Numărul 20819.11 - 25.11.2009

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuita

În acest număr

În numărul următor

PUBLICIDAD916 156 384916 972 596

ESPACIOS ENCASTELLANO

Récord de parados en Rumanía

[ En la pág. 23 ]

Ce trebuie să faci în cazul litigiilor

de muncă

www.noiinspania.com

Pag. 2Vă aşteptăm iar la Integra Madrid

NOI ÎN SPANIA es la publicación rumana líder en España

83.400 lectores cada semana

En la Comunidad de Madrid y las zonas de Castellón, Valencia, Alicante, Murcia y Almería. Estudio de medios para inmigrantes (EMI 2008); trabajo de campo mayo-junio 2008.

DISTRIBUCIÓN CONTROLADA POREnero - diciembre de 200823.408 ejemplares semanales

En noviembre, 105.000ejemplares mensuales

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

GRATUIT

SUNTEM CEI MAI BUNI!

℡901 810 222

4.90€comision

Începând cu

8888 8 88888 88 8℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡901901019010101901990901909999019010019010190190199010100110190111111111111111111

� PLATIM ÎN EURO

� LA BCR

� BANII AJUNG ÎN 10 MINUTE

� CU NOI POTI SI SA PRIMESTI

BANI DIN ROMÂNIA

Soluţia pentru asistenţii medicali care solicită echivalarea studiilor Pag. 10

Ne alegem preşedintele

Pag. 3

Pag. 7

România: 653.939

şomeri, maximum al

ultimilor 5 ani şi jumătate

Arganda del Rey

Spectacol de muzică şi dans de 1 Decembrie

2 SCRISORI+ 19.11 - 25.11. 2009

SECŢIA CONSULARĂ MADRIDAdresa: Avenida CARDENAL HERRERA ORIA nr. 134,

28034, Madrid

Programul de lucru cu publicul:

De luni până joi: 09,30 -16,30

Telefon: 917 340 182, 917 342 993 şi 913 451 244

Fax: 91 416 50 25

e-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net

COORDONATE AMBASADĂAdresa: Avenida de Alfonso XIII, 157, 28016, Madrid

CANCELARIATelefon: 91 350 44 36Fax: 91 345 29 17

http://madrid.mae.ro

e-mail: secretariat@embajadaderumania.es

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA BARCELONA Adresa: C/ San Juan de la Salle 35 bis (08027)

Intrare pentru public: Alcoy 22

Telefon: 93 434 11 08 Fax: 93 434 11 09

E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefonica.net

Circumscripţia consulară: Cataluña, Valencia, Murcia,

Navarra, Aragón, La Rioja

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA SEVILLAAdresa: C/ Nicaragua 18 (cod poştal 41012) Tel.: 954 62 40 70 Fax: 954 62 71 08 E-mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net Circumscripţia consulară: Andalucía (Huelva, Sevilla, Córdoba, Jaén, Almería, Granada, Málaga, Cádiz), Mur-cia şi Extremadura (Cáceres şi Badajoz)

A M B A S A D A

R O M Â N I E I

CONSULATUL DIN CASTELLÓN DE LA PLANAAdresa: Calle de Larra, 2, 12006,

Castellón de la Plana

Tel.: 964 216 172 Fax: 964 257 053

Program: luni-vineri, 9.00-15.00

Circumscripţia consulară:

Valencia, Castellón și Alicante

Magazin alimentar românesc cu preţuri mici

Magazin alimentar românesc cu preţuri mici

Madrid, C/Francisco Villaespesa, 51Între staţiile de metrou Ascao şi Elipa

Program: Luni-vineri, 10.30-14.00, 17.30-21.00 Sâmbăta, 10.00-21.00

Duminica, 10.00-14.00 şi 17.30-21.00

Cabinet de avocatură Consultanţă şi asistenţă juridică în toate materiile

de drept, în limba română Traduceri autorizate Onorarii speciale

Adresa: C/ Príncipe de Vergara, nr. 69, Madrid 28006 Număr telefon pentru programări – 676 540 956

E-mail: gianinastanea@asesoriarumana.com

Nelu Bârsan Transport pachete Spania-România România-Spania

E-mail: barsantrans@hotmail.esPachetele din Comunitatea Madrid ce depăşesc 30 kg se ridică de la domiciliu.

Pentru mai multe informaţii, sunaţi la numerele de telefon: 629 755 887, 618 759 962, 618 759 654, 626 313 328E-mail: barsantrans@hotmail.eswww.barsantrans.com Pentru mai multe informaţii în România, sunaţi la numerele de telefon: 0747 083 794, 0747 015 894

ADRESEMadrid: C/ Manuel Cortina, no. 13 Alcalá de Henares: C/ Juan de Cardona, no. 6

LÉRIDAC/ Ramón Llull, no. 17 Tel.: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964 Şi pentru rutele Barcelona, Tarragona, Girona, Figueres, Sabadell, Terrassa www.nelu-barsan.4t.comE-mail: info@nelu-barsan.4t.com

Pachetele din Comunitatea Madrid ce depăşesc 30 kg se ridică de la domiciliu.

88

NOU

Preţuri avantajoase pentru cei care se repatriază.

LÉRIDAC/ Ramón Llull, no. 17 Tel.: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964 Şi pentru rutele Barcelona, Tarragona, Girona, Figueres, Sabadell, Terrassa www.nelu-barsan.4t.comE-mail: info@nelu-barsan.4t.com

Pentru al treilea an IntegraMa-

drid, Târgul de Produse și Servi-

cii pentru Imigranţi, vă așteaptă,

de pe 4 pe 8 decembrie.

Locaţia Târgului este deja foar-

te cunoscută tuturor: Feria de

Madrid (IFEMA).

IntegraMadrid a ajuns să fie

primul salon în sectorul său atât

în ceea ce privește numărul de

expozanţi, cât și cel de vizitatori.

Cifrele vorbesc: la ultima ediţie

au fost 180 de expozanţi și peste

80.000 de vizitatori. Anul acesta

organizatorii prevăd că vor veni

peste 100.000 de persoane.

Ediţia de anul acesta este specia-

lă: ţara amfitrioană este România.

Ambasada ţării noastre, împreună

cu câteva asociaţii, a pregătit un

interesant program – folclor, ar-

tizanat și gastronomie. Și, cum

deja vă așteptaţi, și noi, cei de la

Noi în Spania, vom organiza un

stand în cadrul târgului, la care

vă așteptăm cu o mulţime de sur-

prize.

De MOȘ NICOLAE poţi să câștigi

un cadou!

Pentru al treilea an IntegraMa expozanţi cât și cel de vizitatori interesant program folclor ar

Vă aşteptăm iar la INTEGRA MADRID

TRAGERE LA SORŢI

abonament gratuit, de la Hiperantena

La tragerea la sorţi vor participa toţi cei care vor vizita standul

Noi în Spania în perioada 4-6 decembrie.

-

tului care colaborează cu săptămânalul nostru, Jesús Benito de la Torre. Acesta vă aşteaptă sâmbătă şi duminică, 5

şi 6 decembrie, începând cu ora 16.30.

Vizitează-ne de pe 4 pe 8 decembrie la Ifema, Târgul Integra Madrid, standul Noi în Spania!

În preajma sărbătorilor de Crăciun, Ambasada României la Madrid, în parte-

neriat cu Asociaţia Hispano-Română AMIRES și ONG-ul Proyecto Esperanza și

cu sprijinul Asociaţiei Românilor din Comunitatea Madrid, lansează o iniţiativă

umanitară care își propune să aducă puţină bucurie unor copii români aflaţi în

Toţi cei care doresc pot să contribuie la o colectă de hăinuţe, jucării și dulciuri,

minori neacompaniaţi, precum și copiilor născuţi în centre penitenciare din Spa-

nia.

Colecta va avea loc vineri, 27 noiembrie, la ora 18.00, la sediul Ambasadei.

De asemenea, cei interesaţi pot trimite donaţiile lor până în ziua de 27 noiem-

brie pe adresa Ambasadei (Avda. Alfonso

XIII, nr. 157, 28016, Madrid).

Hainele, jucăriile și dulciurile vor ajun-

ge prin intermediul organizaţiei Proyecto

Esperanza la copiii româncelor victime ale

Ambasadei României la Madrid împreună cu

Asociaţia AMIRES va asigura distribuirea do-

naţiilor în centrele pentru minori instituţio-

nalizaţi și în centrele penitenciare spaniole.

Colectă de hăinuţe, jucării şi dulciuri

DĂRUIEŞTE BUCURIE UNUI COPIL ROMÂN

Asociaţia Dor român din Argan-

da del Rey sărbătorește și anul

acesta Ziua României cum se cu-

vine. Și o face două zile la rând.

Pe 28 noiembrie, sâmbătă, la ora

17.00, va prezenta filmul româ-

nesc Nemuritorii, în regia lui Ser-

giu Nicolaescu.

Pelicula este subtitrată în limba

spaniolă. Proiecţia va fi în sala 51

a Conservatorului Montserrat Ca-

ballé (strada Mar de Alborán, fără

număr).

Iar duminică, 29 noiembrie, va

fi un extraordinar spectacol de

muzică și dans, la care sunt in-

vitaţi Nicolae Fur-

dui Iancu, Ancuţa

Anghel, Alexandra

Ungureanu, grupu-

rile de dans Dor ro-

mân, Hiervabuena

și Sighetul Marmaţiei și corul de

muzică Guadalquivir. Spectacolul

începe la ora 17.00 și va fi în sala

mare a Conservatorului Municipal

Montserrat Caballé.

Intrarea este liberă până la com-

pletarea locurilor.

Informaţii, la adresa de e-mail

dor_roman@hotmail.com.

Organizatori: asociaţia Dor ro-

mân, primăria din Arganda del

Rey, FADERE, Institutul Cultural

Român și All the films worth ma-

king.

Evidenţă contabilă şi constituire societăţi

3INFORMAŢII UTILE 19.11 - 25.11. 2009

SECŢIILE DE VOTARE LA ALEGERILE PREZIDENŢIALE ŞI LA REFERENDUM Duminică, 22 noiembrie, vor avea

loc scrutinul pentru alegerea preșe-

dintelui României și referendumul

pentru Parlament unicameral și re-

ducerea numărului de parlamentari

la maximum 300.

În Spania se vor organiza 38 de sec-

ţii de votare, stabilite în cooperare cu

autorităţile publice locale spaniole.

Iată adresele secţiilor de votare la care vor putea vota toţi cetăţenii români majori la data de 22 noiem-brie:

- În Madrid vor fi două secţii de vo-

tare, la sediul ambasadei României la

Madrid (Avenida de Alfonso XIII no.

157).

- Bilbao: Centro Cultural Ignacio

Elacuria (Calle Padre Lojendio no. 2)

- Ciudad Real: Calle Mata no. 37

- Roquetas de Mar: Pabellón Infan-

ta Cristina, s/n

- Almería: Carretera Huércal de Al-

mería, no. 46

- Barcelona: Consulatul General

al României la Barcelona (Calle San

Juan de la Salle, no.35 bis

- Alcázar de San Juan: Centro Cívi-

co Municipal (Plaza de España , C/

Pasaje s/n

- Santiago de Compostela: Aula de

formación Plaza do Obradoiro (Ave-

nida de Raxoi s/n

- Cuenca: Colegio Publico “Ramón

y Cajal” (Calle Maestro Pradas s/n)

- Guadalajara: Polideportivo del

Colegio Publico “Pedro Sany Vásquez”

(C/Dos de Mayo s/n)

- Toledo: Centro Social Polivalente

de Santa María de Benmequerencia

(Polígono Industrial de Toledo), Calle

Rio Bullaque s/n

- Badajoz: Colegio Santa Marina

(Avda. del Guadiana, no. 6)

- Girona: Centro Cívico Pla de Palau

(C/Saragossa no. 27)

- Córdoba: Centro de Iniciativas

Culturales OSIO (Plaza de Canero,

s/n)

- Granada: Casa Consistorial (Plaza

de Carmen, s/n)

- Huesca: Circulo Oscense (Plaza de

Navarra, no. 4)

- Albacete: Colegio “Benjamin Pa-

lencia” (Calle México no. 8)

- Zaragoza: Consulatul României la

Zaragoza (Calle Camino de Las Tor-

res, no. 24)

- Sevilla: Consulatul General al

României la Sevilla (Calle Nicaragua,

no.18)

- În Castellón de la Plana vor fi două

secţii de votare, la Pavilionul Munici-

pal “La Pergola” (Paseo Ribalta s/n)

În atenţia cetăţenilor români care se deplasează în Maroc

Înscriere la Mi País 6€ (6,96 impozite indirecte incluse). Pentru înscrierea la Mi País de pe 3 pe 30 noiembrie, obţii 20 de minute gratuite în convorbiri internaţionale în ţara aleasă în Mi País. Tarif 18 eurocenţi/min. (20,88 eurocenţi TVA incl.) de la 20.00 la 08.00, a se consulta restul tarifelor pe www.vodafone.es. Tarife neaplicabile la convorbiri naţionale, nici la convorbiri în roaming, nici la convorbiri în alte ţări. Tarifare pe secunde. Interval orar teritoriu naţional. Stabilirea convorbirii, 49 eurocenţi (56,8 eurocenţi TVA incl.). Consultă impozite din Insulele Canare, Ceuta şi Melilla şi mai multe informaţii pe www.vodafone.es/mipais. Preţ pachet valabil clienţi activaţi de pe 01.11.2009 pe 30.11.2009. Promoţie credit pentru aceşti clienţi şi clienţi cu cartela Mi País dacă încarcă înainte de 07.12.2009. Credit: 3€ iniţial + 9€ la activarea cartelei SIM + valoare dublă prima reîncărcare până la 88€. Impozite indirecte incluse. Taxa Canon Digital inclusă. Preţuri valabile în Peninsulă şi Baleare. Informează-te de preţurile aplicabile în Insulele Canare, Ceuta şi Melilla la magazinul tău Vodafone sau pe www.vodafone.es

Să vorbeşti cu ai tăi nu are preţ, iar acum, cu atât mai puţin

pentru 49€ + până la 100€ credit

Vino la Mi País de la Vodafone şi îţi facem cadou 20 de minute în convorbiri internaţionale. În plus, ia-ţi acest Nokia 2720 cu cameră de 1,3 Mpx

Sau, dacă preferi, ia-ţi o cartelă Mi País pentru 15€ cu până la 100€ credit

Nokia 2720

Informează-te pe www.vodafone.es/mipais

Mi País

- Alcalá de Henares: Junta Munici-

pal de Distrito II (Avenida de Reyes

Católicos no. 9)

- Coslada: Casa Consistorial intrare

prin Plaza Mayor (Avda. de la Consti-

tución no. 47)

- Valencia: Calle Micalet, no. 1

- Torrejón de Ardoz: Colegio Buen

Gobernador (Avda. de la Constitu-

cíon no. 9)

- Las Palmas de Gran Canaria: CEIP

Santa Catalina (Calle Isla de Cuba no.

27)

- Palma de Mallorca Centro Casal

de Inmigrantes (Calle Eusebio Estada,

no. 48 TBC)

- Alicante: Negociado Estadística

(Calle Rafael Terol no. 10)

- Tarragona: Centro Cívico - Antiga

Audiencia (Plaza Pallol s/n)

- Gijón: Centro Municipal Integrado

de el Llano (Calle Río de Oro no. 37)

- Lérida: Centro Cívico del Centro

În atenţia cetăţenilor româniÎnn atenţia cetăţenilor roÎn aateennţţia ceetătăăţeenilor roomâmânniiÎÎccÎÎ

Historico (Placa Ereta s/n)

- Lepe: Casa de la Cultura (Calle Mi-

guel Rodríguez, s/n)

- Getafe: Centro Cívico Cerro Bue-

navista del Barrio Sector III (Avenida

Arcas del Agua, no. 1)

- Murcia: Avenida de los Rectores,

no. 3, Edificio Paraninfo

- Málaga: Centro de Servicios Soci-

ales (Avenida Isaac Peral, no. 23)

- Logroño: Primărie (Avenida de la

Paz no. 11)

- Burgos: Colegio Miguel de Cer-

vantes (Calle Real s/n - Intersecţia

dintre Avda. de la Constitución cu C/

de Antonio García Martín)

La secţiile de votare de mai sus se

va putea vota atât pentru alegerile

prezidenţiale, cât și pentru referen-

dum. Conform legii, pot vota și tu-

riștii.

Actele de identitate pe baza căro-

ra se poate vota în străinătate: car-

tea de identitate, cartea de identitate

provizorie, buletinul de identitate sau

pașaportul diplomatic, pașaportul

diplomatic electronic, pașaportul de

serviciu, pașaportul de serviciu elec-

tronic, pașaportul simplu, pașaportul

simplu electronic, pașaportul simplu

temporar, titlul de călătorie, valabile

în ziua votării. Pentru a vota, e nevoie

de acte de identitate valabile.

