Tulburari de Pigmentare Ale Pielii
2
Tulburari de pigmentare ale pielii Culoarea pielii, variaţiile ei au interesat de-a lungul timpului mai ales din punct de vedere estetic şi, din păcate, uneori rasial. Totuşi, ele ascund modificări patologice, uneori importante, la nivelul tegumentului sau manifestări ale unei afecţiuni generale. Tulburările pigmentare se pot manifesta printr-o accentuare a coloraţiei (hiperpigmentare) sau printr-o diminuare a acesteia (hipopigmentare) şi pot fi localizate sau generalizate. În general, când ne referim la tulburările de pigmentaţie, ne gândim la principalul pigment al pielii – melanina –, secretat de celulele melanocitare ale pielii, cu rol esenţial în protecţia solară şi care secundar dă culoare pielii, părului, genelor, ochilor (care pot fi la rândul lor afectate în tulburările de pigmentare). Totuşi, la nivelul pielii mai există şi alţi pigmenţi, cum ar fi carotenul, care are culoare galben. Albinism Hipopigmentarea presupune scăderea pigmentului pielii sau a celulelor producătoare. Ea poate fi totală şi generalizată în albinism, o maladie genetică ce se caracterizează prin decolorarea pielii, părului, genelor şi irisului, asociată cu diverse afecţiuni oftalmologice. Pentru această afecţiune nu există un tratament specific, persoana în cauză trebuie să evite expunerea la soare şi să se protejeze corespunzător prin îmbrăcăminte adecvată, ochelari şi creme de protecţie solară. Hiperpigmentarea poate fi difuză sau localizată, sub formă de zone focale mai mari, aluniţe, pete, pistrui, semne din naştere. Hiperpigmentarea difuză este cauzată de o afecţiune generală: boala Addison (disfuncţie suprarenală), afecţiuni tiroidiene, hemocromatoza
description
referat
Transcript of Tulburari de Pigmentare Ale Pielii
Tulburari de pigmentare ale pielii
Culoarea pielii, variaiile ei au interesat de-a lungul timpului mai ales din punct de vedere estetic i, din pcate, uneori rasial. Totui, ele ascund modificri patologice, uneori importante, la nivelul tegumentului sau manifestri ale unei afeciuni generale.
Tulburrile pigmentare se pot manifesta printr-o accentuare a coloraiei (hiperpigmentare) sau printr-o diminuare a acesteia (hipopigmentare) i pot fi localizate sau generalizate. n general, cnd ne referim la tulburrile de pigmentaie, ne gndim la principalul pigment al pielii melanina , secretat de celulele melanocitare ale pielii, cu rol esenial n protecia solar i care secundar d culoare pielii, prului, genelor, ochilor (care pot fi la rndul lor afectate n tulburrile de pigmentare). Totui, la nivelul pielii mai exist i ali pigmeni, cum ar fi carotenul, care are culoare galben.
AlbinismHipopigmentarea presupune scderea pigmentului pielii sau a celulelor productoare. Ea poate fi total i generalizat n albinism, o maladie genetic ce se caracterizeaz prin decolorarea pielii, prului, genelor i irisului, asociat cu diverse afeciuni oftalmologice. Pentru aceast afeciune nu exist un tratament specific, persoana n cauz trebuie s evite expunerea la soare i s se protejeze corespunztor prin mbrcminte adecvat, ochelari i creme de protecie solar.
Hiperpigmentarea poate fi difuz sau localizat, sub form de zone focale mai mari, alunie, pete, pistrui, semne din natere. Hiperpigmentarea difuz este cauzat de o afeciune general: boala Addison (disfuncie suprarenal), afeciuni tiroidiene, hemocromatoza (depozite anormale de fier), ciroza biliar primar, sclerodermia. Leziunile locale pot fi date de o afeciune dermatologic (infecii fungice, lichen plan, eczem, melanom malign) sau pot fi semne ale unei boli generale (diabet zaharat, ovar polichistic) sau chiar o reacie advers la unele medicamente (amiodarona, chimioterapice, tetraciclina, unele antiinflamatoare nesteroidiene, barbiturice).
Femeile nsrcinateCea mai frecvent este probabil cloasma (melasma), care apare la femeile nsrcinate i uneori la cele care urmeaz un tratament cu contraceptive orale. Petele brune sunt simetrice, localizate pe frunte, obraji, deasupra buzei superioare i dispar dup natere.
Pentru precizarea diagnosticului etiologic se face un consult dermatologic, completat, dac e nevoie, cu o biopsie a pielii i eventual investigaii n domeniul endocrin, hepatic, ginecologic. Tratamentul se va face difereniat (crioterapie, laser, creme de nlbire etc.).
VITILIGO.Diminuarea pigmentului pielii este caracteristic unei afeciuni, mai rspndit de aceast dat, numit vitiligo, maladie cu etiologie genetic i posibil autoimun, ce afecteaz 0,5%-1% din populaie. Vitiligo se caracterizeaz prin apariia unor arii de depigmentare bine delimitate, localizate mai ales pe fa, degete, palme, coate, genunchi, axil, zona ano-genital i inghinal.
FR SOARE.Leziunile provocate de vitiligo sunt mult mai vizibile la indivizii cu un tegument natural de o nuan mai nchis. Toi pacienii trebuie s evite soarele i, n funcie de gravitatea bolii, exist mai multe posibiliti de tratament: creme cu corticosteroizi, terapia PUVA, depigmentarea tegumentului neafectat, autotransplanturi de piele.
