•stări confuzionale, •unele psihoze.

comune sunete cărora subiectul le atribuie o sursă sau o modalitate de producere bine definită (ex. dangăt de clopot, curgerea apei, sunete muzicale, zgomotul de motor, etc.)

Halucinaţii auditive

complexe (halucinaţii acustico-verbale)

pot fi fragmentare, când bolnavul percepe silabe, cuvinte fără semnificaţie, fragmente sintactice sau pot avea un conţinut precis, distinct, inteligibil. Când subiectul nu poate înţelege vocile pe care le aude, se vorbeşte de vergiberaţie halucinatorie.

•psihoze schizofrenice,•sindroame paranoide,•stări depresive,•psihoze alcoolice cronice.

Halucinaţii vizuale

elementare fotopsii, percepute ca puncte luminoase, scântei, linii.

•afecţiuni oftalmologice,•neurologice •tumori şi leziuni ale lobului occipital,•epilepsie, etc•stări confuzionale (în special în cele alcoolice, clasic descrise sub formă de zoopsii.•schizofrenii paranoide

complexe care pot fi fantasmoscopii, atunci când obiectele şi figurile nu sunt precis conturate, sau figurate când se referă la obiecte precise: dintre acestea, cele care reprezintă

animale poartă numele de zoopsii.scenice care pot fi panoramice (statice) sau

cinematografice (în mişcare).Halucinaţii olfactive şi gustative

plăcute parfumuri, esenţe, miresme •unele tumori şi leziuni ale lobului temporal,•psihoze afective, fiind în concordanţă cu tonalitatea afectivă,•delirium tremens,•sindroame paranoide, •psihoze de involuţie,•nevroze de tip obsesiv, fobic şi isteric.

neplăcute mirosuri grele, respingătoare, de putrefacţie, gusturi metalice, astringente

Halucinaţii tactile

interne arsuri, dureri, mişcări ale unor insecte sau viermi subcutanate

•intoxicaţii cu cocaină, haşiş, LSD,•psihoze alcoolice acute şi subacute (luând adesea aspectul de halucinaţii zoopatice - percepţia de gândaci, insecte, paraziţi, viermi mergând pe piele sau în piele),•psihoze de involuţie

externe arsuri, căldură, atingere, sărut, curent de aer, înţepătură

TIPURI DE HALUCINAŢII PSIHICE (PSEUDOHALUCINAŢII)

Tipuri de halucinaţieHalucinaţii psihice acustico-verbale

Descriere fenomenologică•voci interioare, ecoul gândirii sau al lecturii, murmur intrapsihic, gânduri transmise,•trăirile vin din afara subiectului prin intruziune, se insinuează în gândirea lui, fiind atribuite altcuiva,• «transmiterea gândurilor» care este interpretată ca telepatie, comunicare misterioasă, limbaj fără cuvinte, dând subiectului impresia că şi-a pierdut intimitatea gândirii sale, posibilitatea de a se conduce după voinţa sa, fiind supus influenţei altcuiva.

Circumstanţe de apariţie-în delirurile cronice,-în cea mai mare parte a psihozelor.Notă: apariţia lor este un indice de gravitate, stabilind intensitatea psihotică a tulburărilor.

Halucinaţii psihice vizuale

•apar ca simple imagini sau sub formă de scene panoramice, în spaţiul subiectiv al bolnavului, dându-i impresia că trăieşte într-o lume a scenelor imaginare, a

viziunilor interioare sau artificiale,•bolnavii le văd cu ochii interiori, cu ochii minţii lor.

Halucinaţii psihice motorii

• sunt legate de limbajul interior şi de expresia motorie a acestuia -bolnavul are senzaţia că vorbeşte (fără să facă nici un fel de mişcare);-bolnavul schiţează mişcări ale limbii şi buzelor;-bolnavul are impulsiuni verbale «este făcut să vorbească» (sentimentul de automatism verbal).