Orarul

departam en tu lu i

pub lic ita te în

perioada

3 0 no iem brie -

3 decem brie :

• Jo i • 8-16

• Vineri - s îm bătă

* , - înch is

• D um inică - 9-12

z i a r m d e p e n d m t

\http://www. dnţcj. ro/adevarui ]ANUL XII MB. 3063

ISSN 1220*3203JOI,

30 NOIEMBRIE 2000 16 PAGINI 3.000 LEI

C O M P A N IA P E T R O L IE R Ă

Numai

I - - în staţiile:

ţj j $ P - Piaţa Abator 0 43.26.60

lîngă Aeroport 0 41.74.67

Erori strategice ale drepteiILIE CALIAN

D espre alegerile din 26 noiembrie ) a'.’c. s-a vorbit şi s-a scris mult - şi

se vor face în continuare multe comentarii. Aşa este nu numai firesc, dar este cu atît mai necesar cu cît o serie de oameni politici s-au dovedit .complet iresponsabili în evaluarea stării ţării noastre. '

O primă imensă vină pentru ceea ce ni ' s-a întîmplat în ultimii patru ani o poartă partidul care şi-a arogat dreptul de a se considera singurul reprezentant şi al democraţiei, şi al dreptului la proprietate, şi al adevărului absolut - PNŢCD. Or,

■ acest partid, incapabil să-şi dea seama că nu are susţinerea politică necesară pentru a conduce nici măcar cu aliaţi cuminţi, şi-a dorit să acceadă în fruntea ţârii cu orice preţ. Că un partid vrea să guverneze este normal, dar trebuie să ştie în ce condiţii şi cu ce oameni. Şi s-a dovedit că nici condiţiile nu-i erau favorabile, nici oameni de calitate nu are. în primul rînd, fruntaşii ţărănişti au apelat la o coaliţie artificială, pe care o unea numai pofta,de putere. CDR a fost pe rînd părăsită, de UDM R, UFD şi PNL, pentru ca însuşi partidul să se desfacă în ţăndări conduse chiar de foşti prim-miniştri. Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, CDR s- a aliat nu numai cu UDMR, şi PNL, cu care mai fusese în aceeaşi bărcă, dar şi cu PD şi USD: o coaliţie guvernamentală clar , “împotriva naturii” a fost acceptată numai şi numai pentru a ajunge la guvernare.

Din păcate, nici unul dintre aceste partide nu s-a dovedit dornic şi capabil să facă ceea ce dorise electoratul în 1996: algoritmul nu a foşt decît expresia luptei pentru ciolan, ca şi privatizarea şi lupta

. pentru “restitutio in integram”. Astfel că • economia a mers din rău în mai rău, moneda naţională ş-a depreciat accelerat, şomajul şi inflaţia au adus lumea la disperare.

Dar poate că acestea nu au fost cauzele

continuare în pagina a 16-a

I i i jsîJP&4 vorsustisîenecorsdiiionatpelonISiescue t ' îc : v . v ~ -------------------- 1.

PNL şi PD îf vor susţine necondiţionat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale pe candidatul PDSR, Ion lliescu, au anunţat, ieri, liderii democrat şi liberal, Traian Băsescu şi Valeriu Stoica, după întrevederea privind stabilirea unei poziţii comune, faţă de memorandumul propus de

PDSR. “PDSR cumpără aici pe gratis”, â spus vicepreşedintele PD Traian Băsescu. El a afirmat că PD şi PNL îşi vor “stimula” . electoratul să voteze împotriva ' extremismului, însă a opinat că “cel mai mare pericol” vine de Ia electoratul PDSR, care este “mai predispus” să-l voteze pe candidatul PRM la

Preşedinţie, Corneliu Vădim Tudor, decît alegătorii formaţiunilor democrată şi liberală.

Prim-vicepreşedintele PNL, Valeriu Stoica, a. spus, la rîndul său, că nu este nevoie de “un acord prealabil” pentru a îndemna electoratul liberai să îl voteze pe Ion lliescu, după cum stipulează memorandumul propus de PDSR. Stoica a precizat că PNL face acest lucru fără nici o condiţie, cerînd electoratului său să nu voteze cu extremismul, “deci cu Corneliu Vădim Tudor”. “Nici nouă nu ne vine uşor să spunem «Votaţi-1 pe Ion lliescu», pentru că nu a făcut dovada că s-a schimbat”, a mai spus\Stoica.

• C r iz ă în s is te m u l fis c a l • Plăţile în n u m e r a r s în t b lo c a te • 100 d e m ii u n c h it a n ţ ie r ^ ! a n e g r u ” •• „ F a c t o r i i ” îş i p a s e a z ă probfeinff--*- S c h e m a - i f i x ă : n im i c în lo c u i c h ita n ţie r u lu i •

A m ă n u n t e î m p a g i n a a l l - a

PRBVI î ş i a f i r m ă d i s p o n i b i l i t a t e a d e a g u v e r n a a l ă t u r i d e P D S RComitetul Director al PRM a

decis să-şi exprime disponibilitatea de a participa la guvernare alături de PDSR, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, prim- vicepreşedintele acestui partid, Comeliu Ciontu.

Potrivit lui Ciontu, Comitetul

Director al PRM a hotărît că acest partid este dispus să guverneze alături de PDSR numai în condiţii clar stabilite printr-un document, care să facă abstracţie de protocolul semnat de PDSR' cu PD, PNL şi U D M R . .“Sperăm că PDSR va percepe în mod corect acest demers

al nostru pentru binele interesului naţional”, a spus Ciontu.

El a apreciat că, în acest fel, PRM “întinde o mînâ cu sinceritate” PDSR pentru salvarea ţării şi că o guvernare PDSR alături de PNL, PD şi U D M R ar constitui “un experiment fantezist”. •

CV Tudor afirmă că, dacă va

ajunge preşedinte ş i Parlamentul

ii va fi ostil, va dizolva forul

legislativ

• MANIFESTĂRI FESTIVE LA CLUJ-NAPOCA. Azi, Primăria va organiza un simpozion ştiinţific cu titlul „Uniţi în cuget şi-n simţiri", cu începere de la ora 14. Manifestarea va fi urmată de lansarea volumelor „Dansuri tradiţionale din Transilvania “de Zamfir Dejeu şi „Umanităţi şi valori" de Teodor Tihan, precum şi dicţionarul „Clujeni ai secolului X X “.

Mîine, va avea loc un Te Deum la Catedrala Ortodoxă,, urmat de depunerea de coroane ’ Ia monumentele din Cluj. La ora 12, va avea loc o paradă militară, apoi, cu

400 de angajaţi ai RAI?Cluj vor intra în şomaj tehnic

Foto: I. PETCU Z Z

■ w !

■ ■ ■ . ■ ■■ . v ; ' V - - *: ■ - .A . -‘- X t i -

m im

m

&

S i« t t »

I S S i â - .,

f r 1'"I

â

* ^ ; r F r * - f i‘MS':

| | f S\ &

ifc:

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe- Funar, a înaintat Parchetului de pe lingă Tribuna­lul Cluj o plîrigere penală împotriva directorului RADP Liviu Medrea. în această plîngere Medrea este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, gestiune frauduloasă, neglijenţă în servi- eiu, uzurpare de calităţi oficiale^ fals material în

-înscrisuri oficiale şi uz de fals. în motivaţia pre­zentată justiţiei, primarul Funar afirmă că mana-' gerul RADP .a încheiafmai multe contracte de asistenţă juridică pentru care a plătit 367.500.000 Iei, deşi regia are doi cohsilieri juridici. în plus,' Gheorghe Funar a întocmit o adresă către Consi­liul local prin care îi informează pe consilieri 'de „gravele încălcări ale legislaţiei... solicitîndu-le să intervină de urgenţă pentru verificarea aspectelor semnalate, pentru intrarea în legalitate şi pentru sesizarea organelor de urmărire penală în cazul -unor infracţiuni . în ceea ce priveşte contractarea lucrărilor de deszăpezire, din cauza neînţelegerilor dintre Primărie şi RADP şi a nesemnării contractului dintre cele două instituţii, lucrările cîştigate iniţial de către RADP (circa 45 la sută din suprafaţa avută în vedere pentru

— - Anca BLAGA

începere de la ora 14, la Teatrul Naţional va fi organizat un spectacol artistic transmis în direct, de televiziunea naţională.: După obişnuita retragere cu torţe pe traseul Piaţa Unirii - Piaţa Avram Iancu, urmată de un spectacol artistic, sărbătoarea va'confinua cu focuri de artificii în faţa Naţionalului clujean. La ora 20,15, pe scena teatrului se va juca piesa „Vicleim", de Mircea Vulcânescu, urmată de un recital de poezie Lucian Blaga.

• B ISER IC A G R E C O -C A TO - L IC Â ! S Ă R B Ă T O R E Ş T E I

- D E C E M B R IE . în Catedrala î a Greco-Catolicâ „Schimbarea la

faţă” din Cluj-Napoca va avea loc, pe data de 1 Decembrie, un Te Deum celebrat de Preasfinţia sa ,George Guţiu, Episop al

Eparhiei de Cluj-Gherla şi Preasfinţia Sa Florentin Crihâlmeanu, Episcop Auxiliar de Cluj-Gherla. Cei doi episcopi vor participa şi la simpozionul organizat de Primăria Cluj-Napoca, pe data de 30 noiembrie.

(A.M.)• C ÎM P IA T U R Z II SĂRBĂ­

TO R EŞTE Z IU A NAŢIONALĂ A R O M Â N IE I. Sărbătoarea Naţională a României este întîmpinatâ aşa cum se cuvine şi la Cîmpia Turzii. în ziua. de 1 Decembrie va fi organizată o defilare în centrul municipiului de la Primărie pînă Ia Parcul Central însoţită de fanfară, cu participarea elevilor, armatei, societăţilor comerciale, regiilor, Primăriei şi' P oliţiei. în Parcul Central, Ia

continuare în pagina a 11-a

Partidele care au pierdut

alegerile îşi pierd si liderii

P» m m m

continuare în pagina a 4-a

•Wvl

i S E r ? " * * * ApostolAndrei081 tn®chematocroiltonJRom*iW;«' ‘ •> C a /e n r ia m /g re ^ to fc S . Andrei, ap., primul chemat r ‘ ; *t ( t s e c . I ) .

d e v â r i « I N i IU J

• p r h fec t u r a .c o n s il iu lJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂRIA DEJ: 21-J7-90 •PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMARIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13 49-76 •POLITIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CiMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 .• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158 •DIRECŢIA GENERALA A MUNCII $1

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •- •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958 •RA. TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41 -51 -71 •R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C. "SALPREST S.A.: {9-55-22• SC PRIVAU 17-43-86* ~ ' *•DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424

•JANDARMI: 956 •GARA Ciuj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -

intern - 43-20-01; ’. Turda - 3 l - l7-62; Dej - 21-20-22 •ALIANŢA ANTISUICID: 19-1647

CLILSF: IN T E R N A T IO N A L E d in A utogara I I :

• C iuj-Napoca- Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca in zile le dc luni. marţi, jo i si v ineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zile le dc m arţi, miercuri, v ineri şi sîm bitâ la ora 11,00.

• Cluj-Napoca-Budapcsta.cuplccarc in zile le dc jo i ora 22.00 şi inappicrc din Budapesta în zilele dc v ineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ I I :

A utogara I nu m ai funcţionează A utogara I I : 43-52-78

F A R M A C I IFarmacii cu seniciu permanent'. Farmacia

" C O R A F A R M " . str. Ion Meşter nr. 4 , telefon 42-65-40; str. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacia "CY.NARA", Calea F loreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop. Farmacii cu serriciu prelungit: Farmacia

" I N T E R P H A R M " , str. P n mireni nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia TLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63. orar 8-22.

Garda de noapte: *Farmacia nr. 5 "Cicmalis", P-ta Unirii nr.

10. telefon 19-43-63. orar 20-8.

T A R O MO R A R U L C U R S E L O R I N T E R N E

P E R I O A D A 2 9 O C T . 2 0 0 0 - 2 4 M A R . 2 0 0 1 luni

C l u j - » B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 1 7 , 0 0C l u j - > O t o p e n i ' 1 5 , 4 5 ş i 1 6 , 3 5

m a r ţ iC l u j B ă n e a s a 0 7 , 0 0C l u j 9 O t o p e n i 1 5 , 1 5 .

miercuri C l u j • » B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 1 7 , 0 0C l u j - 3 O t o p e n i 2 0 , 3 5

jo iC l u j - > B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 2 0 , 4 5C l u j - > O t o p e n i - 1 5 , 1 5

. vineri C l u j - > O t o p e n i 1 5 , 4 5 ş i 2 0 , 3 5

s î m b ă t ăC l u j - > B ă n e a s a 0 9 , 0 0 ş i 1 3 , 4 5

• P r e ţ b i l e t :„ . , 7 7 . 4 5 0 . 0 0 0 l e i

O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N E P E R IO A D A 2 9 O C T . 2 0 0 0 -- 2 4 M A R . 2001 C l u j - > F r a n k f u r t

marţi şi jo i Frankfurt Cluj

9 , 4 0

1 1 , 5 0m a r ţ i ş i j o i C l u j - > M i i n c n e n

l u n i ş i v i n e r i 9 , 2 5 .M Q n c h e n C l u j '

l u n i ş i v i n e r i 1 1 , 5 5C l u j - > V i e n al u n i , m i e r c u r i - 1 1 , 2 5 , v i n e r i 1 5 , 1 0 V i e n a -9 - C l u jl u n i , m i e r c u r i , 1 3 , 5 5 , v i n e r i 1 7 , 0 5 C l u j - > B o l o g n al u n i 1 1 , 1 5 , m i e r c u r i , v i n e r i 1 5 , 1 5 B o l o g n a - 9 C l u jl u n i . 1 3 , - 1 0 , m i e r c u r i ş i v i n e r i 1 7 , 1 0 P r e ţ b i l e t C l u j - B o l o g n a - C l u j : 2 3 5 $

T E L E F O N : 1 3 - 0 1 - 1 6 .

PO LICLIN ICA FARA PLATA

"F A M IL IA SFÎNTĂ"• 27 - 30 noiembrie •

M e d i a n ă g e n e r a l ă . D r. I. B o ită - 2 7 2 9 (9 -12), dr. V . B o d o - 2 9 (1 5 -1 8 ) , d r . R . C o tâ r tâ - 2 9 (1 0-1 2), d r . D . O l te a n - 3 0 (9 -1 1 ) , d r . A F . O ro s - 2 7 ,3 0 . ( 1 4 - 1 8 ) . d r . D . P l a to n - 2 7 (9 -1 1 ) , 3 0 (1 6 -1 8 ), dr. L R a ş a - 2 7 ( 1 5 -1 7 ) . d r I. R iz a - 2 8 (1 5 -1 6 ), dr. M . S u c i u - " 3 0 ( 1 0 - 1 2 ) . d r . C . T o n e a - 2 8 ,3 0 (9 -1 1 ) , d r . A V a r g a - 2 7 ,3 0 (9 -1 1 ) , d r . C . V laicu - 27 ( H - 1 3 ) ; H o m e o p a t i e . D r. L B a r b ă a lb ă - 2 9 ( 1 0 -1 2 ); C a r d i o lo g i e . D r. C . D u n c e a - 3 0 (1 7-1 8). dr.. A l a n c u - 2 8 ( 1 1 .3 0 - 1 3 ) , d r . I. P a ţ i u - 2 9 ( 1 1 . 3 0 -1 3 ) , d r . T . P o p e s c u - 2 9 (9 - 1 1 ) , d r . N . P r iş c â - 2 9 (1 6 - 1 8 ) ; I n t e r n e . D r . D . P â r v - 2 7 (1 5 -1 7 ), dr. G h. R â d u l e s c u - 2 8 (9 -1 1 ) , d r . C s . S z a k a c s - 2 9 ( 1 4 -1 6 ): G i n e c o l o g i e . D r. C . F o d o r 2 8 . 3 0 (1 0-1 2); C h i r u r g i e . D r. D . C h i r i a - 3 0 (1 7 -1 7 ,4 5 ) , dr. M. S im u - 2 9 (1 1 - 1 3 ) ; P e d i a t r i e . D r. R . M ilea - 2 8 (1 4 -1 5 ) . d r . M . F r i t e a - 2 9 ( 1 1 - 1 2 ) ; R e u m a to lo g ie . D r. I. A lb - 2 8 ( 1 1 -1 3 ) ; O r t o p e d i e . D r. Z P o p a - 2 7 ,3 0 (1 2 -1 3 ) : E n d o c r i n o l o g i e . D r. I. D u n c e a - 3 0 (1 7 -1 8 ), d r . E P o p e s c u - 2 9 (9 -1 1 ); P s ih o lo g ie . D r. L B o ilâ - 2 8 (1 4 - 1 6 ) ; D e r m a to lo g ie . D r. D . A k Je a - 2 8 (1 4 -1 6 ) : T o x i c o l o g i e c l in ic ă . D r. C .D . U r s u - 2 8 ( 1 2 -1 3 ) ; O .R . L D r. S . B i l a n - 2 9 (1 4 -1 6 ) . d r . E P l â i a n - 2 7 ,3 0 (9 -1 1 ) , d r . E . C z u c z i - 2 7 (1 5 -1 7 ) . d r . I. G h i le a n - 2 9 (1 4 -1 5 ,3 0 ) , d r . C .D . U r s u - 3 0 (1 2 -1 3 ) ; U r o lo g ie . D r. Z . P o p a - 2 7 ,3 0 (1 2 - 1 3 ) ; P n e u m o - f t i z i o l o g i e . D r. M , M a n - 2 8 ( 1 4 - 1 6 ) ; L a b o r a t o r . C h . p r . S . M o ş o ig o - 2 7 2 8 . 2 9 .3 0 ( 9 - 1 1 ) .

P e n t r u c h i r u r g i e p l a s t i c ă ş l r e p a r a t o r i e , u r o lo g ie , r a d io lo g ie p la n if ic a re a b o ln av ilo r s e fa c e la s e d iu l Po lic lin ic ii p e b a z ă d e b i le t d e trim ite re . P la n if ic a r e a b o ln a v ilo r s e f a c e la s e d iu l, s t r .M o p o r n r . 3 2 ş i la le i. 4 3 0 5 0 1 , i n t r e o r e l e 1 6 -1 7 d e luni p în ă v in e r i. P l a n i f i c a r e a b o ln a v i lo r la e c o g ra f ş i E K G s e t a c e n u m a i p e b a z ă d e tr im ite re d e la m e d ld i P o lic lin ic ii.

F I L M E2 4 - 3 0 N O I E M B R I E

R e p u b l i c a - D i n c o l o d e a p a r e n te - p r e m i e r ă , S U A - ( 1 0 , 3 0 ; 1 3 ; 1 5 , 3 0 ; 1 8 ; 2 0 , 3 0 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e

| c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 * V i c t o r i a - Shaft,- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 S U A - p r e m i e r ă ( 1 1 ; 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * A r t aE u r i m a g e s - Z I L E L E F I L M U L U I E U R O P E A N 2 4 - 2 5 . 1 1 - T o tu l despreenam ea m e a . S p a n i a ( 1 2 ; 1 4 ; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ) ; 2 6 . 1 1 - P is ic a a lb ă , p is ic a n e a g ră , l u g . / F r . / G e r m ( 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ) ; 2 7 . 1 1 - F a rin e lli, B e l g i a ( 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ) ; 2 8 . 1 1 - S o la ris . R u s i a ( 1 1 ; 1 4 ; 1 7 ; 2 0 ) ; ' 2 9 . 1 1 - C ă lă u za . R u s i a ( 1 1 ; 1 4 ; 1 7 ;

" " ....................................* --------- — “ 30:01.12 • Golpuşcf; 1 4 ; 1 6 ;

2 0 ) ; 3 0 . 1 1 -V r a c iu l . P o l o n i a ( 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ) ; 1 9 , 3 0 ; 0 1 . 1 2 - G o l p u ş c ă , A n g l i a ( 1 2 ; 1 4 ; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ) ; 0 2 . 1 2 - D i n viaţă s c a p ă c in e p o a t e , A n g l i a ( 1 2 ; 1 4 ; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ) ; 0 3 . 1 2 - Viaţa e fru m o a să . I t a l i a * 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ; 1 4 . 0 2 - C e l c a re p lă te s c c u v iata , R o m â n i a ( 1 2 ; 1 4 ; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ) ; 0 5 . 1 2 - P a s tn doi. R o m â n i a ( 1 2 ; 1 4 ; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ) ; 0 6 . 1 2 - Id o lii a n ilo r fie rb in ţi, G e r m a n i a ( 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ) ; 0 7 . 1 2 - A l e a r g ă , Lo la , a lea gă. G e r m a n i a ( 1 2 ; 1 4 ; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ) * F a v o r i t - P lă c in ta a m e rica n ă , S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * M ă r ă ş t i - R e g ii deşertului, S U A Ţ 1 3 ; 1 5 ; 1 7 , 1 5 ; 1 9 , 3 0 ) . '

T U R D A - F o x - O bă ta ie p e cinste. S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 9 ) ; F a im o s u l Paparazzo, R o m â n i a ( 1 7 )

D E J - A r t a - P r o f e s o r u l tră zn it ş i c la n u l K lu m p , S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e a c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2

G H E R L A - P a c e a - G la d ia to ru l, S U A ( 1 5 ; 1 8 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e h o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 1 - j o i î n c h i s . -

B IB tlO T E fc l■ B .p jJ . “ Lucian Blaga” (strada

C lin ic ilo r 2): O ra r: ziln ic; 8-12,4513,30-20,00; şîmbâta: 8-13,30.Noţâ: în sesiuni dc examene -« program prelungit: zilnic 8-21, sîmbâtâ 8-20, duminica 8-14.

■ B ib lio te c a Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : Sala de lectură (str. M . Kogălniceanu nr. 7, tel.

'430.434): lu n i - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str..Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, jo i: 14 ,00-19/5, marţi, vineri:9.00 - 14,45; C e n tru l de In fo rm a re Comunitară (str. M. Kogâlniccanu'nr. 7, tel. 195.620): lun i-v ineri: 11,00- 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): li in i - v ineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), M ărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Z o rilo r (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 in i 177): luni - vineri: 9,00 -16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi si a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Marenr. I este suspendată provizoriu, în vederea mutării in sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de

tier. -I B ib lio te c a Academ ie i (strada

Kogâlniccanu 12 - 14).,Orar: lu n i - sîmbâtâ 8 - 12.45; 14-18.45. .

I B ib lio te c a Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.

M B ib lio teca Am ericană "J .F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10-18; vineri; 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. O ferim consultanţâ pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 1 4 -19 ; marţi, jo i, vineri: 9 -14 .

B ib lio te c a “ l i c i t a i ” (strada C lin ic ilo r 18). Orar: z iln ic 10 - 18; sîmbâtâ: 9 - 13. *

B ib lio teca C lu b u lu i Studenţesc C reştin (strada Kogâlniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19-20.

■ B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vincri: 10-19. >

B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G erm an T le rm a n n O b e rih ” (s lr. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

■ B ib lio teca “ V a le r iu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vincri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ Biblioteca Soros C lu j (str. Ţcbci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbâtâ; 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. C lin icilor nr.28). Orar; luni 13-17; marţi, m ie rcu ri, jo i : 13-16; v ineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia c ititorilor literatură creştină în diferite limbi).

D i s p e n s a r u l P o l i c l i n i c c u P la t ă sCo> * , ■ . ş .. • . . ■ .instituţie cu vechi Ş

Yenume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

' angajează medici de

- toate specialităţile. . Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr, 19. - Tel.: 130.330 sau 432.557.

( • t e le s p e c ta to r ®- J o i, 3 0 n o ie m b r ie

7,00 Telematinal;9,00 Jurnal regional;

, , . . .9 ,4 0 P ra c tic TV;« o m a nTa 10,30 TVR C lu j;

11,20 T V R laşi; 12,10 TVR T im işo a ra ; 13,00 T eza u r folcloric (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,14 CiberFan. Lumea M ultim edia ; 14,30 D repturile omului; 15,30 între noi, fraţii (s); _16.00 Convieţuiri;' 17,()0 Fotbal Cupa României; 19,00 Info- M ania ; 19,10 A vanprem ieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s);: 20,00 Jurna l. M eteo; 20,40 Sport;2 0 ,45 T ea ţru l N a ţiona l de Televiziune prezintă; Povesteaunei Poveşti imorale” ; 21,30Cu ochii’n 4; 22,25-Nevastă de om bogat (thriller SUA 1996); 0,00 Jurnalul de noapte; 0,20 Marele Jazz.

7,00 A te lie ru l lui N ew ton (r);

7,35 Sabrina, vrăjitoare la 17 ani (s/r); 8,05 Sally, vrăjitoarea (s); 8 ,3 5 'Toţi, îm preună;-9,25 Pe muchie ae cuţit (r); 10,55 Ştiri;11.00 Să mon din dragoste {sl r); 11,55 Femeia ispititoare (s);12 ,40 T ribuna p a rt id e lo r p a rla m e n ta re ; 13,15 S a lly , v ră jito a re a (s); 13,45 C inc i p e n tru na ţiune ; . 17 ,10 Exploratoru l uitat (do); 17,40 Stăpînul animalelor (s); 18,30 T e le ju rn a l TVR 2; 19,05 Arhitectură şi geografie sacră (d o ); 2 0 ,00 G erm a ine şi Benjamin (s); .20,30 Studio la v e d e re ; 22 ,00 Ş tir i; ' 22 ,10 D re p ta te în lan ţu ri (dram ă România 1984); 23,40 Stăpînul a n im a le lo r (s /r); 0 ,25 TVM Mesager.

7 ,00 Bună d i m i n e a ţ a ! ;

1 10.00 Ţ în ă r şi neliniştit (s/r); 11,00 Bine şi rău (s/r); 11,50 Oglinda timpului (s);12,20 Mărturie de la faţa locului (thriller Australia 1987); 14,15 Aproape liber (s/r); 15,55 Jocuri magice; 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16;50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; *18,20 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Focul ucigaş (thriller SUA 1991); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei;23,45 Ştirile Pro TV; 0,00' Zero;1.00 Omul care aduce cartea; 1,05 P rofit; 1,10 Pro TV te ascultă ce ve z i;'1,15 Seinfeld (s);-1,45 Bine şi rău (s); 2,30 Veronica (s); 3,00 Mărturie de la faţa locului (f/r); 5,00 Oglinda t im p u lu i (s /r); 5 ,30 W a lke r, poliţist texan (s).

7.00 Observator; a r r t m ţ : 8 0o ‘Neaţa; 11,00 Deturnare pe autostradă (thriller SUA '80); 13,00 Ştirile amiezii;13,15 Dragostea învinge (s);14.00 Ziua scadenţei (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră; 16,50 Joi T e le e u ro b in g o 2; 19,00 Observator; 19,50 Din dragoste;-.21,30 Brigada mobilă; 22,00 M ariu s T ucă show ; 23 ,00 O b se rva to r; 23,30 N oap tea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Deturnare pe autostradă (f/r);2.00 Dragostea învinge (s/r);3.00 Zile din viaţă noastră (s/r);4 .00 N oap tea tîrz iu ; 5 ,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite(s)- . '

-r-~s : 7,00 M ilagros

S m Y / î V ] ( s/r); 8- ° ° PrimaM ix; 15 ,00

M ila g ro s (s ); 16,00 S til - magazin de modă (r); 17,00 Detectiv i de e lită (s); 18,00 Focus - primele ştiri ale serii;19,00 Real TV; 19,30 Impact - lumea aşa cum n-ai mai văzut- o nicăieri; 20,00, Joker; 21,50 C ron ica «cîrco taşu lu i; 2 2 ,00 Focus - primele ştiri ale nopţii;22.30 Obiectiv; 23,30 Impact (r); 0,00 Detectivi de elită (s); 0,55 Clip Art;. 1,00 Focus.

10,00 Ştirile de A casă (r); 10,35

A casă la bun ică (r); 10 ,45 Căsuţa poveştilo r (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12,20 Dragoste nebună (s /r); 13 ,10 Lu isa Fernanda (s/r); 14,00 iubire fără limite (s/r); 15,00 înger sălbatic (s); 15,50 Miracolul iubirii (s);16.45 Căsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste ş l putere (s); 17,30 F iore lla (s); 18,20 A casă ta bunica; 18,30 Ştirile de Acasă;19,10 Iubire fără limite (s); 20,00 D ragoste nebună (s); 20 ,55 L u isa Fernanda (s ); 2 1 ,50 Cinemateca de acasă: Crucea de fier (f.război Anglia/Germania 1977).

/ / 7 ,00 B ună- Z / a b C d i m i n e a ţ a ,

România; 10,00 Concert; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora. unu a venit; 13,15 Documentar;;,13.45 Clubul M icrobiştilor (r);14.45 Derrick (r); 16,00 Post Merid ian; 17,00 Documentar;18 ,50 Pariu T rio ;. 19 ,00 Telejurnal; 19,30 Documentar;19.45 Gura lum ii; 20,00 Dan D iaconescu în d irec t; 21,50 Pariu Trio; 22,00 24 din 24;22.30 Documentar; 23,.15 Viaţa noastră câa de toate zilele; 1,00 ora unu a venit (r); .1,05 Post Meridian; 2,15 Telejurnal; 2,45 24 din 24 (r).

EifoS’ANoyA 15,00 RetransmisiecatLNAPpcATe|e 7 abc; 17i50Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale

- cunoaşterii - realizator Rada Muraru;19.30 Spoturi şi reportaje publicitare;20.00 Retransmisie Tele 7 abc;23.00 închiderea programului.