Alegătorii care optează, atunci

când se prezintă la urne, să voteze

doar pentru alegerea președintelui

sau doar la referendum nu vor putea

să revină la secţia de votare la altă oră

pentru a-și mai exprima opţiunea, a

stabilit Biroul Electoral Central. De

asemenea, cei care vor dori să voteze

la referendum vor trebui să răspundă

la ambele întrebări care fac obiectul

consultării.

În ultima perioadă s-au înmulţit

cazurile în care cetăţeni români

sunt reţinuţi pe teritoriul Maro-

cului, în porturi și aeroporturi, în

special în zona frontierei maro-

cano-spaniole, la Tanger, Melilla,

Ceuta, Tarifa sau Algeciras, sub

acuzaţia de posesie sau trafic de

stupefiante.

Ambasada României recoman-

dă tuturor cetăţenilor români să

respecte legislaţia ţărilor în care se

deplasează și să evite transportul

de bagaje sau corespondenţă ale

unor persoane necunoscute.

Legislaţia marocană în materia

pedepsirii traficului de droguri este

extrem de severă, pedepsele fiind

de până la 5 ani de închisoare, pen-

tru deţinere, transport, consum sau

distribuţie, în funcţie de cantitatea

de stupefiante transportată.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 19.11 - 25.11. 20094

Cititorii săptămânalului nos-tru se plâng de corupţia din ţară, de starea sistemului sanitar, de cea a sistemului de învăţământ. Dacă veţi fi ales președinte, aveţi vreo formă de a influenţa pute-rea executivă, cea legislativă, cea judiciară, pentru ca aceste probleme să aibă o soluţie pozi-tivă? Dacă vă veţi decide în acest sens, care vor fi aliaţii dumnea-voastră în lupta pentru rezolva-rea acestor probleme?

Un președinte are cel puţin

două moduri de a-și exercita pu-

terea investită de către alegători

pentru a influenţa soluţionarea

problemelor la care v-aţi referit.

Prima este prin desemnarea pri-

mului ministru. A doua este prin

viziunea călăuzitoare pe care o va sus-

ţine de-a lungul mandatului său. Dacă

românii îmi vor acorda încrederea la

urne, voi promova negreșit formarea

unui guvern pe măsura acestei respon-

sabilităţi. De cinci ani de zile sunt do-

menii conduse de oameni care, în afară

de carnetul de membru de partid, nu

au nici o recomandare profesională

pentru postul respectiv. Eu voi fi un

susţinător devotat al oricărui guvern

care va avea în componenţa sa speci-

aliști veritabili și oameni capabili să se

ocupe de construcţia și de administra-

rea autostrăzilor, școlilor și spitalelor.

Sper ca românii care în momentul de

faţă au ales să trăiască și să muncească

în ţări precum Spania să îmi fie aliaţi în

acest efort. Vreau să fac tot ce îmi stă

în putere pentru a crea oportunităţi

nu numai pentru românii din Româ-

nia, dar și pentru cei de peste hotare.

Acești oameni cunosc mecanismele al-

tor sisteme de administrare, mai efici-

ente, au acumulat o experienţă foarte

valoroasă. Dacă ei ar opta să revină în

ţară, vor constitui o sursă de dinamism

pentru dezvoltarea României. Nu ne

permitem să pierdem încrederea lor,

iar eu voi face tot ce pot să le arăt că

România mai merită o șansă.

Economia românească este afecta-tă de criză. Șomajul este în creștere. Poate președintele, și în acest caz dumneavoastră, dacă veţi fi ales, să influenţeze politica economică a ţă-rii, având în vedere faptul că situaţia de criză nu este doar naţională, ci in-ternaţională? Ce le spuneţi, în calitate de candidat, sutelor de mii de șomeri români din ţară și din străinătate și celor care mâine vor fi la coadă la For-ţele de Muncă?

Criza este, într-adevăr, internaţiona-

lă. Am convingerea că soluţiile eficien-

te și de lungă durată pot veni numai

din interior. România este nevoită să

treacă printr-un proces de redefinire,

care să înlăture soluţiile superficiale și

pasagere în favoarea unei viziuni am-

ple și coerente, de lungă durată. Dacă

vrem stabilitate, ne trebuie un proiect

naţional care să fie urmat de orice gu-

vern, indiferent de culoarea sa politică,

nu de interese meschine. Cearta politi-

că, fracturile guvernamentale și incon-

sistenţa instituţională din ultimii cinci

ani au adus România într-o situaţie în

care nu mai este capabilă să facă faţă

actualei crize economice. În fiecare zi

a acestui an, 800 de români și-au pier-

dut locul de muncă. Zilele trecute, FMI

a revizuit prognoza de șomaj pentru

finalul anului 2009 la aproape 10%. Si-

tuaţia devine critică și, din păcate, nu

există nici un semnal că Guvernul Bă-

sescu-Boc este capabil să gestioneze

problemele economice. Noi am spus

încă din primăvară că soluţiile sunt

construcţia de drumuri, autostrăzi,

școli și spitale, pe de-o parte, și, pe de

altă parte, susţinerea agriculturii. Peste

tot în lume, într-o perioadă de criză,

statul este cel care creează locuri de

muncă prin investiţii masive. România

nu a construit nici un kilometru de au-

tostradă în acest an. Nu a deschis ma-

rile șantiere de autostrăzi. Nu a creat

locuri de muncă.

Mulţi compatrioţi din Spania pro-vin din mediul rural. Cei 25.000 de euro despre care aţi vorbit, bani eu-ropeni proveniţi din bugetul Fon-dului European Agricol pentru Dez-voltare Rurală, nu pot fi accesaţi de tinerii români din străinătate, pentru că o condiţie este ca persoana să fi locuit în România în ultimul an. Pot persoanele care vor să se întoarcă în România și să se dedice agriculturii să beneficieze de fonduri europene fără să aștepte un an?

Este posibil ca aici să fi intervenit

o mică neînţelegere. Criteriul despre

care cred că vorbiţi, conform Ghidului

pentru accesarea măsurii 112

(pregătit de Ministerul Agricul-

turii), este ca solicitanţii să fie

„membri ai familiei de fermier,

care au lucrat mai mult de 50%

din timpul lor de lucru în cadrul

fermei (nu neapărat în ferma

familiei de fermier) cu cel puţin

12 luni înaintea instalării sale

pe cont propriu”. Nu se specifică

faptul că aceste 12 luni trebuie să

fie lucrate la o fermă din Româ-

nia. Totodată, este important de

menţionat că aceste condiţii nu

se referă în mod direct la solici-

tant, ci la statutul solicitantului

de membru al unei familii care

să aibă experienţă în agricultură,

conform normelor de mai sus.

Este o problemă pentru România absorbţia fondurilor europene? Oa-menii de afaceri știu cum să pregă-tească bine proiectele? Sunt instituţii de stat, guvernamentale, sociale, care să îi ajute să le facă?

Absorbţia fondurilor europene este

una din problemele principale ale Ro-

mâniei și unul din cele mai mari ob-

stacole în calea dezvoltării sale. Este

rușinos faptul că nu reușim să atragem

banii pe care ni i-am negociat în pe-

rioada aderării la Uniune. Deși există

expertiză în domeniul pregătirii pro-

iectelor, aceasta este insuficientă, iar

instituţiile statului sunt codașe în acest

domeniu. Corectarea acestei situaţii

este una din priorităţile mele ca pre-

ședinte.

Statul român lucrează și în benefi-ciul cetăţenilor din străinătate, însă noi primim puternice semnale că ro-mânii consideră că acest sprijin este foarte mic. În ce domenii se poate amplifica relaţia patrie-cetăţean ro-mân din străinătate? Este fiabilă stra-tegia pentru românii din străinătate, după părerea dumneavoastră? Cum consideraţi că se poate „salva” a doua generaţie de emigranţi economici?

Știu că una din marile probleme ale

românilor din Spania și din alte ţări

europene este legată de procedurile

birocratice. De exemplu, cei care în-

casează ajutor de șomaj în Spania și

vor să se întoarcă în România, trebuie

să facă o mulţime de drumuri pentru

a primi totuși ajutorul de șomaj la care

au dreptul în urma muncii lor din ul-

timii ani. Aceleași întârzieri apar și la

răspunsurile din partea Casei de Pen-

sii. De asemenea, sunt probleme cu

alocaţiile pentru copii. Este inadmisibil

ca birocraţia din ţară să obstrucţione-

ze acordarea unor drepturi ce se cuvin

fiecărui cetăţean român. Autorităţile

de la București trebuie să garanteze

drepturile ce se cuvin românilor, indi-

ferent de locul unde aceștia trăiesc și

muncesc. În ceea ce privește modul de

îmbunătăţire a relaţiei între emigrant și

România, multe din propunerile mem-

brilor comunităţii noastre din Spania

sunt interesante și merită să fie avute

în vedere. Mă refer la acordarea de scu-

tiri de impozite pentru firmele care an-

gajează români întorși din străinătate,

la cursuri de specializare finanţate de

statul român, la centre de consultanţă

gratuită în ţările în care există comu-

nităţi mari de români, la organizarea

de cursuri de limbă și cultură română

pentru copiii românilor născuţi în afara

graniţelor. Aceste măsuri pot construi

relaţia pe care românii din străinătate

o merită, o relaţie mai apropiată și mai

solidă.

În pagina dumneavoastră web spuneţi că cetăţenii și-au pierdut în-crederea în instituţiile României. Ce măsuri puteţi lua dumneavoastră, dacă veţi ales președinte, pentru a reda cetăţeanului încrederea în insti-tuţiile statului?

Multe instituţii din ţară au rămas

cu impresia că românii trăiesc doar în

România. Mulţi funcţionari nu știu care

sunt pașii de urmat în rezolvarea unor

solicitări venite din partea celor care

lucrează peste hotare. Chiar la nivel

guvernamental s-au făcut pași înapoi

în ceea ce privește relaţia cu românii

din diaspora. Dacă în 2004 exista un

departament foarte bine organizat,

acesta a fost uitat timp de cinci ani de

zile. Practic, Guvernul de la București

și-a amputat un braţ instituţional prin

care putea veni în sprijinul românilor

din Spania și din alte ţări.

Având în vedere experienţa dum-neavoastră politică și guvernamen-tală, care este imaginea României în străinătate? În ce sens această imagi-ne poate fi îmbunătăţită de instituţia prezidenţială? Care este rolul nostru, al românilor care trăim în străinăta-te, în ceea ce privește imaginea ţării noastre?

România a pierdut mai mult la capi-

tolul relaţiilor diplomatice și a relaţiilor

cu diaspora decât la capitolul imagine.

Politica externă din ultimii cinci ani i-a

îndepărtat pe toţi partenerii tradiţio-

nali ai României. Iar aceasta este o pier-

dere imensă, pe care o vom remedia

cu greu. Consider că președintele unei

ţări ar trebui să fie ambasadorul su-

prem al acesteia la nivel internaţional;

să știe când să acţioneze în mod subtil

și discret pentru a soluţiona probleme

delicate și când (dar mai ales cum) să

negocieze cu fermitate pentru a apăra

interesul naţional. Dacă voi fi ales în

această poziţie, voi folosi experienţa,

cunoștinţele și reţeaua de contacte pe

care le-am acumulat de-a lungul carie-

rei mele diplomatice pentru a recâștiga

încrederea comunităţii internaţionale

în România. Desigur, această imensă

responsabilitate ne aparţine tuturor.

Iar românii din diaspora reprezintă una

dintre valorile cele mai de preţ ale Ro-

mâniei și cel mai bun mijloc de promo-

vare a ţării.

Cum va fi România peste cinci ani, dacă veţi ajunge președinte?

Sper ca România peste cinci ani să

fie mai unită decât este acum. Vreau în

primul rând să îi unesc pe oameni, pe

tineri și pe bătrâni, pe agricultori și pe

cei ce muncesc în birouri, pe angajaţii

de la stat și pe cei din mediul privat și

să muncim împreună pentru a duce

România înainte. Proiectul meu se nu-

mește „O singură Românie”, pentru că

vreau ca în România din următorii 10-

20 de ani oamenii să trăiască decent

din muncă cinstită și să aibă încrede-

re în viitorul lor în România. Vreau ca

românii din străinătate să creadă în

România și să se întoarcă acasă. Vreau

să muncesc alături de români pentru

a moderniza această ţară și pentru ca

oamenii să nu fie nevoiţi să plece din

ţară pentru a trăi bine.

Care este mesajul dumneavoastră pentru români, de acasă și din străi-nătate?

Vreau ca românii de pretutindeni să

aibă încredere în România. Împreună

vom face din această ţară locul unde,

din muncă cinstită, orice familie poate

trăi decent, locul unde bătrânii sunt

respectaţi, tinerii sunt sprijiniţi, ţara în

care muncitorii au o slujbă stabilă și

bine plătită, unde agricultorii primesc

un preţ corect pentru produsele lor,

iar drumurile, școlile și spitalele sunt la

același nivel ca și cele din Europa. Dar

pentru a putea face asta, trebuie să fim

uniţi. Viitorul ni-l clădim noi, împreună.

De aceea, vă rog să votaţi. Veniţi la vot

pentru voi înșivă, dar și pentru famili-

ile pe care le aveţi în România. Veniţi

la vot indiferent de convingerile dum-

neavoastră politice. Veniţi la vot pentru

a decide viitorul României.

Mircea Geoană:

„MULTE INSTITUŢII DIN ŢARĂ AU RĂMAS CU IMPRESIA CĂ ROMÂNII TRĂIESC DOAR ÎN ROMÂNIA ŞI NU ŞTIU CUM SĂ REZOLVE SOLICITĂRI DE PESTE HOTARE”

5MUNCĂ19.11 - 25.11. 2009

CUM DEVII ANGAJATUL PERFECT?

Majoritatea șefilor știu ce

urmăresc, ceea ce caută de

la un angajat, atât de bine

încât nici nu angajează

pe oricine, ci pe cineva cu

adevărat eficient. Preferă

să aștepte până angajează

un om bine pregătit decât

pe unul mediocru. Anga-

jaţii foarte buni reprezintă

modelul pe care ceilalţi cu

funcţii mai mici îl urmează.

Lucruri pe care un șef le apreciază la angajatul lui

Entuziast și silitor. Con-

centrează-te asupra a ceea ce faci atunci

când ești la muncă. Nu te lăsa distras de la

muncă de orice detaliu. Concentrează-te.

Rămâi pe poziţii, fii pregătit pentru orice

confruntare, pentru orice situaţie care te-ar

putea solicita la maximum. Lasă-i și pe cei-

lalţi să știe ceea ce poţi tu să faci.

Fii o persoană descurcăreaţă. Șefii apre-

ciază cel mai mult persoanele care știu să

se descurce în orice situaţie. Șefii își doresc

mereu persoane care se descurcă pe cont

propriu și nu se întorc pentru orice proble-

mă să îi întrebe pe superiori. Șefii apreciază

angajaţii care au resurse proprii și care pot

duce la final o sarcină primită. În cazul în

care ești la începutul carierei sau într-un loc

nou de muncă, e normal să nu știi cum să

te descurci în toate situaţiile, însă cu timpul

vei învăţa să faci acest lucru. Cert e că nu tre-

buie să te bazezi doar pe ajutorul șefului. El

are mai multe responsabilităţi decât tine și

mai multe sarcini și nu se poate ocupa și de

munca ta.

Ce vor șefii? De ce sunt nemulţumiţi sau care este lucrul care îi face să își aprecieze angajaţii? Tu știi ce își dorește șeful tău?

Fii constant. Admi-

nistrează-ţi resursele

în așa fel încât să îţi di-

recţionezi munca într-

un mod constructiv

într-o perioadă deter-

minată de timp. Evită

pe cât posibil să lași

totul pe ultima sută

de metri. Fă-ţi treaba

la fel de bine diminea-

ţa și după-amiaza, la

începutul săptămâ-

nii la fel de bine ca la

sfârșitul ei, lucrează la

fel de bine la toate proiectele pe care le ai.

Arată-te respectuos și loial. Fii mereu res-

pectuos cu șeful tău și conștient de poziţia

pe care el o ocupă, de sarcinile pe care le are,

de importanţa lui în companie.

Fii sincer și corect. Ţine-ţi șeful la curent cu

toate activităţile tale. Comunicarea este che-

ia succeselor. Critică-ţi constructiv șeful sau

dă-i sugestii pentru ca firma sau afacerea la

care munciţi împreună să meargă din ce în

ce mai bine. Ţine cont mereu de punctul lui

de vedere, de interesele pe care el le are și

de bunăstarea lui. În același timp, fii sincer în

ceea ce privește așteptările tale de la el.