R edacţia nu is i asumă responsa­

bilitatea pentru schimbările intervenite

in programele posturilor de televiziune._

w m * ! !______________CABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C L U J N A P O C A ,- s t r . P R O F C t O R T E A n r .B

( c a r t i e r G r i g o r e s c u ) C O N S U L T A Ţ I I : "

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR{G inecologie. Chirurgie, Oncolpgie)

L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” 1 8 “

Dr. V A LE N T IN POPESCU ( C h i r u r g i e , O n c o l o g i e )

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU( U r o l o g i e )

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” - 2 0

V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în tim p u l o r e lo r d e fu n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i

' P O L I C L I N I C A

I N T E R S E R V I S A Nslr. Pascalv nr.5, cart. GheorgheniIN T E R N E ♦ C A R D I O L O G I E N E U R O ­L O G IE ♦ P S I H I A T R I E ♦ E N D O C R I N O ­L O G IE ♦ R E U M A T O L O G I E ♦ E C O G R A ­F IC ♦ Â L E R G O L O G I E ♦ D E R M A T O L O ­G I E ♦ C H I R U R G I E ♦ O R T O P E D I E ♦ O .R . L ♦ O F T A L M O L O G I E ♦ G IN E ­C O L O G I E ♦ O N C O L O G I E ♦ P E D IA T R I E

♦ U R O L O G I E ♦ A C U P U N C T U R A R A D IO L O G IE • M A M O G R A F IE •

E C O G R A F IE • E N D O S C O P IE D IG E S T I V Ă

. G A S T R O E N T E R O L O G IE j E l e c t r o e n c e f a l o g r a f i e -

E l e c t r o m i o g Ţ a f l e - E x a m i n ă r i D o p p l e r - H i s t e r o s a l p i n g o g r a f i i

p e n t r u s t e r i l i t a t e f e m i n i n ă E c o g r a f i e c a r d i a c ă E C O D o p p l e r c o l o r

T r a t a m e n t e L A S E R LABORATOR COMPUTERIZAT ( B io c h im ie - B a c t e r i o l o g i c I m u n o l o g i c * P a r a z i to lo g ie D e t e r m i n a r e R h - T e s t e d e s a r c i n ă - A n t i g e n H B S - E l i s a T e s t - E x a m i n ă r i c i t o l o g i c e p e n t r u d e p i s t a r e a c a n c e r u lu i d e c o l u t e r i n - I n v e s t i g a ţ i i p e n t r u

s te r i l i t a t e a fe m in in ă ; i m a s c u l i n ă ) . ZILNIC, in c lu s iv

DUMINICA (gardă) orele 7 - 21

M e d i c d c g a r d ă : o r e l e 2 1 - 7 R ezervare , c o n s u lta ţ i i

la te l. 41 .41 .63 . ' >

m CABINET M ED IC AL DE i i ] STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

•terapie -• protetică (ceramică) ' ,• chirurgie (rezecţii, implante) . Programări zilnic Ia tel.: 430.028

O R A R Luni - Vineri: 9-19

S îm b ă tă : 1 (M 3

Redacţia îşi cere scuze pentru eroarea apărută în numărul de ieri al ziarului nostru, unde programul Operei Române a apărut ca aparţinînd Operei Maghiare. Greşeala se datorează exclusiv tehnoredactării paginii 2.

Pentrustudenti.pensionari, şomen.ieduceie 207»

19

mastăzi, de la ora 18,30:

BALET EN BLEU.d e V e n c ze l P e te r - p re m ie ră

OPERA MAGHIARAastăzi, de la ora 18,30:

V IK T O R IA

d e A b r a h a m P a l

PROF. DNIV. Dr. MIHAI CĂLUGARU Dr.ANGELA CĂLUGĂRII .*.'.-

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob) *.

PROGRAM OFTAI MOI,OGIF, - L ,.M i,V -17-20 :S - 8-12.

T e l.: 4 2 .5 6 .1 8 ; te l/ fa x :1 9 .1 4 .6 8

Linia telefonică de intervenţie în criză . şi prevenţie a suicidului iniţiată de UIMITORII DE SMlTTE HliVTALi CLUJ

stă la dispoziţia dvs."de luni pînă vineri, între orele 8 -2 2 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

sTsfU .Joi. 30 noiembrie06:00 - 07:00 P r im a o r ă (Program informativ BBC - 6:00-

"***' 6:30; M eteo-6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00-10:00P R I M U L S A L U T - Ştefan Coroian (07:00 S a lu t , 07:00 S a lu t ; 07:20 R e v is t a p r e s e i lo c a le , 07:40 R e v is t a p r e s e i c e n tr a le , 07:50, 08,50- H o r o s c o p ; 08:00 Ş t ir i , 08:20 CD Sport - ştiri sportive, 08:40 Ş tir i p e

s c u r t , 09:00 Ş t ir i , 09:20 C e m a i c r e d e lu m e a ) ; 10:00-13,00 M e s a ] F M cu Tudor Runcanu (10,00 Ş t ir i + M e te o , Mesaje de la ascultători, concursuri muzică, 11,20 ’ C a p ra c u 't r e i ie z i ’ - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 D i v e r t i s R a d io B litz , 12:40 " T e l e f o n u l z i le i ’ - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 - 16:00 C a le id o s c o p C D - c u Tiberiu Crişan (13:00 Ş t i r i + M e te o , " C e t ă ţ e a n d e o n o a r e ’ - concurs pentru desemnârea celei mai... străzi a oraşului, 14,00, 15,00 Ş t ir i , 15,20 C e m a i c re d e

lu m e a ( r . ) ) ; 16:00 - 19:00 C o n s p ir a ţ ia - cu Horaţiu Nicoară (16:00, 17:00 Ş t ir i , Telefoane surpriză pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17,20 C D S p o r t - Mihai Petruşcă 18:00 --18:30 P r o g r a m in f o r m a t iv B B C , :18,40 D i v e r t i s R a d io B l it z ) ; 19:00 - 21:00 S t u d io u e le c to ra l; 21:00 Ş tir r , 21:00 - 22:00 M u z ic a m a g ic a - rock. Prezintă Ştefan Coroian. j i ' . | - Joi, 30 noiembrie] CCC T 1111 ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 ,1 5 .00 , 16.00; BBC-

06.00 , 11.00 ,1 4 .0 0 , 18.00; 6.30-9.00 ’ - SUPER

U N I P L U S R a d io

MATINAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8 :20), Punctul

de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRULA DE SERVICIU: 9.30-R evista^.presei,-Punctul de vedere(10.15); -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond;12.00-18.00-CALEIDQSCQP fm :13.2Q -Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomariia-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea; 22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan

Joi, 30 noiembrie —-Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-

8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct.:, ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

J Joi, 30 noiembrie - -Tţ 5:00-8:00 Lupta cu somnul - emisiune m atffială. .. Realizatori: Laura Ivancioiu şi Răzvan Popesci; 8:00-10:00 Lupta cu,somnul - ediţia locală; 10,00-12,00 Tovarăşii mei realizatori:

DJ Armând, lonuţ Pohrib şi Marius Furdui; 12:00-17:00 Contact FM. Program de divertisment: muzică non-stop, concursuri, informaţii diverse (în special din show-biz); 17,00-19,00 Votează ce urmează; 19:00-21:00

Seară de seară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţii seară de seară la Radio Contact. 22:00-24:00 în arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile muzicale.

Joi, 30 noiembrie _ . :( R A D I O C L U J ) . l 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu

informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Dan Banciu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05/ patra putere. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,60 MHZ; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Doina Borgovan; 18,30 Crochiuri muzicale - rock. redactor Cristian Zoicaş; 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30 Pe scena istoriei-redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copir, 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Gelu Furdui; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

R A D I O R E N A Ş T E R E A91.2 MHz FM_________

- y SUA NU SPRIJINĂ INDEPENDENTA MUNTENEGRULUI"INTERNATIO NAL

HERALD TR IB UN E" 'Deşi o republică mică şi izolată din

■Balcani, care, împreună cu Serbia, face parte din RF Iugoslavia, Muntenegru a reuşit sâ suscite mai mult decît atenţia ce j ,se cuvenea din partea Strategilor politici de la Washington.

în perioada sumbră a regimului Miloşevici, oficialităţile SUA s-au temut că micul partener al Serbiei din cadrul federaţiei iugoslave ar putea deveni următoarea victimă a agresiunii naţionaliste sîrbe condusă în stilul lui Miloşevici. Pentru a împiedica acest lucru, autorităţile americane l-au sprijinit pe preşedintele cu aspiraţii de independenţă ăl Muntenegrului, Milo Djukanovici, acordîndu-i asistenţă financiară şi sprijin moral - şi l-au avertizat pe fostul preşedinte iugoslav asupra repercusiunilor grave la care se expune dacă pune în pericol mica republică. După revoluţia democrată din Serbia care l-a îndepărtat pe Miloşevici de la putere, la începutul lunii octombrie, datele problemei s-au schimbat însă. în prezent, Administraţia Clinton l-a avertizat explicit

pe dl Djukanovici că trebuie să renunţe la aspiraţia de independenţă a Muntenegrului, în caz contrar expunîndu-se riscului de a se suspenda asistenţa financiară acordată republicii.

Această schimbare de poziţie l-a nemulţumit profund pe senatorul republican de Kentucky, Mitch McConnell, care a declarat că acest avertisment este echivalentul unei trădări. în cadrul unei- vizite efectuate luna trecută în capitala Muntenegrului, Podgoriţa, înaltul emisar al SUA pentru Balcani, James O’Brien, i-a dat clar de înţeles dlui Djukano'vici că, dacă

- doreşte continuarea asistenţei financiare din partea SUA - care se cifrează la 89 milioane dolari anul acesta -'trebuie să evite paşii “unilaterali” în direcţia separării de RF Iugoslavia, potrivit declaraţiilor unei înalte oficialităţi: Autorităţile americane se tem că asemenea paşi ar putea submina poziţia succesorului lui Miloşevici, Voislav

: Koştuniţa, pe care îl apreciază ca fiind cel mai promiţător om politic pentru reimpunerea stabilităţii, în Balcani şi promovarea integrării în Europa.

Deşi preşedintele muntenegrean doreşte să păstreze relaţiile bune cu SUA, el le-a dat oficialităţilor americane motive de

îngrijorare atunci cînd a propus ca Muntenegru şi Serbia să ocupe locuri

- separate la Naţiunile Unite, potrivit unei scrisori datînd din 2 octombrie, pe care a Scris-o secretarul general al ONU Kofi Annan. în această scrisoare, preşedintele 'muntenegrean a afirmat că suveranitatea Muntenegrului constituie baza “propunerii iniţiate făcută preşedintelui Voislav Koştuniţa, potrivit căreia relaţia, dintre Muntenegru şi Serbia trebuie să fie o alianţă de două state recunoscute internaţional”.

Eforturile Washingtonului de a-1 struni pe dl Djukanovici l-au nemulţumit pe

..senatorul Mitch McConnell care este şi preşedinte al subcomisiei pentm Alocaţii bugetare destinate unor operaţiuni externe. El şi-a concretizat opinia prin amînarea unei asistenţe financiare în valoare de 10. ţnilioane doîari acordată de SUA Serbiei. Un adjunct al dlui McConnell a declarat

<fcâ senatorul american se opune şi eforturilor făcute de unele» oficialităţi americane de a bloca fondurile destinate pregătirii vamale şi reformei Băncii centrate din Muntenegru, care, potrivit temerilor Administraţiei americane, ar putea favoriza sprijinirea independenţei.

Marea greşeală a Europei înconductei de gaze naturaleprivinţa

Recent, a fost în fiin ţa t un consorţiu de companii alcătuit d in G AZPR O M , g ig a n tu l energe tic al Rusiei, Gaz de France, Wintershall şi SNAM, din Italia, pentru construirea unei conducte menite să transporte g a zu l na tu ra l ru se sc spre Europa Occidentală. Pînă aici, n im ic spectaculos. P ro iectu l, care va costa aproximativ două m ilia rd e de d o la ri, este considerat drept începutul unui nou “parteneriat în domeniul e n e rg e tic ” d in tre U n iunea Europeană şi Rusia.

Proiect care primeşte toată atenţia preşedintelui Comisiei E u ro p en e , R om ano P rod i, acesta pare, la prima vedere, a fi “ m a ria ju l" pe rfe c t. El p resupune o d ive rs ifica re a livrărilor de gaze.d in Europa, departe de zonele instabile din punct de vedere politic, cum ar fi Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în schimbul unei infuzii

masive de capital occidental în sectorul energetic al Rusiei, care are atîta nevoie de investiţii. în p ractică , a fa ce re a e s te o g reşea lă s tra te g ică g ravă . Guvernele U niunii Europene care au susţinut proiectul au căzut drept în capcana pregătită ' de M oscova. - P rin aceas tă afacere, C om isia Europeană demonstrează cît de departe se află de a acţiona ca un adevărat organ ism co n tin e n ta l cu o viziune strategică.

Să lăsăm .deoparte faptul că istoria investiţiilor occidentale în sectorul energetic al Rusiei este plină de bune intenţii care nu au condus la n im ic şi banii occ identa lilor au d ispă ru t îri conturi personale din diferite paradisuri fisca le . P rob lem a actualului “parteneriat energetic” al Europei cu Rusia este că, dacă proiectul va fi încununat de succes, de fapt chiar din acel moment vor începe problemele grave.

In te resu l p re ş e d in te lu i Vladimir Puţin faţă de acest plan

este doar parţial economic: ei este cu mult mai interesat în implicaţiile saie strategice pe term en lung . L id e ru l, rus a adoptat o nouă politică faţă de ţările fostei Uniunii Sovietice, care constă într-o abordare dură a problemei livrărilor resurselor energetice. Elementul central în acest joc este Ucraina, al cărei te rito riu es te ■- s trăb ă tu t, m om entan, de m a jo rita te a conducte lor care m erg spre O ccident.' De la destrămarea Uniunii Sovietice, ruşii au fost obligaţi fie să furnizeze Ucrainei gaze şi petrol la preţuri reduse, fie să se confrunte cu o stopare a exporturilor sale de energie spre O cciden t, v ia Ucra ina. Această politică a Ucrainei i-a asigurat precara independenţă. Cu toate acestea, Vladimir Puţin a schimbat regulile jocului.

în acest moment, V ladim ir Puţin a venit cu o nouă idee surprinzătoare. Dacă Ucraina nu predă co n tro lu l asupra conductelor, ruşii urmează să construiască conducte care să

ocolească Ucraina. Preşedintele rus a c e ru t a ju to ru l Uniunii Europene. Conform calculelor M o sco ve i, o d a tă sem nată în ţe leg e re a , UE şi mai ales Germania ar exercita presiuni asu p ra p o lo n e z ilo r care să accepte ca noile conducte să treacă pe teritoriile lor. Uniunea

- Europeană a făcut întocmai;Indiferent de ce face UE, ruşii

ş t iu ce v o r d in nou l lo r “p a rte n e r ia t e n e rg e tic " cu E u ro p a : un m ijlo c pen tru re s ta u ra re a in f lu e n ţe i ruse asupra fostelor colonii sovietice. Se pare că vor avea succes. Aceeaşi Uniune Europeană care p rom ite în m od constant să apere independenţa Ucrainei, aceeaş i C om is ie Europeană, ca re v rea să o b ţin ă pu te ri asupra po litic ii externe şi de securitate europene, continuă să se comporte ca un mic negustor într-un bazar: se repede la orice ofertă care îi asigură un profit rapid, fără a lua în considerare im plicaţiile sale strategice pe termen lung.

“ C E I 1 5 ” P R O M IT Ţ Ă R IL O R B A L C A N IC E U N V I I T O R Î N

C A D R U L U N I U N I I

fiL e iM o n d e ”)Pentru prima dată, conducătorii celor 15 state membre ale

Uniunii Europene s-au întîlnit, la 24 noiembrie, la Zagreb, cu omologii ior din ţările balcanice. în anturajul Iui Jacques Chirac, de unde a fost lansată iniţiativa şcestei reuniuni, s-a subliniat că este vorba de a le confirma în mod solemn ţărilor balcanice că ■‘integrarea în Uniunea Europeană se află la capătul drumului şi de a le spune în mod foarte clar ce anume sîntem dispuşi să.- facem pentru a le ajuta şi ce anume aşteptăm de la ele”. Este pentru prima dată cînd perspectiva de a face parte într-o bună zi din Uniunea Europeană le-a fost propusă în mod global ţărilor din Sud-Estul Europei; fără să existe impedimentul pe care-l reprezenta, pînă în luna septembrie, Serbia condusă de Slobodan Miloşevici. Ministrul francez al Afacerilor* Externe vorbeşte despre această reuniune ca despre “summitul împăcărilor democratice”. Această formulare nu este deloc potrivită. în primul rînd, pentru că nu există un trecut idilic cu care să se reînnoade relaţiile; apoi, pentru că mai multe dintre ţările balcanice invitate la Zagreb sînt încă destul de departe de a fi ancorat democraţia într-un mod stabil; în sfîrşit, pentru că vecinii Serbiei, chiar dacă îşi ■ exprimă satisfacţia în legătură cu căderea lui Miloşevici, sînt destul de puţin dispuşi să celebreze o “împăcare” cu Belgradul.

“Cei 15” le cer în mod insistent statelor balcanice să dezvolte între ele o “cooperare regională”, adică relaţii de bună vecinătate. Cu alte cuvinte: înţejegeţi-vă între voi şi veţi accelera şansele voastre de aderare la clubul european. Chiar dacă este logică, această recomandare este de natură să îi irite pe toţi cei care au avut său au în continuare'răfuieli cu Serbia. Şeful statului croat, Stipe MesiCi, nu se sfieşte să-şi. exprime neîncrederea pe care o suscită orice abordare regională a Balcanilor care ar impune din nou ţării sale un destin comun - pe care nu îl doreşte - cu Serbia. “Da cooperării regionale, nu determinismului regional", declara recent şi premierul croat Iviţa Racan, exprimînd aceeaşi temere ca drumul ţării sale către Uniunea Europeană sâ nu fie frînat din cauza ritmului lent al unora dintre vecinii ei.

Liderii croaţi nu au ascuns nici ei faptul câ apreciază că Europa este prea laxistă faţă de noile autorităţi iugoslave şi că ele cer mai mult în acest sens. Stipe Mesici a subliniat, de asemenea, în mai multe rînduri, că normalizarea relaţiilor bilaterale presupune din partea Iugoslaviei plata unor despăgubiri de război, o clarificare a poziţiei în legătură cu minorităţile sîrbe care trăiesc dincolo de frontierele ei şi deferirea crim inalilor de război Tribunalului Internaţional de la Haga. Liderii bosniaci ar putea spune acelaşi lucru, cu şi mai multă forţă şi amărăciune. Milo Djukanovici, preşedintele Muntenegrului, nu îşi ascunde nemulţumirea. După ce l-au susţinut în vremea cînd îl înfrunta pe Miloşevid, europenii îl abandonează, îi cer sâ renunţe la veleităţile sale secesioniste.

Aşadar. Sîntem departe de o sărbătoare de familie balcanică.Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu îşi îndeplineşte pe

deplin rolul-dacă se limitează la a prezenta acestor ţări aceeaşi schemă pe care le-a prezentat-o odinioară ţărifor din Europa Centrală, chiar dacă este însoţită de un program de ajutor economic considerabil. Ea este direct angajată în această regiune şi ar trebui, aşadar, sâ participe la-reglementarea numeroaselor contencioase care persistă:

Stabilizarea regiunii şi, mai mult, reconcilierea depind în mare măsură de atitudinea Belgradului. Aceasta implică probleme imediate, începînd cu soarta kosovarilor dispăruţi sau deţinuţi in Serbia şi terminînd cu probleme dificile legate de statutul provinciei Kosovo sau de indispensabila revigorare a acordurilor de la Dayton, dacă se doreşte a se face din Bosnia o ţară viabilă, precum şi judeca rea p r in c ip a lilo r re sp o n sa b ili de crim e internaţionale şi multe alte probleme rămase Jn suspensie.

L A V I I T O A R E A F O R Ţ A D E R E A C Ţ I E R A P I D A A U ED O R E S C S Ă P A R T I C I P E Î S T A R I N E M E M B R E

"REUTERS"Cu prilejul reuniunii, la 21

noiembrie, la Bruxelles, a 15 miniştri ai Apărării din state nemembre ale Uniunii Europene /U E ) cu omologii lor din statele membre ale UE, participanţii au anunţat cu cîte trupe şi cu cît echipament militar vor contribui la crearea viitoarei forţe rapide de reacţie a Uniunii (de pildă, Norvegia va contribui cu 3.500 de soldaţi, Slovacia şi Estonia cu doar' 450). Dintre cele 15 state care şi-au oferit sprijinul în'acest sens,. 12 sînt state foste membre, ale blocului comunist (trei sînt membre NATO - Ungaria, Polonia şi Cehia), celelalte trei fiind Norvegia, Islanda şi Turcia (şi ele membre ale NATO). Oficialii Uniunii au stabilit ca dată de inaugurare a noii forţe militare de intervenţie rapidă, anul

,2 0 0 3 , cînd se speră ca armata europeană să fie formată din 60.000 de soldaţi, capabili sâ iniţieze şi să desfăşoare o misiune de intervenţie în 60 de zile şi să se menţină pe poziţii un an de zile: “Întîlnirea cu miniştrii

Apărării din statele nemembre ale UE demonstrează din plin dorinţa reală a acestor state de a se implica în crearea forţei rapide de reacţie a Uniunii”, a declarat ministrul francez al Apărării, Alain Richard.' -

Referindu-se la Turcia, ministrul francez a ţinut să sublinieze că, în ciuda numeroaselor disensiuni dintre acest stat şi UE în privinţa respectării drepturilor omului şi a altor chestiuni, aceasta a promis cea mai “substanţială contribuţie” la viitoarea forţă militară . europeană (aproximativ 5.000 de soldaţi). -

însărcinatul cu.politica externă şi problemele de securitate europeană, Javier Solana, a apreciat câ nu vede nici un impediment în acceptarea contribuţiei oferită de Turcia: “M i se pare, dimpotrivă, că este o atitudine extrem de constructivă”, a declarat Domnul'PESC. ... . .

însă ministrul de Externe al Turciei, Ismail Cem, i-a acuzat pe liderii UE că se "comportă asemeni “guvernatorilor coloniali”, lansînd

■mereu noi condiţii, lipsite de respect faţă de această ţară, pentm acceptarea

ei în Uniune. Citat de Agenţia de ştiri Anatoliană, Ismail Cem a declarat că

. ‘Turcia se află pe punctul de a nu mai avea încredere în Uniune”. Aceste comentarii au dramatizat şi mai mult tonul raportului elaborat de experţii UE în legătură cu şchimbăţjle pe care Turcia te are încă de fru&t pentru a şe' alinia, standardelor U n iun ii. în prealabil;"relaţiile dintre UE şi Turcia, fuseseră deja-serios afectate de moţiunea depusă de Parlamentul european prin care turcii otomani erau acuzaţi de .genocid împotriva armenilor, în anul 1915. ..

Alain Richard şi Javier Solarta au ţinut să clarifice faptul că Uniunea va controla întregul proces decizional (în cazul unei intervenţii), dar statele nemembre ale UE îşi vor păstra dreptul de a hotărî cum să fie folosite trupele şi resursele pe care le-au pus la.' dispoziţia forţei militare a Uniunii, Alain Richard a adăugat că, în cadrul următoarei în tîln iri a consiliului european pe diverse afaceri, programată la începutul lunii decembrie, va fi adoptat un document consultativ pentru o riguroasă trasare

a mecanismelor de funcţionare a acestei forţe militare transnaţionale din Europa.

M ai există însă un aspect problematic, de care se lovesc ambiţioşii lideri europeni, nerăbdători

. ca Europa să aibă propria forţă militară de intervenţie: pentru a fi cu adevărat eficientă, în momentul detaşării de resursele şi potenţialul NATO, armata europeană va trebui să beneficieze de masive investiţii financiare în echipamente m ilitare de înaltă tehnologie (supraveghere prin satelit, potenţial aerian strategic şi structuri de comandă moderne), pe care în prezent nu te are. Prima măsură Ce va trebui luată-de statele europene este mărirea

-substanţială a fondurilor alocate apărării şi, cercetării în domeniul )

-militar,,-,.);.“Dorinţa de a crea o forţă militară

de asemenea proporţii nu , este suficientă, deoarfece soldaţii, pentm a fi rapizi şi efidienţi, au nevoie de un

. echipament militar modem. Aşadar, statele europene implicate în acest plan trebuie sâ înţeleagă că spijinul de trape trebuie dublat de investiţii masive în

noile tehnologii militare”, 'a declarat John Dowdy, partener la firma de consultanţă “Mckinsey&Co”.

A n aliş tii au remarcat că ţările europene alocă tot mai puţini bani apărării şi, conform unei statistici efectuate de Institutul Internaţional, pentru Studii Strategice (IISS)' din Londra, bugetul alocat apărării de statele europene membre ale NA TO â scăzut de la 168 de miliarde de euro, în 1992, la 139 de miliarde, în 2000.

Proiectele militare ale UE, iniţiate cu puţini-ani în urmă, se limitează deocamdată la .construirea unui cargo'" Airbus A400M (dar care se pare că va f i definitivat abia în 2007), un elicopter de luptă N H 90 şi o rachetă aer-aer M eteor.. în aceste condiţii, statele europene se văd forţate să apeleze în continuare, în caz de urgenţă, la. resursele şi mai ales la suportul logistic şi comunicaţional al forţelor NA TO . “Dorinţa politică există, dar în cele din urmă, toate se învîrt înjurai banilor şi aceştia nu par a fi prea' mulţi, cel puţin în viitorul apropiat”, a declarat un economist din domeniul apărării, din cadrai IISS.-

A i c i ar putea f ireclam a dum neavoastră

1995-P arlam entu l a adoptat raportul Comisiei de mediere la proiectul de lege privind abilitarea Ministerului Finanţelor si" a

Băncii Naţionale a României de a efectua împrumuturi externe pe termen mediu şi lung, precum şi aprobarea plafonului de

,• îndatorare publică externă a României pe anuM 996.

. Deputatul PRM fînghel Stanciu neagă că ar fi vorbit

despre trimiterea în tabere de muncă a jurnaliştilor vînduţi

OccidentuluiDeputatul PRM Anghel Stanciu a negat, ieri,

că ar fi spus, într-o conferinţă de presă organizată la Iaşi, câ trebuie şă se facă tabere de mutică pentru ziarişti sau că jurnaliştii ar trebui să lucreze- la canal, aşa cum a relatat AFP. Potrivit lui Stanciu, el le-a spus ziariştilor câ sînt trei autostrăzi cuprinse în programul european, că trebuie făcută autostrada Tineretului care trebuie împărţită în sectoare, iar licitaţia ar trebui cîştigată de firmele care precizează în caietul de sarcini câ angajează 40-50% tineri. “De asemenea, am spus câ şi Canalul Dunăre-Marea NeagriLpoate să absoarbă forţe de muncă. în acest context am " fost.întrebat de un ziarist: «Ne luaţi şi pe noi?»,, Ia care eu am răspuns: «Vă iau şi pe voi că acolo facem gazetă de perete»”, a explicat Anghel Stanciu, precizînd că a făcut această remarcă pe ton de g lu m i

Stanciu consideră că.afirmaţiile sale “au fost denaturate şi opinia publică a fost dezinformată de unii ziarişti “cu tendinţa clară de. a translata o serie de acuzaţii spre PRM”. - .

Potrivit lui Anghel Stanciu, tema conferinţei de presă organizată la Iaşi a fo’st “demitizarea acuzaţiilor nefondate aduse PRM ”, dorind să demonteze ceea ce se spune în. ultima vreme despre partidul său. “Le-am .spus ziariştilor că degeaba ai mitralieră dacă, nu ai gloanţe. N o i- avem. gloanţe de pluş pentru mîngîiere şi gloanţe de cauciuc pentru a-i speria pe cei care fură găini”, a opinat Stanciu..El a arătat că relaţiile sale cu presa sînt de respect reciproc, de informare şi chiar de colaborare în interesul cetăţenilor. El a amintit de şedinţele Comisiei de învăţămînt din Camera Deputaţilor pe care le-a condus în legislatura trecută, arătînd că aceste şedinţe erau publice tocmai pentru a asigura transparenţa dezbaterilor privind universitatea în limba maghiară, manualele dş,istorie alternativă, bugetul-învăţămîntuiui etc. .

Potrivit AFP, deputatul PRM Anghel Stanciu a lansat, ieri, la laşi, ideea "lagărelor de muncă forţată” pentru jurnalişti, pe care i-a acuzat că

”sînt vînduţi Occidentului”. ”Vor trebui să se încheie? într-o bună zi canalul Dunăre-Bucureşti şi alte şantiere deschise înainte de 1989. PRM va asigura, astfel, locuri, de muncă pentru

junalişti”, a declarat Stanciu, în cadrul unei conferinţe de presă, citat de AFP. '

' ' f '■ ■ - -

PRM vrea sâ cîştige alegerile anticipate

Preşedintele Organizaţiei judeţene a PRM Constanţa, Radu Comănici, renunţă, la mandatul de deputat care i-ar reveni în urma alegerilor generale din 26 noiembrie, în favoarea colegului său Mircea Stoian, Radu Comănici, care ocupă

.şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a declarat presei că este decis

- să rămînă la Constanţa pentru a-şi pregăti partidul în vederea cîştigării alegerilor anticipate. El spune că principala ţintă a formaţiunii politice care o conduce este cîştigarea puterii în România.

Comănici a afirmat că PRM Constanţa este cea mai puternică organizaţie din ţară a acestui partid şi că are şanse sâ cîştige, prin redistribuire, al patrulea mandat de deputat. Comănici a

candidat pe locul trei pe lista PRM Constanţa pentru Camera Deputaţilor.