Păstrează-ţi simţul umorului. Păstrează-ţi

calmul când ești în situaţii dificile, dar ai grijă

să nu cazi în extrema cealaltă – să fii ironic și

dezinteresat de ceea ce se petrece. Starea ta

de spirit este importantă la locul de muncă,

dar la fel este și cea a celorlalţi. Fii tu cel sau

cea care schimbă aerul, încurajează-ţi cole-

gii, ridică-le starea de spirit prin optimismul

și încrederea ta.

Reţete de succes pentru interviul de angajare

AngAngA ie ie CepCepepedaedaeda, aa, ctrctrctrizizizzFORO INTERNACIONAL JUVENTUD Y VIOLENCIA DE GÉNERO

MADRID, 23 Y 24 DE NOVIEMBRE

Con el apoyo de:

Entre un hombre y una mujer, maltrato cero.

www.maltrato ero.com

La interviu ai șansa să îţi

expui experienţa și abilităţile.

Succesul tău la orice întâlni-

re cu recrutorul vine odată

cu răspunsul la următoarea

întrebare: Ai instrumentele,

resursele și atitudinea ne-

cesare ca să îl determini pe

angajator să îţi ofere locul de

muncă?

Instrumente - Ţinuta pentru interviu: In-

vestește într-o ţinută office,

pantofi potriviţi. Te vei pre-

zenta impecabil la interviu și

vei face o bună impresie.

- CV-ul: Dacă recrutorului îi

ia mai mult de 30 de secunde

să îţi citească CV-ul, rezultatele tale nu sunt evi-

denţiate sau ai greșeli de ortografie, riști să nu

fii chemat la interviu.

- Lista de referinţe: Te vei diferenţia pozitiv de

alţi candidaţi dacă poţi prezenta o listă de per-

soane care te pot recomanda. Dă această listă

recrutorului, însă numai la cerere.

- Abilităţi pentru interviu: Știi la ce întrebări se

așteaptă angajatorul să răspunzi? Știi ce între-

bări se pun de obicei la interviu? Evaluează-te

(aptitudini, puncte tari, arii de dezvoltare) și do-

cumentează-te în legătură cu compania (cultu-

ră, mărime, produse și servicii).

Resurse

- Site-uri de recrutare: Înregistrează-ţi un CV

și consultă articolele de specialitate despre

interviul de angajare – întrebări și răspunsuri,

negocierea salariului, scrisoare de mulţumire și

de recomandare.

- Reţea de contacte și informaţii despre inter-

viu: Să întâlnești persoane din

domeniul tău de activitate este

critic în faza de căutare a unui

post, mai ales în ariile creative și

ONG-uri. Pentru a construi o listă

cu contacte, începe cu cercul inte-

rior (familie și prieteni) și extinde-l

(profesori, colegi, cunoștinţe).

- Evenimente de carieră: Ce

oportunităţi există să te întâlnești

cu reprezentanţi ai diverselor

companii? Pe lângă târgurile de

locuri de muncă, evenimentele

de carieră – conferinţe, comuni-

cări, întruniri – sunt utile pentru a

intra în contact cu reprezentanţii

companiei.

Atitudine

- Stil de comunicare: Felul în care te prezinţi, ca

specialist, ca tânăr absolvent care este doritor să

intre în câmpul muncii etc. determină începutul

interviului de angajare. O strângere de mână

fermă faţă de una moale, privirea încrezătoare

vs. cea timidă, vorbit clar vs. vorbit foarte încet și

bâlbâit – toate ţin de stilul de comunicare.

- Așteptări: Există persoane care pur și simplu

așteaptă să primească oferte de muncă fără a

face nimic. Ca să te diferenţiezi de ceilalţi, fă un

pas în faţă. În cazul în care consideri că o aplica-

ţie la job nu este îndeajuns, vino tu către anga-

jator și fă o cerere de angajare.

- Încredere: CV-ul tău poate să nu te facă, pe

hârtie, cel mai potrivit candidat. Dar tocmai in-

terviul de angajare îţi oferă șansa de a demon-

stra cât ești de bun în ceea ce urmează să faci.

Atât timp cât compania a considerat că merită

să te cheme la interviu, ai încredere că ai poten-

ţial și poţi obţine postul.

6 ALEGERI PREZIDENŢIALE 19.11 - 25.11. 2009

Trăim un moment istoric dificil. Cri-

za economică ne spulberă iluzia că ne

mai putem

„descurca” în continuare cu jumă-

tăţi de măsură. Ea scoate la iveală,

în întregime, toate crizele noastre ca

societate: criza politică, criza morală,

criza de autoritate, criza de idei. Tră-

im ca pe un moment al adevărului

drama tensiunii între un stat arogant,

ineficient, incapabil să-și justifice cos-

turile imense și un cetăţean care nu

mai are deloc încredere în instituţiile

statului și în propriii săi reprezentanţi.

Nu avem instanţe, nu avem modele,

nu avem autorităţi. Deruta și disfunc-

ţiile societăţii românești se amplifică

pe zi ce trece și rezerva de speranţă

publică tinde spre zero.

Acesta este momentul istoric în care vom alege un nou Președinte. Nu cred în oameni providenţiali sau, în orice caz, nu mă consider un om providenţial. Sunt doar un ro-mân care face politică de aproape 20 de ani, într-un fel diferit, lucru care mi-a dat șansa de a ajunge în vârful sistemului politic fără a-mi pierde libertatea și fără a-mi vinde principiile.

Candidez la Președinţia Româ-niei pentru că sunt solidar cu com-patrioţii mei și pentru că nu mi-am pierdut speranţa că România tăcu-tă, România profundă, are resur-sele de a învinge „răul românesc” din viaţa publică. Candidez la Pre-

ședinţie nu pentru că aș deţine toate

soluţiile la marile probleme ale ţării

în care trăiesc, ci pentru că am cer-titudinea că ceea ce voi putea face ca Președinte este decisiv pentru a reda încrederea și speranţa româ-nilor.

Știu că un singur om nu poate re-

zolva totul. Dar mai știu și că nu voi fi

singur și că un om liber și solidar cu

ceilalţi, învestit cu puterea speranţei

lor, poate ridica un stindard. Da, eu

cred că se poate. Eu cred că putem construi, cu hotărâre, cu răbdare, cu pasiune și compasiune, o Româ-nie normală, așa cum sunt cei mai mulţi dintre români. Eu cred în Ro-mânia celor care muncesc, a celor care învaţă, a celor care încearcă, a celor care știu să respecte și să fie solidari, a celor care au aspiraţii, speranţe și planuri pentru ei și co-piii lor. Cred în România celor căro-ra le pasă. Și cred că acum această Românie poate veni la putere.

Zidul care s-a ridicat între clasa po-

litică românească și restul societăţii

poate fi spart, dintr-o parte și din alta.

Este nevoie de o alianţă sinceră și du-

rabilă între un președinte care poartă

speranţa tuturor și societate, pentru

a deschide lumea politică și institu-

ţiile statului către cei pe care trebuie

să-i servească și să-i reprezinte. Acum

este momentul în care nu mai putem

amâna sau rata această schimbare.

Acum ne putem ridica împreună și

putem porni pe drumul normalităţii

și al bunului-simţ. Acesta e mandatul

pe care vi-l cer, scopul în care voi lu-

cra cu toată energia și credinţa mea și

pentru care îi voi strânge laolaltă pe

toţi cei care vor să schimbe România.

Putem face asta, putem da o șansă și

un viitor ţării noastre.

Stă în puterea noastră să schimbăm puterea lor.

Simplificare și stabilitate legisla-tivă pentru mediul de afaceri

Pagubele pe care le generează in-

stabilitatea legislativă mediului de

afaceri sunt egalate doar de extinde-

rea birocraţiei. Cele mai importante

acte normative care reglementea-

ză activitatea antreprenorială sunt

unele dintre cele mai afectate de

sarabanda schimbărilor de legislaţie

(Codul Fiscal, Codul Muncii, Codul

Vamal). Toate aceste capricii legislati-

ve au fost decontate din buzunarele

întreprinzătorilor și oamenilor obiș-

nuiţi.

De aceea, schimbarea de viziune

economică pe care o susţin înseam-

nă simplificarea drastică a legislaţiei

economice și, bineînţeles, stabilita-

tea acesteia. Reguli simple pentru

o lume complexă. În România, gu-

vernanţii acţionează parcă împotri-

va întreprinzătorilor. Introducerea

impozitului forfetar este elocventă.

Ca efect al acestei măsuri, firmele fie

s-au reorganizat, pentru a evita plata

unei taxe mai mari, fie au falimentat.

Procedurile numeroase cărora trebu-

ie să le facă faţă cei care doresc să își

deschidă o afacere în ţara noastră vor-

besc de la sine despre piedicile puse

mediului de afaceri. În plus, pentru

orice modificare legislativă care vi-

zează mediul economic, fundamen-

tarea acesteia pe analize și studii de

impact cu previziuni ale efectelor pe

termen mediu și lung, este absolut

necesară.

Românii care se află peste hotare

văd poate cel mai bine direcţia proas-

tă în care se îndreaptă ţara în prezent.

Și știm cu toţii că Președintele este

cel mai important om în stat, viziu-

nea lui influenţează întreaga funcţio-

nare a statului. În ultimii ani am văzut

ce înseamnă un președinte-jucător,

care nu are cultura dialogului și nici

soluţii reale, ascunzând acest lucru

în spatele unui conflict permanent

și generalizat.

Știu că fiecare dintre dumnea-

voastră a păstrat, prin cei dragi, le-

gătura cu România. În acest sens,

îmi închipui ce trebuie să simţiţi în

momentul în care, departe de casă,

auziţi că în ţară au loc numai scan-

daluri politice. Cauza principală o re-

prezintă faptul că actualul președin-

te nu a cultivat decât neînţelegeri:

fiecare gest al său a însemnat un

eșec al celui care avea misiunea nu

m un moment istoric dificil. Cri- toţi cei care vor să schimbe România. De aceea, schimbarea de viziune Românii care se află peste hotare

Mesajul lui Crin Antonescu, candidatul PNL la Preşedinţie, către românii din Spania

de a învrăjbi puterile statului, ci de a

media între acestea. Traian Băsescu

a făcut din adaptarea regulilor jocu-

rilor după bunul plac o regulă. Do-

vada o reprezintă chiar startul furat

la aceste alegeri și vicierea acestui

scrutin printr-un referendum aflat la

limita legalităţii.

Iată de ce acum, mai mult ca nici-

odată, România are nevoie să revină

la normalitate, iar primul pas spre

atingerea acestui obiectiv îl reprezin-

tă reconstrucţia instituţiei prezidenţi-

ale.

În faţa crizei mondiale România a

avut un guvern de amatori, girat di-

rect de către Traian Băsescu, care a

agravat singur situaţia economică și

financiară. Faptul că din Executiv nu a

făcut parte nici un economist a adus

ţara într-un real impas economic.

PD-L și PSD, parteneri de guvernare,

au îndatorat ţara prin împrumutul

la FMI, fără a ţine seama de opoziţia

PNL, motivând că acești bani sunt ne-

cesari pentru investiţii. De-abia acum

am aflat cât de gravă este situaţia în

care ne aflăm: nu mai sunt bani nici

măcar pentru pensii și salarii, iar îm-

prumutul este necesar pentru ca

statul să se poată achita de aceste

obligaţii.

Pentru prima dată de la Revoluţie

românii au alternativa de a alege un

altfel de președinte, reprezentant al

noii clase politice în faţa unor foști

comuniști. Fără legături cu Partidul

Comunist, profesor de istorie, am

decis să intru în Partidul Naţional Li-

beral imediat după 1989, în virtutea

valorilor liberale în care credeam și în

care cred în continuare. După 20 de

ani, colegii mei mi-au acordat votul

de încredere pentru a deveni preșe-

dintele PNL și apoi pentru a candida

din această funcţie la președinţia Ro-

mâniei.

Programul cu care vin în faţa

dumneavoastră, a românilor, repre-

zintă viziunea mea despre misiunea

președintelui. În plan economic am

considerat că este necesar să prezint,

deși nu este un domeniu în care pre-

ședintele să aibă prerogative direc-

te, măsurile care sunt vitale pentru

depășirea crizei economice. Astfel,

scăderea cotei unice de impozitare la

10%, scăderea TVA la 15% ori scăde-

rea contribuţiilor sociale cu până la

50% sunt numai câteva măsuri care

trebuie luate în cel mai scurt timp.

Știu la fel de bine că nici pe plan

extern lucrurile nu stau bine, în pre-

zent România e mai izolată ca nicio-

dată. Consider că este misiunea mea,

în calitate de președinte, să acţionez

în sensul reafirmării României pe

scena internaţională, pentru a valo-

rifica poziţia sa de membru al UE și

al NATO. De asemenea, mai știu că

dumneavoastră, românii din afara

graniţelor, sunteţi primii afectaţi de

modul în care este percepută ţara

noastră în exterior. Iar acest lucru tre-

buie schimbat fără întârziere.

Dacă ce propun și ce sunt vă con-vinge să participaţi la ceea ce eu numesc „Revoluţia bunului-simţ”, vă aștept cu încredere la votul din 22 noiembrie. Dumnezeu să ocro-tească România și românii!

Crin Antonescu

7ÎN ROMÂNIA 19.11 - 25.11. 2009

România ocupă, în 2009, ultimul loc

din Uniunea Europeană în clasamen-

tul organizaţiei Transparency Inter-

national (TI) din punctul de vedere

al indicelui de percepţie a corupţiei,

la egalitate cu Bulgaria și Grecia, în

contextul în care ţara noastră nu a în-

registrat nici un progres faţă de anul

precedent.

Conform Indicelui de Percepţie a Co-

rupţiei lansat de Transparency Inter-

national pe 17 noiembrie, România a

obţinut 3,8 puncte din 10,

punctaj egal cu cel din anul

precedent.

Bulgaria a crescut de la 3,6

în 2008 la 3,8 în 2009, iar

Grecia a scăzut de la 4,7 la

3,8.

Reprezentanţii Transparen-

cy International România

au criticat stagnarea Româ-

niei susţinând că este pen-

tru prima oară, din 2002,

când în domeniul luptei

anticorupţie nu s-a înregis-

trat nici un progres de la

un an la altul. „Transparen-

cy International România

apreciază că această stagnare este

rezultatul lipsei de coordonare stra-

tegică în privinţa măsurilor legislati-

ve și instituţionale, ceea ce a condus

la vulnerabilizarea excesivă a tuturor

criteriilor de integritate și la afectarea

credibilităţii reformelor și a României

în general”, a declarat, în conferinţa

de presă de lansare a raportului, Vic-

tor Alistar, directorul executiv al filia-

lei române a organizaţiei.

În opinia TI România, unul dintre pilo-

nii cel mai grav afectaţi în ultimul an

a fost cel judiciar, el având de suferit

din pricina lipsei unei strategii coe-

rente de reformare. Un alt pilon grav

afectat a fost cel al utilizării resurselor

publice, acesta având un impact im-

portant asupra percepţiei corupţiei

în mediul de afaceri.

Indicele de percepţie a corupţiei, re-

alizat de Transparency International,

se bazează pe datele privind corup-

ţia obţinute din sondaje specializate

făcute de instituţii independente de

renume și clasează ţările în funcţie

de gradul în care este percepută exis-

tenţa corupţiei în rândul oficialilor și

politicienilor. El reflectă opinia oame-

nilor de afaceri și a analiștilor din în-

treaga lume, inclusiv a experţilor din

ţările evaluate.

Punctajele acordate sunt de la 1 la 10,

unde nota maximă reprezintă corup-

ţia percepută ca fiind cel mai puţin

răspândită.

La nivel global, din cele 180 de ţări

și teritorii analizate, România se află

pe locul 71, peste Brazilia, Colum-

bia, Peru, care au întrunit fiecare un

punctaj de 3,7.

Cea mai coruptă ţară din UERata șomajului înregistrat în luna

octombrie a fost de 7,1%, faţă de

6,9% în luna septembrie 2009 și faţă

de 4,0% în aceeași lună a anului 2008,

potrivit datelor publicate pe 12 no-

iembrie de Agenţia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul

total al șomerilor înregistraţi în evi-

denţele agenţiilor judeţene pentru

ocuparea forţei de muncă a fost de

653.939 de persoane, nivel maxim

al ultimilor cinci ani și sase luni. Un

număr atât de mare de șomeri nu a

mai fost atins din aprilie 2004, când

au fost înregistrate 661.895 persoane

fără loc de muncă.

Numărul total de șomeri a crescut

în octombrie cu 28.799 faţă de luna

precedentă și pentru a 16-a lună la

rând.

Cele mai mari rate ale șomaju-

lui au fost înregistrate în judeţe-

le: Harghita (9,3%), Argeș (9%),

Buzău (8,9%), Bacău (8,3%),

Dâmboviţa și Prahova (câte

8,2%), Brașov și Olt (câte 8%),

Vâlcea (7,8%), Călărași și Tulcea

(câte 7,7%), Sibiu (7,6%), Mureș

și Neamţ (câte 7,4%), Suceava

(7,3%), Brăila și Iași (câte 7,2%).