Gheorghe Funar declară că UDMR va fi scoasă în afara

\ legiiSecretarul general al PRM, Gheorghe Funar,

primar al municipiului Cluj-Napoca, a declarat câ,, în cazul în care PRM va prelua puterea, U D M R va fi scoasă în afara legii, în timp ce liderii Uniunii vor beneficia de protecţia lui Corneliu Vădim Tudor, care, în opinia sa, este “o persoană sensibilă, un suflet creştin şi nu le vâ face nimic rău”, relatează cotidianul clujean de lim bă maghiară "Szabadsâg". Potrivit

- cotidianului citat, Funar a precizat că nu vor fi •> deferite justiţiei-decît persoanele care vor fi

declarate Vinovate de încălcarea legii de către autorităţile de stat, SRI şi Parchet. “De altfel,- vom face tot ce depinde de noi pentru ca persoanele de care'avem nevoie să nu poată părăsi ţara, jar dacă partidul nostru va prelua' puterea) vom avea posibilitatea de a afla . cum a fost posibilă tăierea pădurilor din secuime”, a mai afirmat Funar.

H tTeodor Meleşcanu

va demisiona.de la conducerea fipR

Preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, câ îşi asumă eşecul înregistrat de formaţiunea sa în alegerile generale şi câ îşi va da demisia din funcţia pe care o deţine la viitoarea Convenţie Naţională a partidului, care. va fi convocată la începutul anului viitoT.

Meleşcanu a spus că va solicita şi a ltor membri ai conducerii să-şi depună mandatele şi va cere participanţilor Ia Convenţia’ Naţională sâ organizeze alegeri pentru desemnarea unei noi conduceri a partidului. El a adăugat că nu a decis încă dacă va mai candida pentru un nou mandat.

Liderul ApR a adăugat câ, sîmbătă, a fost convocată o şedinţă a Biroului Executiv lărgit, la care vor participa, pe

lîngă m em brii, conducerii centrale, preşedinţiio rgan izaţiilo r ‘ ' judeţene, vicepreşedinţii Consiliilo r judeţene, prim arii ApR din oraşe şi municipii, precum şi candidaţii de pe primul loc pe listele pentru Senat şi primii doi

Valeriu Tabără s-ar putea retrage temporar din viaţa

i politicăCo-preşedintele Alianţei Naţionale (A N )

Valeriu Tabără,, a declarat, ieri, presei, câ analizează în mod- serios posibilitatea retragerii sale, pentru o vreme, din viaţa politică. El a precizat, însă, că o decizie finală în acest sens va lua numai după ce va discuta cu colegii săi de partid. Tabără a mai spus că, în eventualitatea retragerii sale temporare din politică, va reveni ca profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului. Liderul Alianţei Naţionale consideră că rezultatele obţinute de partidul său la alegerile generale din 26 noiembrie se înscriu în curentul • apărut în societatea românească de a da un vot negativ puterii pe orice cale, chiar şi prin votul pentru cei “dintr-o zonă radicală, cu tentă extremistă”, deşi aceştia nu au soluţii concrete pentm situaţia cu care se confruntă ţara. El este

candidaţi pe listele pentru atlantice şi strategia viitoare a'Camera Deputaţilor. Meleşcanu partidului,a adăugat că, pe ordinea de zi a. Tot la lucrările Biroului Biroului Executiv lărgit, se află1 Executiv lărgit va fi decis şi evaluarea rezultatelor alegerilor, sprijinul pe. care ApR îl vaconsecinţele "noii configuraţii acorda unuia dintre cei doipolitice din România în candidaţi intraţi în turul doi a l.perspectiva integrării euro- prezidenţialelor. \ 1 '

•de părere că rezultatele obţinute de PRM şi de Corneliu Vădim Tudor în-alegeri au fost influenţate în sens pozitiv de faptul că o parte a electoratului s-a radicalizat, nemaifiind receptiv la mesajul pragmatic al AN, prea realist şi fară promisiuni electorale şi de retragerea lui-Marian Munteanu din cursa pentm Preşedinţie. Valeriu Tabără a afirmat, de asemenea, că votul masiv care a fost dat pentm partidul condus de Vădim Tudor nu va servi nici pe cetăţeanul de rînd, nici marile interese ale ţării, pentm că situaţia în care se găseşte România “nu se rezolvă cu soluţii de tip Vădim”. Potrivit rezultatelor parţiale ale alege­rilor generale din 26. noiembrie, comunicate, marţi, de Biroul Electoral Central, Alianţa Naţio­nală a obţinut, pentm Senat, 1,42 la sută din voturile exprimate, iar pentm Camera Deputaţilor 1,38 la sută, sub pragul electoral. Astfel, în urma rezultatelor obţinute, Alianţa Naţională, rezultată din fuziunea PNR şi PUNR (partid parlamentar din 1992) nu va face parte din viitorul Parlament.

1 Decembrie, V ieri şi azi...

îri tînguire vagă de tulnic şi chemare tr is tă de c lo p o t străvechi, păşim, împovăraţi de grele păcate ale noastre şi ale vremurilor, spre catapeteasma, ţă rii şi a naţiunii: ziua de 1 Decembrie. Şi nu ştim care păcate sîn t mai m ari: ale noastre sau ale vrem urilo r, mereu vitrege pe acest picior de plai, unde fericirea se arată o dată sau de două ori într-un secol. în 1918,- sacrificu l şi unirea - idealăl strămoeşesc - fo rm au b iserica ş i re lig ia noastră; eram uniţi şi tari, ca falnicii noştri munţi.

Azi m inciuna ş i ja fu l şi m izeria şi p rom is iunea, binecuvîntate de politicieni fără nici o credinţă, ne-au răstignit pe crucea umilinţei şi ruşinii.

A tu n c i păşeam m îndri în rîndu l na ţiun ilo r brave ale Europei.,

Azi ne tîrîm în coada naţiunilor lumii.

A tunc i aveam duşm ani străini, care ne voiau în robia

lor. Azirdupă ce am scăpat de dictatură şi ne-am eliberat de sub stăpînirea unor străini, am devenit proprii noştri duşmani, fiecare avînd adevărul, partidul şi România lu i! Unde sînt 3 români, sînt şi două partide şi aproape un război civil.

A tunci am z id it tem elia României Mari. ... #

Acum vor mulţi s-o surpe, în 1918 ne-am impus lumii

p rin dem nitatea na ţiona lă . Ştiam, încă de la 1848, că existenţa unei naţiuni nu se discută, ci se afirmă.

România e dezbinată şi se caută pe sine. Şi a avut, în anii din urmă, o izbîndă care o ţine în viaţă şi în is to rie : nu a împărtăşit soarta Iugoslaviei,' URSS, C ehoslovacie i, ce-i fusese abil rezervată!

Acum, în prag de sărbătoare, un licăr de lum ină pare a apărea'la orizont. O întrebare ne-o punem fiecare, cu nădejdi. nemărturisite: oare ne-am ales conducăto rii sau doar a lţi . uzurpatori?!

Ce mici şi măcinaţi de patimi sîntem în faţa acestui măreţ şi sfînt 1 Decembrie...'

Viorel C A C O V E A N U

Clujenii sărbătoresc y Ziua Naţională a României

urm are din pagina 1

“Monumentul Eroilor”, şi la ‘Troiţa” din faţa Primăriei vor fi depuse coroane. «Pînă la Sărbătorile de iamă iluminatul public va fi suplimentat pe ambele părţi şi pe trotuar, în Parcul Central, iar zona centrală va fi ornamentată cu ghirlande. \ - ,

Pomul de iamă, comercianţii, programele artistice,’ fanfara,, colinzile, oamenii de zăpadă, personajele din desenele animate vor fi găzduite îit Orăşelul Copiilor din- Parcul Central, în timpul Sărbătorilor de iamă. Şi toate acestea, cu spijinul Primăriei. (Paula POP)

• 1 D E C E M B R IE L A TURDA. Azi, Cercul Militar din Turda este gazda Simpozionului “Naţiunea şi Armata-în înfăptuirea Marii. Uniri”, la care vor participa comandantul garnizoanei Turda, col. Aurel Sestraş, mr. Mircea Botei, instructor şef la Şcoala Militară a Forţelor Aeriene Braşov, prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor de la Universitatea "Babeş- Bolyai" Cluj-Napoca,- col. Vasile Tutuia, ofiţer în Statul Major al Corpului 4 Armata Teritorială Cluj. Alături de aceştia vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai Primăriei. Sărbătorirea Zilei' Naţionale va continua, joi, cu Simpozionul “Uniţi în cuget şi-n simţiri”, desfăşurat în Sala Mare a Primăriei Turda, iar în 1 Decembrie, în centrul oraşului va avea loc un spectacol 'de dansuri şi muzică populari , (Andreea V ILC O V S C H I)

PD şi PNL doresc includerea unor j priorităţi economice şi politice in t

viitorul program de guvernare!-PD şi PNL au discutat, ieri, “schiţa” unor

priorităţi economice şi politice care ar urma 1 să fie înscrise în viitorul program de | guvernare, dacă PDSR va dori ca aceste | partide sâ susţină, la votufde învestitură,

viitorul guvem format de PDSR. Potrivit I vicepreşedintelui PD Traian Băsescu, între. I aceste priorită ţi economice se află j continuarea acordurilor cu Banca Mondială I şi cu FMI, modificarea Constituţiei şi reforma I justiţiei. Băsescu a arătat că acordul cu FMI . nu a fost anulat, fiind doar suspendat, astfel I încît. PDSR nu măi are nimic de negociat | cu Fondul Monetar. El a apreciat că I introducerea acestor obiective în programul I guvernului va fi “proba", câ PDSR doreşte | să colaboreze, iar în cazul unui refuz PD va | "înţelege* .că PDSR “mizează” pe o * majoritate pe care o va constitui cu PRM.| Traian Băsescu a declarat că, din punctul ’ | de vedere al Partidului Democrat apelul, J PDSR este “puţin credibil” şi are rolul de a I “distrage atenţia’ de la “frăţia' dintre PDSR'I şi PRM. El a amintit că aceste partide au . “colaborat” atît în perioada în care PDSR I se afla la guvernare, cît şi în opoziţie. ‘ PDSR | aplauda şi PRM dădea din picioare, a afirmat . Băsescu, referindu-se la perioada în care I aceste partide s-au aflat în opoziţie. Băsescu

: a mai arătat că liderul PRM, Corneliu Vădim | Tudor, “mitralia-guvernul” beneficiind de i timpul PDSR alocat la dezbaterile -

: parlamentare. Valeriu Stoica a declarat că, |: în prezent, nu există o' decizie în privinţa I

semnării memorandumului propus de. PDSR, urmînd ca PNL şi PD să identifice I

/“priorităţile” pe care le vor negocia cu PDSR, 1 pentru a fi introduse în viitorul program de . guvernare. Ei a afirmat că aceste priorităţi I trebuie să fie “generale”, fiecare partid | urmînd şă discute ulterior cu. PDSR . problemele “particulare”. Valeriu Stoica a I mai spus că PDSR a procedat “nu tocmai | corect” atunci cînd a propus semnarea unui i memorandum care ar fi trebuit negociat cu * opoziţa democratică. “Nu puteam semna ca | primarii un document pe care să nu-1 fi văzut i înainte”, a spus liderul liberal. El a opinat J câ, prin includerea priorităţilor convenite cu | opoziţia în programul de guvernare se Ţ dovedeşte disponibilitatea spre schimbare ! a partidului care a cîştigat alegerile şi I despărţirea acestuia de PRM. Băsescu şi I Stoica au anunţat că PD şi PNL vor . continua, vineri, discuţiile referitoare la I aceste priorităţi. Cei doi au spus că urmează | să contacteze şi UDMR pentru a participa | .la aceste negocieri.

Bilanţul alegerilor - oglinda fidela a sărăciei

la Gherla■ Rezultatele finale ale alegerilor (primul tur) din municipiul Gherla nu sînt altceva .decît o oglindă a sărăciei. Din numărul total de 12.458 alegători, cîţi s-au prezentat la vot, 4.482 au fost de partea lui Corneliu Vădim Tudor. Deci, 35,98 la sută dintre gherleni vor ca preşedinte al ţării să fie Vădim Tudor. De fapt ne aşteptăm la această opţiune a gherlenilor. Am asistat la toate şedinţele de lansare a candidaţilor pentru Senat - şi Parlamentul României, dar cea mai mare; afluenţă de public am consemnat-o la întîlnirea cu oamenii lui Funar (prezent şi la adunare, unde a rostit o cuvîntare aprinsă). Nu întîmplător mulţi . gherleni au votat cu PRM. Sărăcia şi instabilitatea economică şi socială din localitate- şi-au pus. amprenta pe rezultatele primului tur.de scrutin.; Gherlenii sînt amărîţi, indignaţi şi. nemulţumiţi, ’ Niciodată nu au fost atît de revoltaţi ca la sfirşitul acestei toamne. Oamenii nu mai âu încredere îri nimeni. Nici cei 21 consilieri locali nu se'mai bucură de încrederea celor ce i-au ales. Dacă. s-a ajuns la situaţia dezastruoasă în care se găseşte momentan urbea se explică şi .prin activitatea politică a celor care au condus în ultimii patrii ani. O cifră elocventă în această privinţă: CDR a întrunit doar 5,69 la sută din voturile-pentru Senat si 4,28 la sută din voturile pentru deputaţi.

S Z E K E L Y C sab a

A i c i ar putea f ireclama dumneavoastră

d e C I 1

f \ J U , • A n i v e r s ă r i l e A c a d e m i e i d e A r t e V i z u a l e ‘ ‘I o a n A n d r e e s c u ” -• f \ * U

W ' ^ I A * ( U M C de P ed a yey ia A n te i ia @ lu,j vi^

. ,Ne-am aflat ie ri, 29 ' noiembrie, în faţa unei zile deosebite. O zi aniversară, prilej . de bucurii, dar şi de bilanţ. A ceea ce s-a făcut şi se face bine, a ceea ce ar trebui făcut, ce nu

> a realizat încă,, în orice caz, : priviri analitice şi pertinente. \

Obiectivele secţiei aniversate Pedagogia Artei, sînt două, ambele la fel de importante. Primul obiectiv este cel de acreşte profesori artişti. Şi prinei, cel.de al doilea obiectiv, de a ridica nivelul educaţiei artistico-plastice în învăţămîntul.

V preuniversitar. Bătaia este toai lungă. Ea , vizează formarea de - profesori care să facă faţă

" cerinţelor şi provocărilor anilor ■ care vin, cu o lume, tot mai

mobilă şi alertă, în permanentă schimbare şi înnoire, cu fenomene multiple care ne influenţează continuu. Profesori şi specialişti care să-şi dezvolte permanent creativitatea, simţul responsabilităţii. Secţia creată cu zece ani în urmă induce o mare mobilitate în împlinirea

preocupărilor artistice pretinde un cu totul alt interes din partea celor care o cultivă, asigurînd permeabilitatea la experienţele noi şi o solidă pregătire profesională. în care programele de colaborare cu alte instituţii- de învăţămînt superior din ţară şi de peste hotare dau măsura orientării şi situării pe o scară valorică contemporană, contribuind la o dotare tot mai performantă. .

Colocviul Pedagogia Artei - Arta Pedagogiei prin titlurile prezentate, de studenţi si cadre

didactice - Sisteme pedagogice în centre . de artă contemporană şi , muzee, Asumarea lim ite i: p ătra t, triunghi, cerc, A rta funcţionalului ' iv i - funcţionalitatea artei, Repere spirituale şi “ starea de ,a face”, Observaţii pedagogice, la o temă de desen, Publicitatea este o artă?, M oartea a r t e i , . M ijloace moderne în studiul artei,... - au scos în evidenţă importanţa actului pedagogic, mijloace şi metode noi, arta în context

ale

v i t r i n ai , i r 1 I • I « •

contemporan, - sarcinile deosebite- învăţămîntului artistic.' Importante sînt rezultatele. Ele se văd, sînt palpabile, avem des prilejul să scriem despre ele şi despre autorii lor. Prezenţi şi în expoziţia absolvenţilor, vernisată la Casa Matei, Galeria Âtas. " . . ,

M a i trebuie amintite colaborările externe ale secţiei, mă re fer aici la Magyar Iparmuveszeti ..■.; Foiskola Budapesta, la Universitatea Massachusets din Statele Unite, la Universitatea Wako din Tokyo/Japonia. în fine, nu pot omite oferta secţiei; extrem de generoasă,, de la artă monumentală şi religioasă, grafică de carte, grafică publicitară la artă foto, design vestimentar, tehnici aplicative textile , tehnici aplicativ^ sculpturale, tehnici aplicative ceramice, în funcţie de opţiunile studenţilor. ._ -■

D e m o s te n e S O F R O N

O p o r t u n i t ă ţ i p e n t r u s t u d e n ţ i i U n i v e r s i t ă ţ i i T e h n i c eMiercuri; 29 noiembrie, a fost

vernisată expoziţia de postere a Institutului pentru Relaţii C u ltu ra le Externe din Stuttgart, Germania, expoziţie deschisă pînă în 29 decembrie

. a.c. în holul facultăţilor cu profil electric de pe strada Bariţiu 26/ 28. Care îşi depăşeşte menirea pur( informaţională. Sîntem în faţa unei'oferte de studiu şi cercetare în prestigioase instituţii şi societăţi gennane, în multiple domenii, de la cele de inginerie la cele umaniste. Caz în care trebuie subliniat aspectul aplicativ al celor 18 postere expuse. Tot atîtea şanse de pregătire şi perfecţionare în Germania, adresate studenţilor

din anii terminali şi cadrelor didactice, cu vîrste pînă în 40

' de ani.Posterele privesc Germania

- ţară a culturii, Cercetarea centrele de referinţă, printre care Bonn, Essen,' Munchen, Hanovra, partenerii pentru cercetare, Temele cercetărilor, extrem de diverse şi atrăgătoare, în care românii s-au făcut şi se fac remarcaţi, acoperind bine

' cele două nivele, teoretic şi practic: Important este că despre noi sfe vorbeşte şi elogios, că există încredere în partenerii români, că există orientare spre ţara noastră. Iată de ce nu trebuie să ne mai surprindă faptul că foarte mulţi cercetători

. români preferă străinătatea, unde au parte de recunoaşteri imediate. Ţinta supremă este nu numai cercetarea, ci şi traiul. decent. Şi cred că am spus multe deja...■ Un merit deosebit îl are, pe lîngă facultăţile-de profil ale Universităţii Tehnice Cluj- Napoca, şi “Clubul Humboldt - Transilvania” Cluj, de mare şi importantă recunoaştere

•internaţională. Club fondat în aprilie 1996, cu 34 de membri (29 activi), apreciaţi şi solicitaţi des în parteneriate peste hotare. Şi ne-am convins de acest lucru în *urma discuţiilor purtate cu distinşi universitari, prof. dr. ing. Tiberiu: Coloşi, profesor

d r. D ore lBanabic, prof. d r. L iv iuDeacu, p ro f. d r. R ich ard Marschalko.

Spuneam că cercetarea românească '. are parte de recunoaşteri şi aplicativitate. O certifică şi evenimentul de astăzi, 30 noiembrie, ora 11, U .T . . s trada. Podgoriei, amfiteatrul A. 113, susţinerea publică a tezei-de doctorat Pompă h idraulicăautomatizată, autor inginer Vaier Potra, cercetare aplicată . dusă pînâ la capăt, cu efecte tehnice de mare randament.

D e m o s te n e S O F R O N

fldrian Marino,Biografia ideii de literatură, voi. VI

Cu voi. 6, recent apărut la Editura Dacia din Cluj-Napoca, Adrian Marino! încheie amplul şi ambiţiosul său proiect de a realiza o carte românească de mare actualitate,

'dezbălînd o problemă centrală a zilelor noastre: ce este literatura şi încotro se îndreaptă ea. Dacă în celelalte volume, cunoscutul comparatist întreprinsese vaste

• şi,erudite sondaje de tip istoric şi analitic, acum, la încheierea magistralului periplu,

. el revine la locul de plecare, încercînd o definire a-conceptului de literatură şi o- radiografie foarte elocventă a stării de fapt pe plan mondial şi românesc. De fapt, unul: din marile merite ale acestei întreprinderi; este acela de a fi racordat (introdus) informaţia românească la/în circuitul larg european, nemaiamintind faptul unei documentaţii de primă mînă, astfel că lucrarea este “un reper fundamental de orientare şi valorizare”, Critică şi isto'rico- literară. în al treilea rînd am sublinia caracterul de-pionierat al lucrării pe plan mondial şi general comparatist. Cartea de faţă se constituie ca o concluzie bine gîndită şi echilibrată a punctelor de vedere exprimate anterior, în situaţia actuală în care multe concepte s-au perimat sau au intrat în faza de “criză”, aşa cum este şi cel'de “literatură”. El este conceput fie prea

restrictiv, de către reducţionişti, fie prea lax de către avangardişti, aceştia din urmă' văzînd în literatură “orice sau nimic”, considerînd literatura “un dosar de inutilităţi umane” şi pe scriitor un fel de “mitoman”, în consecinţă, ^vehicularea termenului de “antiliteratură” a prins un considerabil, avînt, încît el a devenit sinonim cu producţia de carte sau cu ideea de parodie,

. literatura nefiind altceva decît o “minciună”, ■ un artificiu, decăderea ideii de ficţiune fiind ’ corelată cu ideea Amorţii” literaturii. Dincolo de aceste forme şi situaţii extreme, autorul caută puncte de vedere viabile, terenul sigur al valorizării estetice, discutînd cu aplomb criteriile unei bune definiţii şi stăruind, cu ' cunoscuta-i rigoare metodologică 'şi spirit sintetic superior, asupra tuturor factorilor luaţi în discuţie, adică a criteriilor de .tip cultural, ideologic, estetic, istoric,, sociologic etc., eliminînd stereotipiile, definiţiile divagante, locurile comune, ideea înlocuirii' scrisului cii oralitatea etc. Cartea semnalează toate ' aceste mutaţii.de tip mental, ia poziţie, emite puncte de vedere, creează o situaţie de confort, în ciuda alarmiştilor crizişti, încrederea în viitor fiind o, trăsătură de bază a. concepţiei criticului. în mod cu totul special merită a fi reţinute ideile din-Epilog,.

1874 - S-a născut W inston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii în perioada

1940-1945 şi 1951 -1955; laureat al Prem iului Nobel pentru pace în anul . ' 1953.

i. .

un fel de profesiune de credinţă a autorului aflat la vîrstă aurorală a creaţiei, o mărturisire' a celui care a stat neclintit la datorie timp de şase. decenii. De aceea opţiunea sa pentru demersul apăsat ideologic, şi abandonarea (cel puţin teoretică, care sună ca o cochetărie),' â literaturii propriu-zise trebuie văzută ca o declaraţie de sfirşit de spectacol, dar ea nu trebuie luată neapărat ca atare, la un om atît de devotat scrisului şi .marilor lui probleme. M arino rămîne şi aici un antemergăţor, un alergător solitar de cursă lungă, ca în tot ce a făcut pînă acum.

M irc e a P O P A

A c tu a lita te a c u ltu ra lă • « .

C o n c e r tu l s im fo n ic al F ila r m o n ic ii , “ T r a n s ilv a n ia ”

/A s tă z i, 30 noiem brie, ora 19, în sim fonicu l Filarmonicii “Transilvania", d ir ijo r Emil S im on, s o lis t F lo rin .C ro ito ru , sînt incluse lucrări de Enescu/ Rapsod ia • rom ână nr. 2 op 11, Geaikovski/ C oncertu l pentru v ioară ş i o rch e s tră în re m a jo r op 35 şi C. Franck/'S im fonia în re -m ino r.'

B a lu l M ile n iu lu i la O p e r ă R o m â n ăMarele Bal al Operei Rom âne C lu j-N apoca va fi B a lu l

M i.leniului,- evenimentul fiind prevăzut pentru s îm bă tă , 16 decem brie / Nu vor lipsi focul de artificii 'din Piaţa Avram lancu, spectacolul extraordinar de operă: şi balet, expoziţia culinară G u s tu r i tra n s ilv a n e / ediţia a IV-a, spectaco lu l de m odă T ran s ilva n ia Fashlon/ ediţia a XVII-a şi-multe,- multe surprize.

F e s tiv a lu l M o za rt: Luna decem brie este prin exce len ţă lunav Festivalului Mozart, ajuns anul 'acesta; la cea des a X-a ediţie. . *)

Organizat de Socie ta tea R om ână M o z a r t, i p re ş e d in te . F ra n c is c L a s z lo , fe s tiv a lu l vas cuprinde, de data aceasta, numai luc ră ri d e j Mozart..Mai multe date şi amănunte vor fi o ferite i de către organizatori astăzi, 30 no iem brie , ora 10, Casa Universitarilor,- cu prilejul c o n fe r in ţe i

.

de presă. '

“ V r a c iu l”v în cadrul ciclului 14 zile de f ilm european , la Cinematograful AR TA - EURIMAGES poate fi v izionat astăzi, 30 noiembrie V ra c iu l/O producţie poloneză în regia lui Jerzy Hoffrnan, cu Jerzy Binozycki şi Anna Dyma Tn roiurile principale, într-un film despre, prietenie,, dragoste şi regăsire.

Editura clujeană HIPARION. tîrgul d e carte

m en ţiu n e spiecială la

“ G a u d e a m u s - C a rte d e în v ă ţ ă t u r ă ’. Bucureştiul a ,găzduit recent tîrgul internaţional G audeam us

- Carte de învăţătură , tîrg vizitat de peste 62.000 de persoane; tîrg la care s-au lansat peste 200 de titluri!

Printre editurile premiate s-a num ărat ş i'e d itu ra clujeană HIPARION, care a primit o m e n ţiu n e spec ia lă pentm cele m ai bune program e destinate lite ra tu r ii p e n tru cop ii.

Printre cărţile de poveşti publicate se numără Povestea lebedelor, Prîslea cei v o ln ic ş i m ere le de aur, Povestea lu i Harap A lb , Degeţică, Hansel ş l G retef, M ica sirenă, Cei tre i p u rc e lu ş i, M uz ican ţii d in B rem en, C ră ia sa zăpe z ilo r,... Distincţia reprezintă recunoaşterea naţională a eforturilor unei echipe redacţionale tinere care, prin intermediul cărţilor publicate şi a titlurilor alese, a oferit copiilor ore de încîntare alături de eroii preferaţi. . / ; i

V e rn is a j A n a A d a mCentml Cultural SINOAN vă invită astăz i, 30

no iem brie , ora 17, la sediul centrului din strada M aniu 6, la vernisajul expoziţiei d e d e se n e pe h îrtie a a rtis te i Ana Adam d in T im işo a ra . ' -Expoziţia, feste deschisă pînă în data de 14 decembrie a.c.

Z ile le C o le g iu lu i N a ţio n a l “ A n d r e i M u r e ş a n u ”în perioada 28-31) noiembrie, în cadru l. Colegiului Naţional

"Andrei Mureşanu" din Dej se desfăşoară tradiţionalele festivităţi, dedicate acestei instituţii de 'învâţâm înt centenare/grupate sub genericul: Z ile le C olegiu lu i N aţiona l “ A n d re i M ureşanu” .

Programul manifestărilor a debutat, m arţi, cu alocuţiunea rostită de directorul şcolii, prof. Axirite Bob şi vernisajul expoziţiei de pictură a elevilor colegiului, realizată sub îndmmarea prof. Loredana Tomşa. Ziua de miercuri a fost consacrată sesiunii de comunicări şi referate ale elevilor pe secţiunile: ştiinţe reale şi ştiinţe umaniste. Clasele de filologie, cu predarea intensivă a limbii engleze, au participat la o masă rotundă avînd ca temă Mitul labirintului în “Oamenii din Dublin" de James Joyce” f

coordonator, prof. Maria Brehariu-Bmja.Z ile le C o leg iu lu i Naţional “ A n d re i M ureşanu ” se încheie

astăzi, cu depuneri de co'roane la bustul poetului, un scurt program artistic susţinut de elevii claselor V-VIII şi sesiunea de comunicări ale profesorilor, -de asem enea pe două secţiuni. .Secţiunea ştiinţe umaniste este onorată de prezenţa prof. univ. dr. Nicoiae Sabâu cu un comunicat despre “Un portret inedit al domnitorului Mihai Viteazul în muzeul Prado din Madrid”.

M. V A ID A

“ Ţ a r a m o ţ ilo r - T r a d iţie ş i is to r ie ”

Sub acest generic ,: Societatea cu itu ra l-pa trio tică “Avramlancu” , Filiala Turda, în colaborare cu Casa de Cultură, va organiza în ziua de 30 noiembrie a.c., în sala Clubului m oţilor (str. George Coşbuc nr.» 3) .vernisajul expoziţie i amintite. :■

Prin tre a lte exponate, expoziţia va cu p rin d e ' num eroase obiecte.de uz casnic şi de m unca care poartă patina vrem ii şi care fac parte din colecţia originală aparţinînd actorulu i-scriitor George Bossun. Dintre- acestea am intim icoanele pe sticlă şi pe lemn (unele cu o vechime de peste 400 ani) şi Fluierul care a aparţinut Crăişorului munţilor, vechi şi el de peste 130 ani.

E xp o z iţia răm îne. d e sch isă p e n tru v iz ita to r i p înă în 8 decembrie 2000. Sînt de apreciat eforturile şi interesul depus pentru organizarea acestei expoziţii d e către cunoscutul um orist Nicoiae G iurgiu, membru m arcant al acestei societăţi.

Ion CORDOŞ

R u b ric ă realizată d e D e m o s t e n e S O F R O N

d

I M i b l i e n u u 'CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-J4:

tel/fax 19-73-04:L SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,.marţi,jvineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

»• ;* >> f <*<1 i s i V î f

am-mj •

w S jU riliE ii -

A* \

v . . t . . ...............................^ S S i M x i ţ y j X s W j 7 > X u $ / ru. - '* £ 7 ? i «*t * a *a \ H » t t \ <*$r

X j y t f ' X ' f i i h > o j ? ! * x . 0 < i

U M & J i X l & 1 > f e i V f ,

OofegeBiaasgk-:r

D N T p t â m a

D y n a m îc M e t w o r k T e c

. ( 3 l p l E [ i E G a * g ţjpsOcaisEMi

i u « c r a a L ^ - w . r . . . « . w . . . »

Consiliul dc Administraţie al S.C. SANEX S.A'. face următoarea PRECIZARE cu privire Ia convocarea Adunării Generale Ordinare şi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.C. SANEX S.A.:

Se modifică data convocării Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor S.C. SANEX S.A.'pentru data de LUNI, 18 decembrie 2000.

Toate celelalte elemente conţinute jn convocatorul publicat în mass-media scrisă rămîn nemodificate.1 __________________ (4358324)

S i m ţ i ţ i c ă n u m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s tă lu m e î n c o n t in u ă

m iş c a re ?

. Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

A , A S I G U R A R E A R O M Â N E A S C Ă S A

ASIGOMRmuscA . ASIR0M/ / / / a s iro m ^ A S u c u r s a la J u d e ţ e a n ă C lu j

/ Str. Clinicilor nr. 20-22, . •tel. 064-190.820, fax 064-196.571

Sucursala ASIROM Cluj organizează concurs, pentru ocuparea a două posturi de INSPECTOR la serviciul "Daune şi relaţii cu publicul", în data de 14 decembrie

2000, orele 10,00.

Condiţii:- studii superioare tehnice, specialitatea (sub)inginer

mecanic; • ' . ' ■ : . . < V- activitate desfăşurată în domeniul reparaţiilor auto

de minimi 3 ani consecutivi. So>‘• • - . . ‘ ' o>

• * ’ ' '' * • -Participanţii la concurs vor depune la sediul

sucursalei din Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 20-22 un Curriculum Vitae însoţit de o scrisoare de intenţie, pînă la data de 8 decembrie 2000, între orele

800-1400, la Registratură. " , 'Candidaţii desemnaţi pentru participare la concurs,

vor f i contactati telefonic.

C O R A M E T

Depozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075; 09466'4062

B E P B E Z E M T A H Ţ A :

• Policolor Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri;• S in teza Color O radea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• Azur T im işoara: email, nitroemail, lacuri,-grunduri;• C aparoi - vopsele lavabile - import, Germania;• Civic B ucureşti: aracet;• Den Braven R om ânia: silicoane, spum e poliuretanice;• P erom Cluj: pensule,, bidinele;• P erind O radea: perii, mături, bidinele uz casnic;• R etco Braşov: chit auto; . '• S in to Braşov: chit auto.

Şi multe alte produse chimice: antigel, oxizi, coloranţi, adezivi, produse de întreţinere.

Atenţiel a s c u l e l e e l e c t r i c e B O S C H

CONTRAFĂCUTE!

în ultimul, tim p, pe piaţa rom ânească au apărut scule electrice contrafăcute, purtând marca Bosch. Ace ste produse, de provenienţă incertă, nu sunt num ai de slabă calitate, ci reprezintă şi un pericol pentru utilizator, deoarece nu oferă siguranţă în exploatare. în p lu s . ele nu p o t fi reparate, datorită deficienţelor constructive şi incompatibilităţii componentelor.

Pentru a ,a v e a garanţia că achiziţionaţi un produs O R I G I N A L B o s c h . reţineţi că:• orice sculă electrică Bosch este însoţită d e ., un Certificat de Garanţie semnat, ştampilat şi înseriat, care v ă conferă o garanţie de u n an• sculele originale Bosch se livrează îm preună cu o carte tehnică redactată în minim şase limbi străine.

Sculele originale pot fi achiziţionate numai prin reţeaua de distribuitori autorizaţi Bosch care au. afişat sem nul distinctiv.Im portator e xc lu s iv:R o b e rt B o s c h S R L - S p l a i u l U n ir ii7 4 ,S e c to r 4, Bucureşti

BOSCH(f.P. 0036)

A S 1 R Â L 'fox kids ş ‘ astral telegom, Melecom ROMANIA ORGANIZEAZĂ marele concurs de desene, măşti şi păpuşi!

L u c ră r ile voravea ca tem ăpersonaje le d in e m is iun ile d ifuza te

pe c a n a lu l F O X K ID S . Se v o r a co rda o m u lţim e de p re m ii: 10

w a lk m a n -u r i, 15 t r ic o u r i, 15 şepc i, 50 cuburi, 20 b re lo c u r i ş i

m u lte m u lte d u lc iu r i! •L u c r ă r i l e se v o r d e p u n e la u n a d in casieriile f ir m e i p în ă î n 22

d e c e m b rie , i a r p re m ie re a v a a vp a lo c î n 2 3 dece m brie la se diul fir m e i A S T R A L T E L E C O M de p e s t r . D e c e b a l 3 7 .

P A R T I C I P I Ş l C ÎŞ T 1 G I ! (P,

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6.A D E V Ă R U Ld eC lu j

T L U J -N A P Q C A : lu n i-v in e r i 8-16; sîmbătă 9-14;f te l/fax 19-73-04

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e r i 8-14; te l/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i, m ie rc u ri, jo i 8-16, m a rti. v in e ri 8-11; te l/fa x 21-60-75.

T u 1j l i ci e m b d e v ă r u l

iD oriţi o m a ş i n ă c a r e s ă v ă s a t i s f a c ă

t o a t e e x i g e n ţ e l e

r n r = r n g T

premiată ca cea mai bună maşină din clasa mini în 13 ţări (Italia, Anglia, Australia, România) peste 50.000 unităţi vândute In . Italia în 1999 design italian atrăgător interior spaţios, bord ergonomie consum excepţional (51/100 km)

M O D A L IT Ă Ţ I D E P L A T A C A S H• R A T E (1-4 ani; 25-60% avans)

• L E A S IN G (1-3 ani, 20-60% avans) Rate lunare începând de la *7 7 $

P R E ŢU R I (fărâŢVAfcash)®

sS E A /C S E P O W E R

$ 5 . 0 3 4 5 5 . 7 0 6 $ 6 . 2 9 4

Intră în Mileniul III cu un Matiz !- D I S T R I B U I T O R I A U T O R I Z A Ţ I :

A U T O M O B IL E R O M A N I A

w w w . d a e w o o a u t o . r o

W i l l y & C o - . 0 6 4 / 4 3 3 . 2 3 4l a t s u I I - 0 6 4 / 4 1 0 . 7 6 8S e u l A u t o - 0 6 4 / 1 9 5 . 1 6 4C l u j F e le a c A s t r a - 0 6 4 / 4 3 2 . 1 1 6

S C D E L T A D I S T R I B U T I O N S A

Firma D E L T A , cel mai mare importator de gresie şi faianţă, angajează pentru oraşele: Bucureşti, Braşov, Piteşti, Timişoara, Cluj, Craiova, Arad, Piatra Neam ţ, Bacău,-laşi, Constanţa .

INGINER VÎNZĂRICerinţe: -

’ * studii superioare tehnice Fa c . de Construcţii constituie un avantaj;

‘ v ‘ experienţă în vînzări - construcţii; _* aptitudini tehnice; , §* vîrsta cuprinsă între 24-3 5 .ani; |

; * iniţiativă, spirit organizatoric.* ; ^Se oferă: -

T * lucru într-un colectiv tînăr cu posibilitate de ' promovare;

* telefon;. * salariu motivant; •

* posibilitatea de a primi maşină. ’ -Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită un C V în atenţia dep.

R .U ., fax: 01-675.26.87; 330.59.58 sau pe adresa:Str. Avalanşei 14-16, Bl. 2 , A p . 1 , Sector 4 , Bucureşti.

SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE CLUJ' ■ ANUNŢA ■■

Întrucît preocupările personalului sucursalei sînt îndreptate exclusiv spre executarea cu prioritate a lucrărilor de sezon (control reţele gaze, remedieri defecte, pregătire sistem pentru perioada foarte rece, rezolvarea reclamaţiilor adresate de consumatori şi punerea în funcţiune a instalaţiilor terminate sau în lucru), începînd cu ziua de 30 noiembrie 2000 se sistează execuţia lucrărilor pentru separarea instalaţiilor de gaze şi instalarea de centrale termice la blocurile de locuinţe, pînă la 1 martie 2001.

Va continua activitatea de aprobare şi execuţie a proiectelor pentru aceste lucrări.

Avînd în vedere perioada rece*în care ne aflăm dorim să atenţionăm toţi consumatorii de gaze asupra respectării cu stricteţe a prevederilor instrucţiunilor de utilizare a gazelor naturale, preluate de Ia delegaţii distribuţiei cu ocazia punerii în funcţiune a instalaţiilor sau la lucrările de verificare şi revizie a instalaţiilor.

De asemenea rugăm:- a nu se dormi în încăperi cu aparate de utilizare în funcţiune;- a nu se dormi în încăperi unde sînt instalate aparate cu flacără deschisă

(reşouri, aragaze etc.);- a nu se lăsa nesupravegheat focul în sobe;-- a nu se modifica instalaţiile de gaze numai cu aprobare legală;

Deranjamentele vor fi adresate după cum urmează:

S C A G R E S S IO N E G R O U P R O M A N IA S R L

a n g a je a z ă : ,- c o o r d o n a to r d e p a rta m e n t p r o d u c ţie m o b ilie r Cerinţe: experienţăîntr-un post similar, seriozitate, studiile

superioare constituie avantaj. -- a g e n ţi com ercialiCerinţe: experienţă în activităţi comerciale, seriozitate,

carnet de conducere categoria B, studiile superioare constituie avantaj.

- t îm p la r iPentru toate posturile: stagiu militar satisfăcut.Cei interesaţi sînt rugaţi să d e pu nă C .V . pe str. A lv e m a

nr. 40 sau prin fax la 4 4 .1 5 .0 1, pînă la data de 06.12.2000.

V

- Cluj-Napoca- Turda- Cîmpia Turzii

- D e j

- Gherla -F loreşti

- 433424 sau 928- 313717 sau 928- 367666 sau 928- 432242 sau 928- 241938 sau 928- 265645

Din Apahida, Gilău şi Floreşti se pot prelua la Cluj-Napoca reclamaţiile şi sesizările. ,

în localităţile urbane sînt organizate activităţi de rezolvare a defecţiunilor în regim de 24 de ore permanent.

Casieria sucursalei Cluj nu are program în 1 decembrie 2000, dare este deschisă în 2 decembrie 2000 în program de 8-13,00, strada Decebal nr.9 3 - 9 5 . ■ ~ .

angajeaza pru t concurs A G E N Ţ I D E V ÎN Z Ă R I (2 p o s tu ri)

î n c a d r u l B i r o u l u i , V î n z ă r i - M a r k e t i n g

Se oferă:- un loc de muncă sigur într-o firmă de renume;- salarizare competitivă;- instruire.

Cerinţe: • .- experienţă în domeniul vînzării produselor alimentare;- studii superioare;

, - vîrsta sub 35 ani;- carnet de conducere categoria B; ’- cunoştinţe de limba engleză; . .-' stagiul militar satisfăcut;- disponibilitate pentru program prelungit;1* .- disponibilitate pentm deplasări în ţară; • '- abilităţi de comunicare, dinamism, spirit'de echipă. > '

Cei interesaţi sînt rugaţi sâ depună o cerere însoţită de C .V . la sediul societăţii, Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 95-97, Biroul Personal pînă lă data de 4 decembrie 2000.

Inform aţii suplimentare la tel. 413.858 int. 118. f397491a)

A D E V A R U L

CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, IVIONETARE

Şl ALTE IMPRIMATE FISCALE

c u m p ă r a d in

r i U J NAPOCA: lu n i-v in e r i 8-16; sîmbătă 9-14;■ tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 cu rrE D A C T IA D EJ: luni, m iercuri, joi 8-16,^ v j n e r i 8-11; te l/fax 21-60-75.

. A n g a j e z p e r s o a n e d in a m ic e / s e rio a s e şi h a rn ic e , cu e x p e r i e n ţ ă , p e n t r u u r m ă t o a r e le p o s t u r i : 1 .C a s ie riţă , la casa d e m a r c a t , cu e x p e r i e n ţ ă ; 2 . ;# V î n z ă t o a r e p e n t r u r a i o n u l m e z e l u r i ; 3 . D o a m n e s a u d o m n i ş o a r e p e n tr u s u p ra v e g h e re s a lă Ia s u p e r m a r k e t ; 4 . T i n e r e c u e x p e rie n ţă î n o p e r a r e P . C . p e n tru fa c tu r a re . In t e r v iu l a re Ioc p e s t r . I z l a z u l u i n r . 1 2 , z iln ic în tr e orele 9 - 1 8 , s îm b ă tă î n t r e o r e le 9 - 1 4 , n e c e s a r c u ric u llu m v ita e . I n f o r m a ţ i i la te l. 4 2 -1 3 -6 2 . ( 1 2 7 1 2 4 3 )

• C o n s iliu l L o c a l S în c ra iu a nunţă închirierea u n u i spaţiu de 2 4 m p în clădirea de' la n r. 3 3 9 , proprietatea C o n s iliu lu i L o c a l. L ic ita ţia V a a ve a loc la 1 1 .1 2 .2 0 0 0 , orele 1 0 , la sediul P rim ărie i (Sîn craiu n r . 3 4 0 ). R e la ţii la te l. 2 5 -7 5 -8 8 între o re le 8 - 1 5 .

.( 1 2 7 1 2 3 9 ) /• S tu d e n tă m e d ite z în lim b a

germ ană la d iferite d isc ip lin e e le vi c la s e le I - V : T e l . 4 4 - 0 7 - 2 4 . . (119 5 0 6 0 ) *

• D o a r r l n \ R o t h ( P i a d y k ) C l a r a d in Is ra e l c a u tă colegii Şcolii M e d ii T e h n ic e d e C o m e r ţ

- T u r d a p r o m o ţ i a 1 9 5 1 î n v e d e re a în tîln ir ii d e 50 de a n i de la ţe r m in a r e a ş c o lii, în a n u l 2 0 0 1, d a c ă v a a ve a lo c . V ă ro g să v ă a d r e s a ţ i d o m n u l u i L ă u t ă r e s c u S e b a s t i a n d in O r a d e a , s t r . M . E m in e s c u n r .2 , te l. 0 5 9 -4 1 -8 5 -4 4 . ( 1 2 7 1 2 2 4 )

• în co nfo rm itate cu L e g e a n r. 13 7/ 19 9 5 , D ire c ţia Judeţeană pentru P r o te c ţia D r e p t u r i l o r C o p i l u l u i a n u n ţă în c e p e r e a d e m e r s u r il o r p e n tru o b ţin e r e a a v i z u l u i d e procecţia m ediului pentru o b ie c tivu l “ C en tru d e z i şi rezidenţia l pcntrti co p ii cu h a ndica p n e u ro m o to r şi neuropsihic uşo r şi m e d iu ” situat în C lu j-N a p o c a str. Sunătoarei n r. 4 . E v e n t u a l e l e s e s iză ri şi s u g e s tii num ai pe ntru factorii de m e diu se v o r d e p u n e la sediul A P M C l u j , C a le a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 .(1 1 9 5 0 8 7 )

• în co nfo rm itate cu Le g e a n r. 1 3 7 / 1 9 9 5 , Lo m n ă ş a n Io a n anunţă

în c e p e r e a d e m e r s u r ilo r p e n t r u obţinerea acordului de m e d iu pentru o b ie c tivu l: casă fam ilială situat în e o n i. C i u r i la n r . 2 2 5 j u d . C l u j . E v e n t u a l e l e s e s iză ri şi s u g e s tii num a i pe n tru factorii d e m e d iu se v o r d e p u n e la sediul A P M C l u j , C a le a D o r o b a n ţ i l o r n r . ’ 9 9 . ( 1 2 7 1 2 3 8 )

• în co nfo rm itate cu L e g e a n r. 1 3 7 / 19 9 5 , S C " M A R B L E X " S R L a n u n ţă în c e p e r e a d e m e r s u r il o r pentru obţine re a acordului de m e diu p e n t r u o b i e c t i v u l “ S c h im b a r e a d e s tin a ţie i şi a m e n a ja re s p a ţiu c o m e r c ia l” s itu a t în T u r d a , s tr . Lib e rtă ţii n r. 8 , scara B . E v e n tu a le le reclam aţii şi sesizări n u m a i pe ntru factorii d e m e diu v o r fi depuse la s e d iu l A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţilo r n r . 99 . (3 69 0 8 50 )

• î n confo rm itate cu L e g e a n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , S C P E T E R & C O . S N C

a n u n ţ ă în c e p e r e a d e m e r s u r il o r p e n tru o b ţin e re a a u t o r iz a ţie i d e m e d i u p e n tr u o b i e c t i v u l : C o m e r c i a l i z a r e a r t ic o le d e îm b r ă c ă m i n t e , în c ă l ţ ă m i n t e , m a r o c h in ă r ie situ a t în D e j , s tr . M i h a i l K o g â l n ic e a n u n r . 2 . E v e n t u a l e l e s e s iză ri ş i s u g e s tii n u m a i‘ p e n tru factorii de m e d iu se v o r d e p u n e la sediul A P M C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 9 9 . (3 6 9 0 6 3 4 ) ’ ;

• Primăria Dej cheamă în judecată, pe numiţii Szabo îosef, Szabo Ester şi Szabo. Rozalia pentru termenul de judecată din data .de 29 noiembrie 2000 la Judecătoria Dej, camera 9, ora 8,30. (3690633) - ,

• Numiţii Pop Alexandru, Pop Ana şi Institutul Agrar din Budapesta sînt • citaţi în dosar nr. 2158/2000 al Judecătoriei Dej cu termen de judecată la data de 5.12.2000, avînd ea obiect acţiune în constatare şi intabulare. (3690635)

• ***Agenţie.de plasare a forţei de muncă selecţionează personal pentru lucru la domiciliu şi în străinătate. Trimiteţi plic la C.P. 58 - 18 Bucureşti. (3974914)

PIERDERI• Pierdut carte de identitate CJ

01 UMN, O declar nulă. (1195073)• Pierdut carnet student,

legitimaţie de călătorie CFR şî RATUC, legitimaţie de bibliotecă O. Goga, permis de bibliotecă UTC-N, toate pe numele Baciu Vasile. Le declar nule. (1195^84)

• Pierdut autorizaţie nr. 16000/ 16.05.1993 pe numele Neag Ioan, localitatea Răchiţele nr. 386, jud. Cluj. O declar nulă. (1195090)

• Pierdut autorizaţie P. F. cu nr. 22463/06.01.97 pe numele Solomon Ioan. O declar nulă. (1304709)

• Asociaţia Familiară Kovacs Ştefan-Ileana din Huedin sat Bicălat nr. 9 judeţul Cluj, autorizaţia nr. 20677 din 27.02.1996 eliberată de Consiliul Judeţean Cluj, anunţă pierderea unui chitanţier tip 14-4-1 cu seria CJ ALC de la nr. 7663151 pînă la nr. 7663200. Chitanţe nefolosite de la nr. 7663167 inclusiv şi pînă la nr. 7663200 inclusiv se declară nule. (I304711)

• Pierdut carte identitate vehicul seria C203039. O declar nulă. (1304721)

• Pierdut legitimaţie de transport pe numele lancu Sebastian. O declar nulă. (1271233)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Oloşutean Maria Liliana. O declar nulă. (1271242)

DECESE COMEMORĂRI

• C e l m a i d r a g şi b lîn d iris î n t î l n i t p e a c e s t p ă m î n t s -a g r ă b it să^şi f r în g ă pe tale le în p r a g d e i a r n ă , l ă s î n d

.n e m ă r g in ită tris te ţe î n sufle te le n o a s tre . S ă -ţi fie s o m n u l lin şi îm p ă r ă ţ i a c e r u r ilo r , d e s c h is ă s p re a -ţi p r i m i s u fle tu l n o b il. D u m n e z e u să te odih n e a scă în p a c e , I R I S A L B ! P r i e t e n i i A d e l a , D e l u ş i A l e x J î i r c a .(11 9 5 0 8 8 ) _______

• S u fle t b l î n d şi p l i n d ec r e d in ţă te -a i s tin s , în p o s tu lC r ă c i u n u l u i c a o l u m i n a r e lă s în d in im ile n o a s tre p r o f u n d în d o lia te . N e r u g ă m B u n u lu i D u m n e z e u Isă-ţi facă p a r te de o d ih n ă ve ş n ic ă î n î m p ă r ă ţ i a c e r u r ilo r a lă tu r i de d r a g u l tă u T e d . î ţ i v o m p ă s t r a v e ş n ic ă a m in t i r e , i a r î n r u g ă c iu n ile n o a s tr e v o m p o m e n i m e re u n ob leţea şi b u n ă ta te a t a , c are p u r t a . n u m e le u n e i f l o r i im a c u la te : I R I S A L B . F a m ilia p r e o t A u g u s tin C â m p e a n d in C îm p ă ia T u r z i i . (119 5 0 8 9 )

• S e î m p l i n e ş t e î n 2 d e c e m b rie a . c . u n a n d e Ia tre c e re a î n n e fiin ţ ă a f i u l u i , s o ţ u l u i , t a t ă l u i şi b u n i c u l u i n o s tru d r a g ; in g . T O M O I A G I O A N . C o m e m o r a r e a v a a ve a lo c la C a t e d r a l a G r e c o - C a to lic ă , d in B - d u l E r o i l o r , în data de 2 d e c e m b rie 2 0 0 0 , orele 10/10. î i a ş te p tă m p e cei care I-au c u n o s c u t şi p r e ţ u it să ne fie şi de d a ta aceasta a lă tu r i. P e n tru cel sm uls p r e a t im p u r iu d in m ijlo c u l fa m ilie i în tr e ţin e m n e s tin s ă c a n d e la a d u c e r i lo r a m in te r u g î n d u - 1 p e b u n u l D u m n e z e u să-i v e g h e ze o d ih n a b i n e m e r i t a t ă . ' F a m i l i a . (1 3 0 4 7 1 2 ) ; '

' • C u d u r e r e î n s u f le t a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a celei ce a fo s t iu b ita n o a s tră ' m a m ă , b u n ic ă şi s o a c r ă , R U S A N A . : D u m n e z e u , s ă - iocrotească s u fle tu l. în h u m a r e a v a a ve a lo c j o i , 3 0 n o ie m b rie 2 0 0 0 , o r a 1 1 , î n lo c a lit a t e a T e o c u l d e J o s . N u te v o m u ita n ic io d a tă . F a m i l ia . ( 1 2 7 1 2 3 5 )

• . C u t r i s t e ţ e î n s u f le t a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a i u b i t u l u i n o s t r u s o ţ şi t a t ă R O M I T A N I O S I F ( R O M I ) , în v îrs tă d e 65 a n i, fo s t m u n c ito r Ia C lu ja n a . Î n m o r m în t a r e a a re Ioc a z i , 3 0 n o ie m b r ie , o r a 1 2 , ia C a p e la C i m i t i r u l C e n t r a i , î n d u r e r a t e s o ţ i a ş i f i i c a . ( 1 2 7 1 2 4 6 )

• C u a d în c ă d u r e r e în s u fle t, a n u n ţă m în c e ta r e a d in v ia ţ ă , d u p ă o s c u rtă şi g r e a s u fe r in ţă a s c u m p u lu i şi i u b itu lu i n o s tru f r a t e N I L A Ş T E O D O R ( T O R I N O ) . A m i n t i r e a lu i n e v a t ă m î n e v e ş n i c î n s u f le t e le n o a s tre . D o r m i în p a c e ,'s u fle t b lîn d . F a m i l ia în d o lia t ă N ilo ş Io a n d in C o j o c n a . ( 1 1 9 5 0 7 5 )

• S în te m a lă tu r i d e colegul n o s tru N i c u Io a n S u c iu şi ne e x p r im ă m în tr e a g a c o m p a s iu n e p e n t r u p i e r d e r e a m a m e i s o a c r e . D u m n e z e u să o d i h n e a s c ă . C o l e g i i d e . la U n i v e r s i t a t e a G c r g e t o v v n W a s h in g to n D C . ( 1 1 9 5 0 7 8 )

• R e g r e t ă m d i s p a r i ţ i a fu lg e ră to a re a c o le g u lu i n o s tru W I S Z T Z b L T A N .C o n d o l e a n ţ e f a m i l i e iî n d u r e r a t e . C o l e c t i v u l E x p o T r a n s ilv a n ia . ( 1 1 9 5 0 7 9 )

• S i n c e r e 'c o n d o l e a n ţ e fam ilie i K a l lo , p e n tru p ie rd e re a co legului n o s tr u K A L L O P E T I F E R K O A K O S , d i n p a r t e a c o l e c t i v u l u i d e m u n c ă a l G i m a r o m I n v e s t S R L .(1 1 9 5 0 8 1 )

• U n u ltim o m a g iu c e lu i care a fost co le g u l n o s tr u T E O D O R N I L A Ş , i a r fa m ilie i în d o lia te sincere c o n d o le a n ţe . C o le c tiv u l C a te d re i d e M a ş in i A g r ic o le şi A u t o v e h i c u l e R u t i e r e .(119 5 0 8 2 )

■ N e -a p ă r ă s it tre c în d Ia cele veşnice, d ra g u l n o s tr u c u m n a t şi u n c h i , N I L A Ş T E O D O R . D u m n e z e u s ă -l o d ih n e a s c ă în p a c e . C u m n a t a M ă r i u c a , nepoatele F i r u ţ a şi C a m e lia cu fa m iliile . (1 1 9 5 0 8 3 )

S în te m a lă tu r i d e c o lo nel C ră c iu n V o ic u şe fu l B ir o u l u i de P o liţie T r a n s p o r t u r i F e r o v ia r e S ă la j î n a ce ste m o m e n t e de în cercare la tre c e re a î n n e fiin ţă

t a t ă l u i d r a g . S i n c e r e co n do le an ţe fa m ilie i în d o lia te . C o le g ii d in I n s p e c t o r a t u l de P o l i ţ i e T r a n s p o r t u r i C l u j . (13 0 4 70 8 )

• S în te m a lă tu r i d e colega n o a s tră B u t a S i lv i a î n m a re a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e decesul m a m e i d r a g i C O Ţ A M Ă R I U C A . t - T r a n s m i t e m c o n d o le a n ţ e î n t r e g i i f a m i l i i . C o l e c t i v u l B a n c P o s t C l u j . ( 1 3 0 4 7 1 0 )

• S in c e r e c o n d o le a n ţ e şi în tr e a g a n o a s t r ă c o m p a s iu n e f a m i l i e i C o s t i n T e o d o r î n d u r e r e a p r ic in u ită d e p ie rd e re a m a m e i d r a g i . D u m n e z e u s-o o d i h n e a s c ă . C o n d u c e r e a şi co le gii d e Ia H id r o c o n s tr u c ţia A r d e a l C l u j . ( 1 3 0 4 7 1 5 )

• • C o l e c t i v u l C a t e d r e i de M a n a g e m e n t şi I n g i n e r i a S i s t e m e l o r d e p r o d u c ţ i e , re g re tă p r o f u n d d is p a riţia celui ca re a fo s t T E O D O R N I L A Ş , s e c re ta ru l ş e f a l U n iv e r s ită ţii T e h n i c e d i n C l u j - N a p o c a . T r a n s m i t e m c o n d o le a n ţ e fa m ilie i în d u r e r a t e . (1 3 0 4 7 1 6 )

• P r o f u n d î n d o l i a ţ i d e d i s p a r i ţ i a p r e m a t u r ă ap r i e t e n e i n o a s t r e d r . I R I S E U G E N I A A L B , t ra n s m ite m s in c e re c o n d o le a n ţ e fa m ilie i î n t r i s t a t e . F a m i l i a p r o f . D ră g o e s c u A n t o n . (1 3 0 4 7 1 8 )

• î n d u r e r a ţ i d e d is p a r iţia b ru s c ă a p r ie t e n e i şi ve c in e i n o a s t r e d r . I R I S A L B , t r a n s m i t e m c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i . F a m i l i a G h e o r g h e llie s c u . ( 1 3 0 4 7 1 9 )

• C u n e m ă r g i n it ă tris te ţe a n u n ţ ă m d is p a r iţ ia p r e m a tu r ă a d ra g e i n o a s tre b u n ic i d r . I R I S A L B , a c ă re i d u io a s ă a m in tire v a s ă lă ş u i v e ş n ic î n su fle te le n o a s t r e . C o s t i n a ş i T u d o r C o j o c a r u d i n T î r g u M u r e ş . ( 1 3 0 4 7 2 0 )

• . C u m a r e tris te ţe şi d u r e re în s u fle t n e d e s p ă r ţim d e iu b ita n o a s tră d r . I R I S A L B a cărei a m i n t i r e n e ş t e a r s ă o v o m p ă s t r a v e ş n i c î n s u fle te le n o a s t r e . D u m n e z e u să te o d ih n e a sc ă î n p a c e ! F a m ilia d r . C o n s t a n t i n R ă d u l e s c u d in T î r g u M u r e ş . (1 3 0 4 7 2 2 )

- * C u d u r e r e î n s u fle t îm i iau r ă m a s b u n d e ia p rie te n a m ea d r . I R I S A L B . N u v o i u ita n ic io d a tă s u fle tu l tă u b u n şi te v o i p ă s tra v e ş n ic î n in im a m e a. Z s o k a . (1 3 0 4 7 2 3 )

1 S în te m a lă tu r i d e fa m ilia V î r t i c T e o d o r ş i L i a n a în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e m o a r te a ta tă lu i d r a g V Î R T I C I U L I U d i n C ă t i n a . S in c e r e c o n d o le a n ţ e . F a m i l i a O p r i ş T e o d o r şi R o d i c a . ( 1 2 7 1 2 2 7 )

r S în te m a lă tu r i d e colega n o a s tră N ila ş L i a n a î n m a re a d u r e r e p r ic in u ită d e tre cerea în n e fiin ţă a ta tă lu i. D u m n e z e u să- 1 o d ih n e a s c ă . C o le g ii d e ia . S C B e r e M i e r c u r e a C i u c S A . ( 1 2 7 1 2 3 4 )

C u aceeaşi d u r e r e în sufle t a n u n ţ ă m c ă se îm p lin e s c 6 lu n i d e l a d e s p ă r ţ i r e a d e d r a g a n o a s t r ă f i i c ă , s o r ă şi s o ţie R O B I T U E M I L I A n ă s c u t ă G Î R B O V A N . P a r a s t a s u l d e p o m e n ire v a a v e a lo c d u m in ic ă , 3 d e c e m b rie 2 0 0 0 , o r a 1 2 , Ia B i s e r i c a d e p e s t r . R a r ă u . S u fle tu l să u n o b il v a d ă in u i d e - a p u r u r i .î n a m in tir e a n o a s tră . V e ş n i c n e m î n g î i a t ă f a m i l i a . ( 1 2 7 1 2 0 9 )

Cu nemărginită durere anunţăm stingerea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă a iubitului nostru soţ şi tată -

TEODOR NILAŞ.L-am iubit şi preţuit pentru sufletul său bun şi

generos, pentru înaltele calităţi morale .cu care a fost binecuvîntat de Dumnezeu. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 2 decembrie a.c,, ora 11,00, la Capela Cimitirului Mănăştur. Np-l vont uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Soţia Rodica şi fiica Liana. ^ (3974953j

Senatul Universităţii Tehnice, din Cluj-Napoca, cadrele didactice, Studenţii şi salariaţii sînt profund îndureraţi de neaşteptata trecere în nefiinţă a

secretarului şef,T E O D O f N I L A Ş . ,

Transmitem profundă compasiune şi sincere

condoleanţe familiei îndurerate. ■ ' (4353331)

S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a N i l a ş , î n

a c e s t e m o m e n t e g r e l e p r i c i n u i t e d e

î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă a s o ţ u l u i ş i

t a t ă l u i d r a g . O d i l i n e a s c â - s e î n p a c e .