Cele mai scăzute rate ale șo-

majului s-au înregistrat în Ca-

pitală (2,1%) și în judeţele Ilfov

(2,1%), Timiș (4,2%), Constanţa

(5,2%), Bihor (5,4%) și Satu Mare

(5,6%).

Nivelul ratei șomajului va conti-nua să crească în 2010

Rata șomajului în România va atin-

ge cel mai înalt nivel în primul sau al

doilea trimestru din 2010, dar cel mai

probabil nu va depăși 10%, a declarat

joia trecută economistul-șef al Băncii

Mondiale în România, Cătălin Păuna.

„Cred că nu am văzut încă vârful pen-

tru rata șomajului, acesta va fi atins

undeva în 2010, în trimestrul I sau II.

Cred că în continuare companiile vor

fi reţinute în a face angajări, deoarece

au învăţat lecţia în perioadă de criză.

Pe de altă parte, intrările în șomaj nu

au fost atât de mari cât se preconiza

iniţial. Nu cred că vom ajunge la o

rată de 10%, dar este o părere pro-

prie”, a spus Păuna.

o

6

d

p

ie

O

t

d

o

6

a

n

m

a

f

î

p

r

l

le

B

D

8

V

(

ș

(

m

p

(

(

(

653.939 şomeri în octombrie, maximum al ultimilor 5 ani şi jumătate

România înregistra la finalul lunii sep-

tembrie o datorie externă totală de

78,125 miliarde euro, în creștere cu

8,5% (6,09 miliarde euro) faţă de fina-

lul lui 2008, datoria pe termen mediu

și lung având în continuare o pon-

dere semnificativă în totalul datoriei

externe, a anunţat pe 11 noiembrie

Banca Naţională a României.

Pe 30 septembrie datoria pe termen

mediu și lung era de 62,863 miliarde

euro, fiind cu 22,2% mai mare decât

la sfârșitul lui 2008, în principal ca ur-

mare a intrării primelor două tranșe

de 6,57 miliarde euro de la Fondul

Monetar Internaţional. La sfârșitul

lui 2008, datoria externă pe termen

mediu și lung era de 51,221 miliarde

euro.

La finalul lunii septembrie, datoria

pe termen scurt a României însuma

15,26 miliarde euro, în scădere cu

5,33 miliarde euro (25,9%) faţă de ni-

velul de la finalul anului trecut, când

era de 22,2 miliarde euro.

Banca centrală, care publica până re-

cent doar datoria pe termen mediu și

lung, a început să adauge din februa-

rie și date despre datoria pe termen

scurt. Mulţi analiști străini avertizau

în acea perioadă despre un eventu-

al pericol reprezentat de datoria pe

termen scurt - cu scadenţă de până

la un an - asupra României în 2009,

în condiţiile restrângerii finanţării

disponibile.

Datoria externă – 78,1 miliarde euro

Investiţiile străine directe în ţara

noastră au scăzut în primele nouă

luni cu 49,6% faţă de aceeași peri-

oadă a anului trecut, până la 3,525

miliarde euro, a anunţat, miercurea

trecută, Banca Naţională a României.

Cu toate că au scăzut, investiţiile stră-

ine directe au acoperit totuși integral

deficitul de cont curent, fiind cu 6,4%

peste nivelul acestuia. „Deficitul con-

tului curent în perioada ianuarie-sep-

tembrie 2009 a fost finanţat integral

prin investiţii directe ale nereziden-

ţilor în România, care au înregistrat

3,525 miliarde euro, comparativ cu

6,994 miliarde euro în perioada ia-

nuarie-septembrie 2008”, se arată în

comunicatul băncii centrale.

Anul trecut, investiţiile străine directe

în România au crescut cu 24,5% faţă

de 2007, până la 9,02 miliarde euro.

Investiţiile străine directe s-au înjumătăţit

România a avut și în octombrie cea

mai ridicată rată anuală a inflaţiei din

UE, de 4,3%, potrivit unui comunicat

Eurostat, organismul care se ocupă

cu statistica în Comisia Europeană.

Inflaţia a ajuns în zona euro la -0,1%

în octombrie, de la -0,3% în septem-

brie, rămânând negativă în principal

ca urmare a ieftinirii alimentelor și

carburanţilor.

În Uniunea Europea-

nă, indicatorul a ajuns

la 0,5% în octombrie,

de la 0,3% în septem-

brie.

Rata inflaţiei a scă-

zut în octombrie în

11 state membre și a

crescut în 15, datele

pentru Marea Britanie

nefiind încă disponibi-

le, se arată în comuni-

catul Eurostat.

În ceea ce privește

evoluţia preţurilor de

consum în octombrie

comparativ cu sep-

tembrie, România se

plasează pe locul al

patrulea în UE, cu o

creștere de 0,4%.

Banca Naţională a

României a stabilit

pentru 2009 o ţintă

de inflaţie de 3,5%, cu un interval

de variaţie de plus/minus un punct

procentual, și estimează că indica-

torul se va plasa la 4,5% în luna de-

cembrie.

Campionii Uniunii la inflaţie, în octombrie

ÎNŢELEPCIUNE ROMÂNEASCĂ:

Dezvaţă-te să respecţi faţada până ce n-ai văzut interiorul. Tudor Arghezi (1880-1967) Scriitor. Autor de poezie, teatru, proză, pamflete, literatură pentru copii

8 INTERVIU 19.11 - 25.11. 2009

„Este datoria noastră să avertizăm autorităţile ori de câte ori suntem nemulţumiţi de ceva”

Europarlamentarul PNL Ramona Nicole Mănescu a făcut o vizită în Spania în perioada 15-17 noiembrie, pe durata căreia s-a întâlnit, împre-ună cu alţi europarlamentari, cu au-torităţi spaniole, cu ocazia preluării președinţiei Uniunii Europene de că-tre Spania, în ianuarie 2010. De ase-menea, s-a întâlnit cu români. Pentru a afla priorităţile muncii sale ca eu-rodeputat, săptămânalul nostru i-a solicitat un interviu.

Ramona Nicole Mănescu este membră a Comisiei pentru Dezvol-tare Regională și a Comisiei pentru Cultură și Educaţie din Parlamentul European.

Cum se poate, prin Parlamentul European (PE), evalua politica de dezvoltare a Spaniei și să se aplice într-o ţară ca România, unde ve-dem niște diferenţe în dezvoltare foarte importante între diferitele regiuni din ţară?

Situaţia din Spania a fost de multe

ori evaluată în Parlamentul European,

mai ales din perspectiva absorbţiei

fondurilor europene. Spania este cel

mai bun model pe care orice stat

poate să-l ia în materie de absorb-

ţie de fonduri. A reușit să absoarbă

fonduri aproape de limita maximă

și a reușit performanţa pe care nici

Germania, nici Marea Britanie nu au

reușit-o – de a nu da banii înapoi. Ro-

mânia ar putea să înveţe foarte mult

din modelul Spaniei. În momentul de

faţă, din cele 12 noi state membre,

România este pe locul IV la absorb-

ţie. Asta înseamnă că am avut foarte

multe proiecte bune, eligibile, care au

fost deja acceptate de Comisia Euro-

peană spre finanţare. Proiectele sunt

în special în infrastructură, în agricul-

tură și pe mediu, dar care, din nefe-

ricire, sunt foarte puţine. Suntem pe

locul IV, dar totuși nu se rezolvă toate

problemele. Între regiunile din Ro-

mânia sunt discrepanţe majore. Aco-

lo unde nu avem industrie și avem

preponderent agricultură, aceasta

merge foarte prost. În condiţiile de

criză industria merge și ea foarte

prost, pentru că foarte multe fabrici

au fost abandonate. Însă Uniunea Eu-

ropeană (UE) și fondurile,

în special pe dezvoltarea

regiunilor, dau șansa Ro-

mâniei, inclusiv în ceea

ce privește parcurile in-

dustriale, agricultura, re-

zolvarea problemelor de

mediu, dacă ţara noastră

știe să profite de aceas-

tă șansă. România are o

mare problemă la mo-

dul în care gestionează

fondurile europene. La

nivel local și regional nu

avem oameni foarte bine

pregătiţi pentru a putea

accesa fondurile, pentru

a putea scrie programe-

le, pentru a implementa

programul respectiv. Din

această cauză vedem re-

giuni, cum este, de exem-

plu, Satu Mare, unde pri-

marii au accesat fonduri

și se vede, acele comu-

nităţi sunt prospere, și sunt exemple

din zona Olteniei în care ai senzaţia

că nu s-a întâmplat nimic. Depinde de

oameni, depinde de noi să reușim să

ne descurcăm. Și aici este vina autori-

tăţilor locale din regiunea respectivă,

care nu vor să înveţe ce au de făcut

pentru a ajunge la un alt nivel.

În zona de sud a ţării s-au făcut

foarte multe. Dacă treceţi prin zonă, o

să vedeţi numai panouri pe care scrie

„Proiect realizat cu bani europeni”.

Foarte multe autorităţi locale au in-

vestit în infrastructură – fie șosele, fie

apă-canal. În Moldova s-a investit în

agricultură foarte mult. Dar sunt atât

de multe de făcut, că încă nu se cu-

noaște. Este o picătură într-un pahar

cu apă. Cred că trebuie să fim mulţi

ani la rând cel puţin pe locul IV, cum

suntem acum, ca peste patru-cinci ani

să înceapă să se vadă. Dar este bine că

am început să ne mișcăm.

Ce rol pot avea unii români din Spania și care văd și simt efortul care se face în regiunile și provin-ciile spaniole? Această experienţă poate fi folosită de administraţia românească?

Oamenii de aici, dacă se întorc în

ţară, ar putea să se implice la modul

cel mai serios în comunităţile lor, fie

că investesc, fie că accesează fonduri

ca firme private sau oferă sprijin au-

torităţilor locale, ar putea să încerce

să vină cu experienţa de aici și cu

exemplele foarte bune pe care le au

de aici și să le importe în România, să

le explice oamenilor de ce în Spania

merge treaba. Simplul fapt că dai un

exemplu și că vorbești despre mo-

dul în care oamenii de aici reușesc să

rezolve lucrurile și să le facă să se în-

tâmple în beneficiul lor, simplul fapt

că dai astfel de exemple ar putea să

fie un impuls pentru cei de acasă,

care adesea sunt resemnaţi, pornesc

de la premisa că nu se mai poate face

nimic. Ceea ce este greșit. Sigur că

unele autorităţi locale din România

sunt înţepenite, nu fac nimic pentru

comunitate. Dar stă în puterea noas-

tră să schimbăm asta. Este datoria

noastră să avertizăm autorităţile ori

de câte ori suntem nemulţumiţi de

ceva, este de datoria noastră să ne

exprimăm nemulţumirile și să acţio-

năm ca atare. Dacă noi lăsăm autori-

tăţile să facă ce vor și ne mulţumim

cu ceea ce primim, sigur că niciodată

nu vom progresa. Cei care au mun-

cit și au trăit în străinătate pot veni și

pot atrage atenţia autorităţilor asu-

pra faptului că nu fac ce trebuie, în

comparaţie cu alte autorităţi locale

din alte state membre. Ele sunt acolo

pentru că noi le-am votat, dar sunt

acolo pentru noi, în slujba noastră,

nu pentru ele și pentru familiile lor.

Avem dreptul și uneori obligaţia să

le atragem atenţia că au greșit. Sau

că n-au făcut ce trebuie.

Într-o scurtă perioadă de timp Spania a devenit din ţară de emi-graţie ţară receptoare de imi-granţi. După ani de bunăstare, acum se pune accent pe integra-rea acestor aproape 5 milioane de imigranţi, dintre care 800.000 români. Se folosesc cultura și educaţia ca instrumente pentru integrarea lor. S-a creat chiar un cuvânt: interculturalidad. Dum-neavoastră, ca membru al Parla-mentului European, consideraţi că instituţiile europene și Comisia Europeană, din care faceţi parte, aplică suficiente iniţiative în acest câmp?

Anul trecut a fost Anul European

al Interculturalităţii. În acest an și în

cadrul comisiei de Educaţie și Cul-

tură în care sunt membru și în care

am fost și în mandatul trecut, dar și

în cadrul evenimentelor organiza-

te de Comisia Europeană, s-a pus

foarte mult accent pe schimburile

între naţiunile din statele membre,

tocmai pentru că Europa a devenit

un receptor de imigranţi, fie din alte

state europene, fie din afara Europei.

Pentru a putea integra oamenii mai

bine, s-a creat acest instrument care

se numește interculturalitate și este

foarte mult promovat tocmai pentru

a înlesni oamenilor care sunt nevoiţi,

pentru un motiv sau altul, să lucreze,

să trăiască în altă ţară decât ţara de

origine. S-a pus accent

și pe schimbul cultural,

pentru că se presupu-

ne că prin acesta un om

se integrează mult mai

ușor. Dar de acesta tre-

buie să ţină cont și sta-

tul din care vin oamenii,

în cazul nostru România.

Și statul român ar trebui

să informeze societatea

spaniolă despre ceea ce

înseamnă ţara noastră.

România nu înseamnă

numai forţă de muncă

ieftină. România în-

seamnă istorie, tradi-

ţii, locuri superbe care

sunt deja în patrimoniul

UNESCO. Oamenii sunt

foarte muncitori, foarte

serioși, dar nu vin din-

tr-un neant. Nu venim

din copac și aterizăm

în civilizaţie. Schimbul

cultural nu trebuie să

fie doar într-un singur

sens. Reciprocitatea aceasta îi aju-

tă pe românii care vin la muncă în

Spania, în Italia, oriunde, să vină cu

capul sus, cu mândria că vin dintr-o

ţară care are ceva de oferit, cu care se

pot mândri și despre care pot vorbi

fără să le fie jenă. Îmi pare foarte rău

să spun că programul de schimburi

culturale, cel puţin din perspectiva

aceasta, nu a fost foarte bine exploa-

tat de România.

Comisia din care faceţi parte poate să aibă un rol mai important în crearea atât de căutatei identi-tăţi culturale europene, în afara limitelor tradiţionale existente cu sau fără Uniunea Europeană?

Sigur că da. Există un proiect pe

care l-am lansat în legislatura trecută

și pe care îl vom continua în legisla-

tura aceasta, un proiect prin care

ne dorim să introducem în curricula

școlară, în toate statele membre, un

subiect care se referă la istoria euro-

peană ca întreg, încă din Antichitate

și până în prezent, când cu fiecare

val Uniunea Europeană s-a lărgit,

obiectivele ei au trecut peste obiec-

tivele economice și au ajuns la obiec-

tive culturale, de politică externă, de

apărare etc. Acest proiect va avea un

impact extraordinar asupra tinerelor

generaţii, care vor crește cu acest

sentiment de apartenenţă la spaţiul

european, pe lângă cel naţional.

În ce măsură grupul parlamentar din care faceţi parte, Grupul Alian-ţei Liberalilor și Democraţilor pen-tru Europa, îl sprijină pe candidatul PNL la președinţie, direct sau indi-rect, pentru ca principiile și ideile pe care le apără europarlamentarii din grupul dumneavoastră să în-vingă la alegerile prezidenţiale?

Grupul Liberal din PE îl sprijină, și

nu doar declarativ, pe domnul Crin

Antonescu, îl sprijină în modul cel mai

real. În primul rând, fiecare dintre noi,

cei care suntem în Grupul Liberal, am

făcut lobby. Toţi, în delegaţiile lor na-

ţionale, fac lobby pe lângă guvernele

lor pentru a informa asupra calităţilor

și asupra avantajelor pe care ar putea

să le obţină Crin Antonescu ca preșe-

dinte, avantaje pentru România. Este

extraordinar de important ca parte-

nerii noștri să știe că pot să aibă un

partener de dialog și un partener de

dialog de încredere, care atunci când

a promis ceva să se ţină de cuvânt.

Avem nevoie de coerenţă, avem ne-

voie de stabilitate, avem nevoie de

predictibilitate, ceea ce nu am avut

până acum. Iar lipsa de predictibilita-

te se răsfrânge apoi în lipsa investiţii-

lor străine în România, în lipsa fondu-

rilor alocate așa cum ar trebui să fie

alocate, pentru că nu se negociază.

Lipsa de predictibilitate, instabilita-

tea politică și faptul că interlocutorul

nu a fost suficient de credibil pentru

ei, asta a contat foarte mult pentru

România. Și asta încercăm să remedi-

em noi prin Grupul Liberal.

Prestigioasa publicaţie euro-peană The Parliament Magazine Awards v-a declarat europarla-mentarul anului 2008 la categoria Educaţie și Cultură. Care au fost premisele acestei alegeri?