S e c r e t a r i a t u l R e c t o r a t u l u i %a <•« ş - • «

U n i v e r s i t ă ţ i i T e h n i c e . I

• C o r p u l p r o f e s o r a l şi s e c r e t a r i a t u l F a c u l t ă ţ i i d e C o n s t r u c ţ i i a d u c u n u l t i m o m a g iu p r o fe s o r u lu i T E O D O R N I L A Ş , f o s t s e c r e t a r ş e f a l

.U n i v e r s it ă ţ i i T e h n ic e d in C l u j N a p o c a şi t r a n s m i t s in c e r e c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . ( 1 2 7 1 2 4 0 )

• N e a ş t e p t a t a tr e c e r e în e t e r n i t a t e a p r o f . T E O D O R N I L A Ş - d ir e c to r u l

A n s a m b l u l u i , F o l c l o r i c R o m â n a ş u l , p r i e t e n şi c o la b o ra to r a l C a s e i d e C u ltu r ă a S t u d e n ţilo r C l u j - N a p o c a n e - a u m p lu t i n im i l e d e d u r e r e . S î n t e m a l ă t .u r i d e c o le g a - n o a s tră R o d i c a şi d e fiic a sa L i a n a î n a c e s te c lip e g r e l e . D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă . C o le g ii şi s t u d e n ţii C a s e i d e C u l t u r ă . ( 1 2 7 1 2 4 4 )

• C u a d în c ă d u r e r e î n s u fle t şi î n v e c i n e m în g îia ţ i , a n u n ţ ă m c ă se îm p lin e s c 6 s ă p tă m în i d c c î n d n e - a p ă r ă r s i t p e n t r u t o t d e a u n a m u l t i u b i t u l şi s c u m p u l n o s t r u F E N E Ş A N Ş T E F A N H O R A Ţ I U , la f r a g e d a v î r s t ă d e 2 3 a n i , în u r m a u n u i tr a g ic a c c id e n t d c c i r c u l a ţ i e . P a r a s t a s u l d c p o m e n i r e v a a v e a lo c la B is e r ic a S f . P e t r u şi P a v e l d in M ă n ă ş t u r , s l r . P r i m ă v e r i i ,

s î m b ă t ă 2 d e c e m b r i e 2 0 0 0 , o r e l e 1 6 ,3 0 . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă în p a c e . N u te v o m u ita n ic io d a tă şi te v o m p lîn g e m e r e u . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . ( 1 2 7 1 2 3 2 )

• M u l ţ u m i m t u t u r o r c o le g ilo r , p r ie te n ilo r şi r u d e lo r c a re a u fo s t a lă tu r i d e n o i în m o m e n te le g re le p ric in u ite d e p ie r d e r e a ta t ă lu i d r a g R U S U G A V R I L . F a m i l ii l e C a lo ia n u şi R u s u . ( 1 3 0 4 7 1 7 )

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T E CE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a lo c a lă ş i c e n t r a l ă m ai .sim plun u s e

p o a t e !

A D E V Ă R U L d e C lu j,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

ar putea’ fi • « 'reclamei dum neavoastră

CUPA ROMÂNIEI - “TUBORG”- LA FOTBAL

T R E I D I N P A T R UIe r i, pe te renu ri neutre, s-au d isputat tre i partide în cadrul

s fe rtu r ilo r de fin a lă ale Cupei R om ânie i “ T uborg ” la fotbal. Ia tă rezu lta te le înregistrate: .*• P IT E Ş T I: P e tro lu l - Steaua 1-0 (0-0 : 0-0) go l de aur.• B U C U R E Ş TI (Stadionul Dinamo):

F.C . N a ţio n a l - R o c a r 0-1 (0-0);• B U ZĂ U : S p o r tu l Studenţesc - G lo r ia 4-3 (0 -0 ; 0-0 ; 0 -0 ) după p e n a lty -u r i.Partida D IN A M O - R A P IIX se dispută azi (ora 17, T V R 1)

- ' : ________ (v.e .r.)

OLIMPIA Gherla continuă pregătirile

Fotbaliştii divizionarei “C” O LIM P IA Gherla au intrat în formă abia la sfîrşitul turului; U ltim e le două m eciuri ale sezonului de .toam nă ne-au dovedit faptul că formaţia antrenată de M ih a i Pop se află pe un drum bun, chiar dacă în partida'cu fostul lider, Gaz M etan Tg, Mureş gherlenii n-au reuşit să cîştige pe teren propriu. De fapt, în acest'meci, olimpicii au arătat o vizibilă creştere de form ă. Nu în tîm p lător, după ultima întîlnire a turului, echipa de pe Someş continuă antrenamentele. Componenţii lotului se întîlnesc în fiecare zi la stadion şi efectuează şedinţele de pregătire

obişnuite. V or susţine şi 1-2 meciuri amicale cu juniorii-sau cu alte formaţii din judeţ. Vor intra în vacanţă doar la începutul lui decembrie. -

In această toamnă, antrenorul M ih a i Pop a “titularizat” la seniori cîţiva copii talentaţi, bine dotaţi, cum sînt Pintea (despre care vom’ mai auzi), Bocoş, Paşca (a evoluat - şi încă foarte bine în cele două partide oficiale ale finalului de sezon) şi Igna, ultimul avînd doar 17 ani. Ei vor fi luaţi în pregătiri la începutul lunii ianuarie, cînd echipa gherleană îşi va reîncepe antrenamentul- în vederea returului.

S Z .C s .

) a r CRedacţia SPORj, Tel; J 9.21 .Y ţ

« B i l a

“Educaţia fizică este o disciplină ştiinţifică, avînd ca obiect omul în exerciţiul tuturor funcţiilor sale”. \

■ " ' ’ * * * ’ . :

“Educaţia fizică nu înseamnă abandonarea educaţiei culturale şi reîntoarcerea la omul primitiv, ci înseamnă năzuinţa omului cult spre sănătate, singura chezăşie a unei vieţi fericite”.

la înţelegerea că cel mai puternic factor de reîntinerire, de regenera de igienă este educaţia fizică şi că arenele sportive sînt adevărat temple ale sănătăţii”. . 2

“Educaţia fizică a tinerimii este nu numai o problemă culturală ci şi naţională. Prin educaţie fizică se ajunge la un înalt nivel de

; . * * * - sănătate morală, intelectuală şi fizică, ea devine deci un factor de“Stăpînireâ fizicului, a-voinţei, dispoziţia de a face bine, tot atîtea mare valoare în realizarea unei EDUCAŢII INTEGRALE. Ea este

calităţi cîştigate prin educaţie fizică, ar ifavoriza formarea omului- cea mai-perfectă metodă pentm formarea caracterului şi cel maisănătate, omului-lumină, omului-caracter, gata oricînd să se jertfească admirabil procedeu pentm realizarea ARMONIEI ÎNTRE TRUP $[pentru dreptate si adevăr”.' „ SUFLET. Dă o dispoziţie bună pentru munca psihică, astfel nu face

- „ ' ■ * * * ' . , ' " : altceva decît pune în serviciul minţii un trup sănătos, capabil de“Cetatea universitară, în afară de cultură, are nevoie,şi de aer, de orice eforţ’ . . _ , ,

lumină, soare, apă, aceste izvoaregrandioase ale tămăduirii, pe care nu le poate da decît educaţia fizică. Educaţia fizică, fiind un stimulent al educaţiei funcţiei psihice, este un ajutor preţios în acumularea cunoştinţelor.; Ea nu vrea predominarea celulei musculare a bicepsului asupra celulei nervoase,

CIVILIZAŢIE Şl SPORTIuliu Haţieganu despre

educaţie fizică si sport (Ii)

“Adevărata educaţie fizică prin dezvoltarea armonioasă a vigoarei fizice şi psihice, prin augmentarea rezistenţei şi capacităţii de muncă urmăreşte ameliorarea sănătăţii publice şi sporirea puterii de muncă a-naţiei. Educaţia fizică este o şcoală a disciplinei care.dă

asupra creierului, ci sănătate, energie, care să se pună în serviciul unui popor şi face ca naţiunea să fie puternică şi respectată”.s u f l e t u l u i s i m i n t i i ” . * * *sufletului şi minţii”.

* * *

“Educaţia fizică nu este numai a caracterului, a voinţei, ci mai ales o şcoală înaltă a sănătăţii. Exerciţiile fizice sînt o metodă excelentă de igienă publică, de aceea se impune ca medicii să cunoască efectele sale igienice. Sporturile sînt o metodă de igienă pozitivă, de sănătate viguroasă şi de educaţie colectivă”.

’ * * * .’. . . . .“Ca medic şi ca profesor sînt convins de necesitatea unei educaţii

fizice în Universitate. Ea nu e o dorinţă a cîtorva dintre noi, ci este -o dorinţă a întregii studenţimi... Noi nu sîntem aderenţii unei educaţii fizice exagerate; noi sîntem aderenţii unei educaţii fizice ştiinţifice, care nu intenţionează altceva decît sâ pună un corp sănătos în serviciul creierului”. - -

“Sportul este vaccinul cel mai sigur contra discordiei, indisciplinei,; lipsei de caracter, boli morale care bîntuie, durere, şi în lumea noastră universitară”.- ' ~

* * *

“Numai universitatea poate reînvia timpurile lui Homer, Socrate, Elaton, Aristotel şi Galen. Numai universitatea poate trezi naţiunea

“Educaţia fizică universitară utilizează mai ales efectele educative tinzînd spre valori eterne spirituale. Ea nu se mulţumeşte numai cu conţinutul fizic şi igienic, ci vrea un conţinut intelectual şi moral, dar mai ales un conţinut etic şi naţional”. .. ' * * * •••

“O naţiune se perpetuează prin vigoarea integrală a trupului şi a sufletului. Această vigoare se conservă şi sporeşte prin educaţie fizică”. -

“Studenţi, pe forţele voastre intelectuale, morale şi fizice se va - zidi România nouă. Aceste puteri nu se oţelesc în plimbări pe Corso, nici prin asistenţa la spectacole zgomotoase, ci printr-o participare conştientă la educarea fizicului”.

* * * .

“Nu sînt împotriva sportului de performanţă; dimpotrivă, concursul, întrecerea, recordul sînt factori educativi şi atractivi' importanţi; Dar recordul să vină nu în urma activităţii profesioniste, comercializante, dezonorante şi unilaterale a unora, ci în urma unei pregătiri ştiinţifice şi educative a mii şi zeci de mii de tineri”.

/ D o rin A L M Ă Ş A N

CALEIDOSCOPJOTBALISTICZ V O N U R I . . .C O N T R A D I C T O R I I

După demisia internaţionalului m a g h ia r L a jo s D e ta r i d e la conducerea tehnică a echipei F.C. B ihor Oradea, interim atul a fo s t a s ig u ra t p înă la fin a lu l turului de prof. A lexandru Muta, care s-a retras după partida din ultima etapă. Chiar înainte de retragerea lui Muta d in postul de interimar au început sâ circule z v o n u ri d e s p re p o s ib ilu l în lo c u ito r '. P r im u l pe lis ta zvonurilor a fost Em erich Jenei, care, pasăm ite , a r renunţa la pos tu l d e d ire c to r te h n ic al loturilor naţionale pentru cel de. antrenor principal la F.C. Bihor. Al doilea anunţat ca posibil titular al postului de antrenor principal • a fost Ion Andone (anunţul a fost făcut sîm bătă trecută, cu prilejul u ltim ei pa rtide a tu ru lu i, F.C. Bihor - U.M. T im işoara 2-0, de către crainicbl-reporter şi ca o co n firm a re a d ic to n u lu i la tin "Verba ‘ volant, scrip ta manent” în Gazeta Sporturilor de marţi a fo s t in s e ra tă ş t ire a cu Ion Andone la F.C. Bihor). Surprinde această posibilă preferinţă a lui A ndone , a n tre n o ru l lid e ru lu i Serie i I a . D iv iz ie i B. Sportu l

' S tuden ţesc, pen tru o echipă aflată .în aprop ierea “lin ie i de demarcaţie” ce desparte zona liberă a clasam entu lu i de cea m in a tă , re tro g ra d a n tă . S -a r putea ca totul să fie un zvon ca

a tîte a a lte le ' s c o rn ite de . reprezentanţi ai mass-media. Că gura-i slobodă...C O R N E L D I N U V E R S U S L A D I S L A U B 6 L 0 N I

C îrco ta ş în u ltim a vreme, “m ister' Comei Dinu s-a luat la harţă cu selecţionerul Ladislau Boloni, pe care l-a acuzat că trialurile convocate de el strică rinduiala pregătirilor la cluburi. Cam c iu d a t a ces t “punct de vedere" al lui Comei Dinu, care ' a u ita t că şi ei â avut. cu deva ani în urmă naţionala “la mînă" şi a pierdut-o pe propria mînă. A mai spus Com ei Dinu. despre Boloni că acesta se preface că lu c re a z ă , m im e a ză , cu alte cuvinte, lucrul cu prilejul Malu­rilor. Ca o replică scurtă Boloni a răspuns că n -a re tim p de dialoguri cu “m ister”, că preferă să se prefacă că lucrează cu

• lo tu l de 30 co n vo ca t pentru Malul de selecţionare a ceîor 22 care se vor deplasa în Algeria.

' A B S E N Ţ A S P E C U L A T Ă D E U R G E N Ţ Ă

Pentru Universitatea Craiova cortina autumnală a căzut, ţinînd cont că turul s-a încheiat, că a fost elim inată diri Cufbă. Asta nu

.înseam nă că li s-a da t liber jucătorilor în vacanţa de iarnă. D im p o tr iv ă , ju c ă to r ii se antrenează pentru participarea ia-un turneu de sală ce va avea.

toc la S ibiu. De la pregătirile echipei efectuate marţi au lipsit antrenorul principal, Florin Marin, şi d irec to ru l' te h n ic , N ico iae M anea , ca re , a firm a p rezen ta to ru l rubric ii sport a ANTENEI 1, marţi seara, că au refuzat să se mai reîntoarcă la Craiova după partida Rocar - Universitatea 2-0. S-a mai spus că se duc tratative pentru ca Florin Marin şi Nicoiae Manea să nu lase de izbelişte formaţia din Bănie. R ăm îne să aflăm adevărul curat ca lacrima, nu cei măsluit de zvonuri.A D O U A S U P E R C U P Ă R A T A T Ă. Lui Real Madrid nu i-a mers “moara” supercupelor în această to a m n ă ce se ap rop ie de

’ se zo n u l a lb . D upă ra ta rea S u pe rcupe i E u ro p e i, cînd a pierdut în faţa lui Galatasaray, m arţi, în îndepărta tu l Extrem O rien t, în fin a la Supercupei Intercontinentale, disputată în Japonia, Real Madrid a cedat în faţa formaţiei Boca Juniore prin cele două goluri semnate de Martin Palermo (3 şi 6), după un în c e p u t u ltra fu rtu n o s al argen tin ien ilo r. C înd Roberto Carlos (12) a redus din handicap înscriind pentru madrileni, se părea că partida va lua o altă turnură. Dar în restui de 78 de minute rămase din joc, nimic nu s-a măi schimbat pe tabela de m arcaj. De re ţin u t,că autorul celor două goluri argentiniene, Martin Palermo,. a primit cadou o maşină Toyota, ultimul răcnet. O merita. ^

Rom eo V. CÎRŢAN

In p re m ie ră a b s o lu tă în R o m â n ia ...

Cursul naţional de arbitraj W . K . C S ^ 'Evenimentul are loc la C lu j-

N a p o c a , în perioada 1-3 decem brie , şi este organizat de către F ed e ra ţia R om ână de K a ra te W .K .C ., p re ş e d in te L iv iu C rişan .

C u rs u r ile au d rep t scop , pregătirea arbitrilor pentru anul competiţional 2001, fiind vizaţi a tî t a rb itr ii no i, c ît ş i cei consacra ţi. Partic iparea este

condiţionată de existenţa afilierii F R K W KC a c lu b u lu i sau asociaţiei care propune arbitrii. Cursurile se vor finaliza cu un test scris şi o probă practică, în urma cărora vor fi desemnate cele două categori: A (pentru arbitri principali) şi B (pentru cei ajutători).

Vineri, 1 decembrie, are loc deschiderea oficială .a cursului

(ora 18, U.T. din str. Daicoviciu). Sîmbătă, 2 decembrie, au loc p re g ă tir ile te o re tic e pentru arb itra ju l de k a ta .ş i ku m ite sanbon shobu (orele 9-19), în timp ce duminică, 3 decembrie, începînd cu- ora 14, se vor. desfăşura testările teoretice şi practice (test grilă, respectiv- arbitraj îr i teren).

Dem ostene ŞOFRON

ITENISM A S T E R S U L C A M P I O N I L O R - p r i m a z i

S A M P R A S , LIC H ID A T D E “ J U N E L E ” H E W IT T !Marţi a debutat la Lisabona, în “Pavilionul

V iito ru lu i” , u ltim a ediţie d in acest m ilen iu a '. Mastersului. în accepţiunea lui Ion Ţiriac, ediţia a 11-a este cea mai săracă în va lori reale, excepţie făcînd Sampras, Agassi şi Kafelnikov. Turneul a reunit, potrivit francezului Guy Forget, ’ “o p le ia d ă 'd e jucători mult prea serioşi, care privesc competiţia cu-prea mare seriozitate, iar spectacolul suferă foarte mult în acest sens”. Cu sau fără valori reale, turneul â debutat cu prologul d intre M arat Safin şi A lex Corretja. Favoritul principal, rusul Safin, a întîmpinat probleme din partea adversarului doar în primul set, adjudecat la tie-break de iberic. Dezmorţit, liderul mondial îşi etalează jocul binecunoscut în următoarele două acte pe care le cîştigă. Cea mai aşteptată confruntare a zilei i-a opus pe Sampras şi pe ju n e le austra lian Lleyton H ew itt, un jucă to r asemănat de mulţi cu John Newcombe, actualul căpitan nejucător ă l echipei de - Cupă Davis a Australiei. Setul de debut, extrem de echilibrat, îi

revine jucătorului de la antipozi, acesta izbutind lovitura decisivă în gameul 10, cînd a cîştigat pe serviciul greco-americariului. Cu moralul la pămînt, Sampras cedează în mod surprinzător cu 0-6 setul secund, fiind practic umilit de adversarul său. !

în fine, prima zi a circului s-a încheiat cu o reprezentaţie de zile mari oferită de Gustavo Kuerten şi de Andre Agassi, o glorie a sportului alb ce nu mai are nevoie de alte prezentări. “Nebun” ca de,obicei, copilul teribil din Las Vegas a îneîntat asistenţa. Agassi a jucat ca şi acum 10 ani la debutul în această supercompetiţie. Acelaşi joc elegant, cu mingi lungi în fundul terenului, incomode pentru adversar, plăcut ochiului.

Rezultatele din prima zi: .G rupa roşie:. Marat Safin - Alex Corretja 6-7,

7-5, 6-3, Lleyton Hewitt - Pete Sampras 7-5, 6-0.G rupa verde: Gustavo Kuerten - Andre Agassi

6-4, 4-6, 3-6.

' C ris tian FOCŞANU

Vulturul Mintiul Gherlei se afirmă şi In cupă, Cea mai “titrată” echipă de fotbal din împrejurimile municipiului

Gherla este V U L T U R U L Mintiul Gherlei. De aici s-au ridicat; fotbalişti de valoare, cum sînt Didi Neamţu, Bichescti, Hurloi sau Butuza, cu toţii foşti purtători ai culorilor Iui “U ”, dar gruparea sportivă de lg marginea Gherlei se afirmă chiar şi în zilele noastre, în ciuda greutăţilor financiare cu care se confruntă aproape toate formaţiile din eşaloanele competiţiilor “mici”, mintioanii mai rezistă... Şi nu oricum! După ce au cîştigat turul campionatului : teritorial (se află în frunte, cu 26 puncte), în decurs de o săptămînă jucătorii de la V U LTU R U L au făcut ravagii şi în Cupa României: au învins acasă pe reprezentantele Campionatului judeţean, Izvorul Crişului (cu 4-1) şi Someşul Apahida (cu 3-0). în ultima partidă,

desfăşurată la începutul acestei săptămîni, fotbaliştii antrenaţi de J Grigore Grigorean (artizanul succeselor) âu înscris prin Ţibre (golgeterul echipei), Szilâgyi şi Todoruţ. Joi, 30 noiembrie, la Cluj-Napoca, VULTURUL va evolua în finala etapei judeţene a Cupei României pe Stadionul Clujana. Fotbaliştii din Mintiul Gherlei doresc să se califice într-o!fază superioară; a Cupei României, unde sâ o întîlnească pe O LIM PIA Gherla, Acesta este visul jucătorilor de la VULTURUL! ;

La Mintiul Gherlei, fotbalul se bucură de mare popularitate. In viitor echipa doreşte promovarea în “judeţ”,'iar de acolo şi mai sus. Asa cum au evoluat în anii ’70! . '

S Z . C s .

MEMENTO30 noiembrie

• în probele de caiac-canoie din cadrul celei de a XVI-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară de la Melbourne (Australia), din anul 1956, canoistul român Leon Rottmann, din Bucureşti, a cucerit primul său titlu , cîştigînd cursa pe distanţa de.10.000 metri cu timpul de 56:41,0 min., fiind urmat de

maghiarul. P a rti Jânos ■ (57:11,0 min.) şi sovieticul

Ghenadi Buharîn (57:14,5 - min). în această ultimă zi de

noiembrie s-au disputat şi cele două finale de maraton în probele de caiac. La simplu a.

; cîştigat “regele caiacului”, suedezul Gert Frederiksson, iar la K -2 a, devenit campioană perechea maghiară U rânyi Jânos, Fâbiân

: Lâszlo.L A S Z L 6 F r .

1 Dolar SUA = 25.333 Iei 1 M arcă germ ană = 11.172 lei 1 S (M J LLO L 1 1 L S

1 E U R O = 2 1 . 8 5 0 l e i

1 g AUR = 219.093 Iei

.L ® i a w u ^ _ , . *

R ata şom ajului, la nivel’M i l j t l :

Numărul total de şomeri înregistraţi, la sfîrşitul lu n ii octombrie, îtt evidenţele Agenţiilor judeţene pentru ocupare şi formare profesională şi cea a municipiului. Bucureşti ă fqsl de 969.288 de persoane, rata şomajului fiin d de 10,1 la sută, iarponderea fem eilor-148 la sută dintre şomeri, se arată într-un- comunicat remis de Agenţia,Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională (ANOFP)._______________________■

dtfTO.l la su ta

Aproape jumătate din numărul total de şomeri au provenit, din sectoru l privat, ANOFP acordîndu-le, acestora, asistenţă permanentă pentru căutarea unui loc de muncă:

Valori cu 'm ult peste media pe ţară în jude ţe le N eam ţ (16,3% ), B ră ila (16,0%),’ Hunedoara (15,8%), Botoşani (15,7%), Vaslui (14,3%), Gorj (13;7%) şi Prahova (12,7%); cu mult sub media pe tară sînt Satu Mare (4,4%), Bihor

. (4,6%), Vrancea (5,9%), Ilfov (6,1%) şi municipiul Bucureşti (6,4%);

Din numărul total de şomeri, peste 70 la sută sînt muncitori, aproape 25

la sută au studii medii, restul fiind persoane cu studii superioare.

în cursul acestui an au fost depistate peste 430 de mii de locuri de muncă vacante, din care 80,4 la sută în se c to ru l p riva t. La s fîrş itu l lun ii octomb'rie, existau aproximativ 36.000 de locuri de muncă, vacante, din care 6,5 la. sută pentru studii superioare, 22,2 la sută pentru studii medii şi 71,3 la sută pentru muncitori. Din aceste locuri, 18,5 la sută sînt. în unităţi cu capital de stat, restul fiind în unităţi cu capital privat. .

La sfîrşitul lunii, octombrie existau

« rr ,

f- '

it

. § :

is s s * ’*peste 76.000 de perspane înscrise la cu rsu ri de ca lifica re , re c a lific a re , perfecţionare şi pregătire profesională, 30 la sută dintre acestea neavînd loc de_ muncă. /

în luna' octombrie, populaţia activă

civilă a păstrat, ca şi în anii precedenţi, o, tendinţă de scădere, astfel că, deşi numărul de şomeri a scăzut cu 8,4 fnii de persoane, faţă de aceeaşţ perioadă a anului trecut, rata şomajului a crescut, precizează ANOFP. ..s (D.E.A.)-

"Succes înseamnă stabilitate, stabilitate înseamnă echilibru"

B A N C A R O M Â N E A S C Ă S A E X T I N D E

P R O G R A M U L D E L U C R U C U P U B L I C U L

Banca Românească SA aduce la cunoştinţa c lien ţilo r săi ş i1 a pub licu lu i că, începînd cu data de 27.11.2000, a fost extins programul de lucru la ghişeele băncii, după cum urmează:

(1) pentru întreaga gamă de produse şi servicii oferite persoanelor jurid ice şi fizice, programul de lucru cu publicul la ghişeele tuturor -sucursalelor băncii:

> lun i - vineri: 9,00.- 16,30(2) pentru serviciile Western Union, schimb valutar şi colectare

de numerar, programul de lucru cu publicul la ghişeele sucursalelor Braşov, Bucureşti, G u j, C ra iova , G alaţi, Iaş i si T im işoara :

> lun i - v ineri: 9,00 - 19,00;> sîmbătă: 9,00 - 13,00;

(3) pentru serviciile Western Union, schimb valutar şi colectare de numerar, programul de lucru cu publicul la ghişeele sucursalelor Bacău, Buzău, Constanţa, Doraly, Eforie Nord, Piteşti, Romexpo, Sibiu, Tîrgu Mureş şi V ictoria : • . g

> lun i - v ineri: 9,00 - 16,30; " I>. sîmbătă: . 9,00 - 13,00. . *■

Extinderea program ului de lucru cu pu b licu l se înscrie în obiectivele strategice prioritare ale Băncii Româneşti SA priv ind creşterea gradului de satisfacere a necesităţilor c lien ţilo r săi.

împrumut pentru

M in isteru l Ape lor, PăHuriîor şi Protecţiei M ediu lu i (M A P P M ) a obţinut de la Banca Europeană de In ves tiţii (BE I) prim a tranşă d intr-un îm prum ut pentru pro iectu l v iz în d reconstrucţia zonelor afectate de inundaţii, se arată într-un comunicat al M APPM .

M in is te ru l M e d iu lu i a obţinut, în urm a negocierilor cu reprezentanţii B E I, o prim ă tranşă, în valoare de 10 m ilioane de euro, d in împrumutul de 130 de milioane de euro de care beneficiază “ Proiectul de reconstrucţie pen tru atenuarea e fe c te lo r p rod u se de inundaţii” . '

Banii vor f i d is tribu iţi Regiei N aţionale a P ădu rilo r, C om pan ie i N a ţio n a le i “ A pe le Române” , precum şi a u to r ită ţilo r loca le , pentru corecţii de torenţi, refaceri de d rum uri forestiere şi alte: lucrări de reparare pentru prevenirea-inundaţiilor.

reconstrucţia zonelor afectate de inundaţii

»B E I a alocat României, pentru acest proiect,

un îm prum ut de 250 de m ilioane de euro, de Care vo r beneficia M in is te ru l M ed iu lu i (cu 52 la sută din această sumă) şi M in isteru l Transporturilor. Compania Naţională “ Apele Române” va beneficia de 110 m ilioane de eu ro pen tru lu c ră r i h id ro te h n ic e pentru prevenirea in u n d a ţiilo r: în d ig u ir i de r îiir i, canale de scurgere, rezervoare de retenţie. D in

■ această, sumă, 20 de m ilioane de euro vor f i destinate au torită ţilo r pub lice locale.

Regia Naţională a Pădurilor vâ beneficia de 20 de m ilioane de euro pentru lucrări specifice de apărare îm potriva inundaţiilor: corectări de torenţi, îm păduriri şi refacerea d ru m u rilo r calamitate.

îm prum utu l este acordat pe o perioadă de 25 de ani, d in care şase reprezintă perioada de graţie, în m axim 20 de tranşe.

. i .U i i îU A _ _

400 de angajaţi ai RADP Cluj vor intra

în şomaj tehnic________ urm are d in pagina 1 _______

această iarnă) ău fost repartizate altor firme.