Eu mi-am început de foarte tânără

activitatea politică. În tot parcursul

meu politic în cazul PNL am activat

foarte mult la tineret și am avut în

principal activităţi legate de nevoile

și de problemele pe care le au tinerii

din România. Pe de altă parte am fost

vicepreședinta Internaţionalei Libe-

rale și iarăși m-am dedicat în special

programelor pentru tineri în general

și în special pentru cei din România

și pentru tinerii proveniţi din blocul

comunist.

Dedicându-mă acestui subiect, în

momentul în care am ajuns în PE, în

Comisia de Educaţie, am avut deja la

îndemână instrumentele să fac ceva

mai mult. Atunci am promovat o De-

claraţie scrisă în PE, prin care ceream

statelor membre și Comisiei Europe-

ne ca ori de câte ori se ia o decizie

la nivel guvernamental cu privire la

una din politicile care ar privi în mod

direct tinerii, ei să fie invitaţi la con-

sultări. În cele mai multe ţări nu sunt

consultaţi tinerii. De aceea

am simţit nevoia să intro-

duc în PE această declaraţie

scrisă, care a fost adoptată

de Parlament.

Următorul pas va fi ca și

Comisia să transpună în re-

gulament, obligatoriu pen-

tru statele membre, ceea ce

apare în declaraţia scrisă. Iar

noi, ca Parlament, împreună

cu Comisia, vom monitori-

za statele membre și vom

vedea în ce măsură acestea

respectă sau nu regulamen-

tul propus. Vreau să vă spun

că din toate declaraţiile

scrise care se depun la Par-

lament doar 2% trec. Faptul

că Parlamentul a aprobat

această declaraţie scrisă

este mare lucru pentru că

este un domeniu poate mai

puţin popular, care poate nu

este considerat o prioritate

și tocmai de aceea faptul că

a trecut a fost deosebit.

9ÎN SPANIA19.11 - 25.11. 2009

Întâlnire la sediul PP Președintele Partidului Popular, Ma-

riano Rajoy, s-a întâlnit la sediul PP,

din strada Genova din Madrid, cu po-

liticianul român William Gabriel Brîn-

ză, deputat al Partidului Democrat-Li-

beral în diaspora. La reuniune, care a

avut loc pe 17 noiembrie, a participat

și Daniel Ioniţă, reprezentantul româ-

nilor din zona Castellón.

Cei doi lideri din PP și PD-L au rea-

firmat excelentele relaţii dintre cele

două partide în linia acordului de co-

operare pe care cele două formaţiuni

l-au semnat pe 5 noiembrie.

Coordonatorul Președinţiei și al Re-

laţiilor Internaţionale din cadrul Par-

tidului Popular, Jorge Moragas, co-

ordonatorul electoral, José Antonio

Bemudez de Castro,

și coordonatorul de

Politică Regională

și Locală, Juan Ma-

nuel Moreno, s-au

întâlnit săptămâna

trecută cu sena-

torul român Vio-

rel Riceard Badea,

pentru a semna un

protocol de colabo-

rare între Partidul

Popular Spaniol și

Partidul Democrat

Liberal Român, de

susţinere reciprocă

în campaniile elec-

torale.

După dificile negocieri, care au

durat circa 16 luni, la sfârșitul săp-

tămânii trecute s-a realizat mult

așteptata „căsătorie” dintre Iberia

și British Airways, fuziunea fiind

aprobată într-o ședinţă extraordi-

nară a consiliilor de administraţie

ale celor două companii aeriene.

Prin această fuziune hispano-bri-

tanică din sfera transporturilor

aeriene, se naște cea de a cincea

după mărime companie aeriană

din lume, cu un venit de 15 mi-

liarde euro, și cea de a treia din

Europa după același indicator, si-

tuându-se imediat după compa-

niile Air France-KLM și Lufthansa.

În raport cu numărul avioanelor

deţinute, va fi prima pe continen-

tul nostru și cea de a doua după

numărul pasagerilor transportaţi.

Iberia și British Airways au fost

nevoite să ajungă la acest acord

ca să devină mai competitive.

Acestea vor dispune de două

baze foarte moderne: terminalul Т

4 din Barajas și cel de la Heathrow

– T 5, cu un aspect arhitectural si-

milar. Specialiștii afirmă că până

când nu se va construi o a treia

pistă pe aeroportul de la Londra,

deocamdată numai Madridul dă

posibilitatea unui ritm de dezvol-

tare mai mare al celor două com-

panii. Printre provocările care stau

în faţa acestei noi „familii aeriene”

(cu excepţia crizei și „războiului

preţurilor” care însoţește criza) se

pot menţiona relaţiile de muncă

în cele două companii și obţine-

rea ulterioară a unei alianţe cu

American Airlines. Dacă alianţa se

realizează, cele trei companii vor

exploata împreună cursele transa-

tlantice, care reprezintă piaţa cea

mai atractivă, având cel mai mare

număr de pasageri care cumpără

bilete scumpe.

Căsătorie „aeriană”, hispano-britanică

Din fiecare zece consumatori,

nouă (88,6%) sunt de părere că exis-

tenţa așa-numitelor mărci „albe” (cu

etichete proprii ale lanţului comerci-

al) este convenabilă consumatorilor,

faţă de 4,2% care declară că existen-

ţa acestora nu este utilă. Acestea

sunt datele obţinute în urma unui

DANUBIO IMPORT S.L.

NOU DEPOZIT ROMÂNESCVă aşteptăm începând cu data de 16 noiembrie

• Importuri directe de produse din România • Specializaţi în telemea (de oaie, de vacă)

Ne găsiţi pe Carretera de Toledo (A-42), salida 28 Polígono las Avenidas, Avenida 14, número 8 Torrejón de la Calzada

918 160 592 609 076 397650 601 787

966

sondaj de opinie efectuat pe aceas-

tă temă.

Persoanele cu vârsta între 25 și 44

de ani, cu studii medii sau superioare

și cu domiciliul în regiunile Madrid și

Cataluña, sunt fanii cei mai înfocaţi

ai mărcilor „albe”. Peste jumătate din

persoanele chestionate declară că

Consumatorii preferă mărcile „albe”în gospodăriile lor folosesc „sufici-

ent” sau „cu precădere” produse de

această categorie. Circa 70% sunt

de părere că diferenţa între calitatea

produselor cu marca producătorului

și cea a produselor „de marcă albă”

nu corespunde diferenţei considera-

bile de preţ între acestea.

A fost publicat „ba-

rometrul” Organizaţiei

Mondiale a Turismului,

cu sediul la Madrid. Se

prognozează că, din

cauza crizei, veniturile

pentru anul acesta ale

sectorului turistic din

Spania vor scădea cu

7%, ceea ce înseamnă

că se vor pierde 3 mi-

liarde și 600 milioane

euro.

Spania este a treia

ţară din lume în ceea

ce privește numărul

turiștilor care vizitea-

ză ţara (57,3 milioane

în 2008), situându-se pe locul doi în

funcţie de veniturile provenite din

turism: 51 miliarde și 725 milioane

de euro (61,6 miliarde dacă rămâ-

ne cursul de schimb valutar al USD

pentru anul acesta). Ani de-a rândul

profiturile în acest sector economic

(diferenţa între veniturile realizate și

cheltuielile efectuate) în mare parte

compensau „gaura” din deficitul co-

mercial spaniol.

Specialiștii organizaţiei afirmă: cri-

za va afecta grav întreaga industrie

turistică la nivel mondial, și aceasta

va înregistra o scădere considerabilă,

de 7% (45 miliarde euro). Pe fondul

consecinţelor pentru Spania, ţara fi-

ind vizitată de 6,2% din totalul de tu-

riști, având 6,2% din venitul global la

nivel mondial, această prognoză este

logică. Se prevede și că revigorarea

sectorului se va resimţi în 2010, dar

cu precădere datorită unor destina-

ţii anume, cum ar fi: Turcia, Caraibe,

Indonezia, Malaiezia, Taiwan. Pentru

anul viitor nu se așteaptă o creștere

vizibilă în domeniul destinaţiilor eu-

ropene și americane. Șomajul și gripa

de tip A sunt alţi factori care influ-

enţează această tendinţă negativă.

Organizaţia Mondială a Turismului

face apel pentru „un sprijin puternic

pe care guvernele trebuie să-l acor-

de sectorului turistic, întrucât acesta

creează un număr mare de locuri de

muncă”.

Criza şi sectorul turistic

Un soi de somn cu o doză ridicată

de toxicitate, care provine din avalul

râului Ebro, va fi exportat în Româ-

nia, unde va fi folosit inclusiv pentru

hrana populaţiei. Lucrul acesta a fost

declarat atât de către compania de

pescuit, cât și de reprezentantul de

la Generalitat – guvernul autonom

catalan. Practic, guvernul local și fir-

ma au neglijat concluzia Centrului

Superior de Cercetări Știinţifice, care

a considerat suspicios termenul de

valabilitate a produsului, în sensul

că somnul este la limita termenului

pentru consumul uman. Un purtă-

tor de cuvânt al departamentului

pentru mediul înconjurător de pe

lângă guvernul catalan a declarat că

această companie distruge în mod

legal peștele, „pentru ca acesta să

fie exportat sub formă de masă or-

ganică”, și că acesta nu este destinat

„consumului uman”.

… În anii 70, apele din cursul in-

ferior al râului Ebro au fost populate

cu o specie de somn pentru nevoile

concursurilor de pescuit. Suspicioa-

sa afacere actuală a apărut în urma

unui proiect de probă al guvernu-

lui catalan. Obiectivul proiectului

a fost lupta cu peștii de pradă din

apele curgătoare, cum ar fi somnul,

care aduce mari prejudicii faunei din

zonă. Guvernul autonom a permis

întreprinderii Mondo Ivans, al cărei

proprietar este un român, să pescu-

iască somn fără nici un fel de limite,

începând cu luna octombrie. Can-

titatea pescuită se congelează și se

pregătește pentru export. Această

companie are deja trei tone de peș-

te în depozitele sale și se așteaptă să

ajungă la cinci tone pentru ca prima

livrare să fie trimisă în România. Fra-

tele proprietarului, care a fost citat

de ziarul El País, a declarat: „Când

stocul va fi de cinci tone, vom expor-

ta produsul în România. Va fi folosit

atât pentru făină de pește, cât și pen-

tru consum. Această specie de pește

este foarte preţuită în România, iar

nouă totul ne va ieși mai ieftin dacă

livrăm o cantitate mai mare”.

Persoana din guvernul autonom

care este responsabilă pentru me-

diul înconjurător din zona râului

Ebro, Victor Gimeno, a afirmat că

această întreprindere „poate comer-

cializa peștele așa cum dorește – ori

pentru consum uman, ori pentru fa-

bricarea făinii”.

Totul ar fi fost în regulă, scrie El

País, dacă încă de anul trecut Centrul

Superior de Cercetări Știinţifice nu

ar fi avertizat cu îngrijorare publicul

că 7 din 10 somni sau crabi care pro-

vin din cursul inferior al râului Ebro

conţin „nivele ridicate de mercur,

metale grele și componenţi organici

ai clorului”. Autorul raportului este

un specialist din Ministerul Mediului

Înconjurător, Jordi Grimalt, care este

de părere că este un lucru absolut

„iresponsabil să folosești acești pești,

indiferent cum, dar mai ales pentru

consum uman”. Acesta a reamintit că

un consum ridicat de mercur duce la

afectarea gravă a sistemului nervos

al omului. Jordi Grimalt s-a pronun-

ţat împotriva folosirii făinii de pește

fabricate din speciile din această

zonă, ce urmează a fi folosită ca adi-

tiv alimentar destinat animalelor

domestice.

Zona în care la ora actuală se

purifică apele râului Ebro de aceas-

tă specie prădătoare, somnul, este

situată la 50 km în avalul cursului,

aproape de bazinul Flix, unde sunt

acumulate 700.000 de tone de de-

șeuri nocive, rezultate din industria

chimică. În ciuda acestui fapt, guver-

nul autonom a permis companiei să

„plaseze 100 de instrumente de pes-

cuit” în această zonă a râului.

Proprietarii companiei afirmă că

au investit în acest proiect 32.000

de euro, susţin că „din când în când

mănâncă din peștele pescuit”, fără

să știe dacă este toxic sau nu.

A fost permis exportul în România al unui somn toxic

10 IMPORTANT 19.11 - 25.11. 2009

Soluţia pentru asistenţii medicali care solicită echivalarea studiilor

Câţi profesioniști din domeniul sanitar cu diplome obţinute în Ro-mânia și Bulgaria au solicitat din ianuarie 2007 recunoașterea profe-sională?

De la 1 ianuarie 2007 s-a primit un

total de 1.311 solicitări de recunoaș-

tere profesională a titlurilor din do-

meniul sanitar obţinute în România și

Bulgaria, în baza procedurii prevăzute

de normativul comunitar, Directiva

36/2005/CE.

Dintre acestea, 838 corespund soli-

citărilor pentru exercitarea în Spania a

profesiei de asistent medical în Medi-

cină Generală; 363, pentru exercitarea

profesiunii de medic sau medic speci-

alist; 64, pentru odontolog; 34, pentru

moașe și 12 pentru farmaciști.

Câte cereri au fost rezolvate favo-rabil?

Au fost rezolvate favorabil toate

solicitările ale căror titluri și celelalte

aspecte ale formaţiei au îndeplinit ce-

rinţele prevăzute în mai sus numitul

normativ comunitar pentru a putea

fi recunoscute în altă ţară din UE. Este

cazul a 18 asistente, 3 moașe, 276 me-

dici și medici specialiști, 21 odontologi

și trei farmaciști.

În ce termen se rezolvă dosarele? Procedura prevăzută de normati-

vul comunitar, inclusă în dispoziţia

juridică spaniolă prin Decretul Regal

1837/2008, din 8 noiembrie, stabileș-

te un termen de trei sau patru luni,

în funcţie de caz, pentru a se da răs-

punsul corespunzător, începând de la

data în care documentele care trebuie

prezentate în dosar sunt complete.

Când dosarele care au fost prezenta-

te au îndeplinit cerinţele prevăzute

de normativ, răspunsurile, cu carac-

ter general, au fost emise în termenul

prevăzut, inclusiv cu mult înainte de

concluzii. În cazurile în care docu-

mentele prezentate de solicitanţi, ne-

cesare pentru a rezolva dosarul, nu au

fost complete, organismul instructor

i-a informat pe cei interesaţi, comu-

nicându-le că lipsește un element al

dosarului și ce tip de document tre-

buie să prezinte pentru a se putea

da un răspuns pozitiv. Această fază a

procedurii, de remediere și îmbună-

tăţire a solicitării, face ca uneori să se

depășească termenele prevăzute de

normativ.

De la intrarea României și Bulgariei în Uniunea Europeană (UE) până la data de 1 septembrie 2009, peste 830 de asistenţi medicali care și-au obţinut diplomele în cele două ţări balcanice au solicitat recunoașterea profesională pentru a putea munci în domeniul lor în Spania. Totuși, puţini dintre aceștia, doar 18, au îndeplinit condiţiile și au primit un răspuns favorabil. Multe dosare sunt încă în așteptarea unui răspuns. Unele persoane se plâng că administraţia spaniolă nu răspunde în perioada stabilită. De asemenea, denunţă și alte probleme: „Ne fac să așteptăm la infinit”, „Nu ne răspund”, „Nu recunosc drepturile pe care le avem conform normelor din UE”, „Ne cer documente pe care deja le prezentaserăm”.

În ceea ce privește recunoașterea profesională a titlurilor din domeniul sanitar am vorbit cu directorul general de Politică Universitară, din cadrul Ministerului spaniol al Educaţiei, Felipe Pétriz.

Pe durata acestui proces, cu ce probleme se întâlnesc cel mai ade-sea experţii spanioli?

Odată primite solicitările de recu-

noaștere a titlurilor, acestea sunt ana-

lizate de personalul din Subdirecţia

Generală de Titluri și Recunoaștere a

Calificărilor. Principala problemă pe

care o întâmpină este că titlurile care

se prezintă nu îndeplinesc cerinţele

cerute de normativul comunitar pen-

tru a putea fi recunoscute automat în

Spania și nici cererea nu este însoţită

de un certificat de drepturi dobândite.

În aceste cazuri este necesar să se soli-

cite persoanelor interesate să prezinte

un certificat de la autorităţile sanitare

competente care să permită să se cla-

rifice dacă titlurile pot să fie recunos-

cute direct sau nu. Adesea, chiar de la

Subdirecţia Generală se solicită con-

sultaţii la autorităţile competente, fie

prin poștă electronică, fie prin telefon,

la care se primește târziu răspuns sau,

din nefericire, la

care, și este vorba

de majoritatea,

nici nu se primeș-

te răspuns.