în plus, din cauza diferendului legat de legalitatea conducerii RADP de către Liviu Medrea, primarul spune că nu va face n ic i o p la tă pe baza a c te lo r semnate de Medrea şi va returna regiei to a te a c te le c a re p o a rtă a c e a s tă semnătură. . ;

S in d ic a l iş t i i p r o m i t s ă r b ă t o r i în s t ra d ă

Din cauza, lipsei fondului de lucru ş: a faptului că datoriile Primăriei către Regie nu sînt plătite este posibil ca din data de 11 decembrie a.c. să fie trimşi în şomaj tehnic circa 400 de angajat1 ai RADP. Potrivit contractului c o le c tr de muncă, chiar dacă ei nu vor lucra vor primi 75 la sută din salariul de bază Directorul FIADP ne-a declarat că s-a ' obţinut un îm prum ut de la bancă şi că se vor plăti avansurile (circa un m iliard ' de lei).

Potrivit secretarului general al Cartel Alfa şi al sindicatului „Demnitatea” al RADP, O limpiu Tescar, dacă Primăria nu va Vira pînă în 7-8 decembrie, în contul regiei, m ăcar cele 5,7 m iliarde de lei aprobate de Consiliul local nu se v o r p u tea p lă t i s a la r iile d in 15 decembrie. G rigore Pop, liderul local al Cartel Alfa, ne-a declarat, referitor la conflictul dintre cele două părţi: „Nu sînt abilitat prin lege să constat cine are dreptate. Singura care poate face acest lucru este justiţia română, dar pînă se va decide justiţia oamenii vor m uri de foame. Dacă nu încetează acest război, oamenii noştri vo r ieşi în stradă ş i-îş i vo r cere banii de sărbători. Iar dacă vo r fi d isponibilizaţi oameni, vom veni cu m ic cu m are şi vom face sărbătorile în Piaţa Avram lancu, Piaţa Unirii, Piaţa Lucian Blaga, la Primărie şi la R A D P ”.

Banalul chitanţier creează haos In plăţileagenţilor economici,; De mai bine de o lună de zile, agenţii

economici din judeţul Cluj se poticnesc în : derularea afacerilor de banalul..,, chitanţier. Lipsind cu desăvirşire de pe rafturile societăţilor care comercializează imprimatei cu regim speciali micuţul chitanţier a ajuns să fie pentru sistemul financiar clujean un fel „cui al lui Pepelea”. Ca urmare, toţi cei care au de încasat sume în numerar de pînă la 20 de milioane de lei, evident contra chitanţă, nu pot decît. fie. să-şi amîno: efectuarea încasării, fie să-şi modifice opţiunea spre celelalte forme9prevăzute de lege - ordin de plată sau cec - cu aşteptarea de rigoare a i derulării operaţiunilor. , •;

„Axa” deşertăciunilorLa ora actuală, în judeţul Cluj, avizele, facturile

fiscale, fişele, chitanţierele, borderourile (şi, în _ general, întreg „arsenalul" necesar funcţionării unui

d e p a rta m e n t fin a n c ia r - co n ta b il) s în t comercializate de cîteva societăţi agreate de

■ Im prim e ria N aţiona lă : “S uprem ", „Auto S ” , „Napoca”, în principiu, circuitul imprimatelor cu , reg im special se face „pe axa ” fu rn izor (la te jghea) - D irecţia de F ina n ţe - Im prim eria. Naţională - tipografie - furnizor.

Ca urmare, cele trei societăţi „de tipizate” din judeţul Cluj, pe baza statisticii din luna precedentă, îna in tează D irecţie i Jude ţene de Finanţe o

' com andă ce .conţine, pe coduri, numărul de imprimate din fiecare tip . D irecţia de Finanţe centralizează comenzile expediindu-le, prin fax, Imprimeriei Naţionale. La rîndu-i, aceasta solicită ' fjrn izorilo r transmiterea stocurilor la diversele tipuri de imprimate şi comandă, totodată, tipografiilor volumul de imprimate necesare în judeţ, avînd un regim aparte, tipografiile livrează furnizorilor marfa, pe plajele de numere stabilite de diriguitorii Im prim erie i. Ajunsă „la te jghea” , aceasta nu răm îne decît să fie procurată de toţi cei care uzitează asemenea instrumente de plată. Dacă undeva această „axă” este fracturată, cei care suportă direct consecinţele nu este altui decît clientul.

Confuziaîn opinia directorului S.C. „Napoca”; Constantin

C ioabă se pare că lipsa de imprimante sedatorează unei disfuntţionalităţi între Direcţia de Finanţe şi Imprimeria Naţională. Noi am comunicat celor de la Finanţe necesaru l pentru lun ile

‘ noiembrie şi decembrie cu cel puţin 15 zile înainte de finele acestor luni. în 12 noiembrie am telefonat ia Bucureşti să vedem ce se întîmplă şi ni s-a comunicat că faxul - comandă de la Direcţia de Finanţe Cluj nu a sosit”. Cioabă adaugă faptul că p iaţa de imprimate cu iregim special nu este

vitregită numai de chitanţiere, ci şi de chitanţe fiscale şi facturiere.

Pe dp altă parte, surse'din cadrul S.C. „Suprfem” SA, distribuitoare de imprimate, susţin că „în prezent, există stocuri suficiente de facturiere în cadrul firmei”. Aceleaşi surse confirmă, însă, faptul că nici aici bietele chitanţiere nu există nici măcar de mostră. In opinia acestora, „problema este la Bucureşti, la Imprimerie. De cînd societatea „Real”, care deţinea cel mai mare procent de d is tr ib u ţie ,, a avu t p ro b le m e , lu c ru r ile se desfăşoară anevoios. Dacă una dintre societăţile

„distribuitoare din Cluj nu comunică în mod real stocul, toată livrarea pe Cluj se poate da peste cap”.

C osm in M ihai, d ire c to r a l S C „A u to S”, consideră că „problefna este-încîlcită. Livrările merg prost, chitanţiere nu se găsesc într-adevăr. Chiar şi celelate tipizate se procură greu”. Mihai crede că „ba iu l este undeva la F inan ţe ” şî deocamdată problema stocurilor nu este rezolvată., Contactaţi, reprezentanţii Imprimeriei Naţionale au confirmat parţial criza de imprimate de la Cluj, p rec iz înd că „rezolvarea problem ei aparţine factorilor locali şi nu Imprimeriei”. '

■ Schema-i fixă: chitanţierul bâte totReprezentanţii Direcţiei de.Finanţe susţin, însă,

că toate faxurile ce cuprind comenzile aferente au fost trimise la timp Imprimeriei Naţionale. Astfel, comenzile de imprimate pentru lunile octombrie şi noiembrie au fost expediate în zilele de 20 ale lunilor septembrie şi, respectiv, octombrie. La

G losar există chiar şi confirmarea, susţin aceştia, loan Pop, directorul general adjunct al Direcţiei de Finanţe a judeţului Cluj, crede că o asemenea criză nu există. „Nu ne-a semnalat nimeni lipsa imprimatelor pînă în prezent * susţine acesta Nici ch ia r a chitanţierulu i. Poate să fi fos t ceva temporar, pe parcursul a cîtorva zile, da r un fenomen negativ în acest sens nu s-a semnalat”.

Pasat de la un „factor” la altul, chitanţierul buclucaş a obturat, dacă nu'total, cel puţin parţial activitatea a 15.000 de agenţi economici activi din judeţ, la care se adaugă suita instituţiilor bugetare şi persoanele fizice ce au nevoie de confirmarea plăţilor. întrebat care a r fi soluţia, directorul loan Pop este fără echivoc: „Legea este lege şi nu poate fi eludată. Chitanţierele sau orice alt imprimat cu regim special / iu pot fi înlocuite cu acte făcute de mînâ. Cine nu are imprimate, să tragă învăţătură şi... să-şi procure din timp. Eventual, cei care deţin programe de listare a unor astfel de imprimate pot veni la Direcţia de Finanţe pentru verificarea şi confirmarea utilizării acestora”. Altfel spus, schema-i fixă.

B e n ia m in P A S C U

> 1

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie 2000, care marchează a zecea aniversare a băncii, conducerea şi personalul BRD - Groupe Socidtd Gdndrale ’mulţumesc pentm fidelitate. ~ ,

celor peste 7 0 0 .0 0 0 de clienţi persoane fizice, '

- celor peste 1 0 0 . 0 0 0 de clienţi corporativi,

celor peste 2 7 0 . 0 0 0 de posesori de cârduri BRD,

precum şi acţionarilor şi în mod special

celor peste 1 6 .0 0 0 de persoane

care sunt acum acţionarii băncii,

• ■ . . o i - „ - t 11

. r-i ■*** "S«* 'wîSt'imxţ

Seriozitatea face toţi banii.BAMCA ROMANĂ

y g j g s FE T 1T R U D E Z V O L T A R E CROun$ocmie«NtKAii

î 1 D o la r SUA = 25.333 lei \ 1 M arcă germ ană = 11.172 le i E c c i i i a m i a

Un nou episod din serialul „Războiul peştilor”U i t e p e ş t e l e ,

n u e p e ş t e l e !

S ca n d a lu l la c u r i lo r d in ju d e ţu l C lu j populate cu peşte continuă cu un nou episod. A s tfe l, în seara z ile i de sîm bătă, lacu l Năsa l, d in comuna Ţaga, a fo s t g o lit în totalitate d in o rd in u l d ire c to ru lu i S.C. „P iscico la” S .A , A le x a n d ru C âm pan, ■adm inistratorul la cu lu j în cauză. „ în u rm a g o l i r i i la c u lu i s-au p ie rd u t a p ro a p e 1 .000 k g de peşte, în va loare to ta lă de c irca 40 m ilioane de le i. M a i g rav este, însă, faptul că peş tii nu ajunseseră la maturitate” , susţine V io re l M aca ve i. D in cele 12,5 hectare de <teren p V c a re se

• în tinde la cu l N ăsa l, M acavei este p rop rie ta ru l a c irca 8 hectare pentru ca re a p r im i t , d e ja , t i t lu de proprie ta te . Acesta m a i susţine că a r f i fo s t d ispus să negocieze cu d ire c to ru l „ P is c ic o la ” p re lua rea p u ie tu lu i de peşte a fla t în lac.

„ în re p lic ă , d ire c to ru l soc ie tă ţii „P isc ico la ” ne-a declara t câ golirea la cu lu i Năsal reprezin tă una dintre etapele d in cad ru l tehno log ie i de producere a p u ie tu lu i; „LacurTîe cu

pu ie t trebu ie golite pe tim pu l ie rn ii, u rm înd a f i repopulate primăvara. In ceea ce priveşte puietul d in lacul N ă s a l, am re c o lta t de ' a co lo a p ro x im a tiv 5 tone de peşte ( în valoare to ta lă de circa 300 - 350 m ilio a n e 'le i) , pe care l-am pus la iernat la .Ţaga M ică. Aceasta este tehnologia care trebuie urmată” , a c o n c h is d ire c to ru l Câm pan.- Totodată, acesta nu contestă faptul că, după recoltarea puietului, au mai rămas peşti în nămol, dar, în opin ia sa, c a n tita te a p ie rd u tă este nesem nificativă. ■

D i g u l - m ă r u l

d i s c o r d i e i d i n t r e

„ P i s c i c o l a ” ş i

p r o p r i e t a r i i d e t e r e nV io re l M acave i ne-â m ai declarat

că a în ce p u t dem ersurile p en tru constitu irea une i firm e care să se ocupe de a d m in is tra re a la c u lu i Năsal. „ A m înaintat acte le-pentru intabularea terenulu i de sub lac. D in cei 16 p rop rie ta ri de teren, tre i au hotărît să m i se asocieze, ia r ce ila lţi s în t d is p u ş i să v îndă te re n u l” .

Lacul Năsal a ajuns precum' „fratele" său Sucutard I - .

* fără apă,'fără peşte...; cel puţin pînă la primăvară

• M acavei anticipează că societatea .va pu tea începe să funcţioneze d in primăvara anului v iito r. M a i există, însă, o problemă: d igu l construit de,

“ către societatea „P iscico la” şi care : va trebui cumpărat de către firm a

. ce vâ administra lacul. „P rob le m a . este că „Piscicola” a evaluat d igu l

la 425 milioane de le i, sumă pe care , nu sînt dispus să o achit deoarece

este exagerat de mare. De aceea, vo i s o lic ita unor sp e c ia liş ti o nouă

evaluare a d ig u lu i” , ne-a m ai declarat V io re l Macavei.

D irectoru l S.C. „P iscicola” S.A. susţine că toate activele de la Jacul Năsal vo r trebui vîndute la valoarea contabilă rămasă. „ în condiţiile în care se - cere o nouă evaluare a’ a c tive lo r, e p o s ib il ca valoarea acestora să fie m u lt m ai mare decît cea care e în discuţie în momentul de fată” , susţine A lexandru Câmpan.

A lin T U D O R

•3* v - r . ' . - a • S i

; .)) V

Sfers- \- -% i ....

" " ■ ■ ' ' « V i f i ; * 4

L ;, & / :

Produsul Intern Brut al României a crescut

cu doua procente

s S ţ f R I

* - :â

Produsul In tern Brut (P IB ) estimat pentru prim ele nouă luni ale acestui art a fost de 509.833,7 miliarde de le i, în c reş te re cu două procente fa ţă de perioada sim ilară a anului precedent, în principal ca urmare a m ăririi vo lum ulu i de activitate, şi, în consecinţă, a va lorii adăugate b ru te d in in d u s tr ie şi c o n s tru c ţ ii, in fo rm e a ză In s t itu tu l N a ţio n a l de S ta tis tică şi S tu d ii - Economice.

In d u s tr ia ş i c o n s tru c ţ iile , care contribu ie cu 34,6% la formarea PIB, au consemnat o creştere a va lo rii adăugate brute de 7,6%, respectiv de 3,5%. Pe de a ltă parte, ag ricu ltu ra a în reg is tra t o scădere de 6,1% , în tim p ce valoarea adăugată brută rezultată d in activitatea

- se rv ic iilo r s-a menţinut relativ constantă.Consumul fin a l total a crescut cu 1,7%

în primele nouă lun i, dar consumul fina l al gospodăriilor populaţiei s-a redus cu 1,3%, consecinţă a dim inuării cu peste c inc i procente a volum ului desfacerilor de m ărfuri p rin comerţul cu amănuntul. Această reducere a fost compensată în co n su m u l f in a l to ta l de creşterea c o n s u m u lu i f in a l a l ' a d m in is tra ţie i

. publice, cn 1,3%, şi, în mod semnificativ, de cea înregistrată de consumul final al adm inistraţie i p rivate , care şi-a m ărit volum ul de 2,2 ori. Evoluţia consumului fin a l al adm in is tra ţie i p riva te a fost determinată de creşterea vo lum u lu i de che ltu ie li ale pa rtid e lo r p o lit ic e prin participarea lo r la a legerile locale şi p regătirea a le g e rilo r parlam entare şi p re z id e n ţia le , p rec izează In s t itu tu l Naţional de Statistică.

D in volumul total de investiţii realizate în p rim e le nouă lu n i a le anu lu i, ■aproximativ 17,1% au reprezăntat-o utila je le, inclusiv m ijloacele de transport, provenite d in im port. Im p o rtu rile de u tila je pentru in v e s tiţ ii .e fectuate de .sectorul integral p riva t au reprezentat 12,8% din vo lum ul to ta l al investiţie i' realizate de către acesta.: -

D efic itu l contului curent (exportul net) s-a d im inua t în in te rv a lu l ia n u a r ie - ’ septembrie, ca urmare a creşterii mai accentuate a vo lum ulu i .exporturilor de bunuri şi servicii, cu 24,6%, comparativ cu. ce l al im p o r tu r i lo r1 de bunuri şi servicii, care au înregistrat un plus de 21,3%. ' •’ '

Asociaţia Patronilor si Meseriaşilor - E PARTENER 2000- i

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj recurge, de curînd, la o nouă form ă de comunicare între membri: buletinul electronic „E - PARTENER 2000". J^cesta se doreşte a fi primul pas în implementarea unui „s ite ” propriu pe Internet’’ - p rec izează A ug iis tin Feneşan, p reşed in te le a soc ia ţie i. „E - PA R TE N ER 2000" cuprinde in fo rm aţii referitoare la activitatea curentă a asociaţiei, strategia de dezvoltare a acesteia (prin aplicare de programe pe termen scurt, m ediu şi lung), acte normative în domeniul afacerilor, deciz ii a le a dm in is tra ţie i locale.. B u le tinu l va fi d ifuzat m em brilor asociaţiei prjn poşta electronică sau prin fax. :

Patronii şi m eseriaşii clujeni pregătesc, de asemenea, o nouă apariţie editorială destinată întreprinzătorilor: Ghidul de finanţare pentru afacerile private micro, mici şi mijlocii. Publicaţia va fi editată lunar şi va promova, cu prioritate, programele de co-finanţare destinate atît întreprinzătorilor independenţi (persoane fiz ice,-asociaţii fam iliale), cît şi firmelor m ici ş i m ijlocii. „Pentru că antreprenorii şi managerii nu sînt informaţi la timp psupra unor asemenea'oporturrităţi de finanţare, aceste fonduri se irosesc prin... nefolosire” - consideră Feneşan. . ■ '

Publicaţia va m al include informaţiile necesare redactării documentaţiei cerute de finanţatori (proiecte, planuri de afaceri etc). Primul num ăr al revistei va fi gratuit, urmînd a fi expediat prin poştă tuturor membrilor interesaţi.

Be n ia m in’ P A S C U

Un economist neoliberal a fost ales guvernator al

Băncii Naţionale iugoslaveM la d ia n D in k ic i , ş e fu l 'g ru p u lu i de

econom işti r ie o lib e ra li G17, a fost ales, m arţi, guvernator a l B ănc ii Naţionale de către Parlamentul federal, la propunerea preşedintelui re form ist V o is lav Koştuniţa şi a a lia ţilo r săi, relatează AFP.

D in k ic i, un econom ist în vîrstă de 36 de an i, al c ă ru i g ru p G17 este a u to ru l p ro g ra m u lu i-e c o n o m ic ah O p o z iţ ie i Democrate Sîrbe (D O S) al lu i Koştuniţa, a fost ales cu majoritatea vo tu rilo r celor 178“ de deputa ţi d in ce le două camere ale Parlamentului federal.' ; ',■ * '

Doar deputaţii P artidu lu i Socialist (SPS) al lu i Slobodan M iloşev ic i, Stînga Iugoslavă: (JUL) condus de soţia Iu l M iloşevic i, M ira M arkov ic i, şi. u ltrana ţiona liş tii Partidu lu i Radical-Sîrb (SRS) al lu i V o is lav Şeşeli s-au opus alegerii lu i D in k ic i. '

N ou l guve rna to r a declarat presei că

intenţionează să integreze Iugoslav ia în®, ca d ru l F ondu lu i M o n e ta r In te rn a ţio n a l (F M I) şi în alte in s t itu ţ i i financ ia re în

. p rim ele o sută^de z ile ale mandatului său.- “ V o m stabjli rata1 de schimb” a dinarului

iugoslav, în momentul actual f iin d de 30 faţă de marca germană, şi vom " asigura “ convertibilitatea sa” după ani de absenţă

• de pe pieţele financiare internaţionale, a adăugat D inkici, . . i . ; -

- E l a mai făcut apel şi la restabilirea re la ţ i i lo r financiare între cele două republici iugOslave-Serbia şi Muritenegru - care au fost rupte după ce Podgoriţa a ales să adopte marca germană ca o monedă paralelă în noiem brie 1999, pentru a evita inflaţia..

Muntenegru şi-a form at propria sa Bancă Centrală la 2 noiembrie, ceea ce deschide chestiunea viitoare lor re la ţii financiare între cele două republici iugoslave.

1 EURO = 21.850 lejţ 1 gAUR = 219.093 lej {

D e c la r a ţ i i p e n t r u te r e n u l a g r ic o l

d in in t r a v i la n u l C lu ju lu iPropi îcta in de te ienuri agricole, situate în

in t i : i \ i la n u l m u n ic ip iu lu i C I u j-N ap oca, declaiaie sau nu l.i A dm in is tra ţia ’ Financiară (p e m iu s tab ih ieu im p o z itu lu i pe venitu l ag rico l) sînt rugaţi să se p rezin te pentru dec la ra rea .sau îedec la ra rea acestora la B u o u iile de Informate ale Prim ărie i."'• B iro u rile sînt amplasate în cartiere, după

cum urmează: cartierul Central - Primărie, P-ţa U n ir ii n r . l , cartierul Andre i Mureşanu - Primărie,, str. M o ţilo r 1-3; Mănăştur - Şc. Gen. nr. 21, s tr G- Alexandrescu nr.16; Grigorescu - L ic . ' O n is ifo r Ghibu, str. A l. V lahuţă nr.J 12-14; G ru ia - Ir is - Şei Gen. n r. 7, str. G iordano Bruno nr. 46; M ârăşti - Şc. Gen. nr. 5, str. G răd ina rilo r nr. 1; Someşeni - C ăm inul C ultura l, str. T ra ian V u ia nr.' 11; Gheorgheni - L ic . Lucian Blaga, str. Băişoara nr. 4 ; Z o r ilo r - Sc. Gen. nr. 10, str. Z orilo r nr. 27. .

Pentm declararea terenurilor sînt necesare următoarele documente, în copie şi în original: dec la ra ţie t ip , act de p rop rie ta te , act . de identitate şi dosar p lic . Programul de lucru este z iln ic , între orele 7.30 şi 14.00.

A .R .B .

P r o c e s u l l u i M a r c e l Iv a n v a f i r e ju d e c a t

Procesul în care Marcel Ivan a fost: achitat de T r ib u n a lu l B ucureşti pen tru abuz în s e rv ic iu ’ va : f i .re ju d e c a t'id e m a g is tra ţ i i Judecătoriei sectorului 2, ca urinare a deciziei C u rţii de A pe l Bucureşti, care a hotărît şi casarea sentinţei; de ach ita re ..

Fostu l. preşedinte al C redit Bank, Marcel Ivan, a fost achitat de T ribuna lu l Bucureşti în dosarul în care este acuzat de păgubirea băncii: cu peste patrii m iliarde de lei.

P o triv it procurorilor, în luna aprilie 1994, Ivan ar f i d ispus, prin încălcarea norm elor bancare, acordarea unui credit de 8,8 m ilioane de mărci germane firm ei A Idrag Tehnics'SRL din: B ucureşti; com panie: la care soţia sa. Ştefana Ivan, era asociată; avînd 20 la sută d in acţiun ile societăţii. I.a aceeaşi firm ă mai era a s o c ia t1 şi- S te riu P o p e scu ,' fo s t vicepreşedinte al Credit Bank. care a decedat între tim p. , ' ' .

îna in te de obţinerea; c red itu lu i de către firm a A Idrag Tehnics, Ivan ar fi dat d ispoziţie să se deschidă .un acreditiv la banca americană Chemical Bank,1 ceea ce contravenea norm elor bancare.. '• • '

Prin hotărîrile sale, Ivan ar fi cauzat băncii un pre jud ic iu de 4,2 m ilia rde de le i, susţin procurorii. în rechizitoriu. . -

S t r a te g ie d e d e z v o l t a r e

A B N A M R O a pus la punct u ltim ele detalii cu p riv ire la cele trei noi un ită ţi strategice de. a face ri: C onsum er& G om m erc ia l C lie n ts , Wholesale C lients şi Private C lients&Asset M anagem enriNouastrategiem-bănciii im p lică ; regruparea a facerilo r de la 1 ianuarie 2001. In acelaşi tim p banca se va retrage d intr-un anum it număr de ţări şi va înceta a c tiv ită ţile . neorientate spre afaceri d in alte ţări, pentm a. crea astfel o reţea globală m ai p ro fitab ilă şi m a i e fic ie n tă . A B N A M R O a es tim a t o creştere anulă medie a p ro fitu lu i de 27 la sută în urm ătorii patru ani,

Precizăm’ câ A B N A M R O şi-a început activitatea în România în 1995 şi are în prezent- 250 de angajaţi şi 9 sucursale în oraşele mari- ale ţă rii, p rin tre care se află şi C lu ju l. Banca se-concentrează numai asupra c lie n ţ ilo r - com panii internaţionale sau româneşti m ari şi m ijlo c ii. în planul de dezvoltare al băncii a fost introdusă şi deschiderea,ipînă- la s fîrş itu l acestui an, a unei no i sucursale la Craiova -

A .R .B .

M i a •.'•-••r; ■ I • 1 . ■ ■ •

i-v. i :'.

Hi y : £ &

|s*ii f ~ DtanihîoebfaV- Sfcthini pbb VN Inch. Var One. Htx. Uin. Prmi. Nr.Jtl - Vjlfebbfbî

CifMorâ II22 soeielai)'nur Iau» slatina TOTAL MM 15700 ■3.7 16400 15600 15500 . 16,103 ■ 36,720 591,314,400arc* Iapctic saiesti TOTAL 10® w 1.4 720 740 720 724 57,996 41*56,160atb* (antibiotice IAŞI TOTAL 1000 1250 0.0 1250 1250 1250 1,250 6,210 7.751,950HZ0* AZOMURES tg. mupes TOTAL ■’ ■ .1000 73G 2.G ' 710 730 - 710 715 * V » • 1,118,260l l f ELECTFPAPARATAJ BUCl’REST TOTAL 1000 900 ■2.2 920 920 900 911 21,140 . «£66,0»EXC : EXCELENT BUCUREŞTI TOTAL . 1000 , 640 00 ■ 650 650 640 643 . 7.500 . 4,820,000DIL lOILTERMlNAl C0I6TANTA TOTAL . 1000 . 439 ■2.4 .435 439 421 428 ' 25,961 ' 11,112,625OLF OLTCHIM PJ.1 VALCEA TOTAL 1000 760 8.6 700 ' 800 700 753 50,990 38,404,700RSR rulmentul braşov TOTAL . 1000 142 -53 • 150 150 «2 143 12,400 1,778,000RUS RDLAST PITEŞTI TOTAL 1000 700 0.0 700 700 7QQ . 700 17,900 12,533,000[SM TURBOUECANICA BXURESTI TOTAL 25000 28000 3.7 27500 28000 27500 27,929 . . ■ 696 19,494,500rar terapia cmiimcA TOTAL 1000 1590 -M 1550 - m t 1580 11,591 110,519 175,856,180TLV* BANCA TRANSlLVANIActuiiwoc, TOTAL - 1000 2400 0.0 , 2450 2500 . 2350 2,400 . 674,099 1.617,542,600

-Total ’ 1,023,637 2*43*65*75

; Societati de Investiţii Financiare

Sinb . . D»iwnr»aee*bb Secţiune pbb VN Inch. Var Diie. Uax. Uin. Prjnd. Nr.jct Val.febb(MSIFl S.LF. BANAT-CRiSANA ARAD TOTAL 1000 533 0 530 540 820 531 1,292,319 685.965.1305IF2 SJ.F. MOLDOVA BACAU TOTAL 1000 339 -3.1 350 357 338 348 • 1,044,619 - 363,771.602S1FÎ S if TRANSILVANIA 5RAS0V TOTAL 1000 '530 ■3.6 850 560 030 546 1*32*33 689,532,540SIF4 S.I.F. MUNTENIA BXURESTI ■ TOTAL 1000 411 ■5.7 434 ‘ 440 410 . 423 . 1,191,340 - 504,377,143ŞIF9 S.lf. OLTENIA CRAIOVA TOTAL 1000 443 -1.1 448 . 464 443 456 352,439 160,755,659Total SIF . - 5,143,600 2,404,402,074

Cafcqera«>< (93 sodefait >ALM ALIMENTARA CLUJ NAPOCA TOTAL 1000 ■* 500 -2.0l . 510 510 500 .502 • 9,5® 4,765,000APS APSA BAIA MARE TOTAL 1000 1400 12.0 1260 ■ 1400 1260 . 1,263 53,0® 65,936,MOASV ASTRA VAGOANE ARAD - TOTAL 1000 970 5.4 950 970 - - 950 - 953 1,871 1,801,9®m BERMAS SUCEAVA* TOTAL 7000 4100 -2.4 ' 4200 • 4200. ' 41® 4.129 4,654 19,255,950DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI TOTAL 1000 ' 580 . 3.6 530 590 530 576 102,979 59,535,110EPN EMA PIATRA NEAMŢ TOTAL m 1700 1.8 1800 1800 1620" 1,704 1,516 2,584,000EPT ELKTROPUTERECRAIOVA TOTAL 1000 212 •3.6 212 212 212 212 6.788 :■ -1,438,440FTN' FORTUNA BUCUREŞTI TOTAL 25000 10100 1.0 10000 10100 10000 10,033 3® 3.010,0®ora GPJMEXTARGUJIU - TOTAL 25000 22000 7.2 21100 22000 21100 22,591 -- 423 9.556,200m MERN SINAIA TOTAL 25000 3000 00 m . m 8000 7,988 412 3*91,000MPF MOPAFVRAFCEA FOCŞANI TOTAL 1000 750 4.2 ■ 7® . 750 • 7® 729 4.1® 2,995,600NVL NAV0L01TENIÎA TOTAL 1000 630 14.6 570 630 570 ' 617 23,663 14,607,690NVR C.N. F.R.NAVR0M GALAŢI TOTAL 25000 6750 0.0 0 0 -. 0 6.735 1® ■ 929,4®PCL FOUCOLOR BUCUREŞTI TOTAL 10M 2300 0.0 2200 - 23® 22® - 2.283 6,538 15.1G3.6iX?PEI PETROLEXPORTIMPORT eichw TOTAL 150000 -1X000 ■4.4 135000_135®0 1300® 132,885 - , 52 . 6,910,0®PTR PETROS PLOIEŞTI TOTAL ' 25000 8200 2.5 8200 8200 82® 8,2® ; ! 264 2,154,800SCO SICOMED BXURESTI . TOTAL - 1000 2600 0.0 2600 2350 26® 2,®5 , 1.666 4,861.600SNC ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA TOTAL 25000 4850 10.2 4850 .4850 4850 4,829 840 4,055,0®Str STWTUS1C8BIAJ TOTAL ■ 1003 330 7.1 ■ 330 - 330 3® 3® 7.8® 2.340,0®ST2 SINTEZA ORADEA TOTAL 1000 280 00 2B0 280 280 . 260 5,0® 1,4®,OMTC TUftSM TRANSILVANIA ewjwx* TOTAL . 25000 47000 10.6 43500 . 47000 435® ' 46,848 10,913 511*55,0®

Total categoria a fa 24,797 74.649,108

Total categoria HH(#ttlualySlf)

TO TALG EN ER AL

U72.494 3,287,019,181 .