De ce de mul-te ori se recu-noaște un titlu de grad mai mic: de exemplu, asistenţilor me-dicali, de infir-mieri; moașelor, de infirmiere?

În domeniul în-

grijirilor sanitare,

Spania, pe lângă

titlul universitar

de asistent medi-

cal, obţinut după

studierea unei

programe de trei

ani în structura

anterioară Spa-

ţiului European

de Educaţie Su-

perioară, sau

de patru ani în

noua clasificare a

Gradelor de Infir-

merie, este regu-

larizată formarea

unui alt profesio-

nist, numit Auxili-

ar de Enfermería,

cu o durată de un an, 1.400 de ore,

după cei zece ani de școlarizare obli-

gatorie.

Cu caracter general, în ceea ce pri-

vește titlurile ce nu îndeplineau cerin-

ţele pentru a obţine o recunoaștere a

titlului spaniol de asistent medical, fie

prin durata sa mai mică de trei ani, fie

pentru că nu este formaţie universi-

tară, fie pentru că nu are minimul de

ore, 4.500, pe care îl stabilește norma-

tivul comunitar, s-au emis informări

fiecărei persoane interesate, explicân-

du-i-se că există titlul de Auxiliar de

Enfermería, pentru a se vedea dacă se

pot iniţia formalităţile de recunoaște-

re pentru acest alt titlu.

Se va stabili o perioadă de practi-că și/sau probă de aptitudini ca ce-rinţă pentru recunoașterea profesi-onală de titluri sanitare, obţinute în România și Bulgaria?

Da, se lucrează la găsirea unei for-

mule, în colaborare cu Comisia Eu-

ropeană, pentru a se stabili măsurile

compensatorii oportune care, dacă

sunt trecute de persoanele interesate,

ar permite ca titlurile să fie recunoscu-

te în Spania. În scurt timp fiecare per-

soană interesată va primi personal,

în scris, un comunicat în care se vor

indica aceste posibilităţi și formula

de realizare. Comunicarea măsurilor

compensatorii se va face în ultimul

trimestru din anul 2009 și acestea se

vor realiza la începutul anului 2010.

Aceste măsuri nu vor fi în mod special

pentru cetăţeni din România sau Bul-

garia, ci pentru toţi acei cetăţeni din

Uniunea Europeană care sunt în situ-

aţia de a avea titluri ce nu îndeplinesc

cerinţele prevăzute de Directivă pen-

tru a putea fi recunoscute.

Are nevoie de o îmbunătăţire, după părerea dumneavoastră, or-ganizarea din minister, pentru a se rezolva solicitările de recunoaștere profesională a titlurilor sanitare? În unele cazuri persoanelor intere-sate li se cer documente pe care le prezentaseră deja, cu explicaţia că „s-au pierdut”.

Subdirecţia Generală de Titluri și

Recunoaștere a Calificărilor este uni-

tatea responsabilă de prelucrarea do-

sarelor de omologare și recunoaștere

în baza normativului comunitar a pro-

fesiunilor regularizate de competenţa

Ministerului Educaţiei. Prin Decretul

Regal 1837/2008, din 8 noiembrie, s-a

adaptat alocarea de profesiuni regula-

rizate la noua categorisire ministerială

din administraţia spaniolă, rămânând

profesiunile sanitare în cadrul activi-

tăţii Ministerului Sănătăţii și Politicii

Sociale, care de pe 1 septembrie se

ocupă de realizarea formalităţilor și

de rezolvarea tuturor dosarelor de

recunoaștere profesională a titlurilor

comunitare care se atestă pentru exer-

citarea profesiunilor sanitare. În ceea

ce privește pierderea vreunui act, este

posibil să se fi produs vreun astfel de

caz, dar în mod cu totul excepţional.

Când în unitate se detectează astfel de

probleme, se încearcă localizarea prin

orice mijloc (telefon, e-mail, poștă etc.)

a persoanelor interesate pentru a se

reconstrui dosarul și pentru a se emite

rezolvarea sa în cel mai scurt timp.

Și comunicarea cu cei interesaţi? Cititorii noștri se plâng că de luni de zile așteaptă un răspuns din partea ministerului.

Unul dintre obiectivele ministerului,

în orice moment, a constat în îmbună-

tăţirea lucrului cu publicul. De la înce-

putul anului lucrăm la implementarea

unor proceduri telematice care să

permită, pe lângă o mai bună gestio-

nare a solicitărilor, un acces mai bun la

informaţiile corespunzătoare fiecărui

cetăţean. Ministerul are satisfacţia de a

putea anunţa că începând cu data de 1

ianuarie 2010 orice cetăţean va putea

să solicite și să își înregistreze electro-

nic cererea. De asemenea, va putea să

urmărească stadiul în care se află soli-

citarea sa.

Ce mesaj aţi adresa tuturor profe-sioniștilor din domeniul sanitar din România și Bulgaria care așteaptă un răspuns din partea ministerului și tuturor celor care doresc să înceapă procedura de recunoaștere a titlu-lui?

Mai întâi vreau să îmi cer scuze pen-

tru problemele pe care le-a provocat

situaţia descrisă mai înainte persoane-

lor interesate. Eforturile ministerului se

intensifică pentru a putea pune în prac-

tică, cât mai curând, măsura compen-

satoare. Toţi cei care doresc să solicite

omologarea titlurilor profesionale tre-

buie mai întâi să consulte autorităţile

competente pentru a afla dacă studiile

lor îndeplinesc cerinţele prevăzute în

directiv pentru a obţine o recunoaștere

directă, solicitând certificatul pe care

trebuie să îl atașeze la dosar.

11SPORT19.11 - 25.11. 2009

Se fac primii pași că-

tre o nouă echipă naţi-

onală! Astfel România

a obţinut un rezultat

pozitiv în meciul ami-

cal de la Varșovia, în

faţa reprezentativei

Poloniei. Într-o partidă

în care Răzvan Lucescu

a trimis în teren mulţi

jucători tineri, „tricolo-

rii” s-au descurcat bine

și au punctat decisiv

în repriza a doua prin

Daniel Niculae, ratând

alte câteva ocazii de

a marca. După o pri-

mă repriză care nu a

fost foarte animată pe

un stadion „fantomă”,

în construcţie pentru

Campionatul Euro-

pean din 2012, România a arătat o

faţă mai ofensivă în actul secund și a

reușit să se impună printr-un jucător

care nu mai jucase pentru echipa na-

ţională de la Campionatul European

din 2008. Daniel Niculae a fost cel

care a deschis scorul pentru echipa

naţională a României, în minutul 59,

după o centrare venită de pe par-

tea dreaptă, de la Ghioane. Atacan-

tul echipei franceze Auxerre a șutat

cu piciorul stâng, mingea l-a lovit

pe un adversar și a prins o traiecto-

rie înaltă, depășindu-l pe portarul

Kuszczak. Selecţionerul României,

Răzvan Lucescu, a fost mulţumit de

jocul echipei naţionale în partida de

la Varșovia. Singura nemulţumire a

tehnicianului este că jucătorii săi nu

s-au putut impune la o diferenţă mai

mare: „La 1-0 echipa a pus în aplicare

ce s-a făcut la antrenamente. Rezul-

tatul e ușor mic, puteam să mai mar-

căm, să avem o diferenţă mai mare.

Sunt bucuros de atitudinea tuturor,

Corleone, veşnic la LigăReconstrucţia naţionalei

de modul în care au luptat pentru

victorie. La ședinţa tehnică dinaintea

meciului am punctat că important e

să avem un atu puternic, al grupului

unit, că toţi au numai avantaje când

echipa are rezultate și trebuie să se

dăruiască total. Apreciez felul în care

au jucat astăzi”, a declarat Lucescu.

Selecţionerul a continuat: „Echipa e

pe un drum bun, avem 4 victorii, 2

egaluri și o înfrângere, în condiţiile în

care 5 meciuri le-am jucat în deplasa-

re. Le mulţumesc jucătorilor că s-au

prezentat cu toată disponibilitatea,

au pus osul. E o echipă în formare,

trebuie să ţinem cont că jucăm cu for-

maţii de diferite calibre, trebuie să în-

văţăm să câștigăm astfel de meciuri.

Va trebui să fim abili și să scoatem

puncte de la echipa din prima urnă

valorică. Pot trage concluzii pozitive

după acest joc. Nu pot da mereu ex-

plicaţii unora care nu sunt mereu lân-

gă echipă, e normal să stea deoparte.

E greu de pus la punct anumite rela-

Dumitru Dragomir a fost ales, din

nou, președinte al Ligii Profesioniste

de Fotbal (LPF) , după ce a candidat,

la fel ca și în 2005, de unul singur. În

cadrul Adunării Generale, „Mitică” a

primit 16 voturi pentru și o abţinere,

din partea Unirii Urziceni, în timp ce

al 18-lea club al Ligii I, Pandurii Târgu

Jiu, nu a avut nici un reprezentant la

ședinţa de luni. Dragomir este pre-

ședinte al LPF din 1996 și a reușit

de-a lungul timpului să dejoace mai

multe acţiuni care vizau schimbarea

sa din funcţie. „La vremuri noi, tot

noi. Non-valorile fac gălăgie, eu sunt

de principiul că trebuie să storci din

oameni tot ce au mai bun. Trebuie

ţii, o organizare în

câteva zile. E ne-

voie de timp, dar

șansa face să fa-

cem aceste lucruri

pe fondul unor

rezultate bune”, a

încheiat selecţi-

onerul României

după acţiunea din

Polonia. Presa po-

loneză consideră

că românii au fost

superiori: „Româ-

nii au fost mai

buni, au stăpânit

mingea pe un te-

ren greu”, „Polonia

a jucat cu ambi-

ţie, dar a pierdut.

Minutul 59 a fost

decisiv, șutul lui

Niculae, deviat de Dudka, aducând

unicul gol al partidei. (…) Dar asta nu

înseamnă automat că a și fost bine.

După campania dezastruoasă de ca-

lificare, ștacheta a fost ridicată puţin,

dar vechile păcate au ieșit la iveală.

România a fost mai tehnică și a mar-

cat la 15 minute de la reluare”, au ti-

trat publicaţiile poloneze.

Formaţiile de joc:

Polonia: 1. Kuszczak - 19. Kowalc-

zyk, 14. Zewlakov (2. Sadlok ‘90+1),

4. Kokoszka, 17. Brozek - 16. Blaszczy-

kowski (15. Peszko ‘79), 5. Dudka, 18.

Kosowski (9. Rybus ‘76) - 11. Jelen, 8.

R. Lewandowski (23. Malecki ‘70), 10.

Obraniak (6. Guerreiro ‘79). Selecţio-

ner: Franciszek Smuda

România: 29. Pantilimon - 22.

Maftei (2. Săpunaru ‘78), 6. Rădoi, 5.

Chivu, 3. Raţ - 14. Roman (16. Nico-

liţă ‘46), 8. Codrea (7. Ghioane ‘52), 4.

Apostol, 10. Cr. Tănase (15. Goian ‘70)

- 9. Marica (18. Gh. Bucur ‘61), 21. D.

Niculae

Fotbalist şi nu prea, caracter zeroFace ce face și Cristian Săpu-

naru iese din nou în evidenţă!

După plecarea la FC Porto, fostul

giuleștean a intrat în categoria

fiţoșilor, a figuranţilor, a celor

cărora le-a dispărut bunul-simţ.

Săpunaru a făcut imprudenţa

de a consuma băuturi alcoolice

în avionul care aducea lotul Ro-

mâniei din Polonia. Căpătând

curaj, i-a făcut cu ou și cu oţet

pe membrii staff-ului echipei na-

ţionale. Lucescu vrea acum să îl

excludă. Cristi Săpunaru a fost în

centrului unui episod șocant în

avionul spre București. Aflat pe

locurile dinspre coada aerona-

vei, jucătorul lui FC Porto s-ar fi

îmbătat și ar fi proferat injurii și

ameninţări la adresa antrenoru-

lui cu portarii, Marian Ioniţă. Mai

mult, la sosirea pe aeroport, i-ar

fi îmbrâncit pe unii cameramani

care filmau sosirea delegaţiei ro-

mâne, înjurându-i. „Ce vrei, mă?

Te bat și pe tine...”, i-a spus Săpu-

naru lui Ioniţă. Așa că imediat au

fost luate măsuri, totul conform

noului regulament de ordine

interioară întocmit de Răzvan

Lucescu. Cristian Săpunaru a

fost taxat de Federaţia Română

de Fotbal (FRF) pentru atitudi-

nea pe care fotbalistul a avut-o

pe aeroportul Henri Coandă, pe

14 noiembrie, după revenirea

echipei naţionale a Români-

ei din Polonia. Săpunaru nu va

mai fi convocat la următoarele

două meciuri ale României și va

achita cu ocazia primei acţiuni

la care va fi convocat o amendă

de 1.000 de euro, pentru că a în-

călcat regulile de comportament

faţă de coechipieri și staff-ul na-

ţionalei, precum și faţă de public

și jurnaliști. Conform unui comu-

nicat oficial al FRF, atitudinea lui

Săpunaru contravine principiilor

enunţate de Răzvan Lucescu „cu

ocazia fiecărei apariţii publice”,

conform cărora jucătorii trebuie

să fie responsabili pe terenul de

joc și în afara acestuia: „Naţionala

și componenţii ei reprezintă, sau

ar trebui să reprezinte, modele

pentru ceilalţi fotbaliști și îndeo-

sebi pentru cei tineri, fie ei aspi-

ranţi la o carieră în sportul-rege

sau iubitori ai fotbalului”. Atitu-

dinea lui Săpunaru „nu poate fi

scuzată nici măcar în condiţiile

în care jucătorul invocă faptul că

a fost provocat de un jurnalist pe

aeroport. Asta, mai ales că, ulte-

rior, Săpunaru a avut reacţii ne-

controlate și faţă de unii membri

ai staff-ului tehnic și coechipieri,

care au încercat să-l îndepărteze

de locul incidentului”, a anunţat

FRF, care și-a exprimat regretul

faţă de incidentul produs.

ca toţi cei care au ce să spună,

să fie valorificaţi, nu se întâmplă

nicăieri să existe oameni fără

defecte”, a declarat Dragomir.

Directorul Unirii Urziceni, Fe-

lix Grigore, a motivat votul clu-

bului pe care l-a reprezentat la

alegerile de la LPF spunând că

nu consideră că Dumitru Drago-

mir este un președinte care poa-

te reprezenta interesele Unirii. „Ne-

am abţinut pentru că nu îl consider

președinte pentru Unirea Urziceni.

Se știa clar că va ieși dânsul. Credem

că președintele Ligii Profesioniste

de Fotbal trebuie să reprezinte in-

teresele tuturor cluburilor din Liga

1. Nu l-am văzut la nici un meci al

Urziceniului din Champions League,

deși i-am trimis invitaţii. Poate nu se

simte apropiat de această echipă”,

a spus Grigore după anunţarea re-

zultatelor de la LPF. Altfel, Dumitru

Dragomir a spus că nu le poartă pică

nici celor de la Pandurii Târgu Jiu.

„E democraţie, pot să facă ce vor”, a

spus Dragomir.

A decedat Constantin CârsteaFostul director tehnic al echipei Glo-

ria Bistriţa și campion cu FC Argeș în

1972 și 1979, Constantin Cârstea, a în-

cetat din viaţă, luni, după ce metastaza

canceroasă de care suferea s-a agravat.

Conform medicilor de la spitalul din Pi-

tești, boala lui Cârstea s-ar fi declanșat

după ce oficialului i-a fost extirpată o

aluniţă pe care o avea la mâna stângă.

Născut la 22 februarie 1949, Cârstea a

suferit, pe 9 august, un atac cerebral

în urma căruia a intrat în comă și a fost

internat în spitalul de la Bistriţa. Ulteri-

or el și-a revenit, iar după câteva zile a

fost transportat la Pitești cu o salvare

SMURD. Din cauza drumului lung din-

tre Bistriţa și Pitești, oficialului bistri-

ţean i s-a făcut rău și a intrat din nou în

comă, stare din care și-a revenit pe 13

august. Cârstea a fost externat din spi-

talul din Pitești în urmă cu aproximativ

o lună și jumătate, dar a revenit la clini-

ca piteșteană după ce s-a simţit rău.

Pierdere mare pentru fotbalul româ-

nesc, Cârstea fiind unul din cei care au

adus idei noi, constructive și eficiente

în fotbalul românesc! Dumnezeu să-l

odihnească!

MUNCĂCereri:- Meseriaș în construcţii, caut de muncă în Comunitatea Madrid. În construcţii

sau orice alt domeniu. Tel.: 666 775 295

- Șofer profesionist, categoriile B, C, D, E, caut loc de muncă. Tel.: 662 408 544

- Femeie serioasă, 47 de ani, caut de lucru în gestiune (experienţă de 25 de ani)

sau ca internă, să îngrijesc bătrâni. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 211 861, 678

061 236

- Tânăr, cu carnet de conducere categoria B, caut de muncă în orice domeniu.

Sunt foarte responsabil și muncitor. Tel.: 600 308 772

- Tânăr serios și responsabil, caut de lucru în Comunitatea Madrid. Am muncit ca

tehnician de întreţinere, electromecanic, electrician, tehnician instalator, opera-

tor de producţie. E-mail: traiancody@yahoo.com

- Tânăr, 34 ani, serios și muncitor, caut de lucru ca șofer (B) și ca montator antene

satelit (4 ani experienţă). Tel.: 634 210 249

- Informatician cu cunoștinţe și experienţă în depanare calculatore, web design,

graphic design, solicită angajare. Tel.: 697 636 144

- Caut de lucru ca șofer de autobuz sau microbuz. Sunt din Parla (Madrid). Am

carnet spaniol, B.D1, D și BTP. Tel.: 627 628 919

- Tânără serioasă și responsabilă, caut de muncă cu ora, după-amiaza, în curăţe-

nie. Am recomandări și experienţă. Tel.: 642 280 818

- Tânăr serios și responsabil, caut de muncă. Am carnet de conducere categoria

B. Tel.: 642 280 818

- Doamnă serioasă și responsabilă, caut de muncă în curăţenie, cu ora. Am reco-

mandări și șapte ani de experienţă. Tel.: 627 292 393

- Domn serios și responsabil, cu calificări și experienţă în electricitate, electroni-

că, electromecanică, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am lucrat în Spania

ca electromecanic, electrician, tehnician electronist, montator, tehnician de în-

treţinere. Tel.: 664 540 458. E-mail: traiancody@yahoo.com

ÎNCHIRIERIOferte:- Închiriez cameră în La Poveda (Arganda del Rey), cu baie proprie, de preferinţă

pentru o singură persoană. Se poate și pentru la sfârșit de săptămână. Tel.: 918

711 018, 619 322 775

- Închiriez cameră pentru o familie (pereche) sau două fete, în Fuenlabrada, La

Serna (zona INEM). Este recent izolată termic și zugrăvită. Casă liniștită. Tel.: 637

424 109

- Închiriez 2 camere în Alcorcón,

lângă staţia de metrou Puerta del

Sur. Apartament liniștit și curat, re-

cent renovat. Condiţii bune. Apa și

căldura nu se plătesc. Tel.: 697 330

751, 664 044 695 (oct.)

- Ofer cazare pentru o femeie, în

schimbul însoţirii copiilor la școa-

lă. În restul timpului este liberă. La

Serna (Fuenlabrada). Tel.: 637 424

109

- Închiriez casă cu 3 camere, baie

și anexe, livadă mare, în comuna

Totești (jud. Hunedoara), la 5 km

de orașul Haţeg, cu suma de 150 €.

REDACTORI ŞI COLABORATORI:

Ana-Maria Cornilă, Neli Dancu, Daniel Sorin Brumă, Marin Traşcă, Virgil Mihalcea (corespondent Castellón), Nicoleta Găletaru (corespondent Barcelona), Diana Ceauşu (corespondent Sevilla)

Corectură: Anne-Marie CodrescuDesign: GIG Press

Redacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veri-dicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

“Noi în Spania” este marcă rezervată.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri Fax: 916 155 524e-mail: noiinspania@yahoo.es

Săptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Tel.: 637 424 109

- Închiriez o cameră spaţioasă, pentru o fată serioasă, ne-

fumătoare, în Coslada. 150 €. Tel.: 677 668 362

- Se închiriază cameră mare, pentru o familie, în Colonia

Jardín (L 10), din decembrie. Tel.: 600 206 195

- Închiriez cameră în Vicálvaro, pentru o fată. Tel.: 667 384

580, 663 731 073

- Închiriez cameră în La Poveda (Arganda del Rey), cu baie

proprie, de preferinţă pentru o singură persoană. Se poa-

te și pentru la sfârșit de săptămână. Tel.: 918 711 018, 619

322 775

- Închiriez o cameră aproape de staţia de metrou Puerta

del Sur (L 10), pentru o persoană, în apartament liniștit și

curat, recent renovat. Condiţii bune. Apa și căldura nu se

plătesc. Tel.: 697 330 751, 664 044 695

- Închiriez cameră mare, pentru o fată, în San Fernando de

Henares. 110 €. Tel.: 642 238 132

- Închiriez cameră pentru o persoană, aproape de staţiile

de metrou El Carmen și Ventas. 200 €. Tel.: 661 194 514

- Închiriez cameră matrimonio mare, luminoasă, mobila-

tă, în Nueva Numancia, la 5 minute de staţiile de metrou

Nueva Numancia și Puente de Vallecas. La 20 metri de

Lidl. De la 1 decembrie. Ambianţă plăcută. Apartament

de trei dormitoare, două persoane în el.

Tel.: 642 276 845

- Închiriez cameră pentru o familie, în Torrejón de Ardoz,

începând cu data de 1 decembrie. Camera este foarte

mare, cu dulap în perete. Merită văzută. 250 € + cheltu-

ieli. Rog seriozitate. Tel.: 608 608 996

- Închiriez cameră pentru una sau două persoane, în Mo-

ratalaz (Madrid). Condiţii foarte bune.

Tel.: 647 095 530

- Închiriez cameră în Alcalá de Henares (Nueva Alcalá),

pentru două persoane sau o familie. 200 €. Șifonier. De la

orice dată. Tel.: 642 278 205

- Închiriez o cameră spaţioasă, pentru o fată serioasă, nefumătoare, în

Coslada. 150 €. Tel.: 677 668 362

- Se închiriază cameră mare, pentru o familie, în Colonia Jardín (L 10), din

decembrie. Tel.: 600 206 195

- Se închiriază o cameră în Madrid, zona Urgel-Opañel (liniile 5 și 6 de

metrou). O persoană - 250 €, 2 persoane - 300 € . Cheltuielile incluse.

Tel.: 610 971 711

VÂNZĂRI- Vând pătuţ marca Micuna, saltea cu protector, o garnitură de lenjerie.

Tel.: 600 366 030

- Vând cărucior pentru copii, albastru, stare foarte bună. Toate cele 3

piese. Alcorcón. Tel.: 664 760 630

- Vând teren la intrarea în Sibiu, dinspre Valea Oltului, pe DN 1, lângă

Hanul Turcilor și magazinul de prezentare Dacia, pe partea dreaptă. O

parcelă are 2.200 m2, iar una – 3.000 m2. Tel.: 0040 744 133 465

- Vând Volvo 440, GTI, din 1993, stare bună, cu alternator, pompă apă

schimbate. Tel.: 617 706 657

- Vând Citroën Berlingo, 1900 diesel, noiembrie 2000, 5 locuri, ușă late-

rală. 131.000 km. 2.800 €, negociabil. Accept orice probă. Tel.: 630 209

694

- Vând Renault Clio, din decembrie 1997, motor 1.9, motorină, consum

mic, stare bună. 1.200 €. Madrid. Tel.: 645 756 352

- Vând Audi A 4, din august 2002, 152.000 km, 4x4, 3000 benzină, 245

cm3, negru, 6 viteze, volan reglabil multifuncţional, oglinzi și geamuri

electrice, închidere centralizată, alarmă, încărcător 6 CD-uri, dublă climă

etc. Chit ambreiaj, direcţie, telescoape și distribuţie schimbate. Madrid.

Tel.: 689 153 740

- Se vinde cameră frigorifică și vitrină cu rafturi de răcire și joc. Tel.: 637

109 571

MATRIMONIALE- Doamnă serioasă, 52 de ani, caut o relaţie serioasă cu un domn de 55-65

de ani, român sau spaniol, din Comunitatea Madrid. Să nu fie afemeiat

sau beţiv. Tel.: 661 343 982

- Sunt un băiat de 29 de ani, vreau o relaţie cu o fată spaniolă până în 30

de ani. Locuiesc în La Poveda (Madrid). Fără bipuri. Tel.: 697 236 552

- Doamnă veselă și distractivă, 40 de ani, caut un domn pentru prietenie.

Comunitatea Madrid. Tel.: 627 110 999

- Tânăr, 27 de ani, doresc să cunosc o fată cu care să mă identific, simpa-

tică, credincioasă și de religie ortodoxă. Comunitatea Madrid și împreju-

rimi. Comunitatea Madrid. Tel.: 607 546 497

- Tânăr simpatic pe dinafară și pe dinăuntru, caut o tânără simpatic, pen-

tru o relaţie de durată. Tel.: 634 152 491

- Tânăr, 26 de ani, simpatic, doresc să cunosc o fată drăguţă, care să vrea

să își găsească jumătatea. Madrid. Rog seriozitate. Tel.: 666 942 955 – Flo-

rin

- Domn de 45 ani, vreau să cunosc o doamnă de vârstă apropiată, pentru

o relaţie de prietenie îndelungată. Vă rog multă seriozitate. Tel.: 697 995

542

- Tânăr simpatic, serios și fără obligaţii, cu simţul umorului, situaţie sta-

bilă, caut o relaţie serioasă cu o tânără între 25 și 30 ani, din Madrid sau

împrejurimi. Pentru legătură – e-mail: juanionut955@yahoo.es sau tel.

600 615 010, între 9.00 și 19.00.

- Bărbat, 44 de ani, caut prietenă, pentru o relaţie serioasă. Madrid. Tel.:

627 029 687

- Domn singur, 41 de ani, necăsătorit, fără obligaţii, aș dori să cunosc o

doamnă din Madrid. Tel.: 642 235 275

- Bărbat, 38 de ani, fără obligaţii, caut o fată serioasă, pentru prietenie

lungă sau căsătorie. Fără bipuri. Talavera de la Reina. Tel.: 689 076 860

– Costel

- Sunt un bărbat de 32 de ani, simpatic, serios, cu muncă stabilă, fără

obligaţii, și aș dori să cunosc o doamnă/domnișoară de vârstă apropiată,

pentru o relaţie de prietenie, eventual căsătorie. Rog seriozitate și fără

bipuri. Madrid. Tel.: 670 544 353

- Domn, 30 de ani, 1,76 m, ochi căprui, aș vrea să găsesc o fată de 22-30

de ani, necăsătorită, fără copii. Talavera de la Reina. Tel.: 620 710 810

- Domn, 37 de ani, 1,85 m, 95 kg, doresc să cunosc o domnișoară/doam-

nă, cu sau fără obligaţii. Rog seriozitate. De preferat, din zona Pinto-Aran-

juez. Tel.: 627 788 975

- Tânără, 32 de ani, caut bărbat serios, nefumător, serios, care să nu bea

alcool, de 30-40 de ani. Fără bipuri. Tel.: 662 488 630

- Doamnă, 47 de ani, 1,65 m, 56 kg, vreau să cunosc un domn serios,

pentru o relaţie stabilă. Madrid. Tel.: 691 631 568

- Tânără drăguţă, 29 ani, licenţiată, necăsătorită, educată, 1,65 m, 55 kg,

caut un bărbat educat, singur, cu situaţie materială buna, numai pentru

căsătorie, român sau spaniol. Vorbesc limba spaniolă. Tel.: 0040 0763 040

379

DIVERSE- Se transferă (traspasa) magazin alimentar românesc cu vinuri, mezeluri

și alte produse românești. Suprafaţă de 70 m2, boxă de 140 m2. Aproape

de staţia de metrou și tren Coslada. Tel.: 637 109 571

- Economist (Madrid), 39 ani, licenţiat în Relaţii Economice Internaţiona-

le, poliglot, cu experienţă polivalentă impresionantă în domeniul vân-

zărilor/comercial (hunt/direct sales, accounting management), pe poziţii

de middle-management în companii multinaţionale din România, doresc

corespondenţă cu persoa-

ne care lucrează în Spania

în companii multinaţiona-

le sau sunt familiarizate

cu domeniul Resurselor

Umane din Spania, pentru

a schimba idei și opinii din

experienţa profesională re-

ciprocă. Doresc să îmi exer-

cit în continuare activitatea

în companii multinaţionale

din Spania. Tel. (nr. de Vo-

dafone): 600 608 607

- Vreau să obţin un credit de

20.000 €. Ofer comision de

10% pentru cine mă poate

ajuta. Tel.: 627 788 975

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas)

1224 109

o cameră spaţioasă pentru o fată serioasă ne-

ANUNŢURI 19.11 - 25.11. 2009

Cum vă puteţi depune anunţul?1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Prin trimiterea unui fax la numărul 916 155 5243. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

Profesionist, repar calculatoare, aparate

de birotică etc. Instalez Windows şi alte progra-me de diferite sisteme. Elimin viruşi, instalez

internet ADSL, WIFI şi altele.

Un an de întreţinere gratuită, de la distanţă.

Tel.: 622 132 075, 622 159 891

bilă l i i ă â ă ă î i i di d id

ALIMENTARĂ ROMÂNEASCĂ ÎN VISTA ALEGREALIMENTARĂ ROMÂNEASCĂ ÎN VISTA ALEGRECalle Ramón Sainz, 23, staţia de metrou Vista Alegre

F e t a – 3 € / k gTe l e m e a d e v a c ă – 5 , 5 € / k g C o a s t e a f u m a t e – 3 , 5 € / k g

S a l a m L i t o r a l – 1 , 9 5 € / b u c a t ă C â r n a ţ i p o p u l a r i – 5 , 4 € / k g P a r i z e r p o r c – 2 , 2 € / b u c a t ă

Cartele Digimobil – Vorbeşte în România cu 5 eurocenţi pe minut!Coletărie cu livrare direct la domiciliu în România, partener MatyReviste, integrame, CD-uri, MP3-uri, DVD-uri, muzică românească

Program: Luni-Vineri, 10.00-14.00, 17.30-21.30

Sâmbăta şi în zilele de sărbătoare: 10.00-21.30

Duminica: 10.00-14.00 şi 17.30-21.00

www.alimentararomaneasca.es

Rezervări

bilete de avion

SC HIPER ANTENA SRLDIGI TV, AKTA TV, DOLCE TVHiper Antena SRL vă pune la dispoziţie o gamă variată de produse din domeniul telecomunicaţiilor, realizând montări de antene parabolice româneşti.

CĂUTĂM COLABORATORI ÎN TOATĂ PENINSULATel.: 622 039 159, 610 046 236, Fix: 911 827 160, Fax: 911 827 160www.hiperantena.lx.ro E-mail: hiperantena@yahoo.com

CONTRACT DIRECT PE NUMELE CLIENTULUI- montaj în 24 ore- reparăm receptoare TV, calculatoare, reţele wireless etc.

MAGAZINULALIMENTACIÓN RICA ÎN

ALCOBENDAS

Adresa: Galería Constitución, C/ Constitución, 45-47, puesto 28, Alcobendas

OFERĂ PRODUSE ROMÂNEŞTI

13CLUB FEMINA 19.11 - 25.11. 2009

Tocmai ai terminat o cură de slă-

bire. Ai reușit să o duci la bun sfâr-

șit și îţi este teamă să nu pui la loc

kilogramele date jos? Acum te

confrunţi cu o nouă provocare.

Iată câteva mici secrete pentru

a păstra cât mai mult timp re-

zultatele curei de slăbire.

În primul rând, trebuie să

continui să fii atentă la regimul

alimentar pe care îl urmezi. Ter-

minarea unei cure de slăbire

nu înseamnă că ai undă verde

pentru orice fel de alimente.

Este adevărat că după o cură

trebuie să integrezi în alimen-

taţie majoritatea produselor, însă

acest lucru trebuie făcut într-un

mod echilibrat. Nutriţioniștii reco-

mandă introducerea treptată de noi

alimente în dieta zilnică, astfel încât

aportul energetic global zilnic să fie

crescut progresiv. Începe prin adău-

garea de fructe, crește cantitatea de

cereale, apoi introdu produse lacta-

te și o cantitate mai mare de carne și

abia după câteva săptămâni oferă-ţi

câteva bucăţele de ciocolată sau o

prăjitură.

Trucuri de zi cu ziPentru a-ţi menţine silueta în

timp, este important să îţi păstrezi

câteva reflexe. Spre exemplu, atunci

când te duci la cumpărături, este in-

dicat să fii cu stomacul plin, pentru

a nu cădea pradă tentaţiilor gastro-

nomice.

Când mănânci, stai așezată pe

scaun. Mănâncă în familie sau îm-

preună cu prietenii, astfel hrana nu

va fi singura ta satisfacţie. Nu des-

fășura alte activităţi în timp ce iei

masa. Consumă mai multe feluri de

alimente în cantităţi mici. Vei avea

impresia că ai mâncat mai mult.

Fii atentă să ai mereu în frigider

produse ce îţi permit să iei o gusta-

Cum îţi menţii siluetare, în cazul în care ţi se face foame:

iaurturi degresate, piept de pui sau

șuncă fără grăsime, pește file.