6,415,094 5,691,41737

Capitalizare bursiera (mii lei) — 10 203 178Societati comerciale exclusiv SIF (mii lei) » 8 931 578SIF- (mii. lei) — . 1 271 600BET" ROL ■ 504-.62 puncte Variaţie « -O".** puncte (-0.08%)B E T - C R O L . — 4 8 5 . 0 2 p u n c t e V a r i a t i o = - 1 . 1 7 p u n c t e ( - 0 . 2 4 % )B E T - F I R O L . — 9 9 3 . 7 6 p u n c t e V a r i a ţ i e •“ - 2 7 . 5 4 p u n c t e ( - 2 . 7 % )

Capitalizare bursiera (USD) «■ 402 762 326Societati comerciale exclusiv SIF (USD) -* 352 566 917SIF (USD) — 50 195 409B E T U S D « - 1 5 0 . 0 5 p u n c t e . ’ V a r i a ţ i e ® - 0 . 3 8 p u n c t © ( - 0 . 2 5 % )B E T - C U S D — 1 0 1 . 0 3 p u n c t e V a r i a ţ i e « - 0 . 5 6 p u n c t e ( r - O . 4 1 % ) •B E T - F I U S D — 9 7 4 . 8 1 p u n c t e V a r i a ţ i e — - 2 8 . 7 2 p u n c t e ( - 2 . 8 6 % )

- N O Ţ Â : La categoria a ll-a sînt prezentate:cele mai trarizaeţioriate 2 0 de societăţi

S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C i u l

SIMBOL * SOCIETATE COMERCIALA VARIAflE NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PREŢ MEDIU

• SOCE SORETI SERVICE - CJ 0.00 2 94292 94292000 . 1000NAPP NAPOLACT-CJ -5.45 9 - 18637 86352500 4633

'' SANE- • ;• •• . SANEX-CJ • : 5.45 3 26700 15478000 580 •

SALP SALPREST-CJ 0.00 2 3466 7971800 - 2300

• a r o j T ; , AGROMEC CLUJ-CJ 4394 1 7289 3462275 475

r efe REMARUL 16 FEBRUARIE - CJ -6.72 3 • 1Ş0 2194000 11194

TMEAR: • • MECANICA MARIUS - CJ 23.81 - 1 335 1742000 5200

CITU CIMENTUL TURDA-CJ 3.57 1 40 .1160000 29000

SAMtT SAMUS MEX DEJ -CJ -4 25 2 '824 .947100 • 1149

NAPO NAPOCA-CJ 0.00 «» 1 a 1276 918720 720

TUFZ TURISM FELEACUt-CJ 70.00 1 390 663000 1700

VICI CAPRICE (VITADULCI) - CJ -79.31 1 79 237000 3000

TOI© TCI CONTRACTOR GENERAI - CJ 3 33 1 39 120900 3100'

NAFA PHARMAFARM - CJ 1,35 1 159 . 119250 - 7Ş0

T O P I O

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA' NR.

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARE-TOTALA PREŢ MEDIU

VtCQ ' VICTORIA PRAHOVA - PK 26 272956 '16788716000 61507 ^

PUMC PUMAC BUCUREŞTI - BU .. 2 5039 1904745000 378001

ARPA FARMACEUTICAARGESFARM - A C 16-" 706258 1412516000 2000k 4SIVN SILVANIA-SJ 3 43771 1091505000 24937

AMOP ARMOPAN S A -A R ■ 1 •< 27500 767250000 27900 >

MEMO METCHIM PLOIEŞTI - PH 7 . 35480 5322OOOOO 15000

BIST BiSTRlTA-BN ' 2 52169 255628100 ’ 4900 >- *

IMEP ANA-IMEP PITEŞTI - AG . . 12 79693 148274320 1861

CPPP 4 ' C P P P -N T * ' 1 28900 117045000 ' 4050_VJ

ALTC ALTUR-OT 4 .11973 113681900 9495

D a t e s i n t e t i c eNR. s o c ie t a t i t r a n z a c ţ i o n a t e ...NR. TO TAL ACTIUNJ.........................VALO ARE TOTALA TRANZACŢII .......INDICE RASDAQ .......................................VA R IAŢIA Z I L E I ............. .........................V A R IAŢIA PR O C EN TU A LA....................

.................... 2 7 2 ..................... ....... 1.995.151................................ 2 3 .7 8 2 . 2 1 7 . 7 6 5 L E I ........................ 699.85 PUNCTE....................................+5.98 PUNCTE....: +0.86 %

de la S V M IN T ER D EA LER CAPITAL IN V EST SA., str. Constanţa nr. 7 , CIuj-Napoca Tel. 433.212.

frnmÎWICP jJlffflwijD E N U M IR E A

V A L U T E IS im b o l

V a ria ţie fa ţă d e z iu a

p re c e d e n tă (%)

C U R S U L ÎN LE I

DOLAR A U S TR AU A 'A U D 0.14 T 13319

D O LA R C A N AD A CAD 0.18 J- . 16480

FRANC ELVEŢIA CHF 1.70 T 14449

C OROANADANEM ARCA D KK 1.49 î ~ . 2929

LIRA STERLINA GBP 0.77 T 36058

YEN JAPONIA JPY 0.84 T 230.33

COROANE NORVEGIA NOK H.38 t ' 2722

COROANE SUEDIA SEK 3» 1.49 T 2515

DOLAR S U A - - USD - ' 0.17 T 25333

DST DST 0.71 î ‘ 32332

EURO EUR 1.48 t . , 21650

C ursu rile ţă r ilo r participanta ia EURO

SHIUNG AUSTRIA ATS 1.47 T 1588

FRANC BELGIA BEF ‘ 1.50 T 542

M ARCA GERMANA 'D E M . ” 1 4 8 T - 11172

PESETAS SPANIA ESP 1.48 T 131.32

MARCA F IN L A N D E Z A ^ FIM 14 9 î 3675

FRANC FRANŢA FRF 1 4 9 t . t ' 3331

LIRA IRLANDA IEP 1 4 8 T 27744

LIRA ITALIA - LIT 1 4 4 T 1128

GULDEN OLANDA NLG 1 4 8 î 9915

ESCUOOS PORTUGHEZ , PTE 1 4 8 T 10829

1 g AUR (pre ţ în lei) 0.11 l : .. 219093

^ C u r s u r i p e p ia ta v a lu ta ră pC Iu j-N ap o ca^2 9 .1 î.2 0 0 0

WŢ-.

C asa d e sch im b va lu ta r*

USD . DEM ’

,C V V r c - . V

MACROGROUP 25.750 25.950 11^00 11.350

PLATINUM 25.750 .4 25.950 11.150 11.300

. C.AMBIO 25.800 26.000 .11.100 11J50

PRIMA 25.800 26.000 11.150 . ’ 11.330

;tianca * f 4 ' JBanc Post 25.250 25.650 10.500 . 11.200

BRD 25.150 25.900 - 10.900 11.410

BCR 25*45 25.625 10.844 11.345

Transilvania 25.750 26.1Q0 11.150 11J50

* C u rsu ri a fişa te la o ra 16 ,0 0 . L a a c e e a ş i c a s ă d e sch im b va lu ta r, c u rs u r ile p o t va r ia d e la un p u n c t d e lu c ru Ia a ltu l.-

E V O K I U T I II N U L T I M A S Â P T Â M Î N Ă

* C u rsu ri B N R • lei -

D A TA EU RO D EM G B P USD A u r ,

J o i, 23.11 21.254 10.867 35 .760 25.190 215.791

V in e r i, 24.11 21.296 10.888 35 .4 3 5 25.226 215.671

L u n i, 27.11 21.278 10.879 35 .354 25.250 215 .940

M arţi, 28.11 21.232 10.856 35.549 25.270 216 .273

M ie rc u r i, 2 9 .1 1 . 21.531 11.009 35 .784 25.290 219.331

*• s J

- p e r s o a n e fiz ic e - p e r s o a n e ju r id ic e - %B i n c i c o m e r c i a l e . l a v e d e r e :: 1 l u n ă : : , 3 l u n i ; 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i B ă n c i c o m e r c i a l e l a v a d a r a 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

B C R * 1 0 3 5 3 6 3 7 3 6 - 3 9 B C R * 1 0 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9

B R D - G S G 9 ;. ' r- 3 3 3 4 - 3 4 ,5 r 3 6 • 3 6 . 8 B R D * * - G S G 9 . 3 0 3 1 3 1 , 5 3 2 3 2 , 5. ■ -a s . : - . . . . 3 9 B A 9 3 1 3 2 3 3 3 4 3 4

B A (4. m k o M I )(d. fix*)

9 3 1 3 2 3 3 3 4 3 4. 9 3 1 3 2 - - - B a n c P o a t * 9 ' 3 2 * •3 4 3 5 3 6 3 8

B a n c P o a t * < - V 9 ’.: «.,• - .3 1 ■ .. 32 3 3 . . 3 4 •• 3 5 A L P H A B A N K. - <B. bucureşti) 5 3 2 3 5 3 5 3 5 3 5

A L P H A B A N K S 32 33 3 » 3 5 . 3 5

C

C a r p a t i c a . 1 0 3 5 . 3 7 3 7 3 5 3 4

T r a n s i l v a n i a 9 3 6 3 7 3 7 3 6 3 0 T r a n s i l v a n i a 9 3 4 3 5 3 6 3 7 3 6

R o m S n a a a c * * * >- . - I t ) . , . ' . 3 6 . 3 8 3 9 3 9 . 4 0 : R o m â n a a a c ă * * . . 1 0 3 6 - 3 8 3 9 3 9 4 0

C E C 9 3 7 3 8 3 5 - 3 7 C E C 9 3 5 3 5 3 7 3 7 3 0* • A L I A N Ţ A : 1 0 - 3 0 3 9 - - . 4 0 . . 4 1 4 2 R O M E X T E R R A 1 0 3 0 * 3 3 3 5 3 7 3 0

R O M E X T E R R A ( d o b . v a r i a b i l ă ) 1 0 3 2 3 5 3 7 3 9 4 0

T U R C O - R O M A N A 5 3 4 3 5 3 4 3 3 3 3t u r c o - r o m a n a 5 3 4 . 3 5 . 3 4 3 3 3 3 " D A C I A F E L I X " 9 3 0 ' 2 0 2 7 2 6 2 5

" I o n Ţ l r l a c " 4 3 4 3 5 3 5 3 4 3 4‘ 3 5 • 3 4 3 4

R o m â n ă d a S c o n t 7 3 4 3 5 . 5 3 5 3 5 3 5 R o m â n ă d a S c o n t 7 3 4 3 5 . 5 3 5 3 5 3 5

7 - 3 4 . 5 3 4 3 4 3 4 7 3 4 . 5 3 4 3 4 3 4

W E S T B A N K • 1 0 3 6 3 0 3 9 3 » 3 9 W E S T B A N K 1 0 3 4 3 6 3 7 3 0 3 9B ă n c i p o p u l a r e la v e d a r e 1 tuna 3 luni e luni 9 luni 12 luni B l n c i p o p u l a r a l a v e d e r a 1 lunâ I 3 klftl e luni • 8 luni 1 2 luni

N A P O C A . 1 0 * 4 0 . ■ 4 2 ' 4 6 4 8 n a p o c a(Ceh AajetMCrHâl 1 0 3 6 38 4 0

S F I N X C O O P IO 4 1 4 3 4 5T R E Z O R 1 0 4 0 -• 4 1 . 4 3 . . . 4 6 S F I N X C O O P 1 0 . ■ ...• • C L U J " 1 0 3 5 37 . . . T R E Z O R 1 0 4 0 4 1 4 3 ■ - 6 .

M I N E R V A 1 2 3 5 4 0 4 2 - 4 3 " C L U J ” 1 0 . 3 5 - . . . .

C o n c o r d i a C r e d i t 0 4 1 4 5 I - C o n c o r d i a C r a d i t a 3 8 3 9 4 0L - * '

p e r s o a n e fiz ic e - J/oV A L U T A

- p e r s o a n e ju rid ic e - %r B A N C A V a l u t a V e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 J u n i 9 l u n i 1 2 I u n b a n c a V aluta V a d a ra 1 l u n i 3 lu n i 6 tuni 9 luni 12 lu n i

B C RD E M 3 - 3 .3 3 ,7 - 4 .1 D E M 3 3.3 V * 4,1

U S D 4 - 4 .7 5 5 - 5 * 5 . . B C RU S D 4 4,7 5 5 • 5 2 5

. S R O t - 6 S GD E M 2 ,2 5 2 ,4 2 ,5 2 ,6 2 ,6 5 2 ,7

b R d - o s oD E M 2.2S 2 .4 < 2,5 2.6 2,65 2.7

U S D 3 4 , 1 5 4 * 5 4 ,4 4 ,5 4 ,6 5 U S D 3 4 ,1 5 4 2 5 4,4 4 2 . 4.55

B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 - - 2 .8 - 3 D E M 2.2 5 2.5 - 2.8 ♦ - 3

U S D 4 - - 4 ,6 - 5 U S D 3 4 - 4.2 • 4 .5

B . A g r i c o l ăD E M 2 ,5 3 O * 3 * 3 ,5 . 3 , 7 . - O E M 2 ,5 3 . 3 2 3 2 3.5 3,7

U S D 4 5 ,2 5 ,3 5 .5 5 ,5 5 ,8 5, A g r ic o l

U S D . 4 ■ 5 2 ' 5 ,3 5,5 s .s 5.65

I o n Ţ l r l a c *D E M 1 ,2 5 3 ,6 3 ,8 4 .1 4 ,3 4 ,6 D E M 1 2 5 3.6 3,8 4.1 4,3 4 2 5

U S D 2 5 .5 5 ,7 5 ,8 5 .9 6 U S D 2 5.5 5.7 5.8 6 2 •

T r a n s i l v a n i aD E M 2 .5 , - 3 3 * 5 3 ,7 5 4 * 5

T ra n s ilv a n ia 'D E M - 2 .5 . 3 . 3 2 5 3.75 4.2 5

U S D - 3 - - p . s 5 ,7 5 v 6 6 ,5 U S D , 3 - , 5.5 5,75 6 • « 2

R o m â n e a s c ăD E M 2 ,5 3 * 5 3 ,5 3 ,7 5 4 4 * 5

R o m â n e a s c ăD E M 2 .5 3 2 5 3.5 3,75 4 4 2 5

U S D 2 ,5 " 5 5 ,5 5 ,7 5 6 6 U S D 2 .5 0 5 5,5 .5 ,7 5 • 6

D E M 2 , 5 - - 3 ,5 4' C a rp a tic a

D E M 2,5 . - 3 2 4

U S D 3 - 4 .5 5 . 5 U S D 3 • - 4,5 5 2

A L P H A B A N K D E M 2 ,1 3 ,2 5 3 .5 3 ,7 5 4 4 . 2 S A L P H A B A N K O E M 2.1 3 2 5 3 2 3.75 4 4 2 5( B . B u c u r e ş t i ) U S D 2 ,5 5 ,2 5 5 ,7 5 5 ,7 5 5 ,8 6 .2 5 ( B . B u c u r e f ti) U S D 2,5 5 2 5 5,75 5.75 5.8 « 2 5

D E M ■•.■■■ 1 ' 4 v 4 * 4 ,5 . . . ■ 4 .7.. T u r c o -R o m â n ă -

D E M 1 ' . 4 -. « 2 4 2 . . 4,7U S D 2 6 * 5 6 , 5 6 ,7 5 . , - 7 ,1 U S D . 2 6 * 5 , 0 2 8 .75 7.1D E M 3 3 * • 3 ,3 3 ,5 4 4 *

R o rn s x te rraD E M 3 3 2 • 3 2 3,5 4 4 2

U S D 3 .5 5 5 * 5 ,4 5 ,5 5 .6 U S D 3,5 5 5 2 S A 5.5 5,6D E M 2 , 5 - 3 3 * 5 3 ,7 5 4 * 5 O E M • .'2,5 v - ■: 3 3 2 5 3,7 5 • . 4 2 5U S D 3 5 , 5 ^ , 7 5 6 t. 6 ,5 U S D > - :.:3 '■ - 5 .5 " - 3 .73 - 8 ; « 2

R o m â n ă D E M 1 ,5 3 .3 3 ,3 3 ,3 3 ,5 3 ,5R â n ă d S t

D E M 1 A 3 2 - 3 2 - 3.3 3.5 3 2U S D 1 ,5 S 5 5 5 ,5 5 ,5 U S D 1 A 5 5 5 5.5 5 2

W E S T B A N KD E M 2 , 5 0 3 * 5 3 ,7 5 4 4 * 5 : 4 ,5 0 ?

W E S T B A N KD E M 2,50 v ■ ' 3 . 3 2 0 ■ -4 < « 5 4.5 0

U S A 3 6 6 ,5 0 6 ,6 0 6 , 7 0 , 6 , 7 5 U S D -■ 3 ■ 5,5 0 • 6 : « 2 5 • : 0 .75

MOTĂ: Sum a minima pentru constituirea depozitelor, laxa de descindere de c o n t, precum şl com isioanele percepute dileră în tuncjle de bancă

FONDURI MUTUALESI27 NOIEMBRIEActiveJunior

Active Classfc

Active DinamicArmonia

ARDAF

Capital Plus -

F ondu l pentru Comerţ Exterior

Fortuna Gofd (19.01.2000)

F ondu l Galaţi

F ondu l de investiţii ş l Dezvoltare (26.0 1 .1999)

Fondul de Investiţii Gelsor :

Fondul Oportunităţilor Naţionale

Fondul Monetar Stabilo Tezaur

Fondul Mutual Transilvania

ADMINISTRATOR

A ctive Management In ternational S A .

A ctive Management Inte rnational S A .

A ctive Management Inte rnationa l S A .

Real F in Invest S A .

S p o r S A .

C e rtinvest S A .

Sira S A .

Capital A sse t M anagem ent S A .

Capital A sse t M anagem ent S A .

Quadrant A sse t Managem ent S A .

$ M f. 2000 S A .

Gelsor A sse t M anagem ent S A .

Vanguard Asset Management S A

VALOARE LA 23

2.563

25.640

172.700

'71.050

21.809

201.580

*16.3061.427220

~ 4 319

769421

Quadrant Asset Management S A

C e rtinvest S A

G lob invest S A

133276

3 2 5 *48

184*91

CR EŞTER E

ÎN 1999

78,9%

82,8%

30,9%

19,01%

105,8%

103,9%

1 0 5 *%

92,8%

2 7 *%

C R E Ş TE R E DE

U 1.0L2000.

34,47%

35,17%

42,78%

40.41%

21,66%59,81%

49,19%

40,74%

42.72%

5 0 *8 %

49,97%

52,52%

3 3 *8 %

46,17%

4 5 *2 %

NR.INVESTITORI(3U0.2000)

373

21.728

3801

120

ICTIV NET. (mJdJri)

(31.10*000),

. 0,740

0,709

2,650

7 * 0 8

29,533

37,831

4,615

6,687'

695

695

23.439

23.439

1 0 *9 4

1,414

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU 'PROTECŢIA CONSUMATORULUI431.367-,

.. 1 9 9 4 ;- L a re u n iu n e a N A T O ..m in iş trii h■ E x t e r n e ai c e lo r ,1 6 ţări m e m b r e ale i l l

a u a n u n ţ a t oficial d e c iz ia N A T O d e a a c ™ !. c a lă r ile e s U i i m n a n a « x ^ p t ac a ţările e s t- e u r o p e n e s ă p o a tă * 2

m e m b r e a le a c e s tu i orgâhism!

■ i r - ' - y f a . . ,

k ST- ' m

> v i f ‘

i r w © Q r c t / i c k i a M / s c u t

P ă r in te le D a m ia n T u lu c a lă tu ri d e o p a r te a e c h ip e i d e m a e ş tri ic o n o g ra fi.

pil» •• . f

h i i ’ i i M i l B W F ’y f ii t l r ' l t f l K : • V J I ' i ţ r

- ‘-o *» - ». r » .1 •- * U - — fe-.

p / y ^ m m k v! Li:,i • -* • • j*/ itep. / i >

Prin Harul şi Lumina sufletelor de Dumnezeu dăruite cîtorva copii de la Şcoala din Mociu, în douăsprezece biserici din Cîmpia Transilvană, Paradisul a devenit mai palpabil, mai uşor de înţeles pentru simplul credincios. Taina naşterii, a vieţii, a inefabilului sjîrşit au devenit astfel perceptibile, iar prin acceptarea lor, în suflete rămîne-doar loc de echilibru şi puritate, care se nasc aproape instantaneu privind frescele şi picturile realizate de echipa părintelui paroh . Damian Tuluc din Mociu, în acele adevărate paradisuri miniaturale.

înafara programului şcolar, în atelierul de pictură, a lături de îndrum ătorul lor, cei cinsprezece cop ii, cu vîrste cuprinse între . şapte şi şaisprezece ani, deprind tainele desenului, ale p ic tu rii în acuarelă sau u le i şi ale frescei. Dragostea preotului pentru pictura bisericească este veche. La cei 50 de ani pe care-i numără în prezent, părintele Tuluc este unul dintre cei şapte pictori de b iseric i a u to riza ţi, de categoria a I l- a d in A rd e a l. Se cuvine făcută specificarea că, în prezent, în Transilvania nu există n ic i un p ic to r de b iserici autorizat pentru categoria I, categorie care se obţine abia după cincisprezece biserici pictate. Vacanţă de vacanţă, vară de vară, c o p iii-p ic to r i de b iseric i d in M oc iu “ îş i iau lumea în cap” şi a lă turi de m entoru l lo r lucrează. La propriu , căci munca le este rem unera tă : fie ca re d in tre p a r t ic ip a n ţ ii la actu l a r t is t ic o - duhovnicesc, fie că are vîrsta de opt ani, fie că numără şaisprezece prim ăveri, primeşte lunar între 1,5 şi 2 m ilioane de lei; “ Convenţia” d intre p ă rin ţii co p iilo r şi părintele Tu luc prevede ca banii să rămînă ce lo r care i-au cîştigat pe m erit. Lumea paradisiacă realizată de echipa părin te lu i Tuluc izvorăşte din cunoştinţe religioase profunde. Varietatea co lo ris tică şi armonia realizată îş i au sălaşul în in im ile lo r. în tem plele îmbogăţite de m ic ii a rtiş ti no ţiun i abstracte prind contur. S fin ţii îş i dobîndesc numele p rin fiz ionom ii create - aproape că nu m ai este nevoie de semnalarea num elor p rin litere. Im aginile, co lo ris tică aduc cu cele ale m arilo r p ic to ri de domuri. N ic i unul d intre cop ii nu-şi imaginează că viaţa lo r s-ar putea contura dincolo de arealul sp iritua l dobîndit a lă turi de preotu l satului d in care prov in . Dar fiecăru ia îi este c la r conturat drum ul pe care urmează să apuce: o ri una. dintre Academ iile de A rte Vizuale, ori secţia Pictură - patrim oniu de pe lîngă Institute le Teologice. De altfe l, c îtiva d intre co p iii absolvenţi ai Şcolii d in M ociu se află deja prin tre studenţii sau elevii institu te lor am intite. ,

-----------------

•• 'f i c ş i T i : . «T U a -.

Mir.....

I S i t l

'

V r n ''< b ■ » i' 4 h , 1 " * - 1 - ■

• '1r lhi&i a

7?*

H ărăzit cu h a ru l penelului, părintele paroh Dam ian Tuluc d in M o c iu a în fiin ţa t, în urmă cu zece ani, un cerc de pictură ,pe lîngă şcoala d in sat. A căutat cop ii talentaţi, cu aptitudini deosebite, cărora le-a insuflat patima cu lo rii şi a lum in ii. Pentru ca activ ita tea m ic ilo r iconografi să se desfăşoare într-un cadru asemănător cu cel d in atelierele m arilo r creatori de artă, la M o c iu a lua t f iin ţă o secţie a Ş co lii Populare de Artă. .

£

{ AIA1 . ------------- - , . j . ' 1

P rin tre b iseric ile pictate de echipa unică în România, raportat la vîrsta a rtiştilor, se numără cele d in loca lită ţii^ : Cara, Suatu, Săliştea, Savă, Chiriş, Vultureni, Jucu d in jude ţu l C lu j şi alte cîteva d in jude ţu l Bistriţa-Năsăud, cum ar f i cea d in Şoimuş. Pentru anul v iito r există deja contracte pentru p ictura altor trei b iserici, ceea ce va face ca părintele Tuluc să devină prim ul p ic to r de b iseric i autorizat de gradul I d in Transilvania. . -

Activita tea iconografică a cop iilo r - Iohana, Ana M aria, D orin , C lâudia,Iu lia, Bianca, Andreea, Dănuţ, Codruţa, Ionel, D an ie l, Lucian, T in , Loredana, Sandra şi c e ila lţ i - s-a m aterializat şi p rin expoziţii de icoane. Pentru sărbătorile de iarnă echipa de iconografi pregăteşte o expoziţie de gen pentru clu jeni.

■ Cătălina V L A D

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 . JANDARMERIA: 956 :

POMPIERII: 981 " •'

o i . 3 0 n o i e m b r i e 2 0

V ÎX A T O IU Iîn u rm a u ne i a c ţ iu n i

organizate’ în comun, m em brii ce lo r-4 grupe de vînători d in m un ic ip iu l Gherla au împuşcat

-6 m istreţi. Puşcaşii de pe Someş nu p re a s-au o m o r ît cu “performanţe” , cei peste 200 de m em b ri a i f i l ia le i lo c a le a AJVPS C lu j reze rv îndu-ş i...

"forţe le pentru marea ieşire din , z ile le următoare, cînd ei vo r p r im i v iz i ta u n o r c o le g i francezi. Dar, pînă atunci au continuat depozitarea fura je lor p e n tru sezonu l rece şi amenajarea hrănitoarelor. D in acest punct de vedere cei mai harn ic i, s-au dovedit m em brii g rupelor Sînmărtin şi Gherla. Bine hrănite, animalele nu vor f i pradă uşoară pentru vînătorii francezi.' G herlen ii de c inc i ani sînt în fră ţiţi cu localitatea franceză Y z e u re . în v i i to r c h ia r şi animalele sălbatice vor păşi pe d ru m u l e d i l i lo r ’ c e lo r două urbe...

S Z .C s .

r 1992 -'R ofriân ia a aderat la Convenţia Europeană privind

statutul copiilor născuţi în afara căsătoriei.

într-un comunicat semnat de d-nul Gh, F una r prim arul m unic ip iu lu i C luj-Napoca se spune că în vederea ap licării O rdonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 162/1999, m odificată prin -H .G . 1042/2000 şi a H otă rîrii de G uvem ' nr. 958/1999, Primăria anunţă următoarele:

1. B enefic ia rii a ju toare lor băneşti acordate pen tru suportarea c h e ltu ie lilo r suplim entare determinate de creşterea consumului de energie term ică în sezgnul rece şi de majorarea preţu lu i ’ naţional de referinţă a energiei termice furnizate cetăţenilor sînt fa m iliile cu ven itu ri m ici, venitu l m ediu net pe membru de fam ilie fiind criteriu l care se ia în calcul la stabilirea compensaţiei; - sub 600.000 le i pe venit net/membru - 450.000 le i compensaţie; între 600.001 - 750.000 lei ven it net/membra. - 230.000 le i compensaţie; - între 750.001 - l.OOO.OOCflei venit net/membru130.000 lei compensaţie..- • '

2. P entru a putea b e n e fic ia de această compensaţie, fa m ilii le cu ve n itu ri m ic i, p rin rep re ze n ta n tu l lo r s în t o b lig a te lu n a r să întocmească o cerere tip pe proprie răspundere cu priv ire la ven iturile realizate de fam ilia pe. care o reprezintă. Declararea unui număr mai mare de membri de fam ilie sau a unor venituri mai m ic i decît cele reale, în scopul vădit de a obţine foloase materiale necuvenite, constituie

infracţiunea de fals, uz de fals şi înşelăciune şi se pedepseşte po triv it d isp o z iţiilo r G odului penal, tentativa se pedepseşte.

3 . Începînd din 04 decembrie 2000, form ularu l ţ ip a l c e re r ii pe ^ p ro p r ia ră sp u n d e re ş i- a , borderoului tip de p la t» va f i d is tribu it, contra cost, solic itanţilor. _ . V

în . acest scop rugăm preşed in ţii com itetelor executive, a com isiilo r de cenzori, adm inistratorii asocia ţiilo r de locatari/proprie tari să Se im plice în această activitate şi î i in v ită m la Prim ăria m un ic ip iu lu i Cluj-Napoca, sediul d in Piaţa U n ir ii nr. I cam. .10 (luni; m arţi, , m ie rcuri între orele7.30 - 16.00; jo i între orele 7.30-17.30 şi vineri între orele -7.30-14.30; pauză z iln ic între orele11.30-12.00), începînd cu data de 4 decembrie a .c. p e n ţru a r id ic a fo rm u la re le a n te r io r menţionate, urmînd ca după completarea lo r să fie aduse pentru înregistrare şi verificare.

Precizăm faptul că formularele fo losite în 1999- 2000 sînt valabile. -

4. C e re rile v o r f i depuse ş i în re g is tra te centralizat pe asociaţie şi nu ind iv idua l.

5. Depunerea cererilor în tocm ite se,va face în in te rva lu l 15-25 a lu n ii, singura derogare admisă este pe luna no iem brie ; p en tru această lună

‘ c e re r ile 'âepunîndu-se în in te rv a lu l 12-22 decembrie a.c. " .