Cum procedezi când ești invita-tă la cină

În cazul în care inviţi prietenii la

cină, situaţia este ușor de gestionat

deoarece tu pregătești masa. Alege

pentru aperitiv o salată de verde-

ţuri și legume. Evită pe cât posibil

cartofii. Sunt de preferat fructele de

mare, șunca și brânzeturile. Pentru

felul principal, alege carne de pui,

de curcan sau pește, iar la desert

prepară o prăjitură cu fructe.

În cazul în care ești invitată la

cină, situaţia este mai complicată.

Va fi destul de greu și nepoliticos să

refuzi un fel de mâncare pe motiv că

este prea dulce sau prea gras. Trebu-

ie să guști din tot ceea ce ţi se oferă,

dar în cantităţi foarte mici atunci

când este vorba despre preparate

bogate în calorii. În cazul în care ieși

la restaurant, alege singură meniul,

fie că tu ţi-ai invitat prietenii, fie că

ei te-au scos în oraș.

Nu sări peste mesePotrivit nutriţioniștilor, există

câteva lucruri de care trebuie să ţii

cont pentru a-ţi păstra greutatea

ideală.

Foarte important este să nu sari

peste mese. Organismul are nevo-

Reîmprospătează-ţi tenul în 10 minute!În poluarea

în care trăim și

ne mișcăm zil-

nic, nu este de

mirare că pielea

își poate pierde

strălucirea. Iată

câteva soluţii

la îndemână

prin care îţi poţi

re împrospăta

tenul în câteva

minute! Este

destul de sim-

plu să aduci o

schimbare acestei părţi importante

a corpului tău.

1. „Trezește-ţi” pielea!Pot exista zile în care tenul tău

să nu fie în cea mai bună formă

și atunci este bine să înlocuiești

demachiantul și laptele tonic cu

un gel spumant, pe care îl clătești

apoi din abundenţă cu apă călduţă.

Această schimbare îţi va readuce

culoarea în obraji.

2. Destinde-te prin masaj!Nu trebuie să-ţi umezești pielea

pentru a o masa pentru că astfel

sângele ajunge să irige mai bine

faţa, iar trăsăturile își revin și cre-

mele pe care le aplici apoi intră mai

ușor în piele. Cum faci masajul?

Ciupești ușor pielea și masezi încet.

Imediat vei observa efectele bene-

fice.

3. O privire luminoasăMiracolul acesta poate fi foarte

ușor obţinut cu ajutorul unui pro-

dus anticearcăne, de preferat unul

fluid, pe care îl întinzi bine cu de-

getele. Dar evită să faci o semilună

ie de rezerve calorice și, în cazul în

care renunţi la o masă, la următoa-

rea poţi fi sigură că vei mânca mai

mult. Evită produsele care

conţin făină de grâu, dar și

alimentele grase.

Dacă mănânci mai mult

decât de obicei la prânz, op-

tează pentru o cină lejeră ba-

zată pe dovlecei, roșii, pește

sau fructe de mare. Evită să

mănânci seara fructe sau

grăsimi.

Nu trebuie să te simţi vi-

novată în cazul în care con-

sumi unul dintre produsele

pe care nutriţionistul ţi-a spus să

le eviţi. Ideea este ca acest lucru să

nu se întâmple cu regularitate. Păs-

trează-ţi echilibrul! Îţi poţi permite

câteva bucăţi de ciocolată, dar nu o

tabletă întreagă.

Fă mișcarePentru a-ţi păstra greutatea la

care ai ajuns în urma dietei, nu ezi-

ta să faci mișcare. O activitate fizică

regulată este indispensabilă pentru

a-ţi păstra silueta. Nu este nevoie să

petreci ore în șir în sală. Încearcă să

mergi pe jos cel puţin 30 de minu-

te pe zi. Renunţă la mașină când te

duci la serviciu sau la cumpărături,

încearcă să mergi pe jos ori de câte

ori ai ocazia. O dată sau de două ori

pe săptămână aleargă, mergi pe

bicicletă sau înoată. În fiecare dimi-

neaţă, zece minute de gimnastică

pot face minuni pentru trupul tău.

Îndreaptă-ţi atenţia spre diferite

grupe de mușchi. Nu trebuie să te

surprindă faptul că greutatea ta va

crește, iar mărimea hainelor nu se

va schimba. Mușchii cântăresc mai

mult decât grăsimea, dar ocupă mai

puţin spaţiu. Ideal ar fi să îţi cumperi

un cântar care măsoară atât masa

de grăsime, cât și masa musculară.

prea deschisă la culoare sau foarte

păstoasă sub ochi. Iar pentru un

machiaj cât mai natural, sunt de

preferat creionul și rimelul brune,

nu cele negre, care sunt considera-

te prea dure. Iar fardul poate avea

orice nuanţă, cu o singură condiţie:

să aplici un strat subţire.

4. Obraji trandafiriiAplicarea unui fard roz sau de cu-

loarea piersicii, cu un pămătuf mare

pe pomeţi, va da tenului tău natu-

raleţea de care are atâta nevoie.

Nu este chiar cel mai bun truc, dar

combinat cu celelalte poate avea

rezultatul dorit!

5. Pentru ochi „dulci”Cu două pliculeţe de ceai de mu-

șeţel sau de tei vei reduce vizibil

pungile de sub ochi. Foarte eficien-

tă este și o lingură de inox pe care

o ţii 5 minute în frigider, după care

o aplici cu partea bombată (rece)

peste pleoape. Efectul? Atenuarea

neplăcutelor pungi de sub ochi.

De doar 10 minute ai nevoie ca să

aplici cele 5 sugestii de mai sus!

Ochelarii, accesoriul de zi cu ziOchelarii trebuie aleși în așa fel în-

cât să se potrivească perfect cu fizio-

nomia și cu personalitatea celui care

îi poartă.

Există o gamă atât de variată de

rame de ochelari încât este foarte

posibil ca, puși în situaţia de a alege,

să fim nehotărâţi. Decizia devine mai

ușoară dacă în alegerea ochelarilor

ţii cont de culoarea, forma și mode-

lul ramelor, dar și de trăsăturile, tenul

și stilul tău.

Unul dintre cele mai importante

aspecte de care trebuie să ţii cont în

alegerea ramelor este culoarea păru-

lui, în funcţie de care poţi restrânge

paleta de nuanţe care s-ar potrivi.

Dacă ai părul deschis la culoare,

cea mai bună opţiune ar fi nuanţele

aprinse, precum albastru, roșu sau

verde. Evită culorile pastelate, căci

îţi vor face faţa să pară „ștearsă”, dar

ferește-te și de cele negre, care înăs-

presc trăsăturile. Dacă părul tău are o

nuanţă mai închisă, tonurile de maro,

mov, roz sau violet sunt o alegere in-

spirată pentru ramele ochelarilor.

Persoanele care au început să în-

cărunţească sunt de părere că ale-

gerea cea mai bună pentru ele ar fi

o pereche de ochelari cu rame argin-

tii, însă argintiul nu se potrivește cu

nuanţele tenului, drept pentru care

auriul este o opţiune mai bună, chiar

dacă părul este grizonant. Ramele de

culoare maro sunt altă alegere inspi-

rată întrucât completează culoarea

tenului.

Aspecte care ţin de dimensiuniDimensiunea și forma ochelarilor

sunt foarte importante. Există trei

condiţii care trebuie îndeplinite pen-

tru a fi sigură că perechea de oche-

lari aleasă este perfectă pentru tine.

Ochiul trebuie să fie exact în centrul

lentilei, braţele ochelarilor nu tre-

buie să atingă tâmplele, iar rama nu

trebuie să fie prea strânsă pe nas.

Dacă încerci o pereche de ochelari

și braţele acestora îţi ating tâmplele

și chiar simţi că te strâng, atunci este

cazul să probezi o mărime mai mare.

Dacă braţele ochelarilor sunt prea

departe de tâmple, atunci ramele

sunt prea mari pentru tine. Deși, în

general, ramele se pot ajusta în așa

fel încât să fie potrivite, cel mai bine

este să alegi dimensiunea corectă.

Alegerea formei potrivite pen-tru rame

În ceea ce privește formele, putem

spune că, în materie de ochelari, zi-

cala „contrariile se atrag” se potri-

vește perfect, mai ales ţinând cont

de faptul că forma feţei determină

forma ramei. Cu alte cuvinte, forma

ochelarilor trebuie să fie opusă for-

mei feţei, pentru a nu atrage atenţia

în mod negativ. Dacă ai faţa rotundă,

nu purta ochelari rotunzi, căci astfel

nu vei face decât să accentuezi acest

„defect”.

Încearcă mai bine o pereche de

ochelari cu rame ovale sau dreptun-

ghiulare, pentru a crea senzaţia de

alungire a feţei. În schimb, dacă ai

faţa alungită, sunt indicaţi ochelarii

rotunzi. Altă variantă ar fi să încerci

rame cu alte forme geometrice pen-

tru a atrage atenţia asupra ochilor,

nu a feţei. Ramele rectangulare ara-

tă bine pe aproape toate formele de

faţă.

Oricare ar fi opţiunea ta, esenţial

este să probezi ramele de ochelari

înainte de a le cumpăra. Experimen-

tează, încearcă mai multe rame, de

culori și forme diferite, pentru a-ţi da

seama ce anume ţi se potrivește cel

mai bine.

PUBLICITATE19.11 - 25.11. 200914

4 - 8DECEMBRIE

2009

Horario:4, 5,6 y 7:11:00 a 21:00 8:11:00 a 20:00

FERIA DE MADRID

ENTRADAGRATUITACanjeando este cupón en taquilla** Válido para una persona y una sola entrada

Consigue más entradas para tus familiares y amigos en:

www.integramadrid.ifema.es

Campo de las Naciones, Línea 8. Autobuses Líneas 112 y 122 (E.M.T.) y 828 Consorcio

Cómo llegar

INFOIFEMA902 22 15 15

15PÁGINA EN CASTELLANO19.11 - 25.11. 2009

Elecciones presidenciales y referéndum El próximo domingo, 22 de

noviembre, se celebrarán en

Rumanía elecciones presiden-

ciales. El mismo día se organiza-

rá un referéndum tras el decre-

to firmado por Traian Basescu,

actual presidente del país. Se

pide que los votantes acepten

un parlamento nacional unica-

meral, y una reducción del nu-

mero de parlamentarios hasta

un máximo de 300.

En España habrá 38 mesas electo-

rales, organizadas en colaboración

con las autoridades locales.

Los rumanos mayores de edad

podrán votar en Madrid, Bilbao, Ciu-

dad Real, Roquetas de Mar, Almería,

Barcelona, Alcázar de San Juan,

Santiago de Compostela, Cuenca,

Guadalajara, Toledo, Badajoz, Giro-

na, Córdoba, Granada, Huesca, Al-

bacete, Zaragoza, Sevilla, Castellón

de la Plana, Alcalá de Henares, Cos-

lada, Valencia, Torrejón de Ardoz,

Las Palmas de Gran Canaria, Palma

de Mallorca, Alicante, Tarragona,

Gijón, Lérida, Lepe, Getafe, Murcia,

Málaga, Logroño y Burgos. (Las di-

recciones están en la pagina 3, In-

formación útil).

Para las elecciones presidenciales

hay 12 candidatos, pero solamente

tres tienen reales posibilidades de

ser elegidos – Traian Basescu, PD-L;

Mircea Geoana – líder del Partido

Social Demócrata y ex-ministro de

Asuntos Exteriores; Crin Antones-

cu, jefe del Partido Nacional Liberal

(PNL).

Es probable que haya una segun-

da vuelta, el 6 de diciembre, cuando

los rumanos elegirán entre los dos

candidatos mejor clasificados tras

las elecciones del próximo do-

mingo.

Rumanía lleva ya un mes con

gobierno interino. Mientras

tanto, siguen los desacuerdos

entre la mayoría del Parlamen-

to y el presidente sobre quién

debe ser primer ministro, tras

la moción de censura que a

mediados de octubre tumbó

al ejecutivo de centrodere-

cha. Liviu Negoita, el segundo

primer ministro designado por el

presidente Basescu, tras el rechazo

de Lucian Croitoru, pedirá el voto

del parlamento después del 23 de

noviembre. Pero los lideres de la

oposición ya han declarado que sus

partidos no lo aceptarán, porque si-

guen prefiriendo para el cargo del

primer ministro a Klaus Johannis, el

alcalde de Sibiu.

El 13 de octubre el Gobierno Boc

II dimitió, tras la moción de censura

iniciada por el Partido Nacional Li-

beral (PNL) y Unión Demócrata de

los Húngaros de Rumanía (UDMR)

que fue aceptada el mismo día.

Documental sobre la migración

rumana en Alicante“Regresas a casa un poco desgastado pero satisfecho”,

con estas palabras se inicia La cometa de Andrei (Zmeul

lui Andrei), un documental sobre la migración rumana

en Alicante co-dirigido por Vicente Pascual y Luis G. Ver-

dú, realizadores del Taller de Imagen de la Fundación

General Universidad de Alicante. El documental se estre-

nó el viernes, 13 de noviembre, en el Salón de Actos del

Aulario II, en el marco del Simposio sobre Traducción,

Identidad y Diáspora que se desarrolló en la Universidad

de Alicante hasta el 19 de noviembre.

Según Vicente Pascual, que también es el autor del

guión, La cometa de Andrei “es una película sobre sen-

timientos y la cometa es la metáfora que nos va a llevar

a través de la historia y de los personajes”. Este docu-

mental, que empezó a tomar forma a mediados de 2007,

muestra los sentimientos que quedan tras el fenómeno

migratorio. Por una parte la añoranza hacia los que se

van, y por otra, la nostalgia de los que se ven obligados

a partir.

El rodaje del documental se llevó a cabo en Alicante y

Rumanía. La parte española – entre marzo 2008 y agosto

2009. La parte rumana – durante dos semanas en mayo

de 2008 en Bucarest, Moldova y Calarasi, dos zonas rura-

les de gran belleza. “Ha sido una producción muy larga

–afirma Vicente Pascual- ya que había que identificar,

conocer y entender a la gente”. “La parte más bonita ha

sido traducir los sentimientos en imágenes”, explica el

guionista.

Para llevar a cabo los textos y el montaje, los realiza-

dores han contado con la colaboración de Catalina De-

nisa Toma, intérprete rumana afincada en Alicante, cuyo

trabajo ha sido clave para descifrar los sentimientos

ocultos tras las palabras. “Amabilidad, brillo, corazón y

orgullo son los términos que resumen los sentimientos

que hemos detectado en los protagonistas de nuestro

trabajo y que, por otra parte, creemos que identifican a

los rumanos que de un modo u otro han participado en

fenómenos migratorios”.

La idea, que partió de la directora de la sede uni-

versitaria de Alicante y presidenta de la Asociación de

Amigos del Pueblo Rumano en Alicante, ARIPI, Catalina

Iliescu, productora ejecutiva del documental, ha conta-

do con el respaldo de la Fundación General de la UA, el

Ministerio de Asuntos Exteriores de Rumanía, la Unión

Internacional de Teatro, el Instituto Cultural Rumano y la

Asociación ARIPI.

La cometa de Andrei volverá a exhibirse el próximo

24 de noviembre a las 20,15 horas en la Sede Ciudad de

Alicante con motivo de la II Semana Cultural Rumana de

Alicante.

Reunión en la sede del PPEl presi-

dente del

Partido Po-

pular, Ma-

riano Rajoy,

recibió en

la sede del

PP en la ca-

lle Genova

de Madrid

al político

r u m a n o ,

William Ga-

briel Brinza,

d i p u t a d o

del Partido Demócrata-Libe-

rales de la diáspora. En la re-

unión, que tuvo lugar el 17 de

noviembre, participó también

Daniel Ionita, representante de

los rumanos de la zona de Cas-

tellón.

Durante el encuentro, los lí-

deres del PP y PD-L han reafir-

mado las excelentes relaciones

entre los dos partidos en la

línea del acuerdo de coopera-

ción que ambas formaciones

firmaron el 5 de noviembre.

Hasta el

27 de no-

v i e m b r e

está abierta

una expo-

sición de

pintura, El

mundo de

las ideas,

del joven

a r t i s t a

Constantin

Popa. Los cuadros se pueden ver en la sede

del Instituto Cultural Rumano (C/ Marqués de

Urquijo 47, 1º dcha). Constantin Popa ya ha-

bía expuesto en Alcoy y Madrid.

Exposición de pintura

16 PUBLICITATE 19.11 - 25.11. 2009

Bun venitBienvenido

Acum pentru 5130

10001000

Avem pentru tine cel maibun cadou pentru a- i urabun venit la movistar.

5.000Informeaz -te la pe

5130 31/12/0918 10 1000 24

15 17,4 10024

3 10

15 1 2009