Doi drogaţi au fost ridicaţi din Statia CFR Cluj-Napocasurprinşifeîn|tim pace;îşi*adm inistrauţidozaţ

i - j* t-f;

D oi t in e ri, unu l cu dub lă cetăţenie, germană şi rusă, iar celălalt cetăţean moldovean au fost prinşi, de poliţiştii clujeni, dum inică seara, în Staţia CFR C lu j-N apoca , în tim p ce îş i adm in is trau doza de doguri. Schafe r Andras, în vîrstă de 20 de a n i, cu d o m ic il iu l în

•Germania şi Tofan Rady de 26 de an i d in Chişinău au fost reţinuţi de lucrătorii Serviciului de C o m b a te re a C rim e i O rga n iza te şi C o rup ţie i d in cadrul Inspectoratului Poliţie i Judeţene Cluj pentru deţinere ilegală de droguri, însă, din

lipsa unui centru de tratare şi dezintoxicare a dependenţilor de d roguri, a n c h e ta to r ii a ir- stabilit să facă cercetarea celor doi în stare de libertate.

Schafer şi Tofan veneau cu trenul din Germania şi urmau să a ju n g ă în R e p u b lic a Moldova. In staţia CFR Cluj- Napoca, în timp ce aşteptau un alt tren spre laşi, Ţinerii şi-au administrat cu o seringă doza de drog, ceea ce a surprins-o pe femeia de serviciu, aceasta Sesizînd P o liţia . O d a tă cu re ţin e re a -şi e fe c tu a re a percheziţiei, asupra lor a fost găsită cantitatea de 5 gram e de heroină şi 30 de pastile de metadonă, am bele substanţe f i in d c o n firm a te în u rm a , a n a liz e lo r de la b o ra to r , e fe c tu a te în c a d ru l

- In sp e c to ra tu lu i G e n e ra l de Poliţie.

Poliţiştii au reţinut în sarcina c e lo r do i c o n s u m a to r i de droguri infracţiunea de deţinere fără drept, de droguri pentru consumuL propriu, faptă care p o tr iv it Leg ii 1 4 3 /2 0 0 0 , se p e d e p s e ş te cu În c h is o a re cuprinsă între 2 şi 5 ani.

Cu to a te a c e s te a , anchetatorii au fos t nevoiţi să dispună cercet&rea ce lor doi în stare de libertate în trucît mai m ulte in s titu ţii m ed ica le de profil au refuzat să-i interneze, co s tu l u n u i t ra ta m e n t de d e z in to x ic a re f i in d fo a rte ridicat. După reţinere, Schafer A n d ra s a fo s t in te rn a t la Spitalul de Psihiatrie, însă din cauza dependenţei sale faţă de consumul de droguri a intrat în stare gravă de sevraj, fiind apoi externat. Schafer spune că a în c e p u t să c o n s u m e stupefiante încă de la vîrsta de 18 ani, ia r acum toţi banii pe care-i are îi fo loseşte în acest scop. “în G erm ania primesc ca ajutor social o sum ă de 600 de mărci pe lună, din care jcu 150 DM cum păr cîte un pachet de 150 gram e de heroină ce îm i a ju n g e a p ro a p e două săptămîni. Nu ştiu de ce am fost reţinut în Rom ânia întrucît la noi nu po ţi fi sa nc ţiona t pentru consum ul de droguri", ne-a m ărturisit tînărul.

P recizăm că, în urm ă cu două să p tă m în i,- p rocu ro rii- clu jeni au a res ta t patru din

m em brii uneia d intre cele mai m ari re ţe le de tra fic a n ţi.d e droguri de pe.raza municipiului C lu j-N apoca care d istribu iau s tu p e fia n te lic e e n ilo r şi în special cop iilo r ai căror părinţi au o s itu a ţie m a te ria lă mai b u n ă . C u ’ to a te că p ia ţa c lu je a n ă s -a d o v e d it în tr-o a n u m ită p e rio a d ă a fi una p ro p ic e c o m e rc ia l iz ă r i i şi valorificării d rogurilor, poliţiştii ş i p ro c u ro r i i a u re u ş it să controleze acest fenom en şi sâ îm p ie d ic e ca a c e s ta . să ia amploare.

C o s m in P U R IS

J

U

R

N

A

l

l a o z i l a a l t a ( 1 1 )• Luni, 2 oc tom brie 1972. Vreo zece

zile ani lucrat la un interviu cu procurorul' inspector Sever Sicoe de la Procuratura judeţeană pe prob lem e urgente ale justiţie i şi le g a lită ţii.-L a sfirş it, i-am prezentat interviul; i-a plăcut, n-a avut obiecţii. La plecare, pe coridor, mă întîlnesc cu V.' Rodina, procurorul şef. Mă întreabă ce fac, cu ce ocazie mă aflu acolo. îi spun. M-a poftit în birou: “Dacă e vorba de un asemenea interviu, să -l văd ş i eu !” - m i-a p rec iza t dumnealui. L-a citit,' s-a bucurat că e un material bun, necesar şi a hotărît pe loc: “Interviul îl fa d cu mine. Ştergi numele lu i Sicoe ş i-l trec i pe al meu. Sînt p rob lem e m u lte şi , gr'av.e a le p r o c u r a t u r i i . A apăru t interviu l cu tovarăşul Rodina. în 12 ani de gazetărie nu mi s-a întîmplat aşa ceva!

• 11 s e p te m b r ie 1976. Num ai popoarele care au p re ţu it timpul şi disciplina în muncă şi vorbă au ajuns la un mare grad de civilizaţie. Africa stă la soare, cîntă tam-tam şi a rămas într-o terib ilă înapoiere, l-a lips it preţuirea timpului. G îttimp pierdem noi în şedinţe? O parte dintre noi se află în aprigă luptă cu timpul. Mă gîndesc la muncitorii care con s tru ie sc m arile com plexe, hidroenergetice. Pe Someşul Cald se munceşte formidabil. Şi se vedeI

• 4 ianuarie 1980. Directorii instituţiilor

de cultură au fost la o plenară a C.C.E.S.' la Bucureşti. .Au venit cu o... noutate; în. pauzele spectacolelor să se cînte şi muzică populară sau să prezinte mici programe brigăzile artistice de amatorii! Puţină muzică în pauzele operei Carmen nu strică. Muzică populară!!

• 1 septem brie 1981. Cine a spus: “O viaţă poate admite una sau două greşe li. Mai m ulte g reşe li nu adm it deseori o viaţă!?” ’

• V ineri, 29 iu lie 1983. Stau.de vorbă cu Al. Căprariu, directorul Editurii Dacia. E supărat foc. Toate planurile editoriale ' i-au fo s t în toarse pe dos, fă cu te pozdării!! Cărţi de Francisc Păcurariu, Uricaru, Buzura au fost mutilate binişor; altele scoase de tot, în tre 'acestea şi . cartea mea de proză scurtă O dim ineaţă de lun i. îmi conduc cum pot bărcuţa scrisului pe valurile necruţătoare ale vieţii. Deci, cartea mea, poate la anul, adică în 1985! . '

• M ie rcu ri, 5 iun ie 1985. Sub iect cumplit de schiţă genială! Nişte evadaţi dintr-un penitenciar ajung la Satu Mare. Noaptea sparg un vagon şi găsesc'nişte con ta ine re . Deschid anevo ie , după spaimă şi trudă; un container. Ce era înăuntru? Uniforme pentru deţinuţi!!! Niciodată im aginaţia /scriitoru lu i nu o poate depăşi pe... cea a vieţii! '

• V ineri, 18 octom brie 1985. Fiul meu

cel mic, Cătălin, a fost făcut pionier. Mare eveniment mare. Poanta lui a uluit c lasa şl m a i a le s pe p ro fe so ri ş l instructorii de pionieri. Totul era bine regizat: un elev trebuia să mulţumească pentru viaţa fericită partidului, altul - părinţilor şi uri al treilea să se angajeze,' să devină c e tă ţe n i d e s to in ic i, să slujească ţara şi viitorul ei. Cătălin ridică şi el mîna, să spu ie ceva. Căci se vorbise despre viitor. Cătălin a spus cam aşa: “Bunica mea, care are 75 de ani şi â fost învăţătoare, mi-a spus că a- fost un cal roşu - războiul - care a adus mari nenorociri. Scrie Tntr-o carte sfîntă, că va veni un cal galben şi apoi unul alb, care va salva lumea. Da‘ tata, care scria la masă şi care ştie mai bine ca bunica, a spus: “O să vie un .căca t!” Sala a amuţit. Disperată, învăţătoarea a strigat:

• “Ce ai spus?” Iar Cătălin, din nou: “O să vie un căcat” . Jnstructoarea de pionieri de la judeţ a fugit afară. Copiii au izbucnit

/ în rîs, instructorii la fel... S-a povestit cu 'amănunte intervenţia lui Cătălin, căruia nu prea i s-a mai dat apoi cuvîntul... -

• Luni, 3 o c to m b rie 1988. Un banc a apăru t d e în d a tă ce a fo s t înch is Consulatul maghiar de la Cluj. “Ce se face în sediul fostului consulat maghiar?" Răspuns, cu bătaie lungă peste ani: “Consulatul românesc!”

V io re l C A C O V E A N U

Urmările facerii de bine

în urm ă cu m a i m u lţi ani, Ţ îrău Petru d in Cîm pia T u rz ii a lucrat în Franţa, unde într-un' tim p'destu l de scurt a cîştigat o sumă frum uşică. Pe atunci era prieten' bun cu Cordea N icolae d in Turda, ş i cum acesta din u rm ă era cam s trîm to ra t cu b a n ii, i-a ce ru t lu i Ţ îrău un îm p ru m u t. .Ş t iin d u - l om de

definţelegere. A doua zi s-a dus şi ş i-a lu a t cu fo rţa g a ra ju l înapo i. D upă tre i "săptăm îni, înso ţit de tre i persoane, Cordea a încercat să in tre în curtea lu i Ţ îră u ," fo lo s in d . “ m e to d a pum nuli)i” . Dorea să-şi ia înapoi şi m a ş in a . Ţ îră u a an u n ţa t p o liţia , da r spune că nu s-a luat n ic i o măsură. M a i m ult, au fost

G arajul şi captura pentru care P o liţ ia nu a înregistrat plîngerea lu i Ţîrău. .

treabă, Ţ îrău i-a dat lu i Cordea, cu acte în regulă, suma de 2.600 D M . N u m a i că de atunci au

.trecu t vreo c in c i ani şi Ţîrău nu ş i-a m a i vă zu t b a n ii înapo i. D oar d rum uri nesfirşite de la P o liţie la Judecătorie...

B unuri î it loc de bani...

Văzînd câ nu se mai gîndeşte să-i înapoieze banii, Ţîrău l-a da t pe C ordea în ju d e ca tă .

• P rin tr-o sentinţă judecătorească d in 1998, dată de Judecătoria Turda, Cordea a fost obligat sâ

.restitu ie cele 2.600 de m ărci, a ltfe l bunurile sale urmau a, f i p itse sub seches tru . Ţ îră u consideră câ “ a fos t dus cu preşu” deoarece a trecut mai m ult tim p pînă cînd bunurile lu i C ordea, res p e c tiv o m aşină Dacia 1300 şi. un garaj de tablă, au fo s t puse sub sechestru; B u n u r ile au fo s t scoase la lic ita ţie în februarie 2000, după ce aceasta a fost amînată in iţia l. Cei doi au ajuns la o înţelegere în urma căreia Cordea î i dădea lu i Ţîrău maşina, garajul şi 700 D M . B unurile urmau să rămînă Ia Ţîrău pînă cînd acesta d in urmă îş i prim ea restul bartilor, respectiv l.900 D M .

Bătaie si lacăte9

sparte ...N um ai că, după spusele lu i

Ţîrău, Cordea nu s-a m ai ţin u t

amendaţi to ţi, pentru tulburarea • lin iş t ii pub lice şi comportament necorespunzâtor. Ţîrău a depus p lîn g e re pena lă îm p o tr iv a “ a tacatorilor” , însă cazâl încă nu s-a so lu ţionat. “ Ce i.patru au depus p lîngere pentru că nu le-a convenit amenda, şi âu fos t ierta ţi. Eu am fost şi bătut şi

■ amendat. Am avut martor o fată d in vecini, care nu a fost luată

• în considerare deoarece nu are decît 14 ani.” Ţîrău spune câ a depus plîngere penală împotriva

■ Iu i Cordea pentru nerespectarea ho tă rîr ii judecătoreşti. Şi cum s-a săturat să aştepte sâ i se facă d re p ta te j în cu rsu l lu n i i n o iem brie a.c., s-a dus şi, în prezenţa a do i martori, a deschis

. garajul. “ în garaj am găsit seturi de pahare, în valoare de cîteva m ilioane, sustrase probabil de la Fabrica de .S tic lă din Turda, unde lucrează Cordea. Am făcut - poze, apoi am anunţat Po liţia . A ce a s ta nu ă v ru t s ă -m i în re g is tre ze p lîngerea.. în tre t im p c in e v a l-a anunţa t pe Cordea că am deschis garajul. A u ve n it m ai tîrz iu nevasta şi c o p ilu l acestuia şi au spart d in nou lacă tu l pus de m ine. A u u rm a t c u v in te j ig n ito a re şi a m en in ţă ri 18 adresa fa m ilie i

. mele. N u ştiu de ce Po liţia nu m i-a în reg is tra t plîngerea. Eu plătesc ch ir ia pentru garaj, iar Cordea î l foloseşte.”

Ţ îrău consideră că organele com peten te d in loca lita te m*

. i-a u făcu t in tenţionat dreptate, în acest caz ar f i b ine să apeleze . la Curtea Supremă de Justiţie.

V io ric a G A J I

în v re m e ce S e rb ia condusă de V o jis la v K o s tu n ica

i f f f i J S 5 K S t" 3 S i* P5 i3S S -.

Erori strategice ale dreptei___________________ urm are d in pagina 1 ___________________

absolute ale dep lasării e lectoratu lu i spre alte partide . Românii se obişnuiseră de pe vremea lu i Ceauşescu cu “ tacîm uri” şi “ ad idaşi” . Ceea ce a nem ulţum it poate cel m ai m u lt a fost fa p tu l câ au crescu t hoţia, co ru p ţia , b iro c ra ţia , că lupta Im p o tr iy a “ m a f io ţ i lo r ” a fost o cac ia lm a, câ ju s t iţ ia s-a p rostitua t, câ c iubucu l a fost ins titu ţiona liza t.

Ceea ce a pus capac la toate a fost ideea aberantă de a propune un fron t comun îm potriva s tîng ii - a- PDSR şi Ion I l ie s c u .- cu aceeaşi păguboasă loz incă a lu p te i îm potriva com un ism u lu i, pe care acest p a rtid l-a r reprezenta şi care ne-ar com prom ite d e fin it iv în faţa O cc iden tu lu i. O asemenea tactică p r im it iv ă s-a dovedit absolut ine fic ien tă : rom ânii au nevoie de o p r iv ire lucidă în v iito r . O r, cap ii P N ŢC D n-au observat un fapt evident pentru o ric in e deschide ochii şi g în d e ş te : O c c id e n tu l nu este s p e r ia t de reven irea com un ism u lu i. V la d im ir Puţin, fos tu l şe f a l K G B , este curtat şi de europeni, şi de americani; M adele ine A lb r ig h t face vizite fiu lu i fostu lu i d icta tor al Coreei de Nord; B i l l C lin ton vizitează V ie tnam ul com unist; comerţul S U A cu C hina este mai mare decît al S U A cu Europa; fostul com unist Kw azn iew ski este preşedintele P o lon ie i, în tim p ce Walesa nu m ai e n im ic ş.a.m.d. Pe occidenta li î i interesează ca lu c ru rile sâ evolueze p o z itiv pe târîm economic şi sâ f ie respectate drepturile om ulu i.

A doptînd această strategie, P N ŢC D n-a înţeles că riscă să iasă d in istorie, n ic i nu a fost interesat să înţeleagă mişcarea P N L, care s-a dezis tocmai de un asemenea m od de a gîndi.

în acelaşi tim p , preocupat de izolarea PDSR, PN ŢC D n-a înţeles câ incapacitatea sa de a conduce şi a im pune dreptatea socială conduc la sporirea nem u lţu m irii m a rii m ajorită ţi a populaţie i sărăcite şi um ilite , ia r în acest context poate spori interesul pentru un partid autoritar, care sâ facă ordine, să im pună legea, aşa cum promitea C .V . Tudor. Cea m ai bună dovadă fn acest sens este faptul câ PD S R a p ie rdu t o parte d in vo tanţi în favoarea PRM . Dreapta, în lo c să ofere o strategie comună, s-a divizat, demonstrînd câ este interesată de mărunte satis facţii personale şi de grup şi nu de soarta ţă rii.

C .V . T u d o ra cîştigat; mai m u lt decît partidu l său, în judeţele d in T ransilvan ia , unde nu e m ai m ică sărăcia decît în altele şi unde, s im ultan, a pierdut P U N R , care pare să f i ieşit şi el d in istorie.

D ar nu num ăru l de vo tu rvob ţinu te de PD S R şi PRM este problem a eşenţialâ a acestor a legeri, c i slaba participare la v o t. Ia r de absente ism se fa c v in o v a ţ i, în to tdeauna, o rgan iza to rii a legerilor.

lorestiSf*

Preşedintele israelian, Moshe Katzav, i-a contestat, ie ri* . premierului Ehud Barak dreptul de a încheia un acord d e

■ pace cu palestinienii pînă la alegerile anticipate, ce ar urm a să aibă Joc în primăvara anului viitor, relatează AFP.

. 1 o i . 3 0 n o i e m b r i e 2 0 0 r \

CV T uto afamă că, dacă wa ajunge.preşedinta şi .Parlamentulii va fi ostil,’ va dizolva forul legislativ

Preşedintele PRM C om eliu V ăd im T u d o r-a afirm at, ie r i, în tr-o conferin ţă de presă, că în c a zu l în care va a junge

.p re ş e d in te ş i va avea de înfruntat un Parlament ostil lu i ş i p a r t id u lu i , va uza de p re ro g a tive le constitu ţiona le prezidenţiale şi va dizolva fo m l .legislativ. “ Dacă Parlamentul se d o v e d e ş te ' a f i îm p o tr iv a ş u v o iu lu i e le c to ra l ş i a interesului naţional, vă asigur eu că no i d izo lvăm Parlamentul pînă la vară. O să aşteptăm oricum să treacă iama asta, care se anunţă foarte grea” , a spus Văd im .

P o t r iv i t l id e ru lu i P R M , în tr-o astfe l de situaţie se va ajunge num ai dacă PDSR va refuza în continuare să coopteze P R M la guvernare. L id e ru l P R M a susţinut că ţara va cere o astfel de alianţă, opinînd că d o rin ţa e lec to ra tu lu i, care a cred ita t cele două partide cu

ce le m a i m u lte lo c u r i în Parlament, trebuie respectată şi tradusă p r in tr -o g u ve rna re comună. “ Dacă ajung preşedinte ş i P D S R trece în o p o z iţ ie C o m p o r-tîn d u : se îm p o tr iv a dorin ţe i electoratului şi fiin d u - m i ostil, atunci no i, PRM , vom p rovoca alegeri an tic ipate şi vo m o b ţin e o m a jo r ita te con fortab ilă ” , a spus Vădim . P o triv it acestui scenariu, PDSR ar ob ţine la nişte eventuale alegeri anticipate cît a obţinut C D R la s c ru tin u l d in 26 no iem brie , mai crede lid e ru l PRM . în opinia lu i C V Ţudor, p r in c ip a lu l obstacol în calea une i a lian ţe guvernam enta le PDSR-PRM este Ion Iliescu, pe c a re ’ l-a c a lif ic a t ca f i in d “ marioneta care se învîrte cu cheiţa de Ia Moscova” . Iliescu este s in g u ru l care d is tru g e PDSR, pentm că vrea din nou să fie “ m oţu l curcanului” , adică să fie d in nou preşedinte, spune

. l id e ru l P R M . “ Dacă a r ieş i preşedinte, Iliescu va f i cel mai

_ bătrîn conducător al acestei ţări, m ai bătrîn ca Ştefan cel Mare. D a r nu se va în tîm p la aşa. Cariera politică a lu i Iliescu se va sfîrşi în ce l,m u lt şase luni. N u pot să vă spun cum şi de ce, pentru că sînt un cavaler şi un om de onoare” , a afirm at C V Tudor. De asemenea, lid e ru l P R M crede că PDSR se va sc inda în două să p tăm în i. în treba t dacă,- în ca lita te de eventual preşedinte, ar f i de acord ca A drian Năstase să fie premier, Văd im a spus că, deşi are o părere foarte bună despre p rim -v icepreşed in te le PDSR, care “ e inteligent” , nu crede că acesta ar fi-cea m ai bună alegere pentm această funcţie, deoarece e un bun ju r is t şi nu economist. .

•“ în pluş, nu văd cum şi-ar putea îm părţi' tim pu l în tre S idex şi pasiunea sa pentm vînătoare” , a conchis lide ru l PRM. .

Mircea lonescu Quintus nu se va retrage din Parlament ca urmare a decizieide a-l nominaliza printre colaboratorii fostei Securităţi

P reşe d in te le PN L, M irce a Io n escu -Q u in tus , a declarat, ie ri, că nu ia în calcul “ în n ic i un caz” retragerea din Parla­m e n t d in cauza d e c iz ie i C ons iliu lu i Naţional de Studiere a A r h iv e lo r S e c u r ită ţ i i (C N S A S ) de a -l n om ina liza printre colaboratorii fostei.Secu- r ită ţi. “ Eu am fost ales parla­mentar de către cetăţenii care

ştiau că sînt bănuit de re la ţii cu Securitatea” , a spus Quintus. în ceea ce priveşte retragerea de la preşedinţia PNL, Quintus a spus că nu se poate dovedi că formaţiunea liberală a p ierdut în alegeri d in cauza sa. “ V o i lua o de c iz ie în funcţie num a i de in te re su l p a rt id u lu i” , a spus preşed in te le PN L. Q u in tus a m u lţu m it, în plenul Senatului,

a legătorilo r prahoveni,-, dar şi adversarilor p o lit ic i care l-au susţinut. Prim-vicepreşedintele P N L Valeriu Stoica afirmase că d e c iz ia C N S A S a adus un pre judic iu serios partidu lu i şi a opinat că cea m ai bună soluţie ar f i fost ca cei asupra cărora planează suspiciunea de re la ţii cu Securitatea să se retragă pînă cînd Justiţia se va pronunţa.

Consiliul local a decis sâ suspende activitatea cafe-barului „Club Opera"

Ie ri, p rim u l punct pe ordinea de z i a şedinţei C onsiliu lu i local C lu j a fost p ro iectu l de hotărîre p riv in d suspendarea a c tiv ită ţii ca fe-baru lu i „C lu b Opera" ce aparţine SC M E D O R A SRL. P ro ie c tu l de ho tărîre a fo s t v o ta t, în u n a n im ita te , de c o n s ilie r ii lo c a li. A c tiv ita te a ca fe -b a ru lu i va f i re luată în m o m e n tu l în care toa te au toriza ţiile de funcţionare vor f i a co rd a te de in s t i tu ţ i i le abilitate. U n a lt punct im portant pe ordinea de z i a consilie rilo r lo ca li c lu je n i a fost alocarea sumei de 288.820.000 le i de la

‘ b u g e tu l lo c a l pen tru c o p ii i o rfa n i şi fa m il i i le , nevoiaşe. Acest p ro iect a fost adoptat cu

s w m ts i

unanim itate de voturi, împreună cu amendamentul p rin care se stipula şă d in suma alocată de lâ bu g e tu l local se v o r face ca d o u ri şi persoane lo r d in in s t i t u ţ i i (ş c o li, c ă m in e )v C ons ilie rii locali au m ai adoptat

'd ou ă p ro ie c te de h o tă r îre p riv in d persoanele cu handicap. P rin tr-un proiect de hotărîre se vo r acorda ajutoare de- urgenţă în valoare de 2-5 m ilioane le i pentm persoanele cu handicap şi p en tm în so ţito rii acestora. Aceste ajutoare se v o r acorda numai cu,.avizul unei com isii sociale speciale. U n a lt proiect de hotărîre viză alocarea sumei

- de 3 m ilioane lei de la bugetul loca l Inspectoratului de Stat

p en tm Persoane Handicapate C lu j în vederea sărbătoririi Z ile i Internaţionale a persoanelor cu handicap. De asemenea, un a lt proiect de hotărîre a p rim it vo tu l consilierilor: alocarea sumei de 6 m ilio a n e le i p e n trua c h iz iţ io n a re a b u s tu lu i lu i G eorge B a r iţ iu , ope rasculptorului M ih a i Barbu. Tot ie ri, consilierii loca li c lu jen i au decis să nu aloce suma de 100

■m ilio a n e le i p e n tru B a lu l. O pere i. Şuma ce a r f i fo s t adunată cu acest p rile j urma să fie donată Operei Române din C lu j, prima operă din România în lim ba română. Să sperăm că se vo r găsi alte surse de bani pentm ca acest eveniment de la

• C lu j să se poată desfăşura ca în fiecare an. ,

M ihaela L Ă P U S A N

U niunea Populară Germană pen tm în g rijire a M orm in te lo r de R ăzbo i d in o raşu l Kaseel d o re ş te sâ în f i in ţe z e . în T ransilvan ia un c im it ir în care să adune o se m in te le tu tu ro r so lda ţilo r germ ani descoperite în această zonă. ■

S o c ie ta te a germană in te n ţio n e a z ă să ob ţină şi deshumarea cadavrelor" foştilor -luptători ai R e ich -u lu i aflate în C im it iru l Evreiesc de pe Calea T u rz ii d in Cluj-Napoca. în acest c im it ir sînt îngropate, în cîteva. g ro p i com une , răm ăşiţe le a

peste două m ii d e 's o ld a ţ i germani căzuţi în tim pul celui de al doilea război mondial.

In s p e c to ra tu l de P ro tecţie C iv ilă C lu j păstrează rămăşiţele a do i lup tă to ri ai R e ich-ului,

- executa ţi de so lda ţii ruş i îh 1945. U n u l d in t re " m il i ta r i i

nemţi a fost chiar identificat. E l se numeşte Bruno K e lle r şi s-a ' născut în anul 1911.

Uniunea Populară Germană pentm îng rijirea _M orm inte lor de R ăzbo i a d iscuta t in iţ ia l amplasarea c im itiru lu i la C luj, ch ia r pe lo cu l unde au fos t

descoperite gropile comune, dar- acest lucru ' nu a fost pos ib il. A m p la sa m e n tu l, v i i t o r u lu i c im i t i r va f i s ta b il i t în următoarele z ile , dar cel m ai p robabil acesta va f i în zona S ib iu lu i. -

România cere UE suspendarea obligativităţii vizelor, fâră aplicarea vreunei discriminări între Sofia şi Bucureşti■ România su s ţin e în continuare suspendarea, ” în cel mai s c u rt t im p ” , a obligativităţii vizelor pentru ce tă ţen ii rom ân i, cerînd U n iun ii Europene să nu aplice nici o discrim inare faţă de alte ţări, a declarat, ieri, m in istru l de Externe, Petre Roman. M inistrul de Externe a fă c u t această declaraţie cu o zi inainte de reuniunea de la Bruxelles a m iniştrilor de Interne şi ai Justiţiei din ţările UE, care urmează să ia o decizie asupra cererilor României şi Bulgariei privind ridicarea o b lig a tiv ită ţi i v iz e lo r în spaţiul UE pentru cetăţenii acestor ţări. ” Mîine se va lua decizia p riv ind 'chestiona­rele” , a spus Petre Roman, făcînd referire la realizarea unui set de întrebări la care România va tre b u i să răspundă pen tru a de­m onstra că îndep lineşte co n d iţiile pen tru sus­pendarea o b lig a tiv ită ţi i vizelor. Roman afirmă că sprijinul po litic şi material acordat de UE a fost ” mai puţin cunoscut şi subliniat” decît crlticile aduse autori­tă ţilo r de la Bucureşti în -chestiuni precum situaţia copiilor instituţionalizaţi sau situaţia rromilor, precum şi d isc rim ina rea p riv ind elim inarea v ize lo r pentru cetăţenii români. Ministrul de Externe a spus că m ulţi: români au perceput aceste c r it ic i d re p t acuza ţii la adresa lor şi a României, care trebuie să depăşească această situaţie "nepotrivită şi contraproductivă” împre-, ună cu dem ocra ţiile occidentale.

Consulatul General al Germaniei la Sibiu îşi întrerupe activitatea pentru patru-cinci zile, în vederea mutării îrinoul sediu situat pe DN 1 între Sibiu şi Şelimbăr,'se arată într-un comunicat remis, ieri, presei. Activitatea cu publicul în vederea programărilor pentru viză va fi sistată, începînd din data de 7 decembrie, iar programul cu publicul în perioada 8-12 decembrie. Potrivit Consulatului German de la Sibiu, activitatea cu publicul va fi reluată, probabil, în data de 13 decembrie, după următorul program: pentru preluarea cererilor de viză luni- vineri, între orele 8:00 -12:00, programări pentru vize turistice luni-joi, între, orele -14:00 - 16:00. : . : •

1

1 CASA DE EDITURĂ

53IL IE C Ă L IA N ( re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redacto r şe f adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor ş e f adjunct). T e î.1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .28 .28 ;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia

I ito riza tă prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înm a tricu la tă la Oficiul Registru lui C om erţului judeţului Cluj, sub n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fisca l R 2 0 4 4 6 9

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTL- TEL. 19.74.90 - RADU VIDA: ECONOMIC: TEL:: 19.75.07-AUNTUDORBAIESCU; SPORT:TEL.: 19.21.27 - GODIN SÂMOILÂ; PUBLICITATE: TEL./FAX.-19.73.04 - RÂUL

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAS; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL 19 49 81 - _ „ , T STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP:S e c re ta r de re d a c ţie : T e l/fa x : s u b re d a c jia tu rd a :te l/fa x .- 31.43.23H o re a PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75